UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENTĂ SOCIALĂ

DISCIPLINA SOCIOLOGIE

ESEU LA
COMUNICARE ȘI REDACTARE

Homeschooling-ul – o alternativă de urmat?

Stamate Vlad Andrei

An I, Seria 2, Grupa 3

București

2018
 Homeschooling-ul – o alternativă de urmat?

Homeschooling-ul este o formă de învățământ în care elevii nu participă în mod

obișnuit la ore într-o organizație de tip educațional, educația realizându-se la domiciliu. Am
ales să abordez acest subiect deoarece această idee este de inters de câțiva ani, ea iscând
dezbateri controversate. În pofida multor divergențe, eu cred că homeschooling-ul este o
alternativă bună a sistemului educațional. Pentru a demonstra această teză voi folosi o serie de
articole din revista „Growing without schooling: The Complete Collection, vol 1, 1977-1981”,
Raportul-studiu „Homeschooling-ul în Romania” realizat de MKOR Consulting și un site
dedicat creșterii copiilor: www.urbankid.ro
Ideea de homeschooling apare în SUA, țara cu cel mai mare număr de copii care învață
acasă, ca urmare a fenomenului de violență crescută din școlile publice. De asemenea, în regiuni
precum Australia și Alaska, din pricina distanțelor mari dintre case și unitățile școlare sau din
pricina climei și a condițiilor meteo, sistemul de homeschooling s-a dezvoltat foarte mult.
Părintele homeschooling-ului a fost John Holt, o persoană interesată de sistemul
educațional. Acesta în revista pe care a creat-o special pentru a promova ideea de
homeschooling vorbește despre schimbarea socială privind educația „ într-un moment dat în
istorie, 99% din societate gândește și acționează într-un fel și 1% gândește și acționează diferit.
Cândva mai târziu, acea minoritate de 1% devine 2%, 5%, 20%, până când va deveni
majoritatea dominantă și schimbarea socială va avea loc”. ”. (Growing Without Schooling: The
Complete Collection, pag.8). John Holt își expune credințele în aceeași revistă „eu nu cred în
școala obligatorie, eu cred că fecare copil vrea să învețe despre lume și este bun la asta, o poate
face cu incredre în el și fără multă interferență și coerciție a adultului”. (Growing Without
Schooling: The Complete Collection, pag.8)
În țara noastră ideea de homeschooling a fost prezentă încă din secolul XIX, familiile
înstărite își educau copii acasă cu ajutorul meditatorilor. Remarcăm acest lucru în opera „Chirița
în provincie” de Vasile Alecsandri și într-un caz real, autobiografic, Mitura și Barutu Arghezi.
La nivel mondial, această formă de educație este în creștere. În SUA 38% dintre părinți
au decis că educația copiilor lor să se facă acasă. Motivele acestora sunt: „35% pentru a oferi
educație religioasă sau morală; 21% îngrijorare asupra mediului din scoală; 17% insatisfacție
cu privire la invătămantul disponibil în alte școli; 6% probleme de sănătate sau alte nevoi
speciale; 7% interesul pentru a oferi copilului o educației non-traditională (filosofie
educatională sau din convingeri liberale)” (Raportul 1,5 milioane de elevi educați acasă în SUA
în 2007, apud Raport-studiu Homeschooling-ul în România, 2016, pag. 6)
Argumentele care îmi susțin teza sunt: atunci când învață acasă copilul este liber să își
aleagă domeniile de interes și să studieze diferențiat la materiile care îi plac. Acest lucru duce
la acumularea de cunoștințe în mod liber, fiind stimulată curiozitatea nativă. Fiecare copil are
ritmul lui de învățare și pot apărea diferențe între nivelul de dezvoltare al copilului și cerințele
clasei. Atunci când învață acasă, fără o programă strictă, copilul își dezvoltă aptitudinile într-
un mod creativ și distractv.
Un alt argument este legat de menținerea legăturii afective între părinte și copil „de-a
lungul anilor, între părinți și copil se crează o legătură profundă și extrem de satisfăcătoare,
datorită timpului mult mai lung și mai semnificativ pe care îl petrec impreuna”.
(http://homeschooling.urbankid.ro/faq/)
 Copiii care învață acasă nu sunt supuși violenței școlare sub toate formele ei, verbale,
fizice sau psihice. Acești copii cresc într-un mediu sigur care le permite o dezvoltare emoțională
puternică și va face din ei adulți cu un bun echilibru psihic. Învățarea are loc firesc, ca urmare
a traiului de zi cu zi; în acest fel copilul învață prin experiență și dobândește abilități de viață
prin ancorarea în realitățile vieții.
În țara noastră a luat naștere în anul 2002 Asociația Homeschooling România care face
demersuri pentru găsirea cadrului legal de desfășurare a cursurilor acasă și consiliază familiile
care doresc să adere la această formă de educație. Conform site-ului asociației „ numărul celor
care au început educația acasă a crescut la cel puțin 500 de familii în anul 2015”.
(http://www.homeschooling.ro/ISTORIC)
În concluzie, homeschooling-ul este o modalitate de educație care se dezvoltă tot mai
mult și în România. Mulți părinți devin conștienți de avantajele acestei modalități de educație,
care presupune siguranța copilului, libertatea de a alege domeniile de studiu și o mai bună
dobândire a abilităților de viață. Deși este o modaliate controversată, eu consider că nu trebuie
îngrădită libertatea de a alege a părinților care își doresc tot ce este bun și de folos copiilor lor.

Bibliografie:
1. Holt, J. 2016, Growing Without Schooling: The Complete Collection, Editura HoltGWS
LLC, pagina 8
2. Raportul 1.5 Milioane de elevi educați acasă în SUA în 2007, Institutul de Științe ale
Educației, Departamentul de Educație al SUA, 2008, apud Raport-studiu
„Homeschooling-ul in Romania” , MKOR Marketing Strategic, 2016, pagina 6
3. Constantin, A. Homeschooling – intrebari frecvente.
http://homeschooling.urbankid.ro/faq/ accesat la data 20.01.2018
4. http://www.homeschooling.ro/ accesat la data de 20.01.2018