Sunteți pe pagina 1din 11

2.4.

Ridicarea unui bloc paralelipipedic

În acest exemplu se realizează un sistem care este format din motor și elemente
intermediare pentru ridicarea unui bloc. Prin rulare, prin intermediul simulărilor cu diferite
cupluri de motor și mărimi ale vitezei, se pot obține diferite variante constructive.

Fig.2.33. Ridicare bloc paralelipipedic

Problema prezentată are două părţi, prima prezintă configurarea sistemului mecanic iar
al doilea prezintă modul în care se poate scrie un script pentru rularea ansamblului.

2.4.1. Configurarea spaţiului de lucru


Primul pas în realizarea exerciţiului este configurarea spaţiului de lucru, care se face
asemănător cu problemele prezentate anterior, diferenţe fiind referitoare la mărimea spaţiului
de lucru (1200mm), figura 2.34 şi acurateţea analizei, intervalul dintre paşii animaţiei fiind de
0,005 s fig. 2.35.

1
Fig.2.34. Mărimea spaţiului de lucru

Fig.2.35. Acurateţea simulării

Comparativ cu aplicaţiile anterioare la care nu se specifica durata simulării, de data


aceasta se va specifica timpul cât va rula simularea până la oprirea acesteia. Pentru stabilirea
timpului animaţiei se va accesa comanda Pause Control din meniul World, fig. 2.36. În acest
caz, rularea simulării este fixată doar pentru primele cinci secunde.

Fig.2.36. Stabilirea duratei simulării

2.4.2. Realizarea ansamblului


Ansamblul este format din patru părţi componente: o roată conducătoare cu raza de
20mm, o roată condusă de 30mm, roata intermediară de 50mm şi un bloc 100x100mm.
În final se va adăuga un motor şi se va realiza conexiunea dintre cele două roţi.

2.4.2.1. Roata condusă


Se desenează un cerc căruia i se vor atribui următoarele caracteristici: raza de 30 mm,
cu centrul în centrul sistemului de coordonate şi masa de 0,025 kg. Pentru o mai uşoară urmărire

2
a elementelor componente ale ansamblului fiecărei componente i se va atribui câte o culoare
diferită.

Fig.2.37. Atribuirea caracteristicilor roţii conduse

2.4.2.2. Roata conducătoare


Pentru realizarea roţii conducătoare se procedează analog ca în cazul roţii conduse,
parametrii pinionului fiind: raza de 20 mm, masa de 0,010 kg, acesta fiind situat la distanţa de
300mm pe axa X faţă de centrul roţii conduse.

Fig.2.38. Roata conducătoare

2.4.2.3. Roata intermediară


Aceasta are următorii parametri: raza 50mm situată în centrul sistemului de coordonate, cu
masa de 0,008kg.

3
Fig.2.39. Atribuirea caracteristicilor roţii intermediare

2.4.2.4. Bloc
Blocul care va fi ridicat se va modela cu ajutorul unui pătrat cu latura de 100mm situat
la următoarele coordonate faţă de centrul sistemului de coordonate: x =-50;y = -200 având masa
de 10kg.

Fig.2.40. Caracteristici bloc

2.4.3. Realizarea legăturilor dintre componentele ansamblului


După realizarea componentelor ansamblului se fac legăturile dintre acestea după cum
urmează:
- se fixează roata condusă în centrul sistemului de coordonate cu ajutorul unei cuple
cinematice de rotaţie.

Fig.2.41. Fixare roată condusă

4
- se cuplează roata intermediară de roata condusă prin intermediul unei îmbinări rigide.

Fig.2.42. Îmbinare rigidă între roata condusă şi cea intermediară

- se face legătura dintre roata intermediară şi bloc cu ajutorul unui cablu de conectare, comanda
Connection Rod, se selectează mijlocul laturii de sus a blocului şi quadrantul din stânga roţii
intermediare.

Fig.2.43. Conectare bloc – roată intermediară

- se atribuie un motor roţii conducătoare

Fig.2.44. Ataşare motor

- se introduce legătura, reductorul, dintre cele două roţi, selectând pe rând un punct de pe roata
conducătoare şi de pe roata condusă.

Fig.2.45. Introducere reductor în ansamblu

5
2.4.3.1. Modificarea caracteristicilor motorului
Din meniul Window se selectează sub-meniul Properties. Din lista cu elementele
componente ale ansamblului se selectează Motor şi i se va impune acestuia viteza de 10
rotaţii/min.

Fig.2.46. Schimbarea caracteristicilor motorului

Următorul pas în realizarea simulării este configurarea caracteristicilor reductorului. În


acest scop se selectează reductorul şi din meniul Define/New Control se selectează Gear Ratio.

Fig.2.47. Caracteristici reductor


În scopul rulării analizei sistemului s-a ales modificarea raportului de transmitere al
reductorului prin introducerea unui cursor pentru reglarea acestuia în intervalul 0,1…5, numărul
paşilor de reglare fiind de 20.

6
2.4.4. Rularea analizei

Pentru rezolvarea problemei se va urmări evoluția forței reductorului în funcție de


modificarea raportului de transmitere. În acest scop se va indica pentru măsurare din meniul
Measure prin selectare Gear Force, fig. 2.48 a.

a) b)
Fig.2.48. Mărimea analizată. Rezultate grafice

Se vor atribui 5 valori pentru raportul de transmitere şi se vor trasa graficele


corespunzătoare mărimii de măsurare, conform fig. 2.48 b.

7
2.6. Analiza unei structuri în cazul unui cutremur
În scopul testării structurilor, în general se construiesc modele la scară care sunt plasate pe
un suport care vibrează, acţionată de cilindri hidraulici care sunt capabili să imite mișcările
laterale ale unui cutremur.
Se consideră o clădire cu doua etaje, care trebuie testate pentru integritatea în cazul unui
cutremur. Se presupune că grinzile și coloanele nu sunt atașate de conexiunile rezistente la
cutremure.
Aplicaţia este realizată dintr-o structură din elemente dreptunghiulare situate pe un suport
de vibrare, mișcarea cutremurului fiind asigurată de un actuator.
Dacă clădirea este supusă forțelor cutremurului, se vor descrie calitativ consecințele,
presupunând că mișcarea cutremurului urmează formula:
2 cos(7𝑡𝑡) + 1 sin(3𝑡𝑡)

2.6.1. Modelarea primului nivel al structurii

Fig.2.67. Analiyă cutremur

În scopul realizării modelului supus analizei, după setarea spaţiului de lucru, pentru început,
se va realiza primul nivel, construit din: placă de susţinere, 2 pereţi laterali şi un planşeu.
Dimensiunile elementelor conform fig. 2,68, sunt:
- placă de susţinere, dreptunghi cu laturile 1750 x 250 mm;
- pereţi laterali, dreptunghi cu laturile 50 x 250 mm;
- planşeu, dreptunghi cu laturile 325 x 50 mm.
Se va specifica masa fiecărui perete, 75 kg şi masa planşeului 100 kg.

8
Fig.2.68. Primul nivel al structurii

2.6.2. Inserarea şi setarea actuatorului


După modelarea primului nivel se va insera un actuator şi se va specifica viteza de
acţionare având valoarea conform ecuaţiei prezentate mai sus, fig. 2.69.

Fig.2.69. Inserare actuator

2.6.3. Modelarea celui de-al doilea nivel al structurii

Se realizează al doilea nivel conform fig. 2.70, construit din: 2 pereţi laterali şi un planşeu.
Dimensiunile elementelor conform fig. 2,68, sunt:
- pereţi laterali, dreptunghi cu laturile 37,5 x 250 mm;
- planşeu, dreptunghi cu laturile 325 x 50 mm.
Se va specifica masa fiecărui perete, 75 kg şi masa planşeului 100 kg.

9
Fig.2.70. Al doilea nivel al structurii

2.6.4. Modificarea caracteristicilor de elasticitate şi frecare

În scopul realizării analizei se vor modifica proprietăţile elementelor componente ale


ansamblului, din punct de vedere al frecării dintre acestea.

Fig.2.71. Selectare model

Fig.2.72. Atribuirea valorilor coeficienţilor de frecare

10
Pentru modificarea coeficienţilor de frecare se selectează toate elementele modelului,
prin una din metodele cunoscute, aici din meniul Edit se activează comanda Select All, fig 2.71,
apoi se activează comanda Properties, meniul Window, fig. 2.72 şi se va da valoarea 1 pentru
coeficienţii de de frecare.

2.6.5. Reducerea erorilor de simulare


La fel ca şi în cazul altor aplicaţii se vor reduce erorile de simulare, indicându-se ca
valoare maximă a erorilor 0,05 mm, comanda Accuracy, din meniul World.

Fig.2.72. Reducerea erorilor

2.6.6. Rularea simulării

Înainte de a rula simularea se va stabili timpul la care este supusă structura cutremurului.
Se va alege ca durată de simulare 180 secunde, mai mare decât cel mai puternic cutremur din
România, cel din anul 1802, care a avut o durată de 2 minute şi 30 secunde. Se va urma secvenţa
World/ Pause Control/ New Condition şi se pune condiţia ca simularea să se oprească după 180
secund, fig. 2.73.

Fig.2.73. Rulare simulare

11