Ministerul Educatiei al Republicii Moldova

Universitatea Tehnica a Moldovei

Facultatea Urbanism si Arhitectura

Catedra “Economie si Management in Constructii”

LUCRARE DE AN
La disciplina : Management

Tema : Planificarea activitatilor unui proiect

A elaborate : St.gr. ARH-131

Lisnic Viorica
A verificat : Conf.univ.dr.econom.
Turcanu Nicolae

Chisinau 2017

1
 Ministerul Educatiei al Republicii Moldova

Universitatea Tehnica a Moldovei

Facultatea Urbanism si Arhitectura

Catedra “Economie si Management in Constructii”

SARCINA LUCRARII DE AN

Studenta anului V , Lisnic Viorica

Facultatea Urbanism si Arhitectura,Specialitatea Arhitectura

Tema lucrarii de an “Planificarea activitatilor unui proiect”

Aprobat la sedinta catedrei nr…..din…..

Data prezentarii la recenzie

Date initiale:7 procese/6,12,9,6,3,9,3/zile;3 sectoare;procese paralele 5,6;durata directive 32 zile.

Nr.ord. Denumirea capitolelor lucrarii de an Termenul de realizare

1. Metode de organizare a proceselor in flux 20.09.17
2. Elaborarea planului calendaristic Graficul Gantt 14.10.17
3. Dimensionarea necesarului in resurse umane 23.10.17
4. Elaborarea planului calendaristic dupa graficul retea 10.11.17
5. Calculul bugetului proiectului 05.12.17
6. Concluzie 20.12.17

Instructiuni metodice la tema lucrarii

Conducator : conf.univ.,dr.econom Turcanu Nicolae

Data inminarii sarcinii

Sarcina pentru executare a fost preluata

2
CUPRINS

Obiective urmarite,definitii de baza …………………………4

Metode de organizare a executiei proceselor in flux …………………………5
Elaborarea planului calendaristic Graficul Gant …………………………7
Garficul Retea …………………………9
Dimensionarea necesarului in resurse umane ……………………..…10
Calculul bugetului proiectului ………………………..11
Concluzie ……………………..…12
Bibliografie …………………..……13

3
OBIECTIVE URMĂRITE

 definirea conceptul de proces de producţie.

 precizarea criteriilor de clasificare ale proceselor de productie.
 stabilirea componentelor procesului de producţie
 caracterizarea tipurile de producţie
 indicarea avantajelor şi dezavantajelor principalelor tipuri de producţie.
 diferenţierea metodelor de organizare a producţiei.
 precizarea tendinţelor actuale şi de perspectivă în organizarea producţiei.
 planificarea activităţii specifice locului de muncă pe baza documentelor.

Proces de producţie - totalitatea acţiunilor conştiente ale angajaţilor unei întreprinderi, îndreptate
cu ajutorul diferitelor maşini, utilaje sau instalaţii asupra materiilor prime, materialelor sau a
altor componente, în scopul transformării lor în produse, lucrări sau servicii cu anumită valoare
de piaţă.

Procesele de muncă - procese prin care factorul uman acţionează asupra obiectelor muncii cu
ajutorul unor mijloace de muncă (produse, lucrări, servicii).

Metoda Drumului Critic - metoda de organizare a producţiei, care lucrează cu timpi bine
determinaţi, asociaţi fiecărei activităţi şi permite, totodată, atât estimarea costurilor, cât şi a
timpului de execuţie a proiectului.

Prin tip de producţie se înţelege o stare organizatorică şi funcţională a întreprinderii, determinată

de nomenclatura produselor fabricate, volumul producţiei executate pe fiecare poziţie din
nomenclatură, gradul de specializare a întreprinderii, secţiilor şi locurilor de muncă, modul de
deplasare a diferitelor materii prime, materiale, semifabricate de la un loc de muncă la altul.

În practică se disting 3 tipuri de producţie:

- tipul de producţie în serie,

- tipul de producţie în masă,

- tipul de producţie individual.

4
METODE DE ORGANIZARE A PRODUCŢIEI DE BAZǍ

Primul tip de organizare a producţiei de baza este organizarea producţiei în flux pe linii de
fabricaţie – specifică întreprinderilor care fabrică o gamă redusă de feluri de produse în masă sau
în serie mare.

În aceste cazuri, organizarea producţiei în flux se caracterizează în metode şi tehnici specifice

cum sunt: organizarea pe linii tehnologice pe bandă, pe linii automate de producţie şi ajungându-
se în cadrul unor forme agregate superioare la organizarea pe ateliere, secţii sau a întreprinderii
în ansamblu cu producţia în flux în condiţiile unui grad înalt de mecanizare şi automatizare.

Organizarea producţiei în flux se caracterizează prin:

 divizarea procesului tehnologic pe operaţii egale sau multiple sub raportul volumului de
muncă şi precizarea celei mai raţionale succesiuni a executării lor;
 repartizarea executării unei operaţii sau a unui grup restrâns de operaţii pe un anumit loc
de muncă;
 amplasarea locurilor de muncă în ordinea impusă de succesiunea executării operaţiilor
tehnologice;

Organizarea fabricării produselor după metoda producţiei individuale şi de serie mica.

În cadrul agenţilor economici există o serie de unităţi economice care execută o gamă largă de
produse, în loturi foarte mici sau unicate.Această situaţie impune adoptarea unui sistem şi a unor
metode de organizare a producţiei de bază care să corespundă cel mai bine realizării de produse
unicat sau în serii mici.

Principalele caracteristici ale acestui mod de organizare sunt:

 organizarea unitatilor de productie dupa principiul tehnologic

 trecreea de la o operatie la alta a produsului are loc bucata cu bucata
 se elaboreaza o tehnologie in care se va tine cont de citeva aspect,felul si succesiuea
operatiunilorcare vor fi executate,grupele de utilaje pe care vor fi executate operatiile.

Drumul critic - acel drum de la începutul la sfârşitul reţelei, a cărui activitate însumează un total
de timp mai mare decât orice alt drum din reţea.Drumul critic este o bază pentru stabilirea
calendarului unui proiect, deoarece durata totală a unui proiect nu poate să fie mai mică decât
timpul total al drumului critic. Totodată întârzierile în activităţile componente ale drumului critic
pot pune în pericol întregul proiect. De aceea este necesar ca acestor activităţi să li se acorde o
atenţie mult mai mare.

5
Regulile care trebuie respectate în efectuarea analizei PERT

1. Există un singur eveniment de start şi un singur eveniment de sfârşit,

2. Reţeaua nu are întreruperi, şi ea trebuie desenată luând în calcul dependenţele

identificate,

3. Evoluţia în timp a sarcinilor este reprezentată de la stânga la dreapta,

4. Nu pot să existe două sarcini care leagă aceleaşi două evenimente,

5. Evenimentele au un număr de identificare unic (în consecinţă şi sarcinilor le va

corespunde câte o identificare unică, respectiv numerele celor două evenimente pe care le leagă),

6. Un eveniment de pe drumul critic are data minimă posibilă, data maximă permisă şi
marja de timp 0

7. Stabiliţi data minimă posibilă şi data maximă permisă a evenimentului de start la 0.

Analiza proiectului - constă în determinarea duratei minime a proiectului, determinarea

intervalelor de timp în care poate avea loc fiecare din evenimentele reprezentate prin noduri şi
determinarea intervalelor de timp în care pot fi plasate activităţile, astfel încât să se respecte toate
condiţionările şi să obţinem timpul minim de execuţie al proiectului.

Astfel, ca principale caracteristici ale proiectului avem:

 un obiectiv (care poate fi un bun produs, o cantitate de informații sau un rezultat de
natură organizatorică),
 un ansamblu de activități/sarcini (corelate logic și tehnologic),
 un proces (prin care se stabilesc intercondiționările dintre activități/sarcini și ordinea de
realizare/execuție a acestora).

6
ELABORAREA PLANULUI CALENDARISTIC GRAFICUL GANTT
Pentru construirea diagramei Gantt se recomandă parcurgerea următoarelor etape:
 definirea activităţilor necesare pentru implementarea proiectului;
 estimarea duratei fiecărei activităţi;
 ordonarea activităţilor într-o succesiune logică;
 marcarea grafică a succesiunii activităţilor cu ajutorul unor linii orizontale (aceste linii
arată momentul începerii şi terminării fiecărei activităţi).
Prin urmare, diagrama sau graficul Gantt, ca unealtă de programare, are următoarele avantaje
însemnate:
a) este uşor de realizat/ trasat, urmărit şi interpretat;
b) ilustrează limpede stadiul în care te afli la un moment dat;
c) poate fi facil adaptată la o varietate largă de cerinţe de planificare şi modificată pentru a
ilustra actualitatea datelor;
d) ajută esenţialmente la rezolvarea temporală a sarcinilor şi la organizarea în timp; a trecut
testul timpului şi folosului.

I process = 6 zile
II process = 12 zile
III process = 9 zile
IV process = 6 zile
V process = 3 zile
VI process = 9 zile
VII process = 3 zile

3 sectoare
procesul V si VI executate in paralel

Proiectul de constructive va dura 31 de zile.

7
Q = 5x2+10x4+5x5+10x3+5x4+10x5+15x1+10x2+5x2+10x1+5x2 = 230
N max = 31
𝑄 230
N med = = =8
𝑇 31
𝑁 𝑚𝑎𝑥 31
K neunif = 𝑁 𝑚𝑒𝑑 = = 3.8
8

In urma realizarii ciclogramei,deducem desfasurarea lucrarilor in spatiu(pe verticala

sectoare,pe orizontala procese).Se admite intersectarea proceselor executate in paralel.

Din punct de vedere economic,cel mai convenabil proiect este acel proiect care are mai
putini bani inghetati in constructii,fiinca de regula se construieste prin imprumut

8
GRAFICUL RETEA
Construirea graficului retea începe cu evenimentul I - începutul proiectului (care precede orice
primă activitate) şi se termină cu evenimentul n - sfârşitul proiectului. Ca şi în cazul arborilor de
decizie, graficul reţelei începe a se construi din stânga dezvoltându-se spre dreapta.
Pentru aconstrui un graf reţea într-o caz dat trebuie să se cunoască:
 ce activitate precede activităţii curente;
 ce activitate urmează activităţii curente;
 ce activităţi se pot desfăşura concomitent cu activitatea curentă.

9
DIMENSIONAREA NECESARULUI IN RESURSE UMANE
Planificarea resurselor umane are rolul de a prevedea cerinţele viitoare de resurse umane şi de a
stabili programe pentru acoperirea acestor cerinţe cu personal.
In majoritatea proiectelor nu este necesar sa determini drumul critic, in special in cazul
proiectelor mici. Insa pentru proiectele mari si complexe este importanta intelegerea drumului
critic. Daca proiectul intarzie si se incearca proactiv revenirea la programul initial este
importanta identificarea activitatilor critice. Daca nu se reuseste accelerarea activitatilor din
cadrul drumului critic termenul limita va ramane acelasi. Folosirea unor resurse aditionale pentru
activitatile ce nu fac parte din drumul critic va ajuta la completarea acestora inainte de termen
insa nu va afecta termenul limita al proiectului. Şansa unui impact asupra termenului limita tine
de abilitatea de a identifica si a scurta drumul critic.
Lungimea drumului critic care reprezinta timpul minimal necesar pentru indeplinirea tuturor
evenimentelor se numeste timp critic.In cazul in care dorim sa limitam timpul de indeplinire a
proIectului mai intii trebuie sa cautam modalitati de limitare a timpului indeplinirii lucrului .

Importanţa planificării resurselor umane este determinată de următoarele:

 permite asigurarea din timp a personalului necesar organizaţiei, previzionat în funcţie de
dezvoltarea anticipată a evoluţiei acesteia;
 asigură înscrierea costurilor cu personalul în limite judicioase;
 preîntâmpinarea apariţiei dezechilibrelor majore;
 oferă perspectiva clară a dezvoltării resurselor umane ale organizaţiei.

Planul de asigurare a forţei de muncă cuprinde:

1) planul de recrutare , care se elaborează diferenţiat:
 pentru muncitorii necalificaţi – pe termen scurt;
 pentru muncitorii calificaţi şi personalul tehnic – pe termen de 2 – 3 ani;
 pentru cadrele de specialitate şi cele de conducere – pe perioade de 5 – 10 ani;
2) planul de formare şi perfecţionare a personalului;
3) planul de promovare , la elaborarea căruia se ţine seama de inventarul actualizat al cadrelor
existente şi al cadrelor susceptibile de a fi promovate în funcţii de conducere.

Etapele procesului de planificare a resurselor umane cuprinde :

 Analiza caracteristicilor efectivelor existente şi previziunea mişcărilor de efective (oferta
de muncă internă, prezentă şi viitoare).
 Exigenţele organizaţiei cu privire la perspectivele necesare pentru îndeplinirea sarcinilor
actuale.
 Calculul abaterilor pozitive şi negative între cererea şi oferta internă.

10
CALCULUL BUGETULUI PROIECTULUI

In urma elaborarii graficului necesarului in forta de munca a fost calculate bugetul proiectului
care constituie 240 mii lei.

11
CONCLUZIE

In urma proiectului efectuat, am incercat planificarea, coordonarea, conducerea si controlul

proiectului pe durata ciclului de viata al acestuia , astfel incat sa se realizeze obiectivele
proiectului in termenele, cu costurile si de calitatea stabilita.
Am stabilit ca managementul de proiect are la dispozitie o paleta de instrumente ce se pot aplica
pentru etape distincte precum elaborarea planului calendaristic dupa graficul Gantt,dupa graficul
Retea,analiza drumului critic,calculul bugetului proietului, rapoarte de progres.
Lipsa de comunicare poate cauza probleme in munca in echipa. O planificare inadecvata poate
conduce la rezultate nesatisfacatoare. Sunt cazuri cand o definitie neclara a proiectului conduce
la nerealizari. Daca schimbarile se fac necontrolat si nu sunt gestionate, pot genera rezultate
nedorite. Lipsa de experienta, lipsa de aptitudini a managerilor de project pot fi elemente
esentiale al insuccesului unui proiect.
Indiferent de continut,motivarea indeplineste in primul rind un rol managerial,intrucit acesta are
un impact substantial asupra caracteristicilor si functionalitatii ansamblului sistemului
managerial al unei firme.Calitatea deciziilor,operationalitatea metodelor,tehnicilor si
procedurilor manageriale sunt nemijlocit conditionate de motivarea personalului.

12
BIBLIOGRAFIE
1. Badea, F., (2005), Managementul producţiei, Editura ASE, Bucureşti.
2. Luca, G., P., Sisteme flexibile şi logistică industrial
3. Olaru, S., (2005), Managementul întreprinderii, Editura ASE, Bucureşti.
4. Puiu, T., Managementul producţiei industriale
5. Rusu, C., Frunza, V., Management industrial
6. CD – Managementul calităţii
7. Bârgăoanu Alina “Managementul Proiectelor. Curs”, ed. Comunicare, Bucureşti 2006.
8. Postavaru Nicolae „Managementul proiectelor” ed. Matrix Rom, Bucuresti, 2002.
9. Constantinescu Dan Anghel, Ungureanu Ana-Maria, Pridie Adelina, “Managementul
proiectelor”, Ed. Semne’94, Bucureşti, 2001.

13