Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Caracterizare
Pluralitate naturala – decurge din insasi natura faptei, care este comisa in mod necesar de un
numar de doua sau mai multe persoane, iar pentru a verifica cerinta nr de faptuitori se
examineaza verbum regens
Pluralitate constituita-reprezinta o forma organizata de infractionalitate, incriminara ca
infractiune de sine statatoare.
Pluralitate ocazionala-este reglementata ca circumstanta agravanta in considerarea
numarului de faptuitori (art 77CP) ori in considerarea atragerii unui minor in savarsirea
infractiunii sau ca element circumstantial in continutul anumitor infractiuni.
Pluralitatea naturala.
- Este specifica faptelor care, prin natura lor, nu pot fi comise decat de mai multe persoane
- Pentru existenta infractiunii nu se cere insa ca toate persoanele sa coopereze cu vinovatia
prevazuta de lege la savarsirea faptei.
Pluralitatea constituita
- este o forma de manifestare a criminalitatii organizate si consta in asocierea sau gruparea mai
multor persoane in vederea savarsirii de infractiuni
- savarsirea oricareia dintre infractiunile in vederea carora s-a constituit asocierea da nastere
unui concurs de infractiuni intre acea fapta si forma incriminata a pluralitatii constituite
- pentru existenta pluralitatii constituite se cer a fi indeplinite urmatoarele conditii:
existenta unei grupari de minimum trei persoane
gruparea sa aiba un anumit program, in care sa fie inclusa sacarsirea uneia sau a unor
infractiuni determinate
gruparea sa aiba o anumita organizare, o structura ierarhica si o conducere, care sa asigure
coeziunea si stabilitatea grupului
In cazul pluralitatii constituite, pericolul social provine din insasi constituirea acesteia, al carei
scop este comiterea uneia sau a mai multor infractiuni.Pentru existenta faptei este suficient ca
infractiunea sa fi fost planificata si nu efectiv comisa, astfel ca legiuitorul incrimineaza si actele de
pregatire care iau forma initierii grupului infractional organizat. Daca infractiunea ce intra in scopul
gruparii a fost insa efectiv comisa, va exista un concurs de infractiuni intre grupul infractional
organizat si respectiva infractiune ce a intrat in scopul gruparii.
Numarul membrilor gruparii este un alt element de tipicitate. Grupul infractional organizat este
grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pt o anumita perioada de timp si
pentru a actiona in mod coordonat in scopul comiterii uneia sau mai multor infractiuni.
Pluralitatea constituita exista daca inculpatii au actionat pentru o perioada de timp si in mod
coordonat, fiecare dintre acestia indeplinind roluri determinate in executarea planului infractional, in
scopul comiterii infractiunii, iar initierea si constituire unui astfel de grup se incadreaza in continutul
infractiunii. Pluralitatea constituita are ca elemente distinctive organizarea membrilor gruparii si
scopul savarsirii unei infractiuni. cele doua conditii trebuie intrunite cumulativ.
In ceea ce priveste perioada de timp, pluralitatea constituita exista chiar daca faptele care intra in
scopul gruparii au fost comise intr-o singura zi.
Pluralitatea ocazionala
- se realizeaza atunci cand, desi o fapta poate fi savarsita de o singura persoana ori de un nr
determinat de persoane, ca in cazul pluralitatii constituite sau naturale, fapta este savarsita
ocazional de un nr mai mare de persoane decat acela care este necesar potrivit naturii sale.
- Are caracter intamplator, fiind determinata de anumite conditii concrete in care realizarea,
prin cooperare, a unei infractiuni apare ca fiind mai avantajoasa sub raportul savarsirii sau al
ascunderii urmelor ei.
2.Participatia penala
Consideratii introductive
Participantii sunt persoanele care contribuie la savarsirea unei fapte prevazute de legea
penala, in calitate de coautori, instigatori sau complici. Intre autor, instigatori si complici exista o
deosebire calitativa; autorul comite in mod nemijlocit fapta prevazuta de legea penala, iar instigatorii
si complicii savarsesc fapta in mod nemijlocit, prin autor.
Participatie proprie, propriu-zisa sau perfecta : cand toti participantii actioneaza cu aceeasi
forma de vinovatie, fie toti cu intentie, fie toti din culpa
Participatie prin acte de executare, acte prin care se realizeaza insasi fapta prevazuta de
legea penala(Autoratul/coautoratul)
Participatie prin acte de determinare a formarii hotararii de a savarsi fapta si de a trece la
realizarea acestei hotarari (instigarea)
Participatie prin acte de sprijinire, acte prin care se ajuta la savarsirea faptei, incepand cu
sustinerea hotararii de a o savarsi si terminand cu executarea acestei hotarari (Complicitatea)
Conditiile participatiei penale. Pentru existenta participatiei penale, trebuie sa fie indeplinite
urmatoarele conditii:
Conditia savarsirii unei fapte prevazute de legea penala este indeplinita prin savarsirea oricareia
dintre faptele pe care legea le pedepseste ca infractiune consumata sau ca tentativa, precum si
participarea la comiterea acestora in calitate de coautor, instigator sau complice, conform art 174 CP.
Conditia savarsirii unei fapte prevazute de legea penala presupune o actiune sau inactiune prevazuta
de lege ca element material al unei anumite infractiuni si este indeplinita atunci cand fapta
corespunde infractiunii fapt consumat sau tentativei pedepsibile a acelei infractiuni.
Cooperarea a doua sau mai multor persoane la savarsirea faptei prevazute de legea penala nu
presupune ca toti faptuitorii sa aiba calitatea de infractori, fiind de ajuns ca unul dintre ei sa aiba
aceasta calitate, sa fie indeplinite conditiile generale si cele speciale cerute pentru existenta
subiectului activ si al infractiunii si sa fi actionat cu vinovatie sub forma intentiei. Exista participatie
penala atat in cazul in care toti faptuitorii au cooperat in aceeasi forma la savarsirea infractiunii, toti
fiind autori, deci coautori, cat si atunci cand contributiile faptuitorilor imbraca forme diferite de
autori, instigatori sau complici.
Vointa comuna a participantilor de a savarsi aceeasi fapta prevazuta de legea penala. Existenta si
caracterul participatiei penale sunt determinate de existenta unei duble legaturi psihice intre
participanti. Pe de o parte, exista vointa comuna de a coopera la savarsirea aceleiasi fapte prevazute
de legea penala, iar, pe de alta parte, exista scopul sau rezultatul comun urmarit de participanti prin
savarsirea faptei.
Atunci cand toti participantii urmaresc acelasi scop, contribuind cu intentie la savarsirea faptei
sau actionand cu totii din culpa, participatia este perfecta, iar atunci cand lipsesre coeziunea psihica
dintre participanti, unii dintre ei actionand cu intentie, dar altii din culpa ori fara vinovatie,
participatia este improprie.Vointa comuna de a actiona in cazul participatiei improprii nu presupune si
aceeasi forma de vinovatie. De exemplu, o persoana determina cu intentie un iresponsabil sa comita
o fapta de distrugere; intre acestia nu poate exista o legatura subiectiva bilaterala, intrucat cel
iresponsabil nu comite fapta cu vinovatie. Participatia subzista, intrucat se savarseste o fapta prin
contributiile mai multor persoane, dar are un caracter impropriu.
Fapta trebuie sa indeplineasca trasaturile si continutul infractiunii pentru cel putin unul dintre
participanti. Contributia participantilor la savarsirea faptei are relevanta penala doar daca fapta este
infractiune pentru unul dintre acestia. Pentru a constitui infractiune, fapta trebuie sa fie savarsita cu
vinovatie, in forma ceruta de lege pentru infractiunea respectiva.
Autorul si coautorii.
Autorul este persoana care savarseste in mod nemijlocit fapta prevazuta de legea penala.
Coautorii sunt persoanele care savarsesc in mod nemijlocit fapta prevazuta de legea penala.
Pentru a fi retinuta paticipatia la savarsirea unei infractiuni sub forma coautoratului sub aspectul
laturii obiective a infractiunii, actele de executare nu trebuie sa fie identice sau simultane, existenta
coautoratului fiind data de desfasurarea de catre participanti a unor actiuni concordante, aflate intr-o
unitate indivizibila. Daca unul dintre inculpati a execitat violente fizice impotriva victimei, iar celalalt a
deposedat-o de un bun, ambii inculpati sunt coautori ai infractiunii de talharie.
Simpla prezenta fizica a unei persoane alaturi de inculpat, la locul si in momentul savarsirii, de
catre acesta din urma, a unui omor, nu constituie coautorat. Activitatea de distragere a atentiei
persoanei vatamate, pentru a fi facilitata sustragerea operata de un alt coinculpat, se circumscrie
laturii obiective a infractiunii propriu-zise=> cel care o savarseste este coautor si nu complice.
Faptul ca unul sau altul dintre participanti a avut o contributie mai mare in exercitarea violentelor
asupra victimei este lipsit de importanta sub aspectul calitatii de coautor a fiecaruia; ceea ce este
esential consta in faptul ca cei trei au actionat simultan, exercitand acte de violenta asupra victimei,
astfel ca actiunea fiecaruia s-a completat cu actiunea celorlalti si, cum exista un deplin acord
subiectiv, actiunile lor reunite au anihilat total puterea de aparare a victimei.