USAMV Bucuresti

Master MEFF sem I, 2017

PROIECT INTOCMIREA SI MANAGEMENTUL PROIECTELOR PENTRU DEZVOLTARE RURALA DURABILA

„Modelarea resurselor naturale, sociale, economice si culturale pentru dezvoltarea unui model
functional de ferma agricola sustenabila in zone defavorizate”

Echipa 3:

Plesu Brabete Alina

Velicu Alexandru

Goiceanu Maria Madalina

Gaina Andrei - Denis Indrumator: Prof. Dr. Stan Vasilica

1
1. Titlul proiectului: „Modelarea resurselor naturale, sociale, economice si culturale pentru dezvoltarea unui model functional de ferma agricola sustenabila in
zone defavorizate”

2. Acronim: AGRORECOVER

3. Cuvinte cheie: model agricol, integrat, sustenabil, recuperare, mediu, ecologic, zona defavorizata, program informatic.

4. Durata proiectului: 24 de luni

5. Echipa proiectului / Consortiul:

Nr. Numele şi prenumele: Compania Specialitatea Date de contact

crt
1. Plesu Brabete Alina USAMV - Bucuresti Agricultura alina@brabete.com
Master MEFF an I Tel. 0756 103 235
2. Velicu Alexandru USAMV - Bucuresti Controlul si
Master MEFF an I expertiza alexevel27@gmail.com
produselor Tel. 0720 890 800
alimentare
3. Goiceanu Madalina Maria USAMV - Bucuresti Montanologie mada.goiceanu@gmail.com
Master MEFF an I Tel. 0765 815 800
4. Gaina Andrei - Denis USAMV - Bucuresti Agricultura andrei_gaina92@yahoo.com
Master MEFF an I Tel. 0726 291 429

6. Rezumatul proiectului:

Contextul legislativo-administrativ in care se regaseste Romania actuala impune restrictii majore in accesarea informatiilor de baza care ar conduce la
conturarea unui plan de afaceri in agricultura din tara. Puterea de investitie nu se reduce la masa de specialisti, astfel ca apare nevoia de instrumente care sa faca
posibil accesul preliminar la toate datele relevante pentru orice persoana interesata de activitate in acest domeniu. Situatia retrocedarilor arbitrare, parcelarea
excesiva, legislatia deficitara si instabila, reticenta autoritatilor in a furniza informatii si documente in timp util, coruptia, birocratia, concurenta neloiala,

2
rezistenta la asociere, dificultatea de a patrunde pe pietele nationale si internationale de desfacere, infrastructura necorespunzatoare, forta de munca imbatranita
sau dezinteresata, migratia tinerilor din mediul rural catre urban si peste hotare, taxele si impozitele prea mari, indiferenta organelor abilitate ale statului in
reglarea plafonului de pret pentru un raport cerere-oferta echitabil, monopolul marilor cultivatori si producatori, rata de absorbtie lenta a fondurilor europene,
toate aceste aspecte constituie factori obiectivi care descurajeaza semnificativ initiativa privata, inca de la nivelul fermelor mici si mijlocii.

Descentralizarea institutiilor si, implicit, a informatiilor de interes pentru demararea unui proiect agricol, precum si legislatia deficitara sunt motive
suplimentare pentru care activitatea in acest domeniu nu prezinta interes in randul populatiei tinere, mai ales din mediul urban. In acest sens, proiectul de
cercetare „Modelarea resurselor naturale, sociale, economice si culturale pentru dezvoltarea unui model functional de ferma agricola sustenabila”
prezinta importanta prin intentia de a concentra cat se poate de multa informatie relevanta pentru orice potential exploatator intr-o baza de date complexa, care
poate fi accesata cu usurinta oricand si oriunde. Desigur, nu isi propune sa elimine consultarea institutiilor oficiale, scopul este pur informativ si introductiv in
domeniu, insa doreste sa promoveze o atitudine pozitiva fata de zonele defavorizate. Desi nu permit exploatari individuale pe suprafete extinse, aceste areale
pot fi totusi recuperate si valorificate optim prin asociere, colaborare cu autoritatile locale si utilizare rationala a resurselor naturale, economice, sociale si
culturale locale.

Prin urmare, propunem dezvoltarea si implementarea unui program informatic, AGRORECOVER (Agro = agricultura; Recover, eng. = a recupera) , care sa
serveasca la „recuperarea” zonelor defavorizate prin activitati agricole rationale, in sistem integrat, sustenabil.

Proiectul are doua componente principale si se desfasoara in patru etape, dupa cum urmeaza:

I. Componenta de cercetare, in doua etape, cu doua obiective majore:

I.1. Evaluarea impactului agriculturii conventionale asupra resurselor (raport);

I.2. Evaluarea impactului economic real asupra zonei si comunitatii (raport si elaborare studiu de fezabilitate).

II. Componenta informatica, in doua etape, cu doua obiective majore:

II.1. Dezvoltarea, implementarea si rularea programului AGRORECOVER;

II.2. Mentinerea softului si actualizarea datelor in timp real.

3
Comasand baze de date ale institutiilor statului sau operatori privati, „Biblioteca” AGRORECOVER va centraliza si organiza pe categorii de interes orice tip de
informatie publica relevanta in planificarea unei activitati cu caracter agricol. Produsul se adreseaza oricarei persoane fizice sau juridice interesate in vederea
demararii sau extinderii unui proiect din sfera agriculturii, zootehniei, industriei, turismului, etc. In urma utilizarii, programul va genera un raport cu informatii
preliminare utile in constructia ulterioara a unui model de exploatatie agricola integrata, sustenabil si in acord cu normele de mediu, tinand cont de
particularitatile localizarii geografice a terenului si factorii particulari ce caracterizeaza zona. Recomandam implementarea in colaborare cu Ministerul
Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, la nivelul fiecarui judet, pentru acces permanent la cele mai noi date din teritoriu, precum si actualizarea acestora in timp real.

7. Scopul proiectului: Utilizarea rationala si valorificarea optima a resurselor disponibile pentru infiintarea, administrarea si/sau dezvoltarea de exploatatii
agricole sustenabile in zonele defavorizate din Romania.

8. Obiective specifice:

8.1. Evaluarea impactului agriculturii conventionale asupra resurselor (raport);

8.2. Evaluarea impactului economic real asupra zonei si comunitatii (raport si elaborare studiu de fezabilitate);

8.3. Dezvoltarea si implementarea unui program informatic pentru introducerea si prelucrarea informatiilor combinate din raport cu studiul de fezabilitate;

8.4. Alegerea modelului optim de exploatatie agricola sustenabila pe baza procesarii datelor furnizate de soft.

9. Resursa umana:

9.1. Director / Manager proiect:

Plesu Brabete Alina, licentiata in Agricultura, cu lucrarea „Evaluarea resurselor de sol din judetul Braila – Factori limitativi”, realizata sub indrumarea Prof.
Univ. Dr. Mihalache Mircea si sustinuta in iulie 2016. Experienta anterioara in coordonare proiecte in cadrul firmei Softnews Net SRL, in calitate de Editor
Coordonator, a participat la realizarea si lansarea site-urilor Softpedia si Autoevolution, 2004 – 2008. Competente in Resurse Umane, PR si Comunicare, in
prezent desfasoara activitatea de editor – traducator.

9.2. Membri echipa / Consorţiu:

4
Velicu Alexandru, licentiat in ,,Controlul si expertiza produselor alimentare", Facultatea de Medicina Veterinara Bucuresti, activeaza in domeniul agricol din
2010. Competente privind administrarea firmei si personalului angajat. S-a remarcat in activitatea profesionala prin realizarea a doua proiecte: ,,Instalare tanar
fermier", realizator - RGIC consultanta, finantator - FEADR, valoare - 22 000 Euro, perioada derularii 2010 – 2015; ,,Modernizare exploatatie prin achizitia de
utilaje agricole", realizator - RGIC consultanta, finantator - FEADR, valoare - 115 000 Euro, perioada derularii 2015-2020. A colaborat cu firma de consultanta
la realizarea planurilor de afaceri si implementarea proiectelor.

Goiceanu Maria Madalina, licentiata in Agricultura, cu lucrarea „Utilizarea resurselor de munca in judetul Dolj, sub indrumarea Prof. Dragos Mihai
Medelete, iulie 2016, specializarea Montanologie. Competente in floricultura, pomicultura, pachetul Microsoft Office, abilitati de comunicare. Participare la
proiectul „Saptamana Interculturala”, finantat din fonduri UE.

Gaina Andrei – Denis, licentiat in Agricultura, cu lucrarea „Combaterea buruienilor in cultura de porumb in cadrul societatii SC Gropeneanu COM SRL”, sub
indrumarea Prof. Ciontu Costica si Prof. Schiopu Tudor, iulie 2016. In prezent, practica agricultura in localitatea Vedea, judetul Giurgiu, pe o suprafata de 20
ha, pe care o cultiva cu grau, orz, porumb, floarea – soarelui, lucerna. Abilitati de comunicare, competenta in utilizarea pachetului Microsoft Office si Autocad.

10. Bugetul proiectului

10.1. Structura bugetulu BUGET DEPARTAMENT IT

Nr. Denumirea capitolelor de buget Valoarea Valoarea Valoarea totală *: Cheltuielile indirecte considerate pentru acest proiect pot fi: Cheltuieli pentru
crt. anului I (6 luni) anului al II-lea proiectare, agrementari, studii, cercetari, incercari, experimentari, creatii, inventii
1. Cheltuieli directe 876 980 1 228 420 2 105 400 si inovatii, pentru conducere si asigurarea calitatii; Cheltuieli cu protectia muncii;
Dobanzi bancare; Cheltuieli pentru prelucrarea prin mijloace proprii de calcul
1.1. Cheltuieli de personal 522 000 852 000 1 374 000
automat sau prin unitati specializate; Cheltuieli cu utilaje de mica mecanizare,
1.2. Deplasări 21 000 42 000 63 000 scule si dispozitive folosite la lucrarile de constructii; Cheltuieli de protocol;
Cheltuieli pentru publicitate (reclame, pliante); Alte cheltuieli de interes general si
1.3. Consumabile 13 560 21 720 35 280
de executare a lucrarilor.
1.4. Echipamente 185 320 42 500 227 820

1.5. Alte cheltuieli directe 135 100 270 200 405 300

2. Cheltuieli indirecte (max. 15% din Ch. 131 547 184 263 315 810

directe)* BUGET DEPARTAMENT AGRONOMIE

3. TOTAL 1 008 527 RON 1 412 683 RON 2 421 210 RON

5
 Nr. Denumirea capitolelor de buget Valoarea anului I (6 Valoarea anului al II- Valoarea totală
crt. luni) lea

4. Cheltuieli directe 618 360 233 400 851 760

1.1. Cheltuieli de personal 442 800 194 400 637 200

Total Departament Agronomie 979 524 RON

1.2. Deplasări 42 000 21 000 63 000

Total Departament IT 2 421 210 RON

1.3. Consumabile 13 560 6 000 19 560

TOTAL PROIECT 3000

100 400 734 RON 2 000 102 000
1.4. Echipamente

1.5. Alte cheltuieli directe 20 000 10 000 30 000

10.2. Planul de realizare a

5. Cheltuieli indirecte (max. 15% din Ch. directe)* 92 754 35 010 127 764
proiectului (detalierea
6. TOTAL 711 114 RON 268 410 RON 979 524 RON bugetului)

Nr. Denumirea Activităţi în vederea realizării Durata Detalierea bugetului (conform structurii)
crt. obiectivului specific obiectivelor de la data… Cheltuiel Deplasăr Consumabil Echipament Alte Cheltuiel TOTAL
până la data… i de i e e cheltuieli i
personal directe indirecte
1. Evaluarea impactului 1.1. 1.03.2017 – 106 200 10 500 3 260 100 000 5 000 21 294 246
agriculturii Colectare date din - 1.06.2017 254
conventionale asupra teritoriu
resurselor (raport);

1.2. 1.06.2017 – 106 200 10 500 3 260 1 000 5 000 21 294 147
Prelucrare date - 1.08.2017 254

6
 1.3. Interpretare si concluzii 1.08.2017 – 106 200 10 500 3 260 250 5 000 21 294 146
(raport) - 1.09.2017 504

2. Evaluarea impactului 2.1. Colectare date din 1.03.2017 – 106 200 10 500 3 260 250 5 000 21 294 146
economic real asupra teritoriu - 1.06.2017 504
zonei si comunitatii
(raport si elaborare
studiu de fezabilitate);
2.2. Prelucrare date; Raport 1.06.2017 – 106 200 10 500 3 260 250 5 000 21 294 146
- 1.08.2017 504

2.3. Raport final comparativ, 1.08.2017 – 106 200 10 500 3 260 250 5 000 21 294 146
evaluare impact - 1.09.2017 504
agricultura si economie;
Elaborare studiu de
fezabilitate.

3. Dezvoltarea si 3.1. Constructie si 1.09.2017 – 229 000 10 500 5 880 200 67 550 52 635 565 565
implementarea unui implementare - 1.09.2018 000
program informatic
pentru introducerea si
prelucrarea
informatiilor 3.2. Testare cod, corectare 1.09.2018 – 229 000 10 500 5 880 5 564 67 550 52 635 371 129
combinate din raport erori - 1.12.2018
cu studiul de
fezabilitate;
3.3. Mentenanta pentru 1.12.2018 – 229 000 10 500 5 880 5 564 67 550 52 635 371 129
verificare in timp a - 1.03.2019

7
 stabilitatii codului

4. Alegerea modelului 4.1. Testarea programului 1.03.2019 – 229 000 10 500 5 880 5 564 67 550 52 635 371 129
optim de exploatatie in raport cu modele pre- - 1.06.2019
agricola sustenabila pe existente
baza procesarii datelor
furnizate de soft. 4.2. Generarea de modele 1.06.2019 – 229 000 10 500 5 880 5 564 67 550 52 635 371 129
aleatorii pentru - 1.09. 2019
verificarea corectitudinii
informatiilor; teste de
online

4.3. Publicare online pentru 1.09.2019 229 000 10 500 5 880 5 564 67 550 52 635 371 129
utilizator final;

11. PREZENTAREA PROIECTULUI

11.1. Importanţa proiectului Figura 1: Zonele defavorizate din Romania

8
Zonele
defavorizate din
Romania – caracteristici generale
Caracterizarea zonelor defavorizate are ca sursa de baza date furnizate de catre Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si
Protectia Mediului (ICPA). Declararea zonelor defavorizate (agricol) a tinut cont de Regulamentul (CE) 1257/1999. In baza acestuia s-au delimitat 3 tipuri de
zone defavorizate: Zona Montana Defavorizata (ZMD), Zona Semnificativ Defavorizata (ZSD) si Zona Defavorizata de Conditii Naturale Specifice (ZDS).

9
 Zonele defavorizate- principalii indicatori si distributia spatiala a acestora
Indicator ZMD ZSD ZDS
Din analiza hartii privind repartitia zonelor defavorizate la nivel national reiese ca ZMD
Pondere SAU se muleaza in principal pe Muntii Carpati – acolo unde se intalnesc valori mari de
defavorizata din 20,14% 1,40% 12,94% altitudine si panta, ZSD acopera Delta Dunarii - deoarece in acest areal se cumuleaza o
SAU Romania serie de factori climatici si edafici care limiteaza puternic activitatea agricolă, iar ZDS au
o desfasurare mai imprastiata datorita diversilor factori naturali, caracteristici pe
Pondere suprafata suprafete mai restranse, care actioneaza asupra productivitatii agricole, unele arii relativ
totala defavorizata compacte semnalandu-se doar in partea de sud – est a tarii.
29,93% 2,47% 9,86%
din total suprafata
Romania 1. Zona Montana Defavorizata (ZMD) ocupa o suprafata totala de circa 71.340 km2,
respectiv 29,93% din suprafata totala a Romaniei, iar ponderea SAU ZMD din SAU
Total pondere SAU Romania este de 20,14 % - suprafata agricola utilizata a ZMD fiind de cca. 2.802.000 ha.
defavorizata din Din aceasta suprafata, in anul 2007 aplicatiile au angajat doar circa 1.290.000 ha (46%).
SAU Romania 34,48%
In Zona Montana Defavorizata traiesc aproximativ 2.400.000 locuitori – circa 11% din
Total pondere populatia totala a Romaniei.
suprafata totala 2. Zona Semnificativ Defavorizata (ZSD) este reprezentata de UAT care acopera in totalitate sau
defavorizata din partial Rezervatia Biosferei “Delta Dunarii”, in numar de 24. Suprafata ocupata de ZSD este de
suprafata Romania 42,26% circa 5.898 km2, respectiv 2,47 % din suprafata totala a Romaniei. Doar circa 195.100 ha
reprezinta teren agricol, restul fiind in principal luciu de apa (circa 65%). Pe acest teritoriu traiesc
aproximativ 170.000 locuitori – circa 0,78 % din populatia totala a Romaniei.

Figura 2: Tabel cu centralizarea indicatorilor privind zonele defavorizate

3. Zonele Defavorizate de Conditii Naturale Specifice (ZDS) formeaza suprafete continue din cel putin 3 UAT, numarul total de UAT fiind de293. Acestea
sunt caracterizate prin productivitate agricola scazuta si specificitati legate de sol, clima, biodiversitate, relief etc.
Suprafaţa ocupata este de circa 23.507 km 2, ceea ce reprezinta 9,87 % din suprafata totala a Romaniei. Din suprafata totala a ZDS, suprafata agricola reprezinta
circa 1.803.000 ha, cu ponderea SAU din ZDS/ SAU din tara de 12,94%. Pe acest teritoriu traiesc aproximativ 1.750.000 locuitori – circa 8,06 % din populatia
totala a Romaniei. In aceasta zona productivitatea agricola este limitata (productie medie de porumb pentru toate ZDS este in medie de 61% fata de productia
medie nationala, in conditiile in care in cele mai productive areale desemnate productia medie de porumb este la 68% din media nationala).
Centralizarea indicatorilor privind zonele defavorizate indica un procent total de 42,26% din suprafata agricola utila a Romaniei.
10
Poate si datorita faptului ca aproape jumatate din terenul de folosinta agricola este afectat de variati factori limitativi, cumulat cu urmarile parcelarilor
preferentiale, Romania are printre cele mai mici exploatatii din Uniunea Europeana, desi numarul lor este cel mai mare in clasament, conform datelor emise de
Oficiul European de Statistica (Eurostat). Astfel, in 2013, tara noastra detinea 7,5% din suprafata agricola a Uniunii Europene, cu 33,5% din numarul total al
fermelor, circa 3 700 000. Prin comparatie, Polonia avea 8,3% din suprafata agricola a Uniunii Europene, dar numai 1 400 000 de gospodarii. Fermele
romanesti sunt printre cele mai mici, ca dimensiune medie, din Europa, adica o medie de 3,6 hectare. Media in UE este de 16 hectare/ferma. Pe primul loc se
afla Cehia, unde suprafata medie a unei gospodarii agricole era in 2013 de 133 de hectare, urmata de Marea Britanie, 93,6 hectare, Slovacia, 80,7 hectare,
Danemarca, 67,5 hectare, si Luxemburg, 63 de hectare. Cele doua mari forte agricole al Europei, adica Franța și Germania, au ferme de peste 58 de hectare in
medie. Polonia, concurenta Romaniei in Europa Centrala si de Est ca potential agricol, are ferme medii de 10 hectare. Intre anii 2003 si 2013, in tara noastra s-a
inregistrat o scadere a numarului intreprinderilor agricole cu aproape 20%, ceea ce insemna ca fermele incep sa se concentreze in suprafete care pot fi
exploatate modern, adica rentabil.

O alta piedica in calea progresului spre o agricultura sustenabila este pusa de media varstei fermierilor. Populatia de fermieri imbatraneste, iar tinerii ezita sa se
implice in acest domeniu. In 2013, aproape 1 din 3 sefi de exploatatii agricole din UE aveau peste 65 de ani. In Romania, 65% din fermieri au peste 55 de ani,
in timp ce pe totalul Europei fermierii de peste 55 de ani reprezinta 55% din total. Prin comparatie cu Romania, celelalte puteri agricole europene au fermieri
mult mai tineri. In Germania doar 36% din fermieri au peste 55 de ani, in Franta doar 39% iar Polonia are cei mai tineri fermieri: numai 34% dintre ei au peste
55 de ani.

Media ridicata de varsta se resimte la nivel de deschidere catre informatie si tehnologie noua, dar si de organizare in cooperative, asociate voluntar sau nu cu
structurile comuniste. Cooperativele agricole nu sunt o inventie comunista. Comunistii au exagerat, fortand efectiv formarea C.A.P.-urilor, dar ideea in sine este
pur capitalista. Ferme mari, rentabile, cu utilaje moderne, cu combine si tractoare care au calculator si aer conditionat, vor atrage si tinerii care inca mai
asociaza agricultura cu munca prost calificata si prost platita.

Descentralizarea institutiilor si, implicit, a informatiilor de interes pentru demararea unui proiect agricol, precum si legislatia deficitara sunt motive
suplimentare pentru care activitatea in acest domeniu nu prezinta interes in randul populatiei tinere, mai ales din mediul urban. In acest sens, proiectul de
cercetare „Modelarea resurselor naturale, sociale, economice si culturale pentru dezvoltarea unui model functional de ferma agricola sustenabila”
prezinta importanta prin intentia de a concentra cat se poate de multa informatie relevanta pentru orice potential exploatator intr-o baza de date complexa, care
poate fi accesata cu usurinta oricand si oriunde. Desigur, nu isi propune sa elimine consultarea institutiilor oficiale, scopul este pur informativ si introductiv in

11
domeniu, insa doreste sa promoveze o atitudine pozitiva fata de zonele defavorizate. Desi nu permit exploatari individuale pe suprafete extinse, aceste areale
pot fi totusi recuperate si valorificate optim prin asociere, colaborare cu autoritatile locale si utilizare rationala a resurselor naturale, economice, sociale si
culturale locale.

11.2. Descrierea situatiei anterioare si actuale in raport cu tema propusa in cererea de finantare

Rezumand subcapitolul anterior, situatia actuala impune restrictii majore in accesarea informatiilor de baza care ar conduce la conturarea unui plan de afaceri in
agricultura din Romania. Puterea de investitie nu se reduce la masa de specialisti, astfel ca apare nevoia de instrumente care sa faca posibil accesul preliminar la
toate datele relevante pentru orice persoana interesata de activitate in acest domeniu. Situatia retrocedarilor arbitrare, parcelarea excesiva, legislatia deficitara si
instabila, reticenta autoritatilor in a furniza informatii si documente in timp util, coruptia, birocratia, concurenta neloiala, rezistenta la asociere, dificultatea de a
patrunde pe pietele nationale si internationale de desfacere, infrastructura necorespunzatoare, forta de munca imbatranita sau dezinteresata, migrarea tinerilor
peste hotare, taxele si impozitele prea mari, indiferenta organelor abilitate ale statului in reglarea plafonului de pret pentru un raport cerere-oferta echitabil,
monopolul marilor cultivatori si producatori, toate aceste aspecte constituie factori obiectivi care descurajeaza semnificativ initiativa privata, inca de la nivel de
ferme mici si mijlocii.

Odata cu intrarea in UE, au devenit accesibile fondurile europene, aspect ce a revigorat si incurajat in oarecare masura antreprenorii locali, insa, din pacate, nici
macar finantarea de pana la 100% in anumite cazuri, cum ar fi zonele defavorizate, nu pare sa incline inca balanta in directia unui progres semnificativ. Rata de
absorbtie se mentine la un nivel scazut – 61,5 % in intervalul 2007 – 2013. In plus, raportul Eurostat cu privire la piata muncii din Uniunea Europeana, valabil
pentru anul 2010, arata ca 30,1% din populatia activa a Romaniei este angajata în agricultura. Practic, avem cei mai multi agricultori din UE, cu mult peste
media europena (UE 27), 5,2% si la mare distanta de locul doi, Polonia, cu 12,9% din populatia activa ocupata in domeniu. La celalalt pol, in Marea Britanie,
doar 1,2% din totalul angajatilor presteaza munci agricole. In acelasi timp, suntem tara europeana cu cei mai putini angajati de inalta calificare. Medicii,
inginerii, managerii, profesorii, specialistii in diverse domenii reprezinta doar 22% din totalul populatiei active, fata de o medie europeana de 39,9%. Pe de alta
parte, procentul muncitorilor calificati (lucratori in fabrici, asistente medicale, etc) din totalul angajatilor este cel mai mare din UE, adica 50,2%, media
europeana fiind de 25,5%. Cu alte cuvinte, forta de munca pentru agricultura exista, dar trebuie pastrata in tara, calificata, instruita, motivata salarial si
stabilizata uniform.

In ceea ce priveste agricultura ecologica, Romania este pe locul 9 in UE din punct de vedere al suprafetei de teren agricol cultivat organic, adica cu produse
agricole ecologice, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat, aferente anului 2015. Desi aceasta s-a triplat in ultimii zece ani, de la circa 65.000 de
hectare in 2006 la peste 175.000 de hectare in 2015, culturile de produse ecologice insumeaza sub 1% raportat la suprafata agricola totala a tarii, care este de

12
aproximativ 13 milioane de hectare. Astfel, produsele ecologice, crescute cat mai natural, din soiuri nemodificate genetic, fara fertilizanti si pesticide de sinteza,
stimulatori si regulatori de crestere, hormoni sau antibiotice, sunt inca un segment de nisa din cauza pretului mai mare comparativ cu cel al produselor
obisnuite.

Data fiind aceasta stare de fapt, necesitatea unei baze de date unica, accesibila tuturor, devine imperativa. In contextul actual, procesul de documentare initiala
in vederea conturarii unui plan realist de exploatare agricola este o adevarata cursa cu obstacole. Putini ajung la linia de sosire, din lipsa de timp, resurse
financiare, contacte utile sau informatie corecta.

Proiectul „Modelarea resurselor naturale, sociale, economice si culturale pentru dezvoltarea unui model functional de ferma agricola sustenabila”
doreste a se concretiza, asadar, intr-un instrument introductiv in teoria utilizarii rationale a solului, o „biblioteca” de profil, promovand modele de exploatare cat
mai bine adaptate la nevoile omului, dar si ale naturii.

11.3. Prezentarea solutiilor propuse

Concret, propunem dezvoltarea si implementarea unui program informatic, AGRORECOVER (Agro = agricultura; Recover, eng. = a recupera) , care sa
serveasca la „recuperarea” zonelor defavorizate prin activitati agricole rationale, in sistem integrat, sustenabil.

Proiectul are doua componente principale si se desfasoara in patru etape, dupa cum urmeaza:

I. Componenta de cercetare, in doua etape, cu doua obiective majore:

I.1. Evaluarea impactului agriculturii conventionale asupra resurselor (raport);

I.2. Evaluarea impactului economic real asupra zonei si comunitatii (raport si elaborare studiu de fezabilitate).

Pentru ambele evaluari se vor colecta datele specifice dintr-un teritoriu pilot – Judetul Neamt, areal cu aproximativ 30 de zone cu statut defavorizat. Pentru
indeplinirea ambelor obiective, relevante vor fi rapoartele cu privire la performanta agricola tradusa in indicatori economici la nivel de teritoriu:

- inainte de introducerea normelor de protectie a mediului atasate la pachetele de finantare europeana;

- dupa accesarea fondurilor cu obligatiile suplimentare.

13
Rapoartele finale vor compara cele doua scenarii, iar concluziile vor sta la baza studiului de fezabilitate efectuat in vederea promovarii unui sistem de activitati
agricole integrat, sustenabil, constient de conservarea si recuperarea mediului.

Exemplu: Incepand cu anul 2015, in judeţul Neamţ au fost declarate mai multe localitati cu statut de zona defavorizata. Initial, 24 de unitati administrativ-
teritoriale nemtene erau incluse pe lista zonelor defavorizate, stabilite la nivel national. Dintre acestea, 21 localitati sunt situate in zona montana, incadrate in
categoria ZMD, iar 3 in zona colinara, in partea Romanului. In zona montana defavorizata erau incluse localitatile Agapia, Alexandru cel Bun, Bicaz, Bicaz-
Chei, Bicazu Ardelean, Borca, Borleşti, Ceahlău, Crăcăoani, Farcaşa, Gârcina, Grintieş, Hangu, Pângăraţi, Piatra Şoimului, Piatra-Neamţ, Pipirig, Poiana
Teiului, Tarcău, Taşca, Tazlău, Vânători-Neamţ. Alte 3 localitati erau prinse la categoria de zona defavorizata semnificativ, fiind vorba de comunele Poienari,
Stăniţa şi Pânceşti. Acum, din lista localitatilor defavorizate au fost radiate comunele Pânceşti, Poienari si Stăniţa, dar au fost incluse comunele situate in Lunca
Siretului, pe distanta pe care acest curs de apa traverseaza judeţul si localitatile amplasate pe Lunca Bistriţiei, incepand de la Roznov pana la intrarea in judetul
Bacău. Pentru localitatile situate pe Luncile Siretului si Bistritei au fost alocate fonduri europene ca plati de agromediu, in doua variante, cu pachete financiare
diferite. „In judetul Neamt, incepand cu 2015, exista posibilitatea accesarii pachetului 3- agromediu. In mai multe zone din judet poate fi accesat acest pachet,
in doua variante: Lunca Bistriţei si Lunca Siretului. Vorbim de un management adecvat al pajistilor din interiorul Ariilor Speciale de Protectie Avifaunistica.
Pentru asta, este necesar sa fie promovat, prin măsura de agromediu si clima, un program care vizeaza conservarea speciilor de pasari importante la nivel
european”. (APIA Neamt) Speciile de pasari vizate difera pentru cele doua areale. In Lunca Bistritei, pasarea protejata este Cârstelul de câmp, iar in Lunca
Siretului, Sfrânciocul cu frunte neagră si Vânturelul de seară. Sunt considerate zone defavorizate acele areale geografice unde productia agricola este redusa
cantitativ si calitativ din cauza unor conditii naturale. Iniţial, erau luati in calcul doar parametri de altitudine si panta. Acum, sunt incluse si alte conditii, cum
sunt cele de mediu si clima.

Beneficiarii acestor plati sunt fermierii ori utilizatorii de terenuri agricole care se angajeaza in mod voluntar sa respecte cerintele de agromediu si clima.
Suprafata minima a fermei este de 1 ha, iar parcelele eligibile au dimensiunea minima de 0,3 ha. Ca sa beneficieze de platile europene, ei trebuie sa mentina
angajamentul de agro-mediu pentru o perioada de minimum 5 ani de la data semnarii acestuia. Totodata, este necesar sa se respecte cerintele specifice
pachetelor de agro-mediu, se angajeaza sa tina o evidenta a activitatilor agricole corelate cu implementarea cerintelor de agro-mediu. Mai mult, este nevoie ca
acestia sa faca dovada detinerii competentelor necesare implementarii angajamentelor si ca au derulat un angajament similar incheiat la termen, in anul anterior.
Daca nu indeplinesc cea din urmă conditie, fermierii declara pe propria raspundere ca nu au utilizat fertilizanti chimici si pesticide in ultimii 5 ani. Platile
compensatorii, calculate sub forma de costuri standard pentru fiecare pachet si varianta, acopera integral pierderile de venituri si costurile suplimentare
estimate. Platile de agromediu se acorda suplimentar in urmatoarele cuantumuri: diferite, in functie de speciile de pasari protejate la nivel european. Se alocă
244 euro/ha/an pentru Cârstelul de câmp, iar 171 euro/ha/an se dau pentru Sfrânciocul cu frunte neagră si Vânturelul de seară. Sprijinul acordat fermierilor este
de tip compensatoriu.

II. Componenta informatica, in doua etape, cu doua obiective majore:

II.1. Dezvoltarea, implementarea si rularea programului AGRORECOVER;

14
II.2. Mentinerea softului si actualizarea datelor in timp real.

Comasand baze de date ale institutiilor statului sau operatori privati, „Biblioteca” AGRORECOVER va centraliza si organiza pe categorii de interes orice tip de
informatie publica relevanta in planificarea unei activitati cu caracter agricol, precum:

 Legislatia in vigoare si normele de aplicare, respectiv incadrarea in programele de subventii nationale si europene;

 Harti, studii, rapoarte geo-pedo-climatice si de bonitare cadastrala;

 Clasificare tipuri de sol si culturi recomandate, masuri agrotehnice si de ameliorare generale;

 Baza de date cu preturi de referinta pentru utilaje agricole;

 Evidenta populatiei active, pe categorii de varsta; somaj, grad de ocupare si calificare forta de munca;

 Evidenta resurse naturale;

 Hidrografie;

 Infrastructura si transport;

 Economie: industrie, agricultura, sectorul zootehnic;

 Potential turistic;

 Director asociatii de producatori;

 Director agentii imobiliare;

 Director firme cu acelasi obiect de activitate;

15
  Director firme cu activitati conexe, etc.

In interfata cu utilizatorul se vor regasi si adrese web utile, ale tuturor institutiilor statului de competenta in domeniu, dar si aplicatii precum Google Maps, care
permite in prezent un tur virtual prin majoritatea localitatilor din Romania.

Profil de utilizator: Produsul se adreseaza oricarei persoane fizice sau juridice interesate in vederea demararii sau extinderii unui proiect din sfera agriculturii,
zootehniei, industriei, turismului, etc.

12. Rezultatul final al proiectului: In urma utilizarii, programul genereaza un raport cu informatii preliminare utile in constructia ulterioara a unui model de
exploatatie agricola integrata, sustenabil si in acord cu normele de mediu, tinand cont de particularitatile localizarii geografice a lotului si factorii particulari ce
caracterizeaza zona. Recomandam implementarea in colaborare cu Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, la nivelul fiecarui judet, pentru acces
permanent la cele mai noi date din teritoriu, precum si actualizarea acestora in timp real.

NUME SI PRENUME

Raspuns la sesizari, asistenta

ADRESA E-MAIL suplimentara

16
 Deschide optiunile de Suprafata si Zona
LOTURI (localizare)

Deschide Interogare simpla sau multipla, in

INTEROGARE
functie de numarul informatiilor solicitate

Informatia furnizata nu este corecta sau

SESIZARE de actualitate

Instructiuni de folosire a programului,

ASISTENTA pentru fiecare functie

Creare document si imprimare raport

SALVARE SI IMPRIMARE
RAPORT

Figura 3: Reprezentare grafica interfata cu utilizatorul AGRORECOVER

13. Resursa umana

LISTA MEMBRILOR ECHIPEI PROIECTULUI (STUDIU FEZABILITATE)

17
 Nr. Numele şi prenumele Vârsta Calificarea Competenţe corespunzătoare proiectului
crt.
1. Coordonator proiect Agronomie Specializare in stiintele agricole, competente manageriale,
administrative, de comunicare si coordonare proiecte

2. Inginer agronom Agricultura Specializare in agricultura

3. Agrochimist Chimia si biologia solului Specializare in agronomie

4. Pedolog Tipuri de sol si bonitare Specializare in pedologie

5. Zootehnician Crestere animale Specializare in zootehnie

6. Fitopatolog Boli si daunatori Specializare in fitopatologie

7. Inginer Protectia mediului Protectia mediului Specializare in ecologie, Protectia mediului

8. Economist Contabilitate, evaluare Specializare in economie, evaluare si prognozare

financiara

9. Sociolog Sociologie Specializare in resursa umana

10. Gestionar proiect Secretariat si administratie Comunicare si administrare baza materiala

LISTA MEMBRILOR ECHIPEI PROIECTULUI (SOFTWARE DEVELOPMENT)

18
Nr. crt. Numele şi prenumele Vârsta Calificarea Competenţe corespunzătoare proiectului

1. Manager proiect Developer IT Dezvoltare si implementare software

2. Administrator DATABASE Design, administrare baza de Interfata cu utilizatorul si manipulare baze de date
date

3. Administrator sistem Administrare retea Supervizare si interventie software si hardware

4. Echipa programatori (10) Developer IT Dezvoltare si implementare software

5. Echipa Data Entry (10) Operator baza de date Colectare, introducere si manipulare date in sistem

14. Riscuri în realizarea proiectului

19
Dat fiind faptul ca „Modelarea resurselor naturale, sociale, economice si culturale pentru dezvoltarea unui model functional de ferma agricola
sustenabila” este un proiect de cercetare teoretica si dezvoltare a unei solutii informatice, acesta nu prezinta componenta experimentala, excluzand astfel riscul
de mediu. Prelucreaza informatii de interes public, in conditiile legii, asadar nu incalca politica datelor cu caracter confidential, de natura personala sau
securitate nationala. Prin urmare, riscul social este eliminat la randul sau. Din punct de vedere financiar, este o initiativa relativ sigura, cata vreme se respecta
diagrama GANT si bugetul alocat. Chiar si in conditiile in care nu ar fi utilizat in scopul initial, prin natura sa produsul final poate fi adaptat la noi forme de
intrebuintare si domenii de interes.

BIBLIOGRAFIE

http://www.fonduri-structurale.ro/Document_Files/fs2014-2020/00011282/ovnoj_Analiza-socio-economica-dezvoltare-rurala%20-%20draft%201.pdf

http://www.apia.org.ro/files/pages_files/Lista_unit%C4%83%C5%A3ilor_administrativ-teritoriale_din_PNDR._Anexa_4A_-_Zone_defavorizate.pdf

http://www.pndr.ro/

https://portal.afir.info/informatii_generale_pndr_pndr_2007_2013_masura_121_modernizarea_exploatatiilor_agricole

http://www.dadr-neamt.ro/

http://www.madr.ro/agricultura-ecologica/dinamica-operatorilor-si-a-suprafetelor-in-agricultura-ecologica.html

http://www.mediafax.ro/economic/romania-este-pe-locul-9-in-ue-in-ceea-ce-priveste-suprafata-de-teren-agricol-cultivata-organic-15652319

http://beta.ier.ro/documente/SPOS2006_ro/Spos2006_studiu_6_ro.pdf

20