Tehnologia de Obtinere A Cremei de Galbenele

1.
MEMORIU TEHNIC
Industria cosmetică şi farmaceutică are un specific aparte datorită materiilor prime pe

care le foloseşte şi anume produse vegetale cu risc de perisabilitate crescut şi adaosuri cu risc
ridicat de degradare. Astfel obiectivul principal al acestei industrii este acela de a furniza
populaţiei produse sigure. În cazul cremei de gălbenele aceasta trebuie să respecte anumite
caracteristici, aceasta fiind aplicată pe piele riscul apariţiei anumitor iritaţii este mare, în cazul
nerespectării caracteristicilor impuse.
Majoritatea cremelor din comerţ prezintă nenumăraţi aditivi. Aceşti aditivi sunt surse
chimicale cancerigene, care ne agresează organismul în fiecare zi. Substanţele nocive şi
cancerigene sunt aproape imposibil de evitat şi se găsesc peste tot. Tot ce putem face este să
încercăm să evităm aceşti aditivi şi să atenuăm efectele nocive ale acestora. Cercetătorii
americani au observat că aproximativ 10500 de tipuri de chimicale cancerigene ajung în
organismul nostru zilnic prin intermediul produselor folosite zilnic.
Pentru a evita aceşti aditivi prezenta lucrare descrie tehnologia de obţinere a cremei cu
extract de gălbenele, un produs îmbunătăţit cu vitamina A, vitamina E şi ulei de levănţică,
având nenumărate întrebuințări în domeniu farmaceutic dar și în domeniu cosmetic.
Proiectul este structurat pe patru capitole, primele doua fiind destinate prezentării
temei considerate în cadrul acestei lucrări, respectiv prezentului memoriu tehnic.
Cel de-al doilea capitol este destinat datelor generale referitoare la caracteristicile
produsului finit şi a variantelor tehnologice de fabricare a cremei de gălbenele.
La începutul capitolului trei sunt descrise operaţiile tehnologice caracteristice
procesului tehnologic de obţinere a cremei de gălbenele, precum şi materiile prime şi auxiliare
necesare obţinerii produsului finit.
Tot în cadrul capitolului trei sunt întocmite calculele pentru bilanţurile de masă şi
termice din cadrul fluxului tehnologic ales, descrierea utilajelor din cadrul linei tehnologice,
dimensionarea utilajului secundar cât şi a utilajului principal, utilităţile şi proprietăţile pe care
trebuie sa le aibă, pentru a nu influenţa negativ procesul şi produsul finit. Prezentarea modului
de operare a instalaţiei, organizarea activităţilor de reparaţii şi de întreţinere, norme de
protecţie a muncii, igienă, prevenirea accidentelor, incendiilor, exploziilor şi deşeurile închiei
acest amplu capitol.
Al patrulea capitol prezintă calculul indicatorilor de eficiență economică, iar
bibliografia consultată pentru tratarea temei constituie ultima parte a proiectului
1
2. TEHNOLOGIA FABRICAŢIEI
2.1. Produsul finit
Crema de gălbenele are acțiune antiinflamatoare, cicatrizantă, bactericidă. Este un

filtru natural împotriva razelor ultraviolete, protejând tenul de arsurile solare și ameliorându-
le pe cele existențe.
Extractul de gălbenele, acțiunea curativa a căruia este condiționată de prezența
carotinoidelor, fitoncidelor, uleiului eteric, acizilor malic și salicilic, cleiului vegetal,
substanțelor proteice, saponinelor triterpenice, mucilagiului și vitaminei C, stimulează
metabolismul celular, previne formarea radicalilor liberi, protejează celula de distrugere
precoce.
Ceara de albine conține mulți acizi grași săturați, alcooluri monohidroxilice
macromoleculare, glucide saturate, carotinoide, vitamina A, antibiotice și alte substanțe
bactericide. Ea hrănește și protejează pielea, amplifică funcțiile de barieră ale tegumentelor,
manifestă efect emolient și hidratant.. Ea protejează lipidele epidermice și fibrele colagene de
oxidare și distrugere, menținând astfel elasticitatea pielii. Protejează împotriva îmbătrânirii
precoce, cauza căreia este acțiunea factorilor nocivi ai mediului. Manifestă potențial de
hidratare și de elasticitate. [1]
Tenul sensibil și cel cu probleme au cea mai mare nevoie de aportul zilnic de vitamina
E. Uneori, vitamina asimilată din alimente sau suplimente alimentare nu este suficientă, mai
ales în cazul persoanelor care se confruntă cu acneea. Pentru a trata acneea, un tratament rapid
și eficient este pe bază de vitamina A, C, E și zinc. Aplicată local, o cremă care conține toate
aceste ingrediente poate face minuni. Este recomandată utilizarea pe termen lung, chiar și
după dispariția acneei, pentru a preveni viitoarele probleme.
Vitamina A reglează producția de sebum și ajută la refacerea celulară, vitamina C are
efect anti-inflamator și ajută la producția de colagen, vitamina E ajută de asemenea la
producția de colagen, reduce semnele lăsate de acnee, regenerează pielea și o hrănește intens,
iar zincul întărește sistemul imunitar, calmează inflamațiile și ajută la prevenirea acneei. [2]
Crema de gălbenele este un remediu eficient în tratamentul afecțiunilor cutanate,
contuziilor, traumelor, arsurilor și degerăturilor. Ea minimalizează durată de vindecare a
echimozelor și dermectaziilor, diminuează mialgiile. Crema este perfectă în tratamentul
varicelui, dat fiind faptul că fortifica vasele sangvine și calmează durerea, îmbunătățește
circulația capilară. Folosirea regulată a cremei contribuie la eliminarea "steluțelor" vasculare.
Crema de gălbenele este utilă în dereglările digestive: normalizează funcția intestinală,
previne constipațiile, alină durerea, combate spasmele, are acțiune benefică asupra funcției
hepatice și biliare. Cremă calmează durerile în timpul menstruațiilor dureroase. Grație
efectului hidratant, crema de gălbenele, este produsul ideal pentru tenul uscat și sensibil. Ea
posedă calități vitaminizante, stimulează procesele de regenerare, menține elasticitatea
cutanata. Adolescenții cu ten problematic și sensibil pot utiliza cremă respectivă în calitate de
cremă de zi, ea având efect antiinflamator și calmant. Crema de gălbenele, datorită
2
proprietăților sale fine și calmante, este eficientă pentru igiena bebelușilor, înlăturând pruritul
și iritațiile cutanate.
2.1.1. Importanţa şi domenii de utilizare
Gălbenelele (Calendula officinalis) sunt recunoscute pentru proprietățile lor

miraculoase, ceaiul preparat din aceste flori tratând o multe de afecțiuni, printre care se
număra cele gastrice și cele dermatologice. Există însă și un alt produs al cărui ingredient de
bază îl constituie gălbenelele: o cremă preparată pe bază extractului de Calendula.
Datorită substanțelor hrănitoare care se regăsesc în gălbenele, cremă cu extract de
gălbenele stimulează procesul de dezvoltare celulară a pielii. Din acest motiv, cremă de
gălbenele este bună și sănătoasă pentru pielea noastră, pentru îngrijirea și înfrumusețarea sa.
Cremă de gălbenele are o mare importantă în domeniu farmaceutic dar și în domeniu cosmetic
având nenumărate întrebuințări .
Crema de gălbenele, fiind foarte grasă, are rolul de a înmuia pielea și de a o hidrată în
profunzime. Totuși, tocmai pentru că este atât de grasă, se aplică într-un strat extrem de
subțire și se întinde foarte bine pentru a intră rapid în piele și pentru a-i permite acesteia să
respire.
Cremă de gălbenele este recomandată în special în sezonul rece, când vântul și frigul
agresează pielea și buzele.
Acnee, o afecțiune ce poate fi cauzată de modificările hormonale, de o alimentație
necorespunzătoare care duce la o digestie lentă sau de proliferarea bacteriilor din cauza
folosirii unor produse cosmetice neadecvate.
Crema de gălbenele este incredibil de bună pentru tratarea coșurilor, a acneei sau a
altor probleme ale pielii. Această are efect antibacterian, antiseptic și cicatrizant. Atât
vitamina A,vitamina E cât și uleiul de levănțica regăsit în compoziția cremei de
gălbenele,stimulează producția de colagen, hrănește și regenerează pielea. Este, de asemenea,
foarte utilă în cazul arsurilor provocate atât de razele puternice ale soarelui, cât și de cele
provocate de foc.
Utilizarea cremei de galbene pentru coșuri trebuie făcută cu precauție, întrucât deși
ingredientul principal este o adevărată minune a naturii când vine vorba despre răni și
cicatrici, pielea feței este mai sensibilă. Acest lucru se întâmplă mai ales pentru că tenul este
expus factorilor de mediu într-o măsură mai mare decât pielea de pe restul corpului, așa că
este mai bine să folosești acest produs cu moderație, astfel încât să nu îl sensibilizezi.
Domenii de aplicare:
 traume, contuzii, hematoame-crema se aplică imediat pe locul traumatizat;
 hidratarea tenului uscat și sensibil-se aplică la necesitate;
 regenerarea (cicatrizarea) epidermei în urmă arsurilor, degerăturilor-crema, în strat
subțire, se aplică pe locul afectat;
 menstruații dureroase - cu 2-3 zile înainte de menstruație crema se fricționează în
regiunea abdominală;
 dereglări digestive-crema se fricționează în regiunea hipogastrica;
3
 suturi postoperatorii (profilaxia cicatricei cheloide) – prelucrarea regulată a suturilor;
 varice.
2.1.2. Caracterizare fizico-chimică şi tehnologică
Pentru caracterizarea fizico-chimică a cremei cu extract de gălbenele trebuie

determinate următoarele aspecte:
Determinarea aspectului
Aproximativ 1g din crema de gălbenele se presează între două plăci de sticlă de 10 x
25 cm, astfel încât să se obțină un strat uniform de circa 0.5mm. Stratul uniform se
examinează prin transparență la lumină.
Determinarea mirosului
Aproximativ 1g din probă se întinde într-un strat subțire pe o plăcută de sticlă, după
care se percepe mirosul acesteia.
Determinarea culorii
Pe o hârtie albă se întinde o cantitate de probă în strat subțire și se compară culoarea
cu probă martor, pregătită în mod identic cu probă de analizat.
Tabelul 1. Caracteristicile organoleptice a cremei de gălbenele

Aspect Miros Culoare
Omogenă și se întinde cu ușurință Specific de gălbenele Galbenă
Determinarea solubilității
Volumul de solvent necesar pentru a dizolva 1g de cremă, la temperaturi de 20±2 ºC
reprezintă solubilitatea.
Verificarea solubilități nu este necesară să se realizeze cu toate tipurile de solvenți
prevăzuți în monografie, această se poate efectuă cel puțin cu doi solvenți diferiți. În cazul în
care apăr impurități insolubile se face verificarea și cu ceilalți solvenți prevăzuți.
În cazul cremei de gălbenele, solubilitatea se determină prin agitarea acesteia până la
topirea acesteia, apoi se adaugă solventul și se agită până la răcire. Verificarea solubilități se
realizează după ce soluția s-a ținut la 20±2 ºC timp de 2 h. Masă substanțelor luate în lucru
pentru determinarea solubilității se calculează astfel încât să rezulte, de obicei 10-20 mL
soluție.
Tabelul 2. Solubilitatea cremei de gălbenele

Solvent Crema de gălbenele
Alcool metilic Total solubilă
CCl4 Insolubilă
Apă caldă Total solubilă
4
Benzen Insolubilă
Eter de petrol Insolubilă
HCl [35 %] Total solubilă
Determinarea stabilității la 4 și la 40ºC

Circa 5 g de cremă de gălbenele se introduc într-o fiolă de cântărire, această se acoperă
cu capacul și se introduce în termostat timp de 8h la temperatură de 4 ºC. După cele 8 h, probă
se scoate din termostat și se examinează. Apoi fiola se acoperă cu capacul și se reintroduce în
termostat timp de 8 h la temperatură de 40 ºC, după care se examinează din nou.
Crema de gălbenele se consideră stabilă dacă fazele nu se separă. În urmă determinării
stabilității la 4 și la 40 ºC s-a constatat că această este stabilă la temperatură de 4 ºC.
Determinarea tipului de emulsie

În cadrul acestei metode se introduc doi electrozi în masă cremei și dacă permite
trecerea curentului înseamnă că masă curentului o formează apa, deci tipul emulsiei este U/A.
Dacă crema nu permite trecerea curentului electric între cei doi electrozi, emulsia are fază
continuă de ulei, de tip A/U. De obicei în circuit se introduce o lampă cu neon sau un
galvanometru. În cazul emulsiei de tip U/A, lampa se aprinde: dacă lampa cu ulei se aprinde
cu intermitență, sau numai după un anumit timp de la trecerea curentului electric este o
emulsie dublă sau o emulsie A/U.
Astfel s-a constata că tipul cremei de gălbenele este A/U.
Determinarea pH-ului
Se introduce circa 1g de cremă de gălbenele într-un pahar de laborator, peste care se
adaugă 99 cm3 de apă distilată, apoi se fierbe timp de 5 minute. După fierbere se filtrează prin
hârtia de filtru cu porozitate medie.
Determinarea pH-ului se face pe extractul apos obținut, cu hârtie indicator de pH sau
cu pH-metru Consort C535.
În urma determinării atât pe hârtie indicator de pH cât și cu ajutorul pH-metrului
Consort C535, s-a constat ca crema de gălbenele are un pH de 5 respectiv 4,54.
Determinarea punctului de topire

Punctul de topire reprezintă temperatura la care o substanță se topește complet. În
cazul în care substanță se topește cu descompunere se consideră punctul de topire,
temperatura la care care substanța își schimbă culoarea, se brunifică sau apar bule de gaz.
În cazul cremei de gălbenele s-a folosit următoarea tehnică de lucru:
Se introduce prin presare și rotire în masă de crema un tub de sticlă deschis la ambele capete,
astfel încât să se obțină un strat compact de o înălțime de 10 mm. Acest tub are lungimea de
10 cm, diametru interior de 2 mm și grosimea peretelui de 0,5mm. Tubul umplut se ține timp
de 24 de ore la gheață sau la o temperatură sub 15 ºC, apoi se atașează un termometru, astfel
încât crema din tub să fie la același nivel cu partea mijlocie a rezervorului cu mercur al
termometrului. Termometru trebuie să fie până la 100 ºC și cu diviziuni de 0,5 ºC.
5
Termometru cu tubul fixat se introduce într-un balon Kjedahl de 250 mL cu apa, astfel
încât tubul să fie scufundat în apă pe o porțiune de 40 mm. Apa se încălzește în prealabil,
până la o temperatură cu aproximativ 5 ºC mai mică decât punctul de topire presupus. După
ce tubul a fost introdus în apa, se continuă încălzirea, astfel încă să se ridice cu 1 ºC/minut.
Temperatura la care crema se deplasează către partea superioară a tubului se consideră
punct de topire.
Astfel s-a constatat că temperatură de topire a cremei de gălbenele este de 62 ºC.
Determinarea conținutului de apă și de substanțe volatile

Într-o fiolă de cântărire cu 5 g de nisip calcinat care a fost ulterior adusă la masă
constantă prin încălzire în etuva la 105±5 ºC, se cântărește cantitatea de probă indicată în
standardul de produs. Fiola cu cremă se introduce în etuva la la 105±5 ºC și se usucă până
când masă rămâne constanța.
Conținutul de apă și substanțe volatile se calculează după formula:
m2  m1
Mapă/subst volatile=  100
m
în care:
m2 - masa fiolei cu probă, înainte de uscare, [g];
m1 - masa fiolei cu probă, după uscare, [g];
m – masa probei luate pentru determinare, [g];
După realizarea calcului s-a constat că crema de gălbenele are un conținut de apă si de
substanțe volatile de 40 %.
2.1.3. Condiţii de calitate, depozitare, transport
O condiție de bună păstrare a cremei de gălbenele este păstrarea ei adecvată pe întreg

parcursul circulație de producție până la utilizare. Pentru a asigură păstrarea adecvată a cremei
trebuie să ținem cont de factorii ce influențează calitatea produsului aflat în regim de păstrare.
Tabelul 3. Clasificare factorilor ce influențează calitatea produselor cosmetice

aflate în regim de păstrare
Grupa de factori Factori
Temperatura
Lumina
Externi Componenții aerului
Contaminarea microbiană. Dăunătorii de depozit. Rozătoare
Umiditatea în mediul de păstrare
Proprietati fizico-chimie
Interni Puritate
Structura extractului
6
Ambalajul
Alți factori
Mecanici
Crema de gălbenele face parte din grupul substanțelor termolabile, aceste substanțe
trebuie să fie protejate de acțiunea temperaturilor înalte de aceea se păstrează la loc răcoros,
unde temperatură este cuprinsă între 12-15 ºC. Păstrarea și depozitarea cremei se face în
încăperi ferite de razele soarelui și de surse directe de îngheț. Încăperile prezintă rafturi și
grătare de aerisire curate și dezinfectate.
La transportul cremei cât și la depozitarea acesteia se vor asigură condiții igienico-
sanitare care permit stabilitatea parametrilor calitativi și de salubritate. Transportul se face cu
mijloace de transport igenizate, uscate și aerisite. Toate loturile de livrare vor fi însoțite de
documente de certificare a calității, întocmite conform dispozițiilor legale în viguare.
Toate aceste se fac conform legii nr.178 din 18 octombrie 2000 privind produsele
cosmetice, lege care reglementează condiţiile care trebuie să fie respectate la fabricarea şi
comercializarea produselor cosmetice de uz uman. [3]
7
2.2. Variante tehnologice de obţinere a produsului finit
În vederea realizării cremei cu extract de gălbenele se vor prezența mai multe variante
tehnologice cu diferite etape de proces. Datorită diferențelor dintre variantele alese crema
obținută prin fiecare variantă prezintă diferențe de calitate.
Extract de
Ceara Adaosuri Pigment
gălbenele
ZnO/Pulbere
Topire Dozare Dozare
Filtrare
Dozare
Emulsionare în malaxoare
Impurități
mecanice
Emulsie
cremă
Omogenizare
Ambalare
Figura 1. Schema tehnologică de obținere a cremei de gălbenele
8
Materii
Solvent Gălbenele Adaosuri
grase
Recepţie calitativă şi
cantitativă
Sortare
Uscare 35 °C
Mărunţire
Topire
Umectare 70 – 80°C
Extracţie Omogenizare
Filtrare Filtrare
Reziduu vegetal Impurități

epuizat mecanice
Emulsionar
Ambalare
Depozitare
Cremă
9
Extract hidroalcoolic
Adaosuri
din gălbenele
Materii grase
Topire
70 – 80°C
Filtrare
Impurităţi
mecanice
Emulsionare 65°C
Sterilizare
80°, 2 ore
Răcire
25°C
Ambalare
Depozitare
Cremă
10
3. ELEMENTE DE INGINERIE TEHNOLOGICĂ
3.1. Varianta tehnologică adoptată: schema bloc, schema de flux

tehnologic
Tehnologia obținerii cremelor este o specialitate a chimiei organice. Această

specialitate este caracterizată prin specificitatea operațiunilor, a utilajelor și a metodologiei de
lucru. Operațiunile sunt în general fizice, de condiționare a amestecurilor obținute prin
extracție din materiile prime.
În vederea realizării acestei lucrări s-a ales varianta optimă obținerii cremei cu extract
de gălbenele. S-a optat pentru această variantă considerându-se că se v-a obținerii unui extract
de gălbenele cât mai concentrat, o bună conservare a adausurilor, datorită instalației etanșe,
controlul superior al calității procesului, productivitate și eficiență sporită. Totul se realizează
într-un regim discontinuu.
11
Materii
Solvent Gălbenele Adaosuri
grase
Recepţie calitativă şi
cantitativă
Sortare
Uscare 35 °C
Mărunţire
Topire
Umectare 70 – 80°C
Extracţie Omogenizare
Filtrare Filtrare
Reziduu vegetal Impurități

epuizat mecanice
Emulsionar
Ambalare
Depozitare
Cremă
Figura 4. Schema tehnologică de obținere a cremei de gălbenel
12
3.2. Materii prime şi materiale auxiliare
3.2.1. Caracterizare fizico-chimică şi tehnologică
Gălbenelele
La baza obtinerii cremei cosmetice antiacneice sta extractul din planta Calendula
officinalis(Gălbenelele).
Gălbenelele fac parte din familia compozitelor (Asteraceae). Calendula officinalis este
o specie de plante de cultură anuală, înaltă de 40–80 cm, bogat ramificata, cu frunzele şi
florile acoperite cu peri fini, cu miros balsamic puternic. Gălbenelele pot fi cultivate
pretutindeni în România, fără să apăra probleme de climă sau de sol. Gălbenelele fac parte din
familia compozitelor (Asteraceae). În vechime era supranumită şi „floarea ploilor“, deoarece
atunci când nu se deschidea dimineaţa (între orele 6:00 şi 7:00) – era semn că va ploua în acea
zi. A fost cunoscută din antichitate de către romani, egipteni, greci, arabi şi hinduşi. Pentru
antici, florile de gălbenele dăruite unei persoane simbolizau o dragoste stabilă.[4]
De asemenea, era renumită pentru virtuţile vindecătoare ale suferinţelor de stomac,
intestine şi ficat, dar şi pentru cicatrizarea rănilor. În Evul Mediu, când şofranul, destul de
scump în Europa, era folosit drept colorant alimentar, populaţia mai săracă folosea o fiertură
din petalele ei pentru coloratul colacilor.
Totodată, era renumită în vindecarea infecţiilor pielii, fiind apreciată atât în medicina
populară, cât şi în cea care se practica la curţile regale. Se spune că Henry al VIII-lea, regele
Angliei, aprecia în mod deosebit tratamentul cu gălbenele. Este o plantă cu tulpină înaltă,
ramificată şi păroasă, cu flori centrale, tubuloase, de culoare galbenă. O putem întâlni în
întreaga ţară pe terenuri necultivate, pe marginea drumurilor, a căilor ferate şi pe lângă
garduri.[5]
Caractere morfologice:
Rădăcina este pivotantă, lungă de cea 20 cm și groasă până la un centimetru.
Tulpina este erectă, foliată, cu 5-25 ramificații.
Frunzele sunt alterne, sesile, întregi, verde-viu, glabre; cele inferioare invers
lanceolate, rotunjite la vârf, lungi până la 16 cm, iar spre partea superioară sunt din ce în ce
mai îngustate și mai mici până la lanceolate.
Florile sunt grupate în antodii terminale (20-50 pe o tufă); acestea au pe margine flori
ligulate 15-40 la populațiile locale, 60-500 la soiuri cu inflorescențe invoalte („bătute") -
„Ball's Master-price" și „Gigant Pacific" - care au și avantajul de a avea aceste flori ligulate
de culoare galbenă-portocalie (cele de culoare galbenă-deschis nu sunt admise);în centru se
găsesc flori tubuloase. Acestea conţin saponine, flavone, acizi graşi; acest fitocomplex este
responsabil de acţiunile: coleretică, antiinflamatoare, antibacteriană, antifungică, antivirală,
antitrichomoniziacă.
Fructele sunt achene curbate în formă de seceră, cu mici țepi pe suprafață.[6]
13
Compoziție chimică:
- saponozide triterpenice având la bază derivați ai acidului glucuronil oleanolic: carotinoide
dintre care licopina, alfa și beta-caroten, neolicopina A, rubixantina, luteina, xantofila,
violaxantina, flavoxantina, crizantemaxantina etc, precum și unele poliine; flavonoizi și
glicozizi flavonici: izoramnetin-3-ramnoglicozizi, rutinozizi și derivați ai cvercetolului; ulei
volatil (cea 0,02%), substanțe amare cu structura nedefinită, gumirezine, mucilagii, esteri
colesterinici ai acizilor lauric, miristic, palmitic și margaric; vitamina C, acid malic substanțe
proteice.[7]
 Identificare: Se procedează conform prevederilor de la “Cromatografia pe strat subțire”.

Absorbant: silicagel
Developant: acetat de etil: acid formic anhidru: apa(80:10:10).
Soluții de aplicat:
 Soluția a: la 0,6 g pulbere de floare de gălbenele se adaugă 10mL metanol într-un
balon cu dop rodat și se încălzește la fierbere, pe baie de apă, la reflux, timp de 2 min.
După răcire, se filtrează.
 Soluția b: rutozida 0,025 % m/V în metanol.
Ceara galbena si ceara alba

Denumirea de ceară provine de la cuvântul latin „cera” sau grec „keros”, care
înseamnă ceară de albine, acesta este singurul produs utilizat încă din antichitate.
Este un produs obținut prin topirea fagurilor de miere de la albine(Apis helifera).
Există diverse tehnologii care ne ajută să separăm ceara, în funcție de cantitatea de faguri, se
poate folosi fie topitoare solare, topitoare ce folosesc abur, sau diverse instalații ce folosesc
apă caldă pentru a scoate ceară. Indiferent de tehnologia folosită, este necesară o retopire a
cerii în apa pentru a obține o ceară calitativ superioară. Ceară obținută trebuie păstrată în
condiții corespunzătoare, în loc uscat și răcoros.
Compoziție chimică:
Ceara de albine dint-o mare familie chimică, cea a cerilor. Cerurile sunt corpuri grase,
lipide, de diverse origini : animale, vegetale sau minerale. Toate cerile au proprietăți chimice
apropiate. În compoziția lor nu intră decât carbon, hidrogen și oxigen. Sunt corpuri foarte
stabile, existențe într-un număr considerabil de varietăți.[8]
Ceara albinelor este constituită în esența, din esterii unui acid gras cu un alcool cu
greutate moleculară ridicată ; ea mai conține hidrocarburi saturate, acizi liberi, alcooli liberi și
apă.
În principal ceara este deci formată din combinarea unor acizi grași ca acidul palmitic,
acidul cerotic, etc. cu alcooli din care cel mai important este miricilul.[9]
Hidrocarburile sunt în special hidrocarburi saturate având între douăzeci și cinci și cincizeci
de atomi de carbon.
Ceara de albine este insolubilă în apa și mai mult sau mai puțin solubila în diverși
solvenți organici. Cel mai bun este benzenul (mai mult de 100 g ceară pentru 100 g benzen, la
45 °C). După benzen urmează esența de terebentină. Alcoolul la cald nu dizolvă decât foarte
14
greu ceară dar, în schimb, o separă foarte bine de propolis care este foarte solubil în
alcool.[10]
Punctul de topire al cerii pure este de 64 °C +/- 0,9 °C. Pentru ceară nepurificata,
variația punctului de topire este destul de importantă, minima fiind de 62 °C, iar maximă de
65 °C.
Punctul de solidificare este diferit de punctul de topire ; pentru ceara pură el este de 63 °C +/-
0,9 °C. Masa volumică este de 927 kg/m3 minimum și 970 kg/m3 maximum (media : 953
kg/m3) la 15 °C. [11]
Ceară galbenă (Cera flava, FR X) este produsul obținut prin topirea fagurilor de
albine. În principiu, ceara conține trei tipuri de constituienți :
 70 – 75 % esteri al alcoolilor superiori (C26 – C32) cu acizi liniari și săturați pari
(C14 – C20) ca : palmitic, hidroxipalmitic și cerotic ; (miricina sau palmitat de miricil);
 14 % acizi grași liberi, în special acizi liniari și săturați pari (C14 – C30) ;
 12 % hidrocarburi corespunzătoare alcoolilor de ceara (Carburi liniare și saturate în
C27, C29 și C31) ;
 cantități mici de alcooli liberi și sitosterina.[12]
Ceara galbenă se prezintă sub formă de plăci sau de masă galbenă, cu fractură mata și
granuloasă, cu miros slab caracteristic(amintește de cel al mierii).
Este solubilă în uleiuri grase și volatile, benzen și cloroform ; solubilă în eter la cald ;
parțial solubilă în alcool la fierbere ; practic insolubilă în apa și alcool ; miscibilă în stare
topită cu vaselină, parafină și uleiurile fixe.[13]
Din ceara galbenă se obține ceară albă, oficializată în alte farmacopei : după topire la
110 – 120 ºC, ceară este albită pentru a distruge germenii și a elimină unele deșeuri vegetale
frecvent se trece peste argile și cărbune, apoi este expusă la soare.
Ambele sorturi nu se utilizează singure ca baze de unguent, datorită consistenței
solide. Se asociază cu alți excipienți pentru a crește consistență bazei de unguent și a
punctului de topire. Mărește capacitatea de emulsionare a apei în asociere cu vaselina.
Tabelul 4. Proprietățile chimice – ceara galbenă

Proprietăți Valori
Punct de topire 62-65 °C

Densitate 0.950-0.965
Indicele de refracție 1,438 – 1.445
Indicele de aciditate 17 – 20.5
Indicele de saponificare 83 – 104
Indicele de ester 66 – 67
Indice Buchner cel mult 6,3
Indicele de peroxid cel mult 5
Raportul dintre indicele de ester și indicele de 3,4 – 4,4
aciditate
15
Vitamina A
Este o vitamină liposolubilă(solubilă în grăsimi) obținută din două clase de compuși:
vitamină A naturală (retrinolul, retinalul, acidul retinoic și compuși numiți retinoizi) și
precursorii de vitamină A (alfa caroten, beta caroten, cripoxantina).
În stare pură, vitamina A1 se obține sub formă de cristale lamelare de culoare
galbenă, iar vitamina A2 sub formă de ulei galben. Ambele vitamine sunt insolubile în apă,
solubile însă în grăsimi, uleiuri, solvent organici (chloroform, acetonă, benzene, cilcohexan).
În alcooli (etic, metilic) se dizolvă în proporții diferite.
Atât vitamină A1 cât și vitamina A2 sunt substanțe autooxidabile , termostabile în
lispa aerului, foarte sensibile la acțiunea oxidanților și a luminii, în special a radiațiilor
ultraviolet.
Vitaminele A sunt foarte ușor degradabile sub acțiunea luminii, oxigenului și căldurii,
datorită dublelor legături conjugate ce le conțin. Prin barbotarea aerului cald la 120 °C în ulei
cu vitamina A, aceasta se degradează complet în maxim 4 ore. Dacă același ulei de vitamina
este încălzit în lipsă aerului, vitaminele rezistă până la 130 °C. Vitaminele A sunt degradabile
ușor și în substanțe oxidante cum sunt peroxizii, ozonul, uleiuri și grăsimi râncede, clorura
ferica etc.
Pentru păstrarea mai îndelungată a vitaminelor este recomandabil ca acestea să se
dizolve în grăsimi sau uleiuri întrucât în soluțiile acestora se pot adaugă antioxidanți care
protejează vitaminele de degradări oxidative.
Vitamină A1 se topește la 62-64 °C. Ea cristalizează din metanol sub formă de plăci
galbene, cu punctual de topire la 8°C. Plăcile include în exterioul lor metanol, iar la
temperatură camerei se prezintă sub formă de ulei galben vâscos, optic active.[14]
Dintre toate vitaminele A și derivații acestora, cea mai importantă și mai larg
răspândită este vitamină A1, care se mai numește și retinol, antixeroftaimica (axeroftol),
vitamina creșterii, vitamina antiinfecțioasă,vitamina de apărare a epiteliilor, factorul de
creștere liposolubil etc.
Vitamina A1 (Structură moleculară –Figura 5.) se formează în organsimul omului și al
animalelor prin scindarea oxidative a catenei interne a carotenoidelor provitaminice, Aceste
carotenoide prezintă în moleculă cel puțin un ciclu ß-iononic care este nesubstituit. Vitamina
A conține o grupare alcoolică primară,la C-15, în poziție trans și are o configurație trans-
trans.[15]
Vitamina A2 (Structura moleculara –Figura 6.) prezintă în moleculă doua duble
legături conjugate în inelul β –iononic. Una dintre dublele legături este situată între atomii de
carbon C-5 şi C-6, la fel ca şi la retinol, iar cea de doua dublă legătură se găsește între atomii
de carbon C-4 şi C-5.[16]
Figura 5. Vitamina A1(Retinol) Figura 6. Vitamina A2(3,4-dehidroretinol)
16
Rolul vitaminelor A in protejarea si refacerea epiteliilor:
Vitaminele A au un rol însemnat în păstrarea funcțiilor normale ale pielii, epiteliilor și
mucoaselor, în protejarea și refacerea acestora. Lipsa vitaminelor A din hrană și organism
determină modificări în structura tuturor țesuturilor și organelor de origine ectodermica.
Un aport generos de vitamina A preluat din alimente,suplimente sau creme stimulează
producția de colagen și elastină, reface barieră lipdică a pielii și astfel menține hidratarea
aceștia,dar în același timp reglează controlul de sebum și chiar vindecă acneea.[17]
Retinolul și acidul retinoic împiedică biosinteză keratinei și procesul de keratinizare a
celulelor, iar fosfatul de retinol este necesar pentru stimularea biosintezei glicoprodeidelor și a
mucopolizaharidelor, component importante ale mucoaselor secretate de celulele epiteliale. În
lipsă acestor secreții mucoase, celulele epiteliale încep să se usuce și începe procesul de
keratinizare a epiteliilor.[18]
Vitamina E
Tocoferolii sunt substanțe uleioase, de culoare galben-deschis cu densitatea medie de
0.953, insolubile în apa, dar solubile în grăsimi animale, uleiuri vegetale, alcool, eter de
petrol, benzene etc. Tocoferolii se obțin greu în stare solidă din preparate înalt purificate. Până
în prezent s-a obținut sub formă de cristal numai α- și γ-tocoferolul. Restul tocoferolilor se
prezintă în stare cristalină numai sub formă de benzen, cu punct de fierbere la 135°C și cu
indice de iod de 220.[19]
α-Tocoferol(Figura 7.) se prezintă sub formă de ulei galben, cu maxim de absorbție în
lumina ultravioletă la 292nm, optic active dextrogir (+)0.32°, cu indice de refracție la 1,505,
densitate la 0,953 la 15 °C, masă moleculară de 430,72, cu atomii de carbon asimetrici C-2,C-
4’,C-8’.
Nu este distrus în mediul acid dar se distruge în mediu alcalin, la temperatura mai mari
de 40°C. Se distruge foarte repede sub acțiunea unor oxidanți cum sunt KMnO4, AgNO3,
H2O2, brom, clor etc. De asemenea, se distruge ușor sub acțiunea razelor UV, a grăsimilor
râncede, clorurii ferice etc. Lumina albă nu afectează tecoferolii.[20]
Figura 7. Structura moleculara a α-Tocoferol
Uleiul de levănțică
Lavandă conține numeroase substanțe active unice, care nu pot fi obținute în laborator
pe cale de sinteză, iar acestea include acidul acetic, taninul, substanțele minerale și amare,
compuși care acționează în mod benefic asupra organismului.
Grație proprietăților sale antiseptice, lavandă este perfectă pentru regenerarea pielii,
fiind astfel ideală în tratamentul zgârieturilor sau rănilor care se vindecă greu. Lavandă
17
promovează vindecarea țesuturilor și creșterea celulelor noi, ajutând la cicatrizarea rănilor,
tăieturilor sau chiar a arsurilor provocate de expunerea prelungită la razele soarelui;
Perfectă pentru piele, îndeosebi în cazurile de acnee, eczeme, piele uscată și arsă de
soare, pentru tenul gras și inflamații la nivelul pielii.[21]
Compozitie chimică:
 ulei eteric care conține: acetat de linalil (50-60 %) geraniol, linalool, camfor,
citronelol, borneol, nerol, cineol, butirat de linalil, pinen, terpinen, valerianat de linalil,
lavandulol;
 taninuri, cumarina, furfurol;
 principiu amar (herniarina);
 acizi organici (valerianic, propionic, caprionic);
 minerale (potasiu, calciu, fier, cupru). [22]
Uleiul volatil de levantică trebuie să corespundă prevederilor de la “Aetherolea” și
urmatarelor prevederi:
 Descriere: Lichid incolor sau slab gălbui, cu miros caracteristic de levănțica, gust puțin
amar și înțepător. La aer și lumina se brunifică.
Tabelul 5. Proprietățile chimice ale uleiului de levănțică

Densitatea relativă: 0,857-0,892
Puterea de rotație -3 ° pana la 11 °
Indice de rotație 1,458-1,464
Indice de aciditate Cel mult 1
 Solubilitatea în alcool: 1 mL ulei volatil de levănțica se agită cu 3 mL alcool diluat;

soluția trebuie să fie limpede sau cel mult opalescență.
 Dozarea: 2 g ulei volatil de levănțica se dizolvă în 4ml alcool, se adaugă 0,2 mL
fenoftaleină soluție și se neutralizează cu hidroxid de potasiu 0,5 mol/L în alcool. Se adaugă
20 ml hidroxid de potasiu 0,5 mol/L în alcool și se încălzește la fierbere, pe baie de apă, la
reflux, timp de 1 h. După răcire se adaugă 50 mL apa proaspăt fiartă și răcită și 0,5 mL
fenoftaleină-soluție și se titrează cu acid clohidric 0,5 mol/L până la dispariția colorației roșii.
În paralel, se efectuează determinarea cu o probă-martor: 1 mL hidroxid de potasiu 0,5 mol/L
in alcool corespunde la 0,09815 g C12H20O2.[23]
Pigment ZnO
Oxidul de zinc face parte din categoria compuşilor anorganici. Acesta se prezintă ca o
pudra albă care nu este solubilă în apa. Oxidul de zinc este un produc sintetic, în natură se
găsește sub formă unui mineral numit zincit.
În aplicațiile cosmetice este un ingredient foarte răspândit, fiind util atât că și pigment,
cât și ca agent antiseptic, purifiant sau stimulator al vindecării cutanate. Acționează că barieră
fizică de protecție a pielii fiind un filtru UV și UVB recunoscut. Îmbunătățește aderență
pigmenților pe piele şi crește opacitatea altor pigmenți.
18
Descriere: Unguent omogen, de consistență semisolida, alb-gălbui, cu miros slab de lanolină.
 Dozarea: La 1 g unguent se adaugă 20 mL cloroform, 30 mL acid clorhidric 0,1 mol/L și
se încălzește la fierbere, la reflux, până la dizolvare. După răcire se diluează cu 100 mL apa și
se adaugă cu picătură hidroxid de potasiu 0,1 mol/L în apa până când apare o tulbureală. Se
adaugă 10 mL tampon amoniacal ph 10, eriocrom T (I) și se titrează cu edetat disodic 0,05
mol/L până la colorație albastră.1mL edetat disodic 0,05mol/L corespunde la 0,004069 g
ZnO. [24]
Pulbere de gălbenele
Se obține prin măcinarea cât mai fină a diferitelor părți ale plantei (flori, frunze,
tulpină,rădăcină) cu ajutorul morii de măcinat semiindustriala. Depozitarea pulberii se face în
borcane de sticlă închise ermetic, în locuri întunecoase și reci, pe o perioadă de maximum 2
săptămâni (deoarece substanțele volatile se evaporă rapid).
Avantajul acestei forme de administrare a unui produs fitoterapeutic constă în
aceea că substanțele active, cele termolabile și cele care și schimbă structură prin
folosirea unor solvenți de extracție, nu vin în contact cu agenții fizico-chimici.
3.3. Procese tehnologice componente (P.T.C.)
3.3.1. Mecanismul procesului
Tehnologia reprezintă totalitatea cunoștințelor în ceea ce privește metodele, procesele

și operațiile care pot fii aplicate asupra materiilor prime și auxiliare, materialelor și datelor
astfel încât să se realizeze un anumit produs industrial sau comercial.
Procesul tehnologic reprezintă o serie de etape parcurse de către materiile prime pană
la transformarea acestora în produse finite.
Materii prime Produse finite

INTRĂRI IEȘIRI
PROCES TEHNOLOGIC
CUTIA NEAGRĂ
Figura 8. Procesul tehnologic
19
Un proces tehnologic este format dintr-o succesiune de operații bazate pe procese
fizice și/sau chimice:
Tabelul 6. operații bazate pe procese fizice și/sau chimice

Tipul procesului Operație
Fizic -operații de pregătire a materiilor prime
-operații de separare a produselor
Chimic -operații de transformare moleculară
Clasificarea bazată pe intensitatea tehnologică a sectoarelor, ia în considerare patru
clase de industrii:
 Industrii cu tehnologii avansate
 Industrii cu tehnologii medii-avansate
 Industrii cu tehnologii medii-inferioare
 Industrii cu tehnologii inferioare
În procesului tehnologic de obținere a cremei cu extract de gălbenele se folosește
tehnologia avansată, acest tip de tehnologie este utilizată pentru cercetare-dezvoltare, aplicând
concepte științifice și cunoștințele tehnice.
Operații tehnologice:
Recepţie calitativă și cantitativă

Materia prima se recepționează pe loturi, funcție de proveniența și calitate, pe bază de:
 Buletin de analize;
 Bon de predare;
 Bon de transfer;
 Restituire de gestiune de materii prime.
Recepția calitativă se face prin verificarea parametrilor următori:
 Autenticitatea plantei;
 Umiditate;
 Conținutul în corpuri străine organice și minerale
 Conținutul în impurități
Condițiile tehnice de recepție reprezintă maximul de impurități admise, astfel se
admite 2 % flori brunificate sau decoloare, 10 % flori tubuloase și 1 % resturi de bractee. Iar
în ceea ce privește umiditatea maximul este de 11 % iar conținutul în substanțe active de
minimum de 35 %.
Cântărire
Pentru prepararea extractului de gălbenele este foarte importantă etapă de cântărire
deoarece influențează foarte mult concentrația soluției.
Cântărirea gălbenelelor(frunze, tulpini, flori) se face cu ajutorul balanțelor
semiindrustriale cu o capacitate maximă de 6-12 kg.
20
Sortare
Se realizează în scopul îndepărtării corpurilor străine și a impuriăților. Astfel, la
gălbenele sunt considerate:
 impurități organice toate plantele sau părțile altor decât cele recoltate;
 impurități minerale: nisip, praf, pietricele, bucăți de pământ. Ele se amestecă cu plantă
când recoltarea a fost făcută cu diferite unelte mecanice sau când plantele recoltate au fost
depozitate până la transport în locuri necorespunzător pregătite;
 impurități mai pot fi considerate și alte părți din plantă cum ar fi tulpinile sau părțile
decolorate sau brunificate ale plantelor.
Uscare
Uscarea este procesul de îndepărtare a apei din produsul vegetal proaspăt. Uscarea este
o etapă foarte importantă în obținerea unui produs de calitate, prin calitate înțelegând nu doar
aspectul comercial al produsului, ci păstrarea neschimbată a conținutului și a compoziției
chimice a acestuia.
În procesul de uscare a plantelor de gălbenele s-a ales uscarea artificială. Această
metodă s-a impus pentru a scurtă durată de uscare și a sporii garanției de obținere a unor
materii prime de înaltă calitate. Datorită pierderii de apa, volumul scade, își modifică aspectul
la suprafața. Însă în ceea ce privește culoarea această trebuie să rămână neschimbată, culoarea
arată dacă uscarea a fost făcută sau nu într-un mod corespunzător.
Mărunțire
Gălbenelele se macină cu ajutorul unei morii de măcinat. Pe întreg parcursul operației
se prelevează probe din produs pentru a se verifică corectitudinea operației efectuate. Deșeul
valorificat se reintroduce în moară de măcinat. Dacă rezultatele analizei de laborator confirmă
recuperarea produsului util se face în condiții de eficientă economică.
Umectare
Umectarea este operația care se efectuează înainte de extracția cu solventul. Aceasta
se face pentru a favoriza dizolvarea și difuziunea principiilor active regăsite în gălbenele.
Umectarea cu același solvent folosit în extracție permite produsului vegetativ să se
îmbibe, astfel încât solventul pătrunde prin pereții celulari, fiind absorbit de substanțele
celulozice cum ar fi: pectine și albumine.
Este indicată o umectare cu 0,5 părți solvent pentru o parte de produs vegetal, timp de
3 ore.
Extracție
Componentele prezente în materia prima sunt extrase prin dizolvarea în solvent.
Materia prima este introdusă într-un extractor, iar solventul trebuie să fie continuu recirculat
prin masă de produs vegetal.
21
La nivel industrial, extracția necesită o serie de modificări față de cea la nivel de
laborator, deoarece la nivel industrial fiind folosite cantități mai mari de solvent și de produs
vegetal, ridică probleme serioase la agitare. Pentru o extracție cât mai completă a principiilor
active din gălbenele este indicată o circulație continuuă a solventului și utilizarea unui proces
în mai multe trepte.
Filtrare
Filtrarea se realizează pentru a îndepărtă substanțele aflate în suspensie,cum ar fi
impuritățile mecanice grosiere sau compușii care se găsesc sub formă de precipitat.
La nivel industrial pentru un randament cât mai mare, filtrarea se realizează cu ajutorul
filtrelor presă.
Topire
Topirea este prima operație la fabricarea cremei de gălbenele, la această etapă ceară
galbenă și ceară albă care intră în compoziția cremei este topită la o temperatură optimă de
70-80 ºC. Această se realizează în vase cilindrice din oțel inoxidabil sau emailate prevăzute
cu manta dublă, fund și pereți dublii. Aceste vase se numesc cazane duble dublicator, având
capacități de 50-100 litrii.
Omogenizare
Omogenizarea are că rol separarea particulelor fine de cele grosiere cu ajutorul unui
curent de aer, fără să sufere vreo modificare fizică sau chimică. Astfel după operația de
omogenizare se obține un amestec de ceară galbenă și ceară albă care are aceeași compoziție
mijlocie în toată masa lui.
Emulsionare
Emulsionarea este operația cea mai importantă în realizarea cremei cu extract de
gălbenele. În cadrul acestei operații are loc emulsionarea tuturor componentelor care se
regăsesc în cremă cu extract de gălbenele și anume: ceara galbenă și ceara albă, vitamina A,
vitamina E, pulberea de gălbenele, pigmentul ZnO, uleiul de levănțica dar și apa.
Emulsionarea se face cu ajutorul aparatelor cu discuri mobile, care se învârtesc cu
câteva mii de turații pe minut și pe care sunt fixați o serie de dinți.
Ambalare și umplere
Pentru umplere se folosesc mașini cu piston vertical, care la fiecare început de lucru se
încărca cu cremă prin pâlnia de alimentare. Doză de cremă stabilită este presată în tubul gol
care ajunge de fiecare dată în dreptul orificiului de golire, cu ajutorul unui disc carusel
portant, prevăzut cu alveole. Închiderea tubului se realizează cu ajutorul unor ghiare.
Următoarea etapă după umplere este ambalarea cu ajutorul mașinilor de busonat și
etichetat. În funcție de capacitatea flacoanelor se construiesc linii având capacități de 1500-
2500 flacoane pe oră.
Pentru ambalare se vor folosi ambalaje din Polietilenă (PE) de 50 ml.
22
3.3.2. Bilanţul de materiale
Pierderile adoptate pentru fiecare operaţie sunt următoarele:

 Recepție calitativă și cantitativă : p1 = 0,1 %
 Sortare: p2 = 0,3 %
 Uscare: p3 = 0,2 %
 Mărunțire: p4 = 0,1 %
 Umectare: p5 = 0,03 %
 Extracție: p6 = 0,05%
 Filtrare: p7 = 0,08 %
 Topire: p8 = 0,1 %
 Omogenizare: p9 = 0,05 %
 Filtrare: p10 = 0,1 %
 Emulsionare: p11 = 0,1 %
 Ambalare: p12 = 0,2 %
 Depozitare: p13 = 0,04 %
1. Recepția calitativă și cantitativă a gălbenelelor

Mg
Recepția calitativă și
cantitativă a gălbenelelor
p1
Mgr
Bilanțul total de material se calculează cu relația următoare :
Mg = Mgr + p1
unde: Mg – cantitatea de gălbenele, [kg];
Mgr – cantitatea recepționată de gălbenele, [kg];
p1 – pierderi la recepție, [%].
Mg = 85,31 kg
p1 = 0,1% · Mg = 0,1% · 85,31 = 0,0853 kg
Mgr = Mg – p1
Mgr = 85,31 – 0,0853 = 85,23 kg
23
2. Sortarea Mgr
Sortarea gălbenelelor
Mgs p2
p2
Bilanțul total de materiale se calculează cu relația următoare:
Mgr = Mgs + p2
unde: Mgr – cantitatea de gălbenele recepționate, kg;
Mgs – cantitatea de gălbenele sortate, kg;
p2 – pierderi la sortare, %.
Mgr = 83,23 kg
p2 = 0,3 % · Mgr = 0,3% · 83,3 = 0,2499 kg
Mgs = Mgr – p2 = 83,23 – 0,2499 = 82,99 kg
3. Uscarea
Mgs
Uscarea gălbenelelor
p3
Mgu
Mgs = Mgu + p3
unde: Mgs – cantitatea de gălbenele sortate, [kg];
Mgu – cantitatea de gălbenele uscate, [kg];
p3 – pierderi la uscare și pierderi prin eliminare apei, [%].
Mgs = 82,99 kg
p3 = 88 % · Mgs = 0,88 · 82,99 = 73,03 kg
Mgu = Mgs - p3 = 9,9402 kg
24
4. Mărunțirea
Mgu
Mărunțirea
gălbenelelor
p4
Mgm
Mgu = Mgm + p4
unde: Mgu – cantitatea de gălbenele uscate, [kg];
Mgm – cantitatea de gălbenele mărunțite, [kg];
p4 – pierderi la mărunțire, %.
Mgu = 9,9402 kg
p4 = 0,1 % · Mgu = 0,1 % · 9,9402 = 0,0099 kg
Mgm = Mgu - p4 = 9,9402 – 0,0099 = 9,9303 kg
5. Umectarea
Mgm
Umectarea
MS1
gălbenelelor
p5
Mgumt
Mgm + MS1 = Mgumt + p5
unde: Mgm – cantitatea de gălbenele mărunțite, [kg];
MS1 – cantitatea de alcool de 50 %, [kg];
Mgumt - cantitatea de gălbenele umectate, [kg];
p5 – pierderi la umectare, %.
Mgm = 9,9303 kg
MS1 = 6 L
Densitatea alcoolului etilic de 50 % este de 0,789 kg/m3. În acest caz o să aplicăm
formula densității în funcție de masă și volum:
ρ= m/V
3
unde: ρ = densitatea, [kg/ m ];
m = masa, [kg];
V = volumul, [L].
m = ρ · V = 0,789 · 6 = 4,734 kg
MS1 = 4,734 kg
25
p5 = 0,03 % · (Mgm + MS1) = 0,03 % · (9,9303+ 4,734) = 0,0043 kg
Mgumt = Mgm + MS1 – p5 = 9,9303 + 4,734 – 0,0043 = 14,66 kg
6. Extracția
Mgumt
Extracție
MS2
gălbenelelor
Ma p6

Mgumt + MS2 = Mext + p6
unde: Mgumt – cantitatea de gălbenele umectate, [kg];
MS2 – cantitatea de alcool de 50 %, [kg];
Ma – cantitatea de amestec gălbenele cu alcool, [kg];
p6 – pierderi la extracție, [%].
Mgumt = 14,66 kg
Cantitatea de alcool la extracție trebuie să fie de 1,5 ori mai mare decât cantitatea de
gălbenele umectate, astfel se determină cantitatea de alcool necesară:
MS2 = 1,5 · 14,66 = 21,99 kg
p6 = 0,05 % · (Mgumt + MS2) = 0,05 % · (14,66 + 21,99) = 0,0183 kg
Ma = Mgumt + MS2 - p6 =14,66 + 21,99 – 0,0183 = 36,63 kg.
7. Filtarea
Ma
Filtrare
gălbenelelor
Mr p7
Mext
Ma = Mr + Mext + p7
unde:Ma – cantitatea de amestec gălbenele cu alcool, [kg];
Mr – cantitatea de reziduu vegetal epuizat, [kg];
Mext – cantitatea de extract de gălbenele, [kg];
p7 – pierderi la extracție, %;
Ma = 36,63 kg
26
Cantitatea de reziduu vegetal epuizat conține pe lângă gălbenelele epuizate si 0,2 %
din solventul total folosit, astfel se determină cantitatea de reziduu vegetal :
Mr = Mgm + 0,2 % (MS1 + MS2) = 14,66 + 0,2 % (4,734 + 21,99) =14,66 + 0,2% · 26,724 =
14,66 + 0,05344 = 14,7134 kg
p7 = 0,08 % · Ma = 0,08 % · 36,63 = 0,0293 kg
Mext = Ma – Mr – p7 = 36,63 – 14,7134 – 0,0293 = 21,8873 kg
8. Topirea
Mc
Topire ceară
albă și galbenă
p8
Mct
Mc = Mct + p8
unde: Mc – cantitatea de ceară, [kg];
Mct – cantitatea de ceară topită, [kg];
p8 – pierderi la topire, [%].
Mc = 22,8562 L
Densitatea amestecului de ceară albă și ceară galbenă este de 0,96 kg/m3. În acest caz
o să aplicăm formula densității în funcție de masă și volum:
ρ= m/V
3
unde: ρ = densitatea,[ kg/ m ];
m = masa, [kg];
V = volumul, [L].
m = ρ · V = 0,96 · 22,8562 = 21,942 kg
Mc = 21,942 kg
p8 = 0,1 % · Mc = 0,1% · 21,922 = 0,0219 kg
Mct = Mc - p8 = 21,942 – 0,0219 = 21,9201kg
9. Omogenizarea
Mct
Omogenizare ceară
albă și galbenă
p9
Momg
27
Mct = Momg + p9
unde: Mct – cantitatea de ceară topită, [kg];

Momg – cantitatea de ceară omogenizată, [kg];
p9 – pierderi la omogenizare, [%].
Mct = 21,9201 kg
p9 = 0,05% · Mct = 0,05% · 21,9201 = 0,0109 kg
Momg = Mct - p9 = 21,9201 – 0,0109 = 21,9092 kg
10. Filtrarea Momg
Filtrare ceară
albă și galbenă
p10
Mcf
Momg = Mcf + p10
unde: Momg – cantitatea de ceară omogenizată, kg;
Mcf – cantitatea de ceara filtrată, kg;
p10 – pierderi la filtrare și impurități, %.
Momg = 21,9092 kg
p10 = 0,1% · Momg = 0,1 % · 21,9092 = 0,0219 kg
Mcf = Momg – p10 = 21,9092 – 0,0219 = 21,8873 kg
11. Emulsionarea
Mad Mcf Mext
Emulsionare
p11
Mcremă
Mad + Mcf + Mext = Mcremă + p10
unde: Mad – cantitatea de adaosuri ( vitamina A, vitamina E, ulei de levănțică, pigment ZnO,
apă), kg;
Mcf – cantitatea de ceară, [kg];
Mext – cantitatea de extract de gălbenele, [kg];
Mcremă – cantitatea de cremă, [kg];
28
p10 – pierderile la emulsionare, [%].
Adaosurile care intră în compoziția cremei de gălbenele se regăsesc în următoarele

procente:
 Vitamina A – 10% ;
 Vitamina E – 10 % ;
 Pigment ZnO – 5% ;
 Apă – 10 % ;
 Ulei de levănțică – 5% .
Astfel se determină cantitatea optimă pentru fiecare din adaosuri:
21,8873 kg extract de gălbenele …….... 30 %
MvitA kg Vit.A ……………….…….…. 10 %
MvitE kg Vit. E…………………..…….. 10 %
MZnO kg pigment ZnO............................5%
Mapă kg apă.....………………..……..... 10 %
Mulei kg ulei de levănțică…….……….. 5 %
MvitA = 7,29 kg Vit. A

MvitE = 7,29 kg Vit. E
MZnO = 3,64 kg pigment ZnO
Mapă = 7,29 kg apă
Mulei = 3,64 kg ulei de levănțică
Deoarece în industrie cantitatea de adaosurile este măsurată în litri, folosind formula

densității în funcție de masă și volum se v-a determina de câți litri din fiecare adaos este
nevoie pentru prepararea cremei cu extract de gălbenele:
ρ= m/V
3
unde: ρ = densitatea, [kg/ m ];
m = masa, [kg];
V = volumul, [L].
VVit.A = Mvit.A / ρVit.A = 7,29/ 0,95 = 7,67 L
VVit.E = Mvit.E / ρVit.E = 7,29 / 0,95 = 7,67 L
Vapă = Mapă / ρapă = 7,29 / 1 = 7,29 L
Vulei = Mulei / ρulei = 3,64 / 0,85 = 4,28 L
Mad = MvitA + MvitE + MZnO + Mapă + Mulei = 7,29 + 7,29 + 3,64 + 7,29 + 3,64 = 29,15
Mcf = 21,8873 kg
Mext = 21,8873 kg
p11 = 0,1 % · (Mad + Mcf + Mext) = 0,1 % · (29,15 + 21,8873 + 21,8873) = 0,1 % · 72,9246 =
0,0729 kg
Mcremă = Mad + Mcf + Mext – p11 = 29,15+ 21,8873 + 21,8873 – 0,0729 = 72,8517 kg
29
12. Ambalarea
Mcremă
Ambalare cremă de
gălbenele
p12
MCr.a
Mcremă = MCr.a + p12
unde: Mcremă – cantitatea de cremă, [kg];
Mcr.a – cantitatea de cremă ambalată, [kg];
p12 – pierderi la ambalare, [%].
Mcremă = 72,8517 kg
p12 = 0,2 % · Mcremă = 0,2 % · 72,8517 = 0,1457 kg
MCr.a = Mcremă – p12 = 72,8517 – 0,1457 = 72,706 kg
13. Depozitarea
MCr.a
Ambalare cremă de
gălbenele
p13
MCr.d

MCr.a = MCr.d + p13
unde: MCr.a – cantitatea de cremă ambalată, [kg];
MCr.d – cantitatea de cremă depozitată, [kg];
p13– pierderi la depozitare, [%].
MCr.a = 72,706 kg
p13 = 0,04 % · MCr.a = 0,04 % · 72,706 = 0,029 kg
MCr.d = MCr.a – p13 = 72,706 – 0,029 = 72,677 kg ≈ 72 kg
30
Tabelul 7. Bilanț de materiale la fabricarea cremei cu extract de gălbenele
Materii intrate Materii iesite
Materii prime și auxiliare Cantitate [kg] Materii transformate Cantitate
[kg]
Extract de gălbenele 21,8873 Crema de gălbenele 72,677
Vitamina A 7,29 Pierderi 0,2469
Vitamina E 7,29
Apă 7,29
Pigment ZnO 3,64
Ulei de levănțică 3,64
Ceară 21,8873
Total 72,924 72,924
Randament se calculează după formula:
unde: CP – cantitatea de produs finit;

CMP – cantitatea de materie primă;
R= (72,706/72,9246) · 100 = 99,7
Consumul specific se calculează după formula:

Csp = , [Kg/Kg]
unde: Cspg – consumul specific de gălbenele;

Cspe – consumul specific de extract;
CspA – consumul specific de vitamina A;
CspgE – consumul specific de vitamina E;
Cspu – consumul specific de ulei de levănțică;
CspZnO – consumul specific de pigment de ZnO;
Cspc – consumul specific de ceară.
Cspg = 72,9246/10 = 7,292
Cspe =72,9246/21,8873 = 3,33
CspA = CspgE = 72,9246/7,29 = 10
Cspu = CspZnO = 72,9246/3,64 = 20,03
Cspc = 72,9246/21,8873 = 3,33
31
3.3.3. Bilanţul termic
a) Uscarea gălbenelelor
Gălbenele intrate
T1=20 ºC
Abur umed USCARE Abur uscat

T1’=35 ºC 30 ºC T2’=27 ºC
Gălbenele ieșite
T2=23 ºC
Cunoscând umiditatea relativă a gălbenelelor (φ1, φ2) se calculează umiditatea

absolută după formula:
u1 = φ1 / (100 - φ1)
u2 = φ2 / (100 – φ2)
unde: u1 – umiditatea absolută a gălbenelelor la intrare;

u2 – umiditatea absolută a gălbenelelor la ieșire;
φ1 - umiditatea relativă a gălbenelelor la intrare;
φ1 - umiditatea relativă a gălbenelelor la ieșire.
u1 = 88,7 / (100-88,7) = 11,3 kgapă/kgmat.usc

u2 = 13 / (100-13) = 87 kgapă/kgmat.usc
Ecuația generală de bilanț a umidității din material:

M1 = M2 + W
unde: M1 – masa de gălbenele supuse uscării;
M2 – masa de gălbenele ieșit din uscător;
W – cantitatea de apă eliminată din material;
M1· u1 = M2·u2 + W
W = M1· u1 - M2·u2
W = 82,99 ·11,3 – 9,9402 · 87 = 72,99 kg
M 1 = M2 + W
82,99 = 9,9402 + 72,99
32
Necesarul de aer(L):
unde: x1 - umiditatea aerului la intrare;

x2 - umiditatea aerului la ieșire.
L = 72,99 / ( 0,0379-0,02347)
L = 5213,57 kg/h
Consumul specific de aer (l):
l = 1 / ( 0,0379-0,02347)
l = 71,42 kgaer/kgapa.indep
Căldura intrată cu aerul necesar uscării (Q1a):

Q1a L · i1
unde: i1 – entalpia aerului la intrare.
i1 = T1 ’ + x1·(2500+2·T1 ’)
i1 = 35 + 0,0234(2500 + 2·35) = 95,138 kj/(x+1)kg = 92,96 kj/kg
Q1a = 5213,57·92,96 = 484653,46 kj/kg.
Căldura ieșită cu aerul uscat (Q2a):

Q2a L · i2
unde: i2 – entalpia aerului la intrare.
i2 = T2 ’ + x1·(2500+2·T2 ’)
i1 = 27 + 0,0379(2500 + 2·27) = 123,79 kj/(x+1)kg = 119,26 kj/kg.
Căldura intrată cu materialul umed(Q1):

Q1 = M1 + cp1 + T1
unde: cp1 – căldura specifică a gălbenelelor la intrare.
Q1 = 82,99 · 3630 · 20 = 6025074 kj/kg.
Căldura ieșită cu materialul umed(Q1):

Q2 = M2 + cp2 + T2
unde: cp2 – căldura specifică a gălbenelelor la ieșire.
Q1 = 9,9402 · 3598 · 23 = 822591,31 kj/kg.
33
3.4. Utilajele instalaţiei pentru realizarea tehnologie
3.4.1. Alegerea, descrierea și regimul de funcționare a utilajelor
Regimul de funcționare adoptat pentru utilajele folosite în cadrul procesului tehnologic

de obținere a cremei de gălbenele este periodic. Utilajele cu funcționare periodică în care
etapele alimentare, prelucrare, evacuare din cadrul procesului de lucru se execută la anumite
intervale de timp.[25]
1. Separatorul pneumatic separă materialele după diferenţa de masă specifică şi după

însuşirile aerodinamice ale acestora. Un echipament folosit pentru condiţionarea în curenţi de
aer a plantelor uscate, realizat de firma EURO PRIMA din Serbia, este prezentat în figura 9.
F-1000 este un separator pneumatic a cărui funcţionare se bazează pe principiul
separării particulelor în curent de aer. Acest echipament este prevăzut cu un regulator
electronic de debit, ceea ce permite reglarea rapidă şi în limite largi a vitezei curentului de aer
şi poate fi utilizat pentru separarea gălbenelelor.
Alimentarea se realizează prin gura de alimentare legată la conducta centrală
inferioară. Un curent de aer suplimentar, provenit de la un ventilator situat tot în partea
inferioară a echipamentului, separă seminţele, care sunt evacuate şi colectate.
Curentul de aer, împreună cu particulele foarte uşoare îşi continuă mişcarea
ascendentă, fiind separate aerodinamic şi eliminate prin partea superioară a echipamentului.
Figura 9. Separator pneumatic
2. Uscătorul folosit este similar cu uscător de tip USCMER-30/60AC (Figura 10).

Acesta este echipat cu un cazan de apă caldă cu putere termică utilă de 60 kWt, este
automatizat permițând uscarea gălbenelelor în regim de șarjă. Pentru a crește gradul de
utilizare acesta permite ca suprafața utilă pentru materialul de uscat să poată varia de la 50
pana 150 %.
34
Uscarea se face convectiv, gălbenelele vor fi puse pe sertare de uscare stivuite pe
rastele de roți. Aceste sertare se introduc în camerele de uscare din modulele de bază ale
uscătorului.
Agentul de uscare este produs prin amestecarea aerului recirculat cu aer exterior și
încălzirea acestuia cu un schimbător de căldura apă caldă-aer. Schimbătorul de căldură
primește apă caldă dintr-un rezervor intermediar, temperatura medie a apei fiind de 70 ºC.
Agentul de uscare este aspirat de un ventilator și trimis în camera de uscare.
Figura 10. Uscător cu tăvi
3. FS 3004 Machine (figura 11) este un echipament multifuncţional care poate realiza
mai multe operaţii de condiţionare a plantelor. FS 3004 Machine este un separator cu vibrații,
cu patru site plasate una peste cealaltă, care separă materialul în cinci fracții după tocarea
acestuia. Conceptul FS 3004 este acela de a permite posibilitatea îmbunătățirii cu diferite
părți, pentru a realiza o mașină multifuncțională, care poate efectua mai multe sarcini în
prelucrarea plantelor.
Însă pentru obținerea cremei de gălbenele FS 3004 Machine o să fie folosită la
tăierea tulpinilor, a frunzelor și florilor de gălbenele.
Figura 11. Separator FS 3004 Machine
5. Extractorul (Figura 12) folosit funcționează pe principiul extractorului Soxhlet,

acesta efectuează distilarea continuă a solventului care intră automat în cicruit, având un
randament maxim. Acest recipient de extracție industrială este confecționat din sticlă
35
termorezistentă sau metal inoxidabil și are o capacitate maximă de 100 L. Gălbenelele
mărunțite se introduc în extractor și se adaugă solventul. Circulația solventului se efectuează
de 10-15 ori până la epuizarea gălbenelelor, care se descarcă.
Figura 12. Extractor Soxhlet industrial
6. Filtru presă (Figura 13.) este larg utilizat, acesta îndepărtează cantități mari de
solide. Filtru presă are caracteristici de performanță ridicată: descărcarea rapidă a turtelor prin
sistemul automat de deplasare al plăcilor, reducerea timpului de curățare a pânzelor datorită
sistemului automat de spălare, creșterea vitezei ciclului prin folosire, închiderea și deschiderea
rapidă a filtrului presă cu ajutorul sistemului hidraulic.
Componente principale:
 Capăt fix: Montat solid în fundație prin suportul capătului;
 Capăt mobil: Conectat la pistonul de închidere transmite forța de închidere setului de
plăci;
 Barele laterale: De o parte și de alta a pachetului plăcilor filtrante, cu acoperire de inox
pe suprafețele de alunecare;
 Dispozitiv hidraulic de deschidere-închidere: Filtru presă poate fi deschis și închis în
sistem manual sau acționat de motor;
 Unitatea plăcilor: Set de plăci alcătuit din: placă și ramă, cameră, membrană;
 Pânza filtrantă: Este folosită cea mai indicată pânză în conformitate cu perioada de
filtrare, filtrantul și cantitatea turtei.
Figura 13. Filtru presă
7. Cazanul duplicat cu mixer (Figura 14.) este realizat din oțel inoxidabil, cuva este
prevăzută cu pereți dubli. Datorită sistemului de funcționare Bain-Marie, cele două tipuri de
ceară se topesc uniform, evitându-se astfel arderea la contactul cu cuva. Depunerile de pe
36
pereții și fundul cazanului sunt îndepărtate în mod continuu cu ajutorul unor pale de teflon,
atașate mixerului.
Fundul cazanului este realizat din oțel de 12 mm, restul elementelor și
subansamblelor sunt realizate din inox de 3 mm.
Rezistențele puternice garantează o încălzire rapidă și poate fi controlat continuu în
mod automat cu ajutorul unor sonde termometru.
Puterea instalată este relativ mare pentru a ajunge în timp scurt la temperatura de
regim. După atingerea temperaturii de regim consumul energetic se reduce cu 80 %.
Cazanul este dotat cu un timmer sonerie ce avertizează la finalizarea procesului de
topire. Acesta are o capacitate de 50 L și temperatura de lucru 20 – 150 ºC, temperatură ce
poate fi reglată. Dimensiunile cazanului fiind de 1000 mm x 715 mm x 950 mm și o greutate
de 340 kg.
Figura 14. Cazanul duplicat cu mixer
9. Mașini de umplut tuburi cu cremă (Figura 15.), se folosesc mașini cu piston vertical
sau rotativ, care la fiecare început de lucru se încărca cu cremă sau pastă respectivă, din pâlnia
de alimentare. Apoi doza de cremă sau pastă este presată în tunul gol, care ajunge de fiecare
dată în dreptul orificiului de golire, cu ajutorul unui disc carusel portant, prevăzut cu alveole.
În operațiile următoare se execută închiderea tubului, în mai mulți timpi cu ajutorul unor
gheare.
Un dispozitiv cu celulă fotoelectrica oprește descărcarea pistonului încărcat,dacă în
dreptul tijei de umplere lipsește tubul de alveolă. [26]
Mașina de umplut prezintă urătoarele caracteristici:
 Presiune: 0,4 – 0,6 Mpa;
 Volum umplere tuburi: 10 – 1000 mL;
 Viteza de umplere: 10 – 50 tuburi/min;
 Precizie de umplere: ± 1 %;
 Dimensiuni: 1170 mm x 350 mm x 690 mm
 Capacitate de încărcare: 30 kg
 Greutate: 70 kg
37
Figura 15. Mașina de umplut
10. Amestecătorul cu paletă (Figura 16.) este unu din cele mai vechi amestecătoare. Este
simplu din punct de vedere constructiv, are cost scăzut și necesită un consum scăzut de putere.
Amestecătorul cu paletă se folosește la dizolvări, la preparări de suspensii, la amestecarea
lichidelor cu viscozitate mică și medie și la preparare de emulsii. Paleta realizează amestecări
bune numai într-un strat relativ subțire de lichid, în imediata vecinătate a ei. Deoarece la
înălțimi mari de lichid, efectele de antrenare și de pompare sunt reduse, deseori apar în lichid
gradiente de concentrație. Acest lucru face ca amestecătorul cu paletă sa fie folosit la anumite
volume de lichide și numai în recipiente cu funcționare discontinua. Efectele favorabile din
punct de vedere al amestecări, se obțin prin înclinarea paletei cu 30-40º față de axa
arborelui.[27]
Figura 16. Amestecătorul cu paletă
38
3.4.2. Dimensionarea tehnologică a utilajelor
3.4.2.1. Dimensionarea uscătorului
a) Calculul principalilor parametri constructivi:

Calculul suprafeței de poziționare a gălbenelelor
Gălbenelele se poziționează pe casetă de uscare cu următoarele caracteristici:
Tabelul 8. Caracteristicile casetei

Mărimea Valoare U.M
Lungime casetă 0,5 m
Lătime casetă 0,3 m
Înălțime casetă 0,02 m
Camera de uscare prezintă următoarele caracteristici:
Tabelul 9. Caracteristicile camerei de uscare

Mărime Valoare U.M
Număr casete 60 Buc.
Număr coloane de 2 -
casete
Viteza aer 2,50 m/s
Temperatură intrare 35 ºC
aer
Temperatură 30 ºC
suprafață corp
 Suprafață utilă a casetei(Acas)

Acas = 0,49 m x 0,29 m = 0,1421 m2 ≈ 0,14 m2;
 Numărul de casete (Ncc) pe o coloană se calculează după formula:
unde: Nrcas – numărul de casete;

Nrcol – numărul de coloane.
Ncc = 60/2 = 30 casete/rastel;
 Organizarea casetelor pe coloană:

Nrr = 15 rânduri cu 2 casete;
 Lungimea front aer pe coloana cu 2 casete ( Laer/col) se calculează după formula:

·
unde: Bc – lățimea casetei
Laer/col = 2 · 0,30 = 0,60 m;
39
 Suprafața de poziționare pe o coloană (Acol) se calculează după formula:
=
unde: Ncc – numărul de casete
Acas – suprafața utilă a casetei
Acol = 30 · 0,14 = 4,2 m2;
 Suprafața de poziționare în camera de uscare (Acam) cu 2 coloane se calculează după

formula:
unde: Nrcol – număr coloane de casete

Acam = 2 · 4,2 = 8,4 m2.
Spațiul de circulare a agentului de uscare

Se consideră că stratul de gălbenele supus uscării care este poziționat pe casetă are o
grosime medie maximă de: hg = 20mm iar spațiul dintre două casete pe verticală de Hcas =
50mm.
 Înălțimea secțiuni de aer între două casete (Haer/cas) se calculează după formula:
Haer/cas = 50 – 20 = 30 mm;
 Aria secțiunii de trecere a aerului prin coloană ( Aaer/col) se calculează după formula:
( +
unde: Nrr – rânduri cu 2 casete
Laer/col – lungimea front aer pe coloana cu 2 casete
Aaer/col = (15 + 1) · 0,03 · 0,60 = 0,288 m2
Viteza și debitul de agent de uscare

Pentru regimul cel mai intens de uscare, se alege o viteză maximă a aerului în incinta
de uscare:
Vaer max = 2,5 m/s.
 Debitul maxim de aer (Daer max) se calculează după formula:
unde: Lc – lungimea casetei

Daer max = 2,5 · 0,5 = 1,25 m3/s = 4500 m3/h;
 Debitul minim de aer, circa 40 %, se calculează după formulă:
Daer min = 0,4 · 4500 = 1800 m3/h;
 Debitul masic de aer uscat (Dm aer) la temperatura de intrare Tint = 35 ºC se calculează
după formula:
40
unde: ρaer – densitatea aerului la temperatura de 35 ºC;
Dm aer = 1,25 · 994.1 = 1242,62 kg/s;
 Coeficientul Reynolds pentru Vaer = 2,5 m/s este:
Re = (0,5·2,5)/(1,897 · 10-5) = 6,5893 · 104
 Coeficientul criteriului Nusselt este:
unde: : Pr – pentru aer criteriul Prandl este, și este egal cu 0,7.

0,66 · (6,5893 · 104)0,5 · (0,7)1/3 = 150,44 ≈ 150
b) Calculul principalilor parametri funcționali

Parametrii procesului de uscare
 Coeficientul de transfer de căldură α se calculează după formula:
unde: γ – coeficientul de conductibilitate al aerului la temperatura de intrare Tint.

α = 150 · 2,895 · 10-5 / 0,5 = 8,68 · 10-3 (kW/m2K)
 Coeficientul de transfer de masă β se calculează după formula:
unde: Tint – temperatură de intrare a aer;

Tsup – temperatură suprafață corp;
r = 2310 kj/kg.
β = 8,68 · 10-3 · (60-30) / 2310 = 11,27 · 10-5 (kg/m2s).
c) Dimensionarea ventilatorului
Estimăm că pierderea de presiune pe traseul circulației aerului prin uscător este de circ
∆pusc ≈ 600 Pa.
 Presiunea dinamică la ieșirea din ventilator (Av = 0,5 x 0,355 = 0,1725 m2) este de:
(
unde: Daer max – debitul maxim de aer
Av – arie ventilator
ρaer – presiunea aerului
∆pdin = (1,75 / 0,1725)2 · 0,9332 / 2 ≈ 52 Pa
 Puterea utilă a ventilatorului (Pv) se calculează după formula:

( +
unde: Av – arie ventilator;
∆pusc – pierderea de presiune;
41
∆pdin - presiunea dinamica.
Pv = 1,75 · (600 + 52) = 1141 W = 1,15 kW.
Se consideră pentru ventilatorul centrifugal cu palete curbate înainte un randament

vent ≥ 0,60, iar pentru motorul electric valoarea un randament me = 0,95.
 Puterea necesară (Pme) pentru motorul electric se calculează după formula:
 +
unde: Pv – puterea utilă a ventilatorului.
Pme = 1,15 / (0,60 · 0,95) = 2,1 kW
Se va utiliza un motor de 2,7 kW.
d) Dimensionarea instalației termice

Pentru a se încălzii aerul este necesar să se realizeze transferul de căldură de la apă
caldă la aer cu ajutorul schimbătoarelor de căldură cu aripioare.
Se va considera că apa caldă are o temperatură minimă de 80 ºC.
Se impune o viteză a apei în conducte de 1,5 m/s ceea ce necesită conducte cu
secțiunea de 1000mm2 , cu diametrul interior di ≥ 35,7 mm, deci o conductă de 11/4 inch.
Însă pentru a scădea căderea de presiune se alege o conductă de 11/2 inch, cu diametrul
interior di = 41,25 mm, în care viteza apei este de 1,2 m/s cu o scădere specifică de presiune
de 3,5 mbar/m.
Lungimea maximă a conductelor este de Lcond ≤ 12m, ceea ce duce la o pierdere
maximă de presiune pe conducte de ∆pcond ≈ 0,032 mbar.
Pierderea de presiune pe schimbătorul de căldură se estimează la ∆psc ≈ 0,15 bar.
Pierderea de presiune maximă pe robinetul de reglare, cu diametrul nominal de 11/2 , la
un debit de 5 m3/h este de prr  0,032 bar.
Pierderile maxime de presiune în circuitul secundar sunt:
ptot = 0,042 + 0,15 + 0,032 = 0,224 bar.
3.4.2.2. Dimensionarea amestecătorului cu elice
Volumul util al vasului (Vu) se calculează după formula:
,
unde: m – masa de amestecuri emulsionate;
ρ – densitatea amestecului.
Se consideră densitatea amestecului: ρ = 0,98 kg/L.
Vu = 73 / 0,98 = 74,48 ≈ 75 L.
Volumul total al vasului (Vt) se calculează după formula:
,
unde: f – factorul de umplere.
Se considera factorul de umplere f = 0,75.
42
Vt = 75 / 0,75 = 100 L = 0,1 m3
Figura 17. Dimensiunile geometrice ale unui agitator cu palete.
Dimensiunile geometrice caracteristice ale unui agitator cu palete (figura 17) sunt
următoarele:
 h1 este înălţimea paletei, m;
 h2 - distanţa de la fundul aparatului la paletă, m;
 h3 - înălţimea minimă de lichid deasupra paletei, în timpul funcţionării, m;
 hm = h1 + h2 + h3 - înălţimea minimă de lichid în timpul funcţionării, m;
 hp - înălţimea paraboloidului de rotaţie, m;
 hl - înălţimea lichidului din vas în stare de repaus, m;
 a = 0,1 m - adaos de siguranță, m;
 hv - înălţimea totală a vasului, m.
Din condițiile de similitudine se impun:
 h1 = h2 = h3
 D/d =2
 h1 / d = 0,36
Din volumul total de amestec se calculează înălţimea paletei, după formula:
,
unde: Vt – volumul total al vasului;
D – diametrul vasului;
π – pi = 3,14.
h1 = 4· 0,1 / 3,14 · (5,55h1)2 = 0,4 / 30,80· h12
h1 = = 0,23 m
D = h1· 5,55
D = 1,27 m
Înălţimea minimă de lichid în timpul funcţionării, se calculează după formula:
,
unde: h1 este înălţimea paletei;
h2 - distanţa de la fundul aparatului la paletă;
h3 - înălţimea minimă de lichid deasupra paletei, în timpul funcţionării.
hm = 0,23 + 0,23 + 0,23 = 0,69 m ≈ 0,7 m
43
Înălţimea paraboloidului de rotaţie se calculează după formula:
,
hp = 2(0,7 – 0,23) = 0,94 m
Înălțimea totală a vasului se calculează după formula:
,
unde: a – adaos de siguranță, 0,1 m.
hv = 0,7 + 0,94 + 0,1 = 1,74 m
Volumul paraboloidului de rotație se calculează după formula:
,
2 3
Vp = [3,14 · (1,27) / 8] · 0,94 = 0,6 m
Volumul de lichid din jurul paraboloidului de rotație, când sistemul este în repaus, se
calculează după formula:
Vpr = [3,14 · (1,27)2 / 4] · 0.47 = 0,6 m3
Volumul de lichid din jurul paraboloidului de rotație, când sistemul este în mișcare, se
calculează după formula:
,
2 3
Vpr = [3,14 · (1,27) / 4] · 0,34 = 0,43 m
Se calculează criteriul Reynolds după formula:
unde: ρ – densitatea amestecului;

d – diametrul dispozitivului de amestecare;
n – turația dispozitivului de amestecare;
η – vâscozitatea amestecului.
Se consideră:
 n = 1,7 rot/s
 ρ = 980 kg/m3
 η = 0,6 · 10-3 Pa.s
 d = 0,63 m
Ream = 980 ·1,7 · (0,63)2 / 0,6 · 10-3 = 1102,059 · 103 , regim de curgere turbulent
Se calculează criteriul Euler după formula:
unde: c = 14,35;
m = 0,31.
Eu = 14,35 · (1102,59 · 103)-0,31 = 0,19
Se calculează puterea necesară (N) după formula:
44
N = Eu · ρ · n3 · d5,
3 5
N = 0,19 · 980 · 5 · 0,63 = 2309,89 W = 2,30989 kW
3.5. Probleme de exploatare a instalaţie
3.5.1. Utilități
Apa - este folosită în cantităţi mari atât ca apă tehnologică pentru prepararea cremei de
gălbenele, spălarea utilajelor, cât şi ca apă de încălzire pentru uscător.
Pentru folosirea în industria cosmetică apa tehnologică trebuie să îndeplinească
condiţiile unei ape potabile. Apa folosită în operaţiile fără transfer de căldură, îndeosebi la
spălări, fără tratare cu dezinfectanţi trebuie să aibă un grad de puritate microbiologică ridicat,
iar apa care intră în compoziţia cremei de gălbenele trebuie să fie purificată şi lipsită de orice
microorganism.
Energia electrică – alimentarea cu energie electrică a marilor consumatori din
industrie se pot realiza:
 din sistemul de energie naţional;
 din centralele electrice proprii ale obiectivului industrial;
 mixt ( atât din sistemul energetic naţional, cât şi din centralele electrice proprii).
Pentru alimentarea instalaţiei de obţinere a cremei de gălbenele s-a optat pentru
alimentarea din sistemul de energie naţional.
Condiţii de calitate în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor se referă în
principal la menţinerea tensiunii şi frecvenţei în limitele de variaţie admisibile, stabilite prin
acte normative, menţinerea formei sinusoidale a curbei de tensiune, respectiv curentului şi
continuitatea alimentării.
Furnizorul de energie electrică răspunde faţă de consumatorii săi pentru nerespectarea
condiţiilor de calitate, iar consumatorul are obligaţia să împiedice fenomenele care pot avea
repercusiuni din reţeaua de alimentare. [28]
3.5.2. Operarea instalaţiei
Operarea instalaţiei se face de către personalul calificat. Instalaţia funcţionează

discontinuu.
Amplasarea şi montajul utilajelor
Toate utilajele şi echipamentele vor corespunde legislației in vigoare în ţara şi UE.
Utilajele principale sunt componente ale liniei de procesare a extracției principiilor active din
gălbenele, grupată pe secţii de producţie după cum urmează :
a) recepţie materie primă, depozitare, transport la secţia de prelucrare;
b) sortare, uscare; mărunțire;
c) umectare, extracție,filtrare;
d) topire, omogenizare,filtrare;
e) emulsionare;
f) ambalare.
Siloz de materie primă, este o construcţie, structurată pe secții de producţie adaptate

noii tehnologii, care se completează cu o construcție pentru mărunțire şi se extinde în zona
extracției. Liniile de procesare se amplasează pe secții conform cerinţelor funcţionale
tehnologice ale furnizorului de echipamente ţinând cont de configuraţia clădirilor, astfel încât
45
să se încadreze în prevederile prescripţiilor tehnice. Spaţiul pentru condiționarea gălbenelelor
include echipamente pentru sortare, uscare și mărunțire.
Instalaţia de extracție continuă, amplasată în spațiul cu aceeaşi destinaţie
anterioara,unde se realizează extracția principiilor active din gălbenele, urmărind apoi
operaţia de filtrare.
Construcţia cuprinde şi corpul anexa cu funcţiuni de: filtru personal, sala de mese,
laborator de analize de fabrica, gospodărie reactivi.
3.5.3. Întreținere și reparații

La proiectarea activităților de întreținere și reparații se au în vedere următoarele:
 precizarea activităților specifice;
 gruparea activităților după criterii de asemănare, în vederea prefigurării organizării
acestora;
 precizarea metodelor și tehnicilor de lucru în cadru activităților;
 stabilirea documentelor minime necesare bunei desfășurări a lucrărilor;
 asigurarea informațiilor necesare atât în interiorul cât și în exteriorul activităților;
 realizarea unei coordonări unice a resurselor materiale și umane, în vederea obținerii
produsului finit.
La baza organizării activităților de întreținere și reparații se are în vedere amplasarea
întreprinderii, profitul de producție, utilajele și mijloacele de transport și de ridicat
existente,volumul de lucrări și soluționarea favorabilă a atribuțiilor ce-i revin prin
reglementările în vigoare. Datorită acestor considerente, în conceptul de organizare al
activităților de întreținere și reparații se au în vedere următoarele:
 coordonarea și realizarea unică a întreținerii și reparării capacităților de producție;
 specializarea personalului de întreținere, pe specific de lucrări;
 separarea activității de întreținere curentă, de activitatea de reparații;
 folosirea cât mai eficientă a resurselor umane și materiale;
 crearea unui sistem informațional care să permită folosirea calculatorului.
Ținând seama de cele de mai sus, activitățile de întreținere și reparații din întreprindere
se organizează în cadrul funcțiunii de producție. Plasarea activităților de întreținere în cadrul
funcțiunii de producție permite o colaborare mai strânsă între aceste activități și cele de bază
ale întreprinderii pe linia reducerii staționărilor, a reducerii costurilor de întreținere și
reparații. [29]
3.5.4. Norme de protecţie a muncii, igienă, prevenirea accidentelor, incendiilor,

exploziilor
Protecţia muncii reflectă grija deosebită care se acordă pentru asigurarea condiţiilor de
muncă, pentru apărarea sănătăţii celor ce muncesc.
Norme generale. În fabricile de prelucrare a cremei de gălbenele este interzis:
 folosirea unor piese, scule, dispozitive deteriorate;
 stropirea cu apă a conductorilor electrici, deoarece există pericolul de electrocutare;
 intervenţia la piesele maşinilor ce se află în funcţiune;
46
 a nu se improviza la instalaţia de electricitate, utilaje, aparate de control şi măsură;
 a nu se pune în funcţiune utilajele şi instalaţiile, fără a se executa verificarea periodică,
conform regulilor;
 folosirea de conducte de apă caldă neizolate termic pentru a preveni accidentele
tehnice şi irosirea de căldură;
 utilizarea utilajelor, fără a cunoaşte instrucţiunile de exploatare, ce trebuie afişate la
fiecare loc de muncă;
 prezentarea la locul de muncă fără a purta echipamentul sanitar şi protecţie în
conformitate cu normele în vigoare;
 instalarea şi demontarea apărătorilor de la maşinile în momentul funcţionării;
 menţinerea în uz a utilajelor care prezintă sunete suspecte;
 utilizarea altor ambalaje, piese, obiecte ce nu fac parte din domeniu;
 sistemul de pornire, oprire a utilajelor şi instalaţiilor să fie amplasate la distanţe mari
de acestea.
Măsuri ce trebuie respectate la depozitare şi transport.

Sunt interzise următoarele:
o personal neinstruit şi fără echipament conform regulilor;
o neafişarea instrucţiunilor la locul de muncă;
o depozitarea produselor finite în dreptul căilor de acces sau a tablourilor de pornire
oprire a instalaţiilor electrice;
o ca lăţimea între stive să fie necorespunzătoare, nu mai mică de 1,5m;
o aşezarea manuală a produselor ambalate peste 3m înălţime;
o depozitarea produselor pe rafturi fără a fi etichetate;
Măsuri ce trebuie respectate la depozitarea şi transportul materialelor de natură

toxică, explozivă şi inflamabilă. Se interzice:
o a nu se servi masa şi a nu se fuma în astfel de locuri;
o depozitarea substanţelor explosive, toxice în camera de depozitare;
o depozitarea în alte spaţii decât cele destinate acestui scop;
o transportul lor cu alte vehicule, în afara celor dotate cu echipament de stingere a
incendiilor;
o depozitarea în spaţii fără instalaţii electrice antiexplozive.
Măsuri de igienă ce trebuie respectate la construirea clădirii.

Pentru construirea, proiectarea unei fabrici aparţinând industriei cosmetice trebuie avut
în vedere următoarele:
 cerinţe igienico-sanitare;
 legislaţia sanitară;
 terenul pe care urmează a fi amplasată clădirea;
 aprovizionarea cu: - energie electrică, apă, iluminare, încălzire;
47
 colaborarea cu alte unităţi, pentru exploatarea în comun a surselor de întreţinere şi
drumurilor de acces;
 să nu fie situată în zonă cu locuinţe multe, pentru a putea deversa apele uzate;
 în incinta fabricii să se amenajeze grupuri sanitare.
Igiena spaţiilor social-sanitare.

o vestiarele nu se amplasează deasupra camerei de producţiei sau a depozitului de
produse finite;
o amenajarea vestiarelor se face separat pentru femei şi bărbaţi, cu spaţiu pentru hainele
de exterior, chiuvete, duşuri şi spaţiu pentru hainele de interior.
o igienizarea spaţiului social-sanitar se realizează de către personal special, nu se admite
a se face igienizarea de către personalul secţiei de producţie;
o este interzis a se intra în vestiare cu echipamentul de producţie.
Reguli de igienă privind personalul

 starea de sănătate a personalului şi igiena personalului sunt factori importanţi pentru a
obţine produse finite de calitate corespunzătoare;
 să se execute analizele medicale la angajare şi periodic a angajaţilor;
 orice persoană nou angajată trebuie să efectueze examenul medical;
 este interzis accesul în unitate a persoanelor bolnave, purtătoare de microbe patogeni,
bolnavi de tuberculoză, boli contagioase;
 hainele de exterior a personalului să fie lăsate la vestiar, să se treacă pe la baie pentru a
face duş şi dezinfectarea mâinilor;
 hainele de interior obligatorii şi curate. Echipamentul se curăţă numai la spălătoria
fabricii cu sodă şi fierbere cu apă;
 părul trebuie să fie strâns sub bonetă şi unghiile tăiate scurt;
 după ce au folosit toaleta trebuie să se spele şi dezinfecteze;
 trebuie să se şteargă pe mâini numai cu prosop de unică folosinţă;
 interzis fumatul în interiorul fabricii, decât în locul special amenajat.
Igiena secţiilor de producţie

 zona de manipulare şi prelucrare a materiilor trebuie să fie foarte curate;
 dezinfectarea şi spălarea ustensilelor frecvent;
 ustensilele nu trebuie să ia contact cu echipamentul murdar, pardoseala;
 produsele nu trebuie să ia contact cu zonele nedezinfectate;
 ustensilele trebuie şterse numai cu prosoape de unică folosinţă.
Spălarea şi dezinfectarea utilajelor presupune respectarea fazelor:

 utilajele ce se demontează să fie pregătite pentru spălare;
 să se îndepărteze resturile cu apă caldă;
 a se controla soluţiile pentru spălare, înainte de a executa procesul;
48
 dacă există urme de detergent, acestea trebuie îndepărtate prin clătire cu apă caldă;
 urmează clătirea cu apă rece;
 şi în ultimă fază se controlează vizual şi în laborator.
O spălare şi dezinfectare eficientă depinde de calitatea detergenţilor folosiţi,
temperatura acestora, modul de clătire şi pregătirea celui care execută operaţia.
3.6. Deșeuri
În urma procesului tehnologic de obținere a cremei cu extract de gălbenele, s-au

constatat următoarele deșeuri: reziduu uscat produs din filtrarea gălbenelelor și reziduurile din
filtrarea cerii galbene și cerii albe. Aceste deșeuri nu pot fi valorificate și vor fi eliminate.
Prin eliminare se înțelege orice operațiune care nu este o operațiune de valorificare,
chiar și în cazul în care una dintre consecințele secundare ar fi recuperarea de substanțe.
Eliminarea rezidului obținut după extragerea gălbenelelor cu alcool se face prin
metode care nu periclitează sănătatea oamenilor dar și fără a se utiliza procese care poate să
dauneze mediului.
Deșeurile rezultate de la obținerea cremei vor fi depozitate în depozite care dispun cu
sistem de pază, echipament de cântărire și laborator de analize și ulterior vor fi preluate și
transportate pentru a fi incinerate.
49
4. ANALIZA TEHNICO-ECONOMICĂ
4.1. Stabilirea necesarului de investiţii
Tabelul 10. Valoarea utilajelor ce necesită montaj

Nr. Denumire utilaj Nr. Preţ achiziţie, [lei]
crt. buc. Unitar Total
1 Uscător cu tăvi 1 74776 74776
2 FS 3004 Machine 1 28850 28850
3 Extractor Soxhlet 1 36490 36490
4 Filtru presă 2 5240 10480
5 Umector 1 3240 3240
6 Cazan duplicat cu mixer 1 24635 24635
7 Amestecător 1 61800 61800
8 Maşină de etichetat și ambalat 1 35240 35240
9 Maşină de umplere 1 31980 31980
TOTAL COSTURI UTILAJE, [LEI] 307491
Cheltuieli de transport (3,5 % din valoare utilaj) reprezintă: 3,5% x 307491 = 10762,185 lei.
Cheltuieli de montaj (9% din total valoare utilaj) reprezintă: 9% x 307491 = 27674,19 lei.
Cheltuieli totale: 345927,375.
Tabelul 11. Valoarea utilajelor ce nu necesită montaj

Nr. Nr. Preţ achiziţie, [lei]
crt. Denumire utilaj buc Unitar Total
1 Cântar 2 1400 2800
3 Mobilier vestiare + birouri - 20000 20000
4 Aparatură laborator - 1200 1200
TOTAL, [lei] 24000
Cheltuieli de transport (3,5% din total valoare utilaj) reprezintă: 3,5% x 24000 = 840 lei.
Cheltuieli totale: 24840 lei.
Se ia în considerare un termen de amortizare a cheltuielilor cu utilajele de 15 ani.
Pentru un an: 2 25 lei/an
Pentru o lună: 205 lei/lună
Tabelul 12. Valoarea suprafeţei construite
Nr. Destinaţia spaţiului Suprafaţa construită,

crt. [m2]
1. Filtru pentru angajaţi 56,6
Vestiar intrare fabrică femei 11,2
L = 3,5 m l = 3,2 m H = 3 m
Vestiar intrare fabrică bărbaţi 11,2
50
L = 3,5 m l = 3,2 m H = 3 m
Grup sanitar, duş femei 9,6
L = 3 m l = 3,2 m H = 3 m
Grup sanitar, duş bărbaţi 9,6
L = 3 m l = 3,2 m H = 3 m
Vestiar intrare zonă de producţie femei 7,5
L = 2,5 m l = 3m H = 3 m
Vestiar intrare zonă de producţie bărbaţi 7,5
L = 2,5 m l = 3 m H = 3 m
2. Sală de mese
L = 10 m l = 8 m H = 3 m 80
3. Hală de producţie 883
Recepţie
L = 20 m l = 20 m H = 8 m 400
Sortare
L = 10 m l = 7 m H = 8 m 70
Uscare
L = 10 m l = 4,5 m H = 8 m 45
Mărunțire
L=5m l=4m H=8m 20
Umectare/Extracție
L = 15 m l = 10 m H = 8 m 150
Filtrare
L=7m l=5m H=8m 35
Topire
L=4m l=5m H=8m 20
Ambalare
L=7m l=3m H=8m 21
Laborator
L=5m l=4m H=3m 20
Atelier mecanic
L=5m l=4m H=3m 20
Birou şef secţie
L=4m l=3m H=3m 12
Depozit pentru produsul finit
L=7m l=5m H=8m 35
Depozit pentru produsul finit
L=7m l=5m H=8m 35
4. Sediu administrativ 131,1
Birouri conducere
L = 18 m l = 4,6 m H = 3 m 82,8
51
Secretariat
L = 11,5 m l = 4,2 m H=3m 48,3
Suprafaţă totală, [m2] 1150,7
Valoarea clădirii:
Dacă se ţine cont de faptul că un metru pătrat de suprafaţă construită pe structură metalică are
un cost cuprins de aproximativ 1020 lei rezultă că valoarea clădirii va fi de 1173714 lei.
Se ia în considerare un termen de amortizare a cheltuielilor cu utilajele de 20 ani.
Pentru un an: 5 5 lei/an
Pentru o lună: 0 5 lei/lună
Tabelul 13. Fond de investiţii

Nr. Destinaţie fond Valoare, [Lei]
crt.
1 Valoare clădire 1173714,000
2 Valoare utilaje 370767,375
TOTAL 1544481,375
4.2. Determinarea planului de aprovizionare
Unitatea lucrează în regim periodic. Acest timp cuprinde 240 de zile lucrătoare.
Tabelul 14. Necesarul de materii prime și auxiliare

Nr. Materii prime și Necesar anual Preţ achiziţie, Preţ total,
crt. auxiliare [Lei] [Lei]
1 Gălbenele 4095 kg 2,3 9600
2 Alcool 1632 L 10 16320
3 Ceara albă si galbenă 1098 kg 6 6582,5
4 Vitamina A 370 L 30 11100
5 Vitamina E 370 L 30 11100
6 Pigment de ZnO 175 kg 27 4725
7 Ulei de levănțică 206 L 20 4120
Total valoare achiziţie 63547,5
Tabelul 15. Necesarul de materiale şi ambalaje

Nr. Denumirea ambalaj Necesar anual, Preţ achiziţie, Preţ total,
crt. bucăţi [lei] [lei]
1 Recipient pentru cremă 71193 (50ml) 0,39 28416
2 Etichete 170 kg 5,20 884
3 Cutii pentru depozitare 1000 0,5 500
4 Cutii pentru cremă 71193 0,19 14208
Total valoare achiziţie 44008
52
Tabelul 16. Necesarul de utilităţi
Nr. Denumirea utilităţi Necesar anual, Preţ achiziţie, Preţ total,
crt. UM [lei] [lei]
1 Energie electrică 64589,2 kWh 0,45 29064,15
2 Apă 3500,75 m3 1,28 4480,96
Total valoare achiziţie 33545,11
4.3. Planul necesarului de forţă de muncă şi a fondului de salarizare
Tabelul 17. Personal direct productiv

Operaţia Nr. Salariul lunar, Salariul anual,
operatori [Lei] [Lei]
Recepţie materii prime 3 3195 38340
și auxiliare; Sortare
Uscare 1 1065 12780
Mărunțire 1 1065 12780
Umectare/Extracție 2 2130 25560
Filtrare 1 1065 12780
Topire/Omogenizare 1 1065 12780
Emulsionare 2 2130 25560
Ambalare/Etichetare 2 2130 25560
Depozitare 4 4260 51120
Laborator 1 1200 14400
TOTAL, [Lei] 18 19305 231660
Tabelul 18. Personal indirect productiv

Personal Necesar Salariul lunar, Salariul anual,
personal [Lei] [Lei]
Şef secţie 1 1500 18000
Maistru 1 1200 14400
Electrician 1 1100 13200
Mecanic 2 2200 26400
Femeie 2 2130 25560
serviciu
TOTAL, [Lei] 7 8130 97560
Fondul anual de salarii fără taxe către stat este: 231660 + 97560 = 329220 lei
 Salariu 1065 lei/lună  718 lei/lună taxă la stat
- 19 angajați cu salariu de 1065 lei  163704 lei/an taxă la stat
 Salariu 1100 lei/lună  743 lei/lună

- 3 angajați cu salariu de 1100 lei  26748 lei/an taxa la stat
 Salariu 1200 lei/lună  821 lei/lună taxă la stat
53
- 2 angajați cu salariu de 1200 lei  19704 lei/an taxă la stat
 Salariu 1500 lei/lună  1070 lei/lună taxa la stat

- 1 angajat cu salariu de 1500 lei/lună  12840 lei/an taxă la stat
Fondul anual de salarii cu taxe către stat este: 329220 + 222996 = 552216 lei
Tabelul 19. Antecalculaţia de preţ
TOTAL I ( materii prime), [Lei] 63547,5

TOTAL II ( materiale şi ambalaje), [Lei] 44008
TOTAL III ( utilităţi), [Lei] 33545,11
IV. ALTE CHELTUIELI ANGAJATOR
1 Retribuţii 552216
2 Asigurări sociale (CAS) 15,8% 87250,12
3 Asigurări Sociale de Sănătate (CASS) 5,2% 28715,23
4 Fondul de Somaj (CFS) 0,5% 2761,08
5 Concedii şi indemnizaţii 0,85% 4693,83
6 Creanțe Salariale (FGPCS) 0,25% 1380,54
7 Fondul de Risc și Accidente (AMBP) 828,32
0,15%
8 Amortizare utilajelor 24717,82
9 Amortizare clădire 4890,47
10 Cheltuieli cu protecţia muncii 1200
TOTAL IV 708653,41
TOTAL I + II + III +IV 849754,02
Cheltuieli de comercializare (10%) 84975,40
Cost complet comercial 934729,42
Profit (15%) 140209,41
Preţ de producţie 1074938,83
TVA (9%) 96744,49
Preţ de livrare produs finit 1171683,32
Stabilirea valorii profitului
Costul de producţie şi profitul din vânzarea produsului este de 1171683,32 RON.

Pentru a calcula costul șarjei de cremă de gălbenele se procedează astfel:
Într-o sarjă sunt 72,677 kg, echivalentul la 74,160 L, echivalentul la 74160,2 mililitri
Costul unui recipient cu cremă = costul producţiei împărţit la numarul de recipiente,
respectiv 71193.
Costul unei recipient = 117683,32 / 71193 = 16,50 RON
Pentru desfacere, distribuitorul percepe un adaos comercial de 10%. Astfel un recipient va
costa fără T.V.A.:
16,50 + 0,5· 16,50 = 18 RON
Preţul de livrare cu T.V.A. ( 24%) către consumator va fi:
18 + 0,24 · 18 = 22 RON
54
CONCLUZII
Gălbenelele sunt plantele medicinale vechi, având utilizări atât interne cât și externe.
Conține numeroși compuși și derivați chimici care sunt cunoscuți pentru puterea lor
antioxidantă și pentru virtuţile vindecătoare ale suferinţelor de stomac şi ficat dar şi pentru
cicatrizarea rănilor și infecţiilor pielii.
Datorită substanțelor hrănitoare care se regăsesc în gălbenele, cremă cu extract de
gălbenele stimulează procesul de dezvoltare celulară a pielii. Din acest motiv, cremă de
gălbenele este bună și sănătoasă pentru pielea noastră, pentru îngrijirea și înfrumusețarea sa.
Crema de gălbenele este incredibil de bună pentru tratarea coșurilor, a acneei sau a
altor probleme ale pielii.
De asemenea şi adaosurile care se găsesc în crema de gălbenele au un rol însemnat în
păstrarea funcțiilor normale ale pielii, epiteliilor și mucoaselor, în protejarea și refacerea
acestora.
Cremă de gălbenele are o mare importantă în domeniu farmaceutic dar și în domeniu
cosmetic având nenumărate întrebuințări .
55

Limbă

Explorați Cărți electronice

Categorii

Explorați Cărți audio

Categorii

Explorați Reviste

Categorii

Explorați Podcast-uri

Categorii

Gen

Instrument

Dificultate

Explorați Documente

Categorii

Tehnologia de Obtinere A Cremei de Galbenele

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Tehnologia de Obtinere A Cremei de Galbenele

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Titluri conexe

1.

Industria cosmetică şi farmaceutică are un specific aparte datorită materiilor prime pe

2.1. Produsul finit

Crema de gălbenele are acțiune antiinflamatoare, cicatrizantă, bactericidă. Este un

2.1.1. Importanţa şi domenii de utilizare

Gălbenelele (Calendula officinalis) sunt recunoscute pentru proprietățile lor

2.1.2. Caracterizare fizico-chimică şi tehnologică

Pentru caracterizarea fizico-chimică a cremei cu extract de gălbenele trebuie

Tabelul 1. Caracteristicile organoleptice a cremei de gălbenele

Tabelul 2. Solubilitatea cremei de gălbenele

Determinarea stabilității la 4 și la 40ºC

Determinarea tipului de emulsie

Determinarea punctului de topire

Determinarea conținutului de apă și de substanțe volatile

2.1.3. Condiţii de calitate, depozitare, transport

O condiție de bună păstrare a cremei de gălbenele este păstrarea ei adecvată pe întreg

Tabelul 3. Clasificare factorilor ce influențează calitatea produselor cosmetice

Topire Dozare Dozare

Figura 1. Schema tehnologică de obținere a cremei de gălbenele

Reziduu vegetal Impurități

Figura 2. Schema tehnologică de obținere a cremei de gălbenele

Figura 3. Schema tehnologică de obținere a cremei de gălbenele

3.1. Varianta tehnologică adoptată: schema bloc, schema de flux

Tehnologia obținerii cremelor este o specialitate a chimiei organice. Această

Reziduu vegetal Impurități

Figura 4. Schema tehnologică de obținere a cremei de gălbenel

3.2.1. Caracterizare fizico-chimică şi tehnologică

 Identificare: Se procedează conform prevederilor de la “Cromatografia pe strat subțire”.

Ceara galbena si ceara alba

Tabelul 4. Proprietățile chimice – ceara galbenă

Punct de topire 62-65 °C

Figura 5. Vitamina A1(Retinol) Figura 6. Vitamina A2(3,4-dehidroretinol)

Figura 7. Structura moleculara a α-Tocoferol

Tabelul 5. Proprietățile chimice ale uleiului de levănțică

 Solubilitatea în alcool: 1 mL ulei volatil de levănțica se agită cu 3 mL alcool diluat;

3.3. Procese tehnologice componente (P.T.C.)

3.3.1. Mecanismul procesului

Tehnologia reprezintă totalitatea cunoștințelor în ceea ce privește metodele, procesele

Materii prime Produse finite

Figura 8. Procesul tehnologic

Tabelul 6. operații bazate pe procese fizice și/sau chimice

Recepţie calitativă și cantitativă

Pierderile adoptate pentru fiecare operaţie sunt următoarele:

1. Recepția calitativă și cantitativă a gălbenelelor

Bilanțul total de materiale se calculează cu relația următoare:

Bilanțul total de materiale se calculează cu relația următoare:

unde: Mct – cantitatea de ceară topită, [kg];