Sunteți pe pagina 1din 20

CUPRINS

Capitolul1.Noțiunuigeneraleprivindcreștereabovinelor………………..………………..…....3
Capitolul2.Notiunigeneraleprivindproducțiașiconsumul de lapte…..…………….…………5
Capitolul3.Importanțașicaracteristicilelaptelui de vacă……………..….…………………......7
Capitolul4.Principalelecaracteristici aleraseiHolstein Friză………..……………………........9
Capitolul 5. Întocmirea planului de afaceri...................................................................................10
5.1 Descrierea afacerii........................................................................................................10
5.2 Produse și servicii........................................................................................................10
5.3 Plan de marketing........................................................................................................11
5.4 Plan operațional...........................................................................................................11
5.5 Costuri afacere.............................................................................................................16
5.6 Plan financiar...............................................................................................................17
Concluzii........................................................................................................................................20
Bibliografie....................................................................................................................................21

1
Capitolul1. NOȚIUNI GENERALE PRIVIND CREȘTEREA BOVINELOR

Sectorul reprezentat de creșterea bovinelor ocupă un loc prioritar în economia


producțiilor animaliere. Prin valoarea biologică a producțiilor pe care le oferă crescătorilor,
bovinele contribuie la ridicarea nivelului de trai și la menținerea stării de sănătate a populației.
Importanța crșterii bovinelor este dată și de diversitatea producțiilor furnizate. Din acest punct de
vedere, producțiile obținute de la această specie sunt: principale – lapte și carne, secundare –piei,
gunoi de grajd și subproduse de abator.
Importanța social-economocă, sanitară și ecologică a bovinelor și rolul acestei ramuri este
deosebită și are implicații dintre cele mai profunde în asigurarea unei alimentații complexe și în
menținerea sănătății populației, în combaterea subnutriției și a foamei de proteine. Astfel,
bovinele furnizează un volum mare și divers de producții și produse animaliere, de primă
importanță pentru consumul populației și de materii prime pentru industria prelucrătoare (Pascal
C., 2010).
Creșterea bovinelor reprezintă o ramură de primă importanță a agriculturii mondiale,
datorită volumului, diversității și valorii producțiilor și produselor care se obțin din această
activitate. Astfel, bovinele asigură 90-95% din cantitatea totală de lapte consumată pe glob, 30-
35% din cea de carne și aproximativ 90% din totalul pieilor grele prelucrate în inductria
mondială de tăbăcărie.
În condiții normale de exploatare, o vacă poate asigura necesarul optim de carne pentru 6-
8 locuitori, iar cel de lapte pentru 10-15 locuitori.
Analiza repartiției bovinelor pe glob evidențiază faptul că cele mai mari efective sunt în
Asia, aici se creșteau circa 40,3% din totalul mondial de bovine existent în anul 2005, după care
urmează America de Sud cu 22,19%, Africa cu circa 15. 88%, Europa cu doar 8,5% și America
de Nord cu 7,17%. Efectivul de bovine la nivel mondial a fost în anul 2005 de 154,617,000.
Referitor la situația creșterii bovinelor în principalele țări crescătoare din Europa se
constată o scădere a efectivelor. Astfel, în anul 2005 efectivele de bovine au scăzut, comparativ
cu anul 1990, mai accentuat în România, în Ungaria, în Germania, și în alte țări (Pascal C.,
2010).

2
Tabelul 1.1:
Dinamica efectivului total de bovine în unele țări europene și în țara noastră-mii capete
(Sursa: Pascal C., 2010).

Țara 1990 2000 2002 2003 2004 2005

Anglia 12,079 11,133 10,343 10,517 10,551 10,378

Austria 2,562 2,171 2,118 2,066 2,052 2,051

Franța 21,349 20,31 20,116 19,596 19,319 19,383

Germania 20,287 14,657 14,226 13,731 13,386 13,034

Italia 8,858 7,344 6,695 6,726 6,514 6,551

România 6,29 3,051 2,8 2,878 2,897 2,812

Spania 5,187 6,216 6,477 6,548 6,653 6,7

Ungaria 1,597 857 783 770 739 723

3
Capitolul2. NOȚIUNI GENERALE PRIVIND PRODUCȚIA ȘI CONSUMUL
DE LAPTE

În ultimele decenii, producția mondială de lapte a crescut cu mai mult de 50%, de la


500 de milioane de tone în anul 1983, la 789 de milioane de tone în anul 2013.
India este cel mai mare producător de lapte din lume, cu o producțe de lapte ce atinge
18% din producția mondială, urmată de Statele Unite ale Americii, China, Pakistan și Brazilia.
Începând cu anul 1970, producția de lapte a înregistrat cea mai mare creștere în Asia de
Sud, care este principalul motor al creșterii producției de lapte în curs de dezvoltate.
În Africa, producția de lapte se află într-o creștere mai lentă, în comparație cu alte
regiuni în curs de dezvoltare, din cauza săraciei, prezentă în unele țări, dar și a condițiilor
climatice nefavorabile.
Țările cu cele mai mari surplusuri de lapte sunt: Noua Zeelandă, Statele Unite ale
Americii, Germania, Franța, Australia și Irlanda.
Țările cu cele mai mari deficite de lapte sunt: China, Italia, Federația Rusă, Mexic,
Algeria și Indonezia (www.fao.org).
Tabelul 2.1:
Dinamica producției de lapte de vacă în unele țări ale lumii (în tone)
(Sursa: https://dairy.ahbd.org.uk)

4
Peste 6 miliarde de oameni din întreaga lume consumă lapte și produse lactate, cea mai
mare parte a acestor oamnei trăiesc în țările aflate îm curs de dezvoltare.
De la începutul anului 1960 și pînă îm prezent, consumul de lapte pe cap de locuitor a
crescut deaproape două ori. Cu toate acestea, consumul de lapte a cresut mai lent decât cel al
altor produse de origine animală. Consumul de carne a crescut de trei ori iar cel de ouă de cinci
ori. De-a lungul ultimelor două decenii, consumul de lapte pe cap de locuitor a scăzut în Africa.
În Africa de Sud, consumul de lapte și produse lactate este de așteptat să crească cu
125%, până în anul 2030.
În India, aproximativ 50% din laptele produs, se consumă la fermă.
Cererea consumului de lapte și produse lactete a înregistrat o creștere mare în Asia de Est
și de Sud-Est, în special în tările foarte populate, cum ar fi China, Indonezia și Vietnam.
Un consum ridicat de lapte pe cap de locuitor, se înregistrează în zone precum,
Argentina, Armenia, Australia, Costa Rica, Europa, Israel, Kazahstan, America de Nord și
Pakistan (www.fao.org ).
Tabelul 2.2:
Dinamica consumului de lapte pe cap de locuitor în anumite țări ale lumii (kg/cap locuitor)
(Sursa: http://chartsbin.com )
Țara 2005 2006 2007
Finlanda 341.11 341.19 361.19
Suedia 368.44 370.50 355.86
Olanda 345.35 331.18 320.15
Elveția 301.00 311.59 315.78
Grecia 270.83 303.60 314.69
Muntenegru 304.87 305.87
Lituania 204.61 256.47 373.87
Danemarca 296.79 269.90 295.62

Albania 300.50 304.90 281.17


România 248.82 259.39 266.19

5
Capitolul3. IMPORTANȚA ȘI CARACTERISTICILE LAPTELUI DE
VACĂ

La nivelmondial, consumul de lapte/locuitorreprezintăun indicator important al


standardului de viațăși de aceea, înțăriledezvoltate, producția de laptereprezintă 30-40% din
venitul brut realizatînproducțiaagricolă.
Lapteleesteconsideratunadintrecelemaiieftinesurse de proteinăanimală cu
valoarebiologicăridicată, darși un universalimentar, pentrucăeste un aliment completși cu
multiple efecte benefice.
Consumul de lapteasigură o bunădezvoltarefizicășiintelectuală, măreșterezistența la boli,
prelungeștelongevitateașiasigură o bună stare de sănătate la toțiconsumatorii.De asemenea,
laptelefavorireazășieliminareasubstanțelortoxice din organism,
pentrucăformeazăcompușichimiciinsolubili cu unelemetalegrele.
Deșilapteleesterecomandattuturorcategoriilor de consumatori, el trebuieinclus,
obligatoriu, îndietanoinăscuțilorși a copiilor, a vârsnicilorșipersoanelor care
lucreazăînmediitoxice, a bolnavilorșicovalescenților, a femeilorgravide a celor care alăptează,
datorităaportuluisăuridicatîncalciu, fosfor, protein de mare valoare biologic,
darșipentrugradulridicat de valorificare a nutrienților.
Laptele animal conținepeste 100 de substanțe nutritive necesareorganismului: 5 feluri de
protein, 20 de aminoacizi, 10 agizigrași, 4 tipuri de lactoză, 45 de elemente nutritive, 25 de
vitamine, enzime, hormone etc. (fig. 3.1, tab. 3.1).
Laptele are unconținutscăzutînfier, cobalt, cupru, manganșiînvitaminele C și D,
iarîncazuluneialimentații excessive șiprelungite cu lapte, poateapărea anemia, mai ales la
nounăscuți.
Lapteleesteconstituit din maimultegrupe de elemente,
fiecareavândroluridiferitepentruorganismuluman:
- elemente cu rol energetic (lacozașigrăsimea);
- elemente cu rol constitutive și plastic (proteinele, Cași P);
- elementeorganice (vitaminele, cu rolînproceselebiochimice);
- elemente care previndeshidratarea (apaînproporție de peste 85 %) (Usturoi M., 2012).

6
Tabelul 3.1:

Compozițiachimică a laptelui de vacă


(Sursa: Usturoi M., 2012)
Specificare U.M. Lapte de vacă
Energie Kcal/l 650 – 720
Substanță uscată % 12,6 - 12,8
Grăsime % 3,7 - 6,3
Proteine % 3,3 - 4,2
Lactoză % 4,7 - 4,8
Săruri minerale % 0,7 - 0,9

Compoziția chimică a laptelui de vacă

lactoză
19%

proteine substanță
14% uscată
52%
grăsime
15%

Figura 3.1 Compoziția chimică a laptelui de vacă


Sursă proprie

7
Capitolul 4. PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE RASEI HOLSTEIN
FRIZĂ

Rasa Friză este cea mai răspândită și cea mai importantă, fiind crescută indeosebi pentru
lapte. Datorită calităților remarcabile de adaptare la condiții diverse de întreținere se pretează
atât sistemului intensiv cât și celui semiintensiv de exploatare. Este răspândită în toată lumea sub
două tipuri (american și european).
Tipul american – denumit și Holstein Friză, are talia de 133-137 cm și o greutate de 500-
550 kg. Acest tip este răspândit îndeosebi în continentul nord-american (SUA și Canada).
Capul este alungit, pielea de pe fețele laterale formează cute, gâtul este bine prins de
trunchi, salba este relativ bine dezvoltată.
Crupa este lungă și largă la șolduri și are forma pătrată, abdomenul este dezvoltat.
Corpul, privit din profil, are formă trapezoidală cu baza mare orientată posterior, ugerul
are o formă pătrată sau globuloasă. Mameloanele au o formă cilindro-conică și se pretează foarte
bine mulsului mecanic (fig. 4.1, 4.2).
Culoarea este bălțată alb cu negru sau negru cu alb. La noi în țară producția de lapte
realizată pe durata unei lactații normale este de 6500 kg cu 3,3-3,8% grăsime.
La plus variante producția de lapte depășește frecvent 8500 kg lapte.
Randamentul la sacrificare este de 50% (Pascal C., 2010).

Figura 4.1 Rasa Holstein Friză


Sursa: www.defence.pk
8
Capitolul 4. ÎNTOCMIREA PLANULUI DE AFACERI

2.1 Descrierea afacerii


Firma S.C. LAPTEBUN S.R.L., este situată în comuna Moțca, județul Iași,s-a înființat în
anul 2014, cu un capital social privat de 60.000 euro, fiind înmatriculată în Registrul Comerțului
cu nr. J23/5642/2014, C.U.I. 5689703.
Forma juridică a societății este aceea de societate comercială cu răspundere limitată,
înființată în conformitate cu Legea 31/1991, privind constituirea și funcționarea societăților
comerciale.
Obiectul principal de activitate al firmei este reprezentat de creșterea vacilor de lapte și
procesarea laptelui obținut de la acestea.
Firma este condusa de unicul asociat care are și funcția de administrator, iar problemele
financiare și contabile sunt în subordinea unui contbil.
Obiectivul general al societății este acela de a obține o producție anuală de lapte de
600.000 litri, amortizarea investițiilor în primul an de activitate, urmând ca în următorul an
efectivul de vaci de lapte să crească cu 50 de capete.

2.2 Produse și servicii


Ținând cont de faptul că produsul principal obținut din activitatea firmei este laptele de
vacă, în continuare vor fi prezentate câteva din caracteristicile laptelui de vacă.
Laptele este definit ca fiind, un lichid de culoare alb-gălbuie secretat de glanda mamară a
mamiferelor și care, se caracterizează printr-o structură și compoziție complexă.
Potrivit definiției din Codex Alimentarius, prin lapte se înțelege produsul secretat de
glanda mamară, a uneia sau mai multor vaci sănătoase, odihnite, corespunzător furajate, obținut
prin mulgere igienică și completă.
Denumirea de "lapte", este atribuită doar laptelui de vacă, în cazul în care acesta provine
de la alte specii, se va preciza și specia de la care provine.
Laptele este considerat a fi unul din cele mai importate alimente în nutriţia raţională a
omului, importanţă subliniată de compoziţia sa chimică complexă, precum şi de valoarea

9
biologică deosebită a principalelor sale componente chimice majore (proteine, lipide, glucide,
săruri minerale şi vitamine).
Pentru menținerea calităților inițiale ale laptelui, fără să-i modificăm însușirile
senzoriale, fizico-chimice și microbiologice, este necesară respectarea tuturor regulior de igienă
și a parametrilor tehnologici, ce se impun de la obținere până la procesare.

2.3 Plan de marketing


Piața de desfacere este reprezentată de o unitate de alimentație publică, respectiv o
cantină școlară și de o fabrică de brânzeturi, cu care societatea noastră are contracte încheiate pe
o perioadă determinată de 5 ani.
Concurența este mare, fiind dată de unitățile de profil din județ, printre care se numără și
S.C. AGROCOMPLEX.S.R.L.

2.4 Plan operațional


Unitatea S.C. LAPTEBUN. S.R.L., dispune de un număr de 15 angajați, cu ajutorul
cărora reușește să-și desfășoare întreaga activitate, sub coordonarea și implicarea directă a
administratorului. Așadar, activitatea fermei este asigurată de: un administrator, un contabil, un
medic veterinar, un inginer zootehnist, doi tehnicieni veterinari, doi tehnicieni zootehniști și
șapte îngrijitori (fig. 2.1).

Distribuția personalului unității


8

4
Series 1
3

0
contabil medic inginer tehnician tehnician îngrijitor
veterinar zootehnist veterinar zootehnist

Figura 2.1 Distribuția personalului unității


Sursă proprie

10
Programul de lucru al angajaților este de 8 ore/zi, fiecare având sarcini de lucru bine
definite, iar întreaga lor activitate se află sub supravegherea directă a administratorului, care are
și funcția de a reprezenta societatea față de autoritățile de stat, terți și în justiție, efectuează toate
actele de administrare și gestionare a societății, având toate competențele necesare pentru a
acționa în numele societății, pentru a autoriza actele și operațiunile de gestiune și orice alte acte
de dispoziție. Tot administratorului i se atribuie și sarcina de a deschide conturi în lei și în valută
și de asemenea poate utiliza fondurile financiare ale societății, gestionându-le în interesul
atingerii obiectivelor societății.
Contabilul, are rolul de a se ocupa de evidențele contabile, de a înregistra orice intrare și
ieșire și de a întocmi actele necesare.
Inginerul zootehnist, are grijă ca toate fazele tehnologice de exploatare a vacilor din
fermă să se realizeze într-un mod cât mai corect.
Medicul veterinar, are sarcina de a supraveghea și menține starea de sănătate a
animalelor, și de a interveni atunci când situația o impune.
Tehnicienii zootehniști, trebuie să respecte toate sarcinile impuse de inginerul zootehnist.
Tehnicienii veterinari, trebuie să respecte toate sarcinile impuse de medicul veterinar.
Îngrijitori, participă la activitățile de îngrijire a animalelor din fermă (hrănire, adăpare,
curațarea adăposturilor și a animalelor etc.).
Construirea grajdului se va face, pe terenul administratorului, aflat în comuna Moțca și
care are o suprafața de 4 hectare.
Amplasarea construcțieise va face având grijă să se aleagă porțiunea cea mai bună a
terenului, astfel încât ferma să beneficieze de toate condițiile necesare unei exploatări raționale.
Suprafața de teren se află poziționată, la perifria așezărilor umane,într-o zonăușor
accesibilă,care beneficiazăde surse furajere și de apă suficiente cerințelor unității și care oferă
condiții optime pentru depozitarea și folosirea dejecțiilor ce rezultă din exploatarea animalelor.
Forța de muncă este în mare parte locală, asigurată de oamenii ce locuiesc în apropierea
fermei.
Atât zona în care se va amplasa grajdul, cât și construcția în sine, se vor face în
conformitate cu legislația în vigoare, astfel încât să fie respectete toate normele privitoare la
protecția mediului înconjurător.
Construirea grajdului se va face astfel încât să asigure adăpostirea a 100 de capete vaci, în
condiții optime de exploatare în sistem intesiv, prevăzute în legislația din domeniu.
Materialul biologic necesar pentru popularea fermei este reprezentat vaci le lapte din rasa
Holstein Friză.

11
Regimul de întreținere și exploatare a vacilor va fi cel de întreținere liberă, nelegată a
vacilor în adăposturi închise.
Prin utilizarea acestui sistem de exploatare se obțin o serie de avantaje, printre care se
numară creșterea productivității, reducerea efortului fizic al lucrătorilor, laptele obținut în urma
mulgerii are calități igienice superioare iar animalele beneficiază de un regim de mișcare mai
bun, ce duce la efecte favorabile asupra sănătății animalelor, la mărirea longevității productive şi
a rezistenţei la îmbolnăviri, la activearea funcţiei de reproducţie şi la depistarea vacilor în
călduri.
Având în vedere faptul că materialul biologic necesar populării fermei este reprezentat de
vacile din rasa Holstein Friză, rasă cu un potențial productiv ridicat și prin faptul că efectivul este
de 100 de capete iar ferma dispune de mașini și echipamente specifice cu randament ridicat,
acest regim de creștere și exlpoatare se poate aplica în cadrul unității, cu obținerea unor rezultate
satisfăcătoare.
Adăpostul vacilor este prevăzut cu patru pereţi, este compartimentat şi are uşi largi,
glisante, care comunică cu padocul. Vacile au acces liber în padoc, cu excepţia perioadelor cu
timp nefavorabil. În adăpost sunt amenajate trei zone funcţionale: zona de odihnă, zona de
furajare şi zona de mişcare (circulaţie).
Repausul şi odihna vacilor se realiză în compartimente cu spaţiu individualizat de odihnă
(fig.2.2).

Figura 2.2 Compartimente individualizate de odihnă


Sursă: www.agriprom.ro
Zona de odihnă este situată în de-a lungul ambilor pereţi longitudinali ai
adăpostului.Zona de odihnăse aşterne cu un strat subţire de paie tocate, pleavă de orz, rumeguş
sau nisip care se primeneşte săptămânal.
Cuşeta are lungimea de 2,2-2,3 m şi 1,10 m lăţime (fig. 2.3).

12
Frigura 2.3 Cușetă
Sursă: www.holstein.ro
Frontul de furajare (50-65 cm pentru fiecare vacă) este individualizat prin bare metalice şi
prevăzut cu sistem de blocare a capului la iesle (fig. 2.4).

Figura 2.4 Front de furajare individualizat


Sursă: www.holstein.ro
Administrarea furajelor de volum se realizează cu ajutorul remorcilor tehnologice sau
transportoare mecanice (iesle mecanică) iar furajele concentrate se administrează restricţionat la
muls.
Zona de circulaţie este situată între zona de odihnă şi zona de furajare, pardoseala zonei
de circulaţie se află mai jos cu 15-20 cm faţă de zona de odihnă.
Această zonă are o lărgime de 3 m. În această zonă se amplasează jgheaburile de adăpare, în
număr de 5, câte 20 de capete pentru fiecare jgheab.
Evacuarea dejecțiilor se realizază cu ajutorul tractorului echipat cu lamă de buldozer.
Padocul grajdului este construit în continuarea adăpostului şi este compartimentat în
aceleaşi număr de compartimente ca şi adăpostul, respectiv 100, petru fiecare animal.

13
În padoc sunt amplasate jgheaburile de furajare pentru administrarea furajelor pe timpul
verii.
Materialele utilizate pentru construcţia spaţiilor de cazare şi, în special, cele utilizate
pentru relizarea boxelor şi a echipamentului cu care animalul intră în contact, sunt realizate din
materiale care nu sunt dăunătoare şi care se pot curăţa şi dezinfecta temeinic.
Spaţiile de cazare şi dispozitivele de imobilizare a animalelor sunt realizate şi întreţinute
astfel încât să nu existe muchii ascuţite sau protuberanţe care să poată provoca rănirea animalelor
sau să le fie dăunătoare în alt mod (Directiva Consiliului 98/58/CEE).
Tot astfel, circuitele electrice și echipamentele istalate în fermă, respectă normele
legislației naționale în vigoare, pentru a se preveni șocurile electrice (Ordinul ANSVSA nr.75
din 15 august 2005).
Mulgerea vacilor se realizează într-o sală specială de muls, în care se află instalația de
muls. Acestă sală este prevăzută cu mai multe spații funcționare, respectiv: sala de muls propriu-
zisă, sala sau padocul de așteptare, sala de răcire și păstrare a laptelui. Sala de așteptare
comunică direct cu sala de muls și adăpostul vacilor. Sala de muls este dotată cu instalații de
distribuire raționalizată a furajelor concentrate în timpul mulsului.
Sala de muls este de tip brăduleț, cu capacitatea de 2x20 locuri (fig. 2.5).

Figura 2.5 Sală de muls tip brăduleț


Sursă: www.delaval.ro
În ceea ce privește condițiile de climat din adăpost, acesta este construit și echipat astfel
încât să asigure confortul și bunăstarea animalelor.
Sistemul de hrănire adoptat în fermă este sistemul de hrănire din stoc sau
unideimensional în monodietă. Acest sistem de hrănire, constă în administratea de nutrețuri
conservate pe tot parcursul anului, furajele de volum administrate sunt formate din: fân, semifân,
porumb însilozat, grosiere şi furaje combinate. Se administrează un amestec furajer unuic sub

14
formă uscată, brichetată sau umedă, format din furaje de volum tocate (fibroase, suculente,
grosiere) și furaje concentrate uruite.
Furajarea animalelor se realizează cu ajutorul remorcii tehnologice, care amestecă: fân de
borceag, fân de lucernă, uruială de cereale (orz, ovăz, triticale, porumb, floarea soarelui), șrot de
floarea-soarelui, șrot de rapiță, premix și calciu furajer (fig. 2.6, fig. 2.7).

Figura 2.6 Remoră tehnologică Figura 2.7 Distribuția furajelor


Sursă: www.magnusagroservice.ro Sursă: www.sano-online.ro

5.5 Costuri afacere


Costurile investiției sunt de aproximativ 950.000 euro, din care 50.000 de euro reprezintă
investiții proprii iar resul de 900.000 euro sunt obținuți din fondurile Uniunii Europene.
Repartizarea investițiilor sunt prezentate în următorul tabel (tab. 2.1), (fig. 2.8).
Tabelul 2.1:
Repartizarea investițiilor
(sursă proprie)
Construcția și dotarea cu utilaje a fermei 800.000 euro

100 capete vaci Holstein Friză 100.000 euro

Furaje 50.000

15
Repartizarea investițiilor

11% 5%

construcție
vaci
84%
furaje

Figura 2.9 Repartizarea investițiilor


Sursă proprie

5.6 Plan financiar


Pentru previzionarea veniturilor, se ia în calcul producția medie anuală a unei vaci ca
fiind de 7000 kg, ceea ce înseamnă că producția anuală de lapte obținută în fermă este de
700.000 de kg.
VENITURI:
Prețul oferit unității pe kg lapte este 2,4 lei, făcând un calcul simplu:
700.000 kg lapte x 2,4 lei/kg = 1680.000.000 lei/an
În continuare sunt prezentate cu aproximație veniturile zilnice, lunare și anuale pe care
unitatea le realizează (tab. 2.2).
Tabelul 2.2:
Previzionarea veniturilor (lei)
(sursă proprie)
Venituri zilnice 46.000.000

Venituri lunare 140.000.000

Venituri anuale 1680.000.000

CHELTUIELI:
Cheltuielile unității sunt reprezentate: chetuilei de furajare a animalelor, chetuieli
salariale și chetuieli de întreținere. În continuare vor fi prezentate calculele distribuția costurilor
din fermă (tab. 2.3, 2.4, 2.5), (fig. 2.30).

16
Tabelul 2.3:
Cheltuieli anuale pentru furajarea animalelor
(Sursă proprie)
Furaje Cantitate furaj Cantitate furaj Preț 1 kg Preț total
furaj/zi
kg/cap/zi kg/100 capete/zi furaj(lei)
(lei)
Fân de borceag 5,30 533,2 0,33 175,89
Fân de lucernă 6,00 600 0,75 456
Uruială de cereale 6,66 666,6 1 666,6
Șrot de floarea- 1,66 166,6 0,7 116,62
soarelui
Șrot de rapiță 1,33 133,2 1 133,2
Premix 0,33 33,2 4 132,8
Calciu furajer 0,20 20 1,4 28
TOTAL 21,48 2152,8 9,18 1709,11

Total cheluieli/an/furaje:365 zile x 1709,11 kg furaj = 623,825,150 lei

Tabelul 2.4:
Cheltuieli de întreținere
(sursă proprie)
Utilități Cheltuieli lunare Cheltuieli anuale
(lei) (lei)
Energie electrică 5.400 64.800
Apă 1.632 19.653
Total cheltuieli 7,032 84,453

100 x 90 = 9000 l (animale)x30 zile = 270.000 l/lună x 12 = 3.240.000 litri/an


3.240.000 l = 3.240 metri cubi x 4,2 lei metru cub = 13.608 lei/an

4000 l (apă curățenie)/zi x 30 = 120.000 l/lună x 12 = 1440.000 l/an


1440.000 l = 1.440 metri cubi x 4,2 lei metru cub = 6.048 lei/an
Total cheltuieli/an/utilități:64.800 + 19.653 = 84,453,000 lei

17
Tabelul 2.5:
Cheltuieli cu personalul
(sursă proprie)
Categoria Salariul brut lunar Numărul de Costurile lunare
personalului (lei) angajați (lei)
Contabil 3.200 1 3.200
Inginer zootehnist 4.200 1 4.200
Medic veterinar 4.500 1 4.500
Tehnician 1.700 2 3.400
zootehnist
Tehnician 1.700 2 3.400
veterinar
Îngrijitor 1.500 7 10.500
Total cheltuieli 29,200

Total cheltuieli/an/salarii: 29,200/lună x 12 luni = 350,400,000 lei


Total cheltuieli anuale: 623,825,150 (furaj) + 84,453,000 (utilități) +
350,400,000 (personal) = 624.260.003 lei

Reapartizarea cheltuielilor

33%
fureje
59% utilități
salarii

8%

Figura 2.30 Repartizarea cheltuielilor


Sursă proprie

18
PROFIT:
Total venit/an 1680.000.000 – Total cheltuieli/an 624.260.003 = 1055.739.997 lei
Profit anual = 1055.739.997 lei

CONCUZII:
S-a reușit atingerea obiectivelor generale ale proiectului prin:
1) Obținerea și depășirea producției de lapte preconizate de 600.000 kg/an.
2) Posibilitatea creșterii efectivului de animale cu 50 de capete.

19
BIBLIOGRAFIE:

1. Pascal C., 2010, Tehnologii generale animale, Ed. "Ion Ionescu de la Brad" – Iași;
2. Usturoi M., 2012, Controlul și expertiza calității laptelui și a produselor lactate, Ed. Pim
– Iași;
3. Directiva Consiliului 98/58/CEE;
4. Ordinul ANSVSA nr.75 din 15 august 2005;
5. http://www.agriprom.ro/produse/pat-odihna-vaci/
6. http://www.holstein.ro/produse/echipamente-grajd/dotari-stabulatie-libera
7. http://www.magnusagroservice.ro/utilaje-agricole/prelucrarea-solului/masini-pentru-
furaje/
8. http://www.sano-online.ro/Siloking-Premium
9. http://www.delaval.ro/-/Product-Information1/Milking/Products/Stallwork/Herringbone-
stalls/Eurostall-301/
10. https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_milk_consumption_per_capital
11. https://en.wikipedia.org/wiki/Holstein_Friesian_cattle

20