Sunteți pe pagina 1din 251

M A R T ]IA IIF.

INEMAN' P IE P E R a r e u n d o c t o r a l î n p s i h o p a to l o g i e
o b ţ in u i la U n iv e rsita te a d in C h ic a g o . A fă cu i p a r t e d in c o m i t e t u l
e d ito r ia l al Social Work şi Sm ith Cvlkgo in Social Wnih, c o m u n i t a t e
a c a d e m i c ă în c a d r u l c ă r e ia este p r o p u s ă o a b o r d a r e in te g r a l ă în
tr a t a r e a su f e rin ţe i psihice. A p u b lic a t n u m e r o a s e a r tic o le în reviste
a c a d e m i c e d e specialitate.
W ILLIAM J. P IE P E R este d o c t o r în m e d i c in ă , d istin c ţie o b ţ i n u t ă la
U n iv e rsita te a din Illinois. $i-a f ă c u t r e z i d e n ţ a î n p sih ia tr ia co p ilu lu i şi
a a d u l t u l u i î n c a d m i In stitu tu lu i d e X e u r o p s i h i a t r i e d in Illinois şi la
I n stitu tu l d i n C h ic a g o p e n t r u C e r c e t a r e a Juvenilă. î n a n u l 1975.
a absolvit I nstitutu l d i n C h i c a g o p e n t r u P s ihan aliză c u o d i p l o m ă în
p s ih a n a liz a c o p il u l u i şi a a d u lt u l u i. A predat, la I n s titu tu l d e P s ih a n a ­
liză d in C h ic a g o şi la University o f C h i c a g o S c h o o l of Social Service
A d m i n is tr a t io n .
Cei d o i a u to r i a u p e s te d o u ă z e c i şi cinci d e a n i d e e x p e r i e n ţ ă în p r a c ­
tica m e d ic a lă cu a d o le s c e n ţi, cop ii sa u a d u lţi, p r e c u m şi în p r o g r a m e
d e c o n silie r e şi s u p e rv iz a r e a p r o f e s i o n iş ti l o r d i n d o m e n i u l să nătăţii
m in ta le .
MARTHA H EIN EM A N PIE PER
W ILLIAM J. PIEPER

D e p e n d e n ţ a de nefericire
Eliberează-te de stările şi com portam entele
care îţi subm inează relaţiile,
m unca şi viaţa pe care o doreşti!

T r a d u c e r e d in lim b a e n g le z ă d e
N IC O L E T A IO N E L A B O IA N G IU

BUCUREŞTI, 2009
C U PR IN S

M u l ţ u m i r i........................................................................................................ 7
Introducere ................................................................................................... 9

P artea I:
în v ăţarea n e f e r ic ir ii......................... 17

C ap itolu l 1:
C on fu zia d in tre fericire şi n e fe r ic ir e ...........................................23

C a p ito lu l 2:
A pariţia n ev o ii d e relaţii c o n f lic t u a le ...........................................5 2

C ap ito lu l 3:
A utosab otarca: c o n so lid a r e a fericirii ...........................................76

P artea a IJ-a:
A le g e f e r i c i r e a ................................................................................................. 100

C ap ito lu l 4:
E lib erează-te d e stările d u r e r o a s e .................................................110

C ap itolu l 5:
C um să d o b â n d e şti rezisten ţă p en tru câştigarea
u n e i c o n d iţii fizice b u n e ...................................................................136

C ap itolu l 6:
în lein e ia ză -ţi relaţiile p e a p r o p ie r e , n u p e c o n f lic t 156
IN T R O D U C E R E

P re su p u n e m că citeşti această carte p en tr u că, intr-un fel sau


a ltu l, viaţa ta n u e ste e x a c t aşa cu m ţi-ai d o rit sau ai sp era t să fie.
In tim p c e u n e le n em u lţu m ir i p o t fi cau zate d e e v e n im e n te p e
care nu le p oţi co n tro la , cum ar fi o b o a lă sau transform ări so cia le
şi e c o n o m ic e , vei d esc o p e ri în aceste p ag in i că p o sib ilita tea d e a
îm b u n ă tă ţi ce le m ai im p o r ta n te a sp ec te d in viata ta ră m â n e m ereu
în m â in ile tale. Mai ex a ct, vei d esc o p e ri că o n e v o ie d o b â n d ită , dar
in c o n ştie n tă d e a-ţi p rovoca o stare d e n efer icir e su b m in ea ză
a sp ec te cru ciale ale sănătăţii tale e m o ţio n a le şi fizice, a le relaţiilor
şi vieţii p ro fesio n a le . Vei d e sc o p e r i, d e a se m e n e a , că n u e ste n ic io ­
d ată p rea târziu să în veţi cu m să în vin gi această d e p e n d e n ţă d e
n efer icir e şi să-ţi faci viaţa m ai fericită, m ai b o gată şi m ai îm p lin ită .
P rob abil că ştii deja faptul că ai p artea ta d e vină p en tru că
nu-ţi trăieşti viaţa aşa cu m vroi. în c ă te m ai c h in u ie şli cu ce le
câteva k ilo g ra m e în p lu s d e care n u p o ţi scăpa, te lupţi c u cei la
care ţii, n u îţi p o ţi reven i d in p u n ct d c v e d e r e e m o ţio n a l în urm a
u n o r e v e n im e n te care au avut lo c şi n u te fo lo se ş ti p rea m u lt d c
ta le n te le talc. Sau p o a te că eşti c o n fu z p en tr u că d e se o r i te sim ţi
n elin iştit, în grijorai, trist, şi te în treb i n e c o n t e n it d e c e viaţa ta
a m o ro a să n u e s te in te re sa n tă sau d e cc viaţa p r o fe sio n a lă nu este
satisfăcătoare.
E ste p osib il ca acesta să n u fie prim ul e fo r t p e care îl faci p e n ­
tru îm b u n ă tă ţire a calităţii vieţii tale. Este p osib il să fi citit alţi
au tori sau să fi a p ela t d eja la solu ţii ce p ăreau p ro m iţă to a r e, dar
10 D e p e n d e n ţ a de n e f e r i c i r e

care nu an adus îm b u n ătăţiri d e durată. Ca m ulţi alţii care se luptă


să-şi a m e lio r e z e calitatea vieţii, e ste p osib il să tc îndoieşLi d e fap ­
tul că d eţii p u terea d e a fa c e o sc h im b a re sem n ificativă. A ren u n ţa
la sp eran ţa d e a-ţi sc h im b a viaţa n u e ste o so lu ţie a ccep ta b ilă .
A tu n ci cân d rezu lta tu l b u n e lo r in te n ţii care în d e a m n ă o a ­
m e n ii sp re d ictă, e x e r c iţii sau m u n că m ai d ificilă în s e a m n ă d o a r
m ai p u ţin tim p a lo c a t fa m iliei şi un b u g e t red u s, asta n u se
în tâ m p lă d in cau ză că n u su n t d eter m in a ţi sati n u le pasă d estu l
d e m u lt d e ei în şişi. E x p lica ţia e şe c u lu i lo r rezid ă în fap tu l că
aceşti o a m e n i su n t v ic tim e le u n e i lu p te in te rio a re pe care cei m ai
m u lţi n u o r e c u n o s c , ch ia r şi a tu n c i c â n d îi a fec te a ză într-un m o d
dram atic.
N u m im a c e ste fo rţe in te r io a r e , care îi îm p ie d ic ă p e m u lţi
d in tre n o i să d u c ă viaţa p e care şi-o d o r e s c sa u să p u n ă în a p li­
care o h o tă râ re im p o r ta n tă p e n tit i ei, dependenţă de nefericim.
D eşi o a m e n ii cau tă, în m o d c o n ştie n t, fer icir ea , p o t avea n e v o ie
d e un a n u m it grad d e d isc o n fo r t p e n tr u a-şi m e n ţin e u n e c h ili­
bru in terio r. N ev o ia in c o n ş tie n tă d e a sa b o ta in te n ţiile b u n e a le
u n e i p e r s o a n e p o a te e x p lic a d iv erse d ificu ltă ţi o b iş n u ite , in c lu ­
siv c h e ltu ie lile e x a g e r a te , tea m a d e situ aţii n o i, a le g e r i r o m a n ­
tice care frâ n g in im i şi e ş e c u r i p r o fe sio n a le .
E ste p o sib il să fi avut o b ăn u iala în leg ă tu ră cu această d e p e n ­
d e n ţă d e n efericire şi să fi ob servat că u n e o ri le o p reşti în a in te d e
a tin g e r e a sc o p u r ilo r u rm ărite (ai o relaţie cu p ersoan a n ep o tr i­
vită; a le g i o carieră care îţi p rovoacă frustrare şi n e fe r ic ir e ). Sau,
a tu n ci câ n d îţi a tin g i sc o p u l, îl sab otezi intr-un m o d in e x p lic a b il
(găseşti p erso a n a potrivită, d a r te cerţi cu ca şi o în depărtezi; alegi
slujba perfectă, dar n u p oţi face faţă lerm enclor-lim ilă; p ierzi câteva
k ilo g ra m e, d ar lc p ui im e d ia t la lo c ).
E ste p o sib il să te fi sim ţit p u s în d ificu lta te a tu n ci câ n d ţi-ai
a tin s sc o p u l şi ai rea liza i că a ce l su cc es nu-ţi a d u c e fericirea la care
te aştep tai. P oate că sc o p u l s-a p ie r d u t p e parcurs sau satisfacţia ta
Introducere 11

a fo st d im in u a tă p en tr u că ai în c e p u i să te g â n d e şti la alte d o rin ţe,


răm ase n e îm p lin ite . Sau p o a te că ai su ferit o p ie r d e r e p erso n a lă
în sem n a tă , p recu m m o a rtea sau îm b o ln ă v ir ea p e r so a n e i dragi, şi
c o n sid e r i că îţi este foarte d ificil să-ţi revii d in p u n c t d e v ed er e
e m o ţio n a l, ch iar dacă a trecu t m u lt tim p d e atu n ci. P oate că eşti
o p erso a n ă săn ătoasă, cu o carieră d e su cc es şi relaţii b u n e şi d o a r
te sim ţi n ervos, d ep rim a t şi lip sit d e e n e r g ie .
N u su sţin em că te sim ţi în m o d c o n sta n t n efer icită şi frus­
trată. Vrei să te b u cu ri d e viaţa ta şi nu-i d e m irare că, d e o b ice i,
te sim ţi fericit. Dar, dacă ai o p red isp o ziţie spre n efer icir e, m ăcar
o ca z io n a l, treb u ie să-ţi p ro d u ci u n fel d e d isco n fo rt p e n tr u a
m e n ţin e u n ec h ilib ru in terior, in d ife r e n t d acă n ev o ia d e n efer i­
cire g en er ea z ă p r o b le m e se rio a se sau d o a r se m a n ifestă în m o d u ri
su b tile, ch iar d acă te a fec te a ză în ce a m ai m are p arte d in tim p sau
d o a r d in cân d în câ n d , e s te foarte p rob ab il ca acesta să fie m otivul
p en tr u care n u re n u n ţi la p lă ce rile clin viata ta.
Dependenţa de, nefericire e ste o carte u n ică p en tru că este atât
o p tim istă , cât şi realistă. S e c o n c e n tr e a z ă în m o d eg a l atât p e stra­
teg ii p en tr u sch im b ări p o zitiv e , cât şi p e co m b a te re a fo r ţe lo r care
se o p u n valorificării d c sin e . S p re d e o se b ir e d e alţi au tori, care îţi
arată o cale p e caro se aşteap tă să o u rm ezi p ân ă la ca p ă t şi n u îţi
o fer ă n ic iu n ajutor atu n ci câ n d te îm p ie d ic i şi cazi, n o i ştim că
d e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e p o a te face sch im b ările d ific ile şi că d e­
rea — in evitab ile. V om ră m â n e alături d e tin e p e parcursul în tr e ­
gii călătorii, in clu siv atu n ci câ n d te d a tin i şi p ierzi ca lea . D e fapt,
u n u l d in tre sc o p u rile p rin cip a le e s te să-ţi arătăm d e ce p ro g resu l
a fo st atât d e d ificil d e su sţin u t şi cu m să tran sform ăm că d er ile în
o p o rtu n ită ţi d e d ezv o lta re. În arm at cu această în ţe le g e r e , vei alia
că stă în p u ter ea ta să-ţi sc h im b i viaţa în b in e şi p en tru to td ea u n a .
P oate că n u te co n fru n ţi cu o a n u m ită p ro b lem ă în viaţă, dar
eşti in teresată d e p sih o lo g ie şi d oreşti să te în ţe le g i m ai b in e pe
12 D ep en d en ta de nefericire

tin e în su ţi şi p e ceilalţi. A m scris acea stă carte şt p e n tr u tin e,


sp erăm să o c o n sid e r i o p o r tu n ă şi in form ativă.

O riginea Dependenţei de nefericire

F iecare d in tr e n o i se naşte cu p o sib ilita tea d e a trăi fericit, având


o viaţă îm p lin ită , dar m ajoritatea o a m e n ilo r c o n sid e r ă că această
p o sib ilita te e g re u d e realizat. în u rm ă cu m u lţi an i, am în c e r c a t
să d e sc o p e r im d e c e o a m e n ii nu aveaţi vieţile p e care şi Ie d o rea u
şi c e se p u te a face p en tr u a-i ajuta. A lţii au stu d ia t n em u lţu m ir ea ,
caracteristică atâtor ad ulţi, şi au c o n c h is în m od er o n a t că e g o is­
m ul, agresivitatea faţă d e ceilalţi şi in ca p a cita tea d e a-.şi m o d era
a p etitu l, care fac lu m e a u n u i a d u lt atât d e n ep lă cu tă , ar ii trăsă­
turi în n ă sc u te . A ceastă p e r c e p ţie er o n a tă d esp re n o u -n ă scu ţi a
fă cu t m u lt rău. S p re e x e m p lu , i-a d e te r m in a t p e ex p er ţi să-i sfătu­
iască p e părinţi să p u n ă cap ăt u n o r c o m p o r ta m e n te n e d o r ite în că
d e la o vârstă fraged ă, tran sform ân d co p iii în n işte ad ulţi în m in ia ­
tură. D ar cerâ n d p rea n m lt d e la co p ii, îi vom învăţa .să a ib ă m ari
aştep tări d e la ei înşişi şi d e la cei d in jur, co m p licâ n d u -şi astfel
viaţa d e ad ult şi a ju n g â n d să se sim tă n efericiţi.
C ercetările şi p racticile c lin ice , c o m b in a te cu ex p er ie n ţa
noastră d e părinţi cu cin ci cop ii, ne-au în văţat că fieca re co p il v in e
p e lu m e cu o d o ză d e o p tim ism — d orin d u -şi d o a r să iu b ea scă şi
să fie iu bit. D ar în treb a rea răm âne: ce se în tâ m p lă cu b eb elu şii
care a ju n g n işte ad u lţi care au p ro b lem e cu m e n ţin e r e a u n e i b u n e
p ăreri d esp r e ei în şişi, a le g er ea u n o r relaţii b azate p e satisfacerea
r ecip ro că , m u n c a e fic ie n tă şi cap acitatea d e a se b u cu ra d e viaţă?
R ăspu n sul a ven it r e p e d e atu n ci cân d am d e sc o p e r it m o d a lita tea
u n ică în care b eb elu şii şi co p iii văd lu m ea , m ai ex a c t m o d u l în
care ei evalu ează calitatea d ragostei p e care o p rim esc.
A m d e sc o p e r it eă toţi b eb elu şii cred că p ărin ţii lo r su iit în g ri­
jitorii p e r fe c ţi, care vor d oar ce este m ai b u n p en tr u ei. F iecare
I n t r o d u cere 13

c o p il îţi d o r e şte şi are n e v o ie să fie a se m e n e a celu i care îl iu b e şte


şi are grijă d e el. A tu n c i cân d ad ulţii im p o rta n ţi d in viaţa lo r sau
p ărin ţii n u su n t d isp o n ib ili, cân d su n t p e d e p siţi sau cân d părinţii
avi aşteptări p rea m ari d e la co p iii lor, c c i m ici, in c o n ştie n t, dar
ferm , resim t şi ei n efer icir ea în c e c a c e priveşte fap tu l d e a iu b i şi
d e a fi iu bit. Mai târziu, iară să realizeze că, p e r io d ic , în ce a rc ă să
d ev in ă fericiţi, îşi recreează această stare d e n efericire. A cest a m al­
gam d e n efer icir e şi fericire p ersistă la m atu ritate şi este resp o n sa ­
bil d e d e p e n d e n ta d e n efer icir e care p o a te su b m in a in ten ţia d e a
căuta fericirea şi îm p lin ire a .
M o tivu l pentru care schimbarea p o zitiv ă este posibilă constă în ja fh
tu l că nu-ţi pierzi n iciodată setea în n ăscu tă pentru adevărata plăcere.
A cea stă p lă ce re ad evărată p o a te fi găsită atât în c e r titu d in e a in ­
terioară că iu b eşti şi eşti iu b it, cât şi în actu aliza rea a le g e r ilo r
co n stru ctiv e şi ad ecv a te.
P lă c ere a reală îţi sp o r e şte în to td e a u n a c h e fu l d e viaţă — nu
e ste n icio d a tă d ă u n ă to a r e, ţie sau c e lo r d in jur.
D o rin ţa nativă p e n tr u p lă ce re a pură se o p u n e m er eu d e p e n ­
d e n ţe i tie n efer icir e. Ştim d in p ro p rie e x p e r ie n ţă că, dacă su feri
d e o astfel d e d e p e n d e n ţă , in fo r m a ţiile d in această carte îţi vor
arăta clar m o d u l în care ea tc afectează. D e sc o p e rirea fa p tu lu i că
starea in terioară d e b in e se b azează p e o p o ziţia u n o r fo rm e d c
fericire, u n a n et in ferioară alteia, îţi va co n feri p u le r e a d e a a leg e
adevărata fericire, în ciu d a u n e i fericiri false care este, d e fapt, o
n efer icir e ascunsă.
Am testat to a te a ce ste d esc o p e rir i în m u lte cazuri: în m u n ca
noastră p s ih o te r a p e u lic ă atât cu co p iii, cât şi cu a d o le sc e n ţii şi
ad ulţii; în calita te d e c o n su lta n ţi şi ob servatori ai b o lilo r p sih ic e ,
c â n d am lu crat c u o m a re varietate d e clien ţi; d a r .şi în cad ru l
u n u i p r o ie c t d e su cc es, fin a n ţa i d c stat, crea t p e n tr u a d e m o n str a
că a b o rd a rea n o a stră dă rezu lta te ch ia r şi în cazul a d o le s c e n ţilo r
c o n sid e r a ţi „incurabili". A m d e sc o p e r it, în m o d co n sta n t, că
14 D e p e n d e n ţ a d e n e f e r i c i re

p r in c ip iile n o a str e te r a p e u tic e su n t u tile atât în d o m e n ii vaste,


s o c io e c o n o m ic e , rasiale, e tilic e şi cu ltu ra le, cât şi în d iv erse arii
m ai restrân se, p recu m d ep resia , re la ţiile d ificile, p r o b le m e le d e
p ie r d e r e în g re u ta te şi c e le p r o fe sio n a le . C el m ai im p o r ta n t este
faptul câ, d e în d ată ce n e fe r ic ir e a e ste scoasă 3a lu m in ă şi c o n ­
fru ntată în m o d d irect şi in sisten t, in flu e n ţa a cesteia d ev in e tot
m ai m ică, p e r m iţâ n d u -le in d iv izilo r să-şi regăsea scă b u c u r ia şi
îm p lin ire a .
D esc o p e ririle n oastre şi d ovezile care le susţin au fost cu p rin se
în cartea Jntrapsychic H um anism : An Introduction to a Comprehensive
Psychology an d Philosophy o f M in d, care a fost scrisă p en tru p ro fe­
sion işti şi p rofesori. C um această carte s-a răspân dit r e p e d e în
co m u n ită ţile d e p rofesion işti şi în rân d ul universitarilor, am fost
rugaţi să scriem un volu m d esp re p r o b le m e le c o p iilo r şi ale co p ilă ­
riei, ale cărui p rin cip ii să poală fi a p licate d e părinţi. In Smart Jume:
The Compassionate Alternative to Discipline That W ill M ake You a Tetter
Parent an d Your Child a Belter Person arătăm p ărin ţilor că sfaturile
părinteşti c o n v en ţio n a le d ău n ează, d c fapt, cop iilor, d eterm in â n -
du-i să îşi d ezv o lte a n u m ite n evoi care îi vor face şi p e ei, şi pe
alţii nefericiţi.
Smart, Love- a cc en tu e a ză că a fi fericit este un d rep t a! fiecărui
co p il şi oferă p ărin ţilo r sfaturi p ractice p en tru a Ie a cord a c o p iilo r
d ra g o stea sp ecia lă d e care au n ev o ie p en tr u a se p u tea d ezvolta ca
n işte ad u lţi satisfăcuţi, îm p lin iţi şi iubiLori.
A m fo st inspiraţi să scriem Dependenţa de nejeridra d e m u ltele
scrisori pe care le-am p rim it d e la ad ulţii care au citit cărţile n o a s­
tre d esp re părinţi şi au d o rit un ajutor în ap licarea p rin cip iilo r
a ce sto ra p en tru a-şi îm b u n ă tă ţi p ro p riile vieţi. Aşa cu tn Smart lume
îi învaţă p e părinţi să în treru p ă ciclu l n egativ al e v o lu ţie i c o p iilo r
lo r şi să-i ajute să-şi r e d o b â n d e a scă săn ătatea em o ţio n a lă , această
carte iţi arată cu m p oţi în c e ta să-ţi sab otezi p rop riile in te n ţii b u n e
Introducere 15

şi, în a te s t m o d , să faci t e le m ai b u n e a leg eri în viaţa p ro fesio n a lă


şi a m o ro a să , cu m să-ţi iu b eşti tru pu l şi cu m să-ţi ad aptezi stările.
P rem isa fu n d a m e n ta lă a acestei cărţi este a ce ea că, în ab sen ţa
u n o r m işcări d e o p r e s iu n e socială, in cap acitatea m ajorităţii o a m e ­
n ilo r d e a avea viaţa p e care şi-o d o resc rezu ltă d in tr-o d e p e n d e n ţă
d e n efer icir e. A ceastă n o u ă în ţe le g e r e c o n d u c e către strategii
efic a c e p en tru re cu n o a şte re a şi sto p a rea n evoii d e a su b m in a
efo r tu rile co n stru ctiv e ale u n e i p erso a n e . In acelaşi tim p , te în c u ­
rajăm să răspu nzi m ai d egrab ă p lin d e c o m p a siu n e d e c â t cu
iritare, m â n ie sau ru şin e p osib ilităţii d e a suferi d e o d e p e n d e n ţă
d e n efer icir e. O ricu m , o d e p e n d e n ţă de n e fe r ic ir e nu este rezu l­
tatul u n e i lip se a v o in ţe i, al u n u i te m p e r a m e n t în n ă sc u t sau al
u n o r refulări tem p o r a re . P arad oxal, ea izvorăşte d in d orin ţa
în n ă scu tă , pozitivă, p en tr u relaţii b u n e şi fericire in terioară.
A ceastă d o rin ţă con stru ctivă p o a te fi n e in te n ţio n a t d isto rsio n a tă
în co p ilă rie d e o n e v o ie in c o n ştie n tă d e a te sim ţi „tericit“,
că u tâ n d o stare d e n efer icir e deja învăţată, a c e e a d e a fi p ed ep sit,
d e a (Ì co recta t, n eglijat sau d e a răm ân e p e r m a n e n t cel d e la care
se a ştea p tă p rea m u lte.
La fel d e im p ortan t. Dependenta de nefericire\û oferă un p lan d e
a cţiu n e al cărui tnesaj nu va fi m o d ific a i şi nu îşi va p ierd e p u terea
od ată eu trecerea tim p u lui. P rincipiile şi sfaturile d in această carte
le vor proteja în p erm a n en ţă d e p ropriul sabotaj. Dependenţa de
nefericire p u n e a cc en tu l p e acea stare d e fericire cu care n e naştem
fieca re. A ceasta con stă în lr-o sen zaţie d e b in e in teriorizată, care n u
e ste vu lnerab ilă la u rcu şu rile şi cob orâşu rilc vieţii şi care n e în ­
d ru m ă către o viaţă satisfăcătoare şi p lin ă d e a legeri p ozitive.

Structura cărţii

Dependenţa de nefericire este îm părţită în d o u ă se cţiu n i. Prima,


„învăţarea n efericirii", d escrie o r ig in ile n evoii in c o n ş tie n te d e a
n e g e n e r a p rop ria n efer icir e şi d etaliază m o d a lită ţile prin care
16 D ep en d e n ţa de nefericire

a ceastă n e v o ie îşi fa ce lo c în vieţile o a m en ilo r. S pre e x e m p lu ,


d e p e n d e n ţa d e n efer icir e p o a le d u c e la stări n e p lă c u te , relaţii
n esa tislă că to a rc şi la in ca p a cita tea d e a găsi so lu ţiile o p tim e.
A cloua parte, „A lege fericirea", arată cu m să fo lo se ş ti in fo r­
m aţiile n o u d o b â n d ite p en tr u a-ţi îm b u n ă tă ţi starea afectivă şi
săn ătatea, viaţa p ro fesio n a lă , dar şi cu m să te b u cu ri d e relaţii d e
p r ie te n ie sin ceră. C el m ai im p o r ta n t este că, o d a tă ce ai în v ă ţa t că
şi c e d a r e a fa ce p arte d in p ro ce su l d e vin d eca re, n u te vei m ai
sim ţi jen a t sau în fr â n te le astfel d e m o m e n te d e re n u n ţa re. Iţi vom
o feri strategii e fic ie n te p en tr u a corija g re şe lile care s-au d o v e d it
d istru ctive p en tr u efo r tu rile tale a n terio a re.
In tu iţia şi su g estiile n oastre su n t ilustrate p este t o i eu e x e m p le
d in viaţa reală, extrase d in e x p e r ie n ţa noastră clin ică . B in e în ţe le s,
am .schim bat n u m e le şi in fo r m a ţiile leg a te d c id en tifica rea c lie n ­
ţilor n oştri. D e a se m e n e a , atu n ci cân d sp u n em că „ne-a vizitat
cineva", n e referim la faptul că p ersoan a resp ectivă s-a în tâ ln it cu
u n u l d in tre n o i, nu cu a m â n d o i. N u m e n ţio n ă m c in e a n u m e n e-a
vizitat, p en tru a asigura in tim itatea c lien ţilo r noştri.
F azele d ep ăşirii d e p e n d e n ţe i d e n efer icir e în c e p ch ia r d acă
nu c o n ştie n tiz e z i a ce st lu cru , cu lm in ea ză c u e p iso a d e d c r e n u n ­
ţare, m e n ţin e r e a rezolvării ch iar şi atu n ci câ n d a cea sta în c e p e să
dispară şi se în c h e ie cu evaluarea d e sin e d rep t o p erso a n ă care se
reface în urm a d e p e n d e n ţ e i d e n e fe r ic ir e . Vei găsi strategii c o n ­
crete p en tru a d ep ăşi a ceste m o m e n te cu su cc es, in d ife r e n t ce
asp ect d in viaţa ta vrei să îm b u n ă tă ţeşti. O ferim strategii p en tru a
tc elib era d e d isp o z iţiile d u r ero a se, făcân d p o sib ile păstrarea
într-o form ă b u n ă a c o r p u lu i tău, în te m e ie r e a rela ţiilo r p e în ţe ­
le g e r e recip ro că , m ai cu rân d d ecât p e c o n flic te , şi g ăsirea fericirii
la lo c u l d e m u n că . P rogram u l nostru este un p lan p e care îl p oţi
urm a toată viaţa. D e o a r e c e se m en ţio n ea z ă fap tu l că u rcu şu rile şi
co b o râ şu r ile fac p arte d in aceste schim b ări p lin e d e su cces, m esa ­
jul lui nu va d isp ărea şi n u îşi va p ier d e p u terea în tim p.
Partea I

învăţarea nefericirii

E xistă o m u lţim e d e m od a lită ţi p rin care o a m e n ii n u reu şesc să


d ev in ă p e r so a n a care îşi d o r e sc să fie şi să n u trăiască viata p e care
o visează. D acă tc regăseşti în tr-u n a sau m ai m u lte d in tre u rm ă­
to a re le situaţii, a tu n ci, în tr-o a n u m ită m ăsură, eşti d e p e n d e n t d e
n efer icir e. A cc en tu ă m fap tu l că d e p e n d e n ţa d c n efer icir e a fec­
tează o a m e n i d iferiţi în m o d u ri d iferite. C o n se c in ţe le p ot fi
m in o r e sau grave şt te p o l Tace n ep u tin c io s; p o t apărea intr-un sin ­
g u r a sp ect al vieţii u n e i p e r so a n e sau p o t d ev en i o e x p e r ie n ţă cu
care aceasta se co n fru n tă zi d e zi.
Situaţie: N u p o t d u c e la b un sfârşit o d e c iz ie luată, fie că este
vorba d e scă d erea în greu ta te, d e a fi calm sau d e a term in a tre­
aba la tim p . U n d ire cto r e x e c u tiv d in p u b lic ita te ne-a spus; „Chiar
d a că d o cto ru l m i-a re co m a n d a t să slăb esc p en tru că atn ten siu n e a
arterială ridicată, nu p o t face a cest lu cru. Slăbesc câteva k ilo­
g ra m e şi d u p ă a ce ea le. p u n la loc."
Situaţie: Mă sim t răvăşit şi mi se pare d ificil să-m i revin a tu n ci
câ n d lu cru rile se în rău tă ţesc. O fe m e ie s-a con fesat: „A tunci cân d
şefu l tn e u m-a critica i în tr-o vin eri în le g ă tu ră cu u n rap ort p e
care-1 în to c m ise m , n u-m i p u tea m sc o a te d in ca p cu v in te le lui.
M-am sim ţit co p le şită şi ruşinată to t w e e k c n d u l şi ab ia d acă
p u tea m vorb i cu ce ila lţi m em b ri ai fa m iliei. Ştiam că ex a g e re z,
dar n u p u tea m a sc u n d e cât d e m izerab il m ă sim ţeam ."
18 D e p e n d e n ţ a de n e f e r i c i r e

Situaţie: Mă aru n c în b ra ţele în fr â n g e rii ex a c t a tu n ci câ n d


su cc esu l, p en tru care am m u n c it n e o b o sit, este la în d e m â n a m ea.
O stu d en tă ne-a sp us că m u n cise ca o sclavă la o lu crare, ca să d e s­
c o p e r e că, în ziua în care trebu ia să o p red ea , a uitat-o Ia căm in şi
astfel, cu toate că lu crarea ei era d e n o ta 10, a fost d ep u n cta tă .
Situaţie: O bţin su ccesu l şi d u p ă a ce ea îi p ierd . U n ju că to r p ro ­
fe sio n ist d e ten is a v en it la n o i p en tr u că juca fo a rte b in e p ân ă
câ n d avea câteva p u n cte avans faţă d c ad versaru l său . D u p ă a c e e a ,
făcea g reşeli b an ale sau ch iar p ier d e a m e c iu l ori era n e v o ii să
tragă foarte tare ca să d ep ă şea scă m o m e n tu l respectiv.
Situaţie: A m reuşit să-mi a tin g u n s c o p p e n tr u care am lu p ta i
m u lt, dar nu m ă p o t b u cu ra d c el. Ori n u p are la fel d c im p o r ta m
ca a tu n ci câ n d în ce rc a m să-I atin g, ori m ă c o n c e n tr e z p e o d o ­
rinţă răm asă n e în d e p lin ită . U n avocat p e ca r e îl cu n o a şte m lucra
c e le 70 d e o re p e săp tăm ân ă n e c e sa r e p en tr u a d ev en i p a rten er la
firm a d e avocatură. Im ed ia t c e d o rin ţa i s-a îm p lin it, s-a p lictisit d e
avocatu ră şi a în c e p u i să se g â n d e a scă serios să-şi sc h im b e cariera.
Situaţie: îm i este d ificil să m ă ap rop ii d e o a m e n i şi să am cu ei
relaţii strân se. O fe m e ie p e care o c u n o a şte m era atrasă d e redaţii
cu o a m e n i care d o rea u să se im p lic e m ai p u ţin d ecâ t ea , această
te n d in ţă având d r e p t c o n se c in ţă su ferin ţa şi resp in g e re a . U n băr­
bat cn care n e în tâ ln e a m îşi a le g ea p a rten erii şi p r ie te n ii d in tre
ce i abuzivi, d e p e n d e n ţi d e stu p efia n te sau care îl fă cea u să se
sim tă m izerab il.
Situaţie: A tu n c i câ n d găsesc o p erso a n ă care ţin e la m in e la fel
d e m u lt cum ţin e u la ca, cr ee z un c o n flic t şi d istru g relaţia. Un
a n tr e p r e n o r şi-a p etre cu t m ulţi ani cău tând u-şi fe m e ia vieţii lui.
A tu n ci câ n d , într-un final, a găsit-o, s-a b ucurat o scurtă p erio a d ă
d e tim p d e o a p ro p ier e adevărată. D u p ă a ce ea , s-a trezit că se
cea rtă cu ea d in m o tiv e n ese m n ifica tiv e , cu m ar li a le g er ea u n u i
film sau g u stu rile ei vestim en tare. N e-a ru gai să-l ajutăm în a in te
d e a-şi d istru g e relaţia.
în v ă ţa re a nefericirii

Situaţie: Se p are că n u reu şesc să-mi rezolv sarcin ile b in e sau


la tim p: am ân frecven t; m ă c o n c e n tr e z greu; m i se pare d ificil să
fiu co n ştiin cio s; n u p ot re sp ec ta term en ele-lim ită .
Situaţie: M u n cesc p rea m u lt şi n u-m i p e r m it să m ă b u cu r d e
tim p u l m eu lib er sau să stau cu fam ilia. U n co n ta b il care se a p ro ­
pia d c p e n sie a v en it la n o i p en tr u că era în g r o z it d e faptul că va
avea o groază d e tim p şi n ic iu n p lan . Cu g reu şi-a lu at o zi lib eră
d e la serviciu , p en tru că n u sc sim ţea b in e d acă n u m u n ce a .
Si tun ţie: M ajoritatea activităţilor care îm i fac p lă ce re sunt ris­
ca n te. îm i e s te tea m ă că m-aş p u tea răni, dar n u p o t re n u n ţa la
p lă ce re a p e care m i-o p rovoacă. U n îm p ă tim it al cu rselo r d e
m o to c ic le te a v en it la n o i p e n tr u că fu sese o b lig a t să r e n u n ţe la
hobby-ul său: so ţia lui era p e p u n ctu l d e a n aşte, iar e l n u d o rea
să rateze a c e l m o m e n t. Cu toa te a ce stea , era trist p en tr u că i se
p ărea că nu se va m ai sim ţi la fel d e b in e ca p e p ista d e cu rse.
Situaţie: S u n t d e se o r i c o p le şit d e em o ţii n e p lă c u te . O fe m e ie
d e afaceri a v en it la n o i p en tr u că era n ervoasă şi d ep rim a tă .
Situaţie: N u sim t că m ă p a sio n e a z ă n im ic, şi m ă întreb:
„D esp re c e e s te vorba?" O fe m e ie a trecu t d e ia o slujbă la alta,
d e la o relaţie la alta, d c la o activitate la alta, că u tâ n d u n se n ti­
m e n t d e îm p lin ir e şi u n sco p . A tu n ci cân d a o b ser v a i că se sim te
iu c o n tin u a r e n e m u lţu m ită , a cău tat ajutor.
Situaţie: A m avut p arte d e câteva p ierd eri "111 urm a cărora n u
îm i p o t reven i. O fe m e ie al cărei soţ fu sese ucis îutr-un a c c id e n t
d e m aşin ă cu trei an i în urină a venit la n oi d in cauza crizelo r sale
ziln ice d e p lâns şi a d ep resiei.
Situaţie: N u -m i pot. op ri a p etitu l (p e n tru m â n ca re, băutură,
jocuri d e n o ro c, sex e tc .). U n f o to g r a fa fost ad us la n o i d e către
soţia sa p en tr u că seara n u se p u tea op ri d in b ăut b ere. El sp u n e a
ca acesta este m o d u l în care se p o a te reface d u p ă o zi d e m u n că.
D acă te-ai co n fr u n ta t cu a ce st g e n d e d ificu ltă ţi sau cu u n e le
a se m ă n ă to a r e, ai trăit p r im e le e ta p e ale u n e i d e p e n d e n ţ e d e
20 D e p e n d e n ţa de nefericire

n e fe r ic ir e . In p a g in ile u rm ă to a re, îţi vom arăta, m ai d eta lia t, d e


ce şi în ce m o d d e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e îţi p o a te sab ota in te n ­
ţiile b u n e , a le g e r ile p o zitiv e şi e c h ilib r u l in terio r; d u p ă a c e e a ,
vom d esc rie stra teg iile care te vor ajuta să-ţt revii d in a cea stă stare
şi să a leg i fericirea, o d ată p en tr u to td e a u n a .

în ţeleg e rea copilăriei este ch eia realizării


schim bărilor din viaţa ta

V om face o scurtă călă to rie care va a tin g e a n u m ite m o m e n te din


co p ilă ria ta. R ec u n o a ştem că, în calitate d e ad u lt cu p r o b le m e
ap ăsătoare, care d o r e şte să-şi îm b u n ă tă ţea sc ă viaţa, s-ar p utda să fii
p u ţin u im it şi ch iar un pic frustrat d e n ece sita tea d e a aru n ca o
privire în trecut. M otivul p en tr u care ap elăm la astfel d e m e to d e
este că a n u m ite e x p e r ie n ţe d in p rim ii ani ai vieţii p o t avea le g ă ­
tură cu a b ilitatea d c a-ţi con stru i viaţa p e care o d oreşti. în a in te
d e a face îm b u n ătăţiri im p o r ta n te şi d e d urată, treb u ie să recu ­
n oşti şi să în ţe le g i m o tiv ele care te o p resc să ob ţii fericirea.
Ai păreri n egative d esp re tin e în su ţi sau d esp re alte p erso a n e
a p ro p ia te, d e care eşti c o n ştie n t ch iar în a in te d e a învăţa să vor­
beşti sau d e a avea ccl p u ţin m in tea p e care o ai acu m . F,ste p o si­
b il să n u ob servi a ce ste păreri, d ar e le su n t Ia fel d e reale ca n işte
p ietre şi exercită o foarte m are in flu en ţă . V estea b un ă este că,
citin d cu a te n ţie aceste p a g in i, p oţi sco a te la lu m in ă şi în lătura
aceste păreri n egativ e, oferin d u -ţi p osib ilitatea d e a d u c e viaţa p e
care o d oreşti.
D ifer iţi g â n d ito r i, d e p ild ă S o cra te, F er icitu l A u g u stin ,
S h a k esp ea re şi F reud, au r e c u n o s c u t că e x p e r ie n ţe le d in co p ilă rie
au u n e fe c t p ro fu n d asupra vieţii n o astre d e adult. T otuşi, p en tru
că m ajoritatea e x p e r ie n ţe lo r au avut lo c în a in te ca n o i să le ii
p u tu t organ iza şi reţin e în lim bajul p e care îl folosim acu m , natura
ex a cta a m in ţii u n u i co p il a răm as un m ister. P en tru p rim a dată,
în v ă ţa re a nefericirii 21

a (ost d esc h isă o fereastră către e x p e r ie n ţa u n u i c o p il atun ci cân d


s-a d e s c o p e r ii că toţi co p iii se nasc o p tim işti, îşi iu b e sc părin ţii şi
cred că aceştia su n t p e r fe c ţi şi total d evotaţi lor. C o n se cin ţa în ­
ţele g er ii p ersp ectiv ei im atu re a c o p iilo r e ste a ce ea că lo r le este
im p o sib il să ev a lu eze calitatea d ra g o stei p e care o p rim esc d e la
p ărinţi. C ea m ai im p o r ta n tă d e sc o p e r ir e p e care am făcut-o este
urm ătoarea: Cu toţii ne naştem pentru a iubi şi pentru a ne dori mai
multe, indiferent de dragostea pe care o primim.
In ten ţia n oastră n u este d e a în vin ovăţi părin ţii sau alţi adulţi
im p o rtan ţi p en tru tin e. C ei care te-au în grijit au fă cu t tot ce e a c e
le-a sta l în p u tin ţă, cu sigu ran ţă, şi nu ţi-au d o rit d e c â t b in e le.
P u n em a c c e n tu l p e e x p e r ie n ţe le tale d in co p ilă rie p en tru că sin ­
gu ra m o d a lita te p rin care îţi p u tem sch im b a viaţa în b in e , p en tru
to td ea u n a , este să în ţe le g i d e e e şi în ce m o d e fe c te le a cestor
e x p e r ie n ţe te in flu e n ţea z ă astăzi.
Capitolul 1

Confuzia dintre fericire şi nefericire

C ea m ai c o m u n ă p ărere d esp re n ou -n ă scu ţi îşi trage o rig in e a d in


cu ltura o c c id e n ta lă şi su sţin e că b eb elu şii se nasc p ăcătoşi sau au
ca ra cteristicile u n o r fiin ţe a n tiso cia le care tin d să-şi m a n ip u lez e
p ărin ţii. A m d e sc o p e r it că această o p in ie este total ero n a tă . La fel
d e fa lse .sunt şi alte trei păreri d e sim ţ com u n : la n aştere, co p iii
su n t p rec u m n işte su gative care ab sorb ex p erien ţă ; co p iii su n t
in o c e n ţi, dar im ed ia t co r u p ţi şi stricaţi d e p ă că to şen ia lum ii;
c o p iii se n asc cu p erson alităţi b in e co n tu ra te.
A devărul e ste că toţi co p iii vin p e lu m e op tim işti în c e e a ce
priveşte relaţiile in te r u m a n e , îşi ad oră p ărinţii şi su n t atât d e dră­
gălaşi, în câ t îi d e te r m in ă p e părinţi să-i p ro tejez e. C opiii cred , d e
a se m e n e a , că to t ce e a c e e x p e r im e n te a z ă ei, atât b u n e, cât şi rele,
rep rezin tă o ex p rim a r e a d ragostei d e care au n ev o ie , p en tru că
asta îşi d o resc p ărinţii d e la ei. P en tru că-şi iu b esc părinţii atât d e
m ult, nu-şi clórese altceva d ecât să fie la ie! ca ei şi să se co m p o r te
la fel cu m o fac şi aceştia.
C u alte cu vin te, nu ai v en it p e lu m e ca o fiin ţă a n tisocială,
m a n ip u la to a r e, tin zân d sp re răsfăţ şi d e p e n d e n ţă , iară c u n o ştin ţe ,
in ca p a b ilă d e a face o d ife r e n ţă în tr e tin e şi p ărinţii tăi. Şi nici
g e n e le nu su nt vin ovate p en tru trăsăturile d e caracter care îţi fac
viaţa d ificilă.
D e p e n d e n ţ a de n e f e r i c i r e

D reptul originar la fericire

F iecare co p il se naşte cu o rezervă nativă d e fericire in terioară —


să se sim tă b in e, să iu b ească şi să fie iubit. Toţi co p iii, in clu siv cei
nevăzători şi cei care m i au d, îşi dau seam a d e această stare atun ci
cân d , la câteva săp tăm âni d e la n aştere, în c e p să zâm b ească in c o n ­
ştien t, sim ţin d că an atras aten ţia p ărin ţilor şi i-au făcu t fericiţi.
D u p ă p rim ele trei lu ni, co p iii id en tifică tot m ai m ult a n u m ite
ch ip u ri ca fiin d sursa p lăcerilor lor. Z âm b etu l p e care îl păstrează
în sp ecial p en tru părinţi in d ică faptul că su nt în câ n ta ţi d e am bii
p ărin ţi şi d e ei înşişi, p en tru că îi fac p e aceştia sâ-i iubească.
O d ată cu trecerea tim p u lu i, starea d e b in e a c o p iib lu i d ev in e
so lid ă ca o piatră şi nu p o a te iî clătin ată d e su işu rile şi d e c o b o râ­
su rile d e p e p arcu rsul vieţii. Cu sigu ran ţă că o p erso a n ă care
su feră o m are p ie r d e r e sau o in are d e za m ă g ir e se va sim ţi tristă,
dar ce i a căror fericire in terioară e s te stabilă nu r e n u n ţă la a se
sim ţi inai b in e a tu n ci cân d lu cru rile n u m er g cu m treb u ie. P en tru
că a c e le p erso a n e n u sim t n ev o ia să-şi p ro v o a ce n iciu n Tel d e tris­
teţe, vor fa ce, d e a se m e n e a , a legeri b u n e şi vor p u tea să-şi su sţin ă
a ce ste a le g er i.
C u a lte cu v in te , d rep tu l o rigin ar al fiecă ru i c o p il e s te u n fel
d e d isp o z iţie care p erm a n en tiz ea z ă n evoia d e a iu b i şi d e a fi iubit.
R ezultatul e s te a b ilitatea d e a avea grijă d e tin e şi d e co r p u l tău,
iscu sin ţa d e a a le g e şi d e a păstra p r ie te n i loiali, ca p a cita tea d e a
lu cra la p o te n ţia lu l m a x im şi d e a te sim ţi b in e , p u te r e a d e a te
refa ce tu urm a u n o r în cercă ri m ai d ificile şi a b ilita tea d e a le
ciăm i c o p iilo r tăi o stare d e fericire. A ceasta n u e ste o v iziu n e u to ­
pică. T oată lu m e a are p o te n ţia lu l u n e i a stfel d e m atu rităţi. Şi,
d u p ă cu m îţi vom d em o n stra , vestea bu n ă este. că n iciodată n u e prea
târziu. C hiar d acă ai ratat o astfel d e stare, n o i îţi v o m arăta cum
să o p oţi d o b â n d i d e acu m în ain te.
C o n fu zia d in tr e fe r ic ir e şi nefericire 25

( )rigin ea co n fu ziei

D acă d o r e şti să-ţi îm b u n ă tă ţeşti calitatea vieţii, p rim u l pas p e care


treb u ie să-l faci e ste să în ţe le g i d e c e n u eşti stăp â n u l p ro p riu lu i
d estin . Uim itorul d a r sim plu l adevăr este acela că a existenţă nefericită
se datorează îndeosebi faptului, că dragostea pen tru p ă rin ţi te-a fă c u t s ă
confunzi ferichva cu nefericirea. P en tru a d e sc o p e r i cu m este p o sib il
aşa ceva, treb u ie să în ţe le g i m o d u l în care ai p e r c e p u t lu m ea în
co p ilă rie.

A i fost u n imitator
La n aştere, o ch ii c o p ilu lu i se c o n c e n tr e a z ă p e f e ţe le p ărin ţilor,
care îi zâm b esc şi îi vorb esc. în c ă d e la n aştere, cu n o şti v o ce a
m a m ei şi o c o n sid e r i a lin ă to a re. D c a se m e n e a , ai v en it p e lu m e cu
u n ta len t uim itor. C hiar d acă n u ţi-ai văzu l n icio d a tă c h ip u l, ai
p u tu t c o p ia g estu rile tatălui tău. S pre e x e m p lu , d acă tatăl tău a
d e sc h is gu ra .sau a sco s lim b a , i-ai co p ia t ex p resia şi g estu rile.
D o rin ţa d e a fi ca p ărin ţii tăi n u s-a o p rit d o a r la a sem ă n a rea
cu ei. P en tru că îţi ad orai p ărinţii şi îi c o n sid er a i p e r fe c ţi, îţi
d o r e a i să fii exact ca ei. O m o d a lita te d e a fi ca ei a fo st să te sim ţi
la fel cu m te făcea u ei să te sim ţi. Aşadar, atu n ci câ n d p lâ n g ea i
p en tr u că îţi era fo a m e sau erai o b o sit, iar p ărinţii tăi te h ră n ea u
sau te ajutau să d o rm i, ţi-ai creat n ev o ia p u tern ică d e a te trata pe­
lin e în su ţi şi p e ceilalţi cu a ceea şi d ra g o ste şi d ev o ta m e n t.
C ând p ărin ţii su n t cap a b ili să vin ă în în tâ m p in a r e a n e v o ilo r
e m o ţ io n a le a le c o p iilo r lor, su ficie n t p en tr u a le co n serv a şi în tări
o p tim ism u l în n ă sc u t, e i în vaţă să d e v in ă fericiţi re cr eâ n d c o m p a ­
siu n e a şi b u n ă ta tea p e care le p rim esc. F ericirea lo r in te rio a ră -—
c o n v in g e r e a p r o fu n d ă că su n t iu b ito ri şi iu b iţi — e s te reafirm ată
în m o d c o n tin u u d e către se n sib ilita tea p ărin ţilor, p â n ă ca n d
aceasta d ev in e d e n ezd ru n cin a t. O fericire in terio a ră d e n ez d r u n ­
cin a t şi stabilă, r e p r e z e n tâ n d d rep tu l d in n aştere al fiecă ru ia
26 D e p e n d e n ţa de nefericire

d in tr e n o i, n e p ro tejea z ă c o n ş tie n t sau in c o n ştie n t, fă câ n d u -n c


v ie ţile d ific ile sau n e fe r ic ite .
D ar ce-ar fi d acă, în ciu d a tu tu ror in te n ţiilo r b u n e d in lu m e ,
părin ţii nu-ţi p o t r ă sp u n d e n e v o ilo r e m o ţio n a le p en tru că nu
le-au în ţe le s sau au fo st îm p ie d ic a ţi, dintr-un a n u m it m otiv, să ţi le
satisfacă? C ele m ai m ari eşec u r i su n t d e te r m in a te d e a b a n d o n a ­
rea c o p iilo r n efer iciţi, d e fa p tu l d c a avea aştep tări p rea m ari d e
la ei sau d e r e sp in g e r e a lor.

L egătura dintre a f i lăsa t s ă p lâ n g i


şi n evoia de nefericire p en tru a te p u tea sim ţi p e deplin fericit ‘

Să p r e su p u n e m că p ărin ţii tăi u rm au u n sfat popular, d ar d ă u n ă ­


tor, d e a te lăsa să p lâ n g i p â n ă ad on m cai. (Am fi p u tu t a le g e o r ic e
alt e x e m p lu , d e p ild ă cel al p ă rin ţilo r care îşi lasă co p iii să p lâ n g ă
în id e c a că tristeţea nu d ă u n ea ză , ci le în tă r eşte ca racteru l.) Ca
toţi b eb elu şii, ai o b o sit sau ai fost p rea stim u la t şi ai avut n e v o ie
d e p u ţin ă a fe c ţiu n e care să te aju te să te relaxezi şi să d o rm i. P ro­
babil că părin ţii c r ed ea u că p lâ n g e a i p en tru a-i m a n ip u la , p en tru
a-ţi exersa p lăm ân ii, p en tru a te elib e ra d e te n siu n e sau ca m o d a ­
litate d e a ad orm i, dar n iciu n a d in tre a ce stea nu e ste adevărată.
C ân d erai copil, plângeai din aceleaşi m otive ca acum, când eşti adu lt —
pentru că erai nefm cit.
D acă p lâ n g e a i atu n ci câ n d erai pus în p ătu ţu l tău p en tr u a
a d o rm i, iar p ărin ţii te lăsau să p lân gi singur, a b sen ţa lo r te făcea
să fix şi m ai trist, d e o a r e c e c e r titu d in e a d e a fi iu b ito r sau iubit era
distrusă. D u p ă a c e e a , p lâ n g e a i d in d o u ă m otive total d iferite.
S u fercai în că d in cau za d isco n fo rtu lu i crea t d e o b o sea lă , d e in d i­
g estie sau d in ca u za altor fo r in e d e stres. Mai rău chiar, te sim ţeai
în g ro zito r, d e o a r e c e o a m e n ii p e care îi iu b e a i şi îi ad orai m at p re­
sus d e o r ic e n u îţi v e n e a u în ajutor. E ven tu al, d a tă strig ă tele tale
d e ajutor, care ţi se p ăreau că d u rează o v eşn ic ie , nu erau au zite,
re n u n ţa i la a m ai le atrage a ten ţia p ă rin ţilo r şi a d o rin ea i. A tu nci
C o n fu z ia d in t r e f e r i c i r e şi n e fe r ic ire 27

câ n d a d o rm ea i, părin ţii a ju n g ea u p rob ab il la c o n clu z ia că sfatul


e x p e r ţilo r d e a-şi lăsa c o p ilu l să p lân gă p ân ă a d o a rm e era b in e
fu n d a m en ta t. C ee a ce nu ştiau ei era că, în c e r c â n d să te d eter­
m in e să te c o m p o r ţi într-un a n u m it m o d (să ad o rm i r e p e d e ), m ai
cu râ n d d ecâ t să-ţi. arate că p oţi co n ta m er eu p e ajutorul lor, te
în d r u m a u să u rm ezi o cale care te c o n d u c e a la n ev o ia d e a-ţi face
viaţa d ificilă şi n e p lă c u tă iară n iciu n rost.
O transform are subtilă are loc în cazul co p iilo r som n oroşi,
cărora le e ste foam e, au colici sau al ce lo r foarte ob osiţi, care sunt
lăsaţi să plângă „pentru b in e le lo r “. C opiii lăsaţi să p lân gă co n sid eră
că n efericirea lor este u n lucru d e dorit, d e o a r e c e aşa vor părinţii
lor să se sim tă. A celaşi p roces are lo c şi în cazul co p iilo r m ai mari
care su nt ign oraţi d e părinţi atu n ci cân d su nt n efericiţi ori n u su nt
în ţe le şi sau acţiu n ile n u le su n t ap rob ate. A tu nci cân d in tervine
n efericirea, cop iii n eco n so la ţi răm ân con vin şi d c faptul că părinţii
le acordă d ragostea id eală, ajun gând să c o n fu n d e n efericirea pe­
care o trăiesc cu fericirea. A ceastă id en tificare greşilă alim en tează
co n v in g erea in terioară n ecesară m en ţin erii vieţii. D ar co n secin ţa
este că, fără a cu n o a şte a cest lucru, cop iii aju n g să crească cu un
se n tim e n t pozitiv atu n ci cân d recreează e x p e r ie n ţe leg a te d e n e fe ­
ricire. C u alte cu vin te, d ezvoltă o d e p e n d e n ţă d e n efericire care
co ex istă şi con cu rează cu d orin ţa nativă d e a fi fericit.
Aşadar, d a că în p rim ii tăi ani d e viaţă su fe rin ţa n u îţi era ali­
nată, în lo c să re a lizezi, aşa cu m ar face un o b ser v a to r ob iectiv, că
te sim ţea i m izera b il, ai aju n s să crezi că n e fe r ic ir e a era stadiul
id ea l p e care p ărin ţii, p e care ii adorai, d o rea u să-l ex p e r im e n te z i.
A ju n g â n d la c o n c lu z ia că a c e ste .sen tim en te re p r e z e n ta u ad ev ă ­
rata fericire, ai d ezv o lta t, în m o d n atu ral, o d o rin ţă şi o n e v o ie
p u te r n ic ă d c a le recrea. Pe m ăsură ee ai crescu t, p ro b a b il în
m o d in c o n ştie n t, ai în c e p u t să sim ţi că, d in m o m e n t ce a ceste
s e n tim e n te d e n efer icir e erau c e e a c e p ărin ţii d o r e a u să trăieşti,
îi trădai sau ii d eza p ro b a i d acă te sim ţeai p rea fericit.
28 D e p e n d e n ţa de nefericire

A stfel, în c ă d in faza p r im e i co p ilă rii, p e r s o a n e le a le că ro r


n e v o i e m o ţio n a le n u au fo st c o r e c t sa tisfăcu te au d ezv o lta t d o u ă
su rse d ife rite d e stare in terioară bună: (1 ) p lă ce re a în n ă scu tă d e
a iu b i şi d e a fi iu b it şi (2 ) s e n tim e n te d e n efericire p e care le id e n ­
tifică g reşit c u fericirea şi p e care le cau tă p en tr u a r e e x p e r im e n ta
c e e a c e c r ed ea u că părin ţii lor d o r e a u ca ei să sim tă.
D acă, d e o b ic e i, la crim ile talc n u erau a lin a te, a tu n ci în ­
se a m n ă că în c ă d e la o vârstă fraged ă, ch ia r în a in te d e a c o n ştie n ­
tiza, sau d e a avea o id e e realistă d esp r e c e e a c e se p e tr e c e a în
m in te a altei p e r so a n e , e x p e r im e n ta i u n c o n flic t in te rio r privind
care e c e a m ai b u n ă m e to d ă d e a fa ce p e cin eva fericit. T reb u ia să
d evii cu ad evărat fericit, dar, d e a se m e n e a , treb u ia să trăieşti şi cu
o falsă fericire, care era d e fapt o n efer icir e m ascată.
A c c e n tu ă m fa p tu l că n u c o n te a z ă d acă ai fost lăsat să p lâ n g i
p en tr u că n u p u tea i a d o rm i, p en tr u că îţi era fo a m e şi n u er a
în c ă tim p u l p e n tr u u rm ă to a rea m asă, p e n tr u că te d u rea sto m a ­
cul d in cauza colicilo r, iar p ă rin ţilo r tăi li se sp u se se că Ic vei sim ţi
m ai b in e d acă te elib e ra i d e te n siu n e prin p lân s sau p e n tr u că n u
p u tea i avea ju c ă r ia fratelu i m ai m are. R ezu lta tu l era acela şi.
U n e o r i, în in te rio ru l tău, în lr-o m a n ieră d e n e r e c u n o s c u t, fără a
in te n ţio n a sau a d o ri a cest lu cru , te alin a i cu n efer icir ea îm bră­
cată în stra iele fericirii. în ţe le g e r e a a ce stu i lu cru re p r ez in tă p ri­
m u l pas către r e n u n ţa r e a la d e p e n d e n ţa d e n efer icir e şi către
reuşita în viaţă.

Legătura dintre ce se aştepta de la tine şi nevoia


de a cere prea mult de la tine însuti şi de la ceilalţi
fia toţi co p iii, d o rea i ca părinţii tăi să ştie care îţi era u n ev o ile
e se n ţia le , la o rice vârstă, şi ca ei să re a c ţio n e z e într-o m a n ieră care
să-ţi câştige în c r e d e r e a . T otuşi, părinţii tăi p o a te că au avut d ificu l­
tăţi în în tâ m p in a r e a a c e lo r n evoi d e o a r e c e , la fel ca în cazul a lto r
p ărinţi, Ii s-a sp us să se aştep te la un a n u m it grad d e m atu ritate
C o n fu z i a d in t r e fe r i c i r e şi n e fe r ic ire

d in p a rtea ta, id e e care nu se p otriveşte cu d ezv o lta rea realà a


m in ţii urm i c o p il. D acă eşti una d in tre p e r s o a n e le care su feră,
p e r io d ic , d e s e n tim e n te d e n esig u ra n ţă şi in ad ecva re, este p o sib il
să se li aştep tat la m u lt m ai m u lte d in p artea ta atu n ci câ n d erai
co p il, a cest lu cru avân d ca rezu lta i fap tu l că ai crescu t cu se n ti­
m en tu l că îţi d eza m ă g e a i fre cv en t părin ţii sau alţi ad ulţi im p o r­
tanţi p en tru tine.
Părinţii (şi, m ai târziu, p rofesorii) c r ed ea u că, p en tru a d ev en i
o p e r s o a n ă b u n ă , treb u ia u să te p e d e p se a sc ă d in tim p şi d e se o r i.
M ajoritatea p ă rin ţilo r cred că d e v e n ir e a ca a d u lt p r e s u p u n e a c e ­
leaşi c o m p o r ta m e n te so c ia le ca ale c o p ilu lu i. Ei cred că, dacă un
co p il în vârstă d e o p t ani se su p ără a tu n c i cân d p ier d e un j o c , tre­
b u ie învăţat să fie un adevărat ju că to r sau a ltfel va d e v e n i o
p erso a n ă cai c n u va şti să p iard ă. în m ori sim ilar, p ă rin ţii su n t sfă­
tu iţi g re şit că trăsăturile d o rite la m atu ritate, cu m ar fi g e n e r o z i­
ta tea şi resp o n sa b ilita tea , tre b u ie p red a te d in tim p sau a ltfel nu
vor fi în văţate n icio d a tă . Se aşteap tă d e ia m ajorita tea co p iilo r,
în c ă d e la în c e p u t, să fie co r ec ţi, fraţi iu b ito r i care ştiu să piardă,
să m ă n â n c e b in e şi să fie h arn ici.
C ee a c e părin ţii sau p ro feso rii n u ştiau este câ t d e d iferită era
m in te a ta d e a lor. U n ad u lt care sim te m ânia sau d eza p ro b a rea
a ltu ia p o a te evalu a în ţe le p c iu n e a c o m p o r ta m e n tu lu i celu ila lt.
D ar a tu n ci cân d co p iii su n t p ed ep siţi sau au de-a face cu d eza p ro ­
b area p en tr u că n u s-au rid icat la nivelu l a ştep tă rilo r d e o a r e c e
a ce stea erau p rea m ari, ch ia r dacă p o t fi n ervoşi, în su fletu l lo r ci
vor c r e d e în to td e a u n a că părin ţii su n t p e r fe c ţi şi că o rice fac
a ceştia e s te co rect. Şi aju n g la c o n c lu z ia că, in d ife r e n t c e sim t ei,
vor fi m ai fericiţi d acă vor a ju n ge e x a c t ca părin ţii lo r şi d acă se
vo r c o m p o rta cu ei în şişi şi cu ceila lţi la fe l ca aceştia.
în m o d greşit, p ărin ţii şt p ro feso r ii în ce rc a u să te trateze ca
p e un ad ult. T otu şi, tu n u tc p u tea i c o m p o rta ca un ad ult, d e o a ­
rece, la fel ca m ajoritatea cop iilor, fericirea ta d e p in d e a d e ce ea
30 D e p e n d e n ţ a de n e f e r i c i r e

ce îţi d oreai. A cesta este m otivu l p en tru care, Ia vârsta d e d oi ani,


d e pildă, îţi era a p roap e im p o sib il să îm părţi ceva cu ceilalţi co p iii,
în tim p c e la trei ani p lân geai cân d p lo u a afară şi nu te p u teai d u ce
în parc, la şase ani nu sp u n e a i m er eu câte b o m b o a n e ai m ân cat
în realitate, iar la o p t an i te sim ţeai p ro st câ n d p ierd ea i un jo c .
D acă părin ţii tăi şi ai tuturor ce lo r la lţi co p ii ar fi ştiut, că res­
p ectu l d e sin e era d e p e n d e n t, p ân ă la u n a n u m it p u n ct, d e lib er­
tatea d e a rezolva lu cru rile d up ă p rop ria d orin ţă , iar slă b ic iu n ea
p en tr u d ezam ăgiri ar fi fost astfel d ep ăşită în m o d natu ral, atu n ci
s-ar fi sim ţit liberi să te c o n so le z e cân d erai supărat.. C ând ai fi
a scu n s adevărul, ei n u şi-ar fi făcut griji că p rea m ultă a te n ţie şi
sim p a tie te-ar 11 d eter m in a t să devii un ad ult eg o ist, n e d e m n d e
în cr ed er e. Ai fi în văţat trep tat că, in d ife r e n t dacă lu cru rile nu
ieşea u m er eu aşa cu m îţi d oreai, te-ai fi p u tu t baza m er eu p e p lă­
cerea d e a fi a scu ltat si alin at d e p e r s o a n e le ap ro p ia te. R eacţiile
în ţe le g ă to a r e te-ar II făcut să vezi că e s te m ai p uţin im p o rta n t dacă
totul iese cu m vrei u i şi ţi-ar fi favorizat d ezvoltarea ca a d u lt iu b i­
tor şi d esc h is. Ai fi rivalizat, d e a se m e n e a , cu părin ţii tăi şi ai fi
învăţat să iii în ţe le g ă to r cu tin e în su ţi şi cu ceila lţi a tu n ci cân d
ap ăreau in ev ita b ile le d ezam ăgiri.
Dar, d a că p ărin ţii şi p rofesorii au în ţe le s greşit c e în se a m n ă să
ai m in tea u n u i c o p il şi se aştep tau să d ai d ov a d ă d e o m atu ritate
d e care n u erai cap ab il, ai căz.ut d c acord cu ei să te c o m p o r ţi aşa
cu m îşi d o r e a u c i, d eşi ţi se p ărea in ad ecvat. Tu n u p u tea i d e te r ­
m in a d acă e x p e c ta n ţo ie faţă d e tin e erau re zo n a b ile, şi p rob abil
că în că aştep ţi m ai m u lte d e la tin o d ecâ t ar fi c o r e c t şi d e se o r i ţi
se pare d ificil d c cr ez u t că efo r tu rile tale su n t su ficie n te. C hiar
d a că e ste d u rero s şi in c o n fo r tabi 1, e x p e c ta n ţe le p rea m ari îţi ad uc
p lă ce re a u n e i false fericiri (o n efer icir e p e care în a in te o c o n ­
fu n d a i cu fer icir ea ). A tu n ci câ n d te co m p o rti cu tin e în su ţi la fel
cu m o tăceau p ărinţii tăi şi a lte p erso a n e im p o r ta n te d in viata ta,
te sim ţi la fe l ea în relaţia cu e i, adică iubit şi iubitor.
C o n fu zia d in tr e fe r ic ire şi nefericire 31

Jennifer
fm n ifer a lucrat pentru o campanie care realiza sondaje dc opinie pentru
politicieni. Ea şi Carol selectau eşantioanele de populaţie, mergeau pe teren
împreună, lum i interviuri, introduceau datele în calculator şi le analizau.
In fiecare etapă exista posibilitatea, strecurării unei erori. Jennifer era mai
novice decât Carol şi se ducea la ea când avea nevoie de ajutor, în special
în cazul problemelor complicate care se iveau la colectarea şi analizarea
datelor. Carol părea mereu doritoare s ă o ajute. D u p ă aceea, Jennifer a aflat
de la Jill, o secretară de la birou, rum Carol se plângea de ea colegilor şi
şefului că era neîndemânatică şi grea de cap, Jennifer a fost distrusă de
aceste remarci şi şi-a reproşat, că mi-şi putea intra în ritm. Cu cât Jennifer
se simţea mai incompetentă, cu atât se ditata mai des la Carol pentru sfa­
turi şi cu atât auzea mai des de la J ill că aceasta se plângea de ea colegilor
de birou, ¡en ni fer a început să sim tă că slujba, pentru care luptase atât de
mult şi rare credea că îi va aduce satisfacţii o depăşea. Era pe pu nctul de
a demisiona atunci când a apelat la noi.
¡m ediat ne-am dat seama că Jennifer simţea că nu corespund, iar
acest lucru ascundea faptu l că era extrem de deşteaptă şi o persoană care
în va ţă repede. S-a descurcat foarte bine la şcoală chiar dacă nu s-a sim ţit
niciodată la f e l de inteligentă precum colegii ei. Ne-a spus: „Am fo st mereu
con vinsă de faptu l că voi pica la toate materiile şi eram de flecare, d a tă
u im ită cân d luam note mari. “
Jennifer a crescut intr-n casă cu aşteptări clare: trebuia să J ie politi­
coasă, o elevă de nota 10, trebiua s ă ajute la treburile casei, să a ib ă grijă
de fr a ţii ei m ai mici atu nci când p ă rin ţii nu eran acasă şi nu trebuia s ă
se plângă. Jennifer îşi adora p ărin ţii, era m u lţu m ită de încrederea pe care
aceştia i-o arătau şi încerca să facă fa ţă standardelor care îi er au impuse.
Când, inetñtabil, s-a sim ţit neputincioasă, nu i-a trecut prin cap că aştep­
tările erau fsrea mari Jrent.ru orice copil. Se simţea îngrozitor de slabă şi îi
era ruşine să-şi dezamăgească frătinţii. Nu-i de mirare atu nci că Jennifer
a considerat critici/e lu i Carol ca fiin d îndreţităţite.
32 D e p e n d e n ţa de nefericire

Ne-am continual munca împreună, iar Jennifer avea desean impre­


sia c ă ne dezamăgea pentru că nu progresa m ai repede. C ând a realizat
că adoptase nişte aşteptări prea m an ele la ea însăşi, care i-au modelat
copilăria, a în vă ţa t că această înţelegere va duce la dispariţia sentimen­
telor ei de nemulţumire. Când. acestea au persistat, a sim ţit ,că nu era
p o triv ită cu ceea ce făceam noi şi că noi eram dezamăgiţi de ea pentru că
n u progresa mai repede. Je.nnifer a fo st su rprinsă atu nci cân d i-am expli­
cat că aceste sentimente nu vor dispărea peste noapte. A şa de dureroase
cum erau, rejnmentau şi o sursă de falsă feriare. Jennifer încerca să se
sim tă aşa cum ar fi dorit p ă rin ţii ei. C ân d avea sentim entul inadecvării,
în sinea ei se simţea iubită.şi valoroasă, Jennifer ne-a spus: „Pentru prim a
dată. v ă d ce m ult ar f i contat clacă aş fi crescut cu nişte aşteptări pe care
chiar să le p o t îndeplini. “
Prin colaborarea cu noi, Jennifer a început să înţeleagă că nici Carol
n u-i judeca obiectiv perJorman¡ele, d a r că era o persoană a cărei, proprie
dependenţă de nefericire « determinal o să îi deprecieze pe cei care aveau
un m otiv rezonabil şi întemeiat de a-i cere ajutorul. Jennifer a observat că
orice slujbă nouă presupune îndrum are şi că întrebările ei nu erau m ei
stupide, nici inutile. d evitat-o pe Carol şi a cerut ajutorul unei alte colege
de birou, care se simţea bine în rolul de mentor. I.a scurt limp, Jennifer a
solicitat şi i s-a oferit un alt partener. M unca şi încrederea în sine i s-au
îm bunătăţit şi, pentru jn im a dată, s-a sim ţit bine la locul de muncă.

D acă d e p u i un e fo r t c o n siste n t p en tr u a-ţi a tin g e sc o p u l şi îţi dai


sea m a că, în Ioc să le sim ţi m â n d ru d e realizările tale, ţi se p are că
ai fi p u tu t fa ce m ai m u lt, atu n ci în sea m n ă că ad u ci în viaţa ta d e
a d u lt sta n d a rd ele p erfe cţio n iste p e care le aveai în cop ilărie. C ând
părin ţii îşi p resează c o p iii să e x c e le z e sau să se c o m p o r te ea un
ad ult, aceştia aju n g, în m o d e r o n a t, ta co n c lu z ia că li se c e re p er­
fec ţiu n e a . D rept rezu ltat, co p iii cresc sim ţin d u -se b in e în p rop ria
p ie le câ n d îşi stab ilesc stan d ard e m ai în a lte d ecâ t c e le p e care
părinţii Ie im p u n e a u în m o d greşit. D acă ai aşteptări p rea mari d e
C o n fu z ia d in t r e f e r i c i r e şi n e fe r ic ire 33

la tin e sau d e la ceilalţi, id en tific a re a ră d ă cin ilo r a cesto ra re p r e­


zintă p rim u l pas sp re elib era rea d e a ce st tip d e d e p e n d e n tă d e n e ­
fericire şi spre o viaţă p en tru care să te sim ţi p regătit, nu frustrat.
C o p iii se p o t sim ţi, d e a se m e n e a , tim oraţi d e aştep tările pă­
rinţilor, ch iar d acă aceştia n u le cer, clar, ceva a n u m e. A tu n ci cân d
p ărinţii su n t grav d ep rim a ţi, d e p e n d e n ţi ele d iferite su b sta n ţe sait
nu su n t activi d in d iverse m otive, c o p iii p o t in terp reta situ aţiile in
care p ărinţii nu sunt cap ab ili sa le răsp u n d ă cu d ra g o ste şi grijă
d r e p t d o rin ţa a ce sto ra d e a li ajutaţi, d e a li se p relu a d in re sp o n ­
sabilităţi .şi d e a n u m ai aştep ta în sc h im b d ragoste.
D ese o ri, sin g u ra m o d a lita te ca aceşti co p ii să p rim ea scă în
m o d regulat d e la p ărinţii lor a ten ţia d e care au n e v o ie e ste să
d ev in ă o sursă d e p u ter e em o ţio n a lă şi ajutor p ractic — cu alte
cu v in te, să a d o p te c o m p o r ta m e n te care n u su nt p otrivite cu vârsta
lor. Spre e x e m p lu , co p iii p o t prim i u n răspu ns pozitiv d e la un
p ă rin te inactiv, asu in ân d u -şi resp o n sa b ilita tea p en tru treb u rile
c a sn ice, cu m ar fi g ătitu l, cu ră ţen ia sau ajutorul d at fraţilor mai
m ici. C op iii învaţă, d e a se m e n e a , că p o t sch im b a starea u n u i pă­
rin te şi, în a ce st m o d , p o t cap ata a litia te e m o ţio n a lă p en tru ei
în şişi. C el m ai im p o r ta n t e ste că aceşti c o p ii învaţă că p o t fi a c c e p ­
taţi d e p ărinţii cu p r o b le m e (şi m ai fericiţi) dacă se abţin d e la a
le ('ere să vină şi ei cu ceva în în tâ m p in a r ea p ro p riilo r lor nevoi.
La m atu ritate, aceşti co p ii p o t căuta p lăceri în relaţii, co m p li-
câ n d u -se cu p rie te n i sau p a rten eri care au n ev o ie d e u n co la c d e
salvare, f in d să se sim tă cel m ai b in e în relaţii u n ila tera le, în care
se d e d ic ă în traju torării p r ie te n ilo r sau p a rten er ilo r lor p en tru ca
aceştia să-şi îm b u n ă tă ţea sc ă starea. „Salvatorii" su nt o b işn u iţi să se
im p lic e 100% într-o relaţie şi p o t trece cu v ed er ea faptul că ci nu
p rim esc în sc h im b a ten ţie d e la p artener, asta în ca zu l în care
p rim esc ceva. U n e o ri, salvatorii realizează că este o rela ţie u n i­
laterală, dar ei su n t d e p ărere că p o l tran sform a ceala ltă p erso a n ă
într-un p rieten sau p a rten er care va .11 cap ab il la u n m o m e n t dat
34 D ep en d en ţa de nefericire

să îi se dăru iască. Alţi salvatori c o n sid e r ă că e ste n o rm a l să ai o


rela ţie în care d ăru irea m e r g e in tr-o sin gu ră d ire cţie.

Judy
Judy, secretará adm inistrativă, pe la 3 0 şi ceva de ani, locuia şi era logo­
d ită cu Tom, un bărbat care paria, de obicei, taţi. banii pe care îi câştiga.
J u d y a sim ţit că este de datoria ei să-l ajute pe Tom să-şi revin ă din p a tim a
pariurilor. Ea a încercai să-l, convingă să păstreze ea o parte din şalariul
liti, dar Tom a fost indignat. C ând îşi cheltuia top ban ii şi ti cerea ei,
deseori ceda şi îi dădea toate economiile sale. Judy trebuia s ă lucreze multe
ore peste program pentru a p u tea acoperi şi partea lui Tom de chirie, să
economisească pentru n u n ta lor şi pentru un avan s la casa pe care doreau
s-o cumpere.
Judy credea cu tărie că, dacă îl iubeşte pe Tom, trebuie s ă îl accepte
aşa cum este; dar înţelegea, în acelaşi timp, că, m drităndu-se cu e,l, avea
să se dedice unei vieţi în care ea era Cea care câştiga pâin ea. M a i m ult
chiar; era îngrijorată de fa p tu l că, de în d a tă re aveau să se căsătorească,
ea a r deveni responsabilă în f a la legii pentru toate datoriile Ini Tom la
jocurile de noroc. Era posibil ca aceste datorii s ă i distrugă credibilitatea şi
s-o ruineze din pu n ct de vedete financiar.
Prietenii ei em u la curent, cu problema lui Tom şi au forţat-o s ă caute
a ju tor specializat înainte de a se căsători cu el. C ân d a vvr.it la noi, Judy
ne-a m ărturisit imediat că a crescut alătu ri de un ta tă alcoolic. ¿4 spus:
,.Se pare că mi-am petrecut to a tă copilăria mergând p e vârfu ri atunci,
când ta tă l meu bea. Singura modalitate de a prim i un zâmbet sau o
mângâiere pe creştet tie la el era de. a-i aduce un san dvici şi ziaru l sau să
strân g sticlele şi farfuriile goale. " M am a lui Judy îi găsea acestuia scuze,
spunăndu-le copiilor s ă îl lase în pace, că el trebuia să se relaxeze, d u p ă o
zi lu n gă de muncă.
L a prim a şedinţă, Judy a fost defensivă în ceea ce priveşte relaţia ei
cu Tom. Se lega de fa p tu l că se distrau îm preună şi că el se p u rta frumos
cu ea. D u p ă aceea, Judy ne-a întrebat: „ /> ce nu aveţi o părere n egativă
C o n fu z i a d i n t r e f e r i c i r e şi n e fe r ic ire

despre el, la fel ea toţi fm etenii mei?" l-am răspuns că depinde doar de ea
cum v a continua relaţia eu Tom şi eă noi eram acolo doar pentru a o
aju ta s ă descopere ce-şi doreşte cu adevărat. Ju dy a recunoscut ca era con­
fuză. A spus: „Aia sim t egoistă şi neloială ile fiecare d a tă când m ă gâ n ­
desc să-l părăsesc, pe Tom. ¡mi fac. griji ce s-ar alege de el. Dar, de aseme­
nea, nu suport g â n d u l de a-l susţine ş i de a-m i asum a datoriile lui. “Judy
şi-a reprimat sentimentele negative, com dngându-se sin gu ră că Tom se va
schimba, d a r trecuseră doi a n i şi el era tot m ai îngropat în datorii, iar ea
încefntse să-şi p ia rd ă speranţa.
Pe m ăsu ră ce am aju ns să o cunoaştem pe. Judy, am realizat că îi era
dificil să-şi îm părtăşească sentimentele. Ne-a povestit despre un incident,
care a supărat-o, d a r nu şi-a exprimat sentimentele şi a schimbat repede
subiectul. C ând am atins arest subiect, a spus că nu voia să ne îm povă­
reze. A menţionat că şi aşa ascultăm toată, ziu a problemele altor persoane,
aşa că a ezitat s ă ne deranjeze eu ale ei.
A m ajutat-o pe Judy s ă înţeleagă că, f ă r ă să-şi d m seama, încerca s ă
se sim tă mai bine renunţând la nevoile ei Jtentru a ne menaja j>e noi, la
fel cum făcu se cu ta lă l ei. A m clarificat im ediat că eram pregătiţi şi dori­
tori să-i acordăm asistenţa de care avea nevoie. La început, lui. Judy i-a
venit greu să creadă că poale căpăta ajutor pen tru ea însăşi, f ă r ă s ă Jie
nevoită să ne protejeze. Uşor-usm; şi-a p u tu t îm părtăşi gândurile şi senti­
mentele f ă r ă s ă se îngiijoreze în legătură cu efectul pe care l-ar aven asupra
noastră. Cum a experimentat plăcerea de a veni în întâm pinarea ¡no­
im ilo r probleme, a început, s ă se sim tă d in ce în ce m ai nesnhsfăcnlă de
relaţia ei. cu Tom. In fin a l, a aju ns la concluzia că nu voia să-şi petreacă
via ţa a v â n d grijă de el, f ă r ă să primească mare Inerii în schimb. S-a decis
eă dorea s ă coopereze în continuare cu noi, pentru a putea dobândi abili­
tatea de a avea o relaţie în care am bii parteneri contează..

R ela ţiile ca r e se b azează p e salvare p o t d ura m u lţi an i. P entru


eă salvatorii îşi asu m ă d e se o r i re sp o n sa b ilita tea p e n tr u p r o b le ­
m e le a lto r p e r so a n e , a ju n g să d e p u n ă d e d o u ă ori m ai m u lt efo rt
36 D ep en d e n ţa de nefericire

a tu n ci câ n d acestea n u se sc h im b ă . D e a se m e n e a , p en tru că îh c o ­
p ilărie ei c o n fu n d ă d u rerea cau zată d e sacrificarea p ro p riilo r lor
n ev o i cu fericirea d ra g o stei ad evărate, salvatorii tind să se sim tă
b in e în p ie le a lo r a tu n ci câ n d răm ân în tr-o astfel d e relaţie.
D acă eşti o p erso a n ă care tin d e să se im p lic e într-o astfel d e
rela ţie, citeşte C ap itolu l 6, Construirea relaţiilor pe apropiere, nu pe
conflict, u n d e te vom ajuta să id e n tific i a cest g e n d e leg ă tu ri şi îţi
vom o feri strategii şi sfaLuri p en tru a le îm b u n ă tă ţi sau te vom
învăţa cum şi cân d să ren u n ţi la ele.

Legătura între a fi disciplinat.


şi a reacţiona dur fa ţă de tine şi ceilalţi

D a că ai fost p ed ep sit în cop ilă rie, c o n s e c in ţe le e m o ţio n a le p e


care le-ai su ferit pot. re p r ez en ta u n alt c le m e n t al d ile m e i potrivit
căreia viaţa ta nu este aşa cu m ţi-ai dorit. N o i d efin im d iscip lin a
d rep t o a b ord are cu c o n s e c in ţe n e p lă c u te în co n tro la r ea c o m p o r ­
ta m e n tu lu i cop iilor. In clu d e m în această d e fin iţie nu d o a r p e d e p ­
sele, d ar şi toate răsp u n su rile d a te c o p iilo r şi care îi fac să sim tă că
nu su n t d estu i d e/irun i, să d evin ă p rea tim izi sau o b ra zn ici. M ăsu­
rile d iscip lin a re in clu d d eza p ro b a rea , ign orarea , resţricţio n a rea
a n u m ito r p rivilegii, n e im p lic a r e a şi o a titu d in e pasivă în faţa „con ­
se c in ţe lo r naturale", p red ic ile , p ălm u irile şi loviturile.
Până acu m , p rob ab il ai cr ez u t că p ed ea p sa p e care ai prim it-o
a tost m eritată, fiin d n ecesară p en tru a-ţi co n tro la c o m p o r ta m e n ­
tul şi p en tru a-ţi în tări caracteru l, dar n o i co n sid eră m că p e d e p ­
se le care răn esc co p iii n u fac altceva d e c â t să d ezv o lte în ei n ev o ia
d e a se p e d e p si pe ei înşişi şi p e alţii. D in m o m e n t ce toţi co p iii
cred că p ărin ţii lo r su n t p erfecţi şi că ştiu ce e ste b in e p en tru ei,
p rin d e fin iţie , cei p e d e p siţi co n c lu z io n e a z ă în m o d in c o n ştie n t că
n efer icir ea care p r e c e d ă p ed ea p sa este o p o r tu n ă . D e o a r e c e co p iii
au o ten d in ţă îiy iă sc u tă d e a rivaliza cu p ărinţii lor, ei d ezvoltă
n ev o ia d e a recrea „fericirea" p e care o sim ţea u a tu n ci câncl erau
C onfuzia d in tre fe r ic ire ţi nefericire

p ed ep siţi, care, d e fapt, im p lică n efer icir ea lor. Ca adulţi, se p o l


im p lica în relaţii c u p r ie te n i sau p a rten er i care se p oartă urât cu
«fi sau p e care e i în şişi îi tratează n eco r esp u n z ă to r .

Educarea prin iubire:


o alternativă pozitivă la pedeapsă şi îngăduinţă
( lâncl am scris cartea d e d ic a tă părin ţilor, m a joritatea a cesto ra n u
ştiau că m ai există o altern ativă la p e d e a p să , alta în afară d c în g ă ­
d u in ţă . Le-au arătat p ărin ţilo r că sco p u l d iscip lin e i, cu alte cu vin te
faptul d e a avea grijă d e u n c o p il, p o a te fi atins m u lt m ai b in e
d a că se evită im p u n e r e a oricăru i g e n d e c o n s e c in ţe n eg a tiv e. Este
im p era tiv să ai grijă d e u n c o p il — toţi c o p iii tre b u ie p rotejaţi d c
p rop ria lo r im atu rita le. T reb u ie să-şi ia m e d ic a m e n te le , să stea
c u m in ţi în m aşin ă, să n u se jo a ce c u v a p o ra şe le în vasul d e toaletă
şi să fie avertizaţi că nu e in d ica t să d istru gă c a m e r e le fraţilor lor.
Dar c o p iii pot. ii e d u ca ţi fără n ep lă ce ri.
N u m im această m e to d ă d e a creşte c o p ii teferi şi nevătăm aţi,
iără p e d e p se sau d ezap rob ări, ed u ca re a p rin iubire; aceasta p o a te
fi d e fin ită ca modelarea com portamentului copiilor f ă r ă adăugarea unor
evenimente suplimen tare nefericite sau fără. privarea lor de căldura şi ad­
m iraţia părintească. Ig n orarea, restricţiile, p e d e p s e le şi alte lb rm e
d e d iscip lin ă su n t b azate p e ip o te za că fa p tu l d e a to lera u n c o m ­
p o r ta m e n t in ad ecvat n u va face d e c â t să îi în cu rajeze să persiste
în acelaşi tip d e co m p o r ta m e n t. D ar p e d e p s e le le fac rău c o p iilo r
în p ro ce su l adaptării lor, p en tru că slâ n je n e sc sursa c e a m ai
c o n siste n tă şi m ai satisfăcătoare a stării lo r in terio a re d e b in e —
sig u ra n ţa că ei su n t c e i care d e cla n şe a ză în p ărin ţi d ra g o stea
n e c o n d iţio n a tă . D in a ce st m otiv, d iscip lin a r ea c o p iilo r îi fa ce m ai
trişti şi m ai p u ţin cap ab ili să r e n u n ţe la d o r in ţe le lor. Prin c o n ­
trast, ed u ca re a prin iu b ire le arată c o p iilo r că, d eşi su n t n ev o iţi să
r e n u n ţe la r e c o m p e n sa d orită, se p o l baza m e r e u p e p lă ce re a o fe ­
rită d e relaţia p ărin te-cop il.
38 D e p e n d e n ţ a de n e f e r i c i r e

E d u carea prin iu b ire este n e t su p e rio a r ă ce le i p rin p ed ea p să ,


d e o a r e c e păstrează căld u ra şi a p ro p ier ea d u p ă care toţi c o p iii tân­
j e s c şi p e care d o resc să le e x p e r im e n te z e alături d e p ărin ţii lor
sau d e alţi ad ulţi im p ortan ţi. C ând c o p iii îşi im ilă părinţii care
fo lo sesc ed u ca rea prin iu b ire, ci d ezvoltă ab ilitatea d e a se asigu ra
d e d ra g o stea adevărată, n ealterată d e disconforL sau d e a lte
em o ţii d u reroase.
S u p ra v e g h e rea c o m p o r ta m e n tu lu i tău a re p rezen ta t o p o te n ­
ţială p r o b le m ă p en tru părinţi a tu n ci cân d t.e-ai m u tat singur. N u
te m ai p u tea u co n tro la şi n u m ai p u tea u fi siguri că, d a că îţi în to r c
sp a tele, tu vei răm ân e în acelaşi Ioc. în a in te , cea m ai m are p ro­
b lem ă cu care s-au co n fru n tat a fost a c e e a ca n u ştiau cu m să
p r o c e d e z e câ n d erai n efericit. Mai târziu, s-au co n fru n ta t cu o altă
d ilem ă , care avea să-i u rm ărească p ână câ n d ai d e v e n it ad u lt, .şi
a n u m e cu m trebu iau să p r o c e d e z e atu n ci c â n d a le g er ile tale in ­
trau în co n flict cu d o r in ţe le lor.
Tu, b in e în ţe le s, erai foarte en tu z ia sm a t să stai singur. Treptat,
ai p u tu t atingcxacele lucruri in te r e sa n te aşezate pe m asa d in sufra­
g er ie , ai tras p isica d e co a d ă şi ai în c e r c a t să găieşti p e un aragaz
adevărat, la fel ca m am a şi ca tata. D acă părin ţii tăi ar fi în ţe le s că
erai fijarte cu rios, dar aveai o m in te p rea im atu ră p en tr u a în ţe ­
le g e d e u n u l sin g u r p erico lu l, atu n ci te-ar fi apărat d e p e r ic o lu l
im in e n t cu o îm b răţişare şi un sărut. C u riozitatea ta, atât d e im ­
p ortan tă p en tru p ro ce su l d e în văţare d e m ai târziu, n u ar fi fost
descurajată. Ai lì aflat că, în tim p ce nu îţi era în to td e a u n a p erm is
să faci ce ea ce voiai, p ărinţii te-ar fi ajutat să îţi găseşti o altă activi­
tate care te-ar fi făcut fericit. Ai fi învăţat că p oţi să n u fii d e acord
cu cei p e care îi iu b eşti, fără să le pierzi d rag o stea şi adm iraţia.

D isciplin a îi în va ţă p e copii să f ie d u ri cu ei înşişi şi cu ceilalţi


P rob ab il că p ărin ţilo r tăi n u li s-a sp us d oar că treb u ia să ai m a n ie ­
rele şi virtu ţile so cia le ale u n u i ad ult, dar, cel m ai p ro b a b il, au fo st
C o n fu zia d in tre fe r ic ir e ţi nefericire 39

sfătuiţi şi să în tărească a c e ste aşteptări n ere a liste printr-o serie d e


m ăsuri d iscip lin are. A ceste p e d e p se au luat. n aştere d in ca u za u n o r
afirm aţii cu care n u că d ea ţi d e acord şi au d u s la ign orări, lăsarea
„ c o n se c in ţe lo r n orm ale" să se răsfrângă asu p ra ta, sau la p ălm u iri
şi lovituri. C ea m ai n ep o triv ită cale d e a-i în văţa p e c o p ii altruis­
m ul, r e g u lile sigu re şi re sp ec tu l p en tru alţii e ste sâ-i e d u c i să n u
d ezv o lte astfel d e c o m p o r ta m e n te . D in m o m e n t ce c o p iii n u în ţe ­
le g că v azele se sparg, că plita frige, iar co z ile p isicilo r su n t se n ­
sib ile la d u rere, ei n u p ot fi n ici co n ştien ţi d e d eza p ro b a rea sau
d e p e d e p se le părinţilor. C o p iii m ai m ari su n t d e se o r i învăţaţi să
nu a d o p te un co m p o r ta m e n t care este, în realitate, n orm al şi potri­
vit vârstei lor, cu m ar fi m in c iu n ile o ca z io n a le, su părarea câ n d lu­
cru rile nu ies aşa cu m vor ei, trebu ri ca sn ic e n e te r m in a te , lăsarea
m âncării în farfurie şi in ca p a cita tea d e a g e stio n a un eşec.
D eşi p ed ea p sa pe care co p iii o p rim esc este n ep lă cu tă , p e n ­
tru faptul că îşi ad oră p ărin ţii, ei sim t că este totu şi m eritată. Pe
m ăsură ce cresc, c o p iii cr ed că fac u n lu cru b u n p en tr u ei în şişi
a tu n ci câ n d , la fel ca părin ţii lor, d evin n efer iciţi a u to d ez a m ă g in -
d u-se şi p e d e p sin d u -se sin gu ri câ n d g reşesc cu ceva.
D acă părin ţii tăi au a p ela t la d iscip lin ă , sc o p u l lo r era să te în ­
v eţe să fii griju liu , p o litic o s, resp o n sa b il şi a m ab il c u ceila lţi. Fără
să îţi dai seam a, ai în văţat că au to rita tea e s te bun ă, că agresivitatea
e ste o m e to d ă e fic ie n tă d e a rezolva p r o b le m e le d in cad ru l relaţi­
ilor şi că e s te b in e să ai o p ărere n egativă d e sp r e tin e sau cei d in
ju r a tu n ci câ n d aceştia n u -li satisfac d o r in ţe le . Este p o sib il ca
a ceste lecţii să te b â n tu ie m ai târziu.

Sarah
Sarah a venii la noi pentru că ii. era. greu să se descurce cu an gajaţii micii
ei afaceri cai cărţi poştale. A realizat, că problemele cu personalul îi submi­
n au efortul pe care, îl făcea pen tru n-şi transforma afacerea într-un suc­
ces. A tu n ci când un an gajat făcea o greşeală, se înfuria şi era foarte dis-
40 D e p e i i d e n ţ a dc n e f e r i c i r e

ta n ta cu toată lumea câteva săptăm ân i du p ă incident. A ceastă atmosferă


n egativă şi rece i-a afectat pe lucratali. A u devenit rezervaţi şi m ulţi şi-au
găsit alt loc de muncă.
Cu aju toru l nostru, Sarah a început s ă înţeleagă că îşi făcea an g a ­
ja ţii să se simtă, f ă r ă să-şi dea seama, la fel cum se sim ţise ea în copilărie
când era pedepsită pen tru căfăcea ceva „greşit". Deşi pentru o lu n g ă peri­
oadă de tim p a continuat, s ă f ie furioasă pe an gajaţii care greşeau, Sarah
a înţeles că, atunci când era dezam ăgită de u n u l dintre ei, revenea la sen­
timente negative sim ţin d că acţionează corect, la fel cum făceau şi p ă rin ţii
ei cu ea.
Treptat şi destul de greu,, Sarah a reuşit s ă renunţe la deprinderea
fa m ilia lă de a recurge la m ânie atu n ci când cineva nu făcea ceea ce dorea
ea. A în văţat s ă delensioneze atmosfera printr-o discuţie p ro d u ctivă şi s ă
treacă peste incident.

*■
D acă părinţii tăi au în c e r c a i să te facă să a d o p ţi a n u m ite c o m p o r ­
ta m e n te tip ice adulţilor, aşa cu m i-au statu ii m ulţi ex p er ţi, şi d u p ă
a c e e a au răspu ns in evitab ilei taie d e fic ie n ţe prin d eza p ro b a re şi
p e d e p se , tu nu aveai de unde s ă ş/ii că erai de f a p t pedepsit pentru că
erai copil şi aveai mintea u n u i copil. D a că erai forţat să-ţi îm p ărţi
jucăriile cu alţi c o p ii, în a in te d e a fi p r e g ă tii să faci lu cru l acesta,
te ig n o ra u sau, m ai rău chiar, cân d p lâ n g ea i p en tr u că n u p u teai
avea jucăria p e care ţi-o d o rea i, p ier d e a i a n u m ite p rivilegii. Iar
câ n d forţai p u ţin adevărul p en tr u a fi m ai cr ed ib il, erau ruşinaţi;
sau te trim iteau în ca m era ta a tu n ci cân d re a cţio n a i cu m â n ie
p en tru că p ier d e a i u n joc; şi erai p e d e p s ii p en tru că n u îţi term i­
nai treb u rile c a sn ic e la tim p. S im u lta n , lă u n m o m e n t dat, ai fo st
d e acord că su părarea şi se n tim e n te le tale d e m â n ie erau in a c­
c e p ta b ile , că nu te "ridicaseşi la a ştep tările p ă rin ţilo r şi că ai m eri­
tat p e d e p s e le p rim ite. T reptat, ai în văţat ca te p oţi sim ţi m ai b in e
auL ocriticându-te p en tru eşec u r i şi p ed ep sin d u -i sau d eza p ro b â ii-
du-i p e ce i care n u se com p o rta ti aşa cu m d o rea i tu.
C onfuzia d in tre fe r ic ir e ţi nefericire 41

Tracy
Trac,y a apelat la noi pen tru că, f ă r ă s ă vrea, devenea din ce în ce m ai iri­
ta tă de elevii clasei a patra, la care preda. L a începutul anului, ea şi-a
stabilit o seri.e de aşteptări, şi em din ce în ce mai frustrată pentru că cei
mici nu pu teau urma aceste reguli, care includeau; să nu vorbească între
ei decât în pau ze sau când aveau de fă cu t o lucrare în echipă, să nu
ră sp u n dă p â n ă când nu ridicau m âna sau fă ră să fie strigaţi şi s ă nu îşi
scrie biletele. Copiii rare încălcări o regulă erau d a ţi afară din clasă.
Dacă, totuşi, continuau să încalce regulile li se dădeau teme. suplimentare,
erau trim işi la director sau em u obligaţi s ă răm ân ă peste me la şcoală.
Când n i c im a dintre aceste măsuri, nu părea s ă dea rezultate, Tracy îşi
înăsprea. pedepsele. D a că un sin gu r copil încălca o regulă, atu nci toată
clasa era obligată să stea cu mâinile pe bănci, tim p de 10 minute, într-o
tăcere totală. Curând, o mare parte din tim pul orelor era alocat, pedepselor
şi, cu toate acestea, încălcările continuau. C ân d T ra g a observat că înce­
puse să-şi. p ia rd ă cum pătul şi că ţipa, şi-a dat seama că scăpase situaţia
din m ân ă şi, ne-a consultat.
Iniţial, Tracy şi-a concentrat m ânia asupra elevilor clin clasa ei. A
insistat: „Fiecare dintre elevii mei este capabil să respecte regtlile. Le
încalcă doar ca să m ă e n erva s pe mine. “ C ân d i-am sugerat că probabil
se cerea un pic cam m ult unor copii de clasa a patra, Tracy ne-a contrazis
vehement. Ne-a povestit multe întâm plări din copilăria ei în care aştep­
tările m m mult m ai m ari decât cele pe care le avea ea de la clasa, ei. Spre
exemplu, când cm la g u p a preşcolară, pă rin ţii ei au insistat ca niciodată
să nu întrerupă un adult, să-şi curele camera şi să-şi f a c ă p a tu l în fiecare
zi, s ă m ănânce tot din farfurie. A tunci când. încălca u n a dintre aceste
reguli., era ignorată sau i se dădea o a ltă pedeapsă. Pe m ăsură ce a cres­
cut, s-a înăsprit educaţia p rin pedeapsă; îi era suprim ată şi alocaţia pen­
tru o perioadă de timp. Ne-a spus: „ Consider că metodele disciplinare, ale
părin ţilor mei m-au în vă ţa t să m ă comport, aşa cum trebuie. N u înţeleg de
re aceeaşi abordare n u d ă madri şi în cazul clasei mele. “
40 D e p e n d e n ţ a de n e f e r i c i r e

iantri cu tontă lumea câteva săptăm âni d u p ă incident. A ceastă atmosferă


negativă, şi rece i-a afectai pe lucrători. A u devenit rezervaţi şi m u llí şi-au
găsi! alt loc de muncă.
Cu aju toru l nostru, Sarah a început s ă înţeleagă că îşi făcea an ga­
ja ţii să se sim tă, f ă r ă să-şi dea semna, la fel cum se simţise ea î.n copilărie
când era pedepsită pentru că făcea ceva „greşit" ■Deşi pentru o lu n g ă peri­
oadă de tim p a continuat s ă fie furioasă pe an gajaţii care greşeau, Sarah
a înţeles că, atu nci când era dezam ăgită de u n u l dintre ei, revenea, la sen­
timente negative sim ţind că acţionează corect, la fe l cum. făceau şi pă rin ţii
ei cu ea.
Treptat şi destul de greu, Sarah a reuşii să renunţe la deprinderea
fa m ilia lă de a recurge la m ânie alu nei când- cineva nu făcea ceea ce dorea
eu. A în vă ţa t s ă detensioneze atmosfera printr-o discuţie produ ctivă şi să
treacă peste incident.

f.
D ucă p ărin ţii tăi au în c e r c a t să te facă să a d o p ţi a n u m ite c o m p o r ­
ta m e n te tip ice ad u lţilor, aşa cu m i-au sfătuit m u lţi e x p er ţi, şi d u p ă
a c e e a au răspu ns in ev itab ilei taie d e fic ie n ţe prin d eza p ro b a re şi
p e d e p se , tu nu aveai de unde să ştii că erai de fa p t pedejisit pentru că
erai copil şi aveai mintea u n u i copil. D acă erai forţat să-ti îm p ă rţi
jucăriile cu alţi c o p ii, în a in te d e a fi p reg ă tit să faci lu cru l acesta,
te ig n o ra u sau, m ai rău chiar, c â n d p lâ n g e a i p en tru că n u p u teai
avea ju c ă ria p e care ţi-o d o rea i, p ierd ea i a n u m ite p riv ileg ii. Iar
câ n d forţai p u ţin ad evăru l p en tru a Ii m ai c r ed ib il, er a u ruşinaţi;
sau te trim iteau în c a m e la ta a tu n ci cân d re a cţio n a i cu m â n ie
p en tru că p ier d e a i un jo c ; şi erai p e d e p sit p en tr u că nu îţi term i­
nai trebu rile ca sn ic e la tim p . S im u ltan , là u n m o m e n t dat, ai fost
d e a cord că su părarea şi se n tim e n te le tale d e m â n ie erau in a c­
c e p ta b ile, că nu te'rid icaseşi la aştep tările p ărin ţilo r şi că ai m eri­
tat p e d e p s e le p rim ite. T reptat, ai în văţat că te p o ţi sim ţi m ai b in e
a u to criticâ n d u -te p en tru eşecu ri şi p ed ep sin d u -i sau d eza p ro b ă m
du-i p e c e i c a te nu se co m p o rta u aşa cu m d o r e a i tu.
C o n f u z i a d i n t r e f e r i c i r e şi n e f e r i c i r e 41

Tracy
Tracy a apelat la noi pen tru că, fă ră să vrea, devenea din ce în ce mai iri­
ta tă de elevii clasei a patra, la care preda. La începutul anului, ea şi-a
stab ilit o serie de aşteptări şi era din ce în ce m ai fru stra tă pentru că cei,
mici nu pu teau urma aceste reguli, care includeau: să nu vorbească între
ei decât în pauze sau când aveau de făcu t o lucrare în echipă, s ă nu
ră sp u n dă p â n ă când m t ridicau m âna sau fă ră să fie strigaţi şi s ă nu îşi
scrie bileţele. Copiii, care în calcan o regulă erau daţi afară din clasă.
Dacă, totuşi, continuau s ă încalce regulile li se dădeau teme suplimentare,
erau trim işi la director sau erau obligaţi s ă răm ân ă peste ore la şcoală.
Când închina dintre aceste măsuri, nu părea s ă dea rezultate, Tracy îşi
înăsprea pedepsele. D acă un sin gu r copil încălca, o regula, alunei toată
clasa era obligată să stea cu m âinile pe bănci timp de 10 minute, într-o
tăcere totală. Curând, o mare parte din tim pul orelor era alocat pedepselor
şi, cu tonte acestea, încălcările continuau. C ân d Tracy a observat că înce­
puse să-şi p ia rd ă cum pătul şi că ţipa, şi-a dat seama că scăpase situaţia
din m ân ă şi ne-a consultat.
Iniţial, Tracy şi-a concentrat m ânia asupra elevilor din clasa ei. A
insistat: „Fiecare, dintre elevii mei este capabil să respecte regulile. Le.
încalcă doar ca să m ă enerveze pe mine. “ C ând i-am sugerat eăprobabil
se cerea un pic. cam m ult unor copii de clasa a patra, Tracy ne-a contrazis
vehement. Ne-a povestit multe întâm plări din copilăria ei în care aştep­
tările erau mult m ai mari decât cele pe care le aven ea de la clasa, ei. Spre
exemplu, când era la gru pa preşcolară, părin ţii ei au insistat ca niciodată
să nu întrerupă un adult, să-şi cureţe camera şi să-şi facă p a tu l în fiecare
zi, să mănânce tot din farfurie. A tu n ci când încălca u n a dintre aceste
reguli, era ignorala sau i se dădea o a ltă pedeapsă. Pe m ăsură ce a cres­
cut, s-a înăsprit educaţia p rin pedeapsa; îi era su prim ată şi alocaţia pen­
titi o perioadă de timp. Ne-a spus: „Consider că metodele disciplinare ale
părinţilor mei. m-uu învăţat, să m ă comport aşa cum trebuie. N u înţeleg de
re aceeaşi abordare nu d ă roade şi în cazul, clasei mele. “
42 D e p e n d e n ţ a de n e f e r i c i r e

C ân d i-am explicat că., în mod inconştient, p ă rin ţii ei o pedepseau


p entru că era copil, Tracy s-a sim ţit in iţia l confuză. In tim p ce era ru şi­
n a tă pentru că n u se putuse ridica la standardele impuse de p ă rin ţii ei,
ea le-a acceptat totuşi ca fiin d rezonabile şi a încercat din răsputeri să le
îndeplinească. Mai. m ult decât atât, s-a sim ţii fericită atu nci când ea
însăşi, şi-a im pus aceste standarde.
C ân d Tracy a început să înveţe m ai m ulte despre dezvoltarea copiilor,
a observat că m ulte dintre, pedepsele p e care le prim isefuseseră m ai degrabă
un răspuns la curiozitatea, entuziasm ul şi im aturitatea vârstei decât la
un comportament inadecvat. Spre exemplu, a fost u im ită să afle c ă este
norm al ca, ocazional, adevăru l s ă fie modificat de copii, pentru a face. în
aşa fe l ca realitatea să se potrivească dorinţelor lor.
„Odată, când aveam şapte ani, îmi amintesc că mi-am m inţit p ă ­
rinţii, ne-a mărturisit ea. M am a lăsase o bucăţică de prăjitură p e bufetul
din bucătărie şi am ju r a t că n-o mânc.asem eu. Părinţii au găsit firim ituri
la mine yi doimilor şi mi-au suspendai alocaţia tim p de. dou ă săptăm âni. “
Tracy n rămas înm ărm urită, „Dacă p ă rin ţii mei a r fi ştiu t că era
normal ca un copil să modifice adevărul, ne-a m ărturisit ea, n u m-aş mai
f i sim ţit ca un infractor — şi aş f i crescut sp u n ân d adevărul, oricum. “
P â n ă acum, Tracy fusese pregătită s ă aplice aceste teorii atu n ci când
preda. <4 înţeles că, f ă r ă să-şi dea seama, atunci când avea aşteptări prea
m ari de la clasa ei. simţea că ţinea la ei şi că îşi exprima încrederea în
capacităţile lor, tot aşa cum aşteptările părin ţilor ei. reprezmitaseră încrede­
rea pe care aceştia o aveau în ea, S-a m ai ui-tat o d a tă pe reguli şi le-a eli­
m inat pe acelea care îngrădeau creativitatea, şi entuziasm nul mpiilnr. Spre
exemplu, când a renunţat la a-i pedepsi atunci când vorbeau între ei sau
f ă r ă să ridice mâna, a realizat că tUsatfiile lor erau m ai dinam ice şi că
m ai m ulţi copii lu au p arìe la ele.
Regulile p e care ea le considerase in iţia l indispensabile pen tru men­
ţinerea ordinii în clasă au aju ns acum simple puñete de reper. C ân d mai
au lor şi incidente, le d ă copiilor un avertisment şi trece mai departe, f ă r ă
a-i pedepsi. Uneori, mai erau răbufniri, se simţea nervoasă sau dorea să
C o n fu zia d in tre fe r ic ir e ţi nefericire 43

pedepsească, dar, d u p ă aceea, îi cerea scuze clasei pentru exagerare, spu­


n â n d că avusese o zi proastă.
Tracy a fo st în cân tată s ă descopere că această experienţă s-a transfor­
m at complet, in loc să. se sim tă ca u n gard ia n de închisoare, a p u s la
p u n ct un partenariat de învăţare cu copiii. Acum, f ă r ă să m ai im p u n ă
standarde de comportament imposibile, avea m ai m ult tim p la dispoziţie
s ă se concentreze asupra metoiledor de predare creative. Elevii din clasa ei
au înflorit şi deseori chiar ei le atrăgeau atenţia celor care deranjau un
proiect de gru p distractiv. Clasa ei a aju ns acum o sursă de ilislm cţie şi
n u de suferinţă, aşa că Tracy a începui să se concentreze p e cooperarea cu
noi, pentru, a afla m ai multe despre înlăturarea nevoii ei de a aş lepa prea
m ult de la ea însăşi şi de la ceilalţi, cea ce îi făcea atâtea probleme şi în
via ţa personală.

D acă ai fost d iscip lin a t în m o d reg u la t în co p ilă r ie , ai învăţat: a n u ­


m ite lecţii d iferite d e c e le in te n ţio n a te d e părin ţii tăi. C el m ai
p ro b ab il, ai fost d e acord să su feri d in ca u za g re şe lilo r tale. A tunci
când le pedepsea u, p ă rin ţi i încerca u să-ţi schimbe comportamentul. E i nu
şi-au dorit ca Iu să devii mult prea critic cu tine în suţi sau cu cei din jur.

Joe
L u ijo e i-a fost refuzată o promovare pentru care muncise m ult. S-a sim ţit
copleşit de ruşine şi. nu se putea adu n a pentru a-i povesti soţiei sede
această dezamăgire, deoarece simţea că ea nu va fi foarte înţelegătoare.
Câtm n zile, a a v id o durere de stom ac foarte puternică. D u p ă dou ă să p ­
tăm âni, în care nici durerea şi nici sentim entul lu i de tristeţe nu dispă­
ruseră, a cerul ajutor. C ând l-am vă zu t prim a d ală pe Joe, era a tâ t de
ru şin a t din cauza fa p tu lu i că nu fusese prom ovat, încât n u spunea alt­
erna în afa ră de fa p tu l că avusese nişte ..dezamăgiri la se iviciu “.
C ân d a devenit destul de încrezător în sin e încât să ne povestească ce
s-n întâm plat, l-am a ju ta i s ă realizeze că ruşinea p e care o sim ţea nu era
cel m ai im portant lucru, ci doar metoda lu i specială de a încerca sa se
44 Dependenţa de nefericire

liniştească din cauza pierderii promovării. Se aulodădăcea, încercând să


recreeze sentimentele dureroase pe care le experimenta atunci cân d era
pedepsit în copilărie. In mod natural, era convins că ceilalţi vo r avea
aceeaşi părere n egativă ca şi el despre acest lucru .
Pe m ăsură re a început s ă înţeleagă că ad u n a tristeţea în lă u n tru l
său tocmai pentru a încerca s ă se sim tă m ai bine, Joe a început s ă reac­
ţioneze m ai constructiv. S-a g â n d it s ă îşi îm bunătăţească performanţele la
serviciu, s ă îşi caule un loc de m u ncă care îi putea oferi şanse m ai m ari
de Jmmiovare şi s ă îm părtăşească totul cu soţia lui, care era foarte înţele­
gătoare la aflarea veştilor proaste.
La. fe l de im portant este că foe a realizat fa p tu l că era vulnerabil
atu nci când caia nu mergea bine, pm vocându-şi sin gu r nefericirea. C ând
era dezam ăgit de ceva, reuşea s ă renunţe la ideen că merita s ă sufere.
Uneori, Joe avea coşmaruri du p ă câte o experienţă dezamăgitoare. Lam
explicat că aceste coşmaruri erau u n semn al progresului, o metodă de
eliberare, p rin comparaţie cu tortura la care se supunea sin gu r atunci
când, era treaz.

C ând p ărinţii îşi privează cop iii d e a n u m ite privilegii a tu n ci câ n d


aceştia se co m p o rtă în m o d u ri co n sid er a te in a c c e p ta b ile în fam i­
lie, aceştia d in urm ă d evin n işte ad ulţi care în clin ă sp re lipsa d e
a lin are d acă lu cru rile se în rău tăţesc. D up ă c e a iă c u t o g reşeală,
u n a d in tre c u n o ştin ţe le n oastre e în stare să sară p este m icu l d eju n
şi p este p rân z d o a r p en tr u că sim te că n u m erită m e se le resp ective.
Căopiii cărora le su n t ap licate lovituri sari alte fo rm e d e p e ­
d e p se fizice p o t d e sc o p e r i că la m atu ritate se răi ie se sin g u ri „acci­
dental", d u p ă c e fac: u n lu cru ru şin os sau greşit. O fe m e ie sin gu ră
se sim ţea vinovată p en tru că, în lo c să lie fericită câ n d sora sa şi-a
a n u n ţa t lo g o d n a , ea a re a cţio n a t cu m â n ie şi g e lo z ie . în ziu a urm ă­
toare, „din greşeală", i-a căzut p e p icio r o cu tie m are şi şi-a p etre­
cu t u rm ă to a r ele săp tăm âni în cârje. B in e în ţeles că nu avea n id o
C o n f u z i a d i n t r e f e r i c i r e şi n e f e r i c i r e 45

id ee d esp re faptul că răn irea a fost o m eto d ă prin care a în cercat


să se sim tă b in e, recreân du -şi p e d e p se le Fizice p rim ite în cop ilărie.
C op iii su n t d e se o r i p e d e p siţi p en tr u c o m p o r ta m e n te n o r ­
m a le c e p o t fi m ai b in e g e s tio n a te fo lo sin d e d u ca re a prin iu b ire.
C o p iii m ici care se în tin d d u p ă u n o b ie c t d e p o rţela n sau d up ă
co lier u l d e p erle al m a m ei, cei p u ţin m ai m ari care nu vor să
îm p a rtă n im ic cu n im e n i, cei d e trei ani care n u su n t d e lo c in te r e ­
saţi d e fo lo sir ea to a le te i, cei d e opt. an i care b at d in p icio a r e p e n ­
tru că au p ier d u t un j o c şi a d o le sc e n ţii care u ită d e treb u rile cas­
n ice, toţi se co m p o rtă n orm a l p en tr u vârsta lor. A ceşti co p ii su n t
p e d e p siţi d c fapt p en tru că su n t c o p ii, iar le cţia p e care o învaţă
d in d eza p ro b a rea şi p e d e p s e le p ărin ţilo r e ste să-.şi im p u n ă n işte
sta n d a rd e foarte stricte ca ad u lţi şi, d u p ă a ceea , să se m u stre sin ­
guri cân d nu pot ţin e pasul cu ele. Ca ad u lţi, p rob ab il că se critica
sev er p en tru n işte c o m p o r ta m e n te p e care alţi ad ulţi le iau ca
atare. U n bărbat se sim ţea lip sit d e valoare şi era fo a rte d ep rim a t
p en tru că p r o n u n ţa se greşit n u m e le u n ei p erso a n e la o p etr e c e r e .
O fe m e ie a avut in s o m n ie toată n o a p te a d u p ă ce şeful ci i-a arătat
d o u ă greşeli g ra m a tica le dintr-un rap ort p e care îl scrisese.
C o m p o r ta m e n te le p r o b le m a tic e ale a d u lţilo r îşi au fie o b ice i
o r ig in ile în rela ţiile tim p u rii cu p ărin ţii lor, d ar e ste p o sib il să se
sim tă ruşinaţi d c a n u m ite e x p e r ie n ţe cu alţi ad ulţi im p o rta n ţi.
C hiar d acă ai avut p ărin ţi foarte stricţi, im p u lsu l d e a te trata sin ­
g u r cu d u ritate p u tea fi d o m o lit d acă p rofesorii tăi sau alţi ad ulţi
te-tvr fi în ţe le s .şi ţi-ar fi transm is c o m p a siu n e a lor. Pe d e altă parte,
d a că ad ulţii ¡je care i-ai în tâ ln it p u n e a u a cc en tu l p c d iscip lin ă ,
im p u lsu rile a u to c r itic e su n t în tărite. P oate că îţi a m in teşti m o
m o n te le în care p ro feso rii sau a n tr e n o r ii tăi te făceau să te sim ţi
stâ n jen it sau in c o m p e te n t sau la c lip e le în care erai su rp rin s câ n d
u n u l d in tre aceştia te trata cu o am abilitate la care nu tc-ai aşteptat.
In fieca re d in tre cazuri, a ce ste situaţii le-au in flu en ţa t.
46 D ependenţa de nefericire

A d u lţii care au fost strict ed u ca ţi d ezvoltă o m u lţim e d c


m e to d e prin care se co m p o rtă d u r cu ci înşişi şi cu cei d in jur p e n ­
tru a re d o b â n d i se n tim e n tu l valorii p e r so n a le a tu n ci câ n d lu cr u ­
rile n u d e c u r g aşa c.um ar fi d o rit ei. D acă eşti o p erso a n ă ca re se
răzb u n ă p e ea însăşi sau p e ceila lţi a tu n ci câ n d lu cru rile nu m er g
b in e , p rim u l pas în sc h im b a rea a ce stu i c o m p o r ta m e n t d u r ero s
este să în ţe le g i că, in c o n ştie n t, în c e r c i să te sim ţi m ai b in e , aşa
cu m ar fi vrut p ărinţii tăi, re d e v e n in d ce e a c e le-ar fi p lă cu t lo r să
fii. O ricât ar p ărea d e ciu d a t, câ n d r e a cţio n ez i la eşec u r i în to r-
cân d u-ţi ţie sau celorlaţi sp a tele, la u n a n u m it m o m e n t te vei sim ţi
iu b it şi valoros. Ifi P artea a Il-a, A legrm i fericirii, te vom ajuta să
id en tific i şi să red u ci n ev o ia ţie a re a cţio n a la d ezam ăgiri şi frus­
trări d e v e n in d u n a d ep t al d iscip lin e i.

D e p e n d en ta d e nefericire
nu este un m otiv d e ruşine sau d e cuipabilizare

M otivul p en tru care am ales cu vân tu l „d ep en d en ţă " p en tr u a


d e n u m i n ev o ia d e n efer icir e a fo st d o rin ţa noastră d e a cc en tu a
faptul că. od ată ce co p iii c o n fu n d ă n efer icir ea cu fericirea, ei c o n ­
tinu ă să aibă n e v o ie d e n efer icir e p en tr u a-şi m e n ţin e ec h ilib ru l
in terior. C ând sp u n e m d esp re cineva că e ste d e p e n d e n t d e n efer i­
cire, asta n u în sea m n ă că p ersoan a resp ectivă este slabă d in p u n ct
d e v e d e r e m o ra l sau că n u are su ficie n tă vo in ţă . P en tru că această
d e p e n d e n ţ ă se form ea ză în ain te''ca ei să c o n ştie n tiz e z e că îi va
in flu e n ţa la m atu ritate, co p iii n u au cu m să fie c o n ştie n ţi d e
a cea stă c o n fu z ie . Şi nici n u o p o t d e sc o p e r i sin g u ri cân d d evin
adulţi. Cu a lte cu vin te, d e p e n d e n ţa d e n efer icir e n u este o a leg ere.
D acă d e sc o p e r i că, a se m e n e a m u lto r p e r s o a n e , ai o d e p e n ­
d e n ţă d e n e fe r ic ir e , n u tre b u ie să te sim ţi ruşinat, j e n a t sau
d e z a m ă g it d e title în su ţi. C itin d a c e ste p a g in i, vei d o b â n d i in stru ­
m e n te le n e c e sa r e p e n tr u a lăsa d e o p a n c n e fe r ic ir e a p e ca re o
C o n fu z i a d i n t r e f e r i c i r e şi n e fe r ic ire 47

c o n fu n d a i cu fericirea , a le g â n d să-d p o to le şti .setea în n ă sc u tă


p e n tr u ad evărata p lă cere.
Vei în văţa că există m u lte m od alităţi p rin care d e p e n d e n ta d e
n e fe r ic ir e se p o a te m a n ifesta fără ca tu să-fi d a i seam a. U n e x e m ­
p lu banal: o a m e n ii r e a cţio n ea z ă n eg a tiv atu n ci câ n d d e sc o p e r ă că
au d ezvoltat o n e v o ie d e a ii n efericiţi. D acă ai ajuns la c o n c lu z ia
că eşti d e p e n d e n t d e n e fe r ic ir e şi d u p ă a c e e a te sim ţi j e n a t sau
eşti a u to critic, ex istă o e x p lic a ţie . Cu a lte cu v in te, d e p e n d e n ţa d e
n efer icir e a ev o lu a t în u rm a u n e i e x p e r ie n ţe p ozitive (co n ştiin ţa
d e sin e crescâ n d ă , care îţi va aco rd a in str u m e n te le n ece sa r e
îm b u n ătăţirii v ie ţii), d ar a lu a t o în torsătu ră n egativă. Te ajutăm
să realizezi că d e p e n d e n ţa d c n efer icir e n u e ste u n se cr et ru şin o s,
iar c o n ştie n tiz a r e a e i rep rezin tă p rim u l pas sp re a le g e r e a a d e­
văratei fericiri, o dată p en tr u to td ea u n a . In a cest sen s, îţi p u n em
la d isp o z iţie e x e m p le d e cazuri în care îţi arătăm cu m clien ţii
n oştri au d even it n efericiţi fără să-şi d ea seam a, şi cu m , c o n ştie n ­
tizând a ce st lu cru, şi-au p u tut reven i şi îm b u n ătăţi viaţa.
N u sp u n em că a legi n efericirea d e b u n ăvoie, dar co n fu n d a r ea
a cesteia cu fericirea este ce ea ce o face să pară irezistibilă, n efiin d
în n iciu n caz un e ş e c sau o slăb iciu n e care să-ţi .fie caracteristice.

Nu trebuie să ne învinovăţim părinţii


pentru d ep en d en ţa noastră de n efericire

în acest p u n ct, p rob ab il că n u te sim ţi b in e , crezân d că in ca p a ci­


tatea ta d e a avea viaţa p e care ţi-o d o reşti se d a to rea ză g re şelilo r
lă cu tc d e părin ţii tăi. V ei cr ed e a cest lu cru cu m ai m u ltă a rd oare
m ai ales d acă părin ţii tăi nu m ai trăiesc sau ai a m in tiri dragi d in
co p ilă rie. T reb u ie să a cc en tu ă m aici faptul că n o i n u su gerăm că
părinţii m erită să fie în vin ovăţiţi p en tru p r o b le m e le cu care le
co n fru n ţi tu.
48 De p e n d en ţa de nefericire

E xistă o m are d ife r e n ţă în tre a cauza u n rău fără n icio in te n ­


ţie şi a-1 p rovoca în tr-o d e p lin ă resp o n sa b ilita te d in p u n c t d e
v ed er e m oral. S p re e x e m p lu , te d u c i b o ln a v d e g rip ă la serviciu şi,
iară să vrei, îi in fe c te z i p e toţi d in b iro u , d ar n u tu eşti d e vină că
a ceştia s-au îm b o ln ă v it. C am în a ce la şi fel, părin ţii p o t re la ţio n a
cu c o p iii în m o d u r i care îi d e te r m in ă p e aceştia să d e z v o lte n ev o i
ca re îi fac n e fe r ic iţi, dar asta n u în se a m n ă că ei su n t vin ovaţi. în
to ţi an ii în care am lu crat cu p ărin ţii, in clu siv cu u n ii ab uzivi, nu
am în tâ ln it n icitin u l care să nti-şi d o rea scă să-i o fe r e ce-i m ai b u n
co p ilu lu i lui.
M u lte sfaturi d esp r e creşterea c o p iilo r su n t ch ia r d ă u n ă to a r e
p en tr u că au la bază n e în ţe le g e r e a n o u -n ă sc u iu lu i şi a m o d u lu i în
care m in tea c o p ilu lu i se sch im b ă şi se d ezvoltă d e la n a şte re p ân ă
la a d o lesc en ţă . D in p ăcate, în în ce rc a re a lo r d e a-ţi o feri ce l m ai
b un start în viaţă, e ste p osib il ca părin ţii să se b a zeze p e o id e e
ero n a tă asupra p ro p riei tale realităţi.
Mai m ult, şi c i au fo st c o p ii od ată, iar n o ţiu n e a lo r d esp r e o
b u n ă e d u c a ţie a fost, în m are parte, învăţată d in ed u ca ţia pe care
a u p rim it-o. P ărinţii lor au re p r o d u s ed u ca ţia p e care au prim it-o
la rân d ul lor, şi aşa m ai d ep a rte, g e n e r a ţie d u p ă g e n e r a ţie . F o lo ­
sin d c u n o ştin ţe le în tâ ln ite în această carte, p oţi ru p e a cest cerc
vicios şi p oţi p u n e b a zele u n u i alt în c e p u t.
B in e în ţe le s, m ai există şi părinţi in cap ab ili să cu ltiv e fericirea
în n ă sc u tă a c o p ilu lu i lor p en tru că ei înşişi su n t în cerca ţi d e d ifi­
cultăţi e m o ţio n a le . S pre e x e m p lu , există părinţi cărora, din cauza
d e p e n d e n ţe i d e a lc o o l sau a u n ei b oli m in tale, le e ste im p o sib il să
r e la ţio n e z e cu co p iii într-o m an ieră afectu oasă, aten tă şi potrivită.
A lţi părinţi d ev in foarte ten sio n a ţi la u n m o m e n t dat. Spre
e x e m p lu , u nii îşi fac griji în m od c o n sta n t în leg ă tu ră cu p ro cesu l
d c d ezvoltare al c o p iilo r lor. îi su p ravegh ează în m o d ex a g e ra t, îi
g h id e a ză c o n tin u u şi li se p arc d ificil să îi lase să e x p lo r e z e şi să
în v e ţe sin gu ri. C op iii sim t eă efo r tu rile lor nu su n t su fic ie n te . Ei
C onfuzia d in tre fe r ic ire fi nefericire

aju n g d e se o r i in ca p a b ili să ia o d e c iz ie sin g u ri sau p o t trece în


ex tr em a op u să , resp in g â n d to a te sfatu rile celorlalţi.
E xistă p ărin ţi care n u p o t to ler a n e fe r ic ir e a c o p iilo r lor, p e n ­
tru că nici ei n u se sim t b in e . A ce şti p ă rin ţi îşi p ot îm p ie d ic a
co p iii să-şi e x p r im e tristeţea. („N u p lâ n g e p en tr u că ţi s-a stricat
jucăria. îţi cu m p ă r alta.") P o t îl în g ă d u ito r i, dar p o t d a greş în
m o d e la re a c o m p o r ta m e n tu lu i c o p iilo r lo r a tu n ci câ n d acest lucru
se im p u n e d in m o tiv e m e d ic a le sau d e sigu ran ţă , d e o a r e c e n u
p ot su p o rta n efer icir ea a ce sto ra . S p re e x e m p lu , în tr-o scurtă
e x c u r sie , e ste p o sib il să n u in siste în d e a ju n s ca fiu l sau fiica lo r să
stea p e lo c u l d e stin a t c o p iilo r ch ia r d a că aşa ar fi b in e p en tru
sig u ra n ţa lor. C o p iii u n o r astfel d e p ărin ţi d ezv o ltă d e se o r i o
d e p e n d e n ţă d e o fer icir e falsă (care e s te în rea lita te n e fe r ic ir e ),
riscându-şi p ro p ria sig u ra n ţă sau p e a ce lo r la lţi. A tu n c i câ n d riscă
ceva care p e ce ila lţi îi face să se sim tă in c o n lo r ta b il sau îi sp er ie,
se sim t satisfăcu ţi şi în v ese liţi.
A n u m iţi părinţi treb u ie să se fo lo sea scă d e reu şitele co p iilo r
lor p e n tr u a avea m ai m u lt re sp ec t d e sin e. A ceştia su nt teribil d e
trişti cân d co p iii lo r n u su n t p rim ii sau n u câştigă o co m p etiţie. U n
p ărin te p e care îl c u n o a şte m s-a bătu t cu arbitrul c a ic i-a elim in a t
fiica d e p e ter en . C opiii u n o r astfel d e părinţi nu se vor sim ţi satis­
făcuţi d acă n u vor câştiga sau d acă nu vor lua n u m a i n o te d e zece.
S u n t părinţi care realizează sau n u că sim t n evoia ca fiii sau
Iticele lor să crească u rm â n d u -le e x e m p lu l- A ceşti co p ii fie se vor
sim ţi b in e, fie vor în ce rc a .să reuşească, fie se vor sim ţi lo a r te p re­
saţi, fie vor a ju n g e n işte reb eli. O ricare ar li cazul, li se va părea
a p r o a p e im p o sib il să e x p e r im e n te z e adevărata p lă cere d e a face
sin g u ri a le g e r ile .

Ron
lìild l lu i Ron era u n avocat rare conducea o firm ă de avocatu ră foarte
jirofilabilă ,vi de succes. D in m om entul in care Hon s-a născut, ta tă l său
50 Dependenta de nefericire

a considerat că ..aşchia nu sare departe de copac". Pe măsura ce Roti creş­


tea, le spunea prietenilor săi, hi prezenţa Jiului, că de-abia aştepta ca
aresta să i se alăture în firmei. N iciodată nu i-a trecui prin cap că poate,
el nu dorea s ă d evin ă avocat. N ici lu i Ron nu i-a trecut pernă când nu a
făcut, un curs de geologie la facultate, constatând că era fascinat de roei.
Hon a -urmat cursuri cp' geologie pentru a va n sa ţi în acelaşi tim p cu
orele tic drept. Cu cât îşi dădea seama m ai bine că prefera geologia, cu a tâ t
se simţea m ai vinovat. A început să evite s ă meargă acasă, se sim ţea din
ce în ce m ai defrrimal şi nu putea găsi energia necesară pentru atingerea
vreunui scop.
Intr-un fin a l, Ron a ajuns fa un centru de sănătate m in tală pentru
studenţi, unde consilierul a pu n cta t faptul, că presupunerea lui Ron că
ta tă l său va jî devastat şi dezamăgit de el pentru că nu dorea s ă d evin ă
avocat, nu era neapărat şi fondată, l-a sugerat lui Ron să vorbească des­
chis cu ta tă l său.
Intr-un moment de nelinişte cumplită, Ron i-a m ărturisit ta tă lu i său
dilema. Acesta a fost şocat, bineînţeles, şi dezam ăgit de f a p tu l că v isu l lui
nu avea să se Împlinească. In acelaşi timp, i-a explicai în mod clar lui
Ron că, mai presus de orice, îşi doreşte ca el s ă urmeze o carieră care să-l
facă cu adevărat fericit.
Ron s-n sim ţit foarte uşurat să descopere, că temerile lui legate de fap­
tul că îi distrugea viaţa, tatălui său fuseseră nefondate. Şi-a continuat
studiile, urmând, apoi o carieră de succes în geologe. Tatăl lui nu obosea,
niciodată să vorbească despre reuşitele lui.

A ceastă p o v este ilu strează efe ctu l p u ter n ic p e care d o r in ţe le pă­


rin ţilo r îl poL avea asupra cop iilor, fa p tu l că n atu ra m in ţii co p iilo r
îi p o a te îm p ie d ic a să îşi c u n o a scă p ă rin te le în în tr e g im e . R on I-a
d e sc o p e r it d oar p e talăl care îşi d o rea ca fiul să-i u rm eze în carieră.
In c o n se c in ţă , a cr escu t crezân d că d o r in ţe le tatălu i său în c e e a
ce-1 p riveau erau u n fel d e o r d in e p e care treb u ia să le re sp ec te .
N u avea cu m să ştie că a tu n ci câ n d tatăl lu i avea să s e co n fr u n te
C onfuzia d in tre fe r ic ir e ţi nefericire

cu realitatea că el d o r e a să u rm ez e o altă ca le, p e n tr u el va c o n ta


mai m u lt fericirea lui R on d ecâ t p la n u rile sale.
în final, există p ărin ţi care ştiu cu m să satisfacă n ev o ile e m o ­
ţio n a le ale c o p iilo r lor, dar care su n t îm p ie d ic a ţi d e circu m sta n ţe
ex te rio a r e să a c o r d e o astfel d e ed u ca ţie. M ult prea d es, părinţii
su n t ob lig a ţi să-şi a b a n d o n e z e c o p iii d in cau za u n o r p r o b le m e p e
care n u le p o t rezolva, cu m ar fi h a o su l social (d e e x e m p lu , răz­
b o iu l), sărăcia, a n u m ite legi ale asisten ţei so c ia le , b oli grave sau
m oartea. C opiii cred că părin ţii lor su n t a totp u tern ici; totu şi,
cân d a n u m ite circu m sta n ţe, c e n u p o t fi c o n tr o la te d e părinţi, îi
forţează p e aceştia să stea d ep a rte d e c o p iii lo r p erio a d e lu n g i d e
tim p, sc a ju n ge la o c o n c lu z ie total greşită. C op iii cred că n e fe r i­
cirea p e care o trăiesc p e n tr u că au fost părăsiţi este b u n ă , d e o a ­
rece aşa şi-au d o rit p ărin ţii, ca ei să d evin ă d e p e n d e n ţi d c această
n efericire.
A m d ori să a c c e n tu ă m u rm ătoarea idc.e: ch iar dacă ai d ezv o l­
tat o d e p e n d e n ţă d e n efer icir e, îţi p oţi iu b i şi p reţu i părin ţii sau
alţi a d u lţi im p o rta n ţi, d eşi re cu n o şti că u n e le d in tre a cţiu n ile lor
s-au afiat — fără in te n ţie , dar totu şi d u rero a se — la o r ig in e a in ca ­
pacităţii tale d e a avea viaţa p e care ţi-o d oreşti.
M o tivu l pentru can: trebuie să înţelegi cauza nevoii tale de nefericire
rin este găsirea vin o va tu lu i sau scuzele, ei descoperirea instrumentelor
necesare pentru a prelua controlul asupra vieţii laie şi pentru a o schimba.
C apitolul 2

Apariţia nevoii de relaţii conflictuale

D in cauza d e p e n d e n ţ e i d e n e fe r ic ir e , e g re u să găseşti şi să te
b u cu ri d e relaţii d e p r ie te n ie ap ro p ia te sau d e d ra g o ste. Toată
lu m e a p resu p u n e în că d in c o p ilă r ie cam ce a n u m e în se a m n ă o
rela ţie b u n ă. A ceste p resu p u n eri p o l c o n d u c e o a m e n ii .spre:

• crearea d ificu ltă ţilo r în le g a rea p rie te n iilo r şi găsirea u n u i


partener;
• a le g er ea greşită a p r ie te n ilo r şi a p a rten er ilo r şi, d up ă
a ceea , in vestirea u n u i capital e m o ţio n a l co n sid era b il
într-im efo r t d isp era t p en tru a face ca relaţia să d evin ă mai
satisfăcătoare;
• alegeri re zo n a b ile în privinţa p r ie te n ilo r şi a p a rten erilor,
şi, d up ă a ce ea , stârn irea certurilor, p ier d e re a in teresu lu i
.sau sab otarea relaţiei d e care, d e altfel, s-ar ii p u tu t
b ucura.

V eştile lu m e în legătu ră eu fap tu l că o r ig in ile p r o b le m e lo r n o a s­


tre le g a te d e relaţii se află în in terio ru l n ostru su n t că n e p u tem
sch im b a m ai u şo r p e n o i în şin e d ecâ t p e ceilalţi.
In C ap itolu l 1, am d iscu tat u n e le d in tr e m o tiv ele c e p o t d u c e
p e r io d ic , dar in c o n ştie n t, la n evoia d e n efer icir e. C o n se c in ţe le
fa p tu lu i că au fo st lăsaţi să p lâ n g ă cân d erau m ici, că p e r s o a n e le
A p a r iţia nevoii de relaţii conflictuale

(lin j u r aveau aştep tări p rea m ari d e la ei sau că au fost p ed ep siţi


p ot d e c la n şa în o a m e n i n ev o ia d e n e fe r ic ir e şi, m ai ex a ct, le p o t
afecta ab ilitatea d e a se b ucura d e relaţii ap ro p ia te, p lin e d e
iubire, p e care toată lu m e a lc d o r e şte . Se p o t a m estec a cu o a m e n i
in d iferen ţi la su ferin ţa lor, care rea cţio n ea z ă d u r a tu n ci când
g reşesc, care nu sunt d isp o n ib ili p e n tr u ei. Sau ch ia r lo r li se
p o a te păz ea d ificil să fie p rie te n i sau p a rten eri b u n i. Spre e x e m ­
plu, e s te p o sib il să n u p oată sim ţi n ic iu n p ic d e c o m p a siu n e fată
de p r ie te n ii sau p arten erii n efer iciţi sau care suferă.
In a ce st cap itol, vom d iscu ta d esp re alt g en d e e x p e r ie n ţe d in
co p ilă rie care îi p o t face p e o a m e n i să în tâ m p in e p r o b le m e a tu n ci
rân d v in e vorba d e a găsi şi d e a se b u cu ra d e o re la ţie satisfăcă­
toare. Cede m ai im p o r ta n te trei e x p e r ie n ţe sunt: (1) r e sp in g e re a
d e către părinţi a te n d in ţe i d e a p ro p ier e a co p iilo r, (2 ) tratam en ­
tul d iferit ap licat fraţilor d e către p ărin ţi şi (3 ) n e în ţe le g e r e a c o m ­
p o rta m e n tu lu i c o p iilo r în „p erioad a rom an tică".
C a şi p â n ă a cu m , sc o p u l acestei d iscu ţii n u e ste d e a găsi un
vinovat, ci d e a-ţi p u n e la d isp o z iţie in str u m e n te le n ece sa r e p e n ­
d ìi a-ţi îm b u n ă tă ţi viata. D acă d e p e n d e n ţa d e n efer icir e îţi răm âne
n e c u n o sc u tă , în se a m n ă că îşi m e n ţin e p u ter ea d e a sab ota ce le
mai im p era tiv e rezolvări. Pe d e altă p arte, im ed ia t ce ie se la supra­
faţă, p o a te fi d esfiin ţa tă în lr-u n tim p relativ scurt.

A propierea d c ceilalţi: o provocare

D intre to a te sfatu rile n e fo lo sito a r e p e care p ărin ţii tăi le-au prim it,
u n u l are c o n s e c in ţe d ă u n ă to a r e asupra abilităţii la ie d e a fo rm a
u daţii a p ro p ia te şi im p o r ta n te , şi a n u m e faptul că in d u c e r e a u n o r
«■ lilim en te d e a p ro p ier e te p o a te face d e p e n d e n t. în cu ltu ra noas-
d â , dependenţa şi independenţa au fost p u se în m o d e r o n a t în rela ţie
« u d ista n ţa faţă d e părinţi. A tu n ci câ n d c o p iii p lea c ă d e lân gă
părinţi să se j o a c e , su n t co n sid er a ţi, în m o d e r o n a t, in d e p e n d e n ţi.
54 D e p e n d e n ta de nefericire

D acă p refera să răm ân ă în a p ro p ier ea p ărin ţilo r şi să se j o a c e cu


ei, su n t co n sid er a ţi d e p e n d e n ţi şi su n t în cu rajaţi să se în d e p ă r te z e
şi să se j o a c e sin gu ri. E ste n o rm a l ca a ceştia să îşi d o r e a sc ă să se
j o a c e cu p ărinţii u n e o r i, iar alteo ri să se jo a ce sin g u ri, d ar această
a le g e r e n u are n im ic de-a face cu n ivelu l lo r d e in d e p e n d e n ţă .
In realitate, toţi c o p iii s-au n ăscu t ca să d e p in d ă d e p ărin ţi.
Intr-adevăr, p lă ce re a d e a iî a p ro a p e d e p ărin ţi îi in sp iră să crească
a p reciin d u -sc p e e i în şişi şi fiin d cap ab ili să se a p ro p ie d e a lte p er­
so a n e . Im en sa d ra g o ste p e ca r e ai sim ţit-o p en tru p ărinţii tăi a fost
o reu şită a d ezvoltării tale şi n u u n se m n d e slă b ic iu n e. A devărata
in d e p e n d e n ţă n u e s te m ăsurată prin d istan ţa fizică d in tr e c o p ii şi
p ărin ţi, ci se referă la o stare in terioară d e b in e , in d e p e n d e n tă d e
satisfacţiile e x te r n e şi in v u ln era b ilă la d eza m ă g ir ile p ro v en ite clin
afara p erso a n ei.
A devărata in d e p e n d e n ţă este co n cr etiz a tă într-o fericire in te ­
rioară care n u d e p in d e d e su cc es şi nu se n ă ru ie a tu n ci câ n d
lu cru rile nu d e c u r g aşa cu m n e d orim . A ceastă stare d e b in e se
naşte atu n ci cân d părin ţii sat! alte p erso a n e im p o r ta n te satisfac şi
a lim en tează c o n sta n t in te n sa n ev o ie a co p iilo r p en tru o a te n ţie p o ­
zitivă. A ceasta se află în o p o z iţie cu p ierd erea şi răcirea relaţiilor.
Ciani în ju ru l prim ei tale aniversări, ai atins o etap ă a dezyoltării,
realizân d că erai cel m ai fericit în p rezen ţa părin ţilor, în Special
a tu n ci cân d le c e re a i aten ţia, iar e i îţi ră sp u n d ea u cu a fe c ţiu n e ,
ad m irând u-ti (‘fo rtu r ile sau ju c â n d u -se cu tin e. Erai foarte ataşat
d e ci şi, m ai a le s în u rm ătorii d o i an i, aveai n e v o ie ca ei să se
b u c u r e d e im p lica r ea ta şi să-ţi răsp u n d ă pozitiv şi cu en tu zia sm .
D acă ar fi ştiut să facă a ce st lu cru , ţi-ai fi d ezvo lta t o p tim ism u l şi
d o rin ţa p en tru re la ţiile ap rop iaţii, care ţi-ar fi fo s t d c m are ajutor
astăzi.
P e d e altă p arte, d acă părin ţii tăi au u rm at sfatul c o n fo r m
căruia c b in e să fii in d e p e n d e n t, p rob ab il că ai d ev en it ex c e s iv d e
sen sib il, iar d o rin ţa ta p en tr u a te n ţie a crescu t, to t în c e r c â n d să te
A p a r i ţ i a n e v o ii de re la ţii conflictuelle 55

o b işn u ie şti cu d istan ţa im p u să d e ei într-un m o m e n t în care n ev o ­


ile tale d e im p lica re erau foarte in te n se,. Părinţii au in terp retat
jţreşit solicită rile tale d r e p t in d icii ale fap tu lu i că erai d e p e n d e n t
şi treb u ia să fii ţinu t la o şi m ai m are d istanţă. In ce le d in urm ă,
p rob ab il că ţi-ai dat seam a că n u era b in e să ţii co n t d e in teresu l
şi d e a p ro b a rea p ărin ţilo r tăi. Este p o sib il să Ii în c e r c a t să te sim ţi
b in e în p rop ria p ie le fă eâ n d u -le p e p lac p ărin ţilo r şi d cscu rcâ n -
du-te şi iară a ten ţia loi'. D acă ai c o n fu n d a t n efer icir ea d e a n u avea
p arte d e a ten ţia p ărin ţilo r tăi cu fericirea p e care ţi-o o feră o
relaţie fru m oasă, p rob ab il că ai d ezvoltat n işte n evoi prin care
recreezi nefericire;». Fără să ştii, ai în văţat a n u m ite lecţii care tc
d e te r m in ă să nu p o ţi avea relaţii p o zitiv e ca ad u lt şi să în tâ m p in i
m ari d ificu ltăţi în a-ţi e d u c a p rop riii co p ii.

Stan
Stan a cân tat apitoi pentru că şi-a dat seama că relaţiile sale urm au un
tipar care îl făcea nefericit şi frustrat. Se îndrăgosteşte de o femeie. Ii tri­
mite flori-, o duce la restaurante drăguţe şi o su n ă de dou d-trei ori pe zi.
D ar în m om entul în care fem eia respectivă începe să-i îm părtăşească sen­
timentele, Stati îşi pierde interesul falei de. ea. D acă o femeie îi spune clar
că este îndrăgostită nebuneşte de el şi că ar vrea să-şi petreacă cât mai
m ult tim p cu el. Stan se simte sufocat. Acest sentiment e neplăcut şi începe
să nu-i m ai pla că fem eia respectivă, catalogând-o ca f iin d „dependentă"
de el sau fdcându-l să se sim tă inconfortabil. Prin urmare, nu o mai su nă
şi ca u tă pe altcineva.
Când. am începu! să. lucrăm cu Stan, acesta s-a plân s că îi este dificil
s ă găsească o femeie „independentă*. El ne-a spus: „Indiferent cât de inde­
pendente p a r a fi la început, p e m ăsură ce tim pul trece, toate devin lipi­
cioase ş i solicitante. “ Ideen distorsionată a lui Stan despre independenţă, o
calitate pe rare o aprecia foarte mult, consta in aceea că rtu este de conceput
să-ţi doreşti să te complici cu cineva, Se simţea mult mat bine alegând falsa
plăcere a izolării, în ciuda plăcerii adevărate a apropierii şi reciprocităţii.
56 Dep en de nţa de nefericire

Stati era u im it s ă a u d ă că o implicare săn ătoasă aducea eu sine


dorinţa de a fi eu ceilalţi. El ne-a spus: „îm i amintesc multe momente,
copil fiin d , când îi rugam pe părin ţii mei s ă se joace cu mine, d a r ei refu­
zau, spu năn du-m i că trebuie să m ă comport ca un băiat mare. N u îmi
îndeplineau mem dorinţă, deceit atunci cân d solicitarea mea nu părea
atât de in ten să sau de copilărească. Iar lor chiar le plăcea atunci când m ă
jucam sin gu r şi nu le solicitam atenţia. * Slan s-a străduit, din răsputeri
să îndeplinească dorinţa porniţilor lui de a f i „independent* şi m atu r şi
s-a sim ţit m ândru şi apropiat de părin ţii lu i ori (le câte ari nu le m ai soli­
cita atenţia şi afecţiunea.
Pe m ăsură ce implicarea lu i Stan în relaţiile terapeutice se adâncea,
s-a trezit că de-abia aşteaptă următoarea şedinţă. S-a supărat, pe el însuşi
pentru că devenise „dependent“ de relaţia noastră. ,4 sărit peste anum ite
şedinţe, pentru a-şi demonstra că se poate descurca şi f ă r ă noi. Peste un
timp, şi-a dat seama că nevoia şi dorinţa de a ne vedea erau mai degrabă
■normale decât, ruşinoase şi „ nebărbăle.şli" şi, în cele din urină, a fost capa­
bil să aplice această nouă tdmrdare. a relaţiilor romantice in via ta sa. A
cunoscut-o şi a curtat-o pe Susan, iar când a început s ă nu-i mai p la c ă
de ea pentru că „avea mari aşteptări, de la el'\ în loc să se despartă de ea
imediat, a venit la noi să-şi evalueze sentimentele,.
Cea mai mure schimbare care a avu t loc în cazul lui Slan era că
acum se îndoia de vechile lui presupuneri în ceea ce priveşte calitatea unei
relaţii bune. In loc s ă confunde plăcerea falsă a distanţării cú fericirea
adevărată, o început să caute apropierea şi implicarea. S-a stăpân it şi nu
a mai dat glas sentimentelor de. disconfort atu nci când Susan şi-a. dorit să
petreacă mai m ult tim p împreună. Pe. m ăsură ce tim pul a trecut, Stan a
reuşit să sa bucure, şi să se sim tă m ăgulit de afectivitatea lui Susan şi, de
asemenea, să-şi. perm ită să accepte sentim entul că îşi dorea să petreacă mai
m ult tim p a t ea.

U n e o r i, o a m e n ii a căror d e p e n d e n ţă d c n e fe r ic ir e ie în g r e u n e a z ă
sim a d a d e a crea şi su sţin e relaţii a p ro p ia te u rm ăresc, d o resc şi
A p a r ifia nevoii de relaţii conflictuale 57

ap reciază im p lica r ea în m o d c o n ştie n t, dar, in c o n ştie n t, îşi satis-


lac n ev o ia d e a recrea relaţia d ista n tă p e care au e x p er im en ta t-o
cu părinţii, alegând în rep etate rânduri parteneri care m i ¡rol tolera
a n g a jam en tu l.

Nancy
Nancy, o contabilă dc douăzeci ţi ceva de a n i, a fă c u t toate eforturile posi­
bile pentru a-şi (rosi bărbatul visurilor ei. N u-şi dorea nimic mai m ult
decât s a s e căsătorească şi să-şi întemeieze a fam ilie. Le-a spus tuturor prie­
tenilor ei că este disponibilă şi s-a înscris la cluburi de ciclism şi alpinism ,
în care erau m ai m ulţi bărbaţi decât femei. în tâln ea u n bărbat care părea
simpatic; ieşeau de câteva ori; ea se simţea bine în com pania lui şi dorea
să se implice mai. mult. D a r chiar atunci când relaţia începea să d evin ă
mai intensă, bărbatul n-o m ai suna. N ancy nu băga de seam ă acest sem­
n al şi continua să-l sune ea, sugerăndu-i să petreacă m ai m ult timp
împreună. C ân d nu-i m ai răspundea la telefon sau câ n d îi spunea de
câteva ori că este ocupat, îşi. dădea seama că nu mai era interesat de ea.
Pe m ăsură ce astfel de relaţii deveneau tot mai numeroase, Nancy începea
s ă se sim tă din ce în ce m ai descurajată şi m ai cinică. A ezitai, s ă înceapă
noi relaţii şi s-a retras din majoritatea activităţilor ei sociale. Intr-un
fin a l, la sugestia u n u i prieten, ne-a consultat.
A tu n ci când iarn sugerai că, fă ră să-şi. dea seama, N ancy alegea băr­
baţi cărora le era team ă de angajamente, a avu t dubii eă aşa ceva era
posibil. ,4 spus: „N im eni nu are cum să-şi. dea seama de aşa ceva de la
prim a întâlnire." A insistat, că s-a în tâln it cu un bărbat rare îşi dorea o
relaţie, serioasă şi a. spus că „majoritatea bărbaţilor su nt aşa". In acelaşi
timp, a recunoscut că între, bărbaţii care o atrăgeau nu era o mare dife­
re n ţă — toţi dispăreau atunci când relaţia devenea mai intensă.
C ân d N ancy a începui să. reflecteze asupra vieţii ei, a realizat cât de
afectată.era de f a p tu l că la tă l ei fusese dependent di: m uncă şi era foarte
rar acasă. A tunci când îl ruga să v in ă la o piesă organizată la şcoală sau
să o d u că la un film, el. îi răspundea că era ocupai — „cineva trebuie să
D e p e n d e n ţa de nefericire

adu că banii în casă“. A lai m ult de atât, nu şi-a putut, aduce am inte de
un moment în care tatăl său o îmbrăţişase, sau o sărutase spontan. De
fa p t, el părea că n u se simte foarte confortabil atunci când fetiţa îşi arăta
afecţiunea f a ţă de el.
Nancy a început să înţeleagă cu, la fel ca oricare dintre noi, era foarte
m arcată de atitudinea părinţilor ei în ceea. ce priveşte afecţiunea. C ând
căuta, în mod. conştient, o relaţie bazată pe intim itate, în acelaşi tim p
accepta ca fiin d ju stifica tă răceala tatălu i ei şi îşi considera propriile ei
dorinţe pentru, atenţia lui ca f i n d nepotrivite şi copilăreşti. Fără să-şi dea
seama, rezolva acest conflict alegând bărbaţi care i se păreau a avea o a ti­
tudine fa m ilia ră — adică distanţa lor em oţională îi am intea de ta tă l ei.
A tu n ci nu era deloc surprinzător că aceştia dădeau înapoi la prim ul semn
de implicare adevărată.
D ificultăţile pe. care. N ancy le în tâm pin a au început s ă ia să la iveală
în tim pul tratam entului stabilit de noi. Pe de o parte, era m u lţu m ită de
fa p tu l că relaţia terapeutică era stabilă şi o aju ta. Pe de a ltă parte, depen­
denţa ei de nefericire a făcut-o s ă se sim tă inconfort abil fa ţă tie implicarea
ei p o zitivă în relaţia cu noi. I.a fe l ca Stan, ne-a acuzat că o făceam
„dependentă". Aceste sentimente negative au surprins-o şi au alertat-o în
legălură cu posibilitatea ca ea s ă f i evitai, de fapt, bărbaţii care erau pre­
gă tiţi şi disponibili pentru relaţii profunde.
Pe m ăsură ce tim pul trecea, N ancy a făcu t un efort pentru a nu-şi
lu a în seam ă instinctele care îi spuneau cu cine anum e s ă se întâlnească,
ştiin d că. su nt greşite, şi s ă înceapă s ă cunoască bărbaţi rare o in vita u la
o întâlnire şi la care nu se gândise înainte. Spre surprinderea ei, m ulţi
s-au dovedit a fi distractivi şi. in tensan li şi, a d m ai important, n u toţi au
fu g it la prim u l semn de implicare în relaţia respectivă.
Nancy a făcut nnpmtanta. descoperire că atu nci când se întâlnea cu
un bărbat care rămânea interesat de ea, ea însăşi începea să-şi p ia rd ă
interesul pentru el. Am încurajat-o .să nu ia atitudin e fa ţă de aceste sen­
timente p â n ă nu d a iîf c a m dacă nu cum va lipsa ei de. interes dintr-o rela­
ţie n u reflecta de f a p t teama de apropien sa u percepţia că persoana cea­
A p a r iţia nevoii de rela ţii conflictuate 59

la ltă nu era p o trivită pentru ea. C ând N ancy şi-a dat seama că n u era
nim ic „greşit" la bărbatul cu care se întâlnea, a adm is că era vorba de
acelaşi conflict de apropiere care o deranjase a tâ t de m ult la hărţuiţii cu
care se întâlnise înainte..
Acesta a fost u n moment decisiv în munca n oastră cu Nancy. Ime­
d ia t d u p ă aceea, a început să se bucure şi să aprecieze relaţia aprnţnatd pe
care o avea cu partenerul ei actual.

U n e o r i, n ev o ia n c r e c u n o s c u lă d e a sab ota p lă ce re a a p ro p ier ii d e


o altă p erso a n a n u ap are d ecât d u p ă c e s-a fă cu t u n ad evărat an g a ­
jam ent. N u e s te n e o b işn u it p en tr u p e r s o a n e le c o n v in se că se căsă­
to resc cu ad evărata lo r d ra g o ste să se trezească în d im in e a ţa d e
d u p ă n u n tă în tr eb â n d u -se c e au găsit la p a rten er u l lor. D acă nu
r e c u n o sc fap tu l că ac es Le s e n tim e n te n eg a tiv e su n t ex p resii ale
d e p e n d e n ţe i d e n efer icir e, căsn icia p o a le fi distrusă.

Jim
Jim a venit s ă ne consulte pentru că solia lu i intentase divorţul. C ând
vorbeam cu el, era clar ră-şi iubeşte solia şi că dorea să ră m â n ă căsătorit
cu ea. Dar, chiar din ziu a în care s-au căsătorit a sim ţit că a r f i fost mai
fericiţi dacă răm âneau sim pli colegi de cameră. Cu toate că înainte de
casato ne au a vu t o v ia ţă sexuală destul de satisfăcătoare, acum, când
soţia lui dorea afecţiune, fim se sim ţea daustrofob şi n u era de acord cu
ea. Frustrată şi obligată să suporte o căsnicie lipsită de dragoste, soţia i-a
cerut să plece, f im dorea să-şi salveze căsnicia, d a r era şi su părat pe soţia
lu i pentru că avea nevoie de afecţiune.
Pe m ăsură ce fim devenea m ai încrezător cunfesăndu-se nouă, a
început să ne povestească despre confuzia lui în legătură cu nevoia de
afecţiune a soţiei sale. Credea că ii demonstrase cât de m ult o iubea căsăto-
rindu-se cu ea şi nu i se părea corect s ă i se ceară în con tinuare iubire, el
m anifestând mereu afecţiune din pu n ct de vedere fizic.
60 D e p e n d e n t a de n e f e r i c i r e

C ân d l-am rugat s ă ne sp u n ă m ai multe despre sentimentele sale,, Jim


ne-a spus că se simte mai confortabil a lu n a când păstrează o a n u m ită
d ista n ţă f a ţă de ceilalţi oameni, inclusiv de, soţia sa. Şi-a am in tii că, în
copilărie, era lău dat de pă rin ţi pen tru abilitatea de a se descurca singur,
fără să aibă nevoie de. atenţia lor. îşi am intea, de asemenea, că în rarele
ocazii când le-a cerut ajutorul în vreo problemă, aceştia l-au sfătuit să se
descurce singur. Iii au încetat să-i mai citească în momentul în care a
în văţat s ă fa că sin gur acest lucru. M ai m ult decât atât, de la vârsta de
patru ani, când Jim a vru t s ă jie luat în braţe, i. s-a spus că era firea mare
pentru arest lucru. îşi aducea am inte că se simţea foarte m ândru de el
când p ă rin ţii îl lăudau prietenilor cât de independent era.
în c ă de la naşterea lui fim, p ă rin ţii acestuia se sim ţeau i riconforta-
Ini din cauza nevoii lui normale de dragoste şi afecţiune. C ân d dorea să
treacă peste respingerea părinţilor, fim , inconştient, a început s ă fie con­
vin s de fa p tu l că izolarea era un semn de putere şi că îl făcea fericii, în
tim p ce nevoia de afecţiune era un semn al slăbiciunii. In acelaşi timp,
bineînţeles, şi-a m enţinut dorinţa pentru relaţii apropiate, pozitive, cu
care se născuse.
D u p ă ce a realizat că dorinţa lu i de a avea o căsnicie n orm ală nu
era com patibilă cu disconfortul cauzat, de apropiere şi interdependenţă,
firn a căutat plăcerea relaţiei pe care în ain te o dispreţuia. S-a apropiat de
soţia sa şi a rugat-o s ă ren unţe la divorţ. A promis să facă tot posibilul să
d evin ă soţul care s-o facă fericită. Spre uşurarea lui, aceasta a fost de.
acord s ă aştepte, în tim p ce el şi-a continuat colaborarea cu noi.

P e scu ri, d acă n u ic sim ţi co n fo rta b il d in cauza raptului că eşti


„prea im plicat" în relaţia cu u n p rie te n sau p a rten er sau d acă
o b işn u ie şti să-ţi a leg i p arten eri care su n t d e o b ic e i rezervaţi, fug
la p rim u l se m n d e a p r o p ie r e sau refuz.ă să c o n tin u e relaţia ch ia r
dacă su n t legaţi e m o ţio n a l d e tin e, p erp etu ez i fără să-ţi dai scam a
d e se n tim e n te le n ega tiv e d e p rin se în cop ilărie. C ând părinţii erau
în grijoraţi p en tru că îţi aco rd a u prea m ultă a ten ţie , ai în c e p u t să
A p a r iţia nevoii de relaţii conflictnale

te sim ţi b in e în p ie le a ta a tu n ci cân d păstrai distanţa faţă d e cei­


lalţi. B in e în ţe le s, în c o p ilă r ie n u aveai cu m să ştii că părinţii tăi
sau alţi adulţi im p ortan ţi în c e r c a u d in răsputeri să te facă să devii
in d e p e n d e n t şi că n u şi-ar ii d orit n icio d a tă ca a ce st lucru să d ă u ­
n eze rela ţiilo r tale d e la m atu ritate. D in fericire, n u e ste în c ă prea
târziu să-ţi sch im b i aceste atitu d in i n eg a tiv e faţă d e im p lica re şi să
le b u cu ri d e p r ie te n ii in tim e şi d e relaţii b azate p e d ra g o ste.

Lupta pentru siguranţă în cadrul unei relaţii


în m o d in c o n ştie n t, părin ţii le tran sm it c o p iilo r m esajul că îl
p referă p e u n u l în d e tr im e n tu l celo rla lţi, că se g â n d e sc m ai m u lt
la u n u l d in tre c o p ii sau că nu-1 p la c p e u n u l d in tre ei. U n e o r i,
favoritism ul are legătu ră cu se x u l. F.stc p o sib il ca u n lată să pe-
t t eacă o re în şir cu (iul său , d islrâ n d u -se îm p r e u n ă câ n d se jo a c ă
„dc-a p rin selea'1, O tnam ă p o a te p e tr e c e foarte m u lt tim p g ătin d
şi v o rb in d cu fiica sa, dar n u îşi va in v ela şi fiul să gătească.
U n e o ri, u n co p il îi va am in ti u n u i p ărin te d e o m ătu şă preferată
sau d c o soră vitregă p e care o ura, iar c o p ilu l va ii favorizat sau
n u, în fu n c ţie d e aceste se n tim e n te . In a n u m ite fam ilii, părinţii se
poL sim ţi m ân d ri d e un c o p il p e care îl c o n sid er ă clin cale-afară d e
d e şte p t şi su n t d ezam ăgiţi d e ceila lţi fraţi care nu par a li la fel d e
in te lig e n ţi. O r d in e a in care se nasc co p iii p o a te afecta p ărinţii,
care se sim t inai a p rop iaţi d e p rim u l co p il sau d e cel m ai m ic.
C ând p ărinţii ia c o astfel d e d ife re n ţă în tr e p ro p riii co p ii,
aceştia p o t c o n fu n d a n efer icir ea p e care o resim t, faptul că su n t
sau n u p lăcu ţi d in diverse m otive, cu fericirea că se iu b esc sin gu ri
şi tin d să re cr ee ze o astfel d e situ aţie m ai târziu, câ n d a ju n g la
m atu ritate. Mai m u lt, sim t că n u au parte d e d ra g o stea p ă rin ţilo r
şi în c e p să cread ă că rela ţiile su n t, d e fapt, n işte co m p etiţii. C ând
su n t co p ii, învaţă să-şi p rivească fraţii ca p e n işte rivali şi au această
62 Dependenţa de nefericire

a titu d in e ch ia r şi la m atu ritate. P e r c e p p r ie te n iile sau a lte relaţii


ca Qind ad evărate lu p te p en tr u a fe c ţiu n e .

Simone
Simone era cea m ai m ică dintre trei surori şi u n copil Joarte frumos.
M am a ei, care n u s-a sim ţii n iciodată prea atractivă, era în câ n ta tă că a
născut o f a t ă a tâ t de frum oasă. Fără să-şi dorească s ă f a c ă vreo discrimi­
nare, îi cum păra h a Simone cele m ai scumpe haine şi îşi petrecea mare
parte din tim p periindu-i. şi aran jându -i păru i, Simone era în câ n ta tă s ă
Jie preferata mamei. N u a ştiu t n iciodată că sentiment ui de a se simţi, spe­
cială a reprezentat, de fa p t, nefericirea, căci era adm irată doar pentru
felu l în care arăta şi nu pentru ceea ce era ea.
Ca adult. Simone a continuat săfir. dependentă de această nefericire.
Cheltuia exagerat de mult pe haine.şi fardu ri, solicitând în mod continuu
complimente pentru m odul în care arăta. Ii era foarte dificil să-şi facă
prieteni. îşi alegea prieteni a căror frum useţe nu pu tea concura cu a ri şi,
d u p ă aceea, nu se putea abţine să nu solicite în mod. constant, compli­
mente..
Procesul de îmbătrânire a delm ninal-o pe Simone să apeleze la noi.
Indiferent dc câte operaţii estetice făcuse sau câţi hani cheltuia pe haine,
nu m ai prim ea complimentele şi atenţia de care se bucurase în tinereţe.
Dependenţa ei de această fa lsă fericire nu o mai. satisfăcea şi devenise
chiar deprimată.
A m lucrat cu Simone o lu ngă perioadă de timp, p â n ă cân d ea a
p u tu t depăşi această stare, aceea dc a solicita s ă fie mereu adm irată. L u n i
întregi s-a aranjat pentru întâlnirile cu noi şi era convinsă că n o u ă nu
ne p a să de ea, din moment ce nu îi spuneam cât de bine arată. Pe m ăsură
ce am continuat să o aju tăm în perioada în care a. fost su p ă ra tă p e noi,
şi-a dat. seama că existau şi. alte m odalităţi de a ţine la. cineva. Treptat, a
început s ă se concentreze m ai pu ţin pe înfăţişarea ei şi a cău tat şi alte
surse de plăcere, mai importante. .4 descoperit, că îi plăcea foarte mult. să
lucreze cu lutul. In tim p ce urma un curs de olărit, s-a împrietenit cu
A p a r iţia n evo ii de relaţii conflictuale 63

câţiva colegi, în a căror companie, se simţea chiar bine. Câteva săpăm ân i


mai târzin, şi-a dat seama că. pentru prim a dată, se putea compara deta­
şat cu ei suh aspectul înfăţişării.

Ca a d u lţi, c o p iii ai căror p ărin ţi îi co m p a ră în m o d c o n sta n t cu


(raţii lo r d e sc o p e r ă că, d e fapt, sc află în cău tarea u n e i fericiri
irea le, fiin d n işte o b ie c te d e ad m irat. Ei c o n sid e r ă că, fără să-şi
d ea sca m a , fraţii lo r erau fer iciţi p e n tr u că erau p referaţi şi cred
că relaţia este o cursă p en tr u câştigarea u n u i p rem iu . A ceastă
d eter m in a re d e a câştiga ad m iraţia p o a te d u c e la relaţii u n ila te­
rale şi d ificile.
U n e o r i, fraţii care n u su n t favorizaţi d ezvoltă n ev o ia d urerii
in te rio a re p e care o resim t şi p e care au co n fu n d a t-o cu fericirea,
crezâ n d că aşa tre b u ie să se sim tă. Ca ad u lţi, cau tă situaţii în care
c e ila lţi au su cces, sunt. m ai ad m iraţi si act grijă să n u iasă n icio d a tă
în ev id en ţă . Ei se im p lică în relaţii cu p arten eri faţă d e care se
sim t in feriori. A ceasta situ a ţie le satisface d e p e n d e n ţa d e n e fe r i­
cire, dar n u le îm p lin e şte d o rin ţa d e a trăi adevărata fericire.
în g en er a l, câ n d fraţii n u su n t trataţi în nrocl eg a l, a tu n ci
câ n d su n t m aturi ei a le g relaţiile în care retrăiesc se n tim e n te le d e
g e lo z ie , d e com p etitiv ita te, d e su p erio rita te sau d e in fe rio rita te ,
p e care le sim ţeaţi cân d erau co p ii. Fără să ştie, ei c o n sid er ă a ce ste
s e n tim e n te ca fiin d b u n e , p e n tr u că, la fel ca m ajoritatea co p iilo r,
ap recia ză că, in d ife r e n t d e c e e a c e sim t şi oricâ t ar fi d e n ep lă cu t,
asta îşi d o resc părin ţii ca ei să trăiască.

Drama romantică a familiei


D acă in satisfacţia vieţii tale rezu ltă d in cauza lip sei u n o r relaţii
im p o r ta n te sau se m n ifica tiv e, o cau ză m ajoră p o a te fi d e sc o p e r ită
în p e r io a d a d in co p ilă r ie , p e care o n u m im faza romantică, cu ­
prinsă în tr e vârsta d e trei şi şase an i. C ercetătorii în d o m e n iu l
64 D e p e n d e n t a de n e f e r i c i r e

d ezvoltării c o p iilo r an d e sc o p e r it că, în jurul vârstei d e trei ani,


co p iii în c e p să cau te a ten ţia p ărin telu i d e sex op u s. C op iii nu
n u m ai că îşi m anifestă a n u m ite d o r in ţe p en tru o relaţie sp ecia lă şi
exclu sivă cu p ă rin te le d e sex o p u s, clar e x p e r im e n te a z ă , d e a se m e ­
n ea , team a că p ă rin tele d e acelaşi se x va fi supărat p en tru că
celă lalt p ărin te îi ia locu l. A ceste d o r in ţe şi tem eri ex p lică un c o m ­
p o rta m en t en ig m a tic, cu m ar ii com p etitivitatea ridicată, trecerea
d e la o stare la alta, sen sib ilitatea crescu tă la neglijări şi m a n ifes­
tarea u n o r p uteri su p r a o m e n e şti şi ale u n o r c u n o ştin ţe p erfe cte.
C ând părin ţii n u în ţe le g d in a m ica fazei, p ot c o n sid er a c o m ­
p o rta m e n tu l c o p iilo r d e n e în ţe le s sau, m ai rău, c o p ilu l e ste în vi­
n u it. Este o p erio a d ă in te n să d in p u n c t d e v ed er e e m o ţio n a l, iar
c o p iii, la această vârstă, su nt foa rte sen sib ili. în fu n c ţie d e m o d u l
în care părinţii se d escu rcă în această p erio a d ă , ei p o t facilita ab i­
litatea viitorulu i a d u lt d e a form a b a zele u n ei relaţii p o zitiv e .şi
sem n ificative sau p o t d eter m in a un a d u lt să fie d e p e n d e n t d e
rela ţiile c o n llic tu a le şi n efericite.
A ccen tu ă m faptul că cei m ici, in p erio a d a ro m a n tică , nu
urm ăresc să aibă o relaţie d e p lin ă cu p ă rin te le d e se x o p u s, dar
im ită relaţia socială p e care o p e r c e p ei că o au părinţii lor. C op iii
au o id e e vagă d esp re relaţia ro m a n tic ă a p ărin ţilo r lor. A ceastă
n o ţiu n e in c lu d e e le m e n te d c p o se siu n e , a fe c ţiu n e şi ex clu siv ita te.
C o p iii, în faza rom an tică, nu cau tă n ic iu n ie i d e a te n ţie sau c o n ­
tact cu ten tă sexuală. In m o d tragic, cei care a b u zează sex u a l d e
co p ii in terp retează greşit această fază prin care trec cei m ici, ea
fiin d u n a ro m a n tică în adevăratul sen s al cu vâ n tu lu i, şi susţin că
v ic tim e le lor, co p iii, au fost cei care i-au provocat.
Cam p e la vârsta d e trei an i, în c e p să realizeze că părinţii au
o relaţie în care ei n u su n t in clu şi, iar ei vor să p ă tru n d ă în e a p e n ­
tru că este o sursă n o u ă d e a m u z a m e n t. (Vom d iscu ta d esp re situ ­
aţiile în care u n u l d in tre p ărin ţi lip seşte .sau părinţii n u se în ţe le g .
D eo c a m d a tă , d iscu tăm d esp re co p iii ai căror părinţi se b u cu ră d e
A p a r iţia nevoii de rela ţii conflictnale 65

c o m p a n ia lor.) C op iii îşi d o resc ca p ă rin tele rie sex o p u s să fie


d o a r al lo r şi sa b e n e fic ie z e d e a ceeaşi a ten ţie d e c a te se bucură
p ă rin tele d e acelaşi .sex. N u în ţe le g ce fel d e relaţie au părinţii lor,
dar ştiu că atrag a ten ţia u n u ia d in tr e ei. S pre e x e m p lu , a lu n ei
cân d m aina u n u i b ă ieţel, G reg, şi-a felicita t soţul p en tru care felul
in ca re a cântat, c o p ilu l a în c e p u t şi el să cân te.
P ărinţii care în ţe le g că această d o rin ţă in te n să d c ad m iraţie
este n o rm a lă vor fi scu tiţi d e mult. efort. Ei îi p ot sp u n e lui Greg:
„Ai o v o ce ex traord in ară. Ai vrea să m ai cân ţi un cântec?"
P ărinţii care vor să-i d e te r m in e p e co p ii să nu fie p rea „plini
d e c i“ tin d să r e a c ţio n e z e negativ. Ei sp u n lu cruri d e gen u l: „Greg,
treb u ie să în v eţi că n u p o ţi fi m er eu în centru! a ten ţie i şi că n u
p o ţi li m er eu b u n la toate." C op iii criticaţi sau şica n a ţi p en tr u
d o rin ţa lo r d e a fi ad m iraţi d e p ă rin te le d e sex o p u s rea cţio n ea ză
prin ru şin e şi in h ib a r e. E xistă p o sib ilita tea d e a nu m ai so licita
a ten ţia p ă rin telu i. Ca m atu ritate, le p o t o fer i celorla lţi toată su sţi­
n ere a p en tru efo r tu rile făcu te. P o a te că e x e m p lu l cel m ai celeb ru
e s te p erson aju l C yran o d e B ergerac. G o n sk ierăn d u -se p rea nca-
tractiv p en tr u a fi iu b it, C yrano l-a ajutat p e u n alt bărbat să câş­
tig e fem eia iu bită.
U n e o r i, c o p iii criticaţi sau şicanaţi p en tr u în ce rc ă rile lot d e a
se fa ce ad m iraţi ţin cu tărie la a ce ste d o r in ţe şi îşi d u b lea z ă efo r tu ­
rile. Ga ad u lţi, îi p o t în d e p ă r ta m e r e u p e cei d in jur d in cauza
n e v o ii lo r co n sta n te d e la u d e şi ad m iraţie.
C op iii eu vârste cu p rin se în tr e trei şi şase a n i, c a te c o n c u ­
rează p en tru a tragerea a te n ţie i p ă rin telu i d e se x op tts, nu p o t
în ţe le g e că relaţia p ă rin ţilo r este d e altă n atu ră din cau za im a tu ­
ri lăţii m in ţii lor.
D e a se m e n e a , cd p iii au o im a g in e n erealistă d esp re ei înşişi,
care reflectă d ife r e n ţe le in te le c tu a le şi fizice d in tre co p ii şi pă­
rinţii lor. Un b ăieţel a su sţin u i o d a tă că era un m ai b u n ju cător d e
66 D ependenta de nefericire

b a sch et d e c â t M ich ael J o rd a n . C ând a aru n cat la c o ş şi a ratat, s-a


uitat d ezg u sta t la părin ţii lui şi a spus: „C oşul este stricat."
1 .a fe l ca alţi c o p ii, p ro b a b il că ai sp u s d e m u lte ori că eşti m ai
p u te r n ic şi că ştii m ai m u lte lu cruri d e c â t părin ţii tăi, in ai ales
d ecâ t ce l d e acelaşi sex. D acă p ărin ţii tăi au în ţe le s că su p raeva­
lu area ta a fost n o rm a lă şi tem p orară, au p u tu t rea cţio n a cu a fec­
ţiu n e şi a cc ep ta re. C ân d Bobby, în vârstă d e cin ci a n i, a a n u n ţa t
că alerga m ai r e p e d e d e c â t tatăl său, a cesta i-a răspuns: „ O h o , este
m inunat!" Ştia că afirm aţia iui B o b b v era sp ecifică vârstei şi că fiul
său avea să-şi sp o rea scă im a g in e a n erca listă d c sin e dacă ar fi
în ce rc a t să-i sp u lb e r e ilu ziile.
Pe d e altă p arte, a tu n ci cân d p ărinţii răsp u n d d o r in ţe i c o p i­
ilor lo r d e d o b â n d ir e a u n o r p u ter i e x c e p ţio n a le prin ridiculari-
z a ie , iritare, h ărţu ire, criticare sau p e d e p sir e , aceştia se sim t răniţi
şi n eim p o r ta n ţi. în c e p să-şi putiă la în d o ia lă ab ilitatea d e a atrage
în lu m e a lo r p e r s o a n e le im p o r ta n te care să le fu rn izeze ad m iraţia
p e care o cau tă c u atâta în verşu n are. La m atu ritate, se p ot agăţa
d e p erc ep ţii n e r e a iisle asu pra p ro p riilo r ah ilităţi, p o t d e v e n i in ca ­
p abili să se b u c u r e d e efo r tu rile fă cu te sau n u vor p u tea to lera
critica con stru ctivă. Mai m u lt, p o t co p ia lipsa d o r in ţe i p ă rin ţilo r
d e a lc satisface n ev o ia d e r e cu n o a şte re .şi le va fi d ificil să-i corn-
p liin cn tez.c p c ceilalţi.

Mike
Alike, agent de vâ n ză ri ta a companie tipografică, a apelat ia noi pentru
că fusese, pe p u n c tu l de a-.şi pierde slujba de trei ori în doi ani. Îşi dădea
seama că era prea egocentrist. Se sim ţea foarte bine cân d prim ea compli­
mente, cane îl făceau s ă se sim tă deasupra tuturor şi le. vâ n a cu fiecare
ocazie. D in acest motiv, îi irita, pe toţi clienţii cu. care lucra la designai bro­
şurilor şi cataloagelor. în acelaşi limp, M ike tiu. putea tolera nici cea mai
m ică critică constructivă. D acă şeful sau un client îi spunea că se pu tea
A p a r i ţ i a n e v o i i d e r e l a ţ i i conflictuelle. 67

perfecţiona într-un an um it domeniu, se apăra cu tărie şj ii învinovăţea


pa alţii pentru aceasta.
M ike a manifestat aceeaşi sensibilitate şi în relaţia cu noi. Iii a consi­
derat că afirm aţia noastră potrivit căreia îşi punea piedici sin gur era o
critică ce trebuia dezaprobată. N eri acuzat că suntem la fel ca la id i său.
căruia, spunea el, îi era foarte uşor să-i găsească v in ă şi aproape înciu­
d a tă nu-i recunoştea meritele pentru efortul făcui. C ând Mike a început
să vorbească despre copilăria sa, a devenit d a r că tată l nu i-a înţeles
nevoia de a se sim ţi egal cu ei în f a z a romantică. El a considerat drept
periculoase com petitivitatea şi afirmaţiile fiu lu i său, apreciind că m estai
trebuiau eliminate. Ii. spunea în mod frecvent copilului că „trebuia să ¡ie
p u s la locul lui". Alike avea multe am in tiri cu ta tă l său care îi spunea:
„Nu eşti nici pe departe a tât ile bun pe căi ie, consideri.
A m înţeles că nu tn im ia .iff credem că M ike ne putea tolera părerile.
Am aşteptat p â n ă când a sim ţit nevoia să ne ceară o opinie. Treptat. Mike
a. realizai că eram de partea lu i şi că încercam să-l ajutăm . ,4 îiu rpiii sa
m u d ă că observaţiile noastre despre fa p tu l că se făcea singur nefericit
veneau din dorinţa p o zitivă de a-i acorda sprijin şi nu pentru că doream
să-l discredităm. De în d a tă ce n u a m aiJosl a tât de înverşunat împotriva
noastră, Alike a descoperit că cel m ai aspru critic a l său era citim cl
însuşi. Era supărat, în mod conştient, pe fa p tu l cu tatăl său îl criticase
întotdeauna. Dar, la ¡él ca în cazul tuturor copiilor, a sim ţit că putea fi
iubit de tatăl său doar dacă devenea asemenea lui. In acest caz, rezultatul
a fo st că M ike a adoptai o atitu din e d u ră şi neiertătoare fa tă de sine Nu
este de mirare că era a tâ t de sensibil la n iticile constructive, pe m ie le-o
considerat o confirmare a celor m ai negative păreri despre el însuşi. In
acelaşi limp, chiar dacă i-a provocat o durere em oţională puternică, auto­
critica lui Alike urmărea, s ă d evin ă ca tatăl său şi, mai mult, de a f i cubit
de acesta şi de a fi capabil s ă se sim tă bine în pielea lui.
L ucrân d cu noi, i s-a dim in u at nevoia de a u t arri tied nei esarci echili­
brului său interior, în tim p ce starea lui interioară s-a îm bunătăţii, fiin d
hrănitei cu gânduri şi sentimente constructive, hi consecinţă, Alike a■devenit
D ep end en ţa de nefericire

m a i tolerant cu sugestiile constructive ale celorlalţi. In tim p ce critica con­


stru ctiv ă prim i!à tie la şeful şi clienţi/, lui fi crea dificultăţi, a început să-şi
dea seama că aceasta îl aju ta s ă se descurce mat bine la serviciu. A înce­
tat să se m ai certe şi a încercat s ă p u n ă în aplicare sugestiile. Treptat, a
început să-i placă să cnmpliinenteze u n client care contribuise cit o idee
bună. A ctivitatea a început s ă i se îm bunătăţească la serviciu şi en tu zi­
a sm ul i-a crescut considerabil.

U n alt a sp ect al fazei ro m a n tic e, care p o a te avea e fe c te p e term en


lu n g în relaţiile d e la m atu ritate, este team a c o p ilu lu i că p ă r in te le
d e acelaşi sex va ră sp u n d e cu a ceea şi m o n e d ă la d o r in ţe le sale
co m p etitiv e. D e o a r e c e co p iii su nt con vin şi ca su n t m ai in teresa n ţi
d e c â t p ă rin tele d e acelaşi sex, atu n ci cân d ce lă la lt p ărin te n u răs­
p u n d e d o r in ţe lo r lo r ro m a n tic e, ei cred că d e vină e s te p ă rin te le
d e acelaşi sex, care a in terven it. A cesta este m otivul p en tr u care
co p iii se sim t d e in u lu i ori su păraţi şi d e se o r i îl re sp in g p e p ărin ­
tele d e acelaşi sex; d e a c e e a se şi tem că acesta va r e a c ţio n a cit
m â n ie şi re sp in g e re .
D eşi le ţin c o m p a n ie p ă rin ţilo r d e se x d iferit în c e le m ai plic­
tisitoare sarcin i, c o p iii care au această vârstă n u jo a c ă jo c u l lor
p referat cu p ă rin te le d e acelaşi sex. P ărinţii d e acelaşi se x care nu
în ţe le g această fază şi nici vu ln erab ilitatea c o p iilo r s-ar p u tea sim ţi
răniţi d e r e sp in g e r e a v en ită d in p artea a cesto ra . Ei şi-ar p u tea
m a n ifesta su părarea sp o rin d în grijorarea c o p iilo r c a te se tem
deja d e o even tu a lă răzbu n are d in partea părinţilor. S p re e x e m ­
plu, atu n ci câ n d un c o p il le r e sp in g e o ferta d e a p e tr e c e tim p u l
îm p r eu n ă , p ărinţii d c acelaşi se x care n u în ţe le g a ceastă fază sp u n
în m o d fre cv en t ceva d e gen u l: „Ei b in e, a tu n ci n ici e u n u vreau
să m ă m ai j o c cu tin e. Mai d egrab ă îm i cite sc ziarul." In această
fază, co p iii au n e v o ie d e m u ltă sigu ran ţă. A tu n ci cân d p ărinţii d e
acelaşi sex le tran sm it că se sim t răniţi, resp inşi sau m â n ia ţi, asta
n u face altceva d e c â t să le co n firm e tem er ile . La m a tu ritate, co p iii
A p a r iţia nevoii de rela ţii conflictualc 69

cărora li se ră sp u n d e astfel p o t d istru g e rela ţiile a p ro p ia te, c o n ­


vertin d aştep tarea re sp in g e rii într-o p r o fe ţie a a u lo îm p lin ir ii.

Ellen
Ellen era absolventă de facultate, avea cam douăzeci dc ani, şi n e a soliti-
lai aju toru l deoarece relaţiile ei apropiate em u furtunoase. N u întâm pina
probleme în legarea prieteniilor, dar imediat du p ă ivirea u niti conflict aces­
tea se rupeau. Ellen a început să p u n ă la îndoială loialitatea şi angaja­
m entul prietenilor fa ţă de ea. D acă un prieten îşi făcea plan uri cu un alt
amic sau începea să aibă întâlniri, Ellen ajungea la concluzia că prietenul
ei nu o plăcea şi că nu mai voia s ă fie cu ea. Ellen reacţiona devenind rece
şi distantă. Prietenul, normal, răspundea neprieteniei lui Ellen cu mânie
sau închidere în sine, em firm ându -i astfel lemetile cele mai groaznice.
Ellen îşi aducea am inte că relaţiile cu bărbaţii au fost mereu satisfă­
cătoare, dar că nu a avu i o relaţie b u n ă cu n id o femeie. A menţionat că
a a v u t o relaţie tu m u ltu oasă şi cu mama ei. A fost „fa la tatei", iar muma.
ei a resimţit în mod neplăcut această apropiere dintre Ellen şi talu l său.
M am a ei se sim ţea ră n ită cân d Ellen avea încredere în ta tă l său şi nu în
ea. A accefilal suspinele mamei ei ea pe un preţ pe care trebuia să-l. p lă ­
tească pentru tirnfml petrecut în com pania tatălui, său.
Pe m ăsu ră ce se implica m ai mult în tratament, s-a trezit că îi res­
pingea pe ceilalţi pacienţi, care venea ii fa cabinetul nostru. De asemenea,
ne a acuzat că ţineam m ai mult la ceilalţi decât la ea. Era convinsă că
¡furam favoritism e şi că ea nu se num ăra printre ele.
Cât am p u tu t noi de bine, i-am spus că adoptase modalitatea mamei
sate de. a p liv i relaţii/e ca p e nişte competiţii pentru o cantitate lim ita tă de
atenţie p ozitivă. L a începui, a fost scandalizată că i-am spus că poseda
unele trăsături pe care le detesta la mama ei, dar am ajutat-o să realizeze
că, în copilărie, singura m odalitate de a fi aproape de m am a ei era s ă
d evin ă ca ea, din an um ite puncte de vedere.
In timp, Ellen a realizat că noi ţineam, la ea, în d u d a mâniei p e care
o resimţea pentru că ne întâlneam şi cu alţi clienţi. Treptat, am început să
70 D ep en d e n ţa de nefericire

ne gândim la relaţii ca la nişte oportunităţi pentru o plăcere, constructivă


m ai degrabă decât ca la o luptă pentru fctvorun şi captarea atenţiei. A titu ­
dinea fa ţă de. prietenele, ei a devenit m ai p u ţin posesivă şi se baza pe mai
m u ltă încredere, acest, lucru a vâ n d ca rezultat fa p tu l că prietenelor ei a
început, s ă le facă plăcere compania, incluzănd-n tot. m ai des în proiectele lor.

P ărinţii dc; sex o p u s care nu în ţe le g faza ro m a n tică p o t re a cţio n a


la p referin ţa c o p iilo r p en tr u ei cu d eza p ro b a re şi iritare. Ei se pot
sim ţi in ro n fo r ta b il d in cauza a fec ţiu n ii in te n s e a c o p ilu lu i lo r şi
p o t m a n ifesta c o m p a siu n e p en tru ce lă la lt p ărin te. Ca răspuns,
refuză să o n o r e z e d o r in ţe le co p ilu lu i şi insistă ca p ă rin te le d e
a celaşi se x să îi citească, să îl d u că la cu lca re şi .să se jo a ce cu el.
C o p iii care au p arte d e o astfel d e re sp in g e re a d o r in ţe i lo r d e a
p e tr e c i’ m ai m u lt tim p cu p ă rin tele d o rit p o t d ev en i in h ib a ţi şi
tim izi în relaţiile cu p e r s o a n e le d e sex o p u s.

Faza r o m a n t i c ă : Lipanii r e la ţi ilo r a c t u a l e

Faza ro m an tică cu lm in ea ză cu idealul relaţional, o id en tific a re cu


m o d u l în care p ărinţii s-au p ui lat cu tin e, u n u l cu celă la lt sau cu
p rieten ii şi străinii. O id en tific a re este re p rezen ta tă d e în cerca rea
de a Ii a se m e n e a o a m e n ilo r p e care îi co n sid er ă m im p o rta n ţi.
Elstc ca un m o d e l a c e e a ce vom fi n o i la m atu ritate. A cesta este
u n u l d in tre m o tiv ele p en tru care faza rom an tică are un e fe c t
p u ter n ic asupra relaţiilor cu re n te .
C ând părinţii ştiu că p referin ţa co p ilu lu i p en tru p ă rin te le d e
sex o p u s este n orm ală p en tru vârsta lui şi că acesta va clepă.şi, d e
o b ice i, sin gu r această fază, ei p o t trece m ai r e p e d e p este ea. C ând
co p iii ob servă că p ă rin te le d e acelaşi se x n u se răzbună, aşa cum
se aştep tau , ei d e sc o p e r ă un n to d el care in c lu d e ab ilitatea d e a
răm ân e a p ro a p e d e p e r s o a n e le iu b ite cu păreri şi d o r in ţe d iferite.
A p a r i ţ i a n e v o ii d e r e la ţii conflictuelle 71

D acă faza rom an tică se d esfăşoară aşa cum treb u ie, co p iii
re c u n o sc că d ezam ăgirea p e care o resim t atun ci cân d nu reuşesc
să în lo cu ia scă p ărin tele d e acelaşi sex în o c h ii celu ila lt p ărin te nu
are d r e p t cauză faptul că nu a făcut d estul sau că părinţii nu-i
iu b esc su ficien t, ci se datorează a fec ţiu n ii p e care părinţii o sim t
u n u l p en tru celălalt. C opiii d evin , d in ce în ce m ai m ult, co n ştien ţi
d e p u ter ile lor atu n ci cân d realizează că, d eşi le p o t atrage atenţia
părinţilor, n u p o t şi d icta m o d a lita tea în care aceştia îşi trăiesc viaţa
p erso n ală. A ceastă în ţe le g e r e le p erm ite co p iilo r să aibă p ercep ţia
cru cială că vor fi m ai fericiţi în cadrul u nei relaţii ca ld e p ă r in tc -i o-
pi! d ecât să în c e r c e în c o n tin u a re să in tervină în relaţia rom an tică
a părinţilor. Ca adulţi, aceşti co p ii nu vor cău ta parteneri care nu
su n t d isp o n ib ili d in p u n c t d e v ed er e em o ţio n a l sau nu se vor
im p lica în p rieten ii c o n fu z e sau în triu n gh iu ri con ju gale.
C op iii ai căror părinţi au divorţat sau nu se plac p ol ii infiu-
en ţa ţi d e a ce ste c o m p o r ta m e n te atu n ci cân d re la ţio n e a /â , arest
lu cru cau zân d u -le p r o b le m e la m atu ritate. Spre e x e m p lu , dară
p ă rin te le d e acelaşi se x e ste ab sen t sau nu e ste plăcut d e cel d e
se x o p u s, iar acesta d in urm ă rea cţio n ea z ă acord ân d u -i o a ten ţie
ex a g e ra tă c o p ilu lu i, acesta d in urm ă se va sim ţi b iru itor în ¡aţa
p ă rin te lu i d e acelaşi sex. A ceşti co p ii cresc cu im presia că p lă ce­
rea u n e i relaţii este g e n er a tă d e luptă şi d e câştigarea p rem iu lu i.

R oger
Roger m i u n arhitect de succes, în vârstă de 4 0 de au/, rare avea o via tă
personală foarte tum ultuoasă. I ţi satisfăcea nevoia de. dragoste um blând
d u p ă femei care e m u implicate în relaţii cu alţi bărbaţi. D ară o femeie îşi
părăsea, partenerul pentru el, Rog/rr îşi pierdea treptat interesul pentru e.a,
ia r ciclul reîncepea. De d o u ă sau de trei ori, Roger n n s-a p u tu t stă p â n i să
curteze femei care erau iubitele prietenilor lui. In acel moment, el considera
că femeia respectivă, m elila pierderea prieteniei, deoarece el era îndrăgostit
72 D e p e n d e n ţ a de n e f e r i c i r e

nebuneşte. R ezultatul a fost ră şi-a pierdui prieteni dragi, d a r ş i interesul


pentru fem eia respectiva.
(iâ n d Roger a începui să se sim tă foarte atras de iubita u n u i par­
tener din firm a lui, ci realizat că era pe p u n c tu l de a-şi p u n e postu l în peri­
col şi ne-a consultat imediat. P ărin ţii lui divorţaseră când. el avea cinci
ani. Îşi am intea că m am a lui i-a spus: „Tu eşti bărbatul casei acum —
tu eşti sprijin u l meu. “ Freme»I, mama lui îi cerea părerea în legătură cu
hainele pe care le pu rta şi ii consulta în legătură cu plan urile de redeco­
rare ci apartam entului. Roger s-a sim ţii foarte m ândru şi fericit că era atât
de apreciat. De asemenea, şi-a am intit că responsabilitatea de a-i ridica
m oralul mamei sale îl făcea deseori să se sim tă trist şi copleşit. In liceu,
stătea afară p ân ă scara târziu, doar ca să mite. să se ducă acasă. Relaţia
lìti Roger cu ta tă l său era de obicei una conjhchtală. Pe de o parte, se sim ­
ţea superior ta tă lu i pentru că m am a îl prrfm t pe el în calitate de bărbatul
casei. D ar îşi aminteşte că îşi dorea ca tatăl său să se întoarcă acasă şi să-l
elibereze de responsabilitatea de a o aju ta pe mama să se sim tă m ai bine.
Roger ntt a făcut niciodată legătura între experienţele din copilărie,
această dorin ţă de a se combina cu femeile altor bărbaţi şi incapacitatea
de a-şi menţine interesul romantic pentru o fem eie de în d a tă ce aceasta
devenea „a lu i“. Roger ne-a mărturisit: „Cred că am p riv it mereu dragos­
tea ca pe un concurs în care există învingători şi învinşi. “ Treptat, el a
început să înţeleagă că o relaţie fm su p u n e să te bucuri de o a ltă persoană,
nu să o îndepărtezi de lân gă altcineva.
Cu ajutorul nostru, Roger şi-a în vin s cu succes im pulsul de a flirta
cu fem ei cart: erau implicate în alte relaţii. La începui, s-a p lâ n s că nu
exista n id o femeie sin gură cetre să-l intereseze. A m subliniat că lipsa entu­
ziasm ului se datora absentei plăcerii familiare (deşi false) a victoriei fa ţă
de o a treia persoană. Devenise dependent de a ed sentiment a l triumfului,
de. fapt o plăcere care inhibă durerea şi nu are legătură cu dragostea altei
persoane. Alerga d u p ă fem ei n u pentru că era foarte interesat de ele, ci
p en tru că, atu nci când le câştiga, se. simţea trium fător şi foarte puternic.
A p a r iţia nevoii de rela ţii conflictuale

D u p ă o perioadă, Roger a în tâln it o femeie liberă care j-a stârnit inte­


resul. M u n ca noastră cu Roger constă acum în a d aju ta să se bucure de
această n on ă metodă de relaţionare.

A tu n ci câncl faza ro m a n tic ă d e c u r g e b in e, co p iii răm ân cu un


m o d e l so lid şi co n stru ctiv d e in te ra c ţio n a r e cu p rie te n ii, co p iii şi
p e r s o a n e le iu b ite. Ei îi cop ia ză p e p ărinţii care se iu b esc şi care îşi
păstrează a n g a ja m en tu l d e a aco rd a grija ad ecvată c o p ilu lu i lor.
M o d elu l le p erm ite c o p iilo r să crească avân d relaţii sem n ifica tiv e
ce răm ân a p ro p ia te şi n e c lin tite în faţa d ife r e n ţe lo r d e o p in ie sau
a p r e fe r in ţe lo r co n tra d icto rii care d u c la c o n flic te . D e o a r e c e în
co p ilă r ie m ân ia n u le-a p ericlitat relaţia cu p ă rin te le d e acelaşi
sex, la m aturitate nu le este team ă să au dă sau să-şi ex p rim e d eza ­
co rd u l. D e o a r e c e în co p ilă r ie au co n tin u a t să p rim ea scă a te n ţie
d in partea p ă rin telu i d e sex o p u s, ch iar dacă acesta nu le-a acor­
d at si aten ţia so cia lă d e care aveau n e v o ie , la m aluri Uite ei m i se
sim t răniţi sau resp inşi d acă u n p rie te n sau u n p a rten er art' in te ­
rese sau o p in ii p e care ei n u le îm p ărtăşesc.
A tu n c i câ n d faza r o m a n tic ă n u d e c u r g e aşa cu m ar trebu i,
c o p iii răm ân cu u n m o d e l d e re la ţio n a re care le va in ten sifica
d e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e şi le va cauza p r o b le m e în găsirea şi
m e n ţin e r e a relaţiilor ap ro p ia te la m atu ritate. A cest m o d e l ii p oate
fa ce să d ev in ă e x a g e r a t d e g e lo şi sau d e n erăb d ă to ri cu p erso a ­
n e le care au o p ersp ectiv ă d iferită sau care fac alte a leg eri.
In final, îţi vei îm bu nătăţi relaţiile dacă îţi acorzi tim pul n ecesar
p en tr u a id en tific a m o d e lu l d e re la ţio n a re p e care l-ai im p o rta i
d in co p ilă ria ta. Pune-ţi u rm ă to a rele în treb ări: co n sid er i p rie te­
n iile n işte c o m p e tiţii p en tr u câ ştigarea u n e i can tităţi lim ita te d e
plăcere? S e n tim e n te le d e g e lo z ie fac ca o rice rela ţie să fie d u r e­
roasă? îţi este d ificil să păstrezi se n tim e n te le d e a p ro p ier e d e p rie­
ten i sau d e p arten eri ale căror o p ţiu n i c o tid ie n e su nt d iferite d e
ale tale (c e film să v ed eţi, u n d e să m ergeţi în vacanţă)? Eşti atras
74 D e p e n d e n ţ a de n e f e r i c i r e

ce l m ai m u li d c p e r so a n e ca r e n u su n t d isp o n ib ile d in p u n c t d e
v ed er e em o ţio n a l? Ţi sc p a re că p referi p rie te n i sau p a rten eri
care tin d să te d o m in e şi să te critice? Ţi se p a re că îţi a leg i p rie­
ten ii şi p arten erii p e care să-i d o m in i sau să-i su b a p reciezi? Iţi
p ierzi in te re su l sau ca u ţi să te cerţi cu p rie te n u l sau p a rten eru l
care d e v in e foarte in te r e sa t d e tine? Ai n ev o ie tie ce lă la lt p en tr u
a te sim ţi o p erso a n ă îm p lin ită?
D acă răsp u n su l la o rica re d in tre a ceste în treb ă ri e ste afirm a­
tiv, a tu n ci treb u ie să îţi re c o n sid e r i m o d e lu l tic co la ţio n a re. în
P artea a Il-a, îţi vom arăta c u m să atragi relaţii satisfăcătoare şi
d u ra b ile care n u îm p ă rtă şesc ip o te z e le n eg a tiv e d esp r e rela lio -
n a re p e care le-ai în văţat în co p ilă r ie .

Mai presus de părinţi


In acest ca p itol şi în cel p r e c e d e n t am d escris n a tu ra şi ca u ze le
d e p e n d e n ţe i d e n efericire. în a in te tie a privi m ai în d eta liu c o n ­
se c in ţe le acestei d e p e n d e n ţ e , am d ori să fa cem o p au ză şi să
ad resăm o în treb a re p e care ştim că m u lţi d in tre citito rii n o ştri ar
dori s-o pună: cu m e p osibil ca felu l n ostru d e-a fi să fie stab ilit la
o vârstă atât d e fragedă, iar e fe c te le să se resim tă p e ste a n i, în rela­
ţiile cit o a m en ii pe care îi în tâln im şi în e x p e r ie n ţe le p e care le-am
avut p e parcurs?
Instruirea p rim ită în prim ii an i d e viaţă d e la p ărin ţi are cea
m ai m are in flu e n ţă , pozitivă sau negativă, asupra săn ătăţii e m o ţio ­
n a le a in d iv id u lu i, d in d o u ă m otive: (1 ) c o p iii se n asc iubindit-şi
p ărin ţii, crezân d că a ce ştia su n t p erfecţi şi d o r in d să-i im ite; (2 ) în
p rim ii an i, m in tea c o p iilo r e s te su ficie n t d e im atu ră ca aceştia să
nu p oa tă evalua calitatea îngrijirii p e care o p rim esc.
E ch ilib ru l o a m e n ilo r care p o sed ă o stare in terio a ră b un ă şi
d e n e c lin tit şi un a p etit d oar p en tru p lă cerea co n stru ctiv ă nu
p o a te lì afectat d e p e r s o a n e şi e v e n im e n te în tâ ln ite u lte r io r în
A p a r iţia nevoii de relaţii conjlictuale 75

co p ilă rie şi la m atu ritate. în ca/, contrar, e x p e r ie n ţe le ele viaţă pol


avea u n im p a ct, pozitiv sau negativ, asu pra calităţii vieţii in divizi­
lor care au dezvoltat o d e p e n d e n ţă d e n efericire. P entru că n evoia
a cestor inclivi/.i p en tru o .stare d e b in e in terio a ră se p o a te c o n c r e ­
tiza fie într-o adevărată, fie într-o falsă p lă cere, alte p e r so a n e sau
e v e n im e n te p o t in flu e n ţa c e e a ce ei c o n sid er ă fericire sau n efer i­
cire, în în ce rc a re a lo r d e a-şi m e n ţin e ec h ilib ru l interior. E x p e ­
r ien ţe le p ozitive, cu m ar fi co n fo rtu l m aterial, în tâ ln irea u n o r
p rofesori sau şefi am abili şi grijulii sau u n anturaj pozitiv, p o t întări
a ceste d o r in ţe in d iv id u a le d e a-şi satisface n e v o ile e m o ţio n a le
printr-o p lă ce re adevărată şi constructivă. E x p er ie n ţele n egative —
sp re e x e m p lu , faptul d e a fi ţinta rasism ului şi a d iscrim in ării
se x u a le , un anturaj care în ca lcă le g e a în m o d reg u la t, p ro feso ri
d o m in a n ţi şi tirani sau, m ai târziu, şefi in c o r e c ţi sau, p u r şi sim ­
p lu , fap tu l d e a avea m er eu g h in io n — p o t în tări a c e le te n d in ţe
d e a a p ela la n efer icir e p en tru a se sim ţi m ai b in e.
D acă eşti d e p e n d e n t d e n efer icir e, in fo r m a ţiile, sfatu rile şi
stra teg iile p e care le vei găsi în acea stă carte vor co n stitu i instru­
m e n te le n e c e sa r e p en tr u sc h im b a rea ec h ilib ru lu i d in tre căile
p o zitiv e şi c e le n eg a tiv e, d o b â n d in d o stare d e b in e in terioară. Cu
to a te că a fo st p osib il să te sim ţi n ea ju to ra t cân d n u p u tea i găsi o
rezolvare, a cu m ştii că, d e fapt, în a c e le m o m e n te , d eşi in c o n ­
ştien t, te co n fru n ta i cu e x p e r ie n ţe d u r ero a se. V ei în văţa să în lă ­
turi d u r ere a d eg h iza tă în p lă c e r e şi să a leg i p lă ce re a con stru ctivă
ca sursă a co n fo r tu lu i tău em o ţio n a l.
Capitolul 3

Autosabotarea: consolidarea nefericirii

D acă eşti d e p e n d e n t d e n efer icir e, e fe c te le sc p o t reflecta în


e x p e r ie n ţe le d e zi cu zi în m o d u ri p e care le p oţi re cu n o a şte sau
nu. P o t d ău n a stărilor tale, d o rin ţe i tale d e a te m e n ţin e în form ă
şi săn ătos, d e a păstra şi a te b u c u r a d e relaţiile a p ro p ia te şi d e te r ­
m inării d e a reuşi în cariera aleasă. în a in te d e a fa ce paşii n e c e ­
sari p en tru a n ih ila re a acestei d e p e n d e n ţ e şi p en tr u p relu a rea
co n tro lu lu i asupra p rop riei tale vieţi, treb u ie să cu n o şti m o d u l în
care ea te afectează. A cest cap itol e ste o in tr o d u ce re g en er a lă
referitoare la m o d u l în care d e p e n d e n ţa d e n efer icir e p o a te su b ­
m in a cău tarea ad evăratei p lăceri şi le p o a te îm p ie d ic a să ai viaţa
p e care ţi-o d oreşti. A u tosab otarea se p o a te co n su m a în o rice
p erio a d ă a vieţii tale. In Partea a Il-a, îţi o fe r im strategii practice
p en tru p rev en irea d e p e n d e n ţe i d e n efer icir e în a n u m ite d o m e n ii
ale vieţii tale.
D e p e n d e n ţa d e n efericire te p oate afecta in m ai m u lte m oduri:

• Starea ta de bine poate depinde de evenimente exterioare. 'H se


p o a te p ărea d ificil să a c c e p ţi d eza m ă g ir ile , îţi p o ţi m ăsura
valoarea prin su c c e se le vizib ile sau te p o ţi evalu a prin
o c h ii celo rla lţi. F orm ele p e care a ce st d e z e c h ilib r u Ic
p o a te lua p o t varia, dar rezu ltatu l e ste acelaşi: câ n d lu cru ­
rile m erg p rost, d e se o r i ajun g să m eargă d e d o u ă ori m ai
A u to sa b o ta rea : consolidarea nefericirii

prost. E xistă d eza m ă g irea , d a r şi p ie r d e r e a în cr ed er ii în


sin e p e care aceasta o atrage în m o d frecv en t d u p ă sin e.
• Poţi descoperi că, f ă r ă s ă îţi d a i seama, alergi du p ă experienţe
dureroase şi nu d u p ă fericirea adevărată. P oţi e x p e r im e n ta
d ife rite se n tim e n te d u r e r o a se , c u m ar fi d ep resia sau
tem eri n e fo n d a te . P oţi a le g e g re şit p e r so a n e le care să-ţi fie
p rie te n i sau iu biţi sau ţi se p o a te p ărea d ificil să e x p e r i­
m e n te z i a p ro p ier ea şi re cip r o cita tea cu p e r so a n e le p otri­
vite. Ţi se p are g re u d e păstrat săn ătatea sau o stare fizică
g en er a lă bun ă. Este p o sib il să fi a le s o carieră care să nu
fie p e m ăsura ta len tu lu i tău sau ţi se p o a te p ărea d ificil să
reu şeşti într-un d o m e n iu care îţi p lace cu adevărat.
• Experienţele fericirii adevărate pot deştepta nevoi nerecunosciite de
nefericire. In m o d su b til, îţi p o ţi su b m in a efo rtu rile p o zitiv e
p en tru a tin g e re a sc o p u rilo r stab ilite la serviciu, în relaţii
sau p en tru p rop ria săn ătate. A tu n ci cân d îţi atin gi un scop
p en tru care ai lu p ta i m u lt, p o t ex ista p e r io a d e in e x p lic a ­
b ile de. d e p r e sie , au to critică şi n ervozitate p e care nu le.
p e r c e p i ca fiin d reacţii faţă d e su cc es. Iţi p oţi a tin g e un
sc o p şi d u p ă a ce ea să faci un gest care să d istrugă totul.
• Deseori., dependenţa de nefericire se prezin tă ca a dificultate ce
regularizează nevoia de anum ite plăceri. M ulte p erso a n e care,
d e altfel, se sim t stă p â n e p e viaţa lor, se lu p ta p en tru a-şi
c o n tr o la p ofta d e m â n ca re şi băutură, o r e le p etr e c u te la
serviciu şi ap etitu l sex u a l.

Adevărata siguranţă vine din interior


l)a c ă ai fost lăsat, să p lâ n g i câ n d erai co p il, p e d e p sit sau d eza p ro ­
bat p en tr u că te c o m p o rta i ca un co p il, p rob ab il că u n e o r i te-ai
sim ţit n e d e m n d e d rag o stea p ă rin ţilo r tăi. Fără să ştii, tc-ai sim ţit
con fortabil (fericit) cân d erai n efericit, p en tru că aveai co n v in g erea
78 D e p e n d e n ţa de nefericire

că asia şi-au d o rit p ărin ţii tăi. P rob ab il că ai sim ţit n ev o ia să d ez­
volţi v e c h e a n e c e sita te d e a recrea n e fe r ic ir e a d eg h iza tă , sim ţin -
d u-te d in n o u n ev re d n ic . In acelaşi tim p , ţi-ai în frâ n a t d o rin ţa
nativă p e n tr u g e n u l d c fericire ca r e e s te g e n e r a tă m ai d eg ra b ă d e
către e x p e r ie n ţe le p o zitiv e d e c â t d e c e le n eg a tiv e. P en tru a satis­
fa ce acea d o rin ţă , ai a p ela t Ia su rse e x te r n e , d e p ild ă să o b ţii c e e a
ce îţi d o reşti sau a p ro b a rea celo rla lţi. Până acu m , ec h ilib ru l tău
in te rio r p o a te în că se m ai bazează p e factori e x te r n i, care te fac
atât d e vu ln erab il.

A fa te fa ţă deza măgirii

D a că starea la e m o ţio n a lă d e p in d e d e facto ri ex te rn i, ai m are


n e v o ie d e o p lasă d e sigu ran ţă e m o ţio n a lă , care să îţi a m o rtize ze
că d erea atu n ci cân d lu cru rile n u d e c u r g aşa cu m ar trebu i. P ier­
d e r ile care îţi zguduie, ech ilib ru l in te rio r p o t fi m in o r e , d e p ild ă
p ie r d e r e a u n u i stilou sau n e p u tin ţa d e a o b ţin e b ile te p en tr u c o n ­
certu l la care d o r e a i să t.e d u ci, sau p o t li se m n ifica tiv e , cu m ar fi
îm b o ln ă v ir ea p e r so a n e i iu b ite sau p ie r d e r e a slujbei. A ccen tu ă m
faptul că n u facem referire aici la tristeţea p e care toată lu m e a o
sim te atu n ci cân d trăieşte o d eza m ă g ire sau un g h in io n . In p re­
zenţa u n ei d e p e n d e n ţe d e n efer icir e, tristeţea d ato ra tă p ierd eri­
lo r d e zi cu zi e ste d ese o ri c o m p le x ă , o a m e n ii a p elâ n d la se n ti­
m e n te d e n ep u tin ţă , ru şin e sau m â n ie faţă d e e i în şişi sau d e cei
clin jur.
B eb elu şii şi co p iii m ici care n u p rim esc m â n g â ie re a aştep tată
co n sid er ă râ e d ificil să se a lin e sin guri prin m od alităţi co n stru c­
tive a tu n ci cân d n u su nt fericiţi. C opiază c e e a ce ei p e r c e p drept,
n e p lă c u t d in p artea ce lo r resp on sab ili d e b in e le lo r titillici când
d o r in ţe le n u le su n t în d e p lin ite . Aşa cu n i am explicat, an terior, în
rea litate, p ărin ţii tăi au vrut să iii cu adevărat fericit.. Dar. asemenea
t uturor copiilor, a i considerat că intenţiile părin ţilor au fost de fa p t efecte,
ale stării tale, induse de acţiunile lor.
A u to sa b o ta re a : consolidarea nefericirii

Toţi părinţii d evin iritaţi şi e x te n u a ţi la un m o m e n t dat. D acă


p ărin ţii tăi au ['ost d oar o c a z io n a l irascibili şi n erc ce p tiv i, d ezv o l­
tarea ta e m o ţio n a lă n u a fost afectată, d e o a r e c e a ce le m o m e n te
au fo st n işte e x c e p ţii d e la atm o sfera ob işn u ită , câ n d a cord au
a te n ţie n e v o ilo r tale. D ar d acă, cu c e le m ai b u n e in te n ţii din
lu m e , a ceştia te lăsau să p lâ n g i în m o d fre cv en t fără să în c e r c e
să-ţi a lin e su ferin ţa, ră sp u n d ea u n eg a tiv la d o r in ţe le talc d e a fi
a p r o a p e d e ei şi d e a b e n e fic ia d e a ten ţia lor; s-au aştep tat la m ai
m u ltă m atu ritate d ecât erai tu cap ab il să o feri, te-au p ed e p sit sau
erau [n e a p en n isiv i (m i le-au p rotejat d c c o n s e c in ţe le ¡m aturităţii
ta le), ai ajuns la c o n c lu z ia că starea a c e e a n ep lă cu tă era b u n ă,
p e n tr u că r e p r ez en ta c o n se c in ţa iubirii lo r faţă d e tin e. Ai d ezv o l­
tat n ev o ia d e a recrea acel se n tim e n t fam iliar (n e p lă c u t).
(lo p iii ai căror p ărin ţi îi izo lea ză în m o d regu la t sau îi d eza ­
p rob ă atu n ci cân d n u su n t fericiţi se simt. trişti si sunt, chiar nervoşi,
dar în in terioru l lor sunt con vin şi că părin ţii le aco rd ă d ra g o stea
id eală. Fără să îşi d ea seam a, ei c o n fu n d ă d u rerea d e a li n e c o n ­
solaţi cu p lăcerea p r o fu n d ă d e a ii iubiţi d e p ărinţii lor p erfecţi şi,
la m atu ritate, în ce a rc ă să se a lin e sin gu ri recreâ n d tristeţea,
su părarea şi s e n tim e n te le d e n ea lin a rc . A cesta este m otivu l p e n ­
tru care m ulţi o a m e n i nu p o t tre ce p este d ezam ăgiri. D u rerea
p rov o ca tă d e o p ie r d e r e reală are la bază ten d in ţa in c o n ştie n tă tic
a cău ta co n fo rtu l p rin a te sim ţi ru şin at, n eiu b it, vinovat, în fu riat
sau victim izănclu-le.
D acă în co p ilă rie ai fost in m o d fre cv en t n ealin a t, este p osibil
ca la maturitate: să te co n fru n ţi cu a n u m ite lu p te in terio a re atu n ci
câ n d lu cru rile nu m erg b in e . T i se p o a te p ărea d ificil să-ţi păstrezi
ec h ilib ru l in te rio r d acă pierzi un m e c i de ten is p en tr u care ai lu p ­
tat m u lt sau dacă un raport la care ai lu crat asid u u e ste ign orat.
Suferi p en tr u e ş e c şi, u lterior, şi p en tru se n tim e n te le d e tristeţe
sau d e m â n ie la care a p ele zi p en tru alin area d ezam ăgirii resim ţite.
D e p e n d e n ţ a de n e f e r i c i r e

Carl
De fiecare d a cá când eşua o licitaţie, Cari se sim ţea lipsit de valoare ş i era
foarte deprimat. Chiar dacă era conştient de f a p tu l că n u toate licitaţiile
erau o reuşită, sentimentele lui negative erau a tât de, puternice, încât tre­
ceau câteva zile p â n ă îşi revenea şi putea da din nou telefoane. Drept con­
secinţă, slujba lu i era în pnicol.
D u pă ce am lucrat cu Cari o perioadă de timp, a început să-şi dea
seama că resentimentele atunci când pierdea o licitaţie erau complet exa­
gerate. Dl şi-a am intit: J n copilărie m ă simţeam atât de umilit atunci
când gmşeam, încât făceam tot posibilul pentru a evita situaţiile care m ă
pu teau duce spre aşa ceva. h i liceu, nu am dorit niciodată s ă urmez cur­
surile de avan saţi pentru care eram potrivit. A m urmat mereu cursurile,
m ai uşoare. “
Cari îşi aduce am inte de. m ulte momente în care era pedepsit pentru
greşeli. Spre exemplu, îşi aminteşte că odată, când avea şase ani, a scăpai
din greşeală un platou pe care îl ştergea. I s-a spus că este neîndem ânatic
şi neatent şi a fost. p its să plătească pentru un platou nou din alocaţia la i
pe cólm a săptăm âni. Deşi detesta f a p tu l că îşi pierduse alocaţia, niciodată
nu a. p u s la în doială m otivul pentru care fusese p u s s ă plătească platoul.
Aceste am intiri l-au aju tat pe Cari să observe, că, atunci când lucru­
rile. nu decurgeau bine, se alin a sin gur cu nefericirea pe care o simţea imi-
tându-şi p ă rin ţii am : îl puseseră să plătească. înainte, îşi observa cu greu
răspunsurile autocritice pentru că i se părea că le merită şi, mai mult, că
erau potrivite. Acum, a realizat că părin ţii lui, cu care jtă n ă în prezent a
avut. o relaţie bună, nu au dorit ca el să crească paralizat de greşeli şi a
recunoscut că reacţiile lor negative se bazau pe părerea eronată că scăpă­
rile. au fost cauzate de neglijenţa şi de îndărgţriicia lui.
Cari a începui să-şi. dea seama că bubuia să nimicească de d ou ă ori
m ai m ult decât prietenii, şi colegii lui penlrìi a f i la fe l de echilibrat ca ei
atu nci când lucrurile nu mergeau bine. M ai midi, i-a lu at destul de mult
timp să înţeleagă că noi nu eram supăraţi sau dezamăgiţi, atunci când
pierdea o licitaţie. Jn cele din urmă, hotărdreh de a.f i m ai blând cu el însuşi
A u to sa b o ta rea : consolidarea nefericirii

a căpătat m ai m u ltă putere, în tim p ce dorinţa de a se a lin a p n n a u to ­


critici a dispărut. Tot m ai era dezam ăgit atu n ci cân d pierdea o licitaţie.,
d a r îşi păstra echilibrul interior, considerându-se o persoană valoroasă.
Drept rezultat, nu i s-a m ai păru t atât de, dificil să dea urm ătorul telefon.

D a că u n e o r i te în c h iz i în tin e a tu n ci c â n d lu cru rile m er g prost,


c o n ştie n tiz a r e a m o tiv u lu i p en tr u care r e a c ţio n e z i astfel re p r e­
zintă p rim u l pas în elim in a r e a u n e i d u reri care n u e ste n ecesară.
D a că c o n c u r e z i p en tr u u n p o st şi n u eşti accep ta t, cu sig u ra n ţă
că v ei fi d eza m ă g it. D acă eşti c o n ş tie n t d e p red isp o ziţia d e a rea c­
ţio n a la această d e za m ă g ir e sim ţin d u -te d ep rim a t, fără valoare
sau p ierzâ n d u -ţi în c r e d e r e a în tin e în su ţi, în c e p i să o b serv i că
a c e s te s e n tim e n te n e p lă c u te p rin care în c e r c i să te m â n g â i su n t
id e n tic e cu c e le prin care erai „alinat** în co p ilă r ie . A cea stă c o n ­
ştien tizare reprezin tă m ecan ism u l d c care ai n e v o ie p en tru a în ceta
să îţi p ro v o ci o d u b lă su ferin ţă a tu n ci c â n d lu cr u r ile n u d e c u r g
aşa cu m îţi d o reşti.

Valoarea n u se măsoară pri n succes


D acă n u eşti sigu r că ai fost iu b it în co p ilă r ie , există p o sib ilita tea
să îţi m asori v aloarea prin su c c e se le d o b â n d ite . A ce ste su c c e se pot
fi m a jore, d e p ild ă o p rom o v a re im p ortan tă, sau m in o r e, cu m ar
fi câştigarea u n u i j o c d e cărţi. Cu o astfel d e m iză em o ţio n a lă , vic­
toria p o a te d ev en i atât d e im p ortan tă, în câ t îţi este im p o sib il să te
sim ţi satisfăcu t d acă nu reu şeşti d u p ă ce d e p u i atâta efo rt. In plus,
o c o n c e p ţie foarte com p etitivă, d eterm in ată d e team a d e a p ierd e,
p o a te fa ce d ificilă păstrarea u n e i relaţii ap ro p ia te cu p rie te n ii şi
c o leg ii.

M f
feff era un controlor de trafic aerian care ju c a g o lf pentru „a se relaxa
Totuşi, starea lu i se schimba cu fiecare etapă a jocului. D a că ju ca bine, se
82 D e p e n d e n ţ a de n e f e r i c i r e

simţea îm bărbătat şi era o companie p lă c u tă pentru prietenii săi. D ar


d acă nu ieşea aşa cum voia el sau rata o lovitură, devenea ursuz şi rezer­
vat. Chiar dacă ju ca de dragai distracţiei, nu putea tolera ca altcineva să
câştige. D acă u n u l dintre adversari era foarte aproape de el sau înaintea
lui, începea frecvent s ă vorbească atu n ci cân d acesta se pregătea să exe­
cute lovitura. îşi m uta mingea într-o poziţie m ai b u n ă dacă el considera
că nimeni nu se uită. Când prietenii i-au sugerat să nu mai. ia jo cu l atât
de in serios, s-a u itai la ei de parcă a r f i fost nebuni. N u îşi p u tea imagi­
na cum. ar fi p u tu t să nu mai sim tă a tât de intens jo cu l dacă râvnea
d u p ă extazul pe care îl trăia atunci când câştiga. Totodată, se temea de
dezamăgirea pe care o resimţea atunci când pierdea.
In cele din urmă, prietenii lui Jeff au. început să găsească scuze atunci
când acesta îi in vita ia o partidă. într-un fin a l, un prieten de-al lui a recu­
noscut că schimbările temperamentale şi comportamentul nesportiv distru­
geau jocu l şi că găsiseră, un înlocuitor. în acel moment, feff ne-a contactat.
E l ştia de la început că victoria însemna toiul pentru el, dar era con­
vin s de fa p tu l că toată lumea, simte la fel. Nu îşi putea închipui o a ltă
modalitate da a te bucura de acea strălucire specială. Trecând, lunile, feff
a devenii trejdat conştient că în mintea lui existau mereu comentarii nega­
tive. la adresa lui. Spre exemplu, rân d a executat o lovitură slabă s-a con­
siderat un pim i. Cu acest gen de autocritică fermă, nu era dc mirare că
J eff dorea s ă cunoască cloar victoria, nerenunţând, la sentimentele nega­
tive despre sine.
De în d a tă ce Jeff a început să evoce gândurile autocritice pe care le
avea mereu pregătite in sinea sa, şi-a. adus am inte cât de. neim portant se
simţise în copilărie. P ărinţii şi, d u pă aceea, profesorii aveau aşteptări
mari de la el. Ne-a mărturisit: „Singurele momente în care a d u lţii erau
m ândri de mine aveau loc atunci când echipa mea câştiga sau când reu­
şeam să iau un 10. ‘'D eşi de cele mai. multe ori. se simţea ca un ratat, feff
îşi aduce aminte, de asemenea, că se simţea bine şi atunci când p ărin ţii
sau profesorii aveau aşteptări mari. dc la ei
Alito sa b o ta rea : co n so lid a re a n efericirii

Pe parcursul tratam entului, Jeff a fost. deseori, convins dc faptu l a i


noi eram dezam ăgiţi de el pentru că nu reuşea să facă un an um it lu a u
sau pentru că nu se schimba destul de repede, ¡-am p u tu t arăta că d
bănuia că vom aplica aceleaşi standarde imposibile pe care le-a experimen­
tal în copilărie ş i p e caie acum şi le aplica singur.
El a început s ă realizeze că încerca în mod frecvent să se sim tă mai
bine Iratăndn-se cu aceeaşi duritate pe care sim ţea că o merită pe vremea
râ n d era copil. J e ff a a n alizat în că o dată, la vece, aşteptările pe care le
avea de la el însuşi şi a realizat că acestea n u erau rezonabile. Drept iezui­
tul a l muncii, noastre cu Jeff, vocile autocritice, au început treptat să -şi
p ia rd ă din credibilitate.
Pe m ăsură ce a adoptai o atitu din e m ai p o zitivă ş i mai. relaxată faţă
de el însuşi, succesul nu i s-a m ai p ă ru t a f i cheia echilibrului său emoţio­
nal. P u ţin câte pu ţin , a începu/ să se bucure de aspectele, sociale ale jocu­
lu i de g o lf şi să treacă cu mai m ultă seninătate peste loviturile dube sau
ratate. Şi-a rugat prietenii s ă îl ia în considerare dacă aveau nevoie de un
înlocuitor şi s-a sim ţiţi eliberat şi fericit atunci când aceştia i-au mai acor­
dat o şansă. A descoperii că se. putea bucura de jo c u l cu. prietenii chiar
dacă acesta nu s-a desfăşurat aşa cum şi-ar fi dorit el.

D acă a tu n ci cân d o b lii un su cc es te sim ţi atât d e b in e în p ielea la,


în câ t n iciu n alt lu cru nu îţi p o a te o feri o satisfacţie m ai m are,
în se a m n ă că folo seşti p lă c e r e a v ictoriei p en tr u a c o m p e n sa se n ti­
m e n te le d e in su fic ien ţă şi d e n e în c r e d e r e în lin e însuţi- l ’i o b lem a
e ste că, b in e în ţe le s, su cc esu l n u şterg e d e fapt se n tim e n te le n eg a ­
tive care tre b u ie să te a lin e şi, m ai m u lt d e c â t atât, el rep rezin tă <>
fu n d a ţie n esig u ră p e care e ste aşezată starea noastră in terio a ră d e
b in e. O c a zio n a l, c e l m ai talen ta t sp ortiv p ier d e un m ec i, cel m ai
d e şte p t elev p rim eşte n o ta n o u ă şi cel m ai abil om fie afaceri va
su feri p ierd eri. R ec u n o a ştere a fap tu lu i că te fo lo seşti d c su cces
p en tr u a opri v o cile in te rio a re a u to c ritic e şi p en tru a su sţin e
84 D e p e n d e n ţa de nefericire

în c r e d e r e a în tin e în su ţi e ste p rim u l pas sp re a în văţa cu m să t<


b ucuri d e efortu ri în sin e, in d ife r e n t d e rezu ltate.

Cum te vezi pe line prin ochii celorlalţi

O altă c o n se c in ţă a d e p e n d e n ţe i d c su rse e x te r n e p en tru a te


sim ţi valoros şi m er itu o s este că acorzi o im p o rta n ţă ex a g era tă
părerii ce lo r la lte p erso a n e d esp re tin e. Cauţi în m o d co n sta n t
a p rob area şi la u d e le c e lo r d in jur şi te p oţi trezi că îţi sc h im b i în fă­
ţişarea, m u n c a şi m o d u l d e rela ţio n a re so cia lă aşa cum altfel n-ai
fi făcu t-o n icio d a tă , d ev en in d dificil să-ţi dai seam a c e e a c e sim ţi
cu adevărat. Pc d c altă parte, p oţi fi ex tr em d e sen sib il la c e a m ai
m ică urm ă d e critică c c p o a te c o n ţin e su gestii co n stru ctiv e, şi asta
p en tr u că ţie ţi se par d evastatoare, n u ajutătoare.

Sandy
Sandy a fo st creatoare la o mare casă de moda.. Avea un ochi form at pen­
tru culoare şi un sim ţ deosebit a l modelului creativ şi inovat/v. D a r nu se
putea sim ţi satisfăcută de munca ei decât da că îi plăcea şi u n u i prieten
sau coleg. A răta schiţa şi ailor persoane şi implementa sugestiile, lor deoa­
rece punea u n preţ m ai mare pe părerile hrr decât p e ale ei. In consecinţă,
modelele ei n u erau decăt nişte umbre a ceea ce ar f i pu tu! realiza d a că ar
f i fost, capabilă s ă a ib ă încredere în gândirea ei artistică. Sandy ntt primea
oferte im portante şi ne-a consultat deoarece credea că poate trebuia să-şi
schimbe cariera.
A crescut într-o fa m ilie care avea mari aşteptări de la copii. D acă ea
realiza un desen şi scria o poveste^Juirinţii şi, inconştient, m ulţi dintre
profesorii ei, îi sugerau s ă fa c ă schimbări d u p ă gusturile lor. In ciuda fap­
tu lu i că poveştile şi desenele erau creaţii artistice, h ti Sandy i se spunea:
„N u fa ce soarele a tâ t de galben “ sau „De ce'nu scrii un f in a l diferit la
povestea la ? “ d â n d făcea schimbările sugerate, Sandy descoperea că
munca « era lăudată. Deoarece se sjm ţea deja nesigură şi nepotrivită
pentru munca ei, Sandy avea nexioie de. aprobarea altora pentru n-şi
A u to sa b o ta rea : consolidarea nefericiri i

menţine echilibrul interior. Curând, ea desena si scria doar pen tru a


atrage complimentele celorlalţi, şi n u pentru a se sim ţi şi ea bine, lú a atât
de m u lţu m ită de laudele primite, încât nu şi-a d a t seama de preţul pe care
îl plătea, şi anum e devalorizarea propriei creativităţi.
În că de la început, lui Sandy i s-a părut, dificil s ă lucreze cu noi. Ime­
d ia t ce ne împărtăşea un g â n d sau o experienţă, dorea ca noi să ne expri­
măm părerea. Spre exemplu, du p ă prim a noastră întâlnire a vrut să ştie
d acă noi credeam că ea ar f i trebuit să-şi schimbe cariera. C â n d i-am sfnts
că problema consta, în realitate, în fa p tu l că propria ei părere nu conta şi
că n u era o soluţie ca noi să-i spunem ce s ă facă, ne-a acuzat cu am ără­
ciune că m t vrem. s ă o ajutăm .
Sandy s-a lu ptat din greu cu durerea pe care a resimţit-o atunci când
noi nu am vru i să intervenim şi când a trebuit să îşi controleze singura
viaţa. In cele din urmă, a începui să sim tă că ţineam la ea înlr-un mod
nou şi diferit. A începui să realizeze că ea însăşi trebuia să decidă. I med iul
ce concentrarea s-a schimbai dc. la ceea, ce gândeam nui la ceea ce gândea
ea, a expeiimentut libertatea, de a f i judecătoarea propriilor creaţii şi acţiuni.
Modelele ei au început să reflecte această schimbare şi adevăratele ei abili­
tăţi au ieşit la iveală. Sandy a decis că îşi dorea să continue carina pe
care o alesese de la început,

D a că eşti o p ersoan ă care aşteap tă să îi ev a lu e ze ceilalţi efo rtu rile,


îţi p o ţi a m in ti cu sigu ran ţă că, atu n ci cân d părinţii sau a lic p er­
so a n e im p o r ta n te aveau aştep tări m ari d e ia tin e, d ev rn ca i c o n ­
vins că id e ile , g â n d ir ea şi d e c iz iile p e c a te le luai nu erau d esin i
d e b u n e şi că te sim ţeai m ai în sigu ran ţă şi m ai b in e când aşteptai
in d ica ţiile celorîaţi. D eşi aştep tă rile lo r erau n ere a lis le, p ărinţii şi
alţi a d u lţi în c e r c a u să te ajute şi n u îşi d o rea u să devii u n adult
căruia îi vin e g re u să aibă în c r e d e r e în el în suşi. A ceastă in fo r­
m a ţie te va ajuta să îţi revii atu n ci câ n d d e p e n d e n ţa d e n efericire
te d eter m in ă să te sim ţi m ai b in e d evalorizân du -ţi p ro p riile a b ili­
tăţi sau su p raevalu ân d c o m p e te n ţe le celorîaţi.
86 Dependenţa de nefericire

Căutarea consolării în n efericire

D acă p ărin ţii ţi-au în ţe le s g reşit n e v o ile sau , d in tr-u n a n u m it


m otiv, n u au p u tut ţin e c o n t d e e le , d in d ra g o ste p en tr u ei şi în
în ce rc a re a d e a ţin e la tin e în su ţi la fe l cu m ţin e a u şi ei, ai d e z ­
v o lta t d o rin ţa d e a te face fericit p ro d u c â n d u -ţi d isc o n fo r tu l fa m i­
liar altădată. C o n se cin ţa im p o r ta n tă e s te că, d eşi faci a le g er i care
îţi ad u c adevăraLa fericire, u n e o ri ţi se p are că te afli în cău tarea
fericirii cân d , d e fapt, n u în ce rc i d e c â t să recreezi c e e a ce o p er­
so a n ă d in ex te r io r ar n u m i m ai cu râ n d n efer icir e.
D acă, iară să-ţi dai seam a, ai d ezv o lta t u n a p etit p en tr u o falsă
p lă ce re p ro d u să d e n efer icir ea ta, e s te p o sib il ca adevărata p lă­
c e r e să n u tc m ai satisfacă. In acela şi tim p , îţi p ăstrezi d o r in ţe le d e
a e x p e r im e n ta adevărata fericire (şi d e a c e e a , citin d a ce ste p a g in i,
p o ţi face sch im b ări în b in e ). R ezu ltatu l e ste că viata ţi se p o a te
p ă rea un m o n ta g n e russe e m o ţio n a l.
In a n u m ite m o m e n te , d e fieca re dată câ n d e x p e r im e n te z i
adevărata fericire, în a d â n cu l su fletu lu i p oţi sim ţi ab sen ţa n e fe r i­
cirii p e care ai co n fu n d a t-o cu fericirea şi p o ţi în cerc a su p lin ir ea
ei. N o i n u m im reacţia Ia p lă ce re a adevărată, care îi d e te r m in ă p e
o a m e n i, in c o n ştie n t, să ca u te n efer icir ea o reacţie adversă la piarne.
R ea cţiile ad verse la p lă ce re su n t o m an ifesta re a d e p e n d e n ţe i d e
n efer icir e. A şa se ex p lic ă , în a n u m ite m o m e n te , cel m ai c o n tr o ­
versat co m p o r ta m e n t lim an — o a m e n ii care „au Lotul1' şi d u p ă
a c e e a d istru g c e e a ce au.
R ea c ţiile ad verse la p la c e te se m a n ifestă tot tÎiApuI, în m o ­
d u ri b an ale. O a d o le sc e n tă p e care o c u n o a şte m a fo st invitată la
b a lu l d e ab solvire d e u n băiat p e care îl p lăcea. Im tjdiat d u p ă
a c e e a , s-a g â n d it la fap tu l că nu fu sese invitată la o p e tr e c e r e la
ca re u n ii d in tre p r ie te n ii e i se d u c e a u . în scurt tim p , se n tim e n te le
e i b u n e s-au ev a p o ra t şi se sim ţea m izerab il si nedorfilă.
A u to sa b o ta rea : consolidarea nefericirii

R eacţiile adverse la p lăcere su n t m otivul p en tru care o a m en ii


reacţion ează, în m od frecven t, dar n ein te n ţio n a t, prin d ep resie sau
prin acţiu n i con tra re p rop riilor in terese. P oate îţi am inteşti m o ­
m en te în care ai o b ţin u t su ccesu l sau ai ex p er im en ta t un alt g en d e
plăcere şi d u p ă a ce ea ai reacţion at creându-ţi o stare negativă.
Poate că te-ai sim ţit d ep rim at, te-ai luat Ia ceartă cu cineva apropiat,
ai avait u n „accident", ai p ierd u t un lucru d e valoare sau ai uitat să
îţi în d e p lin e şti o sarcină. In acel m o m e n t, aceste co n se cin ţe n ep lă ­
cu te p rob ab il că ţi s-au părut p ro fu n d e şi n eaştep ta te. A cum p oţi
observa că, u n e o ri, atu n ci cân d ex p er im en te zi p rea m ultă plăcere,
ai n ev o ie d e o circum stanţă care să ţi se pară fam iliară sau liniş­
titoare, dar n efericirea este a ceea care te p o a te d eterm in a să recre­
ezi d iscon fortu l in terio r p e care l-ai învăţat în copilărie.
V estea b u n ă este că atu n ci cân d p oţi re cu n o a şte şi an ticip a
reacţiile adverse p lăcerii, ai în c e p u t deja să te elib e re zi din st tun­
so a rea n e r e c u n o s c u tă p ână acum a d e p e n d e n ţe i d e n efericit e.

Autosabotarea în dragoste, la serviciu şi a propriei sănătăţi

P rob abil că ai ob serv a t că a tu n ci cân d îţi stabileşti un sco p , u n e ­


ori îţi e ste g re u să n u r e n u n ţi la el. P robabil că îţi este g reu să dai
startul sau în c e p e să ţi se pară su fo c a n t şi răm âi iară resurse. D upă
a ceea , un p rie te n sau un vecin îţi vorb eşte d esp re o m eto d ă c:are
„dă rezultate" şi o în ce rc i. Este p osib il să fi reu şit p en tru o p eri­
oa d ă , dar, în c e le d in urm ă, vei d esc o p e ri că ţi-ai p ierd u i d orin ţa
d e a m ai c o n tin u a . C ee a ce p rob ab il că n u ai ştiu t p ân ă a cu m este
că, cel m ai a d esea , d e p e n d e n ţa d e n efer icir e îţi sab ota c e le m ai
m ari efortu ri. D acă ai ii ştiu t d in a in te acest lucru, p ro b a b il că n u
ai îi fo st atât d e d escurajat câ n d ţi-ai p ier d u t avântul savi ai renu ţat
şi ţi-ar fi fost m u lt m ai u şor să c o n tin u i d e u n d e ai răm as p en tru
a-ţi a tin g e scop u l.
88 D e p e n d e n ţa de nefericire

Elaine
E laine era o femeie singură, în ju r de douăzeci de ani, care se descurca
destul de bine, fiin d broker în dom eniul afacerilor imobiliare. Problema
este că situ aţia ei fin a n cia ră n u era deloc sub control şi şi-a d at seama câţi
bani avea în cont doar atu nci când cecurile n u a u mai p u tu t f i plătite.
Deşi E laine ştia că dobânda era exagerat de mare, cărţile ei de credit erau
mereu la limită. A pierdut câteva fa ctu ri şi nu a m ai aju ns s ă le achite şi
pe celelalte, ceea ce i-a distrus credibilitatea f a ţă de creditori şi a fo st obli­
g a tă să plătească o ra tă m ai mare pentru toate tipurile de credit.
Chiar E lam e a fost cea care şi-a d a t seama că problema cu ban ii i se
trăgea din copilărie. P ărin ţii ei aveau o situ aţiefin acia ră bună, d a r le era
team ă că o răsfaţă prea m ult pe Elaine, cum pdrându-i multe lucruri. 1-au
stabilit o alocaţie f ix ă şi o forţau să economisească dacă dorea să-şi cum­
pere ceva. Elaine aştepta o eternitate p â n ă să-şi cumpere o jucărie pe care
şi-o dorea. Făcând mereu economii, nu putea avea niciodată ceea ce îşi dorea.
In timp ce am intirile lui Elam e se concentrau mai ales pe momentele
în care. p ă rin ţii ei îi refuzau jucăriile pe care şi le dorea, nouă n i s-a p ă ru l
că grija lor de a nu o răsfăţa prea tare i-a determinai să nu-i ofere aces­
teia mângâierea şi afecţiunea de care avea nevoie când a crescut m ai
■mare. Dependenţa de nefericire fie care a învăţat-o im itând comportamen­
tu l părin ţilor s-a cristalizat într-un conflict legat de cumpărarea cât mai
multor lucruri.
Deloc surprinzător, în momentul in care a p u tu t avea propriile câr­
duri de. credit, s-a trezit că se lu p tă pentru a se descurca financiar. Când-
lucrurile s-au în rău tăţit cu adevărat, a con su ltai, nişte planificatori
fin a n cia ri şi. a citit cărţi despre adm inistrarea banilor. Chiar a luat şi un
îm prum ut pentru a-şi achita toate cărţile de credit, pe care de atu nci le-a
suspendat. D a r n iciu n ul dintre aceste eforturi nu a dcfi rezultate, deoa­
rece, d u p ă o perioadă, defiéndanla ei de nefericire i-a slăbit hotărârea. A
completat şi a trimis un form ular pentru u n nou. card de credit, care i-a
fost trimis pe e.-mail, a pierdut şirul cecurilor şi şi-a iu m părat lucrurile pe
care şi. Ic dorea, f ă r ă să se gândească d a ră şi le putea perm ite sau nu.
A utosabotarea.' con so lid a rea nefericirii

intr-un fin al, când creditorii au ameninţat-o că o vor acuza de imposibilita le


dc plată, ne-a consultat.
A m ajutat-o pe Elaine s ă înţeleagă că problema, ei nu era doar gestio­
narea greşită a banilor, ci şi dependenţa de nefericire. S-a p riva t de con­
fort prin recrearea sentimentelor pe care. credea, în copilărie, că p ărin ţii le
doresc pentru ea. Deşi la su prafaţă problema părea s ă aibă legătură doar
cu adm inistrarea deficitară a finanţelor, consecinţa era că îşi făcea ninni
griji dacă îşi permitea să cumpere ceea ce îşi dorea. N u a fost nimic greşit
în reformele fin an ciare de bază pe care le-a încercai. A devărata problemă
a fost că a presupus că acestea vor funcţiona şi a fost lu ată complet prin
surprindere când soluţia ei s-a dovedit eronată. De în d a tă ce. a devenit
conştientă de nevoia de sabotare a propriilor eforturi pentru a redobândi
controlul asupra finanţelor, s-a concentrat pe schimbarea situaţiei. ,4
renunţai la cârdurile de credit şi a aruncat scrisorile nedeschise care solici­
tau s ă ceară altele noi. Şi-a lu at un carnet de cecuri în care îi rămânea o
copie şi în tim pu l şedinţelor cu noi îşi plan ifica plăţile. C ând a început să
se enerveze pentru că pierdea tim pul, a ales s ă îşi planifice plăţile înainte
de a veni la o n ou ă şed in ţă şi d u p ă aceea ne arăta contul recalculat.
Bineînţeles că mai existau momente in care dependenţa lui Eiaine de
nefericire o trăgea în apoi şi o convingea s ă cheltuiască m ai mult. Dar,
tlecăl s ă se. folosească de ocazia de a renunţa la întreaga muncă pentru
a-şi reveni financiar, a plan ificat să elimine cheltuielile inutile. 'Defilat,
Elaine, a ieşit din datorii. Pentru prim a d a tă şi-a p u tu t cum păra ceea ce
îşi dorea sa u avea nevoie fă ră să creeze un haos fin an cia r care i-ar fi dă u ­
nat m ai târziu.

D acă ex istă d o m e n ii d in viaţa ta p e care ai p rom is în rep eta te


o cazii să le îm b u n ă tă ţeşti, dar ţi-ai p ie r d u i h otărârea pe d ru m u l
spre a tin g e re a sc o p u lu i, există şa n se ca în această d ir e c ţie d e p e n ­
d en ţa d e n efericire să se ex p rim e cel m ai p u tern ic. în Partea a Il-a,
îţi o fer im sfaturi clare p en tr u a te p u tea ajuta în d o m e n ii cu m ar
li să n ă ta tea şi form a fizică, serviciu l şi relaţiile.
90 D ep e nd en ţa de nefericire

Păstrarea fericirii

D e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e se p o a le afirm a cu p u tere, cel m ai stă­


ruitor, atu n ci cân d le sim ţi fericit. P robabil că to cm a i ai avut un
su cc es în carieră, ţi-ai făcu t un n o u p rie te n sau te-ai în d r ă g o stit, ai
p ier d u t a c e le câteva k ilo g ra m e în p lu s care îţi d ă d ea u d u reri d e
cap sau ai avut p u r si sim p lu n o ro c. In lo c să-ţi savurezi fericirea,
te sim ţi d ep rim a t, d eza m ă g it d e tin e în su ţi, n ervos sau iritai. Sau
p o a te ch ia r faci ceva autodistructiv: îţi u iţi cârdu l d e cr ed it într-un
m a g azin , Le îm p ie d ic i d e o b o rd u ră p e care ar fi tre b u it s-o vezi şi
îţi sc râ n leşti g lezn a , eşti cât pe-aci să p r o d u c i un a c c id e n t sau îţi
c h e ltu ie şti b an ii într-un m o d n ec h ib z u it. R eacţiile ad verse la p lă­
cere p o t fi foarte b lâ n d e, cu m ar fi un se n tim e n t tem p o r a r d c
neatractivitate, d ar şi foarte severe, d e p ild ă p u n e r e a în p erico l a
slu jbei sau rănirea „accidentală".
P o a te , la fel ca m ajoritatea o a m en ilo r , n u ai o b ser v a i n ic io ­
dată legătu ra d in tre a te sim ţi b in e şi, im ed ia t d u p ă a c e e a , sen za ­
ţia d e n efer icir e. P rob abil că ai ajuns la c o n c lu z ia că atât fericirea,
cât şi n efer icir ea su n t im p revizib ile şi in c o n lr o la b ile . A cest se n ti­
m e n t d e n e p u tin ţă ap are p en tru că e x p e r ie n ţa in te rio a ră a u n e i
p e r s o a n e e ste atât in co n tr o la b ilă , cât şi tu lb u rătoare.
Sau p o a te că ai o b servat că fericirea pe care o sim ţi d ese o ri
este cu rm ată b ru sc d e g â n d u ri sau stări n e p lă c u te sau d e lucruri
care „m erg prost". P rob abil că te-ai d ecis că fericirea e ste trecă­
toare şi că este o n e b u n ie să aştep ţi p rea m u lte d e la viaţă.
în fieca re caz. adevărata p ro b lem ă e ste că o d e p e n d e n ţă d e
n efer icir e te face să le sim ţi in co n fo rta b il d acă ai p arte d e „prea
multă" p lă ce re şi o c o m p e n se z i creâ n d n efer icir e într-un alt d o ­
m e n iu al vieţii tale.

M elanie
M elanie îşi crea sin g u ră probleme alu n ei când lucrurile îi mergeau bine.
D acă se sim ţea trium fătoare sau competentă, u ita s ă se d u c ă la o în tâ i -
A ulosabotarea: consolidarea nefericirii 91

nice pe rare o stabilise sau lăsa un prieten s ă o aştepte la an restaurant,


îşi pierdea portofelul sau îşi lăsa cheile în maşină. Ea nu avea uicro idee
ră aceste incidente erau de f a p t nişte reacţii adverse la sentim entul de feri­
cire. Fiecare eveniment neplăcut părea să a ibă loc din cauza neatenţiei..
Melanie era m ai aten tă o perioadă, dar, în cele din urmă, îşi făcea sin­
g u ră rău. C ând şi-a u itat cheile în m aşină, în tim p ce motorul era pornii,
şi a pierdut o întâlnire im portantă la serviciu, a decis s ă caute ajutor.
A m încurajat-o pe M elanie să reflecteze la ceea ce s-a petrecut în via ţa
ei înainte de a-şi uita cheile în maşină. Şi-a dat seama că se simţise p r i­
cită pen tru că fusese prom ovată. In tim p ce lucra cu. noi, Melarne şi-a dat
seama, că de fiecare d a tă cân d era fericită simţea o nervozitate care nu-i
dădea pace decât d u p ă ce acel sentim ent de, bucurie trecea. Uitarea cheilor
în m aşin ă era doar o manifestare a nevoii ei nerecunoscute de a-şi
redobândi echilibrul interior, rreându-şi disconfort.
M elanie a a v u t ocazia, de asemenea, de a vedea cum se manifestau
aceste reacţii adverse în relaţia cu noi. fn mai multe rânduri, s-a sim ţii
bine lucrând, cu noi şi era nerăbdătoare să ne reîntâlnească, d a r a uitat
să-şi programeze ceasul şi a dormit când trebuia să fie la programare.
O d a tă a greşii ieşirea de pe au tostradă şi a întârziat 2 0 de minute. I ’r
lân gă aceste experienţe, au existai momente. în care şi-a sabotat intenţio­
nat plăcerea pe care o anticipa în şedinţele, noastre, fiin d com ânsă că se
lupta cu o dependenţă dc nefericire.
L a cererea ei, am ajutat-o să-şi creeze un p lan pentru combaterea m ie ­
riilor ei adverse fa ţă de plăcere. De fiecare d a tă când se sim ţea optimistă,
se gândea s ă se uite la chei im ediat ce ieşea d in maşină. /I folosit serviciul
com paniei de telefonie în zilele cân d avea întâlnire cu noi. Şi-a p u s bileţele
p e uşa frigideru lu i pentru a-şi am in ti de întâlnirile sociale şi de zilele de
naştere ale prietenilor.
l-am atras atenţia că nevoia ei de se sim ţi nefericită putea deveni tem­
porar m ai puternică, o reacţie la noile ei soluţii de a fi fericită. Pentru a se
proteja de aceste reacţii, şi-a m ai făcu t u n rân d de chei ale m aşinii, le-a pu s
în portbagaj şi şi-a rugat prietenii să o sune înainte pentru a-i reaminti că
92 De p en d en ţa de nefericire

trebuiau s ă se întâlnească. In tr-u n m od interesant, când M elanie reuşea


s ă preîntâm pine o astfel de reacţie, deseori avea u n coşmar în care se
sim ţea prizonieră a ceea ce încercase s ă evite pe parcu rsu l zilei. Spre exem­
p lu , când. u n prieten a sunat-o să-i a d u că am inte că aveau o întâlnire la
p râ nz, de care M etanie ar f i uitat, ea ne-a sp u s: „Am visa t că m i-am lăsat
prietenul sin g u r la restaurant, în tim p ce eu rămăsesem în biroul meu,
lucrând. M elanie a p u tu t observa cât a progresat p rin fa p tu l că depen­
denţa ei de nefericire a p u tu t răm âne doar la sta d iu l de vise.

D acă în c e p i să ob servi m e to d e le prin care iţi faci viaţa d ificilă


ch iar a tu n ci cân d te sim ţi fericit, vei v ed ea că viaţa n u e ste atât d e
ca p ricioasă şi im p revizib ilă p e cât cr ed ea i. T u eşl.i cel care îţi fa c i
via ţa aşa cum ţi-o doreşti, chiar si în situ a ţii la care n u te-ai fit gândit.
C u a cest n o u m o d d e a a c ţio n a şi cu strategiile p e care le vei găsi
în Partea a Il-a p en tru p r e în tâ m p in a r e a rea cţiilo r ad verse la p lă ­
cere, vei afia m e to d e d e a a n ticip a astfel d e reacţii şi d e a îm p ie ­
d ica d ecla n şa r ea lor.

Subminarea victoriei
P oate eşti u n a d in tr e p e r so a n e le care p ersev erea ză d o a r până
câ n d îşi a tin g e sc o p u l, con sta tâ n d ap oi că victoria dc-abia câşti­
gată îi scap ă p rintre d e g e te . S co p u l p o a te fi atât n eim p o r ta n t, d e
p ild ă să te ap u ci d e alergat, cât şi sem n ificativ, d e ■exemplu p ro­
m ovarea ca m a n a g e r în co m p a n ia u n d e lu crezi. R ăsturnările d e
situ aţie care au loc te p ot su rp rin d e, d a te fiin d lin iile sau ch iar
anii în care ai m u n c it d in greu , şi ţi se p o a le p ărea foarte d ificil să
vezi că a c e stea su n t rezu ltatu l rea cţiilo r tale ad verse faţă d e se n ti­
m e n te le p ozitive şi su ccesu l d o b â n d it. L egătu ra p o a te fi lă cu tă cu
g reu dacă su cc esu l tău e ste su b m in a t d e o p r o b le m ă care apare
d in se n in sau dacă răm âi trium lător, dar d e sc o p e r i că n u te p oţi
b ucura d e realizarea la.
A u to sa b o ta rea : consolidarea nefericirii 93

Seth
Adm inistratorul unei firme, Seth, a „scăpat“ de sărăcie pentru, a deveni
un pilon de bază a l com unităţii. A ju ta conducerea orchestrei locale .şi a
m uzeului de a rtă şi comisiile „panglicilor-albastre“ pentru repunta guvei-
namentală. Seth îşi adora soţia şi era tatăl m ândru şt iubitor al celor
patru copii ai săi. Intre timp, şi-a neglijat propriile afaceri. Cel mat impor­
tant, deşi avea venituri consistente, n u ajungea n iciodată să-şi plătească
taxele la stat. D u p ă şapte an i în care nu h i plătise nici măcar o taxă. a
realizai că se afla într-un mare pericol şi a venit să ne consulte.
Pe m ăsură ce am lucrat împreună, şi-a am intit că şi atunci când cm
copil îşi sabota succesul. Sjrre exemplu, datorită abilităţilor lui extraordinare
de scufundător câştigase o bursă la un colegiu excelent, pe care p ărinţii lui
nu şi l-ar f i permis niciodată. Imediat d u pă ce a muşii să intre în echipa
universităţii, în al doilea an, a început să rişte din ce în ce mai mult,
scufundăndu-se prea aproape de navă. Intr-un fin al, s-a lovit la spate atât
de tare, încât şi-a fisurat o vertebră şi nu a mai p u tu t face scufundări.
Bineînţeles, nu a realized că riscurile pe care şi le asuma şi lovitura erau
nişte reacţii adverse la plăcerea p e care o simţise atunci când primise bursa
şi reuşise să devin ă scufundător. Acum, a observat că omisiunea lui dr a
plă ti taxele a rezultat din aceeaşi dorinţă de a-şi „otrăvi“ roadele munci/.
Pe m ăsură ce, a înţeles procesul, Seth s-a hotărât să n u lase ca depen­
denţa de nefercire sări ruineze viaţa. .4 angajat, un avocat şi a mutat cu
succes acuzarea, prezent.ându-i-se serviciului fiscal un p la n pentru tichii fi­
rea taxelor, p lu s dobânda şi penalităţile. j4 angajai o contabilă a tic să
aibă g iijă de fin an ţele personale şi i-a spus acesteia să-i ceară toate docu­
mentele necesare pe baza cărora trebuia s ă îşi achite laxele, în livrate an.
Seth a în văţat să fie a tent şi la celelalte metode prin care era tentat să aibă
un comportament riscant. Spre exemplu, a realizat că atu nci când era sin ­
g u r conducea prea repede f a ţă da condiţiile drum ului.
Peste un timp, Seth s-a p u tu t bucura da v ia ţă fă ră să-şi m ai cauzeze
suferinţă. Reacţiile lui adverse a u fost reduse la su părări mici, cam a r f i
uitarea că/iii pe care o citea în avion. Seth a realizat că aceste mici obstacole
94 Dependenţa de nefericire

erau reacţii la progresul uim itor pe care îl făcea. Le folosea ca pe nişte


ocazii de a-şi reîn noi hotărârea de a se bucura de via ţa pentru care m un­
cise atăl de mult.

E xistă o a m e n i care îşi su b m in e a z ă su c c e su l p rin m o d a lită ţi in vizi­


b ile p e n tr u ei, d e o a r e c e d isc o n fo r tu l p e care şi-l p r o d u c c o r e s­
p u n d e valor ilo r p e care le-au în văţat în co p ilă r ie şi p e care sim t că
le m erită.

Sophie
Sophie a lucrat ani. întregi la crearea unei com panii de relaţii publice de
succes. Apărea în reviste şi era ru gată să vorbească în c a d m i unor confe­
rinţe naţionale. Cu toate acestea, afacerea ei era în pericol de a fa lim m ta
deoarece i se părea teribil de dificil să trim ită fa ctu ri clienţilor sau s ă înca­
seze ban ii cm c i se cuveneau. Se simţea inconfortabil atu nci câ n d se gâ n ­
dea s ă „alerge" d u p ă ban ii ra w i se datorau şi spunea că aceştia nu erau
foarte im portanţi. D in fericire, n luni în considerare îngrijorarea priete­
n ilor dându-şi seama că era p e p u n c tu l de a-şi p u n e în pericol afacerea şi
atunci ne-a consultat pe noi. Sophie cara o fire serviabilă. Pentru că tra
a ltru istă şi se pu nea întotdeauna pe u ltim u l loc, acest lucru o făcea să se
sim tă valoroasei şi fericită. Cât tim p lucra pentru altcineva, o făcea la
randam ent maxim, deşi mereu i se păru se dificil să a ibă încredere în ideile
ei. C ând com pania pentru care. lucra a fo st cu m părată de una mai mare,
şi-a început propria afacere.
In tim p ce afacerea se afla într-un proces de dezvoltare, Sophie avea
un serviciu de facturare bine p u s la punct. C ân d firm a ei a început să
funcţioneze; şi a devenit, o companie dc; succes, lu i Sophie i s-a p ă ru l din
ce în ce m ai dificil s ă factureze şi să colecteze banii. Spunea că era p u r şi
sim plu dezgustată de întregul proces a l plăţilor. Cu cât se. b u d in i m ai
m u lt de succes, cu a tâ t m ai pu tern ică a devenii şi nevoia ei de a se sim ţi
virtu oasă prin necolectarea banilor care i se cuveneau.
A ulosabotarea: consolidarea nefericirii

l-am explicat Sophiei că echilibrul interior era m enţinut de dou ă surse,


incompatibile de bine: plăcerea adevărată a aprecierii şi grijii pentru pro­
pria persoană şi falsa- plăcere (nefericirea deghizată) de a se sim ţi servia­
bilă. Succesul a perturbai această balanţă, ia r ea încerca să-l restaureze
sabotându-L Dependenţa ei de a se sim ţi valoroasă fiin d serviabilă a fost
efectiv ascunsă în spatele plăcerii de a renunţa la banii care i se cuveneau.
Pentru, o perioadă, Sophie, nu a p u tu t înţelege ceea ce spunem, deoa­
rece s-a sim ţit foarte bine atu n ci când a. refuzai s ă se concentreze p e fa ctu ­
rarea şi pe colectarea banilor. Deloc surprinzător, de fiecare d a tă când îi
dădeam câte o factu ră, ajungea m ânioasă la concluzia că noi ne făceam
griji pentru bani, nu pen tru ea. Ne-a spus că, dacă ne pă sa intr-adevăr
de ea, n u aveam nevoie s ă fim p lătiţi. I se părea imposibil de crezul că noi
ne doream cu adevărat să o ajutăm , d a r că aveam nevoie s ă fim recom­
pensaţi pen tru eforturile noastre profesionale.
Pe m ăsură ce lunile treceau, munca cu Sophie n jrrogresal, a recunos­
cut că eram dedicaţi fericirii ei chiar dacă ii factu ram în continuare ser­
viciile prestate. Cu toate acestea, ea nu pu tea aplica acelaşi raţionam ent
propriilor ei eforturi în ceea ce priveşte clien ţii Jn cele din urmă, a obser­
vat că-şi pu tea aju ta clienţii cooperând bine cu aceştia, f ă r ă să-şi depre­
cieze propriile eforturi. N u a trecut m ult tim p şi a realizai singură că
privarea ei de răsplată, care o făcea foarte fericită pentru că i. se [rărea dez­
interesată, nu era o virtu te socială, ci. m ai degrabă o manifestare a depen­
denţei de nefericire.
In tim p ce Sfidile îşi dorea s ă se schimbe, a p u s la îndoială fa p tu l că
avea destulă forţă interioară pentru a acţiona, singură. La sugestia noas­
tră, a an gajat un contabil cu ju m ă ta te de normă, a cărui un/că sarcină
ira s ă factureze şi s ă colecteze banii. C ân d a fo st ten ta tă s ă in stn iiască
contabilul să n u fa c t ureze un ui clim i sau s ă uite de datoria altu ia, m ai
în tâ i discuta, cu noi şi reuşea deseori s ă n u se m ai amestece în treburile res­
pective. Sophie a descoperit pentru prim a d a tă că era cea m ai fericită
atunci când m unca ei era apreciată şi recompensată.
96 D e p e n d e n ţa de nefericire

D aca d e sc o p e r i că îţi atin gi u n sc o p la care ţii m u lt şi p en tr u care


ai m u n c it clin g re u d oar p en tr u a-1 su b m in a în vreun fel, în ­
se a m n ă că se m a n ifestă e fe c te le d e p e n d e n ţ e i d e n efer icir e. In
P artea a Il-a, te vom ajuta să p ăstrezi şi să sp oreşti su cc esu l p e care
l-ai o b ţin u t.

Dependenţa de mâncare, băutură, sex şi muncă

C ele m ai m u lte d e p e n d e n ţe su n t o e x p r e sie a d e p e n d e n ţ e i d e


n efer icir e, dar p o t ii in terp reta te şi ca n işte reacţii adverse faţă d e
p lă cere. D e p e n d e n ţ e le răm ân atât m isterioase, cât şi d ificil d e
rem ed iat.
R ec en t, s-au d e p u s m ari efortu ri p en tr u a e x p lic a fap tu l că
a cestea ţin d e g e n e tic ă , fiin d d e te r m in a te d e d er e g la r e a u n o r su b ­
stanţe sau a stru cturii creier u lu i, dar ce rc etă rile n u au a d u s su fi­
c ie n te d ovezi în a ce st sens. C ea m ai p u ter n ic ă d o v a d ă arată că
d e p e n d e n ţ e le nu su n t în tip ă rite în erei e r e le n oastre, ci au rezu l­
tat d in n ev o ia d e n efer icir e p e care am d ep rin s-o. A cest Inerti se
în tâ m p lă d e o a r e c e d e p e n d e n ţ e le su n t d e fapt n işte c o m p o r ta ­
m e n te în văţate, p e care m ulţi indivizi d e p e n d e n ţi le p o t elim in a
d in c o m p o r ta m e n tu l lor cu ajutorul u n u i p ro ce s p sih o te ra p eu tic
sau prin p articip area la g ru p u ri d e o rien ta r e a relaţiilor.
C ele m ai d e p e n d e n t e c o m p o r ta m e n te rep rezin tă o e x p r e sie
a d o r in ţe lo r c o n fiic tu a le care p o t p rovoca reacţii adverse la p lă­
ce re . T ocm ai am d iscu ta t d esp re acest g e n d c reacţii, in care p er­
so a n e le n u ştiu d acă să a leagă în tr e fericire şi n efer icir e. E x p er i­
m en tarea plăcerii adevărate este precedată d e o n ev o ie in co n ştien tă
d e a e x p e r im e n ta n efericirea , în tim p ce e x p e r ie n ţe le n efericirii
rezu ltă d in tr-o lu p tă p en tr u p lă cerea con stru ctivă.
In con trast, ec h ilib ru l in te rio r al m u lto r p e r s o a n e d e p e n ­
d e n te e ste su sţin u t d e p lă ce re a sim u ltan ă rezu ltată d in a ceste
d o u ă m o tiv e in co m p a tib ile . Căi alte cu v in te, p e r s o a n e le d e p e n ­
d e n te p o t a m e ste c a d o u ă surse total in c o m p a tib ile d e ec h ilib ru
A u to sa b o ta rea : consolidarea nefericirii

in terio r — p lă c e r e a adevărată cu ce a distructivă (p lă c er ea care


h ră n eşte d e p e n d e n ţa p en tr u n e fe r ic ir e ). G u rm an d u l îm b in ă p lă ­
c e r e a m â n c a tu lu i c u vina d e a m ân ca p rea m u lt. In r e le m ai m u lte
cazuri, p e r s o a n e le îşi d u c p lă ce rile la e x tr e m , iar acest lucru le
p r o d u c e n e fe r ic ir e . P e lâ n g ă cei care m ă n â n că prea m u lt. există
şi o a m e n i care m u n c e sc p rea m u lt, care e x a g e re a ză cu efectu a rea
ex e r c iţiilo r fizice, care su n t în p e r m a n e n ţă în cău tarea cu ceririlo r
d e n atu ră se x u a lă sau c o n su m ă p rea m u lte b ăuturi a lc o o lic e.

Eleanor
Eleanor provine dintr-o fam ilie în care mâncarea reprezenta o mai mare
d ovadă de dragoste decât afecţiunea fizică. Pe când era copil, Eleanor era
rareori, îm brăţişată şi a în vă ţa t să accepte lipsa apropierii şi să se aliar sia
gură, Pe m ăsură ce a crescut şi venea acasă su părată de la scottiti din
cauza u n u i test la care nu se descurcase bine sau a ciondănelii cu un iubii,
se simţea virtu oasă atunci când rezista tentaţiei dr a-şi „deranja" pariaţii
cu problemele ei. în loc să meargă la ei doar din simpatie sau prati 11 <>
îmbrăţişare, se retrăgea în camera ei şi se, liniştea consumând dulciuri.
în adolescentă, Eleanor apela la maneare pentru a se musala, mai
ales atunci când lucrurile mergeau prost. A luat in greutate, a încetai să
m ai fa c ă exerciţii fizice, deoarece îi era je n ă s ă fie vă zu tă în haine de sp a rt
şi a devenit supraponderală. A încercat diete peste diete, d a r fără ui/ iu»
rezultat. Pe la douăzeci de ani, a fost diagn osticată cu tensiune arterială
ridicată şi i s-a spus că trebuie să slăbească. Fiind încă incapabilă să-şi
controleze mâncatul, a apelat la noi,.
E leanor se considera o adevărată ratată. Simţea ră i lipseşte m otiva­
ţia şi am biţia pe ram o aveau prietenii ei de a-şi menţiune a greutate nor­
mală, Pe n u m iră ce am lucrat cu ea, a încejnit să realizeze că, inconştient,
a crescut crezând că izolarea ei fizic ă şi singurătatea pe rare le-a experi­
mentai in copilărie au reprezentat, de, f a p t, dragostea şi feric/rea pe care
p ă rin ţii o doreau pen tru ea. Atunci, a com binat nevoia de a se sim ţi bine
98 D e p e n d e n ţ a de n e f e r i c i r e

recreând aceste sentimente (de nefericire) cu mâncarea, pentru a se sim ţi


sim ultan şi m u, şi alinată.
Am ajutat-o să considere plăcerea de a mânca diferită de. m âncatul
în exces. Când a realizat că foloseşte mâncarea ea pe o su rsă de suferinţă,
dar.şi de bucurie, E kan or a găsit o n ouă sursa de plăcere în îngrijirea cor­
p u lu i ei. Decât s ă se concentreze pe ce anum e s ă mănânce, a început s ă se
gândească dacă îi este sau nu foame. D acă m i îi era, încerca să găsească
alte surse de a se simţi. bine. L a început, a ales a ctivită ţi sedentare, cum
a r fi cititul unei. cărţi sau p rivit ul la televizor, dar, pe m ăsură ee pierdea
în greutate, E kan or a descoperit că îi plăcea să se plimbe cu bicicleta. S-a
înscris într-un club de ciclism, acest lucru făcân d procesul de pierdere în
greutate mai distractiv.
Eleanor ştia de când lucra cu noi că. pe m ăsură ce preferinţa pentru
adevărata plăcere devenea mai puternică, nevoile ei de a sim ţi acea stare
de bine te provenea din metode distructive de plăcere începuseră să slă­
bească în intensitate. Era pregătită pentru episoadele de mâncat în exces,
renunţând la dietă. C ând mânca, pu tea sa reziste pentru prim a oară vocii
care îi spunea: „ Vezi, nu poţi renunţa — ţi-ai distrus to a tă munca. “ Cu
încurajările noastre, de pecare d a tă când avea o cădere, se. rededica dieta.
Cum. tim pul trecea, Eleanor a în vă ţa t s ă anticipeze maréentele în care
cădea din nou în păcat şi să le minimalizeze. C ând simţea, din ce în ce
mai acut, nevoia s ă mănânce, îşi făcea popcorn sau alte mâncăruri care
să-i satisfacă nevoia, d a r în moduri care erau mai p u ţin devastatoare pen­
tru eforturile ei de a slăbi. D u p ă doi ani, Eleanor a pierdut suficient. în
greutate şi d u p ă aceea a reuşit să se m enţină la kilogramele potrivite pen­
tru ca tensiunea ei arterială să scadă şi să se sim tă normalei şi sănătoasă.

E ch ilib ru l în tr e p lă ce re a adevărată şi ce a distructivă p o a te varia.


S pre e x e m p lu , p e r s o a n e le d e p e n d e n te d e j o c u r ile d e n o r o c sau
d e su b sta n ţe in terzise au parte d e p u ţin e plăceri co n stru ctiv e şi d e
m u lte distructive.
A u to sa b o ta rea : consolidarea nefericirii 99

D e în d a tă cc îşi d au se a m a că se află p rin se 111 ,s( râu soarea


evoii distru ctive, d ar şi co n stru ctiv e, şi că d e la o vârstă lo a rle
-agedă p rim a lor fericire a fost c o m p u să d in aceste d o u ă surse
rtal o p u se , p o t în c e p e p r o c e su l d e a le g er e a p lă cerilo r n ea co m -
a n iate d e e fe c te n egative.
Partea a Il-a

Alege fericirea

în C a p ito le le 4 - 7 îţi vom arăta cu m să p ui în ap lica re c e e a ce ai


învăţat în P artea I, p en tr u a p relu a c o n tr o lu l asupra p ro p rie i p er­
so a n e şi p en tru a-ţi sch im b a viaţa. C el m ai im p o r ta n t m esaj al n o s­
tru e ste că n ia o u d tâ n u eşti prea în vârstă şi niciodată n u este prea
târziu să-fi m â i dintr-a dependenţă de nefericire şi să alegi o v ia ţă pozi­
tiv ă şi satisfăcătoare. S câ n teia fericirii în n ă sc u te si o p tim ism u l p e
care l-ai avut attu ici cân d ai ven it p e lu m e nu au fost n icio d a tă
stin se d c p rez en ţa d e p e n d e n ţe i d e n efer icir e. Pot fi rea p rin se
prin in te r m e d iu l u n e i vieţi b in e g â n d ite şi p ru d e n te.
D acă su feri d c d e p e n d e n ţa d e n efer icir e, vei d e c o p c r i că,
rc cu n o scâ n d -o , te vei sim ţi atât elib era t, cât şi p u tern ic. Ca şi alţi
o a m e n i, aju n gi la c o n c lu z ia că nu m ai p oţi co n tro la a n u m ite
a sp ec te ale vieţii tale. Cu sigu ran ţă că su n tem afectaţi d e şansă,
dar şansa n u tre b u ie să d e te r m in e adevărata calitate a v ieţilor
n o a slre. C hiar şi a tu n ci cân d le co n fru n ţi cu c e le m ai n e p lă c u te
ev e n im e n te , p oţi învăţa să îţi păstrezi ech ilib ru l in te r io r şi să eviţi
cău tarea alin ării re n u n ţâ n d la tin e sau la ceilalţi.
Cu alte cu v in te, e ste p osib il să n u p oţi r e c u n o a ş te a ce st lucru,
dar tu eşti a u toru l a sp e c te lo r im p o r ta n te d in viaţa ta, atât p lă cu te,
cât şi n ep lă cu te . A ceastă r e cu n o a şte re e ste ch eia câştigării c o n ­
trolu lu i asupra d e p e n d e n ţe i d e n e fe r ic ir e şi e ste n ecesa ră p en tru
a-ţi fa ce Fiecare a sp ect al vieţii b u n şi îm bu cu rător.
A lege fe r ic ire a 101

D acă ai su fe rit d e d e p e n d e n ţa d e n efer icir e ţii e fe c te le ci ţi-ati


fo st în m are p arte n e c u n o sc u te , p rob ab il că nu ai avut şansa reală
d e a a le g e cu m să-ţi trăieşti viaţa. C hiar şi în cazul c e lo r m ai sin ­
c e r e in te n ţii d e a fa ce a le g e r ile c o r e c te e ste p o sib il ca, in c o n ­
ştien t, să-ţi fi su b m in a t m u lte d in tre c e le m ai m ari efortu ri. D c
în d a tă c e a în c e p u t lu p ta în tr e n ev o ia n e c u n o sc u tă de a !î n efer i­
cit şi cap acitatea în n ă sc u tă p en tr u fericirea adevărată, ţi se va
p ărea m u lt m ai u şo r să te în d e p ă r te z i d e n efer icir ea care ţi s-a
p ăru l m er eu fam iliară şi inevitab ilă. Vei p utea o p ta p en tru relaţii
satisfăcătoare, su cc esu l la lo c u l d e m u n că , u n stil d e viaţă sănătos,
stabilitate e m o ţio n a lă şi o viaţă m ai bun ă.
La fel d e im p ortan t, c u n o sc â n d d e p e n d e n ţa d e n efer icir e, vei
ii p reg ă tit p en tr u m o m e n te le în care îţi vin e să r e n u n ţi la e fo r­
turile făcu te. D e fin im r e n u n ţa r ea ca fiin d d ificu lta tea d e a urm ări
o rezolvare. A tu n ci cân d ştii că a le g e r ile p ozitive îţi p o t d eterio ra
ec h ilib ru l in terior, n u vei m ai fi su rp rin s sau d escu ra ja i d e eşec
sau d e n ev o ia d e a o lu a d e la în c e p u t. P oli învăţa să co n sid eri
a ceste m o m e n te d e re n u n ţa r e ca fă câ n d p arte d in p ro ce su l d e
v in d e ca r e şi n u o p ie r d e r e a d o r in ţe i.
P rob abil că le-ai co n sid e r a t m e r e u o p erso a n ă unitară. Iţi su­
g eră m să în c e p i să te g â n d e şti la tin e ca la o p erso a n ă c a te are
a r g u m e n te in te rio a re c o m p a tib ile şi in c o m p a tib ile p en tr u a justi­
fica: (1 ) adevărata p lă ce re şi (2 ) n e fe r ic ir e a (falsa p lă cere) pe
care ai co n fu n d a t-o m ai în a in te cu p lă cerea reala. C o n se cin ţa
acestei realizări e ste că treb u ie să-ţi eva lu ezi calitatea d eciziilor.
Faptul că faci o a n u m ită a le g e r e nu îţi garan tează p lă cerea reală.
Spre e x e m p lu , şo fer u l care d e c id e să-şi c o n tin u e d ru m u l şi să îşi
facă n o rm a , ch iar d acă îi este so m n , p o a le c o n sid er a că face a le­
g e r e a co rectă. Dar, în realitate, d e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ite îl d e te r ­
m in ă să a lea g ă p lă ce re a falsă d c a-şi c o n tin u a p ro g ra m u l, ch ia r
d a că fa ce a ce st lu cru în c o n d iţii riscan te şi n u p u n e sig u ra n ţa pe
p rim u l lo c , ca r e e s te ad evărata fericire.
102 D ep en de n ţa de nefericire

U n a d in tre ce le m ai im p o r ta n te lecţii co n sta în a c e e a că tre­


b u ie să te în treb i m ai în tâi d acă a le g e r e a pe care o faci e ste atrac­
tivă p en tru că îţi satisface n ev o ia d e d e p e n d e n ţă sau p e a ce ea
în n ă sc u tă p en tr u adevărata p lă cere. U n e x e m p lu e ste ce l al u n e i
p e r s o a n e care ţin e regim şi care se sim te foa rte atrasă d e d u lc iu ­
rile d c p e rafturile m a g a zin u lu i. C on ştien tiza rea fa p tu lu i că plă­
cerea an ticip ată a co n su m u lu i d e d u lciu ri îţi va m u lţu m i d e p e n ­
d en ţa d e n efer icir e, su b m in â n d adevărata p lă cere d e a a ju n g e la
o g reu ta te n orm ală, te va ajuta să rezişti m ai uşor.

Drumul invers: fazele recuperării

E ta p ele recu p erării d u p ă d e p e n d e n ţa d e n efer icir e sunt:

■ în c e p u tu l (ch iar d acă n u te sim ţi p regătit)


• E p iso a d e le în care îţi vin e să ren u n ţi
• M e n ţin e r e a h otărârii ch iar şi atu n ci cân d a ceasta în c e p e să
se evap ore
• Părerea că eşti o p erso a n ă care îşi revin e d e .p # urm a
d e p e n d e n ţe i d e n efer icir e

F iecare etap ă solicită o p lan ificare şi o vig ilen ţă d iferite. Vei învăţa
că a d ev ă m la definiţie a progresului este „m ai multe, sumiese decât eşecuri,
în lim p “, p en tr u ca să p oţi r e a cţio n a p o zitiv la re n u n ţă r i. In p a g i­
n ile u rm ă to a re, îţi vom fu rn iza o d e sc r ie r e g e n e r a lă ale fazelor,
I

p e care le vom d e n u m i p lanu ri d e viaţă. D u p ă a c e e a , în C api­


to le le 4 - 7 , îţi vom arăta cu m să d ep ă şeşti a c e ste fa ze cu su cc es
p en tru a-ţi îm b u n ă tă ţi viaţa e m o ţio n a lă , săn ă ta tea , rela ţiile şi
ex p e rie n ţa p ro les i o na lă.
Alege fe r ic ir e a 103

ïncefmtul (chiar dacă nu le .simţi pregătii.)

In d ife r e n t d e a sp ec te le vieţii p e care îţi d oreşti să Se îm b u n ă tă ­


ţeşti, în c e p u tu l p o a te rep rezen ta un adevărat o b sta co l. M ajori­
tatea o a m e n ilo r ştiu ex a c t c e a n u m e au d e făcut (treb u ie să slă­
b ească, să m ă n â n c e m ai săn ătos, să facă exerciţii fizice, să-şi
ter m in e treaba, să r e n u n ţe la fum at, să-şi ec h ilib re ze c a r n e tele d e
cecu ri, să p etre a că m ai m u lt tim p cu p er so a n e le iu b ite e tc .), dal­
li se p are, d e se o r i, d ificil să ia a titu d in e p en tr u sch im b area d e c iz i­
ilor. A m ân ă data în c e p e r ii — p ân ă d up ă A n u l N o u , d u p ă term i­
n area u n u i p ro iect la serviciu , d u p ă o ex c u r sie , d u p ă o zi an iver­
sară sau în o ricare alt m o m e n t în afară d e acu m .
P ro b lem a , b in e în ţe le s, e ste că stabilirea d atei d e la care îţi vei
sc h im b a viaţa în b in e îţi d ă sen zaţia că faci p rog rese, aşa că este
fo a rte u şo r să greşeşti. A tâta tim p cât ziua în care îţi vei im p le­
m en ta b u n e le in te n ţii se află în viitor, nu tre b u ie să le lupţi cu
d e p e n d e n ţa d e n efer icir e. Pe m ăsură ce ziua resp ectivă se ap ro­
p ie , so lu ţia ta în c e p e să se clatin e. D evii c o n ştie n t d e faptul că
sc h im b a rea vieţii in b in e p r e su p u n e şi o lu p tă in terioară n ep lă ­
cu tă şi p oţi re a cţio n a prin a m â n a rea d atei d e în c e p e r e . Asta te
d e te r m in ă să te gân d eşti d in n o u la se n tim e n tu l p lă cu i că iaci un
pas în a in te şi eviţi co n fru n ta rea in tern ă care se va d ecla n şa în m o ­
m en tu l p rim u lu i pas. Şi, b in e în ţe le s, atu n ci cân d n u în c e p i, rein-
staurezi starea d e d isc o n fo r t cu care ai trăit atâta tim p , gra tificâ n d
astfel d e p e n d e n ţa d e n efer icir e.
D acă eşti g e n u l d e p ersoan ă care ştie ce îm b u n ătăţiri .să iacă
în viaţa sa, d ar n u p oţi în c e p e p en tru că to t am âni data la care să
fa d p rim u l pas, cel m ai p rob ab il eşti in tim id a t d e co n flic tu l in te­
rior care sim ţi că îţi dă târcoale, im e d ia t ce data resp ectivă se
a p ro p ie, A m e n in ţa r e a o p u n e r ii in te rio a re le p o a te d e te r m in a să
a m â n i în c e p e r e a în sp eran ţa că, d u p ă o amimiLă p erio a d ă (A n ul
N o u , va ca n ţa ), ìli va fi m ai u şo r să în c e p i. In realitate, a tu n ci câ n d
p r o b le m a este d e p e n d e n ţa d e nefericire*, şi nu sin cron izarea,
104 D e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e

p rim u l pas n u va fi n icio d a tă u n u l uşor. In iţierea u n o r a leg eri


co n stru ctiv e p en tru tine* în su ţi p o a te fi m e r e u p ro v o ca to a re, d e o a ­
rece ren u n ţi la o p arte d in n efericirea p e care ai co n fu n d a t-o cu
fericirea. D acă aştep ţi să în c e p i p ân ă câ n d „te vei sim ţi în stare",
vei a m â n a toată viaţa a ce st lu cru.
S trategiile u rm ătoare te vor ajuta să faci p rim u l pas sp re îm ­
b u n ă tă ţirile dorite:

• începe cu un proiect mic. Id en tific ă u n sc o p m o d e s t (sp re


e x e m p lu , să m ergi u n k ilo m etru în fieca re zi, tim p d e
10 zile, p en tr u a slăbi trei k ilo g ra m e, să-ţi e c h ilib re zi plă­
ţile tim p d e trei lu n i, să p etreci o oră liniştită cu u n p rie­
ten sau cu p a rten eru l, să în c e p i u n rap ort în ziua în care
îl p rim eşti e tc .). M ulţi o a m e n i îşi stab ilesc sc o p u ri im p o si­
bil d e atin s (să slăb ească cin ci k ilo g ra m e într-o săp tăm ân ă,
să alerge la m araton p este d ou ă luni, să ec o n o m isea scă
bani, să nu ia m asa în oraş). A ceştia eşuează .şi ren u n ţă uşor.
• Stabileşte o d a tă de început, dar care s ă n u fie m ai departe de
câteva zile.
• I lutărăşte-te ca, indiferent, cât. de te n ta n tă pare o am ânare a datei,
să ignori acest lucru, şi să îţi con tin u i pla n u l. P reg ă leşte-te
p en tru fap tu l că, p e m ăsură ce ziua se a p r o p ie , este p o sib il
să crezi că nu m ai vrei să faci a ce st lu cru , că eşti p rea o c u ­
pat ca să în c e p i .sau că ţi-ar fi m ai u şo r d e realizat săptă­
m âna sau lu n a viitoare. D acă b u n e le tale in te n ţii n u su n t
su fic ie n t d e p u te r n ic e şi vei fi ten tat să am â n i alata
în c e p e r ii, re în n o ie şte-ţi d eter m in a re a d e a birui fo rţele
in te rio a re care vor ca tu să fii n efer icit şi sta b ileşte o n o u ă
dată, într-un viitor ap rop iat,
• Când. vine ziu a respectivă, fă p rim u l pas, fiin d conştient, de fa p ­
tu l că poate fi dificil pentru că hotărârea a slăbit.
• Fă ceva p en tru tine, ea semn că ai început.
A le g e f e r i c i r e a 105

Prim ii paşi sp re în d e p lin ir e a sc o p u lu i su n t o m are reali/,are.


T otuşi, im ed ia t, treb u ie să te p regăteşti p en tru faza u rm ă to a re a
lu p tei p en tru fericire.

Cedarea face parte din procesul de vindecare

M ajoritatea p ro g ra m e lo r create p en tr u a te ajuta să îţi îm b u n ă ­


tăţeşti viaţa p resu p u n în m o d er o n a t c a v e i urm a paşii cu uşurinţă.
C hiar şi tu crezi că, d e în d a tă c e ob servi o îm b u n ă tă ţire şi faci
p rim u l pas, to tu l se rezu m ă la a p u n e u n p icio r în faţa celu ilalt.
Aşa că a tu n ci cân d p rim a c e d a r e are lo c (te ia so m n u l şi nu m ai
Taci ex e rc iţii, m ă n â n ci o fe lie m are d in tortul d e cio co la tă p e care
ga zd a l-a p rep arat, te uiţi la telev izo r în lo c să în c e p i u n raport,
uiţi să treci câteva c h e ltu ie li, iar ce cu l ră m â n e fără a c o p e r ir e ),
sim ţi că în c e p u tu l e descurajau!.. C ând apar u rm ă to a rele p ied ici,
ajungi la c o n c lu z ia că li ai stab ilit u n sc o p prea a m b iţio s şi p oţi
r e n u n ţa la tot.
R ecu n oaşterea u rm ătorulu i p rec ep t va face m ai dificilă instau­
rarea p ie d ic ilo r care îţi în târzie îm b u n ă tă ţirea vieţii: d in cauza
dependenţei de nefericire, redarea n u este n u m a i inevitabilă, dar face
parte d in procesul de vindecare. Iţi d o reşti cu ad evărat să îţi sch im b i
viaţa în b in e şi să cu n o şti fericirea reală. In acelaşi tim p , o parte
sem n ificativă a b u n e lo r tale in ten ţii s-a d atorat n efericirii p e care
ai co n fu n d a t-o cu fericirea. A tu n ci cân d d em a rezi u n program d e
îm b u n ă tăţire, im ed ia t sim ţi lipsa a ce le i n efericiri fam iliare şi c o n ­
fo rta b ile si în ce rc i să o su p lin e şti, sab otân d u -ţi p ro p riile efortu ri.
C u alte cu v in te, ce d a r ea e ste un fel d e rea cţie adversă la p lă cere
(vezi Partea I). Vei v ed ea că face p arte, d e a se m e n e a , d in p ro ce­
sul d e v in d ecare.
D e în d ată ce ştii că în fiecare m o m e n t tre b u ie să îţi furnizezi
c e le d o u ă su rse in c o m p a tib ile n ece sa r e e c h ilib r u lu i in te rio r —
fericirea adevărată şi ce a falsă, care este, d e fapt, n efer icir ea d e ­
gh iza tă — ob servi că p ro ce su l d e îm b u n ă tă ţire a vieţii tale n u va
106 D e p e n d e n ţa de n e fe r ic ir e

m e r g e în lin ie d reap tă. A devăratul p ro g res e ste m ai b in e d escris


fo lo sin d m eta fo r a m ec iu lu i d e ten is. A tu n ci c â n d p ierzi u n p u n c t
în tr-u n m e c i d e ten is, n u re n u n ţi, d e o a r e c e ştii că în c ă m ai p o ţi
câştiga m ec iu l. In m o d sim ilar, te p oţi g â n d i la ce d a re ca la un
p u n c t câştigat d e d e p e n d e n ţa d e n efer icir e. Atâta tim p cât ai m ai
m u lte p u n c te câştigate d ecâ t p ier d u te , vei fi în vin gător.
Există o d ife re n ţă e n o r m ă în tr e a tc sim ţi p rin s in c a p ca n ă şi
în vin s d e m o m e n te d e c e d a r e şi co n sid er a re a lo r d rep t m o m e n te
care fac p arte d in p ro cesu l d e v in d e ca r e, d â n d re cu n o şti că m o ­
m e n te le d e c e d a r e su n t n o rm a le şi d e aştep tat, este m u lt m ai u şor
să te m e n ţii c o n c e n tr a t asu pra sc o p u lu i tău, să te a d u n i şi să-ţi
r e în n o ie şti d eter m in a re a .
Mai mult., cân d te aştepţi Ia astfel d e m o m e n te şi n u le reprim i,
p oţi d e sc o p e r i că le p oţi folosi 111 avantajul tău p en tr u a d ev en i
m ai p u ţin vu ln erab il în viitor. D acă în ce rc i să slăbeşti şi, în ciu d a
b u n e lo r tale in te n ţii, le op reşti la p atiserie în d ru m u l tău spre
casă şi îţi d a i p e ste cap d ieta , în loc să a ju n g i la co n c lu z ia c ă n u ai
d estu lă voin ţă p en tru a slăbi, te p oţi d e c id e că d e atu n ci în c o lo vei
a le g e o alLă rută sp re casă.
A stfel d e e p iso a d e p ot avea lo c în o r ic e m o m e n t în d ru m u l
sp re a tin g e re a sc o p u lu i p ro p u s, dar, d e o b ic e i, d u p ă c e ai în re g is­
trat u n an u m it n u m ă r d e astfel d e m o m e n te şi ştii eă le p o ţi
d ep ă şi, vei fi m ai p u ţin d escu rajat d e e le . Păstrarea h otărârii e ste
o altă p ro b lem ă . In m o d p arad oxal, cu cât faci u n p ro g res m ai
m a re, cu atât d e le r m in a r e a ta tin d e să se clatin e.

Rămâi hotărât chiar şi atunci, când eşti tentat să renunţi

P e m ăsură c e te ap ro p ii d c sco p , există şansa să observi că d eter­


m in a rea ta sca d e 111 in ten sita te. A ceastă p ier d e re a d o r in ţe i p o a te
lua d ife rite fo rm e. U n e le d in tre c e le m ai o b işn u ite sunt:
A le g e f e r i c i r e a 107

• N il m ai vezi m otivu l p en tru care să-ţi sch im b i viaţa şi nu îţi


p o ţi im a g in a cíe ce te-ai a n g r e n a t in tr-o astfel d c cursă care
îţi face viaţa d ificilă. D u p ă o lu n g ă p erio a d ă d e luptă in te­
rioară, u n bărbat p e care ¡1 cu n o a şte m a reuşit să se d es­
partă, într-un fin al, d e fe m e ia care, în m o d co n sta n t, îl cri­
tica aspru. D o u ă lu n i m ai târziu, îşi a d u c ea a m in te d o a r d e
ca lităţile ei, îi er a teribil d e d o r d e ca şi nu-şi d ă d ea sem a
d e ce o părăsise. A su nat-o şi şi-au relu at relaţia.
• D eşi m ai ai p u ţin p ân ă la a tin g erea sc o p u lu i, lo c u l în rare
ai ajuns e ste „destul d e bun". Te h otărăşti că n u ai n ev o ie
să slăb eşti to a te c e le cin ci k ilogram e, p en tr u că arăţi m ai
b in e acu m d u p ă c e ai p ier d u t ju m ă ta te d in ele.
• Eşti p lictisit d e efo r tu rile p e care le faci. în c e p i să crezi c ă
e x e r c iţiile fizice su n t d ificile şi că n u m ai p o ţi ieşi clin casă.
• Te sim ţi e x te n u a t d in cauza fap tu lu i că tre b u ie să lupţi din
g reu p en tr u a sc h im b a lu cru rile .şi r e n u n ţi la lu ptă. O
fe m e ie p e care o c u n o a şte m şi-a e c h ilib r a i c h e ltu ie lile ,
p en tr u p rim a dată d u p ă m u lti ani. P e m ăsură c e lu n ile tre­
cea u , i se părea d in c e în ce m ai d ificil să se lin iştească şi
să a n a lizeze extrasu l d e c o n t. A d ecis că n u p o a te /a c e faţă
lu p te i prin care trecea d c fieca re d ată c â n d îşi analiza
fin a n ţe le . C ând a so sit u rm ătoru l extras d e co n t, l-a a s c u n s
în lr-u n sertar.

M otivul p en tru care îţi pierzi h otărârea chipa ce faci un p rogres


sp re a tin g e r e a sc o p u lu i p r o p u s este d e p e n d e n ţa d e n efer icir e. Cu
cât gu şti m ai m u lt d in ad evărata fericire, cu atât devine.' m ai acu tă
n ev o ia p en tr u v e c h e a , fam iliara atracţie faţă d e falsa fericire.
A ceasta este e x p lic a ţia u n u i fe n o m e n ob işnu it: cu câi ie ap rop ii
m ai m u lt d e a tin g e r e a sc o p u lu i, cu atât acesta ţi se p a te m ai p u ţin
valoros. Cu a ceste c u n o ştin ţe şi cu strategiile sp ecificii p e care ţi le
vom p u n e la d isp o z iţie în u rm ă to a r ele patru ca p ito le , vei p u tea Ii
108 D e p e n d e n ta d e n e fe r ic ir e

ca p a b il să îţi re în n o ie şti d eter m in a re a atu n ci cân d aceasta în c e p e


să „se clatine" şi să c o n tin u i să faci îm b u n ă tă ţirile p en tru care ai
m u n c it d in greu .

Consideră-le o persoană care îşi revine din dependenţa de nefericire

D a că u rm ezi sfaturile şi strategiile m e n ţio n a te aici şi în u rm ă to a ­


rele patru ca p ito le, trecâ n d prin p rim ele trei faze p en tru în v in g e ­
rea d e p e n d e n ţe i d e n efer icir e, îţi vei a tin g e sc o p u r ile p e care ţi
le-ai p rop us. In acest stadiu, este p osib il să fii ten ta t să le „scalzi"
în p lă ce re a p e care m u n c a ta ţi-a ad us-o şi să laşi garda jo s. D acă
în trecu t ţi-ai atins un sco p , dar ai ob servat că atu n ci câ n d nu ai
fo st a ten t su ccesu l tău s-a evap orai sau a fost su b m in a t, a cu m ştii
că, în p rim u l rând, treb u ie să-ţi păstrezi aten ţia trează.
Este adevărat că su cc esu l n aşte su cces. Vei d e sc o p e r i un
lucru: cu cât eşti m ai cap ab il să p ui în a p licare c e e a c e în v eţi aici
p en tru a n eu traliza d e p e n d e n ta d e n efer icir e şi a c o n tin u a cu
a le g e r ile p e care vrei să le faci, cu atât te vei sim ţi m ai fericit şi m ai
p u tern ic. Falsa p lăcere p rod u să d e tip u rile fam iliare d e n efer icir e
p e care le-ai con sid era t m er eu c o n so la to a re p ăleşte a tu n cF câ n d
co n tra stează cu adevărata fericire, a c e e a d e a face a leg eri p ozitive.
S pre e x e m p lu , d c în d ată ce în c e p i să e x p e r im e n te z i adevărata
p lă ce re d e a răsp u n d e cu c o m p a siu n e şi în m o d constructiv, m ai
d eg ra b ă d e c â t cu n ervozitate şi a u tocritic atu n ci cân d lu cru çilc nu
m erg b in e, falsa p lă cere a m â n ie i şi a au tocriticii îşi p ier d e din
in ten sita tea iniţială.
T otu şi, p en tr u că până acu m ţi-ai p etre cu t viata crezâ n d că nu
îţi d o rea i n im ic altceva d ecâ t fericirea, cân d cel p u ţin jum ătate
d in tim p cântai, in c o n ştie n t, n efer icir ea , ai n e v o ie ca a c e le se n ti­
m e n te fam iliare de n efer icir e să m ai su p ravieţu iască o b un ă
bucată d e tim p. A cesta este m otivu l p en tru care nu te p o ţi b u cu ra
d e su cc es şi d e a ceea e ste b in e să te g â n d eşti la tin e ca la o p er­
so a n ă care îşi revine în urm a d e p e n d e n ţe i d e n efer icir e.
A le g e f e r i c i r e a 109

C ând aju n gi în vârful m u n te lu i şi le b ucuri d e privelişte, Iii


a ie n t să n u cazi. D e p e n d e n ţa d e n efer icir e îţi p o a le slăbi su ccesu l
în m u lte felu ri. D e o b ic e i r e n u n ţi la u n e le d in lr e câştigu rile
d o b â n d ite — p u i câteva sau ch iar to a te k ilo g ra m e le la lo c, nu mai
faci ex e rc iţii, am âni sau n u ţii c o n t d e tcr m e n e le-lim ită . D ar poli
d e sc o p e r i, d c a se m e n e a , că îţi p rovoci a n u m ite p r o b le m e în
d o m e n ii care par să n u aibă n ic io le g ă tu ră cu su ccesu l tău — le
răneşti „din greşeală", te cerţi cu p erso a n a iu b ită, te sim ţi n ervos
sau d ep rim a t. N efer icire a care rezu ltă îţi p o a te altera p lă cerea pe
care ai sim ţit-o ori ţi se pare d ificil să-ţi păstrezi câştigu rile.
D e în d ată c e ai atins un sc o p p en tru care ai luptat, treb u ie să
păstrezi teren u l d o b â n d it, fără să dai n a ştere u n o r p rob lem i- în
alte d o m e n ii ale vieţii. D acă a lu n e c i, r e c o m a n d a r ea este aceeaşi
ca m ai în a in te — realizează ca a n u m ite căd eri su n t in ev ita b ile, eă
nu îţi d im in u ea ză su ccesu l p e care l-ai atins şi red ed ică -te sco p u lu i.
D u p ă un tim p , p e m ăsură ce e x p e r im e n te z i adevărata p lă cere
a a leg erii vieţii p e care vrei s-o trăieşti şi devii, d e a se m en ea ,
e x p e r t în ţin e re a d e p e n d e n ţe i d e n e fe r ic ir e la distanţă, n efer ici­
rea va păli. A tu n ci vei fi găsit adevărata fericire p e care trebuia să
o cu n o şti. Cu p u ţin ă vigilen ţă, vei p u tea face a le g er ile p ozitive în
o r ic e d o m e n iu al vieţii talc şi n u vei m ai r e n u n ţa la tin e sau la
ceilalţi atun ci cân d lu cru rile nu m er g aşa cu m erau p ia n ific a le sau
cu m ai .sperat tu.
Capitolul 4

Eliberează-te de stările dureroase

D acă suferi d e tem eri n e fo n d a te , m â n ie sau su sp iciu n i, v in ovăţie,


n ervozitate, d e p r e sie , sch im b ări d e stare sau fo b ii, p ro b a b il că eşti
ferm c o n v in s d e faptul că n u ai n iciu n co n tro l asu pra a cesto r
em o ţii. Fără n iciu n d u b iu , există a n u m ite m o m e n te în care
a ceastă c o n v in g e r e este p e r fe c t adevărată. D acă m ergi şi ai din
se n in un cârcel la picior, te o p reşti p en tru a te o d ih n i p ân ă când
te vei sim ţi m ai b in e, dar dacă în ce rc i o d u rere su fletea scă , nu
există u n r e m e d iu evid en t.
Iţi vom arăta cu m p oţi d e ţin e m ai b in e c o n tr o lu l asupra se n ­
tim e n te lo r tale. E m o ţiile d u reroase fără o cauză a n u m e sau care
persistă o p erio a d ă lu n g ă d e tim p d u p ă u n e v e n im e n t n ep lă cu t
su n t o e x p r e sie a d e p e n d e n ţe i d e n efer icir e. Fără să c o n ştie n ti­
ze ze , o a m e n ii cau tă a ce ste em o ţii d u rero a se d e o a r e c e , în p rim ii
ani d e viaţă, le-au in terp retat în m od g reşit ca fiin d m o d u l în cârc­
ei trebu iau să se sim tă. In co n ştien t, au c o n fu n d a t e m o ţiile d u r e­
roase cu fericirea şi, d rep t rezultat, au sim ţii n ev o ia să le e x p e r i­
m e n te z e d in n o u . D oar în acest caz d u rerea e m o ţio n a lă este
in te n ţio n a tă .
In tim p ce p oate fi surprinzător sau tulburător că, într-o m ăsură
sem n ifica tiv ă , tu eşti a u toru l a cesto r e m o ţii, cu n o a şţe rc a acestui
lu cru îţi dă şi ca p u ter e. D e o a r e c e e m o ţiile d u rero a se su n t, d c
fapt, n işte o b ice iu r i în văţate în cop ilă rie, n u trăsături în n ă scu te.
E lib e r e a z ă - te d e s tă r ile d u reroase 111

a cestea p o t fi d a te uitării. D e în d a tă c e acest l u m i are ioc, ti- vei


elib era d e o n e fe r ic ir e cauzată ch iar d e lin e . Vei p u tea a le g e stări
şi em o ţii p ozitive, care vor fi a fec ta te d oar d e e v e n im e n te cu a d e­
vărat su părătoare.
O p arte d in p ro ce su l d e dezvatare câştigă ab ilitatea d e a dis­
tin g e n efer icir ea „potrivită" d e cea „benevolă". N efericirea p o tri­
vită este u n răspu ns realist la u n e v e n im e n t .supărător. C ea b e n e ­
volă este c) ex a g era re sau o e x p e r ie n ţă p en tr u care ai luptat şi rare
e ste fo lo sită p en tru a satisface d e p e n d e n ţa d e n efer icir e, triste­
ţea, ca răspu ns al u n e i p ierd eri im p o r ta n te , este in evitab ilă. D acă
n e fe r ic ir e a b e n e v o la e ste p rez en tă , răsp u n su l p o a te in c lu d e
d e p r e s ie şi a n x ieta te ex a g e ra tă faţă d e p ier d e re a actuală sau
d u rea ză câteva lu n i sau câţiva an i. R ăspu n sul p o a te în g reu n a
situaţia, cau zează m â n ie n e fo n d a tă sau su sp iciu n e faţă d e ceilalţi,
p ro m o v ea ză c o n v in g e r e a lip sei d e valoare sau a vin ovăţiei. S pre
e x e m p lu , un bărbat p e caro îl cu n o a şte m a trecu t printr-o p eri­
oad ă d e n efer icir e b en ev o lă atu n ci cân d m aşin a i s-a stricat în
tim p u l vacan ţei, acest lu cru obligându-1 să m ai aştep te o zi sau
d o u ă p â n ă ce el şi fam ilia lui să-.şi p o a tă c o n tin u a vacanţa. Soţia şi
c o p iii l-au invitat să se d istreze în fam ilie, la p iscin a m o te lu lu i. Dar
n erv o zita tea p e care o sim ţea în urm a stricării m aşin ii şi în tâ r­
zierea cauzată d e a cest lu cru l-au rlelcrm in m at să se sim tă b in e
d o a r dacă stătea în garaj şi m o n ito riza p rocesu l d e reparare a
m aşin ii. A n x ieta te a c o p le şito a r e cauzată d e d e p e n d e n ţa d e n efer i­
cire l-im îm p ied ica t să p rofite d e situ aţie şi să se b u cu re d e tim p u l
lib er p etre cu t îm p r e u n ă cu fam ilia sa.
N e fer icire a b e n e v o lă p o a te ap ărea ch iar şi atu n ci cân d o p er­
so a n ă caută să c x p r im e n le z e , în m o d in con ştien t., trăirea u n o r
e v e n im e n te d u r ero a se ca o m o d a lita te d e a gratifica d e p e n d e n ţa
d e n efer icir e. S pre e x e m p lu , o f e m e ie care a lucrat ani d e zile, din
g re u . Ia scrierea u n u i rom an , s-a sim ţit foarte d ep rim a tă atu n ci
cân d o ed itu ră i-a a c c e p ta i lu crarea.
112 D e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e

In acest cap ito l, îţi vom arăta cu m să a n tic ip ez i şi, d u p ă a ceea ,


cum să te elib erezi d e su ferin ţa su fletea sc ă gratuită. Cu to a te e fo r­
turile p e care le faci p en tru îm b u n ă tă ţire a vieţii tale, ced a rea face
parte d in p ro cesu l d e v in d eca re şi n u rep rezin tă un se m n că d ru ­
m u l e ste a n ev o io s sau că sc o p u l e ste d e n eatin s.

D istrugerea m iturilor legate d e personalitate

P rob ab il că c e le m ai c o m u n e c o n c e p ţii g re şite d esp r e p e r s o n a li­


tate sunt: (1 ) c e le stab ilite la n a ştere şi (2 ) e x iste n ţa a n u m ito r
su b sta n ţe în creier u l o m u lu i care „îl fac sà lie a stfe l11. A ce ste
p ăreri e r o n a te au fo st foarte re ziste n te, în ciu d a fa p tu lu i că n u
e x istă n ic io d o v a d ă clară a fa p tu lu i că trăsăturile în n ă sc u te sau
ch im ia cr eier u lu i su n t c a u z e le d e te r m in a n te a le p erso n a lită ţii.
E ste ad evărat că ex istă o bază fizică a m in ţii n oa stre, a d ică un c r e ­
ier care fu n c ţio n e a z ă . T otu şi, aspectele personale şi sem nificative ale
vieţii noastre interioare su n i determ inate de calitatea emoţiilor pe care
le-am co n fu n d a i m fericirea a lu n a când eram copiii şi pe care le. '¿¡Jutâm
astăzi, la m aturitate.
Este lin iştitor, d ar su p erficial, să su sţin e m că stările, e m o ţio ­
n a le d u r ero a se su n t cau zate d e ceva ce n u e ste în o r d in e în struc­
tura cr eier u lu i n ostru şi că, în c o n c lu z ie , n o i n u avem n ic io le g ă ­
tură cu d e te r m in a r e a stărilor n oastre. Dar, în acelaşi tim p , această
n o ţiu n e e ste lo a r te d escu rajatoare d e o a r e c e p lasează p ro cesu l d e
regularizare a e m o ţiilo r p e r m a n e n t su b c o n tr o lu l n o stru voluntar.
R ea litatea fap tu lu i eă su n tem , d e fapt, în m o d in c o n ştie n t, autorii
c e lo r m ai im p o r ta n te e m o ţii este o d e sc o p e r ir e p ozitivă, d e o a r e c e
păstrează p o sib ilita tea d e a p u tea a le g e să n e îm b u n ă tă ţim cali­
tatea vieţii in te rio a re. M u ltor o a m e n i !i se pare d ificil d e crezu t
faptul că e m o ţiile n e p lă c u te care ap ar d in sen in su n t atât d o b â n ­
d ite, cât şi in te n ţio n a te . Ei su n t co n v in şi d e faptul că o p erso a n ă
nervoasă, d ep rim a tă sau n elin iştită a fo st astfel d e la n a ştere sau
E lib e r e a z ă -te d e s tă r ile d u re r o a se 113

că a d ezvoltat astfel d e trăiri d u r ero a se ca rezultat d irect al u n o r


p ro ce se b io lo g ic e . Este adevărat că an u m iţi b eb elu şi su nt iritaţi la
n a ştere, cu to a te că nu au p r o b le m e fizice care să le ca u zeze
d ureri. D ar fieca re c o p il a avu t n o u ă lu n i d e e x p e r ie n ţe p ren a ta le
care, într-un a n u m it m o d , i-au m o d e la t rea cţiile e m o ţio n a le . C er­
ce tă rile au arătat că fe tuşii m a m e lo r foa rte stresale sau d éprim ait;
p ro d u c n ivelu ri n e o b işn u it d e ridicate d e h o r m o n i d e stres ca răs­
p u n s la stim u lare şi că aceştia răm ân activi m ai m u lt tim p d ecât în
cazul altor fetuşi. N u e ste d e lo c su rp rin zător fap tu l că la n aştere
aceşti co p ii su n t m u lt m ai iritaţi d e c â t alţii.
T otu şi, cu n işte părinţi in form aţi, co p iii foarte iritaţi la naş­
tere d evin calm i şi o p tim işti. N u s-ar fi în tâ m p la t la fel d a că it ha­
b ilitated era a d â n c în răd ă cin a tă în creier u l n ostru.
Este p osib il ca u n ii cititori să se în treb e: „Dar n o i ştim că
m e d ic a m e n te le care a fec te a ză ch im ia creier u lu i ajută o a m en ii
d ep rim aţi sau a n x io şi. N u e ste as La o d ovadă a faptului câ a ceste
stări sunt. la o r ig in e b ioch im ice?" Faptul că lin e le m e d ic a m e n te
p o t îm b u n ă tă ţi starea e m o ţio n a lă a u n o r p erso a n e n u co n firm ă
faptul că m otiv u l su fe r in ţe i e m o ţio n a le era d c ord in b io ch im ic.
Este p o sib il ca m e d ic a m e n te le să aibă şi u n „efect p la ce b o ". Iar
a ce st lu cru se în tâ m p lă p en tr u că o a u toritate în d o m e n iu are o
in terv en ţie prin care p rom ite să ajute o a m e n ii să se sim tă m ai Itine.
Există studii serioase care arată că m u lte d in tre cele mai p o p u la te
tra ta m en te p sih o lo g ic e n u au un e le c t m ai bun d ecât n işte pastile
cu zahăr, d acă o a m e n ii n u ştiu p e care d in tre e le le iau.
Mai m u lt, c â n d m e d ic a m e n te le reu şesc să a lin e d u rerea su fle­
tească a u n e i p e r s o a n e , a ce st e f e c l n u are d e-a fa ce în n ieiu n lei
cu m otivu l d u rerii e m o ţio n a le a p erso a n e i resp ectiv e. D acă un
p ro d u s c h im ic îţi face d u r e r e a m ai p u ţin acută, asta nu în sea m n ă
că s e n tim e n te le tale d e tristeţe au ca sursă u n d e z e c h ilib r u c h i­
m ic. Spre e x e m p lu , d a că ai o d u r ere d e cap şi iei un a n a lg ezic
care îţi ia d u r ere a cu m â n a , tot n u ai n ic io id e e dacă a ceasta a
114 D e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e

p ro v en it dintr-o sursă e m o ţio n a lă , d in m ah m u rea lă , d in tr-o p ro ­


b lem ă vasculară sau d in a lle cau ze. în ă b u şir ea d u rerilo r su fleteşti
n u e ste acelaşi lu cru cu în ţe le g e r e a şi v in d eca rea lor. Mai m ult,
toate m e d ic a m e n te le p rezin tă e fe c te se cu n d a re , care p o t avea
c o n se c in ţe p sih ice foarte grave sau p o t ti e x p e r ie n ţe su p e rficia le,
d e p ild ă stări d e .som n olen ţă în a n u m ite zile.
P robabil că ce a m ai so lid ă d ovad ă a p resu p u n erii potrivit
căreia m otivu l p rin cip a l al su fe rin ţei e m o ţio n a le n u este d e ord in
b io c h im ic o co n stitu ie d a tele c lin ic e care co n firm ă fa p tu l că aju­
toru l p sih o lo g ic c o m p e te n t p o a te elib e ra o a m en ii d e o avalanşă
d e s e n tim e n te care le-au făcut viaţa n ep lăcu tă . D acă e m o ţiile
d u rero a se su n t în ră d ă cin a te intr-adevăr în creieru l n ostru , trata­
m en tu l terap eu tic e ste p osib il să nu fu n c ţio n e z e .
Multei cercetări au arătat că şi ce le m ai grave p r o b le m e e m o ­
ţio n a le p o t II re m ed ia te cu aju toru l in te rv e n ţie i p sih o te r a p e u tic e .
La u n m o m e n t dat, am realizat un p rogram d em o n stra tiv
care avea m e n ir e a să-i ajute p e aşa-zişii a d o le sc e n ţi incu rab ili.
D ep a rta m en tu l d e S ănătate M intală d in Illin ois !t selecta t cei m ai
v io len ţi şi cei m ai rezisten ţi a d o le sc e n ţi la tratam ent. A ceştia erau
atât d e p ericu lo şi, în câ t n iciu n program d in ţară n u d ă d u se rezu l­
tate. C ând i-am în tâ ln it, erau în ch işi pe viaţă în n işte in stitu ţii d e
m a x im ă secu ritate. A ceşti a d o le sc e n ţi re a cţio n a u 'a cea m ai m ică
d eza p ro b a re sau ch iar şi la un m o m e n t pozitiv, d e v e n in d teribil
d e nervoşi. D e o a r e c e au su ferii în prim ii lo r ani d c viaţă ab uzuri
fizice şi e m o ţio n a le , p rin cip ala form ă d e n efer icir e p e care au
c o n fu n d a t-o cu fericirea era saturată d c v iolen ţă şi a fo st ex trem
d e distructivă faţă d e ei în şişi şi faţă d e ceilalţi.
Pentru a e x e m p lific a , u n u l d in tre a d o le sc e n ţi i-a m ărturisit
tera p eu tu lu i său că m otiv u l p en tr u care. ii er a frică să m ea rg ă ia
şco a lă era a ce la că p ăcălea p e toată lu m ea că citeşte câ n d , d e fapt,
el abia ştia să facă a ce st lucru. La scurt tini]} d u p ă asta, a fugit
afară şi a a ru n ca t cu o piatră în parbrizul m aşin ii ter a p e u tu lu i său.
E lib e r e a z á -tc d e s tă r ile d u r e r o a s e 115

P lă cerea adevărată d c a îm părtăşi u n se cr et „ruşinos" u n u i ad ult


în ţe le g ă to r l-a privat d e n efer icir ea d e a se sim ţi în d ep ă rta i de
toată lu m ea, p e care a co n fu n d a t-o m u lt tim p cu fericirea şi găsi­
rea co n fo rtu lu i. Fără să realizeze, a în ce rc a t să readu că falsa
p lă cere (n e fe ric ir ea ascu n să) sim ţin d u -se furios p e terapeut şi
distrugându-i acestuia m aşina. T erap eu tu l i-a spus b ăiatului că îi
în ţe le g e supărarea, dar că n u trebu ia să-şi e x p rim e m ânia în acel
m o d şi s-a h otărât să nu-şi m ai lase m aşin a la ved ere. T oi a tu n ci,
l-a ajutat p e tânăr să în ţe le a g ă că a ce st co m p o r ta m e n t era o
r ea cţie a p ro g re su lu i p e c are îl făcu se lăsându-l să se sim tă a p ro ­
p iat d c el şi înrpărtăşindu-i secretu l.
G ând le-am o fer it a d o le sc e n ţilo r un tra ta m en t p sih o lo g ic
p en tr u a r e m e d ia d e p e n d e n ţa lo r d e n efer icir e, toţi au trăiit
sch im b ări d ram atice. Cu toate că o sc h im b a re p etrecu tă în c e n ­
tru] a d m in istra tiv a d e te r m in a t fin a liza rea p rem atură a p ro g ra m u ­
lui n ostru , a d o le sc e n ţii au p rezen tat o stare îm b u n ă tă ţită şi au fost
rein tegraţi în c o m u n ită ţile lor. Cu p erm isiu n ea n oastră, cu o sin ­
gură e x c e p ţie (p e care am prevăzut-o, d e o a r e c e a rezultat în urm a
finalizării p rem atu re a p ro g ra m u lu i), e i răm ân totuşi m em bri
activi ai societăţii. (A cest p r o ie c t e ste d escris m ai a m ă n u n ţii în
cartea lui K ath erin e Tyson, New F oundations for Scientific, Social,
a n d Behavioral: Research: The H euristic Paradigm , A llyn an d B a co n ,
B o sto n , 1995.)

Suferinţa reprezintă un m od dc alinare


d eprins în copilărie

Aşa cu m am d escris în P artea I, fiec a re p erso a n ă sim te la n a ştere


că e ste iu b ită şi iu b ito a re. A tu n ci cân d n e v o ile e m o ţio n a le ale
c o p iilo r su n t satisfăcu te, e c h ilib ru l lo r in te rio r se stabilizează. La
m a lu ri tate, aceşti indivizi vor avea c o n v in g e r e a să su n t iu b iţi şi
iu b ito ri chiar şi atu n ci cân d au g h in io n . La fel de im p ortan t,
116 D e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e

aceştia n u îşi vor p rovoca n icio d a tă lor sau altora n iciu n fel d c
n efer icir e b en ev o la .
A tu nci cân d n ev o ile e m o ţio n a le ale co p iilo r nu su n t în tâ m p i­
n a te adecvat, ei p resu p u n , în m o d in co n ştien t, că n efericirea p e
care o trăiesc este d ezirab ilă, d e o a r e c e asta au vrut părinţii lo r să
sim tă. D e în d ată c e au co n fu n d a t n efericirea cu fericirea, ei d ez­
v oltă a n u m ite n evoi d e a re ex p er im en ta aceste s e n tim e n te d e
n efericire. Fără să*şi d ea seam a, în c e p să cau te a ce le s e n tim e n te d e
n efericire, crezân d , în m o d greşit, că a cestea su nt pozitive. N eferi­
cirea d e care o a m en ii devin d e p e n d e n ţi îi p oate face să se rănească,
să în tâ m p in e p ro b lem e atunci cân d vor să găsească sau să păstreze
relaţii ap rop iate şi au dificultăţi în îm bu nătăţirea acestora.
N efer icire a d e care o a m e n ii p o t d ev en i d e p e n d e n ţi poate; lua
form a u n o r s e n tim e n te d u r ero a se. A cest lu cru e s te c o r e c t d e o a ­
rece, atu n ci câ n d n e v o ile c o p iilo r nu su n t în tâ m p in a te aşa cu m ar
trebu i, aceştia se p o t sim ţi ru şin aţi, d ep rim a ţi, n erv o şi, sp eriaţi sau
m âniaţi. Fără să îşi d ea sea m a , ei p resu p u n că a ceste s e n tim e n te
su n t b u n e , p en tr u că su n t co n vin şi d e fapy.il că părin ţii lo r d o resc
ca c i să se sim tă astfel. C ân d cresc sau aju n g la m atu ritate, a p e ­
lea ză la a ceste se n tim e n te p en tru alin are.

Stările dureroase sunt conştiente, dar nu şi intmlionate.

D acă su feri d e a n x ieta te , d ep rim a re , vin ovăţie n efo n d a tă , iritabili


la te sau alt g e n d e s e n tim e n te n e p lă c u te , p rob a b il că ai sim fit că
e le au ap ăru t d in se n in . T otuşi, Iară să-ţi dai scam a, tu recu rgi la
a ce ste se n tim e n te p en tr u că, în co p ilă r ie , lc-ai c o n fu n d a t cu sen ­
tim e n te le b u n e p e care p ărin ţii tăi şi lc d o r e a u p en tr u tin e. A cu m
te în to r ci 1a e le p e n tr u a te sim ţi „bine*, p en tr u a te lin işti a tu n ci
câ n d ai su ferit o p ie r d e r e şi ca rea cţie atu n ci câ n d te b u cu ri d e
p rea m u ltă p lăcere.
In a ce st se n s, e m o ţiile n e p lă c u te su n t c o n ştie n te , cu to a te că
tu ai im p resia că îţi su n t im p u se d in exterior. B e n e fic iu l d esco -
E lib e r e a z ă -te d e s tă r ile d u re r o a se 117

p eririi fap tu lu i că tu eşti a u toru l lo r îţi d ă p u ter ea d e a le trans-


form a p e c e le n eg a tiv e în u n e le p ozitive.

Eşti a utom i viselor tale

La fel ca şi în cazul em o ţiilo r, tu eşti adevăratul au tor a) viselor


tale. A tu nci cân d o m e n ii iau în c o n sid er a re natura viselor, tind să
u ite să a ce stea sunt p ro d u su l m in ţii n oastre, la fel ca visatul în
tim p u l zilei sau ca a n a lize le lo g ic e . Chiar şi atunci când su nt nepiâ-
cule şi înspăim ântătoare, visele noastre ne. furnizează experienţe pe care le
căutăm, atât conştient, cât şi inconştient.
V ise le p o t satisface atât n ev o ile d e fericire adevărată, cât şi |>c
c e le d e n efericire. Mai mulL, acelaşi vis p o a te fi fo lo sit p en tru satis­
facerea a m b e lo r n evoi.

L ib b y
D u p ă multe şedinţe şi eforturi, Libby era fm g ă lită să iasă dinlr-n relaţie
abuzivă. D u p ă ce şi-a închiriat un nou apartam ent, a visa t că se mulase
în acel apartam ent şi descopiai.se că tot acolo stătea şi fostul ei partener.
D in şedinţele noastre, ştia că m otivu l pen tru care a visa t că partenerul ei
a urmdril-o şi că s-a m utat cu ea era că dependenţa ei de nefericire o pìcea
să creeze în visele ei acea f a ls ă plăcere p e care a trăise în cadrul unei relaţii
abuzive la care tocmai renunţase.
P ărin ţii lu i Libby a u fost foarte sm eri şi au trimis-o la şcoli care
pedepseau elevii foarte, d u r pentru neascultare. E a a perceput în mod greşit
tratam entul d u r pe care l-a prim it, ca f iin d o metodă de a fi iubită. Incon­
ştient, a continuat să urmărească o astfel de „afecţiune“. Libby stia că era
un semn ele progres faptu l că ne-a îm părtăşit nevoia ei de a se sim ţi iubită
prin crearea unor situ aţii abuzive în visele ei, ia r în acelaşi tim p făcea
p a şii necesari pentru a pune capăt nefericirii din viaţa de zi cu zi.

Se în tâ m p lă d ese o ri să te trezeşti având coşm aruri a tu n ci când


în c e p i să faci un p ro g res sp re în d e p lin ir e a sc o p u lu i tău. Cu cât
118 D e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e

p ro g resezi m ai m u li, cu atât ai m ai m u lte coşm aru ri. A cestea su n t


u n fel d e m â n ie în d rep ta tă spre p rop ria p erso a n ă p en tru că ţi-ai
p erm is p lă ce re a adevărată d e a fa ce p r o g r e se spre a tin g erea u n u i
ţel ce p resu p u n e privarea d e n efer icir ea fam iliară p e care, în m o d
in c o n ştie n t, ai co n fu n d a t-o cu fericirea.

D a v id
D avid, manager la o fabrică, era în pericol de a fi concediat pentru că era
prea du r cu subordonaţii lui. D u p ă o zi în rem abia şi-a stăpân it ieşirile
d u p ă ce un m uncitor a fă cu t o greşeală ce a dus la oprirea liniei de fabri­
caţie, a visat eă se u ita peste nişte acte când şeful său şi-a fă c u t apariţia
şi l-a concediat pe loc. D u p ă aceea, toţi muncitorii l-au batjocorit, l-au
a m eninţat cu u neltele şi l-au alergat p â n ă l-au alu n ga t d in fabrică.
A fo st foarte zguduit de coşm and lui, p â n ă rân d a înţeles că acesta
reprezenta m ânia pe care o simţea f a ţă de el însuşi pentru că in a rca să fie,
men calm. la .serviciu. Coşmarul i-a satisfăcut dependenţa de nefericire
adoptân d nişte im pulsuri uut.adislruc.tive şi provocând- acea suferinţă
em oţională pe care a reuşii să şi-o îndepărteze în stare de veghe.

Metode dure de davalare.

D e o a r e c e e m o ţiile p u te r n ic e care in terferea ză cu a b ilita tea d e a


avea viaţa pe care ţi-o d oreşti rep rezin tă rezu ltatu l u n e i co n fu z ii
tim p u rii în tre n efer icir e şi fericire şi p en tru că a cestea su n i într-o
co n tin u ă c o m p e tiţie cu d orin ţa ta în n ă scu tă d e a e x p e r im e n ta
fericirea origin ară, te p oţi d ezvăla d e e le şi le p oţi lăsa în urm ă.
In e x p e r ie n ţe le n o astre c lin ic e am văzut, în rep e ta te rân d u ri, p er­
so a n e elib e râ n d u -se d e d ep resie, a n x ieta te , vin ovăţie n ef’o n d a tă şi
alte s e n tim e n te d u r ero a se care le-au c h in u it ani în tr eg i.
C ee a ce u rin ează este o privire d e a n sa m b lu asu p ra sfatu rilor
care te vor ajuta să-ţi revii în urm a n efericirii b en ev o le :
E lib e r e a z ă -te d e s tă r ile d u re r o a se 119

• Acceptă fa p tu l că există o m etodă necunoscută ţie care, atunci


câ n d te sim ţi rău, te fa c e s ă te sim ţi în acelaşi tim p ron fortul/if şi
liniştit. E xistă « m are varietate d e e m o ţii care p ro d u c su fe­
rinţa şi care ţi se p o t părea fam iliare şi, aşadar, alinăioar e,
in clu siv d ep resia , a n x ieta tea , team a (fo b iile ), lipsa u nu i
sco p , n eaju tora rea, m ânia, su sp iciu n ea , sin gurătatea .şi
au tocritica.
• In continuare, încearcă să identifici m om entul când eşti piedis-
p u s cei m ai m ult să cauţi astfel de emoţii! U n ii su n t mai vu l­
n erab ili atu n ci cân d se sim t fericiţi. O fe m e ie pe care o
cu n o a şte m a re a cţio n a t faţă d e se n tim en tu l d e a se în d ră ­
g osti sim ţin d u -se terorizată d e faptul că iu b itu l ei, care
călătorea m e r e u în in teres d e afaceri, p u tea m uri într-im
a c c id e n t d e avion . U n e o r i, alte p erso a n e intră în astfel d c
stări e m o ţio n a le ca o m e to d ă d e a se alin a atu n ci când
ceva nu m e r g e b in e în viaţa lor. U n co n ta b il care p ierd u se
un clien t im p o r ta n t a fost în frâ n t d e un se n tim en t d e
vin ovăţie şi era in ca p a b il să facă paşii n ecesa ri p en tru a
în lo c u i clien tu l.
• D e în d a tă ce cunoşti circum stanţele unei stări dureroase, poţi
descoperi că, a n tk ip â n d u -k , vei putea să le preîntâm pini. Dacă
n u , cel p u ţin vei co n tro la m ai b in e a cea e m o ţie . Spre
e x e m p lu , este m u lt m ai g re u să crezi că p ersoan a iubită
e ste p e p u n ctu l d e a se îm b oln ăvi foarte grav d ecâ l să
e x p e r im e n te z i se n tim e n tu l şi, în acelaşi tim p, să ştii că
a ceasta nu e ste o v iz iu n e adevărată a viitoru lu i, ci mai
d egrab ă o m e to d ă d e a ră sp u n d e cu „prea m ultă" p lă cere
sau cu o d eza m ă g ir e. Pe m ăsură ce vei d ev en i cap ab il să-ţi
ţii în frâu stările d u r ero a se, ad ică p e m ăsură ce devii c o n ­
ştien t d e faptul că a p ele zi la e le p en tru a Le linişti în a n u ­
m ite circu m sta n ţe, a ce stea vor fi d in ce Î11 ce m ai n cco ti-
v in g ă to a re şi, prin u rm are, m ai p u ţin co p le şito a re .
120 D e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e

• D e în d a tă ce îţi p o ţi ţin e în frâu a c e ste se n tim e n te , eşti p e


d ru m u l cel b u n sp re recu p e ra r e. V ei avea p arte d e e x p e ­
rien ţa u n e i stări d u r ero a se în tim p c e şin e le „norm al"
ră m â n e fu n c ţio n a l şi cap ab il s-o b lo c h e z e . In c e le d in
urm ă, d ep resia, a n x ie ta te a sau iritabilitatea 1111 vo r m ai fi
resim ţite ca o avalanşă, ci m ai d eg ra b ă ca o m ică n ep lă ­
cere, cu m ar ii o u şoară d u r e r e d e cap , care îţi va tre ce
dacă va fi ign orată. Intr-o b u n ă zi, vei d e sc o p e r i că nici n u
vei m ai b ăga în sea m ă a c e ste stări d u rero a se care ţi-au
creat p r o b le m e .

In p a g in ile care u rm ează, vom o fer i strategii sp e c ific e p en tr u a le


ajuta să u rm ezi sfatu rile şi să re n u n ţi la co n fo rtu l fam iliar al n e fe ­
ricirii b e n e v o le .

Diferenţa dintre nefericirea adecvată şi cea benevolă


(pe, care ¡1 o produci singur)
D e o a r e c e e m o ţiile au un e fe c t p ro fu n d asupra e x p e r ie n ţe i tale .şi
a lu m ii, e le par reale. Şi su n t adevărate d e o a r e c e tu !c sim ţi astfel.
D ar asta n u în se a m n ă că-ţi lip se şte p u ter ea d e a te sim ţi şi altfel.
Aşa cum am spus, există d o u ă tipuri d e em o ţii: c e le care sunt. n işte
reacţii p otrivite la e v e n im e n te şi c e le p e care, in c o n ştie n t, ţi le
p rovoci singur. E m o ţiile p otrivite p o t fi p ozitive şi n eg a tiv e. D e
e x e m p lu , dacă te în d r ă g o steşti te sim ţi b in e , dar aflarea veştii că
eşti părăsit cu sigu ran ţă te va face să te sim ţi rău.
D acă n e v o ile e m o ţio n a le ale c o p iilo r su n t în tâ m p in a te în
m o d ad ecvat, la m atu ritate, e m o ţiile p e care şi le-au p ro v o ca t sin ­
guri vor fi d o a r p ozitive şi n icio d a tă n egative. Cât a d u lţi, se vor
sim ţi m e r e u b in e , iu b iţi şi iu b itori. N u vor fi n ic io d a tă d ep rim a ţi
sau n u vor sim ţi că a lte se n tim e n te d e a cest g en re p r ez in tă o
sursă p en tr u c o n fo r tu l şi starea lor d c b in e . P e d e altă p a rte, d acă
n e v o ile e m o ţio n a le ale c o p iilo r nu su n t în tâ m p in a te ad ecv a t sau
E lib e r e a z ă -te d e s tă r ile d u r e r o a s e 121

în m o d c o n sta n t, n e fe r ic ir e a e ste c o n fu n d a tă cu lin iei rea şi


a ceştia în vaţă să se sim tă b in e sim ţin d u -se rău. Gând aceşti co p ii
a ju n g ad u lţi, îşi vor p ro v o ca s e n tim e n te n e p lă c u te şi o n efer icir e
b en ev o lă .
C o n d iţia n e c e sa r ă p en tru a te e lib e r a d e stările d u rero a se
e ste să în v eţi să d e o se b e şti n e fe r ic ir e a adevărată d e cea gratuită.
U n o r a le p la ce să-şi n o te z e trăirile ziln ice . C hiar nu co n ica /.â
cu m faci a ce st lu cru , dar e ste im p o r ta n t să în c e p i să-ţi n o tezi gra­
d u l în care n e fe r ic ir e a ta este gratu ita, a d ica p ro d u să ch ia r d e
tin e. Spre e x e m p lu , d acă ai su ferit o p ie r d e r e sau ai fost d e /a m ă ­
git, p rob ab il că te vei sim ţi într-o o a r e c a r e m ăsură trist, dar este
p o sib il să ai şi o su fe rin ţă p r o fu n d ă care e ste e x a g e ra tă în c o m ­
p a raţie cu p ie r d e r e a p e care ai trăit-o. A ce ste s e n tim e n te rep re­
zin tă n e fe r ic ir e a gratuită.
Sfaturile u rm ătoare te p o t ajuta să faci d ife re n ţa în tre neSeri-
cirea ad ecvată şi cea gratuită:

Nefericirea adecvată

• Este în to td e a u n a rezu ltatu l d ire ct al u n u i e v e n im e n t eu


adevărat n e p lă c u t (d e e x e m p lu , îm b o ln ă v irea sau d e te s u l
u n e i p e r so a n e iu bite, p ier d e re a u n e i slujbe p e care ţi-o
d o rea i m u lt sau ratarea u n e i p rom ovări p en tr u cart: ai
m uncit, d in g r e u ) .
• In c lu d e d eza m ă g irea sau se n tim e n te le d e tristele şi, în
cazul u n o r p ierd eri serio a se, s e n tim e n te d e n ervozitate
d e o se b ite .
• N u in c lu d e se n tim e n te le d e au tocritică grave, d ep resia
con sta n tă , m ân ia n ep rovocată, a b sen teism u l sau tem er ile
şi anxicL alea n e fo n d a te .
122 D e p e n d e n ţa de n e fe r ic ir e

Nefericirea benevolă

• P oate in c lu d e s e n tim e n te d u re o rie n ta le spre p ro p ria p er­


soan ă, d ep resia cron ică, o stare d e a b sen ţă sau tem eri,
a n x ieta te, su sp ic iu n e şi m â n ie n e fo iid a te .
• Te p oţi sim ţi îm p ovărat d in cau za u n e i m ari p ierd eri. Spre
e x e m p lu , un bărbat p e care îl c u n o a şte m a d e s c o p e r ii că i
s-a d eterio ra t au zu l. D e o a r e c e a treb u it să se a c o m o d e z e
cu id ec a că n u m ai a u d e b in e , a fo st co p le şit d e ru şin ea la
g â n d u l că va purta un aparat auditiv. D rep t rezu ltat, n u a
purtat im ed ia t aparatul au ditiv şi a d e v e n it foarte frustrat
din cauza fap tu lu i că nu p itica auzi b in e cân d se afla în
so c ieta te.
• N u are, n eap ărat, vreo legătu ră cu u n e v e n im e n t su p ără­
tor. N efer icire a gratu ită p o a te su rveni în u rm a u n o r se n ti­
m e n te b u n e sau ivite „din senin".

Cunoaşte-te pe line însuţi:


cum şi de ce ai parte de o nefericire gratuită

In prim ul rând, id e n tific ă g e n u l d e n efer icir e b e n e v o lă care îţi


p r o d u c e cea m ai m a re su ferin ţă. P rob abil că te tu lb u ră cel m ai
m u lt faptul că te sim ţi „la păm ânt" sau că eşti fră m â n ta t d c g â n ­
d uri în grijorătoare sau d c se n tim e n te p e care n u le p o ţi în lătura.
Este p osib il să fii c o n ştie n t d e acest g e n d e n efer icir e care te
supără. S p re e x e m p lu , îţi p o a te ii team ă să zb ori cu a v io n u l sau
p oţi fi teribil d e e m o ţio n a t atu n ci cân d ţii u n d iscu rs în faţa u n u i
p u b lic. Sau p o ţi e x p e r im e n ta u n g e n sp ecia l d e n efer icir e gratu ­
ită care este invizibilă, d e o a r e c e a existat ca un fel d e „ zg o m o t d e
fond" al an xietă ţii, d e p r e sie i, o b o se lii sau au tocriticii. C o n c e n -
trânrlu-te p e d isc o n fo r tu l d e fo n d , p o li în c e p e să îi o b servi p re­
zen ţa sau ab sen ţa.
E lib e r e a z â -te d e s tă r ile d u r e r o a s e

D e în d ată ce ai id en tific a t s e n tim e n te le negative: c a te in ter­


ferea ză cu viaţa ta, lin e ev id en ţa lor. P rob ab il, la fel ca team a d e a
zbura sau d c a vorbi în p u b lic , acestea su n t stim u la te d e o activi­
tate particulară. A lte s e n tim e n te se p o t ivi d in sen in . Sau este p o si­
bil ca e le să te co p le şea sc ă d u p ă cc te-ai sim ţit b in e sau d up ă ce ai
su ferit o d eza m ă g ire la care n u te aşteptai. la-ţi „tem peratura"
e m o ţio n a lă p e p arcu rsul u n e i zile. S pre e x e m p lu , în căzui în care
te sim ţi fericit şi satisfăcut, n o te a ză d acă şi cân d această stare este
în lo c u ită d e s e n tim e n te n egative! A n alizează-te rnereu până cân d
ob servi ap ariţia urnii tipar!

JUl
J ill era o profesoară de istorie, necăjită din cauza unm sentimente de depre­
sie. D u p ă ce râdea cu gura p â n ă Iu urechi, sentimentele de depresie a cople­
şeau. Cel mai g ra v era f a p tu l că nu putea preveni aceste sentimente care
apăreau şi dipărm u ia întâmplare. Drept rezultat, se simţea neajutorată
şi nu se putea bucura de sentimentele bune atu n ci când le avea. dcoaceee
nu ştia când urm au să f ie înlocuite de unele negative.
fill, se resemnase s ă a ib ă o v ia ţă care. era, periodic, apăsătoare, pâ n ă
când a in va ia i despre dependenţa de nefericire. De în d a tă ce a înţeles că,
inconştient, era tristă pentru că în trecut confundase acest sentiment dure­
ros cit fericirea, s-a sim ţii mai pu ţin neajutorată. A începui să ţin ă un
ju r n a l în care îşi nota aceste sentimente neplăcute. ,4 notat cum s-a sim ţii
înainte ca episoadele de depresie, s ă a p a ră şi cât au durat acestea.
Spre surprinderea ei, a descoperit că exista un anum it tip a r u l depre­
siilor. Acestea aveau loc la scurt tim p d u p ă ce se simţea fericită în legătură
cu un an u m it lucru. D e fa p t, cu cât se sim ţea m ai bine, cu a tâ t era m ai
defrrimată pentru mai m u ltă imune.
De în d a tă ce Jill a identificat acest model, s-a uitat în urm ă şi a obser­
vat. că aşa se întâm plase mereu. A doua zi d u p ă re s-a căsătorit, s-a sim ţit
a tâ t de deprimată, încât i-a spus soţului et cri este bolnavă, pentru a-i
explica acestuia de ce nu pu tea f i m ai afectuoasă. .1 realizat că, la o zi
124 D e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e

d u p ă ce cursurile ei au decurs bine şi s-a sim ţit m ân dră de fe lu l în care


predase şi n a în cân tată de progresul ^făcut de elevi, pe când conducea spre
casă a început să se concentreze asupra acelor aspecte ale inetti ei care nu
erau perfecte şi a aju ns acasă sim ţindu-se nesatisfăcută şi iritată. In ace­
laşi tim p, observa că atu nci când avea câte o zi m ai proastă — îşi pierdea
cum pătul în clasă sa u lecţia nu decurgea aşa cum şi-ar fi dorit — se sim ­
ţea liniştită.
în a rm a tă cu aceste informaţii, J ill a început s ă observe că este feri­
cită. Ştia că acest lucru însemna că avea nevoie să Jîe foarte atentă la
reacţiile adverse apărute f a ţă de sentimentele, ei pozitive. Uneori, doar
ştiin d că dependenţa de nefericire, o tenta să retrăiască sentimentele fa m i­
liare ale nefericirii, ţinea depresia la distanţă. Chiar şi atunci când se
simţea tr is tă e r a de obicei pregătită. Deoarece sentimentele aveau un sens
pentru ea şi. eran aşteptate, nu m ai păreau a tâ t de copleşitoare, iar ea nu
se m ai simţea neajutorată.

O privire în viitor: anticiparea nefericirii benevole


D c în d a tă ce ai an ticip a t atât e m o ţiile care îţi creea ză c e le m ai
m ari p r o b le m e , câ l şi e x p e r ie n ţe le d in care c e l m ai p ro b a b il izvo­
răsc e le , p o ţi în c e p e să lu crezi la a n ticip area sau la p rev ed erea
e m o ţiilo r n e p lă c u te în a in te ca a ce stea să aibă lo c . C h eia este să
devii m ai atent, la starea ta e m o ţio n a lă şi la cu m st; sch im b ă aceasta.
D acă eşti g e n u l d e p erso a n ă care tin d e să ex a gerez.e e x p e ­
r ie n ţe le n eg a tiv e, a d u n â n d în in te rio ru l său s e n tim e n te n eg a tiv e
d c a u to critică , v in o v ă ţie, d e p r e s ie sau a n x ie ta te , p o ţi în văţa să fii
m ai a te n t a tu n ci câ n d ceva n u d e c u r g e b in e — sp re e x e m p lu ,
a tu n c i c â n d eşti în tr-u n im p a s Ia serv iciu , p ierzi u n j o c sau d is­
trugi u n o b ie c t.

Pat
P a t lu cia într-un birou cu m ulţi colegi, care păreau s ă se sim tă foarte bine
atu n ci când discutau despre a lţi colegi în lipsă. Pat lua masa cu un coleg
E l i h e r e a z ă - t e d e S tările d u r e r o a s e

de birou pe care li considera prieten. In subconştientul ei, auzea arel „prie­


ten" sp u n ân d ceva negativ despre ea. P at reacţiona p u n â n d accentul pe
comentariul, negativ şi sim ţindu-se expusă din pu nct de. vedere emoţional
şi teribil de su părată şi. dura ttrteon chiar şi o zi sau două p â n ă cânii
reuşea să-şi recâştige echilibrul interim:
Ca rezultat al lucrului cu noi, P at a în văţat că p â n ă şt rele mai
dureroase părţi ale nefericirii pe care ea o trăia n u erau rezultate ale tră­
dării u n u i coleg considerat prieten, ci veneau din durerea la care apela ca
pentru a face fa ţă dezamăgirii.
Ea a rememorat: „Din câte îmi aduc aminte, de fiecare d a tă când
ceva nu mergea bine — stricam o ju cărie sau cădeam şi-mi ju leam genun­
ch iu l -—, p ă rin ţii mei descopereau câte o metodă de a m ă fa ce să mâ sim t
vin ovată. O dată, când iubitul meu m a părăsii pentru cea m ai bună prie­
tenă, p ă rin ţii tni-au spus că a fo st de f a p t vin a mea pentru că nu m am
strădu it destul să-l fa c fericit. “P al a observat că a copiat încercările greşite
ale părin ţilor ei de a o aju ta să se sim tă mai bine în urm a pierderii suferite
şi a în vă ţa t să-şi găsească liniştea în autocritică.
în a rm a tă cu aceste cunoştinţe, P a t a începui să identifice şi să anii
cipeze m ai bine sentimentele de ruşine şi depresie la care apela atunci când
se simţea trădată. D u p ă o întreagă zi de în tâln iri la care a fost împreună
cu o colegă, Alicia, Pal a aflat de la o altă colegă că aceasta i s-a plâns:
„Pat îşi d ă aere, şi se comportă de parcă ea. ar f i şefa. * Pat şi-a p u tu t sfiline
imediat: „înainte de a m ă sim ţi îngrozitor, mai bine m ă gândesc pu ţin la
acest lucru. “ Şi-a dat sea ma că Alicia era probabil invidioasă n i ea făcuse
nişte sugestii excelente la întâlnire, iar comentariile şefului îi erau favo­
rabile. A nlicipându-şi reacţia autocritică ta comentariul negat/v a l A la iei,
Pat. s-a sim ţit capabilă s-o înlăture cu ajutorul unei doze de realism.
Pat a descoperit că, an ticipă»du-şi valurile de depresii: şi ruşinea care
o asaltase de fiecare d a tă cân d auzea un comentariu negativ, îşi putea
menţine sentimentele, dureroase la un nivel suportabil.
126 D e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e

D a că eşti g e n u l d e p ersoan ă care a învăţat, iară să-şi d ea seam a, să


re a c ţio n e z e la d eza m ă g ire prin a u tocritică, n erv o zita te, iritare,
co n fu z ie , n eaju torare sau d ep resie, îţi p o ţi sp u n e sin g u r atu n ci
câ n d e x p e r im e n te z i o p ierd ere: „O să am parte d e un n e c a z /'
U n e o r i, prin sim p lu l fap t d e te g â n d i la n efer icir ea gratuită, o ţii
la d istanţă, şi ch iar dacă te sim ţi d eja p rin s în cap ca n a ei, vei fi p re­
gătit şi nu vei fi lu at prin su rp rin d ere. V ei găsi m eto d a d e a siăbi
p u ter ea pe care n efer icir ea b e n e v o lă o are a sig n a ta. C u n o ştin ţe le
prin care ai an ticip at-o şi faptul că e ste o m e to d ă fam iliară, dar
in a d ecv a tă d c a te alin a atu n ci câ n d lu cru rile n u m erg b in e , p o t
ţin e la d istan ţă această n efer icir e şi tc p o t face să tc g â n d e şti aşa
cu m o făceai în a in te d e a se p e tr e c e a ce st lu cru. A dică, p o ţi învăţa
să îţi păstrezi poziţia şi să eviţi să iii d e acord cu acea v o ce care îţi
sp u n e că eşti d e c o n d a m n a t şi vinovat, şi d up ă a ce ca să te scu fu n zi
în s e n tim e n te d c d e p r e sie şi an xieta te.
P oa te că atu n ci câ n d vei id en tific a d u r erile e m o ţio n a le pe
care ţi le p rovoci sin gur, vei d e sc o p e r i că eşti o p erso a n ă care
tin d e să sim tă n egativ ca rea cţie la e x p e r ie n ţe le p ozitive. In a cest
caz, m ai d egrab ă e x p e r ie n ţe le p ozitive decât, c e le n eg a tiv e vor
d e v e n i oca zia an ticip ării n efericirii b e n e v o le .

J a m es
De când îşi aducea am inte, James avea convingerea că era a peisoană
„ rea “ . Acest sentim ent era foarte dureros, deoarece îi era dificil să dea ra n ­
dament, în cadrul unei relaţii sau la serviciu. James se sim ţea u n ratat în
ciuda fa jitu lu i că avea o slujbă b u n ă şi o relaţie serioasă cu fem eia pe care
o iubea. Părerea că n u este destul de b u n părea, a ji u n secret care, inevi­
tabil, a, devenit public.
d â n d s-a fam iliarizat cu m un ca noastră şi a în v ă ţa t că sentimentele
negative îndreptate sjrre frrojm a persoană, erau o m anifestare a dependen­
ţei de nefericire, adică şi le provoca singur, James a început să se sim tă m ai
încrezător. în a in te, sentim entele lu i negative veneau şi treceau fă ră motiv.
E lib e r e a z ă -te d e s tă r ile d u re r o a se

N u ştia niciodată, de la o zi. la alta, dacă. se va sim ţi relativ bine sau va


f i dom inat de sentimente de inutilitate. De în d a tă ce a ştiut că, incon­
ştient, chiar el era au torul acestor sentimente, ulcea inutilităţii a începui
să scadă în intensitate.
James a începui s ă scrie într-un ju r n a l când apăreau sentimentele
autocritice. E l se aştepta ca acestea să su rv in ă atu nci când el „o dădea în
bară". Spre surprinderea lui, a descoperii că atunci când lucrurile nu
decurgeau bine, el îşi păstra echilibrul interior. A fost uimit să descopere
că sentim entul lui de inutilitate apărea, aproape întotdeauna, d.npă mo­
mentele de fericire şi satisfacţie. A observai că s-a sim ţii astfel mat ales
după. ce s-a m utul într-un apartam ent nou.
Acum James pu tea observa că aceste trăiri, dureroase păreau să-şi facă
apariţia din senin. Sentimentele din cauza cărora se simţea lipsit tic va ­
loare nu aveau n id o legătură cu realitatea. A lai degrabă erau nişte reacţii
adverse fa ţă de sentimentele de fericire. „Prea multă" fericire l-a p riva i dc
sentim entul familiar, liniştitor pe care l-a dobândit prin minimalizarea
propriei persoane şi l-a stim ulat să recreeze aceste sentimente „bune". Iinu­
mai cu aceste informaţii, James a notat cu grijă momentele în care îi
mergea bine şi când se simţea bine şi satisfăcut. D u p ă aceea, a urmărit
p rim u l semn care avea să apară şi să-i dea de înţeles că este o persoană
rea. A tunci când acesta a apărut, James a etichetat sentimentele care ii
provocau suferinţa ca f iin d reacţii adverse la fericire, iar el a încetat .să se
mai lase influenţat de ele. Deşi em u momente hi care James era luat prin
surprindere şi descoperea că se simţea îngrozitor, în ansamblu, sentimen­
tele lui de inutilitate au continuat să-şi p ia rd ă din intensitate, jam es s-a
p u tu t bucura, într-un fin a l, de viaţa bu nă pentru care muncise din greu.

Doi paşi înainte, u nul înapoi; cursul unui progres adevărat

N u vrem să-ţi lăsăm im p resia că a cest p ro ce s al elib erării la ie fie


d e p e n d e n ţa d e se n tim e n te le care te fac să suferi va d e c u r g e lin.
A m a c c e n tu a t faptul că p oţi p relu a c o n d u c e r e a , dar ştim că p ro­
ce su l n u va fi nici uşor, nici d irect. La fel ca în cazul tu tu ror îm b u ­
128 D e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e

n ă tă ţirilor d in viaţa ta, n ev o ia d c co n fo rtu l fam iliar al n efericirii


p e care, fără să ştii, l-ai c o n fu n d a t cu fericirea p o a te su b m in a m o ­
m e n tu l în care în c e p i să te d e z o b işn u ie şti d e ea.
D ificu ltă ţile p o t răsări ch ia r d e la în c e p u i. Ţ i se p o a te părea
d ificil să ţii u n ju r n a l cu e m o ţiile tale sau, în g en er a l, să n o te zi
m o m e n te le câ n d s e n tim e n te le p lă cu te su n t în lo c u ite d e u n e le
care îţi p rovoacă su ferin ţă. D acă la în c e p u t ţi se p are p rea d ificil
să fii c o n ştie n t d e e m o ţiile tale p e p arcu rsul u n ei zile, a le g e o a n u ­
m ită p erio a d ă b in e d e te r m in a tă în care e ste m ai u şo r d e realizat
a ce st d em ers. S pre e x e m p lu , n o te a ză cu m te sim ţi d u p ă ce te tre­
zeşti d im in e a ţa . în c e a r c ă să-ţi iei ..pulsul" em oţiilor; la în c e p u tu l
fiecă rei o re şi vezi cât tim p p oţi răm ân e c o n ştie n t d e a cest lu cru.
C hiar dacă trec m ai m u lte zile şi n u ai p u tu t să îţi n o te z i n ic io
trăire, m ai în cearcă. D e p e n d e n ţa d e n efer icir e te p o a te stim u la să
crezi că ai ratat oca zia sau ca n u eşti în c ă p regătit. N ic iu n a d in tre
a cestea n u e ste adevărată. Te p oţi afla în a cest stad iu d e în c e p u t
oricâL tim p e ste n ev o ie . C hiar d acă realizezi cu m tc sim ţi d o a r
p en tr u cin ci m in u te, ch iar şi atu n ci faci un progres. N iciun efort m t
este prea mic. sau tardiv.
Im ed iat d u p ă ce ai d epăşit faza d e co lec ta r e a in fo r m a ţiilo r şi
ştii ce fel d e em o ţii ţe tulb ură cel m ai m u lt şi câ n d e ste cel m ai
p ro b ab il ca a cestea să apară, u rm ă to a rea eta p ă e ste să le a n tici­
pezi. P en tru a face a cest lu cru, treb u ie să fii p e fază în ce ea ce
p riveşte a n u m ite s e n tim e n te sau e x p e r ie n ţe p e care le-ai id en tifi­
cat ca fiin d terib il d e d u rero a se. E x p e r ie n ţe le d e cla n şa to a re p re­
ced cr iz ele d e su ferin ţă e m o ţio n a lă . E le izvorăsc d in d eza m ă g irea
în cazul u n e i p ierd eri, dar şi d in fericirea p rovocată d e lin su cces,
dinlr-un sim ţ al ec h ilib ru lu i in terio r care a răm as stabil o perioadă.
A ceastă eta p ă a an ticip ării e ste un alt m o m e n t în care ţi se
p o a te p ărea că îţi slăb eşte h otărârea. îţi este g reu să urm ăreşti
e m o ţiile d e cla n şa to a re şi d u p ă a ce ea te p oţi sim ţi g ro a z n ic, n ea-
vâncl n ici ce a m ai vagă id e e d in ce cauză- D u p ă a lte câteva legă-
E lîb e r e a z ă -te de s tă r ile d u r e r o a s e 129

turi p ier d u te , p o ţi fi ten ta t să c o n c lu z io n e z i că sarcina an ticip ării


crizei su fleteşti este p rea m arc sau că îţi d ep ă şeşte ca p acităţile.
T reb u ie să reţii că în c e r c i să te d e /o b iş n u ie ş ti d e o m eto d ă care te
făcea să le sim ţi b in e , la care a p ela i ch ia r în co p ilă rie. Ksle p osibil
c a această m e to d ă d e a te lin işti să n u dispară aşa d e u şo r şi de
r e p e d e , d ar te p oţi d e z o b işn u i d o a r în c e r c â n d . O r ice tip d e p ro­
gres te va d u c e a c o lo u n d e d o reşti. D acă ob servi o e m o ţie care te
m otivează şi an ticip ezi stările d e su ferin ţă în fieca re săp tăm ână
sau o dată p e lu n ă, vei reuşi o d a tă cu trecerea tim p u lu i.
U rm ă to a rea ca p ca n ă la care treb u ie să fii foarte atent este
ten d in ţa d e a te d escuraja şi d e a r e n u n ţa ch ia r d e la prim a în cer­
care. Aşa cu m am a cc en tu a t, d e c lin u r ile fac p arte d in p ro cesu l d e
v in d eca re. E le rep rezin tă o form ă d e reacţii adverse fală d e p lă ce­
rea adevărată: d e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e sc reafirm ă rea cţio n â n d
cu p lăcerea pe care o sim ţi atu n ci câ n d faci p rogrese. D up ă d eclin
urm ează su cc esu l. D e p e n d e n ţa d e n efer icir e te p o a te fact* să crezi
că. d acă d ai în a p o i, n u îţi m ai p oţi în d e p lin i ţelul.

Kenneth
Kenneth, un inginer în vâ rstă de 45 de ani, era îngrozit de ideea eă zau a
să moară, din cauza u n u i cancer în f a z ă tm n in ală. Era subiectul. mior
vise, intense în care el prim ea veştile rele, îşi lu a rămas-hun de la ¡n ieleni
şi familie, şi n u m ai tivea şan sa de a se bucura de împlinirile, pe care le
obţinuse cu m u ltă Ir udă.
De în d a tă ce a ştiu t că teama, lui era o expresie a dependentei de nefe­
ricire, Kenneth şi-a identificat emoţiile m otivante-, cum a r fi plăcerea pe
care o simţea atu nci când muncea din greu pen tru uit scop şi îl atingea.
Observa că d u p ă ce fin aliza cu succes un proiect şi îşi lua câteva zile libere
pentru a. se relaxa, era copleşit de ideea că avea cancer. De. fapt, anxietatea
produ să de ideea morţii îi subm ina bunele sentimente pe care le simţea în
legătură cu realizările sale, deoarece transmitea mesajul următor: „Nu
130 D e p e n d e n ta d e n e fe r ic ir e

contează ce am realizat, oricum voi. m u ti în curând şi n u vo i putea culege


roadele m uncii mele asidue. “
Kenneth a lucrat din greu pentru a-şi da sarm a că se simţea bine
atu nci când avea o reuşită. D u p ă aceea, el a anticipai fa p tu l că ii vor
copleşi gândurile legate de moarte. De în d a tă ce a prezis a pariţia senti­
mentelor generatoare de suferinţă, acestea nu l-au mai. luat prin su rprin ­
dere şi au p ă ru t m ai p u ţin veridice.
Kenneth se simţea din ce în ce m ai bine şi îşi controla emoţiile. Deoa­
rece nu şi-a m ai petrecut a tât de mult tim p gândindu-se că va m a n , era
mai liber să se bucure de viată. D u p ă aceea, un vechi prieten a fost diag­
nosticat cu cancer. Imediat, Kenneth s-a convins că optim ism ul fusese
in u til şi că, într-una din zile, va jn im i şi el diagnosticul fa ta l.
Tenurile lu i erau m ai puternice ca niciodată, şi nici cea m ai mare
anticipare nu i-a p u tu t micşora această stare. Te m ăsu ră ce am lucrai cu
el, Kenneth a începui s ă înţeleagă că, deşi cancerul prietenului său părea
a f i o do va d ă a faptu lu i că temerile tu i erau bine fondate, dc fa p t depen­
denţa. de nefericire a profitât de această coincidenţă pentru a se afirm a din
nou şi pentru a recâştiga teren. Kenneth a începu! să înţeleagă că renaş­
terea temerilor lui avea o mai mică legătură cu boala prietenului său,
fiin d o reacţie adversa la plăcerea de a se sim ţi fericit, in acest moment,
determinarea lui de a trece peste dependenţa de nefericire a reînflorit, iar
temerile lui an devenit mult mai pu ţin elocvente. M ie m ult, urm ătorul
episod, de declin nu l-a luat complet prin surprindere şi. şi-a revenit mult
m ai repede de pe urma lui.

U ltim a ca p ca n ă d c p e d ru m u l d c refacere în urm a d e p e n d e n ţe i


d c n efer icir e si a e m o ţiilo r care p rovoacă su ferin ţă e ste ten d in ţa
d e a lăsa gard a jos atu n ci câ n d ai reuşit să ţe d istan ţezi d e aceste
stări d u rero a se care au fost atât d e tu lb u rătoare. N u co n tea ză cât
d e b in e te sim ţi, e ste im p o r ta n t să nu te c o n sid e r i v in d eca t, ci să
te a u to e v a lu e zi ca un d e p e n d e n t d e em o ţii p ro v o ca to a re d e su fe­
rinţă care îşi revin e. în a cest in o d , dacă e m o ţiile n e p lă c u te ren-
E lib e r e a z á -te d e s tă r ile d u re r o a se

şese să p ătru n d ă d in n o u în viaţa ta, nu vei m ai fi su rp rin s si nu


vei a ju n ge la co n clu z ia că p rogresu l tău nu a lost real. Mai
d eg rab ă te vei aştep ta ca d ep resia , a n x ieta te a sau te m e r ile să rea­
pară d in cân d în câ n d . D e o a r e c e p ân ă acu m te-ai putut b ucura d e
m u lt su cces, n iargin alizân d a ceste se n tim e n te , vei d esc o p e ri că,
d a că te fereşti d e e le , le p o ţi risipi şi p oţi reveni la se n tim e n te le
pozitive la care ai d rep tu l ch iar d e la n aştere.

C ând .să cauţi ajutor profesionist

P rintre aceste m an ifestări ale d e p e n d e n ţe i d c n efer icir e, d e p e n ­


d en ţa d e se n tim e n te le c e p rovoacă su fe rin ţă este cel m ai greu de
v in d eca t. M otivul e ste că e m o ţiile , prin n atu ra lor, sunt resim ţite
ca fiind im p u se, nu a lese. P oate fi foarte d ificil d e crezut că noi
sun tem au torii e m o ţiilo r n o astre şi e ste ch iar m ai d ificil d e a c o n ­
tro la a le g e r ile e m o ţio n a le . A tu n ci câ n d d e p e n d e n ta d e n efericire
im p lică o activitate fizică, cu m ar ii m ân catu l în e x c e s sau p ro­
v oca rea u n o r ..războaie" verb ale cu cei iubiţi, e ste m ult m ai uşor
d e observaL că n e creăm p rop ria n efer icir e şi p u tem la ic ceva
p en tru a fi m ai fericiţi (d e e x e m p lu : m ă n ân că m ai p uţin sau rc ii-
zurează-ţi co m e n ta r iile p ro v o c a to a r e ).
In tim p ce n o i ştim d in e x p e r ie n ţă că sfaturile si stra teg iile
a b o rd a te în acest ca p itol îi p o t ajuta p e m ajoritatea o a m en ilo r,
m ai ştim , d e a se m e n e a , că există indivizi ai căror prim i ani d e
viaţă au fost cu p recă d ere n efer iciţi şi d ificili, ei d ezv o ltâ n d un lip
d e rezisten ţă la e m o ţiile care p rovoacă su ferin ţă. .Aceşti indivizi
pot. a vea n e v o ie d e o asisten ţă p ro fesio n a lă p en tr u a-şi p u tea c o n ­
trola d u rerea em o ţio n a lă . D acă ai încercai. în rep eta te rânduri să
u rm ezi sfatu rile d in acest cap itol, dar ai d esco p erit că o ii m i ai
p u tu t a n ticip a e m o ţiile cau zate d e tin e, ori nu ai putut avea o p er­
sp ectivă asu pra lor {cu rezu ltatu l că a cestea c o n tin u ă să te c o p le ­
şe a scă ), est.e p osib il să ai n ev o ie d e asistenţii u niti p ro fesio n ist.
132 D e p e n d e n ta de n e fe r ic ir e

E ste im p o rta n t să cauţi p e cin eva care în ţe le g e faptul că o a m en ii


p o l învăţa să-şi a d a p tez e p rop ria e x p e r ie n ţă şi să d eţin ă co n tro lu l
asu pra se n tim e n te lo r lor. U n astfel d e p ro fesio n ist nu-si face
clien ţii să se sim tă n eaju toraţi sau ruşinaţi d e a n u m ite su ferin ţe
e m o ţio n a le , in d ife r e n t ce fo rm ă iau acestea.
Capitolul 5

Cum să dobândeşti rezistenţă pentru


câştigarea unei condiţii fizice bune

D acă tc n u m eri p rin tre p e r s o a n e le cărora le este greu să-şi m e n ­


ţin ă o greu ta te săn ătoasă, să fie în form ă şi, în g en er a l, să aibă
grijă d e corp u l lor, p rob ab il că ai ajuns la c o n c lu z ia că n u ai su fi­
c ie n tă p u ter e. S pre e x e m p lu , ţi se pare că, in d ife r e n t d e d ieta sau
d e e x e r c iţiile p e care în c e p i să le faci, p e parcurs îţi pierzi e n e r ­
gia. C ee a ce p rob ab il nu ştiai este că eşti co n d u s d e o in flu e n ţă pe
care n -o cu n o şti. In cap a cita tea ta d e a-ţi m e n ţin e o g reu ta te cor­
p o ra lă p otrivită sau d e a c o n tin u a e x e r c iţiile fizice n u are legătu ră
cu u n carater slab, ci ţin e d e d e p e n d e n ţa d c n efer icir e. A tu n ci
câ n d n u ai grijă d e c o r p u l tău, acea sta e ste satisfăcută în d o u ă
m o d u ri. S uferi d in cauza u n o r c o n s e c in ţe , cu m ar fi u n e le b oli,
su fe r in ţe sau d in cau za fap tu lu i că nu eşti într-o form ă fizică bună.
E x p e r im e n te z i şi a u tocritica (n e fe ric ir ea ) ce p rov in e d in faptul că
ţi-ai lăsat co r p u l su p u s su ferin ţelor, su p ra sau su b p o n d er a l, sau
p en tr u fap tu l că n u e s te în form ă. U n e x e m p lu e ste o fe m e ie care
n u p u tea slăbi şi a a c c e p ta i fap tu l că va fi m er eu n efer icită clin
a cea stă cauză.
E xistă o m u lţim e d e m od alităţi prin care grija p e care co p iii
o p rim esc p o a te in te rfer a cu ab ilitatea d e a avea grijă d e tru p u rile
lo r la m atu ritate. S p re e x e m p lu , atu n ci câ n d p ărinţii su n t m u lt
p rea în grijoraţi d e fap tu l că aceştia n u m ă n â n că b in e şi îi forţea ză
134 D e p e n d e n ta de n e fe r ic ir e

să m ă n â n ce ch iar şi a lu n e i câ n d a ce slo r a nu Ie este fo a m e, co p iii


p o l dezvolta o p a siu n e p e n lr u m ân cat. La m atu ritate, în lo c să
în c e te z e cu m â n ca tu l a tu n ci câ n d n u Ie este fo a m e , ei p o l sim ţi
falsa p lă cere (n e fe ric ir ea d eg h iza tă ) d e a-şi g o li farfu riile.
Sau cân d părinţii îşi m a n ifestă m ân ia, fiin d d uri, ei îşi p o t
co p ia părin ţii şi p o t ap lica a celeaşi tratam en te .şi co rp u lu i lor. Ca
ad ulti, aceşti c o p iii p o t fi n eg lije n ţi, n ep ăsători sau ch ia r d istru c­
tivi cu fizicu l lor. Pe d e altă parte, cân d părinţii su n t p erm isivi,
a d ică n u îşi p rotejează c o p iii d e im atu riiatca sp ecifică vârstei, ei
su feră în m o d frecven t a c c id e n te şi îşi p o t p r o d u c e răni. P o t d ez­
volta o d e p e n d e n tă d e n efer icir e ex p u n â n d ti-se m er eu riscu rilor
şi răn in d u -sc, co n sid er â n d n o rm a l u n astfel d e c o m p o r ta m e n t.

De ce dietele şi exerciţiile iizice sunt mai dificile


decât ar trebui
D ificu lta tea m e n ţin e r ii u n u i corp să n ă to s e ste u n a d in tre c e le m ai
o b işn u ite fo r m e d e m a n ifesta re a d e p e n d e n ţe i d e n efer icir e, p ro ­
b ab il d in cau za fap tu lu i că m u lţi p ărin ţi, care au re sp o n sa b ilita tea
d e a-şi în griji şi h răn i c o p iii în c ă d e la n aştere, su n t u n e o r i prea
iu b ito ri şi, n e in te n ţio n a t, ori p rea d uri, ori p rea în g ă d u ito ri.
M ulţi a d u lţi rc la ţio n ea ză c u tru p u rile lo r în m o d u ri care le p o l
p rovoca aLât d u rere, câ t şi p lă cere. Spi c e x e m p lu , p lă cerea reală
d e a c o n su m a o m ân care h ră n ito a re se su p r a p u n e eu cea falsă
(n e fe ric ir ea m ascată) tie a c o n su m a d e c e le m ai m u lte ori o m â n ­
care n esă n ă to a să sau în c a u lilă ţi prea m ari. A lu n e i câ n d m ă n â n ci,
sim ţi un c o n fo r t p e care altfel n u îl ai, în urm a căruia îţi r in e g reu
să te op reşti. D e fapt, a m â n c a în m o d exagerat e s te c e a m ai b u n ă
m o d a lita te d e a crea iluzia că n efer icir ea d e care o a m e n ii d evin
d e p e n d e n ţi e s te u n a falsă şi a fost co n fu n d a tă cu cea adevărată,
( în cazul c e lo r cu astfel d e d ereg lă ri, b in e în ţe le s că falsa p lă cere
Cum să dobândeşti rezistenţă pentru câştigarea unei condiţii fizice bune 135

co n stă în ilu zia d eţin e rii c o n tr o lu lu i care vin e d in m ân catu l prea


p u ţin sau ch iar clin elim in a r ea h ra n ei.)
In acelaşi m o d , m u lţi o a m e n i n u Tac ex e rc iţiile d e care au
n e v o ie p en tr u că le c o n sid er ă m u lt m ai p uţin p lă cu te d ecâ t alte
activităţi, cu m ar Fi cititu l, d o rm itu l, privitul la telev izo r sau navi­
garea p e in tern et. E xerciţiile par a fi o povară, în tim p c e activi­
tăţile se d e n ta re su n t rela x a n te şi p lă cu te. A cesta este un ex e m p lu
în care p lă ce re a (relaxarea) este d u să la ex trem , d e o a r e c e este
co n d u să d e n ev o ia n e r e c u n o s c u tă d e a te sim ţi n efericit.
O variantă a acestei p r o b le m e e ste d ificu ltatea p e care m ulţi
o a m e n i o e x p e r im e n te a z ă a tu n ci cân d d o cto ru l le sp u n e că, p en ­
tru să n ătatea lor, tre b u ie să ţin ă o a n u m ită d ietă suit treb u ie să îşi
în tă rească sistem u l card iovascu lar prin in te rm ed iu l e x e ic itiilo i
fizice. O a m en ii u rm ează, d e o b ic e i, regim u l n ep lă cu t si lu n g rare
le-a fost prescris, evitân d m ân carea d ău n ă to a re şi sed en ta rism u l
care le-a p lăcu t d in to td ea u n a . In realitate, d o rin ţa d e co n su m a re
a u n o r m âncăru ri sau a b ord area u n u i stil d e viaţă care p u n e în
p erico l săn ătatea su n i o e x p r e sie a d e p e n d e n ţe i d e n ele rie ir e.
E xistă, d e a se m e n e a , şi o a m e n i care n u f'ae ex erciţii fizice
d e o a r e c e cred că su n t atât d c graşi sau d e lipsiţi d e form ă, în cât
s-ar sim ţi în g r o z ito r d e jenaţi să se d u că la sala d e gim n astică sau
să fie văzuţi că aleargă. A ce ste s e n tim e n te d e ru şin e su nt inspirate
d e d e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e care îm p ie d ic ă in dividu l să urm ă­
rească o b ţin e r e a ad evăratei p lăceri d e a d ev en i săn ătos.
D e p e n d e n ţa d e n efer icir e p o a te d eterm in a o a m e n ii să îşi
sa b o te ze d ie te le sau p r o g ra m e le d e a n tr e n a m e n t a le g â n d m e to d e
n esig u re . A ceşti o a m e n i îşi p o t face rău (şi u n e o ri ch ia r m or) cre­
zâ n d că au grijă d e ei. E x e m p le c o n c r e te su n t p e r so a n e le care iau
p astile p en tr u slăbit, care in te ra c ţio n e a ză cu alte m ed ica m en te;
o a m e n ii care ţin d ie te n e e c h ilib r a te (cu m ar ii c e le p e bază d e
p r o te in e ) p en tru o lu n g ă p erio a d ă d e tim p; o a m e n ii care se
136 D e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e

în fo m e te a z ă în n u m e le d ietei; şi o a m e n ii care, brusc, în c e p să


facă ex erciţii iară să-.şi facă în p realab il u n co n tro l m ed ica l.
D e p e n d e n ţa d e n efer icir e p o a te in teracţiu n ii, d e a se m e n e a ,
cu c o n d iţia fizică a u n ei p e r so a n e , p ro v o câ n d reacţii adverse faţă
d e p osib ilita tea d e a arăta şi d e a se sim ţi b in e. P lăcerea reală d e
a fi săn ătos in terferea ză cu su ferin ţa d c a fi su p r a p o n d e ra l, care a
satisfăcut d e p e n d e n ţa dc n efericire, sim ţind u-tc con fortab il şi b in e.
U n in divid p o a te în cerca să retrăiască falsa p lă ce re a b a n d o n â n d
o d ietă sau u n p lan d e a n tr e n a m e n te .

Arthur
Dependenţa luì A rthu r de. nefericire îl împiedica s ă aibă un program
sănătos de exerciţii fizice. De obicei, atu nci când începea sd se bucure de o
stare fizică bună, înceta s d m ai exerseze, mânca exagerai de m ult şi se
îngrăşa. In cele din urma, A rthu r a devenit a tâ t de frustrat., în cât a venit
sd ne consulte.
A rth u r crescuse într-o fam ilie eu doi p ă rin ţi ocupaţi. A v â n d g rijă de
d o u ă caliere, de o ra să şi de patru copii, p ă rin ţii lui A rth u r nu au reuşit
întotdeauna sd fie atenţi Iu nevoile lui fizice. El lipsea în mod iugulai de
la consulturile medicale, nim eni nu observa da că se spăla sau nu pe din ţi
şi, pentru că pă rin ţii lui aveau p u ţin tim p la dispoziţie, pentru a se, ju ca
cit el, îşi petrecea, cea mai mare parte din tim p uitâudu-se la televizor.
A rth u r nu a înţeles că părin ţii lui erau copleşiţi de responsabilităţi şi că
nu neglijau în mod intenţionat confortul lu i fizic. E l a crescut dependent
de falsa plăcere (nefericirea confundată cu fericirea) de a j i sedentar şi
ignorând-şi nevoia de a face exerciţii.
L-am ajutat pe. Arthur să înţeleagă că, de fiecare d a tă când încerca să
exerseze, reacţiona fa ţă de plăcerea de a j i în formă prin nevoia de a j i nefe­
ricit. (kt rezultat, a început să anticipeze mámentele dc opoziţie. C ând i s-a
păru t greu să se d m jos din p a t d u pă trei zile de exerciţii, a recunoscut că
problema nu eia faptu l că era obosit, ci că încerca să se păcălească singur
că se simţea mai bine, înlocuind această stare cu falsa plăcere (nefericire) de
Cum să dobândeşti rezistenta pentru câştigarea unei condiţii fizice bune 137

a n u mai aven grijă de corpul său. în ain te de se lăsa p ra d ă lipsei lui de


putere şi lenei, aşa cum făcuse « mai înainte, a plănuit, să preîntâmpine
această neim e de a-şi sabota programul de antrenamente. Spre exemptu,
făcea exerciţiul preferat pe la sfârşitul săptăm ânii. Când începea să sim tă a
rezistenţă., îşi suna un 'prieten şi stabileau o întâlniră pentru a alerga împre­
ună. Uneori-, mai rata câte un antrenament, dai; odată cu trecerea timpu­
lui, a devenit din ce în ce mai consecvent. L a fe l de plăcută ca siateci lui
fizică bună, era şi realizarea de a avea viaţa pe care şi-o darea.

D e în d a tă c e realizezi că m ân carea n esăn ătoasă şi stilul tie viaţa


se d e n ta r n u iţi o fer ă o p lă cere adevărată, ci, d im p otrivă, satisfac
n ev o ia d c a-ţi m altrata co rp u l, şi care p ân ă n u d em u lt ai c o n fu n ­
dat-o cu p lăcerea, vei ii fă cu t prim ul pas către re n u n ţa m » la
această falsă m â n g â ie re .

Punerea în pericol a condiţiei Fizice


în tim p ce in flu e n ţa d e p e n d e n ţ e i d e n e fe r ic ir e asupra co rp u lu i
e s te d e se o r i ev id e n tă , d e p ild ă a tu n ci cân d o p erso a n ă e ste su p ra­
p o n d er a lă , lasă n e tta ta le a n u m ite p r o b le m e d e să n ă ta te ev id e n te
sail b ea p rea m u lt, u n e o r i a c ţiu n e a d e p e n d e n ţe i d e n efericire
p o a te fi m ascată. Cu această a se rţiu n e în m in te , g â n d e şte -tc că îţi
p ui d ese o ri starea fizică în p erico l. S p re e x e m p lu , ex istă p erso a n e
ca re se simt, co n fo rta b il şi ch ia r în su fle ţite atu n ci cân d se e x p u n
u n o r riscuri m ajore, cum ar fi c o n d u su l m aşin ii şi schian ti cu
viteză a tu n ci cân d c o n d iţiile m e te o r o lo g ic e nu sunt lavorabile.
A lţii a d o p tă c o m p o r ta m e n te riscan te crezâ n d că su n t feriţi d e
a c c id e n te . S e u rcă p e scări care n u su n t foarte sigu re, se caţără pe
m u n te făi'ă să aibă un e c h ip a m en t adecvat sau n esp u n â n d n im ăn u i
u n d e se d uc, n u se protejează d c razele solare, fac sex n ep rotejat
sau îşi a m â n ă c o n tr o a le le m e d ic a le , cum ar fi m a m o g r a fiile sau
testele p en tru p rostată.
138 D e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e

Peter
Peter em un director care muncea din gi'eit şi căruia îi plăceau provocă­
rile. Era un înotător bun, iar una dintre distracţiile lui cele mai mari era
s ă fa că su rf în ocean — cu cât erau valurile; mai man, cu atât îi plăcea
m ai mull. C ând a fost o fu rtu n ă şi Garda de Coastă a avertizat că îno­
tu l este interzis, el a ignorai acest lucru. I-a spus soţiei lui că acelea erau
zilele lu i preferate de înot, pentru că valurile gigantice i. se parcau distrac­
tive. C ând soţia lui îl implora să nu intre în apă, devenea iritat şi o acuza
că îl dădăceşte prea mult. i-a am in Iii cât de mult munceşte şi i-a spus
m âniat că are dreptul s ă aleagă orice tip de retreere doreşte. Peter n it avea
nici cea mai va g ă idee eă riscurile la care se expunea nu aveau n ido legă­
tu ră cu distracţia adevărată, dar erau atractive pentru că, punându-se
în pericol, îşi satisfăcea dependenta de nefericire.
Când. era mic., Peter avea. voie să se. urce pe pereţi, să meargă cu bicicleta
f ă r ă casca de protecţie, şi să se joace cu alţi copii care erau. duri şi îl răneau.
P ărinţii tui credeau că o protecţie exagerată i-ar ft compromis viitorul ca
sportiv şi, că va deveni un fricos. In mod normal, Petera devenit şi d depen­
dent de. falsa fericire (adică de nefericire) generată de trăirea la limită.
Intr-un fin a l, pericolul care i-a tot dai târcoale l-a ajuns din urmă.
în că o dată a ignorat interdicţia G ărzii de Coastă. S-a scufundat într-un
v a l imens, doar pentru a observa, că în spatele acestuia era u n u l şi mai
mare. Acesta din urm ă l-a izbit de nisip, i-a rupi câteva coaste, i-a dislo­
cai um ărul şi a suferit o adevărată cmnoţie. In tim pu l recuperării lui
îndelungate, Peter, zgu du it bine, a lu ai în serios sugestia, soţiei lui de a
căuta ajutor de specialitate pentru a descoperi de ce i se părea, a tâ t de p lă ­
cui să-şi. p u n ă via ţa în pericol

Inventarierea n evoilor ce trebuie schim bate

Prim ul pas sp re îm b u n ă tă ţirea greu tăţii, sănătăţii, n iv elu lu i c o n ­


d iţiei fizice sau grija g en er a lă p en tru p ro p ria p erso a n ă e ste d e a
te d e c id e la care a sp ect tre b u ie să lu crezi m ai în tâi. U n ii con si-
Cum să dobândeşti rezistenţă pentru câştigarea unei condiţii fizice bune

d eră că se p o t c o n c e n tr a d o a r p e u n sin g u r c o m p o r ta m e n t (sp re


e x e m p lu , d ieta îi sto a rce d e toată e n e r g ia ). A ltora li se p o a te
p ă rea m ai u şo r şi m ai e fic ie n t să c o m b in e p r o ie c te le (sp re e x e m ­
p lu , se p o t d e c id e să r e n u n ţe la c o n su m a r ea a lc o o lu lu i, să lin ă
reg im şi să în c e a p ă să facă ex e rc iţii fizice, în acelaşi tim p ). N u
există o m e to d ă universal valabilă. C el m ai im p o rta m este să Iaci
un pas în a in te . Şi d acă tu c o n sid e r i că vei reuşi c e l m ai b in e
rezo lv ân d d o u ă sau trei p r o b le m e în acelaşi tim p , dar d esc o p e ri
că te sim ţi co p le şit, p oţi r e n u n ţa la u n e le şi te p o ţi c o n c e n tr a d o a r
asu pra u n u i sin gu r lucru.
Iţi su gerăm să faci un in ven tar al stării tale fizice, in clu siv al
activităţilor p e care le-ai catalogat ca fiin d „alegeri p en tru un stil
d e viaţă" (d e e x m p lu , m ersu l p e b icic le tă fără cască d c p ro tec ţie )
p en tr u a v e d e a d acă d e p e n d e n ţa d e n efer icir e le afectea ză în
m o d u ri p e care n u le re cu n o şti, ca şi în m od u ri p e care le-ai c o n ­
ştientizat.. Poţi lua în co n sid er a re co n d iţia fizică, o b ic e iu r ile ali­
m en ta r e, n ivelu l c o n su m u lu i d e a lc o o l, fu m atu l, asm uţirea riscu­
rilor şi p reg ă tirea p en tr u în grijirea m ed ica lă potrivită.
O g re şe a lă c o m u n ă în evalu area stării fizice este o m ite re a
u n o r p r o b le m e c u r e n te , p r e su p u n â n d că ai a ceeaşi c o n d iţie fizică
ca a tu n ci câ n d erai m u lt m ai tânăr.

Kevin
Kevin ti fast o vedetă pe rân d ju ra baschet In colegiu. Tortiti copilăriţi Itti,
p â n ă a in im i la Fandlatea de Drept, a avu! o condiţie fizică excelenţă.
Putea s ă coboare şi să urce treptele unui stadion de fotbal tim p dc o jum ă­
tate de ma. p ira s ă obosească. In tim pul fa cu ltă ţii şi al anilor p c care i-a
petrecut încercând sd devin ă partener într-o firm ă de avocat ură, ceea ce a şi
reieşit, Kevin a lucrat m ult şi n it a mai a vu t timp aproape de loc să se
antreneze. N u s-a gân dit sd mai fa c ă acest lucra, deoarece dependenţa de
nefericire l-a orbit, crezând că niciodată nu îşi va pierde condiţia fizică.
K evin nu a realizat că eşecul lu i de a rămâne în fo rm ă era, ile fa p t, o reacţie
140 D e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e

adversă la plăcerea de a avea o condiţie fizică excelentă şi la succesul cu


sportiv înregistrat în liceu şi la facultate. La doi ani du pă terminarea
Facultăţii dc Drept, Kevin s-a căsătorit şi, la scurt timp, a avu t doi copii.
Ca tată, soţ şi avocat cu multe cazuri, părea s ă nu m ai aibă nicio­
d a tă tim p pentru antrenamente, d a r continua s ă considere că nu avea
nevoie de exerciţii. L a scurt tim p d u p ă ce a îm plinii 4 5 de ani, a început
o ninsoare pu tern ică şi K evin, îm preună cu f i ul său, au ieşit pentru a eli­
bera drum ul. L a o oră d u p ă ce a ieşit afară, a sim ţit nişte duren puter­
nice în piept. Doctorul i-a spies că era într-o form ă fiz ic ă a tâ t de proastă,
încât fa p tu l că a d a t zăpada a fă c u t ca m uşchiul inim ii să ceară oxigenul
pe care vasele de sânge n u îl m ai p u teau furniza. D in fericire, atu n ci cân d
a sim ţit durerea, Kevin a cerut imediat ajutor, ia r muşchiul inim ii n u a
suferit răn i ireversibile. Kevin a fost şocat de vestea că nu m ai era în
formă. In urma acestui sem nal de alarm ă a începui să-şi fa c ă tim p în fie ­
care dim ineaţă pen tru antrenam entul recomandai de doctor.

D u p ă c e evalu ezi m o d u l în care îţi tratezi co r p u l, Iii aten t la activi­


tăţile d ă u n ă to a r e care par a fi in o fe n siv e sau ch iar b e n e fic e . Spre
e x e m p lu , u n n u m ă r su p rin zător d e m are d e p erso a n e ex a g erea ză
cu e x e r c iţiile fizice. A cest a sp ect al d e p e n d e n ţe i d e n efer icir e este
d e se o r i g re u d e ob servat, d e o a r e c e o a m e n ii su n t co n v in şi d e fap­
tul că m ai m u lt în se a m n ă m ai b in e . D acă îţi face b in e să alergi
cin ci k ilom etri p e zi, tim p d e cin c i zile, atu n ci în se a m n ă că dacă
a lergi şap te k ilo m etri p e zi, tim p d e şap te zile, e ste şi m ai b in e.
D e se o r i, nici m ăcar răn irea nu îi alertează p e aceşti indivizi 111

leg ă tu ră cu e x iste n ţa u n e i p r o b le m e , relu ân d u -şi e x e r c iţiile d e


în d a tă ce s-au vin d ecat.
S e m n a le le d e avertizare ale a n tr e n a m e n tu lu i ex cesiv in clu d
u rm ătoarele: m ăreşti n u m ăru l ex e rc iţiilo r c e tre b u ie realizate zil­
nic, n u r e n u n ţi n id o zi la efectu a r ea ex erciţiilo r, faci m ai m u lt
a n tr e n a m e n t d e c â t ţi-ai d ori p en tr u a ard e caloriile p e care n u ai
in te n ţio n a t să le co n su m i; n u sim ţi că ai ex ersa t d estu l d ecâ t d acă
Cum să dobândeşti rezistenţă pentru câştigarea unei condiţii fizice bune 141

te sim ţi e x te n u a t ia sfârşitul a n tren a m en tu lu i: şi nu îţi asculţi


c o r p u l — u rm ezi p ro g ra m u l n o rm a l d e ex e rc iţii ch iar şi a tu n ci
cân d eşti bolnav, o b o sit sau te d o a re ceva. A ceasta este o altă
m e to d ă prin care d e p e n d e n ţa d e n efer icir e p o a te tran sform a o
p lă cere adevărată (m e n ţin e r e a în form ă) în n efericirea d eg h iza tă
(ex ersa rea p ân ă în m o m e n tu l în care te răn eşti).
A lte tipuri d e activităţi p e care tre b u ie să le iei în co n sid era re
a tu n ci cân d îţi evalu ezi m o d u l în care îţi tratezi co rp u l sunt a ce­
lea co n sid er a te n e p e r ic u lo a se . dar care au o m are p rob ab ilitate
d e a te răni. P oţi sim ţi că activitatea p ericu lo a să este accep tab ilă,
d e o a r e c e crezi că vei în v in g e a c c id e n te le , dar, d e fapt tu îţi satis­
faci d e p e n d e n ţa d e n efer icir e jucând ru leta rusească cu propria
săn ătate. E x e m p le d e activităţi in a cc ep ta b ile cu un grad ridicat de­
rise su n t c o n d u su l cti viteză sau cân d eşti o b o sit, practicarea se x u ­
lui n ep rotejat, lu crul cu u n e lte p ericu lo a se fără a lua m ăsurile
n ece sa r e d e p reca u ţie sau fără a urm a in stru cţiu n ile.
L'n alt tip d e co m p o r ta m e n t su p u s riscului im p lică evitarea
în g rijirilor m e d ic a le . M ulţi o a m e n i, în m o d regulat, nu se d uc la
e x a m e n e le c lin ic e şi testele d e m o n ito riza r e r e c o m a n d a te , p en tru
a n u v ed ea cu m d o cto ru l îşi face griji în legătu ră cu a n u m ite sim p-
lo m c sau, pur şi sim p lu , n u resp ectă re g im u l prescris d e acesta. Se
c o n v in g că su n t p rea o cu p a ţi sau prea sănătoşi p en tru a solicita
în grijire m ed ica lă , dar, în realitate, d o a r d e p e n d e n ţa d e n efer i­
cire îi p o a le d e te r m in a să rişte în legătu ră cu ceva atât. d e im p o r­
tant p en tru fericirea lor cu m este sănătatea.

Identificarea u n or p oten ţiale p u n cte slabe în ain te de a


în c e p e prgram ul p en tru îm bunătăţirea stilului d e viaţă

D e în dată ce ai id en tifica t a sp ec te le stării talc: fizice pe c a te doreşti


să le schim b i şi eşti gala p en tru în c e p e r e a p rogram ului, gândeşte-te
câ n d şi cum ţi-a distrus d e p e n d e n ţa d e nefericire: u ltim ele eforturi.
142 D e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e

S pre e x e m p lu , e ste p osib il să n u fi p u tu t în c e p e sau să te fi o p rit


d u p ă câteva săp tăm âni. Sau faci n işte îm b u n ă tă ţiri fa n ta stice şi
d u p ă a c e e a te laşi p e tânjeală. D a că p o ţi, n otează-ţi sc o p u r ile zil­
n ic e , să p tăm ân ale şi lu n a r e şi b ifea ză cu roşu o b sta c o le le p este
care ai trecu t, p en tr u ca atu n ci câ n d le vei reîn tâ ln i să fii p reg ă tit
p en tr u d u b la rea efortu rilor.

Recunoaşterea problemei.

O m o d a lita te prin care d e p e n d e n ţa d e n efer icir e îţi p o a te su b ­


m in a b u n e le in te n ţii d e a fi să n ă to s şi în form ă e ste să în c e r c i să
a m â n i rezolvarea p r o b le m e i d e în d a tă c e aceasta a fost id en tifi­
cată. A ceastă ab ord are are ca rezu ltat tran sform a rea rezolvării
p r o b le m e lo r într-un lu cru o p ţio n a l. D in m o m e n t ce există p rob a­
b ilitatea ca d e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e să facă în aşa fel ca reg im u l
să pară g r e o i, a u to c o n v in g e r e a că p ro b lem a n u e s te serioasă te
p o a te d e te r m in a să am ân i sau să a b a n d o n e zi efo r tu rile d e a o
rezolva. U n bărbat p e care ÎI cu n o a şte m nu a lu at în serio s c e le
13 k ilo g ra m e şi ju m ă ta te p e eare le avea în p lu s p ân ă în m o m e n ­
tul în care nivelu l c o le ste r o lu lu i 1111 a d e v e n it cu adevărat m are.

D e în d a tă ce ai id en tific a t a sp e c te le c o n d iţie i tale fizice ce au


n e v o ie d c o sch im b a re, fii a te n t la ten taţia d e a co n sid era p ro ­
b lem a ca fiin d m in o ră . în altă o r d in e d c id ei, g â n d u r ile care îţi
sp u n că e ste în regu lă dacă eşti su p r a p o n d e ra l sau d acă n u ai o
c o n d iţie fizică b u n ă nu su n t cu ad evărat liniştitoare', ci su n t d e te r ­
m in a te d e n evoi care Le fac n efericit. Intreabă-tc, în cazul în care
ai fi avut d e făcu t o a le g e r e adevărată, d acă ai fi ales să-ţi p u i săn ă­
tatea în p erico l, ră m â n â n d la stadiul u n e i c o n d iţii fiz.ice slab e.
R ăsp u n su l e ste , b in e în ţe le s, nu. M otivul lu p tei tale e ste faptul că
a fi su p r a p o n d e ra l sau a n u avea o c o n d iţie fizică b u n ă ţi se parc
fam iliar şi lin iştitor, căci a avea o stare m ai p u ţin b u n ă d e săn ătate
îţi satisface d e p e n d e n ţa d e n efericire.
Cum sâ dobândeşti rezistenţă pentru câştigarea unei condiţii fizice bune 143

O m e to d ă d e a d im in u a riscu rile la care îţi e ste su p u să sănă­


tatea e s te să r e c u n o şti că a cestea su n t d ău n ă to a re; ai în să grijă să
n u iei riscul p rea în serio s fiin d con v in s că îţi vei sch im b a c o m p o r ­
ta m en tu l în tim p — în a in te ca riscul să se m a n ifeste . F um atul e ste
u n e x e m p lu b u n . M ulţi fu m ători se g â n d e sc să fu m ez e nu a n u m it
n u m ă r d e an i în a in te d e a se lăsa d e fu m at. S e p o t lăsa in flu en ţa ţi
d e a v ertism en te sau p lă n u ie sc să fu m e z e p ân ă în m o m e n tu l în
care ap ar p rim ele p r o b le m e le a le sănătăţii lor, cu m ar ii em lîze-
m u l sau c e lu le a n o r m a le c e se d ezv o ltă în gât sau în gură. Trăiesc
cu iluzia că d e ţin c o n tr o lu l, dar, d e fapt, c e a care c o n tro le a ză este
d e p e n d e n ţa d e n efer icir e.
P er so a n e le care b eau p rea m u lt tind să cread ă că e le a leg să
b ea — că se p o t op ri o ricâ n d d o resc, dar că a c e l m o m e n t ti-a venii
în că . A celaşi lu cru e ste valabil şi p en tr u cei care îşi asu m ă risem i,
îşi sp u n că vor în c e p e să p o a rte casca atu n ci cân d m e r g cu bici­
cleta cân d nu va m ai fi la fel d e cald afară sau că vor schia m ai
în c e t p este câţiva an i. A ceste p erso a n e su n t co n v in se, d e a se m e­
n ea , că îşi c o n tro le a ză viaţa, d eşi, în realitate, su n t p riz o n ie re le
d e p e n d e n ţe i d e n efer icir e. L ucrul d ev in e ev id e n t în m o m e n tu l în
care apare u rm ă to a rea în treb are: d c ce să a leg i în tr e lalsa p lă cere
a u n n i p o te n ţia l c o m p o r ta m e n t d ă u n ă to r şi p lă cerea adevărată d e
a avea grijă d e co r p u l tău?

A lic probkm e potenlu de

P rob abil că în tim p u l u ltim e lo r efortu ri d e a u to im b im ă lă lir e ai


p u tut id en tific a p r o b le m a p e care ai vrut să o sc h im b i, dar ţi s-a
p ă ru l foarte d ificil să în c e p i. A sa cu m am descris şi în in tr o d u c e ­
rea a cestei părţi, stab ilirea u n e i d ate d e în c e p e r e într-un v iilo r
apropiat, p o a le exp rim a un pas în a in te iluzoriu, care se iroseşte tem ­
p orar câ n d data stabilită trece, dar este r e în n o it cân d e ste stabilită
u n a n o u ă . Linii sp u n an i dc-a rân d ul că d e la în c e p u tu l săptăm ânii
u rm ă to a re vor face sc h im b ă rile p otrivite p en tru ei.
144 D e p e n d e n fa d e n e fe r ic ir e

P r o b le m e le d e care treb u ie să ai grijă su n t p ier d e re a ela n u lu i


sau ch iar re n u n ţa r ea d u p ă u n start p rom iţător, în c e a r c ă să id e n ­
tifici care e ste starea ta d e spirit atu n ci cân d pierzi teren: p ro b a ­
bil că ai sim ţit că efortu l a fost p rea m are sau ai ced a t lu p tâ n d u -te
ori n u ai realizat că ren u n ţa i d o a r p en tru că erai co n v in s d e fa p ­
tul că iei o pauză.
în c e le d in urm ă, p rob ab il că ţi-ai atins sc o p u l şi ai lăsat garda
jo s d o a r p en tru a d e sc o p e r i că d e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e şi-a recă ­
p ătat p u terile şi că ai pus la lo c k ilo g ra m e le p e care le p ierd u seşi
şt, treptat, ai re n u n ţa t la a n tr e n a m e n te , ai d ev en it p rea rela x a t şi
aşa m ai d ep arte.
C hiar dacă ai fost prins în u n a sau m ai m u lte astfel d e cap ­
ca n e, id en tifica rea lor te va ajuta să reuşeşti câ n d vei d e p u n e
u rm ă toarele efortu ri. Ştiind ce câ n tec d e siren ă te p o a te face să te
abaţi d in d ru m u l tău, ţi se va p ă rea m ai u şo r să îţi astupi u r e c h ile
şi să m erg i în a in te câ n d îl vei auzi dala viitoare.

Strategii pentru a fi în formă


D e în d ată c e ai id e n tific a t p ro b lem a p e cart: vrei să o c o r ec te zi şi
o b sta c o le le g e n e r a te d e d e p e n d e n ţ a d e n efer icir e, eşti gata să
în c e p i. Trebuie să reţii că a conştientiza obstacolele care iţi pol ieşi în cale
nu reprezintă o rezolvare, l o t va trebui să te lupţi cu n ev o ia d e n e fe r i­
cire cu care te-ai o b işn u it (de e x e m p lu , tre b u ie să sp u lb eri o rezis­
ten ţă în d ără tn ică , ap aren ta d ispariţie a m otivaţiei p o zitiv e şi g â n ­
dul că n u eşti cap ab il d e a d u c e la b u n sfârşit sarcin a) şi, fără
n iciu n d u b iu , vei m ai p ier d e n işte bătălii. Eşti o ricu m h o tă râ t să
câştigi războiul.

Fii gata să începi... începe pur şi simplu!


Ştii ce a n u m e vrei să realizcz.i (să slăbeşti cin ci k ilo g ra m e, să e x e r ­
sezi tim p d e 3 0 d e m in u te d e cin ci ori p e săp tăm â n ă , să le Iaşi d e
Cum să dobândeşti rezistenţă pentru câştigarea unei condiţii fizice bune

fu m at, să c o n d u c i m aşin a m ai în c e t) şi eşti gata să în c e p i. Faza


in c ip ie n tă e ste uşoară p en tr u a n u m ite p e r so a n e şi d ificilă p en tru
a ltele. D acă p en tr u tin e în c e p u tu l este uşor, p ur şi sim p lu , vei
a le g e o dată şi vei în c e p e . Fent.ru m o m e n t, vom d iscu ta d esp re cei
cărora le e ste d ificil să în ce a p ă .
Alege o d a tă de început, dar care n u este mai departe dc trei zile.
D acă a leg i o d ată m ai în d ep ărtată, îţi vei am ân a p ro ie ctu l p â n ă în
u ltim a clipă.
Pe m ăsu ră ce data de începere se apropie, pregaieşteAe pentru o lu ptă
infernală. P oate vei a ju n g e la c o n c lu z ia că îţi este m u lt p rea greu
a cu m d e o a r e c e ai m usafiri, eşti prins cu m u n ca, p leci într-o călă­
to rie d e afaceri etc. Te g â n d eşti că p r o ie c tu l n u este n ece sa r acu m
p en tr u că n u eşti la fel d e su p r a p o n d e ra l ca m ajoritatea o a m e n i­
lo r p e care îi cu n oşti; cum nu ai m ai făcut ex e rc iţii fizice d e m ult
tim p , în că o m ică am ân are nu m ai con tează; n u p o ţi re n u n ţa la
sare, aşa cu m ţi-a re c o m a n d a t d o c to r u l, p en tr u că vei m â n ca Ia
restaurante; e ste p rea cald ca să în c e p i să iaci ex e rc iţii vara, în să
to a m n a este u n m o m e n t m ai potrivit să te gân d eşti la a cest lu cru.
P oţi d e sc o p e r i că solu ţia p e care o aveai în urm ă cu trei zile a d is­
p ăru t sau că ai a lte m o tiv e ca să am ân i d ata în c e p e r ii.
R enu nţă ta motivele care îţi am ân ă începerea. D ecid e-te ferm că.
in d ife r e n t care su nt a rg u m en te le ce te d eterm in ă să a m â n i e fo r­
tu rile p en tr u îm b u n ătăţirea c o n d iţie i fizice, n u le vei lua în seam ă.
D e fapt, astupă-ţi u rech ile p en tru a n u căd ea pradă ten ta ţiilo r şi
co n ce n tr ea ză -tc p e co m b aterea rezisten ţei tale in terioare. C ând
un a g e n t co m e rcia l care ne-a con su ltai îşi p lan ifica se o d ietă şi
d u p ă a c e e a a făcut o călătorie d e afaceri, a în c e p u t să sim tă că n u
avea rost să în ce a p ă atu n ci p en tru că urm a să m ă n â n ce în avion şi
la h o te l p en tru câteva zile. D ecât să cad ă pradă a ce sto r s e n tim e n te ,
d esp r e care ştia că aveau legătu ră cu d e p e n d e n ţa d e n efericire, a
cău tat o carte d esp re d ie te şi s-a co n ce n tr a t p e aceasta cât tim p a
că lă to rit şi şi-a în c e p u t d ieta ch iar d in ziua p e care şi-o alesese.
146 D e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e

Trebuie s ă ştii că este posibil ca începutul, să nu fie uşor, dar încearcă


să-ţi aminteşti, că atingerea scopului meii tà pu ţin disconfort. Cum pără-ţi
o ro c h ie sau u n co stu m fru m os, având m ăsura ia rare îţi d oreşti să
ajun gi, sau p lăn u ieşte-ţi o activitate am u za n tă p en tru m o m e n tu l
cân d vei ii slăbit, cu m ar fi o e x c u r sie în w e e k e n d cu b icicleta .
Reţine că lupta prin care treci acum este mai degrabă rezultatul
dependenţei de nefericire decât al faptu lu i că este foarte dificil şi neplăcut
să-ţi îm bunătăţeşti condiţia fizică. U n bărbat a ajuns la c o n c lu z ia că,
după m ai m u lte în cercări esitate d e a în c e p e să facă ex erciţii fizice
în m o d regu lat, a cestea erau d e vină, p en tru că erau d ificile şi
n ep lă cu te . A avut n e v o ie d c ajutor p en tru a realiza că, d e fapt,
n e p lă c e r e a p e care o e x p e r im e n ta era rezu ltatu l d e p e n d e n ţ e i d e
n efer icir ea d e a se sim ţi lip sit d e c o n d iţie fizică. C ând , înlr-un
final, a în c e p u i să facă a n tr e n a m e n t în m o d regu lat, a d eso p er it,
spre su p rin d e rea lui, c:ă era ch iar distractiv.
D acă, în ciuda fntu m r eforturilor ta b , am im i claia începerii. tra te
lăsa convins de f a p tu l că eşti prea slab sau nem olivat pentru a reuşi.
Stabileşte o a ltă d a tă de început şi încearcă d m nou.
C ân d vei reuşi s ă începi, f ă imediat croa cu adevărat plăcut pentru
tine. O fe m e ie p e care o c u n o a şte m şi-a p ro m is o şed in ţă d e masaj
în ziua în care s-a a p u c a t d e dietă.

Perseverează

in d ife r e n t d e a sp ec tu l fizic p e care vrei să-l îm b u n ă tă ţeşti, im ed ia t


ce în c e p i să faci sc h im b ă rile, p oţi d e sc o p e r i că h otă râ rea ta slă­
beşte. D ieta sau p ro g ra m u l d e ex erciţii p o a te lăsa im p resia că ai
m u lt d e lu cru, că p oţi p ier d e m otivaţia iniţială în favoarea sc h im ­
bării sau te p o ţi trezi că r c n c g o c ic z i cu p ro p ria p erso a n ă . Spre
e x e m p lu , d acă stab ileşti să slăbeşti cin ci k ilo g ra m e , p o ţi fi ten tat
să te o p reşti ia jum ătate; d acă ţi-ai p rom is că vei c o n d u c e m aşin a
cu viteza leg a lă , e s te p osib il să sim ţi n evoia să c o n d u c i re p e d e
d o a r d e d ata aceasta, p e n tr u că ai întârziat.
Cum să dobândeşti rezistenţă pentru câştigarea unei condiţii fizice bune

D acă ştii că, d c în d a tă c e în c e p i să îţi îm b u n ă tă ţeşti co n d iţia


fizică, d e p e n d e n ţa d e n efer icir e îţi p o a te erod a h otărârea, vei fi
m ult m ai p regătit să-ţi în to r ci u rec h e a d e la a c e le voci care îţi
sp u n că e ste p rea d ificil, că n u m erită efortu l sau că ţi-ai ales un
sc o p m u lt prea am b iţios.
R eţin e că, in d ife r e n t cât d e atractivă p arc o a n u m ită a le g er e,
tre b u ie să te în treb i d acă ea te ajută să-ţi creezi p lă cerea adevărată
sau îţi p r o d u c e n efer icir ea [te care ai co n fu n d a t-o cn fericirea.
A cest lucru te va ajuta să rezişti m ai u şo r con vin g erii că te vei sim ţi
m ai b in e d acă îţi vei săra cartofii ch iar şi atu n ci cân d ai <> te n siu n e
arterială ridicată, dacă vei citi o carte în lo c sâ îţi faci e x e r c iţiile p e
care le-ai p rogram at sau d acă vei fa ce sex n ep roteja t.

D enise
Denise era -una dintre acele persoane tare pierdea şi punen la lot kilo­
grame,, în mod constant. C ân d a ajuns la o greutate care a speriat-o, s-a
hotărât să slăbească şi să respecte dieta. D u p ă re slăbea puţin, isi pierdea
determinarea. Brusc, plăcerea de a m ânca pizza, prăjituri şi îngheţată a
devenit m ult mai atrăgătoare decât fa p tu l de a ajunge la greutatea ideală
sau de a se. menţine la cea atinsă. C ân d mânca un hamburger ca cartofi
prăjiţi, la care adăuga un milk shake mare, Denise credea că face <>alegere
deliberată a m âncatului care o binedispunea, renunţând la sacrificiul
care nu o răsplătea. Pe scurt, ea a pus la loc kilogm rudr pe caie se stră­
duise din g e u să le dea jos, ia r ciclul reîncepea.
Denise nu a realizai n iciodată că m otivu l pentru cure mâncarea
nesănătoasă o făcea să se sim tă „bine“, ia r consumarea unor porţii nor­
male de mâncare săn ătoasă reprezenta un ,,sacrificiu", era confuzia d in ­
tre dependenţa de nefericire şi adevărata plăcere. R ezultatul era eă produ­
cerea nefericirii cauzate de m âncatul în exces a hranei nepotrivite îi părea
m ai atractiv decât alegerea adevăratei fericiri de a urma o d ietă şi de a
avea o greutate sănătoasă.
148 D e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e

Ascultându-ne, Denise avea să înţeleagă rid u l în rare era prizonieră


de cân d îşi aducen aminte. Ea a realized ră atu nci când tortul de cioco­
la tă a început să d ev in ă mai plăcu t decât, ajungerea la greutatea ideală,
era vorba de o reacţie adversă la plăcerea de a acum ula kilograme n esăn ă­
toase. Acum , d u p ă ce a pierdut în greutate, a început s ă anticipeze şi să
se pregătească pentru momentul în care dieta avea să-şi p ia rd ă farmecul.
C ân d mâncarea nesănătoasă i-a făcut cu ochiul, a ştiu t că dependenţa dc
nefericire, nu adevărata îngrijire de sine, l-a fă cu t să p a ră atractiv, şi i
s-a p ă ru t că este mult m ai uşor s ă reziste tentaţiei şi s ă respecte meniul
planificat. D in ce in ce mai mult, ea a început să f ie capabilă să evalueze
calitatea alegerilor făcute, indiferent dacă acestea îi satisfăceau depen­
denţa de nefericire sau îi confereau o plăcere adevărată.

O stra teg ic pcnl.ru m e n ţin e r e a h otărârii e ste s ă iei în calcul


ajutorul unei persoane apropiate. D eoar e c e acea stă p erso a n ă nu-ţi va
îm părtăşi n ev o ia d e a (e b ucura d e n efer icir ea ¡je care în urm ă cu
m u lt tim p ai co iiiu u d a t-o cu fericirea adevărată, ea te va p u tea
su p ra v eg h ea a tu n c i câ n d vrei să fu m ezi sau să d o rin i în z ile le în
care treb u ie să faci exerciţii. Te p oţi co n su lta cu p erso a n a resp ec­
tivă şi o p o ţi su n a cân d h otărârea ta în c e p e să se cla tin e.
D ese o ri, faptul că altcineva te su sp ectează că vrei să r e n u n ţi te
va ajuta să îţi recap cţi d eterm in area d e a face o sch im b a re în b in e.

Marion
Când Marion a împlinit .55 de ani, şi-a programat examenul fizic pe care
îl amânase, de an i de zi/e. Nu s-a descurcat bine la lestul de stres, deoarece
n u avea o condiţie, fizică bună. D ottam i i-a prescris o oră de mers pe jos, şase
zile, pe săptăm ână. Marion detestase din lotdm una orice, fel de activitate
fizică. Părinţii ei au îmbătrânit prematur din cauza lipsei de activitate
fizic ă şi n u au încurajat-o niciodată pe M anon să fie mai a ctivă din acest
punct de vedere. Ea şi-a imitat părin ţii şi a, învăţa! să se sim tă fericită
atunci când era sedentară. N u a ştiut niciodată că această „fericire'' era de
Cum să dobândeşti rezistentă pentru câştigarea unei condiţii fizice bune

fapt nefericirea de a nu a fi în formă, de care devenise, dependentă. Marion


repeta mereu spusele părinţilor ei: „ C ând sim t nevoia să fa c exerciţii, aştept
p â n ă îmi treceri. Acum a realizat că nu mai putea, evita antmnamenlek.
M arion a mers câte o oră pe zi, p a tru zile la rând, in a ciucca zi, a
mers doar o ju m ă ta te de oră deoarece a dormit prea muli. In a şasea zi, a
a vu t un dejun de afaceri, exact atunci când a r j i trebuit să exerseze şi nu
a m ai mers deloc în acea zi. Săptăm ân a următoare a mers doar o u n g a ră
dată. Aproape, că se hotărâse s ă nu m ai f a c ă deloc exercită.
l-am sugerat să mai. cheme în că trei prietene care aveau nevoie să
slăbească sau să. exerseze şi să formeze un club. In mod cert, cel pu ţin una
dintre ele v a ji m otivată să meargă în ziu a respectivă şi le m convinge şi.
pe celelalte să facă acelaşi lucru. Toate p atru au J'osl de acord că îşi nor
ţine companie una celeilalte. A u ales o oră dim ineaţa, cu excipţia dum i­
nicii, şi au introdus-o în program ul lor. C ând s-au plictisi/ de ruta respec­
tivă, au schimbat-o. Murgeau şi vorbeau în acelaşi timp, acest lucru
făcâ n d ca tim pul să treacă m ai repede. Şi dacă una dintre ele spunea că
este prea obosită, celelalte îi am inteau de înţelegere şi făceau lot ce le sta în
p u tin ţă pentru a continua plimbarea. Spre marea el s uj n i talere. M a ria n
a ajuns să aştepte cu nerăbdare momentele în care se plim ba zilnic cu prie­
tenele ei. De fapt, chiar îi părea rău când venea ziu a liberă şi a rugat o
p rietenă să se plim be şi dum inica. Şase lu n i mai târziu, M arion a fost
încân tată când a repetat testul pentru stres şi a p u tu t vedea rezultatele
be-neji.ee ale acestui program asupra sistemului ei cardiovascular.

N u ¡temile, unui obstacol să devină o înfrângere

D e p e n d e n ţa d c n e fe r ic ir e nu p o a te fi în vin să d ecâ t dacă cşli dis­


pus să lu pţi. F iecare în c e r c a r e d e îm b u n ă tă ţire p o a te p rovoca o
rev en ire la c o n fo r tu l fam iliar al n efericirii, iar în ce rc ă rile d c
îm b u n ă tă ţire nu fac e x c e p ţie . O cap can ă ob işn u ită este să te g â n ­
d eşti că te p oţi lăsa p e tánjala d e în d ată c e te ap ro p ii d e sc o p u l tău
(în realitate, su cc esu l p o a te stim ula d e p e n d e n ţa d e n efer icir e şi
p o a te .spori n ev o ia d e a-ţi su b m in a e fo r tu r ile ). P robabil că cea m ai
150 D e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e

distructivă p arte a ren u n ţării e ste atrae tivi ta tea vocii in terio a re
care îţi .spune că totul este p ier d u t d a că r e n u n ţi la d ietă şi d a că nu
te a n tr en ez i o săptăm ână.

John
John, în vârsta de 4 5 de ani, a încercat să se lase de fum at m ziua in care,
în urm ă cu şapte ani, tatăl său, fu m ă to r înrăit, a fost diagnosticat ni
cancer de plăm ân i. John a încercat, pe rând, s ă renunţe brusc, s ă fie hip­
notizat, plasturii cu nicotină şi chiar s ă fum eze „la rece". La fiecare încer­
care, în tâm pina aceeaşi fmM cm ă. Renunţa câteva, zile sau săptăm âni, o
d a lă a remita! chiar un an. Dar, inevitabil, se confrunta cu un moment
de slăbiciune, de obicei când ieşea în oraş cu fu m ători şi bea un pahar.
Fuma o ţigară sau dou ă din pachetele pnetenilor. Reacţia lui era să
creadă că (oale eforturile făcute, erau acum distruse. Hotărârea lui se
topea şi, urându-se pe sine, îşi cum păra un pachet de ţigări şi. începea din
nou să fumeze.
D u p ă ce un prieten i-a- spus lui John că, dacă lucrează cu noi, îl
putem ajuta, a făcut un efort să înveţe despre dependenţa, de. nefericire. A
realizat că a fu m a t una său dou ă ţigări d u p ă câteva săptăm âni sau luni
nu însemna că totul era pierdut, ci că, dim potrivă, făcuse nişte progrese
atât de semnificative, încât dependenţa de nefericire încerca să. se reinsta­
leze. /I observat, că sentim entul că pierduse lotul venea din dependenţa lui
de nefericirea reprezentată de fu m ai, adica din nevoia de a se convingă să
se în toarcă la liniştea pe rare i-o dădea fam iliara şi d ă u n ă toaren nicotină.
De în d a tă ce John a realizat eă o mică scăpare din când în când nu îi
pu nea m pericol, progresul făcu t spre atingerea scopului său, s-a sim ţii
m ult m ai uşurat. C ân d lua ocazional o ţigară de la un prieten, refuza să
creadă despre el că nu se putea lăsa de fum at. M a i degrabă a devetiit. şi
m ai hotărât, şi a prevenit astfel de „scăpară'. Recent, John ne-a scris că nu
a m ai fum at n ido ţigară, de trei ani.
Cum să dobândeşti rezistentă pentru câştigarea unei condiţii fizice bune

D in e x p e r ie n ţa noastră, m ajoritatea d ie te lo r sau a p ro g ra m elo r d e


ex e rc iţii eşu ează atu n ci cân d o a m e n ii se fo lo sesc d e „scăpări" p e n ­
tru a se co n v in g e că su n t p rea slabi, că este p rea d ificil sau că lo tu l
s-a term in at. Este crucial, cân d „ai o scăpare", să fii p regătit p en tru
se n tim e n tu l că p oti ren u n ţa. A cest se n tim e n t v in e d in d e p e n d e n ţa
d e n efer icir e, care în cearcă să te în toarcă la a c e le se n tim e n te
fam iliare, d eşi n e r e c u n o sc u te , d e a fi su p rap on d era l, iară o c o n d i­
ţie fizică b un ă sau în p ericol. D c în d ată c e în ţe le g i acest lucru, poţi
v ed ea că, în realitate, d orin ţa d e a ren u n ţa la efortu rile tale c o n ­
structive este o reacţie la p rogresu l p e care l-ai ia c u l, nu d escu ra­
ja re a naturală la în tâ m p in a rea „scăpării". A ceasta face p arle din
p ro ce su l d e vin d eca re şi nu este un se m n că n u p oţi sau nu trebuie
să c o n tin u i. Cu alte cuvinte, paradoxul acestor scăpări temporare este a i
sunt indicaţii ale succesului, nu ale, eşecului.
D acă a c c e p ţi că a ceste căd eri su n t atât in evita b ile, cât şi un
se m n eă îţi revii d in d e p e n d e n ţa d e n efer icir e, le p o li privi ca pe
n işte o p o rtu n ită ţi d e reîm p ro sp ă ta re a sc o p u rilo r a lese şi ca pe
n işte se m n e ale p ro g resu lu i, m ai d eg ra b ă d ecâ t in d ica ţii a le e ş e ­
cu lu i sau a le p revestirii acestu ia,
O m eto d ă d e a le în fr â n g e e ste să răm âi vigilent: a cu m ştii că
n ev o ia d e sab otare a efo tu r ilo r va creşte şi n u va dispărea od a tă cu
o b ţin e r e a su ccesu lu i. C u n o a şterea fap tu lu i că „scăpările" sunt in e ­
vitabile te p o a le ajuta să n u fii lu at prin su rp rin d ere a tu n ci câ n d se
în tâ m p lă . C u fiec a re pas în a in te p e care îl faci, ar trebui să Iii mai
aten t la în ce rc ă rile d e sab otare a p rop riu lu i p rogres. C ând le cân ­
tăreşti la sfârşitul săp tăm ân ii şi d e sc o p e r i că ai slăbit un kilogram ,
p o ţi fi sig u r că ten taţia d e a ren u n ţa la d ietă va creşte, n u va d es­
creşte. Cu cât slăbeşti m ai m u lte k ilogram e, cu atât va treb u i să
lu pţi m ai m u lt p en tr u a resp ecta în c o n tin u a re dieta.
O altă stra teg ie d e în fr â n g e re a „scăpărilor" este să le fo lo seşti
în avantajul tău. P oţi v e d e a cu alţi o c h i a ceste m o m e n te . L e p o d
fo lo si ca o p o rtu n ită ţi d e a-ţi r e în n o i d e te r m in a r e a în sen su l
152 D e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e

îm b u n ătăţirii c o n d iţie i fizice. O „cedare" te va ajuta să observi


tin d e a n u m e e ste m ai slabă lin ia ta d e apărare îm p otriva d e p e n ­
d e n ţe i d e n efer icir e şi îţi va d a ocazia să o în tăreşti.
Spre e x e m p lu , d acă ai reu şit să r e n u n ţi la a lc o o l tim p d e
câteva lu n i, dar d u p ă a ceea te d u ci la o n u n tă şi b ei p ah ar d u p ă
pahar, în lo c sâ aju n gi la c o n c lu z ia că ai p ierd u t, te p o ţi h o tă rî ca
acest lu cru .să n u se m ai în tâ m p le p e viitor. D ata viitoare, le p o ţi
p reg ă ti p en tr u ten ta ţia care tc-a p rin s în ca p ca n ă d ata trecu tă . I/a
u rm ă toarea n u n tă sau p etr e c e r e , în ce a rc ă să fii m ai aten t. D acă te
d u ci Ia m asă şi vezi că ai p aharul p lin cu a lc o o l, scapă d e el în a in te
d e a te aşeza. Clei m ai im p o rta n t, d u-te la n u n tă sau la p e tr e c e r e
fără să te g ân d eşti că a c o lo lu pta d e a n u bea va fi m ai p u tern ică .
D acă te ajută, g â n d eşte-te la ceva care p o a te în lo c u i a lc o o lu l
(d ii-le p e ringu l d e dans, găseşte p e cin eva cu care să v o rb eşti).
O d ată ce ştii că „scăpările" te fac m ai p u ter n ic şi m ai grijuliu,
e le îţi vor părea m ai mult. nişte vaccin uri (care te p rotejează îm ­
potriva u n o r viitoare scăp ări), n u n işte eşecu ri.

Culege roadele beneficiilor dobândite

U n a d in tre c e le m ai e fic ie n te ca p ca n e p e care d e p e n d e n ţ a d e


n efer icir e ţi le p o a te sco a te în cale este să te facă să crezi că d oar
p en tru că ţi-ai atins scop u l d e a-ţi îm b u n ă tă ţi c o n d iţia fizică, n u
m ai treb u ie să lupţi p en tru a o păstra. Se în tâ m p lă în m o d frec­
ven t ca o a m e n ii care au ajuns la greu tatea id ea lă , n u m ai film ea ză
sau îşi re d u c n ivelu l c o le ste r o lu lu i m â n c â n d p ru d e n t, devin m ai
în crezători în ei în şişi şi n u m ai su n t foarte vigilen ţi. T otu şi, d e o a ­
rece d e p e n d e n ţa d e n efer icir e e ste p o a te ch iar in ai p u tern ică ,
fiin d privată d e p orţia ei d e falsă fericire, se p o a te o ricâ n d rein ­
stala. în a in te ca o p ersoan ă să realizeze a cest lu cru, k ilo g ra m e le
su n t p u se la lo c , pe a p a ra tele d e ex erciţii se d e p u n e praful, scru ­
m ie r e le rein tră în uz, iar nivelu l c o le ste r o lu lu i este în creştere.
Cum să dobândeşti rezistentă pentru câştigarea unei condiţii fizice bune 153

A şadar, a tu n ci c â n d îţi a tin g i u n sc o p păstrează-ţi sau ch ia r


sp o reşle-ţi aten ţia . T reb u ie să c o n tin u i să te co n sid eri o p erso a n ă
care îşi revin e d in d e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e . Iar dacă g reşeşti, n u
ascu lta v o ce a care îţi sp u n e că to a te efo r tu r ile tale au fosL în zadar
şi că ar trebu i să re n u n ţi. N u e ste d e lo c su rp rin zător faptul că
d e p e n d e n ţa d e n efer icir e îţi p o a te p u n e p ie d ic i d in cân d în râuri.
D ar p en tr u că ai reuşit, ştii că ai ab ilitatea d e a-ţi recâştiga starea
fizică b u n ă p e care ai câştigat-o.
Ar treb u i să răm âi a ten t la u n e le d in tre ie ste le ob işnu iţi- pe­
care d e p e n d e n ţa d e n efer icir e ţi le p o a te ju c a d up ă ce ai reuşit
să-ţi atin gi scop u l:

• Negocierea cu tine însuţi. In d ru m u l sp re sc o p ili tău, ca teh ­


n ică d e a-ţi m e n ţin e h otărârea, este p osib il să devii tentat
să faci n işte n e g o c ie r i fa u stie n e cu tin e în su ţi, care susţin
p r o m isiu n e a că te p oti răsfăţa d e în d a tă ce ţi-ai atins
sc o p u l (câ n d eşti slab, că vei m â n ca b o m b o a n e le sau m â n ­
carea cu m u lte grăsim i la care acu m ren u n ţi; câ n d eşti în
form ă, că p oţi sta la plajă lără să faci n iciu n efo r t pe toată
d u rata v a ca n ţei). A tu n ci câ n d îţi atin gi sc o p u l, n e g o i iezi
c u lin e în su ţi, răsiăţân d u-te cu a c e le „plăceri" d e care te-ai
privat, in cu râ n d , le vei trezi în a ce ea şi stare p e ca re o
aveai la în c e p u tu l p ro g ra m u lu i d e îm b u n ă tă ţire. l)e în dată
c e p lă ce rile la care r e n u n ţi re p rezin tă n efer icir ea p e care
m u lt tim p ai c o n fu n d a t-o cu fericirea, în ce a rc ă să eviţi să
faci a ceste n e g o c ie r i cu lin e în su ţi, p e m ăsură ce le
în d r ep ţi spre în d e p lin ir e a sc o p u lu i.
• ¡.ipsa concentrării, d â n d îţi atin gi ţelu l, nu m ai ţii scoru l.
N u îţi m ai n u m eri caloriile, n u m ai urm ăreşti ex e r c iţiile
sau n ivelu l c o le ste r o lu lu i sau n u m ai c-şli a ten t la riscurile
la care te p oţi e x p u n e . Crezi că ai câştigat lu p ta şi că in a ­
m icu l e ste în frânt. D c în d a tă ce d e p e n d e n ţa d e n efericire
154 D ep en d e n ţa de nefericire

n u se o p u n e , ea se p o a te reafirm a, e r o d â n d m u lte d in tre


sc h im b ă rile p e care le-ai făcut.
• Vulnerabilitatea în f a ţa anselor. P oa te că în cazul circu m ­
sta n ţe lo r o b işn u ite te p oţi c o n sid er a cap ab il să-ţi p ăstrezi
sc o p u r ile d estu l d e u şo r şi nu-ţi tre ce p rin ca p că m o ­
m e n te n e o b işn u it d e stresa n te îţi p o t d e sc h id e ca lea spre
d e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e . D u p ă a c e e a , te b u cu ri d e un
m are su cc es, u n e ş e c sau o p ier d e re şi te trezeşti b ru sc că
fu m ez i, îţi asu m i riscuri, m ă n â n ci n esă n ă to s sau devii
sed en tar. Sim ţi că a ceste stări au fo st b ru şte, e v e n im e n te
n ep rev ă zu te, cân d , în realitate, d e p e n d e n ţa d e n efer icir e
a p â n d it m e r e u m o m e n tu l în care îţi v ei p ie r d e ech ilib ru l.
P oţi v ed ea că este ex a c t aşa, im agin â n d u -ţi că nu ai su ferii
d e n ie io d e p e n d e n ţă d e n efer icir e. In d ife r e n t d e cât d e
su rp rin zător, satisiăcător sau su p ărător a fo st u n e v e n i­
m en t, nu vei Ii tentat să rip ostezi p rov o câ n d u -ţi u n rău.

Bonnie
Honnie era contabil la o mare firm ă de publicitate. C ând a îm plinit 4 0 de
ani, a realizat c ă ,, îşi simte v â rsta “. Se forţa un pic când trebuia sa urce
scările, a început sd ante. purtarea trico urilor cu mâneci scurte deoarece se
simţea stân jenită de braţele ei şi, d u p ă o plimbare relaxantă cit bicicleta,
a doua zi, se trezea greu dimineaţa, d aju n s la concluzia că venise
momentul să se înscrie într-un club de săn ătate şi s ă lucreze Ut recăpătarea
form ei fizice. D u p ă câteva luni de exerciţii şi de stabilire a unor priorităţi,
era în cân tată de rezultate. A devenit mai rezistentă, şi-a îm bunătăţit
tonusul m uscular şi foarte rar se mai simţea greoaie.
D u pă aceea, şeful ei i-a dat să administreze u n cont uriaş, care
reflecta încrederea agenţiei în abilităţile ei. Totuşi, deşi. noul cont îi consuma
o mare parte din timp, se aştepta de la ea să lucreze şi cu vechile conturi.
M ai mult, noii clienţi doreau să se întâlnească cu ea dis-de-ăimineaţă,
atunci cân d îşi rezervase tim p pentru gim nastică.
Cum sâ dobândeşti rezistenţă pentru câştigarea unei condiţii fizice bune 155

Ezitând, d a r trepidi, Honnie a incelai să mai meargă la gim n astică


şi a început să p ia rd ă din beneficiile acumulate. Karen, o prietenă a lui
Bonnie care lucrase cu noi, i-a sugerat că nu doar munca a dtam tit vtai
solicitantă. Karen i-a povestit despre, dependenţa de nefericire şi i-a expli­
cat cum aceasta poate acţiona sub acoperire. în tim p ce noile responsabi­
lită ţi ale lu i Bannie erau solicitante, Karen a subliniat fa p tu l că nu avea
niciun motiv să renunţe la gim nastică. Dependenţa, ile nefericire a fost cea
care a convins-o s ă renunţe la program ul de fitn ess care o făcea s ă se sim tă
atât de bine.
Dc în d a tă ce Bonnie a înţeles că abandonarea gim nasticii a fost o
reacţie la plăcerea de a f i in formă, şi-a reprogramat orele de antrenament
în tim pul prân zu lu i sau în weekenduii. Când, la ora p rân zu lu i, era ocu­
p a tă cu vreo întâlnire, se ducea la gim n astică d u p ă program. C urând
avea să se sim tă mai bine şi s-a hotărât s ă nu lase dependenţa de neferi­
cire să o p rin d ă din nou în capcană.

în în c h e ie r e a a costai ca p ito l, n ccc n h iñ n i id ee a că, în d o b â n d ir ea


c o n d iţie i fizice b u n e , ch eia e ste să c o n tin u i in d ife re n t cât tie în cet
faci a ce st lu cru şi să priveşti „scăpările" ca p c s e n in e le d a r e ale
p ro g re su lu i şi ca p e n işte e x p e r ie n ţe d in care ai ce învăţa. < ai alle
cu v in te, atâta tim p cât trăieşti, nu lăsa d e p e n d e n ţa d e n efericire
să te co n v in g ă d c faptul că nu p oţi a tin g e sau păstra o g reu ta te
co rp o ra lă săn ătoasă şi o c o n d iţie fizică adecvată şi eă nu p oţi
d ev en i m ai a ten t şi m ai griju liu faţă d e tin e în su ţi.
Capitolul 6

a
Intemeiază-ţi relaţiile pe apropiere,
nu pe conflict

E x p e r ie n ţe le d in co p ilă r ie p o t in teraction;! cu a b ilită ţile a d u lţilo r


d e a fo rm a şi m e n ţin e relaţii a p ro p ia te, se m n ifica tiv e, aşa cu m am
d iscu tat în C ap itolu l 2. C op iii lăsaţi să p lâ n g ă cân d erau b eb elu şi,
c a ic au avut aşteptări p rea m ari d e la ci în şişi sau au fost p e d e p ­
siţi p ot c o n fu n d a n efer icir ea cu fericirea. I.a m atu ritate, a ceştia se
p o t im plica în relaţii cu p rie te n i sau p arten eri in d ife re n ţi la su fe­
rinţa lor sau le răspu nd cu d u ritate a tu n ci cân d greşesc. Sau ch iar
c i înşişi se p o t lu pta să fie p lin i d e c o m p a siu n e cu p rieten ii sau
p a rten erii. C ând p ărinţii sau alţi ad ulţi im p o r ta n ţi d eza p ro b ă
d o rin ţe le c o p iilo r d e a p ro p ier e şi d e a fe c ţiu n e , îi tratează in eg a l
sau în ţe le g greşit c o m p o r ta m e n te le lo r în p erio a d a rom an tică,
aceştia p o t etic h e ta , in c o n ştie n t, în m od greşit n efericirea p e care
o trăiesc ca fiin d un se n tim e n t pozitiv. P ot tin d e să recreeze această
falsă fericire (care este, d e fapt, n efer icir e) în re la ţiile u lterio a re,
spre e x e m p lu sLârnind certuri sau sim ţin d u -se în m o d o b işn u it
in vid ioşi şi com p etitivi în relaţiile cu p rie te n ii şi p a rten erii.
R elaţiile su n t vu ln era b ile la d e p e n d e n ţa d e n efer icir e, d e o a ­
r e c e au p o te n ţia lu l d e a fi cea m ai p u ter n ic ă sursă d e fericire d in
viaţa u n u i o m . Cu toate a cestea , n evoia c o n tin u ă , n e r c c u n o s c u iă
d e a fo losi relaţiile cu p rie te n ii, p arten erii şi fam ilia ca p e o sursă
d e n efer icir e este cauza d ezam ăgirii p e care atât d c m ulţi o a m e n i
o resim t în viaţa lor.
în te m e ia ză -ţi rela ţiile p e a p r o p ie r e , nu p e conflict 157

In flu e n ţa d e p e n d e n ţe i d e n efer icir e asupra rela ţiilo r p o a te fi


d ificil d e id en tifica t, d e o a r e c e co m p o rta m e n tu l celu ila lt e ste c o n ­
sid erat sursa d u rerii. C hiar d acă cealaltă p ersoan ă se lu p tă cu p ro­
pria d e p e n d e n ţă d e n efer icir e, tu to t d eţii c h eia fericirii tale. O a­
m en ii se c o n v in g sin guri c.ă cea la ltă p erso a n ă este p ro b lem a cân d ,
d e fapt, d e p e n d e n ţ a d e n efer icir e i-a d eter m in a t să a leagă p er­
so a n e care, cu sigu ran ţă, îşi fac viaţa grea, se rap ortează n egativ la
a cest lu cru, p rovoacă co n flic te cu p e r so a n e le cu care, d e altfel, ar
p u tea fi fericiţi sau cred că c e l d e lân gă ci le p rovoacă o n efer icir e
care izvorăşte d e fapt d in in terio ru l lor.
D acă eşti im p lica t într-o relaţie care tc face n efericit o lu ngă
p erio a d ă d e tim p , e ste m u lt m ai e fic ie n t d c su sţinut iâ p iu l că
d e p e n d e n ţa ta d e n efer icir e e ste cauza. Este p osib il să în ce rc i să
ai o relaţie cu o p ersoan ă n ep otrivită. Este p osib il să sa b o tezi,
in c o n ştie n t, p o te n ţia lu l u n e i relaţii p ozitive şi s o lid e cu p ersoana
potrivită. S au, fără să realizezi, p oţi c o n sid er a că relaţia ta e s ie res­
p o n sa b ilă d e e m o ţii d u r ero a se, cu m ar li d e p r e sia şi a n x ieta tea
car e au legătu ră d irectă cu cealălalţ.
D eşi c o n c e n tr a r e a p e d e fe c te le ce lu ila lt p o a te ii activă şi
in te n ţio n a tă , to t scap i lu cru rile d e su b co n tro l. Te p oţi sch im b a
p e tin e în su ţi, d ar n u p o ţi forţa p e n im e n i să se sc h im b e. C eea ce
p o ţi face, d e în d ată c e ai id en tific a t p r o b le m e le d e p e n d e n ţe i d e
n efer icir e d in cad ru l relaţiei, este să în cerci să co n v in g i cealaltă
p erso a n ă să c o o p e r e z e cu lin e p cn lrtt îm b u n ă tă ţirea calităţii rela­
ţiei. A ce st lu cru e ste d iferit totuşi d e o viaţă p etrecu tă în a ştep ta­
rea fericirii fu rn iza te d e celă la lt şi presărată cu se n tim e n te n eg a ­
tive p en tr u că lu cru rile nu se îm b u n ă tă ţesc.
In a ce st ca p ito l, in c lu d e m u n chestionar al relaţiilor p en tru a te
ajuta să d e sc o p e r i m od a lită ţi p rin care d e p e n d e n ţa d e n efericire
îţi p o a te su b m in a d o rin ţa d e relaţii a p ro p ia te , se m n ifica tiv e şi p lă­
cu te. D e o a r e c e d e p e n d e n ţa d e n efer icir e p o a te in te ra c tio n a cu
ab ilitatea d e a fa ce o evaluare corectă a relaţiilor, n o i o ferim sfaturi
158 D ep en den ţa de nefericire

p en tru a te ajuta să d ecizi d acă c o n d u /i ile su n i co r ec te . Spre


e x e m p lu , o relaţie care este în cea m ai m arc p arte p ozitivă p o a te
p ă rea p r e d o m in a n t negativă, d e o a r e c e d e p e n d e n ţa d e n efer icir e
te fa ce să-i in d u ci ce lu ila lt u n c o m p o r ta m e n t negativ, să treci cu
v ed erea co m p o rta m e n tu l pozitiv al acestu ia sau să-i ex a g erezi c o m ­
p o rta m e n tu l negativ.
D acă p e m ăsură c e îţi reanalizez.j ră sp u n su rile p e care le dai
la ch estio n a ru l rela ţiilo r ajun gi la c o n c lu z ia că p ărţile n eg a tiv e a le
u n e i relaţii su n t m ai im p ortarn e d ecâ t ce le p ozitive, pasul u rm ă­
tor e ste să h otărăşti daca relaţia resp ectivă ar trebu i salvată şi, în
a ceste co n d iţii, d acă p o a te fi salvată. O ferim sfaturi care tc p ot
ajuta să d ecizi ce treb u ie să schim b i p en tru a în clin a balanţa într-o
d ir e c ţie pozitivă. D acă sc h im b ă rile par realizabile, îi p o ţi îm p ă r­
tăşi c o n c lu z iile p a rten er u lu i sub form a u n u i p lan constructiv,
fiin d co n ştien t d e faptul că d e p e n d e n ţa d e n efer icir e te p o a te
len ta să-ţi sa b o te zi p ro p riile efo rtu ri d e sch im b are sau p e a le par­
te n e r u lu i. A tu n ci câ n d a m elio ra re a n u p are favorabilă sau n u are
lo c , te vom g h id a p en tru a te ajuta sâ ştii d acă, fără să-ţi dai seam a,
răm âi în tr-o re la ţie care îţi esLe n efavorab ilă d in cau za fa p tu lu i că
a ceasta îţi h r ă n eşte d e p e n d e n ţa d e n efer icir e.
D acă răsp u n su rile tale Ia ch estio n a ru l d esp re relaţii îţi sp u n e
că b alan ţa în c lin ă în favoarea p ărţilor p ozitive ale u n e i relaţii, dar
a cestea su n t m ai p u ţin satisfăcătoare d ecâ t ţi-ai dori să lie , o ferim
sfaturi care p o l îm b u n ă tă ţi, în m o d e fic ie n t, ot ice relaţie. In m od
id ea l, vei im p lica cealaltă p erso a n ă , d e o a r e c e sch im b area u n ei
relaţii fu n c ţio n e a z ă c e l m ai b in e atu n ci cân d am b ii p a rten eri su n t
co n ştien ţi d e faptul că u n e o ri cau tă c o n flic tu l ch ia r şi a tu n ci cân d
urm ăresc să se sp ro p ie u n u l d e celălalt. D acă, dintr-un a n u m it
m otiv, «ajungi la c o n clu z ia că n u vrei să im p lici cealaltă p erso a n ă in
efo rtu rile d e a îm b u n ătăţi relaţia, îţi vom arăta n işte strategii e fi­
c ie n te p e care le p oţi fo lo si p en tr u a te b u cu ra m ai m u lt d e relaţie.
în le m e ia z ă -ţi r e la ţiile p e a p r o p i e r e , nu p e conflict 159

MulU o a m e n i c o n sid e r ă că este m ii să în c e a p ă cu îm b u n ă tă ­


ţirea u n e i sin g u r e relaţii. D e o a r e c e d e p e n d e n ta d e n efericire
p o a te a fecta rela ţiile într-un m o d su b til, dară le co n ce n tr ezi
asupra u n e i relaţii îţi p o a te fi m ai u şor să d e sc o p e r i m od alitatea
în care d e p e n d e n ţa d e n efer icir e îţi su b m in ea ză d orin ţa p en tru
p lă cerea adevărată a u n e i relaţii.
Pe d e altă p arte, d acă a tu n ci cân d m ed ite zi realizezi că toate
relaţiile tale su n t d eza m ă g ito a re în acelaşi m o d , îţi ¡toate fi mai
fo lo sito r să le priveşti la nivel g lo b a l .şi să găseşti m otivul p en tru
care e le su n t n esatisfăcătoare. E xistă p e r so a n e a căror g e lo z ie ,
co m p etitiv ita te sau n esig u ra n ţă fac în aşa fel ca fieca re rela ţie să
fie p rob lem atică; alte p e r so a n e îşi a leg , în m o d con sta n t, p rieten i
şi p a rten eri critici, in d isp o n ib ili sau n clo ia li. P oate fi fo lo sito r să
realizezi că a celea şi p r o b le m e îţi a fec te a ză m er eu fiec a re relaţie.

Identificarea părţilor pozitive şi negative


din cadrul unei prietenii sau al unei relaţii dc iubire
C ea m ai im p o r ta n tă în tr e b a r e d in cad ru l fiecărei udaţii este
u rm ătoarea: „D acă p u n în b alan ţă toate a sp ec te le, m erită?” Ca şi
sch ia n ti, p ictatu l sau câ n tam ! Ia p ian , c e le m ai m u lte relaţii
so c ia le su n t o p ţio n a le şi distractive. S in gu ru l lo r sc o p e ste d e a te
distra şi d e a-ţi fa ce viaţa m ai p lăcu tă. D acă o p r ie te n ie sau o rela­
ţie d e iu b ire îţi p rovoacă, în m o d o b işn u it, m ai m ultă su ferin ţă
d e c â t p lă cere, a tu n ci n u ex istă n iciu n m o tiv p en tru a cr e ile că
aceasta este o p ed e a p să p e viaţă. P rim u l pas e s te să faci o ev a lu a te
c o r ec tă a p ărţilor p o zitiv e şi n eg a Live.
A ce ea şi în tr eb a re p o a te fi Folosită şi p en tru a evalua p r ie te n i­
ile şi relaţiile a m o ro a se , c u e x c e p ţia fa p tu lu i că în cazul c e lo r d in
u rm ă tre b u ie lu a te în co n sid er a re calitatea a fec ţiu n i fizice si plă­
c e re a sexu ală, la fel ca şi b u cu ria d e a a-ţi lua u n a n g a ja m en t
p ro fu n d şi exclusiv. R ăspu n zân d la în treb ă rile d in urm ătorul
160 D ep en d en ta de nefericire

c h e stio n a r al relaţiilor le vom ajuta să te d ecizi d acă o rela ţie esie


p r e d o m in a n t pozitivă sau n egativă. C h estio n a ru l in te n ţio n e a z ă
să-ţi o fe r e o p ersp ectivă n o u ă asupra fiecă rei relaţii sem nificative:.
Im p o rtan ţa p e care o acorzi fiecă ru i răspu ns d e p in d e d e tin e.

C/i estionantl relaţiilor


1. De obicei, iii piare să-ţi petreci tim pul singur sau cu partenerul?
D in m o m e n t ce sc o p u l relaţiilor so c ia le e ste să a d a u g i p lă ce re
vieţii tale, p are e v id e n t că cerin ţa d e bază e ste ca voi d o i să vă
bucuraţi d e faptul că su n teţi îm p r e u n ă . Clu to a te a cestea , un
n u m ă r su rp rin zător eie p e r so a n e n u se b u cu ră să fie în p reajm a
p e r s o a n e i alături d e care au d ecis să trăiască.
2. Consideri că partenerul te critică şi nu le susţine sau de cele mai
multe ori te simţi adm irat şi apreciat de către, acesta? U n a d in tre m arile
b u cu rii ale u n e i relaţii este să te sim ţi apreciat şi valoros. D e p e n ­
d e n ţa d e n efer icir e c o n d u c e d e se o r i o a m e n ii spre a le g er ea u n o r
relaţii în care p lăcerea lip seşte, situ aţia fiin d exact o p u să .
3. Ai, in mod frecvent, sentimente negative fa ţă de. partener sau sim ţi
în mod norm al adm iraţie şi afecţiune pentru el? O altă p lă ce re im p o r ­
tantă a u n e i relaţii este să sim ţi că ai ales un p a rten er p e care îl
re sp ec ţi şi la care ţii. D acă nti-1 ap reciezi, e ste p osib il ca relaţia să
lie m ai m u lt n egativă d ecâ t pozitivă.
4. Comunici bine cu partenerul sau v ă dezaprobaţi mereu şi im ediat
ies scântei? R ezolvarea c o n flic te lo r este o p arte im p o rta n tă a fiecă­
rei relaţii. D acă d ife r e n te le d e o p in ie d evin o o c a z ie d e re se n ti­
m e n te , jignire sau război, în sea m n ă că relaţia p o a te fi serio s d e te ­
riorată.
3. D acă partenerul are obiceiuri sau carnet,eristici rare te irită, aces­
tea p a r nesemnificative sau stărui asupra lor? P n rlen m d se concentrează
in mod constant asupra lucrurilor pe care le faci şi pe rare le consideră
enervante? In g en er a l, d acă o b ic e iu r ile p a rten eru lu i te în n e b u n e s c
sau ale tale îl en er v ea z ă p e el, aceasta nu e ste o p r o b le m ă în sin e,
în te m e ia ză -ţi rela ţiile p e a p ro p iere, nu p e conflict J gţ

ci u n se m n că există o p ro b lem ă g e n e r a lă în relaţie. C ând ex istă


m u lte părţi n eg a tiv e în cad ru l u n e i relaţii, d isco n fo rtu l se c o n c e n ­
trează m ai ales p e „lucrurile m ărunte", care su n t m ai ev id e n te (el
îşi lasă h a in e le a ru n ca te p rin cam eră, ea în tâ rzie m er eu ) d e c â t p e
„lucrurile mari" (e l este in fid e l, ea n u e ste afectu o a să ) care su n t
m u lt m ai d ificil d e exp rim at. D acă relaţia este b u n ă în a lte s e n ­
suri, cu p u ţin efort, tu şi p a r te n e r u l veţi p u tea trece cu v ed erea
o b ic e iu r ile p e care ce lă la lt le c o n sid er ă en er v a n te .
6. Partenerul doreşte s ă se implice la fel de m ult ca şi tine ? Este dispo­
nibil când mei s ă relaţionezi? Este m ulţum it cu o cantitate rezonabilă din
tim pul şi atenţia t a ? In m o d o b işn u it, o a m e n ii îşi a le g p rieten ii şi
p a rten erii care fac d ificilă o b ţin e r e a p lăcerii într-o relaţie p en tru
că fie n u su n t d isp o n ib ili, fie su n t p rea d o m in a n ţi. P ersoan a in d is­
p o n ib ilă are în d e le tn ic ir i solitare, d ispare sau n u ră sp u n d e la te le ­
fo n . C el care te so licită p rea m u lt n u p o a te tolera faptul că ai şi alţi
p rie te n i sau că îţi d oreşti să ai m ai m u lt tim p p en tru tin e în suţi.
7. D a că eşti supărat şi vrei să te confesezi cuiva, ai apela la partener'?
E l ar apela la tin e ? Consideri că partenerul este un adevărat sprijin şi
a ju to r? U n a d in tr e c e le m ai m ari p lă ceri în tr-o p r ie te n ie sau o
rela ţie am o ro a să e ste să ai p e cin eva cu care să îm părţi c e le m ai
in tim e g â n d u ri şi id e i şi care se b u cu ră, d e a se m e n e a , că p o a te
avea în c r e d e r e în tin e. D e p e n d e n ţa d e n efer icir e te p o a le d e te r ­
m in a să a legi p r ie te n ii şi p a rten erii care su n t in sen sib ili, p r e o c u ­
p aţi d e p ro p ria p erso a n ă , n eră b d ă to ri sau critici, astfel în câ t e x p e ­
rien ţa d e a te d ezvălu i 111 faţa lor este m ai d eg ra b ă d u rero a să
d e c â t p lăcu ta. U n e o r i, o a m e n ii îşi a le g p rie te n ii şi p a rten erii care
n u su n t d o rito ri să-şi îm p artă se n tim e n te le cu ei, acest lu cru pri­
v â n d relaţia d e p lă ce re a in tim ităţii.
8. Eşti atent şi iei în considerare nevoile partenerului? D acă n u ai f i
într-o fo rm ă bună, un prieten sau un partentrr m ai sportiv s-ar im pa­
cienta d acă ai avea nevoie de opriri dese în tim p ce urcaţi pe munte? P rie­
te n u l sau p a rten er u l s-ar en erv a d acă ar trebu i să stai o m a re parte
162 D ep en d e n ţa de nefericire

d in tim p u l p e care ar trebu i să îl p etr e c e ţi îm p r e u n ă cu u n


p ărin te în vârstă?
9. Vă bucuraţi pentru succesul partenerului sau există o competiţie
între voi care văfa ce s ă împărtăşiţi cu greu reuşitele? Este foarte distractiv
să vă bucuraţi îm p r eu n ă d e a tin gerea scop u rilo r sau d c recu n oaş­
terea socială. D in acelaşi m otiv, p o a te fi foarte d u reros dacă p rie­
ten ii sau parten erii ar sim ţi o p ier d e re atunci cân d tu ai o reuşită.
10. Relaţia este inegală, adică se bazează pe salvarea, partenerului
sau pe constrângerea lui perm anentă? Ca o m e to d ă d e satisfacere a
d e p e n d e n ţe i d e n efer icir e, u n ii o a m e n i îşi a le g p rie te n ii şi p arte­
n erii care an n e v o ie d e ajutor. In tim p c e o p r ie te n ie sau o relaţie
d e d ra g o ste bazată p e salvarea p a rten er u lu i p o a te fi satisfăcă­
toare, aceasta rep rezin tă, în realitate, o falsă p lă ce re (n e fe ric ir ea
d eg h iza tă în fer icir e). P rieten iile şi relaţiile d e d ra g o ste su n t cu
ad evărat fru m o a se d o a r a tu n ci cân d am b ii p a rten eri îm p ărtăşesc
u n a n u m it lu cru. D acă p arten eru l n u este d isp o n ib il sau activ, este
ex tr em d e d ificil să te b ucuri d e adevărata p lă ce re a u n e i relaţii.
B in e în ţe le s, n o i nu su gerăm că, d acă dă g h in io n u l p este un
p rie te n sau un p a rten er cu care ai avut m e r e u o rela ţie pozitivă,
să nu-i fii loial sau să-i în to r ci sp a te le. E xistă o m are d iferen ţă
în tr e a le g e r e a cuiva ca p rie te n sau p a rten er d e o a r e c e are n ev o ie
să fie salvat şi lo ia lita tea faţă d e u n p rie te n sau u n p a rten er care a
trecu t prin m o m e n te d ificile.
Există, d e a se m e n e a , relaţii în care p a rten erii nu se b ucură
d e eg a lita te, ad ică u n u i va în d e p lin i m e r e u toate d o r in ţe le ce lu i­
lalt. C el care d ă ru ieşte trăieşte e x p e r ie n ţa tristă a fap tu lu i că rela­
ţia su p ravieţu ieşte d oar p en tr u că d o r in ţe le sau n e v o ile sale su n t
m er eu p u se în um bră. C elălalt, ale cărui d o r in ţe su n t resp ecta te,
se privează d e p lă c e r e a recip rocităţii şi a grijii.
11. P artenerul este loial, onest şi de încredere? N u e ste d e lo c n e o ­
b işn u it ca d e p e n d e n ţa d e n efer icir e să-i d e te r m in e p e o a m e n i
să-şi a leagă p r ie te n i şi p a rten eri care n u su n t n ici o n eşti, n ici loiali
în t e m e i a z ă - ţ i r e la ţiile p e a p r o p ie r e , nu p e co n flict J63

şi p e care nici n u te p o ţi baza (sp re e x e m p lu , îi vo rb esc p e la


sp a te, nu-şi re sp ectă a n g a ja m e n te le , se d o v ed eşte că u n u l d in tre
iu b iţi are o relaţie ascun să sau ch iar e ste căsătorit cu a ltcin ev a ).
M u lt p rea des, o a m e n ii trec cu v ed er ea astfel d e atribute d istru c­
tive; sau cred , în rep e ta te rân d u ri, în p ro m isiu n ile c e lu ila lt că nu
va m ai re p e ta a ceeaşi greşea lă şi d u p ă a c e e a su n t fo a rte d eza ­
m ăgiţi. C hiar m ai rău d ecâ t atât, d e p e n d e n ţa d e n efer icir e p o a te
d eter m in a o a m e n ii să p ăstreze un p r ie te n sau u n p a rten er cu ast­
fel d c d e fe c te , co n v in g â n d u -se că tre b u ie să m e n ţin ă acea stă rela ­
ţie p en tru că n u su n t cap ab ili să găsească ceva m ai b u n .
12. Partenerul este abuziv din pu nct de vedere emoţional, fizic sau
sexual? D acă aşa stau lu cru rile, n iciu n răspuns p o zitiv la aceste
în treb ări n u p o a te c o m p e n sa a ce st c o m p o rta m e n t. D a că n u eşti
în p erico l, te p oţi h otărî să îi acorzi celu ila lt o şan să p en tr u a
cău ta ajutorul u n u i sp ecialist. Dar, d acă el n u în cea rcă să se
sc h im b e ori d acă sch im b a rea n u are loc im ed iat sau este in su fi­
cien tă , g â n d e şte -te să pui cap ăt relaţiei. D oar d e p e n d e n ţa d e
n e fe r ic ir e te p o a le face să răm âi în cadrul u n e i relaţii abuzive.

U rm ă to a r ele în treb ări su n t relev a n te d oar p en tr u rela ţiile a m o ­


roase:
1. Partener u l este romantic şi afect uos, iar relaţia fizică este satisfăcă­
toare? II consideri atrăgător şi viceversa?
2. A i incredere in fa p tu l că partenerul îţi este credincios şi că nu te
expune unor boli cu transmitere sexuală?
3. Sunteţi responsabili pentru comportamentul vostru ? A num ite per­
soane deprimate, nervoase sau iritate dau vin a pe partener pentru starea
lor. U nii nu pot f i fericiţi dacă partenerul nu se află lân gă ei.
4. Sunteţi capabili s ă v ă lu aţi angajam ente u n u l fa ţă de celălalt care
corespund cu durata şi nivelul de intim itate al relaţiei? De. prea multe ori,
oamenii îşi irosesc cei mai frum oşi an i aşteptând în za d a r ca partenerul
s ă se decidă să-şi ia un angajam ent perm anent f a ţă de relaţia respectivă.
164 D e p e n d e n ţ a de n e f e r i c i r e

Evaluează-ţi p rop riile opinii!

R evizuieşte-ţi răsp u n su rile p e care le-ai d at la ch estio n a ru l referi­


tor la relaţii p en tru a a ju n g e la o c o n c lu z ie glob a lă asupra e c h ili­
b ru lu i d in tre p lă ce re a şi d u r ere a p e care le-ai resim ţit în urm a
a cestei relaţii. E ste im p o r ta n t să iei acea stă h otărâ re cât se p o a te
d e a ten t, d e o a r e c e ea va fi baza tu tu ro r d e ciziilo r u lterio a re în
leg ă tu ră cu relaţia. A cest calcu l p ro b a b il că n u va fi la fel d e sim ­
p lu ca n u m ărarea p ărţilor p ozitive şi n eg a tiv e. U n e le calităţi pot
p ărea m u lt m ai im p o r ta n te p en tru tin e d e c â t altele. A cest lu cru
e ste în re g u lă atâta tim p cât d e p e n d e n ţa d e n efer icir e câ n tă reşte
In p lu s în cazul u n o r răspu nsu ri d iferite. E ste p o sib il să-ţi d oreşti
sâ m ai ad au gi părţi p ozitive sau n eg a tiv e a cestu i ch estion ar.
D acă, d u p ă c e ai p u s totu l în b alan ţă şi ai ajuns la c o n clu z ia
că relaţia este pozitivă sau n egativă, este im p o rta n t să-ţi dai sea m a
d acă, in c o n ştie n t, evalu area ta e ste in flu e n ţa tă d e d e p e n d e n ţa d e
n efer icir e. D istorsiu n i p o t ap ărea în a m b e le d irecţii — p ozitivă
sau negati™ .

Evaluarea relaţiei tale este extrem de pozitivă?

D acă d u p ă ce ai răspu ns la c h e stio n a r u l re la ţiilo r ai ajuns la c o n ­


clu zia că relaţia asu pra căreia te c o n c e n tr e z i e s te m ai m u lt p o zi­
tivă d e c â t negativă, tre b u ie să iei în co n sid er a re faptul că d e p e n ­
d en ţa d e n e fe r ic ir e îţi in flu e n ţe a z ă g ân d irea. E ste p o sib il să nu-ţi
d ai sea m a că te afli în tr-o relaţie care îţi p r o d u c e m ai m ultă
d u rere d e c â t p lă ce re adevărată. M ulţi o a m e n i răm ân într-o relaţie
ca re e ste p r e d o m in a n t n egativă d e o a r e c e trec cu v ed er ea p ărţile
n esa tisfăcătoare a le a ce steia şi su p raap reciază p u ţin e le a sp ec te
p lă cu te. R ăsp u n zân d la în tr eb ă rile d in ch estio n a ru l relaţiilor, vei
p u tea să id e n tific i p ărţile p ozitive sau n eg a tiv e p e care este p osibil
să n u le fi ob servat anterior. E ste, d e a se m e n e a , p o sib il să m in im a ­
lizezi p ărţile n eg a tiv e şi să le su p raevalu ezi p e c e le p ozitive. Spre
în tem eia ză -ţi relaţiile p e apro piere, na p e conflict J65

exem p lu , dacă partenera] te critică prea m ult, în m od norma!


poţi trece cu vederea acest lu cru crezând că aceste critici sunt jus­
tificate. N im en i n u este perfect, dar nici n u este un m otiv să
accepţi p erm an en t criticile.

Sam
Sam avea o relaţie de m u ll tim p cu M aria şi se gân dea serios să o ceară
în căsătorie. A r f i întrebat-o deja, d a r n u era sig u r c ă o v a p u le a fa ce feri­
cită. Sam era un chirurg estetician care profesa într-un spital aglomerat
dintr-o com unitate mică. îşi iubea m unca pentru că era provocatoare, dar
şi pentru f a p tu l că avea posibilitatea s ă îngrijească persoane sărace rare
n u îşi permiteau s ă plătească operaţii estetice.
M aria îşi dorea o v ia ţă socială mai intensă decât cea pe care şi-o
pu teau permite în momentul de fa ţă . It critica în mod frecz'enl p e Sam pen­
tru alegera locului de m uncă şi îl îndem na s ă se angajeze la o clinică pri­
v a tă de chirurgie plastică şi s ă câştige m ai m ulţi bani. Sam dorea să i facă
pe plac, d a r se înfiora la g â n d u l că trebuia să-şi p u n ă abilităţile medicale
în slujba unor oameni influenţi care nu doreau decât să încetinească pro­
cesul de îmbătrânire. Se simţea rău pentru că nu era un bun parlm er jxmtru
M aria, că n u îi dăruia prea mult şi a începui s ă se învinovăţească pentru
că nu era m ai flexibil. L a îndem nul u nui prieten, el ne-a consultat.
Sam ne-a m ărturisit că o iubea pe M aria, că îi aprecia opiniile şi că
era devastat pen tru că ea era dezam ăgită de el. îşi dorea adm iraţia ei şi se
sim ţea vin ovat că n u p u tea face schimbările pe care aceasta le ceruse. Nu
s-a g â n d it n iciu n moment că observaţiile Alariei em u nedrepte şi nemur-
nabìle. A durat ceva p â n ă când a realizat că nefericirea pe care o resimţea
în cadrul relaţiei era acceptabilă pentru el, deoarece, începând din copilă­
rie, dependenţa de nefericire l-a determ inat s ă ia asupra lui vin a atunci
când cineva avea o părere n egativă despre el şi să sim tă că nevoile şi
dorinţele celorlalţi trebuiau să aibă prioritate fa ţă de ale lui. C ând a p u tu t
an aliza criticile M ăriei, Sam a observat că alesese o femeie care îl iubea nu
pentru ceea ce era el, ci pen tru persoana pe care spera să o p o a tă modela
166 D ep en d e n ţa de nefericire

şi form a. C ând a observat acest lucru, a m ai realizat şi că el nu-şi dorea


să fie acea persoană — fa p t ce im plica abandonarea propriilor idei, ojñnii
şi valori, preţul relaţiei f iin d prea mare. In cole din urmă, Sam a pus
capăt relaţiei cu M aria şi a găsit pe cineva care îi apreciază idealurile per­
sonale şi profesionale, precum şi devotam entul său.

U n e o r i, o a m e n ii p referă să n u o b serv e p ărţile n eg a tiv e d in cadrul


u n e i relaţii, asu m ân d u -si vin a p en tru c o m p o r ta m e n tu l n e c o r e s­
p u n ză to r al celu ilalt. U n e x e m p lu c o n c r e t e ste o fe m e ie al cărei
p a rten er a în şelat-o. D e p e n d e n ţa ei d e n e fe r ic ir e a d eter m in a t-o
să stea cu el, co n v in g â n d u -se că in fid elita tea lui era d in cau za ei —
ea n u era su fic ie n t d e atractivă sau d e a m u zan tă p en tr u a-i m e n ­
ţin e treaz in teresu l.
E xistă şi o a m e n i care n u văd p ărţile n egative a le u n u i p rieten
sau p a rten er p en tr u că şi-au asu m at re sp o n sa b ilita tea d e a-1 ajuta.
P ro b a b il că p a rten eru l b ea p rea m u lt sau n u este activ. C ând
a cesta are în p e r m a n e n ţă n e v o ie d e ajutor, p o a te fi d ificil să te
în treb i sin c e r d acă m erită să păstrezi relaţia. C u sigu ran ţă, n u su­
g eră m că d acă o p erso a n ă cu care ai o rela ţie pozitivă trece prin
n işte m o m e n te d ificile (d e v in e d ep rim ată, se îm b o ln ă v e şte sau
are p r o b le m e fin a n c ia r e ), ar trebu i să-ţi reevalu ezi relaţia, ca şi
cu m m o m e n te le b u n e n u ar fi existat n icio d a tă . T otuşi, ex istă o
m are d ife r e n ţă în tr e a răm ân e loial u n u i ad evărat p rie te n sau par­
te n e r şi a te sim ţi o b lig a i să răm âi într-o relaţie care satisface, d c
fapt, d e p e n d e n ţa d e n efer icir e.

Clara
Clara s-a în tâ ln it cu m u lţi bărbaţi înainte de a-l în tâln i p e Allen. E l era
chipeş, fermecător, sportiv şi romantic şi au petrecut momente m inunate
împreună. Problema era că el se afla „între dou ă slujbe" atu nci când l-a
întâlnit, şi aşa a şi rămas. Deşi AUen spunea că îşi căuta de lucru şi avea
o diplom ă dc licenţă de la o universitate respectabilă, părea s ă nu-şi
în te m e ia z ă -ţi re la ţiile p e a p ro p ie re , nu p e conflict

găsească n iciodată o slu jbă care să i se potrivească. Clara avea încredere


totală în Alien şi respingea sugestiile delicate ale prietenelor ei care îl con­
siderau un pierde-vară. Clara avea o slujbă b u n ă ca program ator şi era
fericită să-şi îm partă salariul cu Alien.
Totuşi, pe m ăsu ră ce relaţia a progresat, Clara a început să-şi do­
rească s ă se căsătorească şi s ă aibă copii. Ceea ce o îngrijora era fa p tu l că,
d a că urm a s ă aib ă copii, a r f i trebuit s ă stea m ai p u ţin e ore la serviciu
sau s ă fie acasă tot tim pu l în prim ii an i de v ia ţă ai copiilor, dar, pentru
că Alien nu avea serviciu, acest lucru nu era posibil. N ici Alien nu se
vedea un ta tă care s ă stea acasă şi continua s ă sp u n ă că îşi va găsi de
lucru pen tru ca ea să stea acasă atunci când vor avea un copil.
Clara a început s ă se sim tă din ce în ce m ai nefericită în fiecare dim i­
n eaţă când se trezea cu noaptea-n cap pentru a se duce la serviciu, iar el
dormea în continuare. Prietenele ei i-au sugerat s ă renunţe la Alien, dar
Clara îşi făcea griji pentru el. Se simţea responsabilă, pentru el şi credea că
greşeşte da că îl părăseşte din cauza „problemelor“ lui. De asemenea, în
momentul în care s-a g â n d it să renunţe la relaţie şi-a adu s am inte căi de
bine se simţea cu Alien. Fiind total pierdută, Clara ne-a consultat.
D in fra g ed ă pruncie, Clara a prim it mesajul că era responsabilii pen ­
tru fericirea celorlalţi. A vea o soră m ai m ică a cărei vedere era slăbită şi
nu-şi putea începe propriile teme p â n ă când nu îi citea cu voce tare tex­
tele. D acă lăsa mâncare în farfu rie pentru că nu îi plăcea sau nu îi era
foame, i jî: ţineau predici în legătură cu toţi copiii care a r da once să
m ănânce resturi, de mâncare. D a că o prietenă venea la ea în vizită, tre­
buia s d o lase pe aceasta să se joace cu ju căriile ei, iar Clara era certată
d acă voia şi ea să se p a c e cu ele.
E de înţeles că a dezvoltai dependenţa de nefericire care a lu at form a
unor sentimente bune, virtuoase atu nci când îşi ignora propriile nevoi şi
avea grijă de altcineva. Cu toate acestea, Clara şi-a m enţinut dorinţa pen ­
tru plăcerea adevărată cu care se născuse. De aici şi confuzia ei.
Pe m ăsură ce am discutat cu Clara, a început să observe că dejien-
denţa de nefericire a determinat-o să îşi aleagă un partener cu care a
168 D e p e n d e n ţa de nefericire

experimentat fa lsa plăcere de a-şi d a la o p a rte propriile nevoi p en tru satis­


facerea nevoilor lui. D a că şi-ar f i dorit plăcerea adevă ra tă a unei relaţii
în care n u a r f i avu t g rijă doar de îndeplinirea nevoilor celuilalt, ci a r f i
venit şi în întâm pinarea propriilor nevoi, ar f i trebuit să caute în a ltă
parte. A fo st foarte dificil pentru Clara să renunţe la relaţia cu Alien şi a
a vu t momente în care s-a sim ţit teribil de vin ovată, d a r a fost capabilă,
într-un fin a l, s ă p u n ă capăt acesta relaţii. M a i mult, spre suprinderea ei,
câteva lu n i m ai târziu a aflat că Alien, n em aiavăn d cine să-l su sţin ă
financiar, şi-a găsit o slujbă.

O altă m o d a lita te prin care d e p e n d e n ţa d e n efer icir e p o a te d e te r ­


m in a o a m e n ii să aju n g ă la c o n c lu z ia că o relaţie e ste m ai b u n ă
d e c â t este în realiLate o rep rezin tă su p r a a p recierea p ă rţilo r p o zi­
tive. M ulte p e r so a n e c o n sid er ă că d e fiec a re dată câ n d în c e p să se
sim tă n esatisfa cu te d e un p rie te n sau p arten er, tre b u ie să „scurt­
circu iteze" s e n tim e n te le n eg a tiv e, c o n ce n tr â n d u -se asu pra calită­
ţilor celu ila lt.

L in da
L in d a şî H eidi au fost prietene din liceu. Deşi L in d a o considera pe H eidi
una dintre cele m ai bune prietene ale ei, auzea în mod frecvent de la alţi
amici că H eidi făcea comentarii negative despre înfăţişarea ei, despre gus­
turile ei sau despre prietenul ei actual. C ând se aflau f a lă în fa ţă , H eidi
era mereu p o zitiv ă şi curtenitoare. L in da o aju ta să îşi îndeplinească
comisioanele, să planifice u n meniu sau s ă cumpere cadouri pen tru fa m i­
lie. De fiecare d a tă când L in da se simţea ră n ită de ceea ce H eidi spunea
p e la spatele ei, se gândea im ediat la. toate lucrurile drăguţe p e care aceasta
le-a fă c u t pentru ea în ultim a perioadă.
L in d a a fost şocată când un am ic i-a spus că nu-şi poale închipui de
ce a răm as prietenă cu Heidi, câtă vreme aceasta nu îi era loială. Nicio­
d a tă Clara n u pusese accentul pe părţile negative ale lui Heidi. A început
să privească relaţia cu alţi ochi şi a observat obiceiul ei de a ignora corn-
în tem eia ză -ţi relaţiile p e apro piere, nu p e conflict JJ9

parlam en tul neloial şi dureros a l lu i H eidi şi f a p tu l că pu nea accent doar


p e m odul drăguţ în care aceasta se pu rta cu ea. Im ediat ce a început să
p u n ă în b a la n ţă părţile pozitive, şi negative ale relaţiei, L in da a realizat
că n u era o relaţie fericită pen tru ea. încet, d ar sigur, a început să se
retragă d in această prietenie.

Evaluarea relaţiei tale este prea negativă?

A m d iscu tat d esp re m od alităţile în care evaluarea u n e i relaţii


p o a te în c lin a sp re p ărţile pozitive. D e p e n d e n ţa d e n efericire p o a te
d e te r m in a o a m e n ii să le p rov o a ce celorlalţi u n co m p o rta m en t
n ep lă cu t, să su p r a a cc en tu ez e co m p o rta m e n tu l n egativ sau să sub­
m in e z e co m p o rta m e n tu l pozitiv al p a rten eru lu i, to a te a ce stea p u ­
tând rezu lta în u rm a u n e i relaţii cave, în a n sam b lu , este negativă.

Analizarea propriului rol legat de dificultăţile una relaţii

E ste p o sib il să c o n sid e r i o relaţie d r e p t n eg a tiv ă d o a r p rivin d c o m ­


p o r ta m e n tu l n e d o r it al c e le ila lte p e r s o a n e , fără a lu a în c o n sid e ­
rare d e p e n d e n ţa d e n efer icir e care te in cită să o p ro v o ci. D acă
p a rten er u l a d o p tă c o m p o r ta m e n te care nu-ţi p la c, d e p ild ă n u e
d isp o n ib il, e iritabil sau critic, e ste fo a rte im p o r ta n t să te în treb i
d acă, într-un fe l sau altu l, in c o n ştie n t, n u cu m va îi stim u lezi acel
c o m p o r ta m e n t, acea sta fiin d o m e to d ă d e a-ţi fura sin g u r p lă cerea
u n e i relaţii. P rovocările o b işn u ite care p o t d e te r m in a p arten erii]
să sc c o m p o r te u rât p o t c o n sta în fap tu l că tu în su ţi eşti prea
critic, p rea posesiv, com p etitiv , retras d in p u n c t d e v e d e r e e m o ţio ­
n al, p rea a u toritar sau ex a g e ra t d e g e lo s.

Vivian
Vivian, lucrând ca reprezentant comercial a l unei com panii de ju cării, era
im plicată într-o relaţie de lu n gă d u ra tă care îi provoca o mare dezamăgire.
Ea şi George aveau m ulte lucruri în comun, se sim ţeau atraşi u n u l de
170 D ep en d en ţa de nefericire

celălalt şi le plăcea să-şi petreacă tim pul împreună. V ivian spera ca relaţia
lor s ă evolueze într-o căsnicie, d a r ezita, deoarece George părea gelos şi sus­
picios în mod frecvent. De fiecare d a tă cân d ea pl^ca în călătorii de afa­
ceri, o su na p â n ă când aceasta se întorcea, ia r atu n ci el părea supărat.
O întreba frecvent unde fusese la prân z şi, m.ai ales, cu cine. Odată, când
ea lua masa cu un coleg de serviciu, „ întâm plarea “ a fă cu t ca George, să
treacă pe acolo şi n u a m ai vorbit cu ea dou ă zile. Vivian, care i-a fost
mereu fid e lă lu i George, s-a. sim ţit exasperată.
A fost pe p u n ctu l de a renunţa la relaţie când un prieten care cunoş­
tea activitatea noastră i-a sugerat că poate, fă ră să-şi dea seama, Vivian
însăşi contribuia la această problemă, frrovocându-i sentimente de gelozie
şi posesivitate lui George. L a început, Vivian a lu at în râs această idee,
dar când am icul respectiv i-a dat u n u l sau do u ă exemple, a început să se
gândească serios la această posibilitate. Pe m ăsură ce a discutat situaţia
cu prietenul ei, ea a realizat că era ceva. am biguu în afirmaţiile ei despre
George, în p riv in ţa locurilor în care mergea şi a însoţitorilor ei. Daca pleca
într-o călătorie de afaceri, îşi deforma relatările în aşa fel încât să îl fa c ă
pe George gelos. Spre exemplu, i-a spus că un alt coleg, care era reprezen­
tant comercial, a fost cu ea, d a r a „ u ita t“ s ă menţioneze că şi o colegă i-a
însoţit. Sau îi repeta un lucru am u zant pe care un coleg i l-a spus în
tim pul u n u i prân z de afctceri, f ă r ă s ă menţioneze că o clientă participase
la conversaţia lor.
C ân d a observat cu atenţie care era rolul ei în aceste situaţii dificile
p rin care treceau, Vivian a realizat că, deşi se simţea su părată când
George devenea gelos şi posesiv, în secret, simţea că reacţia lui însemna că
o iubeşte. A în vă ţa t destule lucruri despre m unca noastră de la prietenul
său şi a început s ă înţeleagă că m ânia lu i George o liniştea pentru că o
făcea, să se sim tă iubitei.
D ezvălu in d rolul pe care dependenţa de nefericire îl ju c a în relaţia ei,
Vivian a început să îm bunătăţească situaţia. A încercat s ă nu mai fie
n iciodată ambiguă, să n u m ai in du că în eroare sau să nu m ai fie aluzivă
în discuţiile despre activităţile ei zilnice. A începui să vorbească, în mod
In te m e ia ză -ţi rela ţiile p e a p ro p iere, nu p e conflict U i

egal, a tâ t despre colegii şi clienţii de sex masculin, cât şi despre cei de sex
fem inin. D acă ea trebuia sdplece într-o călătorie de afaceri d u p ă ora n ou ă
seara, îl su n a pe George şi îi spunea unde se afla ş i că v a întârzia.
Vivian a fo st în câ n ta tă să descopere că George n u era o persoană
geloasă din naştere şi că devenise m ult m ai uşor de convieţuit cu el ca
rezultat a l schimbărilor pe care ea le făcuse. Ocazional, m ai greşea şi îi
provoca acestuia o criză, d a r îi cerea im ediat scuze pentru că n u dorise să-l
supere în mod intenţional. Jn următoarele câteva luni, relaţia lor a deve­
n it m ai lin iştită şi m ai plăcută.

E xistă u n tip d e p ro v o ca re su btilă care im p lică a tin g erea p u n c te ­


lo r se n sib ile ale p a rten er u lu i. D e a se m e n e a , m u lte p e r so a n e lin iş­
tite şi a greab ile a d o p tă c o m p o r ta m e n te care îi su pără şi îi e n e r ­
v ează p e p arten eri. S pre e x e m p lu , p o t d ev en i d ificili şi iritabili
d a că in sişti să-i în so ţe şti p â n ă la b ă că n ie sau se p o t m â n ia dacă
lu cr u r ile n u m er g b in e. C â n d ajun gi să c u n o şti o a m e n ii, ştii care
su n t p u n c te le lo r se n sib ile şi e s te u şo r p en tr u d e p e n d e n ţa d e
n efer icir e sâ te fo rţez e să le atin gi, ca o m e to d ă d e a in tr o d u c e
c o n flic tu l în tr-o re la ţie c e p o a te fi fo a rte fru m oasă.

Kelly
Kelly a venit la noi deoarece căsnicia ei era pe muchie de cuţit, ia r ea era
g ata s ă renunţe. Se simţea o victim ă deoarece, cu toate că soţul ei, un avo­
cat de succes, câştiga o m ulţim e de bani, exploda de flecare d a tă când
veneau facturile, ataşate la cărţile de credit. 0 interoga pentru flecare achi­
ziţie fă c u tă şi o întreba de ce eh t i tinse a tât de mult. D u p ă aceea, se p lâ n ­
gea că el n u fă cea altceva decât s ă muncească, în tim p ce ea îi cheltuia
toţi banii. Kelly se simţea de fiecare dată. interogată de poliţia secretă, pen­
tru fiecare bănuţ. Ea a m enţionat că, în realitate, economiseau destul de
m u lţi bani în fiecare an şi că achiziţiile ei erau rezonabile.
A m întrebat-o p e Kelly dacă soţu l ei devenea a g itat şi din alte motive.
Ea a răspuns: „De fa p t, în afară de acest aspect, el este chiar dulce şi iubi­
172 D e p e n d e n ţ a de n e f e r i c i r e

tor. L u cru l cel m ai ciudat este că, atunci când el este cel care cheltuie bani,
este foarte generos. “
A spu s că el provenea dintr-o fa m ilie care s-a bucurat de o stabilitate
fin a n cia ră p â n ă în momentul în care ta tă l său şi-a pierdut slujba.
A tun ci, fa m ilia a trecut prin momente dificile. Soţul ei a fo st nevoit s ă se
d u că la serviciu în că de la o vârstă fragedă şi nu a p u tu t ju c a n iciodată
d u p ă ore jocurile, care îi plăceau atât de mult. Indiferent câţi bani a r fii
a vu t acum, îi era team ă că, la fe l ca şi tatăl său, v a suferi răsturnări de
situaţii. Drept rezultat, îp su păm foarte tare când credea că soţia sa chel­
tu ia prea mult.
I-am explicat că dependenţa de nefericire a soţidu i ei îl p riva de bucu­
ria succesului obţinui. Spre deosebire de tatăl său, el avea siguranţa locu­
lui de m u ncă ca asociat m ajoritar în cadrul firm ei sale de avocatură, dar
nu se pu tea relaxa şi bucura de siguranţa fin a n cia ră pe care o avea dato­
rită sta tu lu i său în firm ă. Pe de a ltă parte, în toate domeniile, soţul lui
Kelly era destul de rezonabil şi raţional. C ând ea s-a. g â n d it la răspunsu­
rile sale din chestionarul relaţiilor, a aju ns la concluzia că, în ansamblu,
căsnicia ei eia pozitivă. Dacci teama soţului ei de a cheltui prea m ult ar
putea f i preîntâm pinată, credea că pu teau fi. fericiţi împreună.
A m sugerat că poate propria ei dependenţă de nefericire o îndem na sd
intensifice sensibilitatea soţului ei în legătură cu banii. Ea acum ula fa c­
turi. imense cum pănind haine şi lucruri, pentru casă. Soţul, ei vedea prim a
d a tă aceste cheltuieli atunci când ajungeau la el extrasele cărţilor de cre­
dit. Kelly nu-i vorbea n iciodată de achiziţiile ei deoarece se temea de m ânia
soţului. Totuşi, în realitate, rezervele p e care le avea îl făceau p e el s ă
creadă că pierduse controlul în domeniul pe care îşi dorea cel m ai m ult să-l
controleze.
D u p ă ce a p u tu t trece peste m ânia ei, Kelly a realizat cât de vulnera­
bil era soţul ei în fa ţa temerilor generate de traum a suf erită în copilărie.
A stabilit cu noi metode prin care s ă cumpere diverse lucruri fă ră să fie
nevoie să-l supere. Chiar dacă, în principiu, ea credea că nu trebuia s ă se
consulte cu soţul său când cheltuia bani, a început s ă discute cu acesta
în tetn eia ză -ţi rela ţiile p e a p ro p ie r e , nu p e conflict 173

despre următoarele cum părături pe care urma să le facă, pentru a-l deter­
m ina s ă sim tă că deţine controlul şi s ă nu se m ai supăre. C ân d li s-a stri­
cat televizorul şi ea a dorit s ă cumpere u n u l cu un ecran m ai mare, a venit
m ai în tâi acasă cu inform aţii despre m ai multe modele. Soţul ei a ana­
lizat specificaţiile tehnice şi d u p ă aceea a fost de acord că era bine să-l
cumpere pe cel pe care îl doreau. C ând a sosit termenul de plată, nu a spus
nim ic şi a p lă tit p u r şi simplu.
Peste un timp, Kelly a în vă ţa t s ă cheltuiască în aşa fe l încât so ţid ei
s ă se sim tă confortabil. Când, cu o a n u m ită ocazie, a fă cu t m ai multe
cum părături din impuls, iar soţul s-a su părat pe ea, în loc s ă se supere şi
ea pe el, a observat că a a v u t o „scăpare“. Pe m ăsură ce Kelly a început
s ă d eţin ă m ai bine controlul asuţrra dependenţei de nefericire, căsnicia ei
a cunoscut o îmbunătăţire, astfel încât s-a sim ţit destid de fericită alături
de soţul ei şi a aban donat soluţia despărţirii.

în a in te d e lu a o rice d e c iz ie fin ală în legătu ră cu calitatea relaţiei,


gânde.şte-te la c o m p o r ta m e n te le n eg a tiv e p e care le-ai identificat,
şi d e fie c a r e d ată g â n d e şte -te d acă n u cu m va tu le-ai p rovocat.
P o a te că p a rten er u l a d e v e n it u rsuz atu n ci câ n d ai v o rb it m ult la
te le fo n , m ai ales că şi-a sc h im b a t p ro g ra m u l p en tru a-.şi p e tr e c e
tim p u l lib er cu tin e. D a că a tu n ci cân d re flectezi, realiz.ezi că îl
p rovoci în m o d frecven t, în ce a rc ă să-ţi sch im b i co m p o rta m e n tu l,
iar d u p ă a ce ea , recvaluează-ţi relaţia. P rob abil că îţi va fi m ai u şo r
şi va fi m ai p lă cu t să trăieşti cu p a rten eru l d acă n u îl m ai p rovoci.

Subminezi calităţile partenerului


sau pui accentul pe trăsăturile negative?
D acă răsp u n su rile la c h e stio n a r u l d esp re relaţii au fo st p r e d o m i­
n a n t n eg a tiv e, g â n d e şte -te d acă n u cu m va d e p e n d e n ţa d c n efer i­
cire te îm p ie d ic ă să a p rec ie zi calităţile şi te face să ex a g e re zi
d e fe c te le p a rten er u lu i. C ând o a m e n ii îşi fac un p rie te n bun sau
se în d r ă g o stesc d e o p erso a n ă în câ n tă to a re , d e p e n d e n ţa lo r d e
174 D e p e n d e n ţ a de n e f e r i c i r e

n efer icir e le p o a te d istru g e fer icir ea p e care o p o t găsi în cad ru l


u n e i relaţii, facân d u -i să treacă cu v ed er ea p u n c te le fo rte a le a ces­
tora şi să p u n ă a cc en tu l p e p ărţile slabe.

Cathy
Cathy şi Susan s-au în tâln it în tim p ce organizau în scopuri caritabile un
maraton al bicicletelor şi au devenit prietene apropiate. R elaţia a decurs
bine o perioadă, p â n ă când Cathy a devenit din ce în ce m ai irita tă din
cauza lui Susan. Deşi Cathy, în mod regulat, o su na p e Susan şi îi su­
gera să-şi petreacă tim pul împreună, Susan îi răspundea cu greu la tele­
foane şi nu prelua n iciodată in iţia tiva de a-şi face p la n u ri împreună.
Cathy simţea că ea depunea toate eforturile în această relaţie şi a devenit
con vin să că Susan nu ţinea la ea la fe l de m ult cât ea ţinea la Susan.
Cathy a început s ă fie un pic în verşu n ată în legătură cu relaţia şi
s-a decis să n-o m ai sune pe Susan, ci s ă aştepte p â n ă când aceasta avea
s-o contacteze. A discutat acest p la n cu o prietenă, care a subliniat fa p tu l
că Susan era aşa cu toată lumea. D in tr-un m otiv oarecare, îi era greu să
ră sp u n dă la telefoane, şi s ă trim ită e-mailuri. Prietena i-a am in tit lui
Cathy că, de câte ori făcea plan u ri cu ea, Susan pregătea d n a pentru
am â n dou ă înainte de a pleca la film sau la teatru. D acă Cathy era bol­
navă, Susan îi făcea cumpărăturile. M a i mult, Susan era o ascultătoare
m in u n a tă care dădea sfaturi bune.
Simţindu-se confuză, Cathy a discutat despre această situaţie cu noi.
A m întrebat-o de ce, atunci când Susan îi dovedea că ţinea la ea în alte
moduri, Cathy se simţea respinsă pentru că nu-i răspundea la telefon.
Ne-am întrebai, de asemenea, de ce această trăsătură, pe care şi-a mamfes-
tat-o tot timpul, a căpătat acum proporţii atât de mari. Cathy a m ărturi­
sit că şi ea era perplexă. A m întrebat-o dacă dependenţa de nefericire o
poate face s ă se sim tă nesatisfăcută de o prietenie pozitivă, delerminănd-o
să se concentreze m ai degrabă pe imperfecţiunile prietenei ei decât pe cali­
tăţile ei. Acest lucru avea sens pen tru Cathy, mai ales că acum realiza că
aceeaşi problemă a existat în : aproape fiecare prietenie pe care a avut-o.
în te m e ia z ă -ţi re la ţiile p e a p ro p ie re , nu p e conflict 175

Prietenia decurgea foarte bine p â n ă când Cathy începea să fie din ce în ce


m ai iritată şi neglijată în vreun fe l din cauza com portamentului prietenu­
lu i respectiv şi relaţia se sfârşea în cele din urmă.
Cathy şi-a am in tit că, în copilărie, era în mod obişnuit certată pen­
tru greşeli şi accidente, dar rareori era lă u d a tă pentru eforturile ei. In mod
natural, a în vă ţa t s ă dea mai m u ltă atenţie greşelilor altcrr persoane şi să
nu prea ia în considerare punctele forte ale acestora. Fiind acum conşti­
en tă de f a p tu l că avea o dependenţă de nefericire care o făcea s ă distrugă
prieteniile, Cathy şi-a prom is că va încerca s ă păstreze relaţia cu Susan. .4
realizat că probabil ea va f i cea care v a ţine legătura şi care va face p la ­
nurile, d a r acest lucru n u însemna că Susan nu era loială sau o prietenă
bună. C ân d s-a sim ţii d a tă la o parte pentru că Susan n u o su n a imediat
sau nu suna deloc, Cathy a recunoscut influenţa dependenţei de neferi­
cire. In loc s ă se sim tă neglijată, punea m âna pe telefon şi o suna pe
Susan, care era mereu în cân tată s ă o audă.

U n e o r i, e ste b in e să priveşti p a rten eru l la fel cu m ai fă cu t prim a


d ată c â n d l-ai în tâln it; sau în ce a rc ă să-l priveşti cu o c h ii u n e i p er­
so a n e care îl în tâ ln e şte sau îl v e d e p en tr u p rim a dată. D acă aceste
p ersp ectiv e te fac să te sim ţi m ai b in e şi m ai p u ţin negativist,
re g â n d eşte-ţi ră sp u n su rile d in ch estion ar. A devăratul se n s al zica­
lei „F am iliaritatea n a şte d isp r e ţ11 n u în sea m n ă că n im e n i 1111 are
valoare în sin e , ci că d e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e îi privează pe
o a m e n i d c p lă ce re a p e care o p o t avea alături d e p arten er, deva-
lorizân d u -i calităţile şi a cc en tu â n d u -i p u n c te le slab e. (D esigur,
e x c lu d e m situ aţiile în care trecerea tim p u lu i sco a te 3a iveală trăsă­
turi n ega tiv e care n u erau e v id e n te la în c e p u tu l rela ţiei.)

Căsnicia
C ăsnicia, care atrage d u p ă sin e con strân geri leg a le, iar pentru
m ulţi o a m en i şi co n strân geri religioase şi m orale, solicită u n alt g en
d e evaluare, m ai ales d acă sunt im plicaţi şi cop iii. D acă o căsn icie
176 D e p e n d e n ţ a de n e f e r i c i r e

serv eşte la satisfacea d e p e n d e n ţ e i d e n efer icir e sau n u , a cesta este


d o a r u n sin g u r a sp ect d e lu a t în co n sid er a re , p rin tre m u lte a ltele,
a tu n ci cân d vin e vorb a să te d ecizi d acă răm âi sau n u căsătorit. în
c o n se c in ţă , n u o ferim sfatu ri p en tr u a evalu a ră m â n erea în tr-o
că sn icie, în afară d e situ aţia în care su feri d e ab uzuri e m o ţio n a le ,
fizice sau se x u a le . R ă m â n erea în tr-o relaţie abuzivă n u este n ic io ­
d ată u n lu cru b u n p en tr u n ic iu n u l d in tre so ţi, fiin d în to td e a u n a
d evastator în c e e a c e p riveşte d ezv o lta rea e m o ţio n a lă a c o p iilo r şi
nu fa ce altceva d e c â t să satisfacă d e p e n d e n ţ a d e n efer icir e.
D a că te afli într-o că sn ic ie care te face n efer icit, d a r n u eşti
abuzat e m o ţio n a l, fizic sau se x u a l, p o ţi fo lo si răsp u n su rile d e la
ch estio n a ru l d esp re relaţii p en tr u a evalua p ărţile p o zitiv e şi n e g a ­
tive a le căsn iciei tale. D u p ă a c e e a , p o ţi c o n sid er a ră sp u n su rile
p rin p rism a p ro p riilo r co n v in g er i d esp re natura că sn iciei. D acă
ajun gi la c o n c lu z ia că aceasta are m ai m u lte a sp e c te n eg a tiv e
d e c â t p ozitive, dar te d ecizi că vrei să răm âi căsătorit, p o ţi fo lo si
strategiile p en tr u îm b u n ă tă ţire a rela ţiilo r care su n t p rez en ta te
spre sfârşitul acestu i ca p ito l p en tr u a-ţi face căsn icia cât se p o a te
d e satisfăcătoare şi d e plăcu tă.

Relaţiile cu membrii familiei

La fel ca într-o că sn icie, m u lţi o a m e n i cred ca le g ă tu rile d e fam i­


lie d u rează o v e ş n ic ie şi su n t gata să to le r e z e , în cad ru l rela ţiilo r
fa m iliale, n efer icir ea p e care n u ar fi accep tat-o d e la p r ie te n i sau
p a rten eri. D a că relaţia p e care vrei să te c o n c e n tr e z i e s te c e a p e
care o ai cu u n p ărin te, frate sau cu m alt m em b r u al fa m iliei şi
crezi că ar fi g reşit să p u i cap ăt u n e i astfel d e relaţii, in d ife r e n t cât
d e n e p lă c u tă este , în to a r ce -tc la p artea d esp r e îm bunătăţirea unei
relaţii pe care vrei să o păstrezi d in a ce st cap itol.
D acă îţi e ste d ificil să p ăstrezi o relaţie ap rop iată şi p ozitivă cu
co p iii tăi, îţi su g eră m să co n su lţi cartea ad resată părin ţilor, Smart
Lave: The Compassionate A lternative to D iscipline That W ill M ake You
în te m e ia ză -ţi rela ţiile p e a p r o p ie r e , nn pe conflict 177

a Better Parent a n d Your Child a Better Person. In a resi ca p ito l, n e


c o n c e n tr ă m d o a r asupra rela ţiilo r d in tre adulţi.

Cum procedăm când părţile negative


cântăresc mai mult decât cele pozitive
D a că , d u p ă c e ai răspu ns la c h e stio n a r u l d esp re relaţii şi ţi-ai eva­
lu at c o n c lu z iile , d e sc o p e r i că, p u n â n d totu l în balanţă, relaţia are
m ai m u lte asp ecte n egative d ecât pozitive, acest lucru nu în seam n ă
n ea p ă rat că ar trebu i să ren u n ţi la ea fără să lupţi. în sea m n ă totuşi
că ar treb u i să în ce rc i să sc h im b i calitatea relaţiei şi să m o n ito ri-
zezi d acă s-au în registrat sch im b ă ri su fic ie n te sau nu. C o n tin u â n d
la n esfârşit o rela ţie proastă este ca şi cu m ai d o rm i într-o zi in
care îţi p lan ificaseşi să faci ex e rc iţii — p o a te fi o zi frum oasă şi
lin iştito a re , dar e ste şi d ru m u l spre o m in im ă rezistenţă. Cu toate
a cestea, d e o a r e c e p e ter m e n lu n g n u este b in e p en tru tin e, nu ai
fa ce a ce st lu cru d acă nu ai în ce rc a să satisfaci, în m o d in co n ştien t,
d e p e n d e n ţa d e n efericire.
Iţi p rezen tă m în co n tin u a r e paşii p e care îi p oţi face pentru
a în c e r c a să salvezi o relaţie p r e p o n d e r e n t n egativă. S p ecifică ce
a n u m e treb u ie sc h im b a t şi, d acă sch im b a rea pare p osib ilă, dis­
cu tă p r o b le m e le cu p arten eru l. Fii d e sc h is şi ascultă c e schim b ări
ar d ori p arten eru l să faci. Fii a ten t, căci d e p e n d e n ţa d e n efericire
p o a te p rov o ca u n u ia sau a m â n d u ro ra sab otarea efo rtu rilo r p o zi­
tive sau p oţi g e n e r a reacţii adverse.
D acă sc h im b a rea n u pare a fi p osib ilă sau nu are lo c, a tu n ci
este tim p u l să te g â n d e şti dacă n u cu m va n u răm âi în relaţia res­
p ectivă d o a r p en tru a-ţi satisface d e p e n d e n ţa d e n efer icir e. Im ­
p o rta n ţa e m o ţio n a lă la în c h e ie r e a u n e i relaţii va d e p in d e , evi­
d e n t, d e n atu ra rela ţiilo r p e care le-ai ales. Cu sigu ran ţă, e ste m ai
u şo r să ren u n ţi la o p r ie te n ie o b işn u ită d ecâ t la un a care d urează
d e m u lţi an i sau la o re la ţie am oroasă.
178 D e p e n d e n ţa de nefericire

Holărăşte-te ce trebuie schimbat,


în cazul în care relaţia merită să fie salvată
P riveşte în c ă o dată răsp u n su rile d e la c h e stio n a r u l d esp re relaţii
p e care le-ai co n sid er a t a fi n egative şi d e c id e p e care d in tre e le
treb u ie să le sc h im b i p en tr u a face ca relaţia să fu n c ţio n e z e . D u p ă
a ceea , în treab ă-te d acă aceste sch im b ări su n t realizabile. D acă
p a rten eru l este n e lo ia l, am ă g ito r şi d e se o r i n u te p o ţi baza p e el,
a ce ste trăsături d e caracter su n t d istru ctive p en tr u o rela ţie şi
foarte d ificil d e su p ortat p en tru celălalt. în a ce st caz, p o a te fi m u lt
m ai productiv: (1) să re cu n o şti fap tu l că ai ales o astfel d e p er­
so a n ă ca p rie te n sau p a rten er p en tr u a-ţi satisface d e p e n d e n ţa d e
n efer icir e, p rivân du -te d e cu n o a şte re a ad evăratei p lă ceri a u n e i
relaţii şi (2) să p u i cap ăt relaţiei.
Pe d e altă p arte, a n u m ite p r o b le m e care în c lin ă o rela ţie spre
p artea n egativă su n t m u lt m ai u şor d e rem ed ia t. în cazul în care
c o m u n ic a r e a d in tre tin e şi p a rten er este foarte slabă, astfel în câ t
d eza p ro b ă rile m o c n e sc sau izb u cn esc im ed ia t, aceasta e ste o p ro ­
b lem ă u şo r d e r e m ed ia t d acă a m b e le p e r so a n e d o resc să lu creze
îm p r e u n ă Ia a ce st asp ect.

Tmpârtăşeşte-i concluziile partenerului

D acă n u eşti sigu r d e faptul că sc h im b a rea e ste p o sib ilă , m ărturi-


seşte-i p a rten er u lu i în d o ia la ta şi sp u n e clar care su n t c o n c lu z iile
tale în legă tu ră cu c e e a c e treb u ie sch im b at p en tr u a vă c o n tin u a
relaţia. D acă ai d e sc o p e r it că d e p e n d e n ţa d e n efer icir e te d e te r ­
m in ă să fii p ro v o ca to r sau să c o n trib u i în alt m o d la p r o b le m e le
rela ţiei, sp u n e-i şi a c e st lu cru şi su b lin iază faptul că vrei să-ţi
sch im b i şi p ro p riu l co m p o rta m e n t.
C ând îi spui p arten erulu i ce a n u m e crezi că treb u ie să sch im b e,
a m in teşte-ţi sc o p u l — îm b u n ă tă ţire a şi păstrarea relaţiei. D e p e n ­
d e n ţa d e n efer icir e p o a te în c e r c a să sa b o te ze toate p o sib ilită ţile
în te m e ia z ă -ţi re la ţiile p e a p r o p i e r e , nu pe conflict 179

d e sc h im b a re în b in e , fo lo sin d u -se d e această o ca zie p en tru învi­


n u iri şi răzbu n are. M ânia şi r e se n tim e n tu l vor d ecla n şa em o ţii
a sem ă n ă to a re în cazul p a rten er u lu i şi fii sigu r că n im ic bun nu va
ieşi d in d iscu ţie.
R eţin e că el n u a le g e să te facă să su feri, dar este p osibil să lie .
in c o n ştie n t, asuprit d e d e p e n d e n ţa ta d e n efericire, can- îi în g r e ­
u n e a ză sarcin a d e a fi u n p rie te n şi u n p a rten er bun. l’reziniâ-li
su g estiile într-un m o d cât se p o a te d e co n stru ctiv şi nu c a p e n işte
u ltim a tu m u ri. S pre e x e m p lu , în lo c să acu zi p arten eru l ca este
in terio rizat şi izolat, su g erea ză că d o rin ţa lu i d e a fi sin g u r îl p otile
fa ce să p iard ă d istracţia d e care vă p u teţi b u cu ra îm p r eu n ă . Şi sp e­
cifică faptul că ar în se m n a fo a rte m u lt p en tru tin e dacă el s-ar
im p lica m ai m ult.

Betty
Belly, o clientă, a petrecut, cinci a n i într-o relaţie amoroasă cu / Iowan!.
C ând a îm plinit 3 0 de ani, a început să sim tă că relaţia ar trebui sa sr
transforme într-o căsnicie şi într-o fam ilie. Totuşi, H oward se simţea punte
bine cu acest statu quo. C ând Betty i-a sugerat s ă se căsătorească, el s-a
u ita t la ea de p arcă a r fi fo st nebună şi a întrebat-o: „De ce să faena asi a
d a că lucrurile su n t m in u nate aşa cum su n t acum?" lía s-a sim ţit punte
ră n ită şi s-a interiorizat, moment în care H ow ard a acuzat-o că îl forţează
să se căsătorească înainte ca el s ă f ie pregătit, Treptat, relaţia lor s-a rărit.
Belty s-a decis că era m om entul ca relaţia s ă se schimbe ori ca ea să piere.
A discutai cu o prieten ă despre modalitatea de a-l aborda pe / Imani d
cu u ltim atu m u l ei, într-o m anieră în care îşi pu lea .salva relaţia. Hetty
voia. să-i sp u n ă lu i Ilm aard: „D acă această relaţie nu se îndreaptă spre
căsătorie şi copii într-un viito r apropiat, va trebui să plec, " Prietena et a
observa t că această abordare l-ar face foarte nervos pe / tow ard şt a r eli­
m in a orice posibilitate de schimbare pozitivă, ri sugerat ca Belty să
spu nă, printre altele, ceva de genul: „Ştii că eşti bărbatul pe care îl
iubesc, cu care îm i doresc să-m i petrec restul vieţii şi cu care să am copii.
180 D e p e n d e n ţ a de n e f e r i c i r e

D a r această situaţie nu m ai este satisfăcătoare — te vreau în totalitate,


tot tim pul şi vreau s ă am copii. Este sin gura m odalitate p i n care p ol ¡i
feri,cită cu tine. “
C ân d Betty l-a abordat astfel pe H oward, acesta a p ă ru t foarte sur­
prins. A cerut un timp degàndire, ia r Betty a fo st de acord. D u p ă o săptă­
m ână, H ow ard a invitat-o pe Betty la cină şi i-a spus: „Şi eu te iubesc şi
nu îmi, pot im agina viaţa f ă r ă tine. A m crezut mereu că ne vom căsători
şi că vom avea copii într-o bu nă zi şi cred că nu mai există niciun moth’
s ă aşteptăm. “

în va ţă să susţii eforturile partenerului tău

C ând i-ai co m u n ic a t p a rten eru lu i într-un m o d cât se p o a te d e


d e lic a t ce a n u m e treb u ie să sc h im b e , tre b u ie să fii a ten t ca d e p e n ­
d e n ţa d e n efer icir e să n u te d e te r m in e să sab otezi efo r tu rile p o zi­
tive ale ce lu ila lt p en tr u salvarea relaţiei.
D acă ţt-ai ru g a t p a rten eru l să fie m ai p u ţin critic, iar zilele
trec şi n u face n icio rem arcă critică, p oţi su b m in a , in c o n ştie n t,
a ceste efortu ri b u n e m im â n d că n u ai ob servat, n e a p r e c iin d efo r­
tu rile sale sau fă câ n d in te n ţio n a t ceva care să p ro v o a ce o rem arcă
negativă. D acă, d u p ă o p erioad ă, celălalt g re şe şte şi sp u n e ceva
critic, d e p e n d e n ţa d e n efer icir e te p o a te face să te c o n c e n tr e z i p e
a ce l m o m e n t d e slă b ic iu n e şi n u p e p ro g re su l făcut. La fe l ca în
cazul p ro p riilo r efortu ri, o rice pas în a in te fă cu t d e c e lă la lt este
sem n ifica tiv şi, d acă c o n tin u ă , va rezu lta în c e le d in u rm ă o relaţie
îm b u n ătăţită.
O altă fo rm ă d e sab otare e ste să în c e p i să te c o n c e n tr e z i p e
alte a sp e c te ale re la ţiei care te d eran jează, în afară d e a c e le a la
care p arten eru l treb u ie să lu creze. A cest lu cru îl p o a te fa ce p e
p a r te n e r să se g â n d e a scă la faptul că, in d ife r e n t câ te efo rtu ri ar
fa ce, n u va fi n icio d a tă d estu l d e b u n şi va c e d a sau se va en erva.
în te m e ia ză -ţi rela ţiile p e a propiere, nu p e conflict ţgj

Ann
A n n şi Carol s-au împrietenit la orele de gim n astică aerobică. Le. plăcea- să
meargă la teatru şi la film e îm preu naşi d u p ă aceea discutau intens despre
ceea ce văzuseră. Problema este că de multe ori Carol „părea “ să-şi uite
banii acasă sau stătea retrasă p â n ă când A n n plătea ambele bilete. Intr-un
fin a l, A n n a p u s picioru l în p ra g şi i-a spus lu i Carol că ar treimi să
îm partă cheltuiala în mod egal. Spre surprinderea ei, Carol a început sd
plătească m ai m ult decât partea ei. Lucrurile s-au liniştit câteva săptă­
mâni. D u p ă aceea, A n n a au zit de la altcineva că prietena ei şi-a cum pă­
rat o n ouă m aşină. A n n a sunat-o şi i s-a plâ n s că nu trebuia sd afle ast­
fe l de veşti de la altcineva — d acă erau foarte b une prietene, Carol ar ji
trebuit să-i sp u n ă ei prim a. In acel moment, aceasta a explodat şi i-a spus
lui A n n că era clar că nu-i plăceau foart-e m ulte lucruri la ea, astfel încât
nu-şi p u tea im agina de ce îşi m ai dorea să fie prietena ei.
A n n, bineînţeles, nu a realizat că propria ei dependenţă de nefericire
a sabotat eforturile lu i Carol de a îm bu n ătăţi relaţia. Ann nu s-a gân dit
s ă o laude pe Carol pen tru eforturile ei de a se schimba, ci, în schimb, a
criticat-o pentru un lu a u irelevant. Când Carol s-a supărat, A nn a realizat
că, f ă r ă s ă vrea, a avu t o atitudine negativă şi critică şi şi-n em it imediat
scuze. Carol i-a acceptat scuzele, iar relaţia s-a întors pe făgaşul normal.

E xistă o m u lţim e d e căi p rin care p oţi su b m in a efo rtu rile p arte­
n eru lu i d c a ră sp u n d e d o r in ţe lo r tale d e îm b u n ă tă ţire a relaţiei.
C el m ai im p o r ta n t e ste să fii aten t, ştiin d că atu n ci câ n d d e p e n ­
d en ţa d e n efer icir e este lip sită d e alin area ei o b işn u ită d a to tilă
u n e i p lăceri crescu te a relaţiei, aceasta te p o a te în d e m n a să te
în to r c i la starea in iţială, n esatisfacătoare.

Cănd să renunţi
R ă sp u n su rile la ch estio n a ru l d esp re relaţii au fo st p r e d o m in a n t
n eg a tiv e şi ai ajuns la c o n c lu z ia că d e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e n u îţi
in flu e n ţa răsp u n su rile, facân du -te să a cc en tu e zi a sp e c te le n egative
182 De p e n d en ţa de nefericire

şi să lc d esc o n sid e ri p e c e le p ozitive. Ai h ia t în ca lcu l şi faptul că


p oţi p rovoca tu în su ţi c o m p o r ta m e n tu l in a ce p ta b il al ce le ila lte
p erso a n e . N u crezi că e ste realist să te aştep ţi ca p a rten eru l să se
sc h im b e, ai sp erat să facă a ce st lu cru dar, el nu era d o rito r să
în c e r c e sau şi-a m a n ifesta t d o rin ţa d e a fa ce a ce st lucru, dar n u a
d ep u s n iciu n e fo r t adevărat. T reb u ie să te în tr eb i, d u p ă a ce ea , d e
ce m ai c o n tin u i relaţia.
D o u ă m otive, a m b e le izvorând d in d e p e n d e n ţa d e n efer icir e,
p o t e x p lic a d e ce o a m e n ii răm ân în cad ru l u n o r relaţii ncsadsfă-
câtoare:
In p rim u l rând, n relaţie nesatisfăcătoare împlineşte dependenţa de
neferidre. M ulţi o a m e n i care co n fu n d ă d u rerea p rovocată d e o
rela ţie cu p lă ce re a u n e i relaţii (vezi C a p ito lu l 3) nu au n iciu n alt
m o d e l d e rela ţio n a re. Ei se aşteap tă ca relaţiile să fie alcătu ite,
in evitab il, d in co n flic t, trădare, lipsă d c resp ect, d ista n ţa re etc. şi
a cc ep tă aceste e x p e r ie n ţe în cazul u n o r relaţii care le p rovoacă
d u rerea d rep t n o rm a le şi in evitab ile. Ei n u se g â n d esc să pără­
sească o relaţie n e c o r e sp u n z ă to a r e d e o a r e c e nu cred că relaţia lo r
este atât d e „rea“. Fără n icio dovadă, se în vin ovă ţesc p en tru c o m ­
p o rta m e n tu l in a ce p ta b il al celorlalţi. N u d o resc să le răn ească
s e n tim e n te le . N u cred că se p o l d esc u r ca m ai b in e în altă parte şi
su n t co n v in şi d c fap tu l că se vor sim ţi p ierd u ţi iară această relaţie.
In al d o ile a rând, o a m e n ii nu tre b u ie să îşi rezolve p ro p riile
p r o b le m e dacă p r o b le m e le p a rten eru lu i su n t m ai serio a se sau
m ai ev id e n te. D acă p r ie te n u l sau p arten eru l u n ei p e r s o a n e este
fo a rte abuziv sau retras, aceasta ig n o ră n e c e sita te a d e a se c o n ­
fru nta cu p ro p riile c o n flic te le g a te d e crearea u n e i relaţii a p ro ­
p ia te, p lăcu te. C u a lte cu v in te, d e p e n d e n ţa d e n efer icir e p o a te
p relu a c o n d u c e r e a în a in te d c iz b u cn irile p a rten eru lu i.
Există n en u m ă ra te căi p rin care o a m e n ii reu şesc să se c o n ­
vingă să răm ână în relaţii care le oferă foarte p u ţin ă satisfacţie
adevărată. In d iferen t care ar fi m otivu l, dacă acesta te co n v in g e să
în te m e ia z ă -ţi re la ţiile p e a p ro p ie re , nu p e conflict

p ăstrezi o relaţie care n u te îm p lin e şte , c o n sid e r ă că d e p e n d e n ţa


d e n e fe r ic ir e îţi afectea ză gân d irea.

K evin
Kevin a fost implicat într-o relaţie amoroasă cu Clara şi a (Im nul finirle
ataşat de fiu l acesteia, Brad, în vâ rstă de 14 ani. K evin era îndrăgostit
p â n ă peste cap de Clara, ia r dependenţa lui de nefericire îl făcea incapa­
bil s ă v a d ă că pe ea n-o interesa decât propria persoană. Relaţia se în vâr­
tea în ju r u l a ceea ce dorea Clara, ia r dorinţele lui Kevin nu n a n nici
m ăcar huite în considerare. Kevin era m ulţum it cu această situaţie, p â n ă
când prietenul luì a început s ă refuze s ă m ai ia să cu ei doi deoarece C/ani
monopoliza toată conversaţia şi nu manifesta nici cel mai mic interes pen­
tru altcineva.
Prietenii lui K evin au tras sem nalul de alarm ă de care acesta avea
nevoie pen tru a se trezi. încet, el a început s ă observe f a p tu l că re/n ţiu era
unilaterală şi să sim tă că ar f i fo st m ai fericit da că ar f i renunţat la ea.
Totuşi, s-a convins s ă răm ân ă alătu ri de Brad, deoarece acesta se ataşase
foarte m u lt de el şi n u dorea să-i m ai provoace în că o pierdere, pe lân gă
d ivo rţu l p rin care trecuse deja m am a lui. K evin ştia că, dacă punea eafxit
relaţiei, Clara ar f i devenit răzbunătoare şi n u l-ar m ai f i lăsat să-l va d ă
pe Brad.
C ân d K evin ne-a consultat, l-am aju ta t s ă înţeleagă că dependenţa
de nefericire îl feriva de a vedea o a ltă soluţie în afară de aceea de a
răm âne într-o relaţie care îl făcea nefericit. D e în d a tă ce Kevin a început
s ă observe situaţia. în care se afla, a petrecut m ai m ult tim p cu Brad. l-a
spus acestuia că, deşi Clara era o persoană şi o m am ă bună, el n u mai
simţea pen tru ea dragostea care s ă îl determine să conţinute relaţia, d
accentuat f a p tu l că n iciodată n u v a înceta s ă ţin ă la Brad şi că dorea să
a ib ă perm isiunea lu i B rad s ă ţin ă legătura p rin telefon sau prin e-mail şi
personal când era posibil. K evin s-a despărţit de Clara, d a r el şi Brad au
reuşit s ă m enţină o comunicare b u n ă în a n ii următori.
184 D e p e n d e n ţ a de n e f e r i c i r e

A cesta este u n e x e m p lu d e m o d a lita te prin care d e p e n d e n ţa d e


n efer icir e se p o a te a sc u n d e în sp a te le u n o r id e i a p a ren t im p e ca ­
b ile. D e p e n d e n ţa lui K evin d e n e fe r ic ir e fo lo se a in te n ţia lui d e a
răm ân e d isp o n ib il p en tr u u n co p il care ţin ea la el, răm ân ân d într-o
relaţie care îl fă ce a n efericit.

Finalizarea unei relaţii negative

D acă, d u p ă ce parcurgi toţi paşii m e n ţio n a ţi m ai sus, a ju n gi la


co n clu z ia că vrei să p ui cap ăt relaţiei resp ective, tre b u ie să fii
a ten t, p en tru că d e p e n d e n ţa d e n efer icir e n u te va ajuta să faci
acest lu cru într-un m o d în care să nu-ţi p ro v o a ce ţie sau ce le ila lte
p e r so a n e m ai m u ltă su ferin ţă d ecâ t e ste n ecesară . P rob abil că
m e to d a cea m ai c o m u n ă prin care d e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e îţi
p o a te p rovoca p r o b le m e la finalizarea u n e i relaţii este să te d eter­
m in e să te fo lo seşti d e d esp ărţire p en tru a-i p rezen ta p a rten er u lu i
o listă cu toate lu cru rile care nu îţi plac la relaţia voastră. A cest
lu cru va satisface d e p e n d e n ţa d e n efer icir e producând resen ti­
m e n te , în cel m ai fericit caz, şi o a ltercaţie, în cel m ai rău caz.
D ecizia ta d e a părăsi relaţia respectivă este un e fo r t d e a-ţi
îm b u n ă tăţi viaţa, n u o în cerca re d e a-1 face p e celălalt să se sim tă
prost. In a n u m ite cazuri, este p osibil ca n ici să n u fie n e v o ie să te
c o n fru n ţi cu p ro b lem a . Există p rie te n ii la care p oţi re n u n ţa fără
p ro b lem e. A ceasta este, d e o b ice i, o id e e b u n ă d acă aveţi p rie te n i
co m u n i. D e p e n d e n ţa d e n efericire te p o a te în d e m n a să creezi o
fisură care va g e n e r a un h a o s în cercu l vostru d e p rie te n i, d eter­
m in â n d p e toată lu m e a să aleagă d e partea cui se allă. D a că în c e ­
tezi să-ţi m ai faci p lanu ri p en tru a te în tâln i sin g u r cu u n p rieten ,
m ajoritatea p r o b le m e lo r relaţiei vor d isp ărea treptat. D acă p rie te­
n u l te în trea b ă d e ce n u m ai eşti d isp o n ib il şi sim ţi că treb u ie să fii
sincer, p oţi m e n ţio n a cu d ip lo m a ţie un lucru care te-a deranjat,
dar fără să le e n e i vezi sau sâ en u m e ri în trea g a listă d c p lâ n g eri.
în te m e ia ză -ţi relaţiile p e a p ro p ie re , nu p e conflict Jg5

Din n ou , scopul este să-ţi îm bunătăţeşti viaţa, nu să răneşti un om ,


care este oricum prizonierul propriei d ep en d en ţe d e nefericire.
R elaţiile am oroase su n t mai dificil d e încheiat. Prin natura
lor, nu p o t fi ign orate pur şi sim plu, aşa că finalizarea unei relaţii
am oroase înseam n ă a rupe definitiv legătura. Şi, pentru că senti­
m en tele im plicate su n t atât de in tim e, relaţiile am oroase sunt
d eseori destul d e intense. D acă partenerul nu se poate controla
uşor sau dacă despărţirea este brutală, acesta p oate deveni răzbu­
nător şi, în u n e le cazuri, chiar violent.

Angela
Angela, o fu n cţio n a ră care lucrează în sectorul adm inistrativ, era căsăto­
rită cu iubitul ei din copilărie, John, u n kinetoterapeut cu o purtare
urâtă, care tindea sd fie foarte gelos. F ără nici cea m ai m ică provocare din
partea Angelei, acesta credea că deseori ea flirta cu un vân zător de la
magazin, cu un chelner sau chiar cu u n u l dintre prietenii lui. O ame­
n in ţa mereu şi o. d a tă saxi de dou ă m i chiar a lovit-o.
Angela se săturase să se lase in tim id a tă şi s-a decis să divorţeze. Îna­
inte de a pleca la serviciu, i-a spus lui John s ă îşi scoată toate lucrurile
d in casă p â n ă la întoarcerea ei şi că „s-a săturat", l-a mai spus că nu-l
m ai iubea de un timp şi că m otivu l geloziei lu i era acela că nu ştia s ă
iubească şi nu pu tea concura cu un bărbat adevărat.
Angela era la. biroul ei, în firm a de avocatură, atunci când John a
a păru t cu un pistol. D in fericire, firm a de avocatură, care era. specializată
în cazuri de divorţ, dintre care multe se soldau cu violenţe, instalase un
detector de metale. John a fo st prin s de oamenii de p a ză şi arestat.
Afectată, Angela s-a m u tat îm preună cu o femeie p e care o cunoştea
f ă r ă să-i sp u n ă lui John şi d u p ă aceea ne-a consultat. A m ajutat-o să înţe­
leagă că, provocându-i furia lui John, a declanşat, o reacţie adversă la p lă ­
cerea adevărată de a aban dona o relaţie abuzivă. Pe m ăsură ce am lucrat
împreună, a p u tu t observa că experienţele pe care le-a avu t crescând într-o
fam ilie în care p ă rin ţii ţipau mereu u n u l ta celălalt şi la copiii Iar au
186 D e p e n d e n ţ a de n e f e r i c i r e

făcut-o să confunde abuzul cu grija şi, mai mult, să dezvolte; nevoia dc


relaţii abuzive.
D u p ă ce Angela a lucrat cu noi destul tim p pentru a deţine controlul
total asupra reacţiilor adverse, i-a scris lui John o scrisoare în care îi cerea
divorţul şi ti cerea scuze pentru lucrurile pe care i le spusese. A menţionat
că aprecia joa rte m ult an ii petrecuţi îm preună şi că ştia că el făcu se tot ce
îi stătuse în p u tin ţă. I-a urat acestuia m ult noroc în întemeierea unei noi
relaţii. John nu i-a răspuns la scrisoare, d a r nu a m ai fă c u t gesturi ame­
ninţătoare, iar divorţu l s-a desfăşurat f ă r ă probleme.

D acă relaţia p e care te-ai d ecis să o în c h e i e ste u n a am oro a să ,


revizuieşte-ţi cu v in te le în a in te d e a le rosti, p en tru a v ed ea dacă
d e p e n d e n ţa d e n efer icir e n u te ten te a ză să în g r e u n e z i o d esp ăr­
ţire şi să o ia c i m ai h a o tic ă d e c â t ar treb u i să fie . S co p u l tău este
să p ui cap ăt relaţiei, nu să te răzbu n i p e p a rten er p en tru toate
lu cru rile care n u ţi-au p lăcu t. R eţin e fap tu l că p a rten eru l nu Le-a
sech estrat. Ai ales să in tri în relaţie, fără să realizezi in flu e n ţa p e
care d e p e n d e n ţa d e n efericire a avut-o în a le g er ea ta. P leci d e o a ­
rece ai ajuns la con clu zia că, pusă în b alanţă, relaţia satisface d e p e n ­
d en ţa d e n efericire m ai m ult d ecâ t p ro d u c e adevărata plăcere.
O altă m e to d ă p rin care d e p e n d e n ţ a d e n efer icir e p o a te face
ca fin alizarea u n e i relaţii să fie m ai su p ărătoare şi m ai n ep lă cu tă
d e c â t ar fi n ece sa r e ste să te în d o ie şti şi să te răzg â n d eşti d e m ai
m u lte ori. Mai ales într-o relaţie am o ro a să , p arten eru l va c o n si­
d e r a m ai u şo r d e su p ortat o d e c iz ie clară, ferm ă şi am ab ilă d ecâ t
u n a in d e cisă , care îi d ă sp er a n ţe şi d u p ă a c e e a i le sp u lb eră.
Ai parcurs toţi paşii m en ţio n a ţi m ai sus şi i-ai sp u s p a rten eru ­
lu i că te-ai d ecis să p u i cap ăt relaţiei. Dar, dintr-od ată, te trezeşti că
îţi a m in teşti d o a r lu crurile b u n e ale relaţiei şi n u îţi p o ţi im agin a
ce te-a p u tu t d eter m in a să iţi d oreşti să p leci. In plus, sim ţi că n u
p o ţi trăi fără p ersoan a cealaltă. C ea m ai p rob ab ilă ex p lic a ţie este
a ce ea că ai o reacţie adversă faţă d e adevărata p lăcere d e a ren u n ţa
în te m e ia ză -ţi relaţiile p e a p ro p iere, nu pe conflict Jg7

la n efer icir ea p e care ai cu n o scu t-o în această relaţie. Intreabă-te


ce s-a sch im b a t în afară d e n efer icir ea p e care o ex p erim en ta i.

îmbunătăţirea relaţiei pe care doreşti să o salvezi


U n u l d in tre c e le m ai su b tile m o d u ri în care d e p e n d e n ţa d e n e fe ­
ricire îţi p o a te fura p lă ce re a dintr-o re la ţie este d e a te îm p ie d ic a
să iei d ecizii clare în legătu ră cu relaţia resp ectivă. E xistă câteva
lu cru ri m ai d ă u n ă to a r e p en tr u o relaţie d e c â t in c e r titu d in e a c o n ­
stan tă d acă îţi d o reşti sau n u ca aceasta sa c o n tin u e . D a că răspu n ­
su rile d e la c h e s tio n a r îţi clarifică fap tu l că, în a n sam b lu , relaţia
ta are m ai m u lte părţi p ozitive d e c â t n egative, e ste tim p u l să m ai
a n alizezi d acă vrei să p u i cap ăt relaţiei sau vrei să o îm b u n ă tă ţeşti.
C ând p a rten er u l fa ce ceva care te sc o a te d in m inţi, în lo c să îi
spui: „Asta este, n u m ai su port nici m ăcar u n m in u t şi p le c 11, este
m u lt m ai p ro d u ctiv să te gân deşti: „Din m o m e n t ce m -am d e c is să
n u p lec, c e p o t fa ce p en tru a-mi în d e m n a p arten eru l să-şi sch im b e
c o m p o r ta m e n tu l sau cu m p o t să găsesc o m od alita te d e a-1 tolera?11

Colin
Colin şi Frank erau colegi de serviciu, d ar şi bu ni prieteni. Se duceau îm­
p reu n ă la pescuit cam o d a tă pe lu n ă şi le plăcea sdjoa.ee tenis şi să prac­
tice şi alte sporturi. Problema era că Frank în târzia aproape tot timpul.
D a că îşi plan ificau să plece în zori pen tru a arunca u ndiţa cât în că peştii
mai muşcau momeala, Frank dormea prea mult şi ajungeau mai târziu
cu o oră decât planificaseră. Colin, care era. foarte pu n ctu a l şi considera
întârzierile un defect de caracter, era exasperai de întârzierile lui Frank.
Acesta, care întârzia cu orice ocazie, nu înţelegea de ce făcea a tâ ta caz şi
s-a sim ţit tratat incorect de Colin. Tim pul petrecut îm preună începea, de
obicei, neplăcut şi aveau nevoie dc un interval pentru ca lucrurile s ă se
liniştească. Ultim a ceartă a a v u t loc atunci când Frank a în târziat să-l
ia pe Colin la un meci din cam pionatului de hockey şi a u pierdut prim a
188 D ep en d en ţa de nefericire

repriză. Colin a fost a tâ t de supărat, încât s-a decis s ă nu-şi m ai fa că p la ­


n u ri îm preună cu Frank în viitoru l apropiat.
Intr-o zi, un prieten care ne vizita i-a povestit lu i Colin despre activi­
tatea noastră şi i-a dat o copie a chestionarului despre relaţii. D u p ă ce a
răspuns la întrebări, Colin a observat că supărarea pe prietenul lui punea
în um bră f a p tu l că, în ansamblu, aveau o prietenie valoroasă, pe care
dorea s ă o păstreze. Colin a recunoscut, de asemenea., că, d acă dorea să fie
în continuare prieten cu Frank, trebuia s ă găsească o cale de a intensifica
plăcerea şi de a reduce conflictul. Colin ştia, din experienţa, lui, că Frank
nu avea s ă se schimbe, aşa că s-a g â n d it la metode care pu tea u f i potrivite
pen tru amândoi. D a că mergeau la evenimente sportive, Colin menţiona
că, d acă Frank nu ajungea într-o a n u m ită perioadă de timp, se întâlnea
cu el direct la eveniment şi îi păstra un loc. D a că se duceau la pescuit,
Colin planifica s ă plece în zori şi s ă se oprească pe drum pentru a lua
micul dejun. Astfel, dacă Fank întârzia, pu teau lua ceva de mâncare şi
pu teau ajunge acolo cât tim p încă. peştele m ai muşca momeala. D acă sta­
bileau s ă joace tenis, Colin se asigura că avea ceva de citit la el cât tim p
îl aştepta pe Frank. Colin şi-a asum at responsabilitatea să-şi stabilească
ieşirile astfel încât s ă nu-l mai supere întârzierea lui Frank. C ân d întâr­
zierea lui Frank îl incomoda, în foc să se supere pe acesta, s-a gândii la
metode jrrin care să evite aceeaşi frustrare pe viitor. Divergentele şi resenti­
mentele dintre ei s-au redus, iar prietenia, a devenit m ai plăcu tă ca niciodată.

D e în d a tă ce te-ai h o tă râ t că relaţia resp ectivă m erită salvată, nu


treb u ie să te m ai g â n d e şti la faptul că, dacă lu cru rile d ev in m ai
d ificile, p o ţi p lec a o ricâ n d . Ş tiind că te afli în această re la ţie d e
m u lt tim p , a ce st lu cru va face c o n flic tu l, care e ste satisfăcător p e n ­
tru d e p e n d e n ţa d e n efer icir e, să pară m ai p u ţin atrăgător şi te va
îm p in g e să găseşti so lu ţii m u lt m ai co n stru ctiv e d e c â t lin iştea falsă
p e care o sim ţi atu n ci câ n d te g â n d e şti să p lec i.
Părăsirea u n e i relaţii care îţi fu rn izează m ai m u ltă p lă cere
ad evărată d e c â t d u rere sau p lă ce re distructivă, va fi o reală p ier­
în te m e ia ză -ţi rela ţiile p e a p ro p iere, nu p e conflict

d ere. „Liniştea" p e care o sim ţi a tu n ci câ n d te g â n d eşti să p leci


e ste d e fap t o n e fe r ic ir e m ascată. în c h e ie r e a u n e i relaţii îţi va
cau za o reală n efer icir e ştiin d că ai p ie r d u t o p r ie te n ie im p o rta n tă
care c o n ta p en tru calitatea vieţii tale. In co n tra st cu falsa p lă cere,
care v in e atu n ci c â n d te g â n d e şti la ren u n ţa rea la o rela ţie b u n ă
d e fieca re dată cân d apar c o n flic te , vei e x p e r im e n ta p lă cerea a d e ­
vărată ştiin d că d e v o ta m e n tu l tău faţă d e relaţie este ca o stâncă,
ch ia r şi a tu n ci cân d lu cru rile n u d e c u r g tocm ai b in e. A devărata
p lă ce re vin e d in co n ştien tiza r ea fap tu lu i că, a tu n ci câ n d apar c o n ­
flic te le , îţi vei d e d ic a toate efo r tu rile îm b u n ătăţirii rela ţiei şi nu
ren u n ţă rii la ea.

Reuşind împreună
N u p o ţi lucra e fic ie n t sin g u r p en tr u îm b u n ă tă ţire a u n e i relaţii
dar, d acă p oţi im p lica p a rten er u l, lu cru rile vor d e c u r g e m ai uşor
şi m ai rap id . M od u l în care îţi vei p rez en ta p r o p u n e r e a d e a c o n ­
lu cra p en tr u îm b u n ă tă ţire a relaţiei se va reflecta în m are m ăsură
în ră sp u n su l celu ilalt. D acă d e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e în cea rcă să
se a m e ste c e în tre voi, p oţi fi ten ta t să-i sp u i p a rten er u lu i ca n u eşti
satisfăcu t d e m o d u l în care d e c u r g lu cru rile şi îi vei d a o listă cu
c e e a ce tre b u ie să sc h im b e. A cesta se va sim ţi atacat şi îţi p o a te răs­
p u n d e tot printr-o listă d e p lâ n g eri la ad resa ta. In cu rân d , p r o ie c ­
tul d e îm b u n ă tă ţire a relaţiei va fi d at uitării şi a m â n d o i veti lì
im p lica ţi într-un alt co n flic t. Iată câteva sfaturi p en tru a te asigura
că d e p e n d e n ţa d c n e fe r ic ir e n u d e ţin e c o n tr o lu l atu n ci câ n d îi vei
su g era ce lu ila lt că tre b u ie să c o o p e r a ţi p en tr u a fa ce lu cru rile să
fu n c ţio n e z e m ai bine:
C larifică faptul că aceasta n u este o a m en in ţare; a d ică a c c e n ­
tuează faptul că tu eşti d ev o ta t relaţiei şi nu vrei să îţi im p u i p u n c­
tul d e v e d e r e în privinţa sch im b ă rilo r n ecesare!
P rezin tă id e e a sch im b ă rii n u ca p e ceva care n u m er g e b in e,
ci ca p e ceva ce ar p u tea m e r g e şi m ai b ine! S p u n c-i p a rten eru lu i
190 D e p e n d e n ţa de nefericire

cât d e m u lt ap reciezi relaţia voastră d e p r ie te n ie sau a m o ro a să şi


cât d e m u ltă p lă ce re aţi p u tea sim ţi îm p r e u n ă d a că aţi m in im a liza
c o n flic tu l.
F orm ulează-ţi su g e stiile clar şi evită afirm aţiile n eg a tiv e referi­
to a re la caracteru l celu ilalt! D e c â t să îi sp u i p a rten er u lu i tău că
es te u n risipitor, su gerează-i că, d a că veţi p u te a lu a îm p r e u n ă d e c i­
ziile fin a n cia re, v-aţi p u tea p erm ite o v acan ţă m in u n a tă , v-aţi p u tea
cu p ăra u n n o u CD p layer etc.
In clu d e -te în p roiect! D acă îţi rogi p r ie te n u l să îţi ră sp u n d ă
la a p elu ri m ai r e p e d e , fii c o n ştie n t că şi cealaltă p erso a n ă sim te că
în n e b u n e ş te atu n ci cân d tu în târzii şi, ca u rm are, vei în c e r c a să fii
m ai p ro m p t.

Dacă este necesar, îmbunătăţeşte singur retalia

D a că ex p er ie n ţa îţi sp u n e că n u va fi d e ajutor şi d e lo c p ro d u ctiv să


în ce rc i să con vin gi p arten eru l să se im p lice în m inim alizarea c o n ­
flictu lu i (p arten eru l ju ră că va face ceva constructiv; dar n u se
sch im ă n im ic sau se d eclară răn it şi d ev in e d efen siv dacă sim te că
relaţia n u e ste p e r fe c tă ), p oţi face sin gu r o m u lţim e d e lucruri p en ­
titi ca relaţia să fie m ai p lăcu tă în văţân d să con tracarezi cerin ţele
p ro p riei d e p e n d e n ţe d e n efericire. P o ţi face acest lu cru învăţând
cu m a n u m e să eviţi iscarea u n u i co n flict, recu n o scâ n d că a n u m ite
p r o b le m e su n t d o a r d ife re n ţe d e o p in ie , şi n e p u n â n d p e seam a
relaţiei su ferin ţe su fleteşti care n u au n im ic de-a face c u aceasta.

Evitarea izbucnirii conflictelor care nu sunt necesare


U n u l d in tre c e le m ai su b tile tru cu ri p e care d e p e n d e n ţa d e n e fe ­
ricire le p o a te fa c e e s te să se a sc u n d ă în sp a te le d o r in ţe i tale d e a
îm b u n ă tă ţi rela ţia şi d e a te d e te r m in a să cr e e z i u n c o n flic t şi m ai
m a re ex a c t a tu n ci câ n d te străd uieşti d in g re u să-l red u ci.
în te m e ia ză -ţi rela ţiile p e a p ro p iere, nu p e conflict ţf)!

Ruth
Ruth, o cunoştinţă, ura dezordinea şi încerca să-şi determine partenerul
s ă f ie m ai ordonat. C ân d a ajuns la cină, într-o vineri, şi a vă zu l că
apartam en tul lui nu fusese curăţat, s-a su părat foarte tare şi l-a acuzat
a tâ t de fa p tu l că şi-a încălcat promisiunea de a f i m ai ordonat, cât şi de
lipsa consideraţiei fa ţă de ea. Prietenul ei a devenii, iniţial, defensiv („Am
fo st ocu pat”, „M uncitorii au fost aici") şi d u p ă aceea a trecut la ofensivă
(„Nu este vorba de f a p tu l că apartam en tul este a tâ t de mizerabil, ci de fa p ­
tu l că eşti îngrozitor de ordon ată”). Dependenţa lui Ruth de nefericire a
fo st satisfăcută, d a r efortul ei de a crea o atmosferă mai p lă cu tă în cadrul
relaţiei a fost împiedicat.

D a că p o ţi a n tic ip a in te rfer a re a d e p e n d e n ţ e i d e n efer icir e, este


m ai p u ţin p rob ab il să fii d eviată d e la sc o p u l tău — p en tr u sp o ­
rirea a p ro p ierii şi p lă c e r e recip ro că . D acă n u îţi p la ce d ezo r d in e a
sau d acă ap a rta m en tu l iu b itu lu i tău este m urdar, ori strân ge chiar
tu m izeria resp ectivă, ori solicită-i, într-un m o d pozitiv, ajutorul:
„Cred că vom p u tea avea o seară m ai rom a n tică dacă am lua
v asele m u rd are d e p e canapea." D a că n u ai c h e f să strângi sau să
fii d ip lo m a tă , p o a te că e ste m ai in d ic a t să m ai aştep ţi o zi p ână să
vorb eşti d esp re această p ro b lem ă . P uţin ă d e z o r d in e este m ai b un ă
d e c â t o m are ceartă.
C el m ai im p o r ta n t lu cru e ste să ţii m in te că d e p e n d e n ţa d e
n efer icir e te va ten ta m er eu să a le g i u n c o n flic t în d e tr im e n tu l
u n e i a p rop ieri. D acă p a rten er u l tău a fost p le c a t intr-o călătorie
d e afaceri şi n u te-a su n a t atât d e d e s cât ai fi d orit, câ n d p erso a n a
resp ectivă se în to a r c e , ai d e ales în tr e o r e în tâ ln ir e a fectu o a să şi
în tâ m p in a r ea prin: „Am fo st foarte su părat că n u am ţin u t le g ă ­
tura", care va p u n e im e d ia t p erso a n a în d efen siv ă („N u am avut
se m n a l la telefon " , „Dacă ai avea cea m ai m ică id e e cât d e gro a z­
n ică a fo st călătoria m ea , n u te-ai m ai p lân ge" ) sau în ofen sivă
192 D ep en d e n ţa de nefericire

(„P oate că d acă ai m u n c i la fel d e m u lt ca m in e , p ro b a b il că n-ai


o b serva u n a p e l p ierd u t" ).
C ân d o n ed r e p ta te relativ m ic ă p are u n o b sta co l g ig a n t c e stă
în calea ab ilităţii tale d e a fi fericit în tr-o rela ţie, în se a m n ă că
d e p e n d e n ţa d e n efer icir e îşi fa ce treaba. A ltfel sp us, d a că te tre­
zeşti d ezv o ltâ n d p ărţile n eg a tiv e (n u p rim eşti d e stu le te le fo a n e )
m ai d egrab ă d e c â t p e c e le p ozitive (p a r te n e ru l tău se în to a r c e
acasă şi se b u cu ră să te vad ă ), d e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e te pri­
vează d e p lă cere. D acă re n u n ţi la rep roşu ri şi revii d u p ă o zi sau
d o u ă cu o a titu d in e m ai d ip lo m a tă („C hiar mi-ai lip sit a tu n ci cân d
ai fo st p lec a t şi a d o r să-ţi a u d vocea. D acă ai p o sib ilita tea să m ă
su n i m ai d es, asta ar în se m n a m u lt p en tru m in e." ), vei avea o m ai
m are şansă d e a o b ţin e c e e a ce îţi d o reşti şi n u te vei priva d e
b u cu ria reîn tâln irii.
P oţi v ed ea că d e p e n d e n ţa d e n efer icir e te p o a te d e te r m in a să
te co n c e n tr e z i p e c o m p o r ta m e n te care te irită, ex a g e râ n d u -le fără
să te g â n d e şti cân d şi cu m p ro ce d e zi; în a cest m o d , n u vei m ai
o b ţin e a p ro p ier ea p e care o cauţi, ci o m ai m are în d ep ă rta re.
D eo a r ec e d e p e n d e n ţa d c n efericire te in cită m er eu să găseşti
m e to d e p en tru a crea u n co n flict .şi să te d istanţezi d e relaţii, fiecare
m o m e n t d e iritare rep rezin tă o alegere. Iţi p o ţi ex p rim a n em u lţu ­
m irea im ed iat, creân d un co n flic t şi în d ep ărtarea d e celălalt. Sau
p oţi m e n ţin e o ap ro p iere n eîn treru p tă alegându-ţi cu v in tele cu
grijă şi d ip lo m a ţie sau su sp e n d â n d ori ig n o râ n d p ro b lem a . O altă
m o d a litate prin care îţi p oţi îm bu nătăţi orice relaţie este să te abţii
să atingi p u n c te le sen sib ile ale p arten erulu i. D acă uiţi m er eu să
su n i atun ci cân d întârzii, ch iar dacă celălalt d ev in e supărat şi iritat
d e fiecare dată, d e p e n d e n ţa d e n efericire te in flu en ţea ză sâ creezi
u n co n flic t şi să re d u ci ap rop ierea. D e p e n d e n ţa d e n efericire p o a te
fa ce să ţi se pară irezistibil să n u atingi su b ie ctele se n sib ile sau să te
im p lici în c o m p o r ta m e n te gen eratoare d e con flicte.
în te m c ia z ă -ţi r e la ţiile p e a p r o p i e r e , nu p e conflict 193

Mary
M a ty era model, iar aspectul fizic era foarte im portant pentru ea. Era
dedicată hainelor şi fardurilor. C ând ieşeau în oraş, dorm ca soţul ei,
Tom, s ă arate foarte bine. Totuşi, deşi Tom era m ândru de fa p tu l ră avea
o soţie fru m o a să şi bine îmbrăcată, lui nu-i plăcea, să sc aranjeze. I se cerea
să poarte costume la serviciu, în cursul săptăm ânii. In tim pul său liber,
îşi dorea să se sim tă confortabil. Prefera o pereche de pan talon i vechi, kaki,
şi un tricou şi nu înţelegea dc ce, dacă erau curale, nu em u acceptabile.
Era de părere că M ary nu. era deloc rezonabilă pentru că se concentra f>e
fizic u l lui, când, din p u n c tu l său de vedere, un bărbat „ a d m ira t'' nu
arăta niciodată „ferchezuit". M ary i-a cum părat lui Tom haine pentru
tim p u l liber, d ar el refuza s ă le poarte. Inevitabil, serile petrecute îm preună
încefmiu cu un conflict care deseori, nu se tonnina prea repede, ( ’.ea mai
mare ceartă a a vu t loc când Tom a descoperit că M ary i-a aruncat pere­
chea Lui preferată de pan talon i. Tom a ieşit furios din casă şi şi-a petrecut
noaptea la un hotel. E l ne-a şi sunat.
L-am rugat p e Tom să se gândească d acă îşi iubea soţia, şi d acă dorea
s ă stea cu ea. Tom a realizat că era chiar foarte fericit cu Alary, d a r cd
tim pul petrecut îm preună era „o tră v it“ de aceste conflicte interminabile,
l-am sugerat că dependenţa de nefericire îl determina s ă nu se apropie de
soţia sa, făcăn du -l s ă nu recunoască faptul, că M ary ţinea foarte mult la
im aginea lui.
Pe m ăsu ră ce am lucrat cu el, Tom a aju ns sin gur la concluzia că a
avea un soţ care a ra tă drăguţ este mai im partant decât dorinţa lui de a
p u rta haine vechi. De fa p t, de în d a tă ce s-a g â n d it raţional la această
problemă, a realizai că plăcerea de a se înţelege bine cu soţia sa era mult
mai im portantă pentru el decât plăcerea de a pu rta hainele pe care le dorea.
Tom i-a spus lui M ary n u n u m ai că poate să-i cumpere haine, d a r şi
c ă atu n ci când făcea acest lucru, putea să aleagă ce. doreşte ea. M ary a
fo st încântată. Deoarece Tom era a tâ t de cooperant, ea a încercat sd ii
aleagă haine cm ai p u ţin elegante. In general, lui Tom nu-i prea plăceau
hainele pe care M ary i le alegea, d a r nu le considera chiar îngrozi/oaie.
194 D ep en den ţa de nefericire

Era m ulţum it când aceasta i-a fă c u t un compliment spu nân du-i că este
chipeş şi, chiar m ai important, era în cân tat de momentele fericite pe care
le petreceau îmjrreună.

D e fleca re d ată cân d te sim ţi n e d r e p tă ţit şi ai sen zaţia că vei


e x p lo d a dacă n u vorb eşti d esp re asta sau eşti o b lig a t să faci un
lu cru d esp r e care ştii că îţi irită p a rten er u l, in treab ă-te u rm ă to a ­
re le lucruri:

• A b o rd ez su b ie ctu l sau a c ţio n e z astfel d e o a r e c e lu cru rile au


d ecu rs ch iar b in e în tre n o i şi d e p e n d e n ţa m ea d e n efer i­
cire d o reşte să stârn esc u n co n flict?
• E ste cu ad evărat atât d e im p o r ta n t sa stârn esc a ceastă ava­
lanşă sau să fac lu crul p e ca r e p a rten er u l îl u răşte şi su n t
p reg ă tit sâ p lă tesc p reţu l p ier d e rii a p ro p ier ii care, in evita­
bil, va rezu lta cân d el se va enerva?
• D acă sim t că treb u ie să m ă p lâ n g d e ceva a n u m e , o fac
a tu n ci câ n d d o r e sc şi p r o c e d e z astfel în câ t să red u c p o si­
b ilitatea ivirii u n u i co n flic t, sp o rin d s e n tim e n te le p lă cu te
şi un rezu ltat pozitiv?
• E xistă o so lu ţie d c rezolvare sau d e m in im a liza re a u n e i
p r o b le m e care-m i dă m ari d ureri d e cap? Există m u lte
m e to d e d e rezolvare a c o n flic te lo r d u r ero a se, a ltele d ecâ t
c o n fn m tarea d irectă.

Diferenţele de opinie nu trebuie să stârnească certuri


O altă m e to d ă prin care îţi p oţi îm b u n ă tă ţi relaţia e ste să nu-i p er-
m iţi d e p e n d e n ţe i d e n e fe r ic ir e să te facă să ex a g e re zi în m o m e n ­
tele în care tu şi p a rten eru l aveţi o p in ii d iferite. D acă aţi p lă n u it
să v ed eţi u n Olm şi fieca re are id ei d ife rite în leg ă tu ră cu ce aţi
d o ri să ved eţi, d e p e n d e n ţa d e n efer icir e p o a te face ca a ceste d ife ­
re n ţe d c o p in ie în d r ep tă ţite să pară p erso n a le . („Dacă i-ar fi păsat
în te m e ia ză -ţi rela ţiile p e a p ro p iere, nu p e conflict J95

d e m in e , ar fi m ers să v ed em film u l la care m -am g â n d it eu", „Ştie


că u răsc film e le scien ce-fictio n " ) M u lt p rea frecven t, m o d e lu l
rela ţiilo r în văţat în c o p ilă r ie tran sform ă d ife r e n ţe le d c o p in ie în
o cazii d e co n flic te şi d e rănire a sen tim en telo r. A cesta este u n m otiv
p en tr u care p e d e p sir e a c o p iilo r e ste d ă u n ă to a r e — ei învaţă că
d ife r e n ţe le d e o p in ie d in cad ru l rela ţiilo r su n t ocazii d e izb u cn ire
a u n o r răspu nsu ri n erv o a se, asp re şi d eza p ro b a to a re . C op iii care
su n t p ed ep siţi n u învaţă că e ste p osib il să răm âi a p ro p ia t d e c e i­
lalţi ch ia r dacă a ceştia n u fac c e e a c e vor.
D e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e fa ce ca d ife r e n ţe le d e o p in ie să fie
n işte teste care arată dacă p a rten eru l ţin e sau n u la tin e. D e o a r e c e
su n t d o u ă p e r so a n e im p lica te, fieca re va avea, in ev ita b il, p refe­
rin ţe şi a leg eri d iferite. D acă d etesti g o lfu l, d ar p a rten eru lu i îi
p la ce , asta nu în se a m n ă că atu n ci câ n d el vrea să j o a c e g o lf nu-i
m ai pasa d e tin e. T im p u l p e tr e c u t d e p a rten er la g o lf p o a te fi o
p r o b le m ă n eg o cia b ilă , d ar p lă cerea p a rten eru lu i tău n u este o
e x p rim a r e a relaţiei voastre. D acă p oţi op ri ca d e p e n d e n ţa d c
n e fe r ic ir e să nu p er so n a liz e z e a ceste d ife r e n ţe d e o p in ie În d rep ­
tăţite, m u lte d in tre c o n flic te le d e zi cu zi vor fi elim in a te.

învinuirea relaţiei pen tru o durere sufletească irelevan tă


O altă ca le p rin care d e p e n d e n ţa d e n efer icir e te p o a te priva d e
p lă ce re a d e care te p oţi b u cu ra în cad ru l relaţiei d e p r ie te n ie sau
al c e lo r a m o ro a se e ste să te d e te r m in e să faci relaţia resp ectivă
re sp o n sa b ilă d e n efer icir ea care izvorăşte d in tin e, d ar n u are
n ic io legătu ră cu relaţia. M u lt p rea frecven t, o a m e n ii p resu p u n ,
in c o n ştie n t, că o p r ie te n ie sau, m ai d es, o relaţie a m o ro a să ar tre­
b ui să-i facă fericiţi şi să v in d e c e se n tim e n te le d u r ero a se, cu m ar
fi d ep resia , a n x ieta te a , p lictisea la şi aşa m ai d ep a rte.
U n e o r i, b u cu ria d e a te în d r ă g o sti p o a te îm p in g e în p lan
se c u n d e m o ţiile d u r e r o a se . C ând a c e stea reapar, o a m e n ii dau
v in a p e rela ţie, care n u-i fa ce fericiţi. în rea lita te, n ic io rela ţie
196 D e p e n d e n ţa de nefericire

a m o ro a să n u p o a le v in d e c a p e r m a n e n t p e cin ev a d e d e p e n d e n ţa
d e se n tim e n te le d u reroase. In c o n ştie n t, o a m e n ii cau tă să recreeze
d u r e r ile e m o ţio n a le d e o a r e c e , în c o p ilă r ie , au c o n fu n d a t a c e ste
s e n tim e n te cu fericirea .
Păstrarea u n e i relaţii d o a r p en tru a te face fericit o va d istruge.
R ă sp u n su rile la c h estio n a r tre b u ie să su g e r e z e d acă, an alizată,
relaţia îţi fu rn izează p lă ce re a ad evărată m ai d eg ra b ă d e c â t p e ce a
distructivă şi n u d acă te sim ţi fer icit câ n d ai o rela ţie. D a că p ar­
ten eru l tău te tratează cu re sp ec t, d ra g o ste, grijă, a d m ira ţie, vă
b u cu raţi fieca re d e c o m p a n ia c e lu ila lt şi vă co n sid era ţi atractivi şi
satisfăcu ţi d in p u n c t d e v e d e r e se x u a l, dar, cu to a te a cestea , în că
te sim ţi d ep rim a t, n erv o s sau tem ător, în se a m n ă că p r o b le m a n u
e ste relaţia (vezi C ap itolu l 4).
B in e în ţe le s că reversul p o a te Fi adevărat: p a rten er u l te p o a te
face resp on sab il d e fericirea lui. D e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e le
p o a te în d r u m a să accep ţi această prem isă falsă, ce are d rep t c o n s e ­
cin ţă p relu a rea sarcin ii im p o sib ile d e a fi resp o n sa b il d e fericirea
cuiva care, fără să re a liz ez e, tre b u ie să se sim tă p e r io d ic n e fe r ic ii
şi p o a te fi d e p e n d e n t d e n efericire,

Maggie
Sieve şi M aggie s-au cunoscut p rin intermediul unor prieteni com uni şi
s-a u îndrăgostit. Tim p de trei luni, au fost extrem de fericiţi. D u p ă aceea,
Steve a început s ă fie mar p u ţin afectuos şi m ai retras. C ând M aggie îl
întreba, care eia problema, Steve pu nea mereu accentul pe ceea ce făcuse ea,
pentru a-şi explica interiorizarea şi supărarea: ea îi distrusese tricoul ¡enfe­
rai la spălat, ea îi pregătise o mâncare despre care „ştia “ că n u îi place sau
lăsase în m aşina de spălat vase o ceaşcă d.e cafea pe ju m ă ta te p lin ă .
M aggie se simţea vin o v a tă pentru că nu fusese mai a ten tă sau că nu
se gândise şi dorea s ă fa că totu l m ai bine. Dar, indiferent cât de m u lt se
strădu ia M aggie să-l mulţumească, Steve continua că considere compor­
tam entul ei prin cipalul m otiv pen tru lipsa lu i de afecţiune.
în te m e ia ză -ţi re la ţiile p e a p ro p iere, nu p e conflict 197

Sim ţindu-se groaznic. M agpie ne-a consultai. Aut înţeles imediat că


Steve era deprimat. Credeam că este posibil, de asemenea, să aibă o reacţie
adversă la aprofăerea pe care o simţea f a ţă de Maggie, in orice caz, i-am
explicat lui M aggie că nu ea era m otivul pentru care Sleve se simţea astfel.
C ând a înţeles că nu îl aju ta pe Steve dacă accepta responsabilitatea
pentru durerea lui sufletească, a început s ă reacţioneze diferit. Câteva zile
m ai târziu, Steve a învinovăţit-o pentru starea lu i proastă, deoarece n
uitat, s d cumpere o chiflă pe care el ar fi vru i s-o m ănânce la mirul dejun.
M aggie şi-a caut. scuze pentru că uitase de chiflă, dar omisiunea ei nu
putea să fie m otivu l pen tru care el se simţea supărat. D u p ă câteva epi­
soade asemănătoare, Maggie, cu tact, i-a sugerat lui Steve că poate îl va
aju ta dacă va discuta cu un specialist despre aceste sentimente cure îl
făceau nefericit.
C ând Steve a cerut ajutorul u n u i specialist, a descopent că o mare
p arte din viaţa lui a avu t o uşoară depresie. N u a recunoscut niciodată
dejnesia deoarece dădea mereu vin a pentru sentimentele sale dureroase pe
altcineva sau altceva. A m uncit din greu în tim pul tratam entului pentru
a p riv i depresia ca pe ceva de rare el era direct, răspunzător, iar în urmă­
toarele lu n i a început, să se sim tă m ai bine. Cel mai. important, nu a mai
considerat-o pe M aggie responsabilă pentru momentele în care se simţea
demoralized.

O varietate a tip u lu i d e relaţie în care o p ersoan ă este co n sid era tă


resp o n sa b ilă p en tru fericirea ce lu ila lt este ce a în care u n u l sau
am b ii p arten eri îşi p o t m e n ţin e ec h ilib ru l e m o ţio n a l d o a r dacă
celă la lt este p rezen t. D acă celă la lt lip seşte, p erso a n a sin gu ră nu
m ai este activă sau se sim te d ep rim a tă şi p rost dispu să. P erso a n a
resp ectiva îşi p o a te în v in u i p a rten er u l p en tru m o m e n te le n e p lă ­
c u te prin care trece şi ¡roate d ev en i nervoasă. în realitate, su fe­
rinţa e ste p rovocată d e n ev o ia n e r e c u n o sc u tă d e a e x p e r im e n ta
su fe rin ţe su fleteşti, n ic id e c u m d e ab sen ţa p a rten eru lu i.
198 Dependenţa de nefericire

C ând am ândoi aveţi nevoie atât de conflict, cât şi de apropiere

In d ife r e n t d acă ai reu şit să-ţi d e te r m in i p a rten er u l să c o o p e r e z e


la efo rtu l d e a fa ce relaţia m ai p lăcu tă sau d acă lu crezi sin g u r în
această d ire cţie, este esen ţia l să id e n tific i şi d u p ă a c e e a să a n tici­
p ezi tip arele c o n flic te lo r şi ale n egativităţii.
Este p o sib il ca, d a că eşti d e p e n d e n t d e n efer icir e, să fi ales u n
p r ie te n sau p a rten er care su feră şi el d e a ce ea şi d e p e n d e n ţă .
A cest fapt nu co n stitu ie u n m otiv să te sim ţi rău şi nici m ăcar u n u l
d in cau za căruia să ren u n ţi la relaţie. Aşa cu m am sp us în P artea I,
d e p e n d e n ţa d e n efer icir e n u e ste o vină m orală, dar n ici slăb i­
ciu n e d e caracter; m ai d egrab ă, e ste o co n fru n ta re a n efericirii cu
fericirea, p e care o a m e n ii o fac, fără să ştie, câ n d su n t foarte
tineri. P a rten eru l n u îţi face viaţa u n calvar în m o d d elib era t, dar,
ca şi tin e , cel p u ţin o p arte d in tim p cau tă n e fe r ic ir e a p e care a
c o n fu n d a t-o în că d in co p ilă r ie cu fericirea.
C ee a ce co n tea z ă acu m n u e ste faptul că tu, p r ie te n u l sau
p a rten er u l aveţi o d e p e n d e n ţă d e n efer icir e, ci ce a n u m e aveţi d e
g â n d să faceţi în legătu ră cu a ce st lu cru . R e c u n o sc â n d d e p e n ­
d en ţa d e n efer icir e, an ticip â n d u -i e fe c te le şi făcâ n d tot c e e a ce
p u teţi p en tru a le m in im aliza, veţi p relu a c o n tr o lu l asu pra v ieţilo r
voastre în tr-o m an ieră care în a in te n u era p osib ilă.

Stabilirea tiparelor conflictuale


E sen ţial p en tru m in im alizarea c o n flic te lo r şi a p ă rţilo r n eg a tiv e
din relaţiile tale este să id en tific i tipu l, durata .şi in te n s ita te a c o n ­
flic te lo r sau a se n tim e n te lo r n egative. A cest lu cru îţi va p erm ite să
id en tific i tip a rele c o n flic te lo r sau situ aţiilor care p o t su rveni.
C el m ai g ro a z n ic co n flic t şi c e le m ai n eg a tiv e s e n tim e n te în
leg ă tu ră cu p a rten er u l su n t rezu lta tele u n o r m o m e n te d e a p ro ­
p ie r e şi a fe c ţiu n e ad evărate, d e o a r e c e p lă cerea adevărată a relaţi­
ilo r privează d e p e n d e n ţa d e n efer icir e d e c o n so lă r ile ei o b işn u ite .
D e se o r i, c e le m ai m ari certu ri dintr-o că sn icie au lo c în p rim u l an,
î n t e m e i a z ă - ţ i r e l a ţ i i l e p e a p r o p i e r e , ntt p e c o n f l i c t ţg g

ch ia r d acă c e le d o u ă p erso a n e s-au c u n o sc u t d in p u n ct d e v ed ere


in tim şi s-au în ţe le s fo a rte b in e în a in te d e căsătorie. D e p e n d e n ţa
lo r d e n efer icir e p o a te p rovoca so ţii să aibă reacţii adverse faţă d e
p lă ce re a a n g a ja m en tu lu i p e care l-au lu a t u n u l faţă d c celălalt.
D e se o r i, m o m e n te le fericite şi in tim e , cu m ar Ii v a ca n ţele p e ­
tre cu te îm p r eu n ă , n a şte re a cop iilor, a ch iz iţio n a r ea u n e i casc sau,
în cazul p rieten ilor, co n versaţiile d e sc h ise în care se îm părtăşesc
fo a rte m u lte lucruri, stim u lea ză o reacţie adversă la co n flic te şi
situ aţii n egative.
U n alt tipar o b işn u it e ste c e l în care g e n e r e z i c o n flic te în
cad ru l relaţiei, fie că este o rea cţie adversă la p lă cerea care s-a
c o n su m a t în alt d o m e n iu al vieţii, fie, p arad oxal, o m cLodă d e
lin iştire a tu n ci câ n d lu cru rile n u au d ecu rs b in e în alt s e g m e n t al
vieţii tale (vezi P artea I, C ap itolu l 3 ). D acă o p rie te n ă uită brusc
d c o în tâ ln ir e p e care o stab ilise cu tin e sau p arten eru l tc critică
p en tr u că n u i-a p lă c u t cin a p e care i-ai p regătit-o, a ceste d e sc o n ­
sid erări şi co m e n ta rii n eg a tiv e p o t fi reacţii la u n e le ev e n im e n te
care n u au n ic io legătu ră cu tine.

A nihilarea instinctelor care generează relaţii conjlictuak

P e m ăsură c e devii m ai c o n ştie n t d e tip arele co n fiictu a le şi d e situa­


ţiile n eg a tiv e d in cad ru l relaţiei tale, îţi vei p u tea transform a d in ce
în c e m ai m u lt relaţia în sen su l dorit. D acă ştii că este p o sib il ca
p a rten eru l tău să în c e a p ă o ceartă d e fiecare dată câ n d are un su c­
c es la serviciu , p oţi a n ticip a p rovocarea şi rezolvarea, p en tru a n u
m ai că d ea în cap can ă. D acă .ştii că, d u p ă o n o a p te rom an tică, este
p o sib il ca a d o u a zi să nu te sim ţi atrasă d e p arten eru l tău şi să nu-ţi
dai sea m a ce ai văzut la el, te p oţi pregăLi p en tru reacţia aceasta,
n eu tra lizân d -o. D acă ţi-ai co n sid era t p arten eru l atractiv şi fer m e că ­
tor cu o seară în a in te , există şan se ca n im ic rău sa n u se fi în tâ m ­
p lat în tre tim p care să te facă să îţi sch im b i aceste se n tim e n te , în
afară d e d e p e n d e n ţa d e n efer icir e, care a fost privată d e a ten ţie.
200 Dependenta de nefericire

A nticipează m om entul în care apropierea poate provoca u n conflict

In prezent^ d e p e n d e n ţe i d e n e fe r ic ir e , lu cr u r ile se în cu rc ă e x a c t
a tu n ci cân d m erg m ai b in e. D acă iu şi p a rten eru l d o b â n d iţi
ca p a citatea d e a vă sim ţiţi b in e u n u l în c o m p a n ia ce lu ila lt p e p eri­
o a d e lu n g i d e tim p şi să vă bucuraţi d e p lă c e r e a p e care v-o o feră
relaţia voastră, n ev o ia n e r e c u n o s c u tă d e n e fe r ic ir e va în c e r c a să
p ro fite d e o r ic e o ca z ie . D u p ă a c e e a , a tu n ci c â n d se fac rem arci
critice, altercaţia iz b u c n e şte sau s e n tim e n te le su n t d isp r eţu ite , iar
d e p e n d e n ţa d e n efer icir e p o a te în c e r c a să te co n v in g ă că situaţia
e s te la fel d e rea ca la în c e p u t. A cesta e s te u n u l d in tre c e le m ai
d istru ctive trucuri ale d e p e n d e n ţe i d c n efericire; d acă asculţi,
p oţi ii con v in s că n im ic nu s-a sc h im b a i şi că p lă cerea n o u d e s c o ­
p erită, la cart; ai lucrat d in greu , se va nărui.
l’e d e altă parte, dacă ştii cum să a n ticip ezi aceste m o m e n te d e
ced a re, nu vei m ai fi n ici surprins, nici descurajat. M ai d eg ra b ă le
vei v ed ea ex a c t aşa cu m su n t — se m n e ale u n u i real p ro g res p e
care l-ai făcut. Te vei afla în poziţia d e a fo lo si aceste a rg u m en te
m ai d egrab ă ca p e o reuşită d e c â t ca p e n işte m otiv e d e ren u n ţa re.
U n e o ri, d e p e n d e n ţa d e n efer icir e te p o a te fa ce să-ţi su b m i­
n ezi această n o u ă p lă ce re în rela ţiile im p o r ta n te, creân du -ţi p ro­
b le m e în alte d o m e n ii ale vieţii.

Molly
M o /h a lucrat cu noi cu sârgu in ţă şi cu succes pentru a-şi îm bunătăţi
reiatul cu iubi tu l ei. Pentru a sărbători noua lor apropiere şi abilitatea de
a petrece m ai m ult tim p îm preună, au pian ificai o vacan ţă de dou ă săptă­
m âni, cu drum eţii la m unte. M olly se temea de f a p tu l că a r f î putut. avea
o reacţie, adversă la plăcerea pe care o trăia datorită vacantei şi că s-ar
putea certa eu iu b itu l ei. S-a asigurat că va ji a ten tă la. ce îi spune, evi­
tâ n d să facă ceva care să stârnească o ceartă chiar înainte de plecare.
Ceea ce n u a anticip a i a fost fa p tu l că dependenţa ei de nefericire avea s-o
pu.ă să-şi sidjoteze vacan ţa intr-un domeniu care nu avea nicio legătură
în te m e ia ză -ţi rela ţiile p e a p r o p ie r e , nu p e conflict 201

cu relaţia. N u a term inat un raport la care lucra şi a fost nevoită să stea


acasă pentru a-l fin a liza . A repmgramat vacanţa, ia r acum a fo st atentă
la toate aspectele vieţii ei cu câteva zile în ain tea pkcării.

C ând lu cru rile au d ecu rs b in e şi te au zi p e tin e sau p e p a rten er


sp u n â n d ceva p ro v o ca to r şi are lo c o ceartă sau afli că, fără să-ţi dai
seam a, o d e c iz ie pe care ai luat-o într-un alt d o m e n iu al vieţii tale
îţi afectează în m o d n eg a tiv relaţia, r e ţin e că „scăpările* fac p arte
d in p ro ce su l d e v in d e ca r e şi nu su n t u n m otiv d c p esim ism şi au to-
p ed cp sire . Cu această im a g in e în m in te, p o ţi în văţa d in m o m e n ­
tele d e „scăpare* p en tru a n u căd ea d e d o u ă ori în aceeaşi capcană.

Păstrarea unei relaţii îmbunătăţite


C hiar şi a tu n ci câ n d relaţia ta a d e v e n it cu adevărat lin iştită şi
satisfăcătoare, treb u ie să răm âi a te n t, co n sid er â n d u -te, p e tin e şi
p e p arten er, n işte p e r s o a n e care se refac în u rm a d e p e n d e n ţe i d e
n efer icir e. T entaţia d e a c ă d e a d in n o u în situaţii n eg a tiv e şi co n -
flictu a le, p en tru a evita adevărata p lă c e r e şi a p r o p ie r e şi p en tr u a
satisface d e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e , va fi m er eu p rezen tă . D acă
răm âi a ten t, vei p u te a să re sp in g i acest im p u ls. V ei p u tea rezista
ten ta ţie i d e a te su p ăra câ n d vei v e d e a acelaşi lu cru la p arten er,
d e o a r e c e ştii, în a d â n c u l su fle tu lu i tău, că te va d u c e u n d e n u vrei
să a ju n g i. Şi ştii că viaţa la e s te m u lt m ai p lăcu tă cân d rela ţiile se
b u cu ră d e o in tim ita te adevărată, d e su sţin e re re cip r o că , ad m ira­
ţie şi grijă.
D e fieca re d ată cân d în c e p i să te g â n d eşti d a că ai elim in a t
d efin itiv d e p e n d e n ţa d e n e fe ric iră , îi vei da p u terea d e a red o ­
b â n d i c o n tr o lu l câ n d te aştep ţi m ai p u ţin — fie atu n ci câ n d lu cru ­
rile m er g foa rte b in e, f ie câ n d ex istă un stre s sau o criză într-un alt
d o m e n iu al vieţii tale. D acă te au zi rostin d cu vin te p rovocatoare
ca re p o t d u c e la o ceartă sau ai se n tim e n te n eg a tiv e la adresa
p a rten eru lu i d in m otive d esp r e care ştii că su n t b a n a le sau d acă
202 D ep en d en ţa de nefericire

p a rten eru l se în to a r ce tem p orar la co m p o rta m e n tu l care te-a scos


d in m in ţi în trecu t, n u te descuraja. In tim p ce d e p e n d e n ţa d e
n efericire te va ten ta să ajun gi la c o n c lu z ia că p ro g resu l p e care
cred eaţi că l-aţi făcu t a m â n d o i a fost o ilu zie şi că relaţia n u m erită
efo rtu l, treb u ie să îţi ream in teşti d e sco p u rile p e care cu g reu ai
reuşit sâ le în d e p lin e şti. „Scăparea" care are lo c d u p ă ce ţi-ai atins
u n sc o p îţi p o a te a d u c e a m in te că n u treb u ie să laşi gard a j o s şi
in d ică ex iste n ţa u n o r z o n e v u ln erab ile cc treb u ie c o n so lid a te.

Legarea unor noi prietenii şi găsirea iubirii


Arn d iscu tat d esp re m o d a lita tea d e a evalua şi d c a îm b u n ă tă ţi
rela ţiile d eja e x iste n te . T otuşi, câ n d o a m e n ii învaţă, în c ă d in c o p i­
lărie să aibă s e n tim e n te n eg a tiv e în legătu ra cu a p ro p ier ea , pot
în tâ m p in a d ificu ltăţi în legarea u n o r p rie te n ii şi a u n o r relaţii
a m o ro a se (vezi C ap itolu l 2 ). în tim p c e aceşti in divizi nu vor
n im ic m ai m u lt d ecâ t să aibă p rie te n i sau să se în d ră g o stea scă ,
c o m p o r ta m e n te le lo r tran sm it că vor să fie sin gu ri. Ei p o t refuza
invitaţii la p etreceri sau, dacă se d u c, se izo lea ză , ră sp u n d m o n o si­
labic, par aspri sau d evin in ab ord ab ili. In in terio ru l lor, ei p ot
sp era şi se pot ruga să ob serv e cin eva cât d e m u lt d o resc să se
a p r o p ie şi se sim t d eza m ă g iţi şi resp in şi cân d n im e n i n u le îm p li­
n e şte d o rin ţa . A ceastă e x p e r ie n ţă d ureroasă îi face să d ev in ă ch iar
şi m ai p esim işti în p rivin ţa rela ţiilo r şi să se iz o leze şi m ai m ult.
E xistă şi alte m e to d e prin care d e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e îi
p o a te priva p e o a m e n i d e p r ie te n i şi d e iu b ire. îşi p o t structura
viaţa astfel în c â t să n u aib ă p o sib ilita te a u n e i e x is te n ţe so c ia le .
Trec cu v e d e r e a sau îşi asu m ă a tâtea o b lig a ţii d u p ă serv iciu , încâL
au tim p d oar sa m ă n â n c e şi să d oarm ă. D e se o r i, o a m e n ii care
în c e a r c ă să găsească p r ie te n i sau o rela ţie a m o ro a să caută în
lo c u r ile n ep o tr iv ite şi d u p ă a c e e a d evin co n v in şi că n u există
n im e n i p en tr u ei. B aru rile z g o m o to a se , a g lo m e r a te n u su n t
în te m e ia ză -ţi re la ţiile p e a p r o p ie re , nu p e conflict 203

locuri potrivite în care să îţi faci p rieten i sau să cauţi iubirea.


O excursie d e un w eek en d sau un curs d e lim bi străine un d e poţi
cunoaşte o a m en i de calitate su n t m u lt mai potrivite pentru des­
coperirea u n ei p rieten ii sau a u n ei relaţii rom antice.

Robert
Robert era un inginer de sw ces, p e la 3 0 de ani, care se mândrea cu fa.fi
tu l cá m i avea nevoie de nimeni. Cu doi an i m ai devreme, pusese capăt
unei relaţii amoroase de lu ngă d u ra tă şi., între timp, nu avusese nororc să
găsească pe altcineva. A încercat s ă meargă în baruri, d u p ă serviciu, d a r
f ă r ă succes. A in trat pe internet şi a stabilit m ai multe întâlniri, d a r a fost
dezam ăgit de fiecare dată. In ultimele luni, a renunţat de tot şi s-a cufun­
d at complet în m unca lui. A concluzionat că nu există nim eni potrivit
pentru el.
L u ì Robert i-a trecut prin minte s ă roage m ai m ulţi prieteni să-i fa c ă
cu n oştin ţă cu cineva despre care credeau că îi va plăcea, d a r dependenţa
de nefericire l-a fă c u t să-i fie ruşine la g â n d u l de a accepta că un om de
afaceri drăguţ, de succes şi profesionist n u este capabil s ă îşi găsească sin ­
g u r o femeie. Se gândea la cât de tachinat v a fi şi şi-a păstrai gândurile
do a r pen tru el. în tr-u n fin a l, u n u l dintre prietenii lu i l-a in vita i la o
petrecere şi i-a spus că a r trebui să v in ă cu cineva. Robert i-a comunicat
că, în acel moment, nu se vedea cu nimeni. Prietenul s-a g â n d it im ediat
la u n a sau d o u ă fem ei despre care credea că îi vor plăcea lui Robert şi Ie­
ri trim is vorbă şi celorlalţi jrrietenì. I.u i Robert i-au fost prezentate mai
multe femei şi a început să a ibă o v ia tă socialăfoarte satisfăcătoare. A fost
u im it s ă descopere că prietenii lu i erau m ai degrabă sim patici ş i săritori
decât ursuzi.

în general, exprim area d ep en d en ţei d e nefericire este dificil de


reparat, d eoarece, d e ob icei, este invizibilă pentru oam enii pe
care îi afectează. Ei sun t convinşi d e faptul că fac tot ceea ce le stă
în putinţă să se întâlnească cu oam en i şi să stabilească prietenii
204 D ependenţa de nefericire

p lă cu te. D acă ai în c e r c a t d in g re u să-ţi faci p rie te n i şi să găseşti


d ra g o stea , dar n u ai avait su cces, îţi su g eră m să ic i în ca lcu l p o si­
b ilitatea ca d e p e n d e n ţa d e n efericire să fie resp on sa b ilă d e această
situ a ţie. P o a te că n u cau ţi în lo c u r ile p otrivite, aştep ţi „să cad ă d in
c e r “ sau ig n o ri a n u m ite se m n a le câ n d în c e r c i să faci avansuri. O
m o d a lita te d e a con tracara a cest sabotaj e s te să fii m u lt m ai activ
în căutări. D acă te d u c i la o p e tr e c e r e , forţează-te să in tri în vorbă
cu u n gru p d e p e r s o a n e şi să te p rezin ţi sin gur. R oagă-i p e ceilalţi
să-ţi vorb ească d e sp r e e i. D acă ţi se ad resează o în treb a re, în ­
cea rcă să n u răspu nzi m o n o sila b ic . în c e a r c ă să găseşti a lte căi d e
a în tâ ln i o a m e n i .şi, m ai ales, sp u n e-le p rieten ilo r, ru d elo r şi c o le ­
g ilo r că vrei să-ţi lărgeşti o r iz o n tu l social. D acă în tâ ln e şti o a m e n i
p e căile p en tru care ai m u n c it d in g re u să le d esc h iz i, n u te grăbi
să tragi c o n c lu z ia că nu îţi stârn esc in teresu l. D e p e n d e n ţa d e
n e fe r ic ir e te p o a te face să treci cu v e d e r e a sau să resp in g i p er­
so a n e care p o t fi n işte p rie te n i sau iu b iţi m in u n a ţi.
In iţial, efo rtu l d e a d ev en i m ai activ în cău tarea rela ţiilo r
p o a te părea d u rero s sau ch iar în sp ăim ân tător. A du-ţi a m in te că
d e p e n d e n ţa d e n efer icir e vrea ca tu să-ţi păstrezi stătu q u o u l. Ţ in e
m in te că, d c a se m e n e a , în tim p , o r ic e pas în a in te te va a d u c e mai
a p ro a p e d e scop . N u tre b u ie să faci toţi paşii d intr-od ată şi p o ţi fi
m â n d ru d e fiec a re p rogres.
în a n sa m b lu , d e p e n d e n ţa d e n efer icir e te p o a te face să nu
priveşti d a r rela ţiile, în sp ecia l d acă tre b u ie să in vesteşti în e le sau
să le îm b u n ă tă ţeşti. A cc en tu ă m faptul că e ste im p o rta n t d e reţi­
n u t că atu n ci cân d în c e r c i să îm b u n ă tă ţeşti o relaţie, d e p e n d e n ţa
d e n e fe r ic ir e te p o a te d e te r m in a să ce d e z i o ca z io n a l şi să re n u n ţi
la h otă rârea luată. R e ţin e că, d acă o relaţie a fost îm b u n ă tă ţită ,
g r e şe lile re p rezin tă o p o rtu n ită ţi p en tr u a le d e d ic a m ai m u lt, şi
n u s e m n e a le e şe c u lu i.
C el inai im p o rta n t, câ n d d e p e n d e n ţa d e n efer icir e va în c e r c a
să te co n v in g ă că e s te n o rm a l ca o re la ţie să fie plină d e n efer icir e
în te m e ia z ă -ţi rela ţiile p e a p ro p iere, nu p e conflict 205

şi ceartă, în realitate, sc o p u l adevărat al fiecărei relaţii este d e a-ţi


furniza ţie şi p a rten er u lu i adevărata fericire izvorâtă d in adm iraţia
recip ro că , d in grijă, a fe c ţiu n e şi loialitate. O rice relaţie c e m erită
salvată are cap acitatea d e a-ţi o feri o fericire p rofu n d ă . în cea rcă
să n u laşi d e p e n d e n ta d e n efer icir e să te co n v in g ă că trebuit; să te
m u lţu m e şti cu m ai p u ţin .
Capitolul 7

Alege fericirea la locul de m uncă

La fe l ca în o rice alt d o m e n iu al vieţii, m u n c a p o a te fi o sursă d e


b u c u r ie şi îm p lin ire sau p o a te fi fo lo sită p e n tr u satisfacerea
d e p e n d e n ţ e i d e n efericire. D e p rea m u lte ori, m u n ca este atât un
izvor n ese ca t d e p lă ce re adevărată, cât şi o sursă n e c u n o sc u tă d e
n efer icir e, d e o a r e c e p o a te fi m u lt m ai p u ţin satisfăcătoare d ecâ t
ar trebu i. D acă, fără să-ţi dai seam a, eşti g e n u l d e p erso a n ă a cărei
e x p e r ie n ţă d e m u n că a fost, la u n m o m e n t dat, satisfăcătoare p e n ­
tru d e p e n d e n ţa d c n efer icir e, p o ţi fo lo si sfatu rile o fe r ite în a cest
ca p ito l p en tru a-ţi fa ce viaţa p r o fe sio n a lă m ai îm p lin ită şi m ai
p u ţin frustranlă.
E xistă m u lte căi prin care d e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e se p o a te
m a n ifesta la lo c u l d e m u n că: o a m e n ii a le g o carieră care se ba­
zează m ai m u lt p e slă b ic iu n e d e c â t p e p u n c te le lo r fo rte. D acă
u rm ează cariera p otrivită, ei a cc ep tă o slujbă n ep otrivită. Ii p erm it
m u n cii să preia co n tro lu l asupra vieţii lor. C on sid eră că e d ificil
să-şi în d e p lin e a sc ă m u n ca b in e şi să o ter m in e la tim p. N u so licită
să fie rem u n era ti cu m ar m erita sau n u se b u cu ră d e la u d e le
cu v en ite. C o n sid e ră u n a fron t p r o b le m e le d e p erso n a lita te ale
c o le g ilo r şi şe filo r şi se sim t rău.
G ân d eşte-te dacă n u cu m va d e p e n d e n ţa d e n efer icir e este
cam u flată în m u n ca ta, co n v in g â n d u -te că slujba, c o le g ii sau şefu l
tău rep rezin tă p ro b lem a , cân d , d e fapt, ea e ste c e a care te-a d eter-
A l e g e f e r i c i r e a la l o c u l d e m u n c ă 207

m in a t să a le g i o carieră sau o slujbă n ep otrivită, su b m in â n d astfel


e fic ie n ţa u n e i m u n c i d ificile, a ştep tân d d e la tin e în su ţi m ai m u lt
d e c â t e s te rezo n a b il, sim ţin d u -te co n sta n t su p ărat p e c o le g i sau p e
şefi şi aşa m ai d ep a rte.
C u sig u ra n ţă că ex istă situ aţii în care o a m e n ii su n t forţaţi d e
c irc u m sta n ţe să a c c e p te o r ic e slujbă p e care o p o t o b ţin e şi să
facă faţă u n o r c o n d iţii d e m u n c ă d ificile. T ran sform ă rile so c ia le
şi e c o n o m ic e şi fu z iu n ile co r p o r a tiste sau restru ctu ră rile îi p o t
lăsa p e m ulţi iară serviciu . D iscrim in a rea , in e g a lită ţile so c ia le şi
e c o n o m ic e sau h a n d ic a p u r ile , a lte m o tiv e în afară d e d e p e n ­
d e n ţa d e n e fe r ic ir e , p o t afecta p o sib ilita te a m u lto ra d e a-şi a le g e
lib e r lo c u l d e m u n că , d e a le p lă ce a sau d e a avansa. O p o r tu n ită ­
ţile d e m u n ca in e g a le şi serviciu l d e sp o tic su n t stig m a te a le o ri­
cărei so c ietă ţi, iar o so c ie ta te ju stă va fa ce to t ce-i va sta în p u tin ţă
p e n tr u a le red resa prin p o litic i so c ia le şi le g isla ţie . In a ce st ca p i­
to l, n e vom referi d o a r la situ a ţiile în care o a m e n ii su n t d estu l d e
n o r o c o ş i în c â t să p o a tă fa ce o a le g e r e în c e e a c e p riveşte lo c u l d e
m u n c ă şi au p o sib ilita te a d e a avansa, d ar su n t ţin u ţi în lo c d e
d e p e n d e n ţ a d e n e fe r ic ir e care îi îm p ie d ic ă să îşi re a lizeze p o te n ­
ţialu l, a d ică d e a se sim ţi fericiţi şi îm p lin iţi în ca r ie re le p e care
le-au ales.

Chestionarul carierei

U rm ătoru l c h e stio n a r al carierei in te n ţio n ea z ă să te ajute să d esc o ­


p eri m o d a lită ţi prin care, fără să-ţi dai sea m a , viaţa ta p ro fesio n a lă
este fo lo sită , la u n a n u m it n ivel, p en tr u a satisface d e p e n d e n ţa d e
n efer icir e,
1. A i ales acel domeniu de acivílale care îţi evidenţiază punctele forle
sau pe cele slabe?D acii ai ales cariera potrivită, ai ales şi p o stu l p o tri­
vit? D e p e n d e n ţa d e n efer icir e îi p o a te d e te r m in a p c o a m e n i să
a leagă cariere p en tru care nu su n t potriviţi, d e aici rezu ltând faptul
208 D ep en d e n ţa de nefericire

că, in d ife r e n t cât d e m u lt ar m u n ci, n u vor c u le g e r e c o m p e n s e le


p e care le caută. Sau p o t avea cariera potrivită, d a r p o l a le g e
slujbe care să îi facă n efericiţi sau n u le o fer ă şan sa d e a-şi a tin g e
p o te n ţia lu l în d o m e n iu l ales.
2. M unca ta este şi viaţa ta? D e p e n d e n ţa d e n efer icir e îi p o a te
priva p e o a m e n i d e p lă cerea u n e i vieţi p e r so n a le , co n v in g â n d u -i
că m u n ca lo r tre b u ie să fie p erfe ctă sau că tre b u ie m er eu să ter­
m in e to tu l în a in te d e a p le c a d e la b irou .
3. Iţi este greu s ă fa c i treaba bine şi s-o termini la tim p ? M ulţi o a ­
m e n i c o m p e te n ţi n u se b u cu ră d e satisfacţia şi re cu n o a ş te re a p e
care ar p u tea să o aibă la serviciu d e o a r e c e lasă p r o ie c te le p en tru
u ltim a clip ă, se co n c e n tr e a z ă şi g â n d e sc g reu , li se p are d ificil să
stabilească o iera rh ic a p riorităţilor sau n u d e p u n efo rtu l necesar,
to a te a cestea având d rep t rezu ltat în târzierea lucrării sau n ere ficc -
tarea ce lo r m ai b u n e efo r Lu ri ale lor.
4. Obţii cu greu compensaţia rare ţi se cuvine? U n ii se sim t in co n -
fortabil să d iscu te d esp re re m u n era re cu an gajatorii lor, p rim in d
astfel m ai p u ţin i b an i d e c â t ar m erita. D e p e n d e n ţa d e n efericire
îi p o a le d eter m in a , d e a se m e n e a , p e cei care lu crea ză p e n tr u ei
în şişi să factu reze în e x c e s sau să so licite p rea r e p e d e b an ii care li
se cuvin.
5. Chiar clacă celelalte persoane cu care lucrezi su n t dificile, consideri
problemele acestora u n afront personal,? E ste u n a sp ect n e p lă c u t al
vieţii faptul că u n ii c o le g i, şefi sau clien ţi n u su n t g e n u l d e p e r ­
so a n e p e care cin e v a i-ar a le g e ca p rie te n i. D ar d e p e n d e n ţa d e
n efer icir e îi p o a te d e te r m in a p e u n ii să p erso n a lize ze p r o b le m e le
c o m p o r ta m e n ta le a le altora la lo c u l d e m u n că , sim ţin d u -sc c o n ­
stant răniţi şi supăraţi. C ând c o n sid e r i afron tu ri ciu d ă ţe n iile altor
o a m e n i d e la lo c u l d e m u n că îţi va fi d ificil sa în v eţi să trăieşti ală­
turi d e ei sau să faci faţă u n o r astfel d e c o m p o r ta m e n te .
A le g e f e r i c i r e a la locul de m u n c ă 209

Cariera ţi se potriveşte?
P en tru o a m e n ii d estu l d e n o r o c o ş i, care p o t o p ta liber, a leg erea
ca rierei şi a slu jb ei, la fel ca a le g e r e a p a rten er u lu i d e viaţă, p o a te
a d u c e cu sin e r e c o m p e n s e c o n sta n te şi fericire sau p o a te da
n a şte re la o n em ă rg in ită frustrare şi su părare. Fără să-ţi dai seam a,
d e p e n d e n ţa d e n efer icir e te p o a te fa ce să a leg i o carieră care p re­
su p u n e abilităţi care ţie ţi-au rid icat m er eu p r o b le m e , ta len te pe­
care n u le ai sau activităţi care ţi-au d isp lă cu t m er eu . D rep t rezu l­
tat, p o ţi lucra o r e în şir şi p oţi d e p u n e m u ltă m u n că , lu p tâ n d p e n ­
tru o carieră care e ste foarte uşoară p en tr u alţii. D acă d e p e n d e n ţa
d e n efer icir e nu ţi-ar fi a fec ta t lu a rea d eciziilor, ai fi fo st lib er să
îţi a le g i o carieră care ţi se potrivea m ai b in e şi m u n ca ta ar fi fo st
m ai p lă cu tă şi m ai satisfăcătoare.
U n e o r i, o a m e n ii îşi a le g cariere p otrivite, dar a cc ep tă slujbe
ca r e n u lc p erm it să a v an seze sau care n u su n t n ea p ă ra t p lăcu te.
S pre e x e m p lu , p e r s o a n e care ar p u tea să se d u c ă în altă p arte p o t
p e tr e c e an i în tr e g i su fe rin d d in cau za u n o r m a n a g eri absurzi şi
abuzivi, având o r e m u n e r a ţie in su fic ie n tă sau c o n d iţii d e m u n că
n esig u re . P o t ră m â n e în slu jb e care su n t su b stan d a rd e sau n e p lă ­
cu te şi, ch iar d acă nu-şi d au sea m a , frustrarea p e care o sim t satis­
fa ce d e p e n d e n ţa d e n efer icir e.
D a că ai ales o carieră p e n tr u care n u eşti potrivit, fără să-ţi dai
sea m a , satisfaci d e p e n d e n ţa d e n efer icir e, asigu rân d -o că n u vei
a tin g e n icio d a tă su c c e su l p e cai e îl d o reşti, in d ife r e n t cât d e m u lt
te-ai strădui. D e se o r i, o a m e n ii a le g cariere care n ecesită abilităţi
p e care e i n u le au.

Ethan
Pe parcursul liceului şi a l facu ltă ţii, E than petrecea câte şase ore pe zi exer­
sâ n d la vioară şi ţintea spre o carieră de violonist. Era convins de fa p tu l
că aceasta era singura carieră care ii. plăcea. Problema consta în aceea că
208 D e p e n d e n ţ a de n e f e r i c i r e

că, in d ife r e n t câ t d e m u lt ar m u n ci, n u vor c u le g e r e c o m p e n s e le


p e care le caută. Sau p o t avea cariera potrivită, d ar p o t a le g e
slujbe care să îi facă n efericiţi sau n u le o fer ă şan sa d e a-şi a tin g e
p o te n ţia lu l în d o m e n iu l ales.
2. M unca ta este şi viaţa- ta? D e p e n d e n ţa d e n efer icir e îi p o a te
priva p e o a m e n i d e p lă ce re a u n e i vieţi p e r s o n a le , co n v in g â n d u -i
că m u n ca lo r treb u ie să fie p erfe ctă sau că tre b u ie m er eu să ter­
m in e to tu l în a in te d e a p le c a d e la b irou .
3. Iţi este gtv.u s ă faci- treaba bine şi s-o termini la tim p ? M ulţi o a ­
m en i c o m p e te n ţi n u se b u cu ră d e satisfacţia şi re cu n o a şte r e a p e
care ar p u tea să o aibă la serviciu d e o a r e c e lasă p r o ie c te le p en tr u
u llim a clipă, se c o n c e n tr e a z ă şi g â n d e sc greu , li se p are d ificil să
stabilească o ierarh ie a p riorităţilor sau n u d e p u n efo rtu l necesar,
toate a cestea având d r e p t rezu ltat în târzierea lucrării sau n c r e ile c-
(area c e lo r m ai b u n e efortu ri ale lor.
4. Obţii cu greu compensaţia care ţi se cuvine? Linii se sim t in c o n ­
fortabil să d iscu te d esp re re m u n erare cu angajatorii lor, p rim in d
astfel m ai p u ţin i b ani d e c â t ar m erita. D e p e n d e n ţa d e n efer icir e
îi p o a te d eter m in a , d e a se m e n e a , p e cei care lucrează p e n tr u ei
în şişi să fa ctu reze în e x c e s sau să so lic ite p rea r e p e d e b a n ii care li
se cuvin.
5. Chiar dacă celelalte persoane, cu care lucrezi su n t dificile, consideri
problemele acestora u n afront personal.? E ste u n a sp ect n ep lă c u t al
vieţii faptul că u n ii c o le g i, şefi sau clien ţi n u su n t g e n u l d e p er­
so a n e p e care cin eva i-ar a le g e ca p r ie te n i. D ar d e p e n d e n ţa d e
n efer icir e îi p o a te d e te r m in a p e u n ii să p erso n a lize ze p r o b le m e le
c o m p o r ta m e n ta le a le altora la lo c u l d e m u n că , sim ţin d u -se c o n ­
sta n t răniţi şi supăraţi. C ând co n sid er i afron tu ri ciu d ă ţe n iile altor
o a m e n i d e la lo c u l d e m u n că îţi va fi d ificil să în veţi să trăieşti ală­
turi d e ei sau să faci faţă u n o r astici d e c o m p o r ta m e n te .
A le g e f e r i c i r e a la lo c u l d e m u n c ă 209

Cariera ţi se potriveşte?
P en tru o a m e n ii d estu l d e n o r o c o ş i, care p o t o p ta liber, a le g er ea
ca rierei şi a slu jb ei, la fel ca a le g er ea p a rten eru lu i d e viaţă, p o a te
a d u c e cu sin e r e c o m p e n se co n sta n te şi fericire sau p o a te da
n a ştere la o n em ă rg in ită frustrare şi su părare. Fără să-ţi dai seam a,
d e p e n d e n ţa d e n efer icir e te p o a te face să a legi o carieră care p re­
su p u n e abilităţi care ţie ţi-au rid icat m er eu p r o b le m e , ta len te p e
care n u le ai sau activităţi care ţi-au d isp lă cu t m ereu . D rep t rez.ul-
lat, p o ţi lu cra o re în şir şi p o ţi d e p u n e m u ltă m u n că , lu p tâ n d p e n ­
tru o carieră care e ste foarte u şoară p en tru alţii. D acă d e p e n d e n ţa
d e n efer icir e nu ţi-ar fi a fec ta t lu area d eciziilor, ai Fi fost Hirer să
îţi a le g i o carieră care ţi se p otrivea m ai b in e şi m u n c a ta ar fi fo st
m ai p lăcu tă şi m ai satisfăcătoare.
U n e o r i, o a m e n ii îşi a le g cariere p otrivite, d ar a ccep tă slujbe
ca re nu lc p erm it să avan seze sau care nu su n t n eap ărat p lă cu te.
Spre e x e m p lu , p erso a n e care ar p u tea să se d u că în altă p arte p o t
p e tr e c e ani în tr eg i su fe rin d d in cau za u n o r m an a g eri absurzi şi
abuzivi, având o r e m u n e r a ţie in su fic ie n tă sau c o n d iţii d e m u n că
n esig u re . P ot răm ân e în slu jbe care su n t su b stan d ard e sau n ep lă ­
cu te şi, ch iar dacă nu-şi dau seam a, frustrarea p e care o sim t satis­
fa ce d e p e n d e n ţa d e n efer icir e.
D a că ai ales o carieră p en tr u care n u eşti potrivit, fără să-ţi dai
sea m a , satisfaci d e p e n d e n ţa d e n efer icir e, asigu rân d -o că n u vei
a tin g e n icio d a tă su ccesu l p e care îl d oreşti, in d ife r e n t cât d e mulL
te-ai strădui. D ese o ri, o a m e n ii a leg cariere care n ecesită abilităţi
p e care ei n u le au.

E than
Pe parcursul liceului şi al facu ltăţii, E than petrecea câte şase ore pe zi exer­
sâ n d la vioară şi ţintea spre o carieră de violonist. Era convins de fa p tu l
că aceasta era singura carieră care îi piticea. Problema consta în aceea că
210 D e p e n d e n ţ a de n e f e r i c i r e

abilitatea lui de a distinge acordurile nu era foarte bună, astfel că îi era


greu să cânte în armonie. Drept rezultat, a prim it foarte p u ţin e laude şi
recompense pentru efortul său imens. A acceptat această situaţie neplă­
cu tă deoarece dependenţa lui de nefeiicire l-a fă c u t s ă se, sim tă acceptabil
când eforturile sale nu erau recompensate.
Ethan a fost copilul mijlociu al unei fa m ilii în care am bii p ă rin ţi
aveau cariere solicitante şi nu dispuneau de tim p pen tru copii. Fraţii lui
m ai mari şi m ai mici prim eau cea m ai mare atenţie, în limp ce eforturile
lu i treceau deseori neremarcate. Ethan a ajuns, în mod normal, la conclu­
zia că eforturile lui n u meritau recunoaşterea de care se bucurau reuşitele
fraţilor iui şi a în văţat, inconştient, să se sim tă liniştit, adică fericit,
atu nci când munca lui nu era apreciată. Probabil că s-ar ji chinuit toată
via ţa să încerce s ă supravieţuiască ca violonist dacă profesorul lui din
liceu n u l-ar f i aju tat să accepte fa p tu l că trebuia, să, îşi găsească altă
carieră si sd se gândească la vioară doar ca la un hobby. Ethan s-a întri­
stat la g â n d u l că renunţă la carim i de violonist, d a r avea încredere în
profesorul lui şi nu îi putea contesta sfatul. A dorit să răm ân ă conectat
profesional la muzică şi s-a g â n d it în f in a l s ă urmeze un doctorat în isto­
ria muzicii, A continuai să cânte la vioară pen tru plăcerea proprie, care
a crescut atunci când traiu l său nu n trebuit s ă depin dă de cât de bine
era plătit.

U n eo ri, d e p e n d e n ţa d e n efericire îi d eterm in ă p e o a m e n i să aleagă


ca riere care le so licită m u lt tim p p en tru lucruri care n u le plac.
D rep t rezu ltat, in d ife r e n t cât d e m u lt m u n c e sc , vor în tâ m p in a
g reu tă ţi în savurarea m u n cii şi în h u n a ei realizare. Există p er­
so a n e care lu crează în d o m e n iu l vânzărilor şi ch iar d evin frustraţi
şi n erv o şi a tu n ci câ n d c lien ţii le ad resează în treb ă ri p e care ei le
co n sid er ă stu p id e. A lţii, cărora le p la ce să so c ia liz ez e, a le g ca riere
ca re n ece sită m u ltă m u n că p e c o n t p rop riu . C hiar d a că aceşti
o a m e n i p o t avea a n u m ite ta le n te p en tru m eseria aleasă, n u se p o l
b u cu ra d e viaţa p ro fesio n a lă d e zi cu zi.
A le g e f e r i c i r e a la lo cu l de m u n c ă 211

D e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e p o a te avea ch iar şi u n e fe c t m ai
subtil asu p ra a leg erii carierei, făcân du -i p e o a m e n i să r e n u n ţe la
o carieră p en tru care erau potriviţi. U n e o ri, o a m e n ii au reacţii
adverse faţă d e d o b â n d ir e a su cc esu lu i, co n v in g â n d u -se sin g u ri că
n u ar trebui să c o n tin u e o m u n că p e care o în d e p lin e s c „prea
uşor". în a lte m o m e n te , d e p e n d e n ţa d e n efer icir e îi p o a te face să
resp in g ă p ro fesii p en tr u care au un ta len t în n ă sc u t şi să o p te z e
p en tr u o variantă care n ece sită n işte abilităţi p e care ei nu le au.

J a so n
în că din prim ii ani, Jason a demonstrat o aptitudine uimitoare pentru
organizarea şi conducerea diferitelor activităţi. A fost preşedintele clasei atât
în liceu, cât şi la cokgiu, şi, du p ă absolvire, şi-a găsit o slujbă la o f i m / î de
consultantă. Avea foarte muU sucres in sfălmrea companiilor, ajutându-le
să implementeze îmbunătăţirile pe care el te sugera. Ji plăcea foarte m ult să
desfăşoare şi activităţi pro bono în fitina lui. A planificat şi a coordonat
numeroase evenimente pentru strângerea fonduri bir în scop caritabil.
In ciuda succesului de care se bucura, lu i Jason îi era foarte dificil
s ă se sim tă îm plinit în această, meserie. Soluţiile şi strategiile îi veneau
a tâ t de uşar, încât nu m ai păreau s ă valoreze ceva, Deşi a ju ta organiza­
ţiile s ă a ib ă succes şi să fie bine conduse, nu se pu tea sim ţi m ândru de
realizările sale. deoarece n u le aprecia corect. Fără să realizeze că nemulţu­
mirea lu i era cau zată de reacţiile adverse la plăcerea de a se descurca bine
în m unca ce i se potrivea, şi-a dat demisia şi şi-a folosit economiile pentru
a obţine o diplom ă în dom eniul activităţilor sociale.
Jason credea că se va sim ţi m ai îm plinit d a ră avea să lucreze cu
tinerii pe care să-i ajute să-şi găsească o cale m ai bu n ă în viaţă. Totuşi,
curând, a descoperit că noua lui carieră era frustratila deoarece, deşi credea
că ştia exact ce trebuiau s ă fa c ă studenţii, ei îi ignorau în mod frecvent
sugestiile sau se sim ţeau „d irija ţi“ de el şi nu m ai apelau la serviciile sate.
Spre deosebire de lumea afacerilor, el a descoperit că în cea d in dom eniul
educaţional, procesul de schimbare era lent şi neuniform şi că nu putea j î
212 D e p e n d e n ţ a de n e f e r i c i r e

impus. Cu o frecvenţă sporită, a observat că devine m ai nervos cu clienţii


care îi neglijau sfaturile şi făceau progrese nesemnificative sau chiar deloc.
In cele din urmă, fason ne-a consultai deoarece era îngrijorat de fa p tu l că
devenise foarte nervos cu persoanele fa lă de care îşi luase angajam entul
să le ajute.
Jason era cel m ai mare dintre trei băieţi din fam ilie. Era deştept şi
bine organizat şi îmbina cu succes activitatea şcolară cu cea extraşcolară.
P ărin ţii lui nu au fost n iciodată nevoiţi să-şi fa că griji pentru el, aşa. cum
procedau cu ceilalţi fra ţi m ai mici, care aveau nevoie am ândoi de ajutor
la tenie. C ând fra ţii lui se descurcau bine la o materie pentru care se lup­
taseră din greu, fa so n a observat că ei prim eau m ulte laude d in partea
părinţilor, iar notele sale bune erau luate ca. atare. De înţeks, fason a cres­
cut fiin d convins că succesele erau apreciate doar d acă cereau m u ltă
m uncă şi luptă. A devenit dependent de nefericirea devalorizării fiecărui
domeniu în care excela.
fa so n a fost tras înapoi tocmai de către realizarea lui, căreia, i-a dedi­
cat o mare parte din viaţă, nefîind capabil să se sim tă bine şi s ă se bucure
de talentele lui deosebite. Şi-a reanalizat alegerile pe care le p u tea face în
carieră şi a realizat că, în tim p ce îşi dorea s ă ajute oamenii, a r f i fo st mult
m ai fericit dacă ar fi p u tu t face acest lucru într-un mod în care îşi utiliza
şi abilităţile sale speciale de rezolvare a. problemelor legate de imagine. Şi-a
lu at o slujbă în fru n tea unei agenţii mari de servicii sociale şi curând şi-a
pu s în valoare talentul, dezvoltând şi îm bu n ătăţin d serviciul de livrare,
¡-a fost destul de dificil să se sim tă m ândru de succesul lui, d a r ştia acum
că nemulţumirea, lui izvora d m dependenţa de nefericire şi a început trep­
tat s-o desconsidere. A început să se sim tă fericit pentru că îşi putea pu ne
în aplicare talentele lui deosebite.

D acă d e p e n d e n ţa d e n efer icir e te face sâ te sim ţi n ep o triv it p e n ­


tru o carieră care ch iar ţi se p otriveşte, vor exista m ai p u ţin e
d o v ezi care să îţi su sţin ă d u b iile şi m ai m u lte care îţi vor arăta că
te p otriveşti carierei a lese. U n u i b rok er p e care îl cu n o a şte m îi
A le g e f e r ic i r e a ta to c u l d e m u n c a 213

p lă ce a u Finanţele şi era Foarte b u n la ce e a ce făcea. C ând avea g h i­


n io n , în lo c să re a lizeze că acest lu cru se în tâ m p la tuturor, ajun­
g ea la c o n c lu z ia că era vina lui şi că era n ep o tr iv it p en tru acea
slujbă. D in fericire, c lien ţii lu i i-au arătat în c r e d e r e şi au fost ală­
turi d e el. N u a vrut să îi d eza m ă g ea scă şi şi-a c o n tin u a t m u n ca . In
trim estrul u rm ător, s-a d escu rca t b in e şi a în c e ta t să se m ai c o n si­
d e r e u n ratat care treb u ia să-şi sc h im b e cariera.
Se în tâ m p lă d ese o ri ca d e p e n d e n ţa d e n efer icir e să-i facă p e
o a m e n i să-şi p iard ă in teresu l faţă d e m u n ca lor, d u p ă ce au d ep u s
m u lte efortu ri p en tru a reuşi. D acă ai m u n c it m u lt tim p şi din
g re u p en tru a a tin g e un sc o p p r o fe sio n a l şi în c e p i să te sim ţi p lic­
tisit şi n e lin iştii la serviciu , află că n im ic n u s-a sch im b at, cariera
m e r g e b in e , ciu d a t e ste d o a r faptul că tu e x p e r im e n te z i o reacţie
adversă faţă d c p lă ce re a d e a reuşi.

Alegerea sau schimbarea carierei


D acă te afli în p ro cesu l luării u n e i d ecizii referitoare la cariera p e
care treb u ie să o u rm ezi, aceasta este o o p o rtu n ita te m in u n a tă d e
a te asigura că d e p e n d e n ţa d e n efer icir e n u jo a c ă un rol în ale­
g erea ta. în ce a rc ă să a legi o carieră care se bazează pe calităţile tale
şi care im p lică activităţi care îţi p lac şi ale căror rezu ltate le ap re­
ciezi. Fii a te n t ca d e p e n d e n ţa d e n efer icir e să n u te co n v in g ă să
ren u n ţi la o carieră care ţi s-ar potrivi d e o a r e c e este „prea uşoară"
şi să te isp itească să te a n g ren ez i într-o carieră care va fi o co n tin u ă
lu ptă p en tru că rep rezin tă o „provocare". F.xistă m ari d iferen ţe
în tr e a te sim ţi p rovocat d e p ro iecte, d e o a r e c e a cestea îţi solicită
toată en er g ia şi in te le ctu l, şi a ii p rovocat d e p ro ie cte, p en tru că
a cestea îţi solicită ta len te sau afinităţi p e care n u le ai. Prim ul tip
d e p ro vocare este fascin an t şi oferă m u lte satisfacţii; cel de-al d o i­
lea tip serveşte d e o b ic e i la h răn irea d e p e n d e n ţe i d e n efericire.
D a că eşti deja a n g r e n a t într-o carieră d esp re care ai ajuns să
crezi că n u e ste p otrivită p en tru tin e , p rob ab il că eşti d estu l d e
214 D e p e n d e n ţ a de n e f e r i c i r e

n o r o c o s şi ai p osib ilitatea să faci o sch im b are (ai d estu le e c o n o m ii,


un alt v en it în fam ilie sau nu ex istă p e r so a n e care d e p in d d e
tin e ). D acă lu cru rile stau astfel, d o a r d e p e n d e n ţa d e n efer icir e te
va fa ce să crezi că o cu p a ţia actu ală e ste o se n tin ţă p e viaţă. G ân­
d uri p recu m : „O rice m u n ca e ste o corvoadă", „ N im ăn u i nu-i
p la ce ce face" sau „Pot a le g e o carieră p e care o d e te st şi m ă p o t
distra în afara o r e lo r d e serviciu" au legătu ră cu d e p e n d e n ţa d e
n efericire. A ceste gân d u ri su n t cr ea te p en tr u a te ţin e la d istan ţă
d e p lă ce re a p e care ai fi p u tu t să o ai dacă ai fi găsit o carieră
potrivită ta len te lo r şi afin ităţilor tale.
D acă ajun gi la c o n clu z ia că ai fi m ai fericit d a că ai avea o altă
carieră, dar te afli în situaţia n ep lă cu tă d e a n u p u tea , d in p u n ct
d e v ed er e fin a n cia r sau d in alte m otive, să r e n u n ţi la o cu p a ţia
actuală, p rob ab il că vei p u tea găsi o slujbă m ai satisfăcătoare, u n d e
sunt a cc en tu a te a sp ectele carierei care îţi plac şi este redu s tim pul
alo ca i lu crurilor care îţi displac. Este, d e a se m en ea , p osibil să îţi
p lanifici un m o m e n t d in viilor în care să p oţi face o tranziţie spre
o carieră care ţi se potriveşte m ai b in e (spre e x e m p lu , d u p ă ce îm ­
p ru m u tu rile p en tru şcoală sau ip o teca au fost achitate, co p iii se d es­
curcă sin gu ri sau so ţu l a term in at şcoala şi a în c e p u t să lu cr ez e).

Iii iubeşti cariera. Dar slujba?

D ese o ri se în tâ m p lă ca o a m e n ii să facă o a le g er e b u n ă a carierei


şi, d u p ă a ce ea , d e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e le su b m in ea ză p lă cerea
p e care o p o t d e sc o p e r i în cariera resp ectivă, in flu e n ţâ n d u -i să-şi
ia o slujbă care, p ro b a b il, îi va face n efericiţi. Slujba p o a te să nu
o fe r e o p o rtu n ită ţi d e d ezvoltare; să n u fie b in e plătită; co n d iţiile
d e m u n că pot fi n ecoresp u n ză to a re; p o t exista discrim inări rasiale,
d e sex sau d e alt tip; ex istă p o sib ilita tea să n u îţi o fe r e d estu l tim p
liber; sau şefii p o t fi abuzivi, d ezo rg a n iza ţi sau in c o m p e te n ţi,
îm p ied icâ n d u -şi su b o r d o n a ţii să facă m u n ca d e care su n t cap ab ili.
A lege fe r ic ir e a la locul d e m u n c ă 215

E ste m u lt m ai u şo r să sc h im b i slu jb ele d e c â t ca r ierele. D acă


tu c o n sid e r i că ai ales cariera potrivită, dar slujba te su fo că sau te
fa c e n efer icit, ia în co n sid e r a r e o o p o r tu n ita te m ai b u n ă. Există
m u lte m o d a lită ţi p rin care d e p e n d e n ţ a d e n efer icir e te p o a te
in flu e n ţa să p ăstrezi o slujbă, d eşi ai fi m ai fericit d acă ai r e n u n ţa
la ea . Spre e x e m p lu , te p o a te c o n v in g e că n u există n iciu n a m ai
b u n ă , te p o a te fa ce să te sim ţi c o n fo rta b il în tr-o slujbă n ep lă cu tă
şi să fii n ervos câ n d te g â n d e şti la u n a n o u ă sau te p o a te d eterm in a
să păstrezi această slujbă p en tr u a face p e p la c u n u i m anager.
U n e o r i, o slujbă b u n ă d e v in e o slujbă p roastă câ n d o c o m p a ­
n ie e s te cu m p ărată d e u n a inai m are care are sc o p u ri d ife rite sau
u n stil d e c o n d u c e r e d iferit, a tu n ci câ n d o sc h im b a re se p ro d u c e
p e p iaţă sau a facerea d e v in e n ep ro fita b ilă . D e p e n d e n ţa d e n efer i­
cire p o a te să-i c o n v in g ă p e o a m e n i să-şi p ăstreze o slujbă p e c a te
m i o m ai agreează sau care n u m ai e ste p ro fita b ilă sau stabilă.

Randy
R an dy era un fo to g ra f care lucra pentru o mică firmă, era bine plă tii yi
avea beneficii substanţiale. D u p ă aceea, firm a a fo st cumpăra tă de o com­
p a n ie gigan t de publicitate. In scurt timp, com pania a adus manageri noi
care erau m ult m ai închişi şi m ai conservatori şi caie n u apreciau abili­
tăţile artistice ale lu i Randy. E l nu m ai beneficia de măririle de salariu
sau de bonusurile la care se aştepta şi privea cum fotografi mai p u ţin i
creativi obţineau cele m ai bune teme. Totuşi, el ezita să renunţe la slujbă.
Deşi via ţa lu i profesională se schimbase din u n a incitan tă şi p lă c u tă in
a lta m onotonă şi neplăcută, R andy şi-a spies că şi celelalte companii
pu tea u f i la fe l de lipsite de creativitate, că avea m ulţi prieteni care lucrau
astfel şi că, în cadru l unei m ari companii, avea o sigu ran ţă m ai mare.
R an dy încerca s ă realizeze d u p ă frrogram gen u l de fotografii care îi
plăceau, dar descoperea că atu nci când ajungea acasă eia a tâ t de obosit
şi demoralizat, încât n u m ai avea cheful şi energia necesare pentru o
m u ncă suplim entară. Pe m ăsură ce tim pul trecea, devenea morocănos şi
216 Dep en d en ţa de nefericire

era dificil de stal în prejma lui. in tr-un fin a l, solia i-a spus că, pentru
binele amândurora, a r j î indicai sâ-şi schimbe slujba. S-a oferii să-l ajute
să caute un loc la alte firm e m ai mici şi m ai creative care făceau fotografii
comerciale. Randy i-a spus că el nu crede că va g ăsi u n a la fe l de b u n ă ca
aceea la care lucrase înainte, d a r că putea încerca. D u p ă multe căutări,
soţia lui Randy a obţinut prom isiuni de la d ou ă firme destul, de îndejmr-
lale ca locaţie. R andy a su sţin u t un interviu la ambele, iar u n a i-a p lă ­
cut în mod deosebit. Ezitant, a fă cu t o schimbare şi aproape imediat a des­
coperit, spre uimirea lui, că lipsa de interes pe care a simţit-o la locul de
m uncă anterior s-a risipit şi a început, s ă se bucure din nou de profesia pe
care. şi-o alesese.

Munca este viaţa ta?


D e p e n d e n ţa d e n efer icir e p o a te fa c e d ificilă organ iza rea tim p u lu i
p e care îl p etre ci m u n c in d . N u n e referim la slu jb e, cu m ar fi rezi-
d en ţia tu l m e d ic ilo r sau m u lte firm e d e avocatu ră u n d e n o r m a şi
tradiţia e ste să lucrezi în ju r d e 6 0 - 7 0 d e o r e p e săp tăm ân ă.
V orbim d esp re slujbe în care ai lib erta tea d c a le g e r e . D e o a r e c e
m u n ca tin d e să fie n esfârşită, d e p e n d e n ţa d e n efer icir e te p o a te
c o n v in g e , în m o d obişnuit, şi in util, că nu ai realizat d estu l d e
m u lte p en tr u a p u tea p lec a acasă la tim p sau să-ţi laşi lu crarea
n e le r m in a tă la b irou .

Problem a perfection is mi dui

A şa c a m am d iscu tat în P artea I, dacă în co p ilă r ie sc aştep tau p rea


m u lte lu cruri d e la tin e, este p osib il ca la m atu ritate să ai şi tu
a ştep tări m u lt p rea m ari. P er fc cţio n ism u l, o o p in ie n erc a lislă
c o n fo r m căreia ar treb u i să fii p erfe ct, se p o a te m a n ifesta în viaţa
ta p ro fesio n a lă , fiin du -ţi d ificil sau ch iar im p o sib il să te sim ţi satis­
făcut. S tu d e n ţii cai c se co n fru n tă eu această p r o b le m ă p o t avea
A l e g e f e r i c i r e a la t o c u l d e m u n c ă 217

m ari d ificu ltăţi în fin alizarea p ro iectelo r. S e sim t su p erficia li şi


c o p le şiţi şi p o t re n u n ţa la tot.
D acă eşti p e r fe c ţio n ist p e p lan p ro fesio n a l, ţi se va părea
fo a rte d ificil să în c h e i ziua şi să te d u ci acasă la fa m ilie şi p rieten i.
Sau îţi p o ţi a d u c e d e lu cru acasă p en tru a fa ce îm b u n ă tă ţiri,
având d r e p t rezu ltat p u ţin tim p d isp o n ib il sau ch ia r d e lo c p en tru
viaţa p erso n a lă . P e r fe c ţio n ism u l este u n a d in tre m an ifestă rile
d e p e n d e n ţ e i d e n e fe r ic ir e ce l m ai d ificil d e în vin s d e o a r e c e su fe­
rinţa p rovocată d e co n v in g e r e a că ar treb u i să fii p e r fe c t se p o a le
d e g h iz a în p lă cerea virtuţii.

Sandra
Toată via ţa ei, Sandra a luat n um ai note de 10, în vă ţâ n d din greu. Mult,
tim p d u p ă ce colegii ei dormeau, ea era trează ş i în văţa. D u p ă susţinerea
doctoratului în istoria A m erkii, Sandra a obţinut o slujbă la o presti­
gioasă universitate. în ain te, Sandra avea tim p suficient pentru a face
lucrurile bine. Acum , acest lucru nu m ai era posibil. Sandra trebuia să
predea trei cursuri în fiecare semes tru, trebuia s ă publice lucrări şi cărţi în
urm ătorii an i peri tru a obţine titularizarea şi trebuia să. îndrum e studenţii
la doctorat şi s ă lucreze în comitetele academice. N iciodată nu a a v u t o
v ia ţă persoanlă, d a r acum, cu toate că dormea câteva ore p e noapte, nu
m ai p u tea ţine pasu l: nu se sim ţea suficient de pregătită pentru cursuri,
n u mai reuşea să-şi redacteze lucrările ştiinţifice şi n a în u rm ă cu cititul
lucrărilor studenţilor pe care îi îndrum a.
Experienţa Sandrei d.e pe vremea când era copil constase in aceea că
otice făcea nu era, destul de bine. Indiferent cât de m ult muncea la un pro­
iect, în loc s â o laude, p ă rin ţii ei aveau mereu sugestii pentru a îm bună­
tă ţi ceva. Trebuia, de asemenea, s ă f a c ă şi o m ulţim e de treburi casnice,
s ă a ibă g rijă de fratele ei m ai mic şi să ia note bune. Sandra a acceptat
aşteptările părin ţilo r ca f iin d rezonabile şi a fă c u t tot ce a p u tu i pen tru a
le îndeplini. Deşi se sim ţea uneori superficială, avea lotuşi, sentim entul că
se descurca bine. M u n cin d ore în şir şi renu nţân d la v ia ţa ei socială,
218 D e p e n d e n ţ a de n e f e r i c i r e

reuşea de obicei să fa c ă ceea ce i se cerea. De cân d lucra ca profesor u n i­


versitàr, era pentru prim a d a tă când nu-şi putea îndeplini toate sarcinile
la standardele impuse dc ea.
Sănătatea Sandrei s-a deteriorat treptat. Slăbise şi era obosită perm a­
nent. Inlr-o zi s-a plân s de p alpitaţii. C ând cardiologul pe care l-a consul­
tat a remarcat că nu găseşte nim ic grav şi că totul era din cauza stresu­
lui, Sandra s-a decis că venise m om entul-să fa că o schimbare. în vă ţa se
despre dependenţa de nefericire, d a r nu pusese în aplicare p â n ă acum ceea
cc ştia.
A realizat că obligaţia ei de a-şi face munca perfect, lucru p e care l-a
considerai mereu una dintre cele mai mari calităţi cile sale, îi provoca în
realitate m u ltă nefericire. A reanalizat fiecare aspect a l slujbei, ei şi, ca o
m etodă de a-şi contracara perfectionism u f şi-a făcut, un program zilnic şi
a stabilit în avan s lim pid de care avea. nevoie pentru îndeplinirea unei
anum ite sarcini. Deşi a considerat dificil şi chiar dureros să încheie atunci
când tim pul expira, a reuşit în general, să termine aspectele cruciale ate
m uncii la timp şi să respecte programul. C ând s-a sim ţit v in o v a tă pentru
că nu făcea un an umit lucru m ai bine, în loc s ă lase sentim entul de vin o­
văţie s ă o fa c ă să lucreze din nou, a considerat aceste sentimente ca f iin d
generale de dependenţa de nefericire.

D acă eşti o p erso a n ă care tin d e să fie p e r fe c ţio n isîă la serviciu,


ch ia r cu riscul ren u n ţării la tim p u l lib er p erso n a l, treb u ie să te
lu pţi cu vitejie îm p otriva a ce stei te n d in ţe . La în c e p u t, te p oţi sim ţi
stâ n jen it câ n d în ce rc i să re d u ci tim p u l a lo c a t fiecă ru i p ro iect.
D e p e n d e n ţa d e n efer icir e te p o a te face să te sim ţi su p erficia l p e n ­
tru că scrii Ia iu ţeală u n rap ort în lo c să îţi p etreci m ai m u lte o re
lu crâ n d la el. In lrcb a rea -ch eie p e care treb u ie să ţi-o ad resezi este
d acă ţi-ai în d e p lin it o b iec tiv u l. D acă ştii că n u p o ţi ră sp u n d e la
această în treb a re singur, d e o a r e c e sta n d a rd ele tale foarte în a lte
su n t stab ilite d e d e p e n d e n ţa d e n efer icir e, p oţi a p ela la un prie-
Alege fe r ic ir e a la locul de m u n c ă 219

ten d e în c r e d e r e , u n p a r te n e r sau u n c o le g care te p o a te ajuta să


afli d acă ce e a ce ai făcu t a fost adecvat în totalitate sco p u lu i p ropus.

Când te simţi indispensabil


O latură a p ro b lem ei p erfe cţio n ism u lu i este con v in g erea că n im en i
altcin ev a n u Iţi p o a te face p artea ta d e m u n că la fel d e b in e ca
tin e , aşadar n u p o li d e le g a p e n im e n i d e o a r e c e rezu ltatu l n u va fi
la a ceiaşi p aram etri. A ici, d e a se m e n e a , d e p e n d e n ţa d e n efericire
p o a te fi d ificil d e recu noscu t., d e o a r e c e se a sc u n d e în sp a teie
n e c e sită ţii d e a te sim ţi virtuos. O a m e n ii care nu p ol d e le g a pe
n im e n i se p o t sim ţi foarte îm p ovăraţi, dar sim t şi o p lă cere în a
ţin e su b c o n tro l toa te a sp e c te le m u n cii lor. Privesc faptul că nu au
o viaţă p erso n a lă ca p c o c o n se c in ţă n efer icită a n ecesită ţii d e a
o b ţin e e x c e le n ţa .
D acă eşti o p erso a n ă care n u p o a te d e le g a p e n im e n i şi arc
p u ţin tim p lib er sau ch ia r d e lo c , p rim u l pas e s te să recu n o şti că
d e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e se află în sp a te le co n v in g erii că i reb u ie
să faci to tu l singur.

harry
Larry ara un contabil care a început sa lucreze pe cont propriu, d u p ă ce
m ai în ain te fusese an gajat la o mare companie. Era conştiincios, capabil
şi chipeş, iar afacerea lui s-a dezvoltat repede si s-a trezit cufundat în
munca sa. Avea destul profit pentru a angaja un partener; dar nu se sim­
ţea bine dacă nu se ocupa personal de conturile tuturor clienţilor şi era
convins că n u putea găsi n iciodată pe cineva la fel de competent ca el. în
consecinţă, tim p de trei lu n i în ain te d efila ta taxelor a lucrat 1 8 are p e zi,
şapte zile pe săptăm ână.
In cele din urmă, din cauza incapacităţii de a găsi un ajutor potrivii,
I.arry s-a trezii total copleşit. în tim p ce lucra In rambursarea unei taxe,
târziu în noapte, într-o stare de mare oboseală, a făcut o greşeală care l-a
costat m ult pe clientul respectiv. A ceastă eroare fă ră precedent l-a surprins
220 D ep en denta de nefericire

şi l-a speriat, pe Larry. Decizia dc a avea g rijă de clienţii tui, fiin d sin gu ­
ru l care se ocupa de ei, l-a determ inat să-i f a c ă rău un ui client şi să-şi
deterioreze projyria reputaţie. Larry ne-a solicitat sfatu l deoarece ştia că,
pentru evitarea unei alte. greşeli, trebuia să-şi ia un partener, cu toate că
nu se putea hotărî să fa c ă acest lucru.
L arry nu pu tea s ă nu răm ân ă blocat d u p ă ce a înţeles că m ândria
pe care a simţit-o dintotdeauna când încerca să facă. totul sin gur era, de
fa p t, o nefericire mascată. Iniţial, a fost foarte furios pe el în suşi pentru
că avea nevoie dé ajutor şi credea că şi noi îl consideram un om slab.
D u p ă ce a aflat de angajam entul nostru po zitiv de a-l aju ta să-şi îm bună­
tăţească, viaţa, a p u tu t observa că solicitarea aju toru lui nostru a fost un
semn bun, nu u n u l de slăbiciune. La scurt timp, a aplicat aceeaşi viziu ne
şi în via ţa lui profesională. D u p ă ce a in iţiat m ai multe interviuri, şi-a
luat. un partener competent. A descoperit că nu trebuia să lucreze atât de
mult, clienţii lui au răm as satisfăcuţi, munca a fost îm bunătăţită, iar
afacerea avea acum loc să se dezvolte,

Prim u! pas în dezvoltarea, abilităţii d c a d e le g a p e cin ev a e ste să


realizezi că alţii p o t li m u lt m ai c o m p e te n ti d e c â t crezi tu. A d o u a
realizare e ste că, d eşi e ste ad evărat că n im e n i n u p o a te în d e p lin i
m ai b in e d e c â t tin e o a n u m ită sarcină, n u fieca re sarcin ă treb u ie
realizată p erfect. Priveşte „la r e c e “ în j u r şi g â n d eşte-te d a că alţii
îţi p o t p relu a d in sarcin i cu su cces. D acă n u eşti sigu r că şi alţii se
vor d esc u r ca la fel d c b in e ca tin e, îţi p oţi stabili p rio rită ţile, p oţi
păstra c e e ste m ai im p o r ta n t p en tru tin e, d e le g â n d restul. Este
p o sib il să fie n e v o ie să verifici o p arte d in m u n ca tăcu tă d e ceila lţi,
d ar o p arte d in c e e a ce ai d e le g a t p rob ab il că n u va avea n ev o ie
d e su p ra v eg h ere.
Te p o ţi a ştep ta ca p r im e le în ce rc ă ri d e a d e le g a să fie fo a rte
n e p lă c u te , d e o a r e c e ai d e v e n it d e p e n d e n t d e p lăcerea falsă d e a
te sim ţi resp o n sa b il d e toate. In lo c să te sim ţi m u lţu m it d e tin e
în su ţi p en tr u îm p ă r ţire a m u n cii şi îm b u n ă tă ţirea vieţii p e r s o n a le ,
A le g e fe r ic i r e a la locul de m u n c ă 221

p o ţi d esc o p e ri că sim ţi o a n x ie ta te terib ilă sau ch ia r o vinovăţie.


In acest caz, se n tim e n te le d e n erv o zita te sau d e vin ovăţie su n t
g e n e r a te d e d e p e n d e n ţ a d e n e fe r ic ir e ascun să, care a d u s la
m u n c a în ex c es. C u a lte cu v in te, su n t o reacţie la paşii n ecesari
p en tru a-ţi îm b u n ă tă ţi viaţa şi tre b u ie să în cerci să ig n o ri aceste
s e n tim e n te şi să d e p u i u n e fo r t sp o rit p en tr u în d e p lin ir e a p la n u ­
lu i d e a slăbi p resiu n ile la care te-ai su p u s singur.
în afară d e d ificu ltă ţile p e care Ie în tâ m p in i în finalizarea şi
d e le g a r e a m u n cii, o altă m a n ifesta r e a p r o b le m e i p crfe rţio n isin u -
lui e ste c o n v in g e r e a că b irou l se va prăbuşi în lipsa ta. Sau, dacă
reu şeşti să evad ezi într-o vacanţă, îi în cu rajezi p e c o le g i să te su n e
şi eşti m er eu d isp o n ib il p e e-m ail sau p e te le fo n u l m ob il p en ti ti
co n vorb iri d e ru tin ă şi c o n fe r in ţe , ch ia r d acă nu te vei relaxa
d e lo c . D in n o u , m a n ifesta rea d e p e n d e n ţe i d e n efericire p o a te (i
d ificil d e rezolvat, d e o a r e c e aceasta se sim te p u tern ică . Falsa p lă­
c e r e d e a le sim ţi n ece sa r şi in d isp e n sa b il p o a te a sc u n d e n e fe r ic i­
rea d e a n u fi n icio d a tă cap ab il să te b u cu ri d e tim p u l tău liber.
în c e a r c ă să rezolvi a cest asp ect data viitoare câ n d vei p leca în
c o n c e d iu , sp u n â n d u -le tuturor că n u vei su n a, iar ei vor p u tea lua
leg ă tu ra cu tin e d o a r în cazuri d e u rg en ţă . La fel ca şi cu p rim ele
în cercă ri d c a d e le g a p e cineva, te p oţi a ştep ta să te sim ţi d estu l
d e p u ţin co n fo rta b il, în tr eb â n d u -te cu m m erg lu crurile şi fiin d
terib il d e ten ta t să verifici acest lu cru . A ceasta e ste d e p e n d e n ţa d e
n efer icir e în a c ţiu n e şi ar trebu i să în ce rc i să îi rezişti la fel cu m
în Limpul u n e i d ie te treb u ie să rezişti Ia ten taţia d esertu lu i.

îndeplinirea cu succes a sarcinilor


A m co m b in a t su b ie c te le le g a te d e m u n ca ex ecu ta tă la tim p şi b in e,
d e o a r e c e a m b e le p r o b le m e reflectă m o d a lita tea în care d e p e n ­
d e n ţa d e n efer icir e îţi p o a te priva m u n ca d e m a n ifesta rea adevă­
ratelor ta len te şi a ce lo r m ai mari eforturi. Totuşi, exista o d iferen ţă
222 D e p e n d e n ţ a de n e f e r i c i r e

m ajoră în tre aceste su b iecte: o a m e n ii cărora le este g re u să res­


p e c te ter m e n e le-lim ită su n t d e o b ic e i c o n ştie n ţi d e această p ro­
b lem ă, în tim p ce e foarte p osib il ca alţii să n u fie co n ştien ţi d c
m o d u l în care d e p e n d e n ţa d e n efericire îi face să se cu fu n d e într-o
m u n că ce n u le reflectă a d evăratele abilităţi. D e p e n d e n ţa d e n e fe ­
ricire p o a te a c o p e r i o slujbă n ep o triv ită ca u zâ n d s e n tim e n te d e
p lictiseală, n e p lă c e r e faţă d e u n p ro ie ct sau iluzia că un e fo r t
su p erficia l e ste su ficien t. Sau d e p e n d e n ţa d e n efer icir e p o a te
d e te r m in a o a m e n ii să facă g reşeli care ies la iveală m ai târziu.

Respectarea termenelor-limită

D e p e n d e n ţa d e n efer icir e îi p o a te in flu e n ţa p e o a m e n i să n u îşi


te r m in e treaba la tim p , făcân du -i să a m â n e sau să le fie greu să
r e n u n ţe la o sarcin ă sau la un p ro iect. A m ân area este p rob ab il
u n a d in tre c e le m ai c o m u n e p r o b le m e . A m vorb it la în c e p u tu l
a cestei părţi d esp re d ificu lta tea d e a în c e p e un p r o ie c t d e îm b u ­
n ătăţire. A celaşi p r o c e s are lo c la în c e p e r e a u n u i p r o ie c t sau a
u n e i sarcini d e lucru.
D e o a r e c e term in area m u n cii la tim p e ste în in te re su l tău —
a d ică te ajută să te sim ţi cu adevărat fericit — , d e p e n d e n ţa d e
n efer icir e p o a te sabota această p lă ce re făcân d u -te să te sim ţi p lic­
tisit, co p le şit, abătut sau n e fe r ic it d e fiec a re d ată cân d te g â n d eşti
să în c e p i un p ro iect. D rep t c o n se cin ţă , p oţi am ân a treaba p ân ă
câ n d e ste m u lt p rea târziu p en tru a o fa ce aşa cu m treb u ie sau
p en tru a o term in a la tim p.
D a că eşti o p erso a n ă care în târzie în m o d p e r m a n e n t finaliza­
rea u n o r p r o ie c te , îţi su gerăm să revezi sfatu rile n oastre p en tru a
în c e p e să faci efortu ri p en tru în d r ep ta r ea ta. S tab ileşte o d ată d e
în c e p e r e lo a r le ap ro p ia tă d e data cân d te-ai d ecis să în c e p i un
p r o ie c t sau să p reiei o sarcină. T reb u ie să realizezi că, p e m ăsură
ce se a p r o p ie te r m e n u l d e în c e p e r e , îţi vei p ie r d e in teresu l şi te
vei g â n d i la un m ilio n d e m otive p en tr u care să am â n i startul sau
A le g e f e r i c i r e a la lo c u l d e m u n c ă 223

te vei sim ţi foarte n efericit. H otărăşte-te că vei c o n tin u a m u n ca


in d ife r e n t d e o b sta c o le le p e care le vei în tâ ln i. D acă trece d ata la
care trebu ia să în c e p i, n u lăsa d e p e n d e n ta d e n efer icir e să-ţi su­
g e r e z e că totu l e p ier d u t, ci stabileşte-ţi o n o u ă dată şi în cea rcă
iarăşi. C el m ai im p o r ta n t, m ai b in e d e c â t să calcu lezi cât d e m ult
tre b u ie să aştep ţi p en tr u a în c e p e un p r o ie c t şi să-l term in i şi la
tim p , p lan ifică să în c h e i cu m u lt în a in te d c term en u l-lim ită . In
a ce st fel, dacă m u n ca se d o v e d e şte m ai d ificilă d ecâ t cred ea i sau
se ivesc alte p r o b le m e , ai la d isp o z iţie tim p u l n e c e sa r p en tru a o
fa ce aşa cu m treb u ie.
O altă m e to d ă p rin care d e p e n d e n ţa d e n efer icir e privează
o a m e n ii d e resp ecta rea term en elo r-lim ită e ste d ificu lta tea d e a
fin aliza şi d e a in iţia u n p r o ie c t sau o lu crare. D e o b ic e i, n u există
o m e to d ă sim p lă care să in d ic e că p ro ie ctu l sau sarcin a a fost fina­
lizată, acesta fiin d m otivu l p en tr u care u n lu cru „destul d e b u n “
e ste v u ln era b il şi p o a te fi in flu e n ţa t d e stan d ard e a sc u n se ale p er­
fe c ţiu n ii, a lim e n ta te d e d e p e n d e n ţa d e n efer icir e.

Ken
Ken, un absolvent a l facu ltăţii de istoric, a m uncii din greu pentru a-şi
scrie lucrarea de diplom ă. D e fiecare d a tă când credea că şi-a terminat
cercetarea şi se p u tea pregăti s ă redacteze apărea u n all subiect peste care
trebuia s ă se uite. Trei a n i a u trecut astfel. Deşi nu făcea mari progrese in
scrierea dizertaţiei, Ken nu m ai pu tea suporta g â n d u l că trebuia să fa c ă
alte cercetări. C ând universitatea i-a dat un termen ce nu mai. pu tea f i
negociat, tâ n ă ru l ne-a consultat.
De în dată ce Ken a realizat că dorinţa lui de a fi minuţios îi ascundea
dependenţa de nefericire generată de incapacitatea de a fin a liza lucrarea
şi de a-şi continua via ţa , şi-a d a t seama că trebuia s ă treacă la acţiune.
S-a decis să nu m ai asculte vocea care îi spunea că trebuia s ă f a c ă mai
multe cercetări şi s-a străduit s ă înceapă, s d scrie. S-a decis să lase la alege­
rea îndrum ătorului de lucrare dacă mai era sau n u nevoie de alle cercetări.
224 D e p e n d e n ţ a de n e f e r i c i r e

Pe m ăsură ce scria, Ken se tot gândea s ă se oprească şi să cerceteze diferite


argumente pe care le aducea, d a r chiar dacă i se părea nepotrivit, a conti­
nuat s ă saie. ,1 reuşit s ă termine p â n ă la termenul fixai şi a fost destul de
surprins emul Îndrumătorul i-a spus că nu mai avea nevoie de alte cercetări.

U n ii n u reu şesc să-şi ter m in e m u n ca la tim p d e o a r e c e le e ste g reu


să-şi stab ilească p riorităţile. Aşa cu m am m ai arătat, d e p e n d e n ţa
d e n efer icir e p o a te fa ce d ificilă ră m â n erea p e d ru m u l care d u c e
la realizarea sc o p u lu i. D acă tu co n sid eri că lu crezi b in e la u n p ro­
ie c t care are o dată b in e stabilită şi sim ţi că ar trebu i intr-adevăr
să lu crezi la u n alt p r o ie c t care are ter m e n u l m u lt m ai târziu sau
că treb u ie să te o p reşti p en tru a-ţi aranja d o sa rele, d e p e n d e n ţa d c
n efer icir e ar p u tea in te rfer a cu d o rin ţa ta d e a-ţi term in a treaba
la tim p şi d e a fin aliza o m u n că m eticu lo a să .

Nevoia de concentrare
l.a fel ca în a lte d o m e n ii ale vieţii tale, d e p e n d e n ţa d c n efer icir e
îţi p o a te su b m in a efo r tu rile în viaţa p ro fesio n a lă fără să-ţi dai
seam a. M ulţi o a m e n i c o n sid e r ă că este d ifícil d e realizat u n p ro ­
d us al m u n cii care să reflecte ad evăratele calităţi, d e o a r e c e d e p e n ­
d e n ţa d c n e fe r ic ir e te p o a te îm p ie d ic a să te c o n c e n tr e z i, să g â n ­
d eşti lo g ic şi ad ecvat p e p arcu rsul p ro ie ctu lu i sau să eviţi g re şe lile .

Incapacitatea de a gân di clar


E xistă m ulţi o a m e n i care p ot g â n d i lim p e d e şi an a litic referito r la
m u n c a altora sau la a lte su b ie cte, d ar care trec printr-un fe l d e
paralizie m en ta lă atu n ci cân d ei su n t cei resp o n sa b ili p en tr u reali­
zarea u n u i p ro ie ct. Este p o sib il să le fie g reu să re ţin ă a n u m ite
d ate, să tragă o c o n c lu z ie lo g ic ă sau ch iar să se c o n c e n tr e z e fără
să se sim tă agitaţi sau distraţi. U n u l d in tre ce le m ai ap ăsătoare
a sp e c te ale a ce stei p r o b le m e e ste a ce la că o a m e n ii sim t d e o b ic e i
că n u p o t sch im b a a cest lu cru . T otuşi, d e o a r e c e m ajoritatea o a m e ­
A le g e f e r i c i r e a la lo c u l de m u n c ă 225

n ilo r c o n sid e r ă d u r ero a se e x p e r ie n ţe le în care în cea rcă să se c o n ­


c e n tr e z e şi să g â n d e a sc ă lim p e d e , dar d in cau za p r o b le m e lo r cau ­
zate d e realizarea u n e i m u n ci slab e calitativ slu jesc d e p e n d e n ţa
d e n e fe r ic ir e , e i p o t fi u şor în vin şi.

Gail
In copilărie, G ail era mereu su pusă unei presiuni extraordinare ile a face
lucrurile bine. Chiar şi ca bebeluş, p ă rin ţii ei o com parau cu a lţi capii în
ceea ce priveşte orele dormite pe noapte. P ărin ţii îşi doreau ce era mai bun,
dar, d in păcate, şi-au exprimat această dorin ţă în moduri pe care G ail le
considera presante, ceea ce îi clădea de înţeles că dragostea lor era condiţio­
nată. Pentru a-i asigura jrrogresul urmărit, p ă rin ţii lui G ail o testau frec­
vent. C ând era foarte mică, o întrebau ce culoare avea u n obiect sau câte
monede ţineau în mână- Pe m ăsură ce a crescut, o întrebau cât rest tre­
buia să prim ească la cum părături sau cât de repede aveau să aju ngă la
destinaţie, dacă m aşina mergea cu 9 7 de kilomieri pe oră şi m ai aveau de
parcurs în că 3 7 de kilometri. Ga.il a sim ţit întotdeauna că dragostea
părin ţilor pentru ea depindea de răspunsurile pe care le dădea, iar presiu­
nea a făcut-o să se sim tă stresată şi confuză. Jn mod normal, a ajuns la
concluzia că aceste sentimente dureroase erau bune şi că trebuia, să se
sim tă astfel. D u p ă ce a mai. crescut, apela la stări în care n u se putea con­
centra şi era confuză-, în special atunci când era stresată. Din acest motiv,
îi era destul de dificil s ă se descurce bine la teste.
L ucrând din greu, G ail a reuşit să se descurce rezonabil in liceu. In
timp ce suferea teribil când participa la testări şi niciodată nu obţinea
notele care îi reflectau adevăratele abilităţi, p â n ă la un an u m it pu nct ea
pu tea s ă îşi redreseze notele mici obţinute la teste făcându-şi bine temele,
G ail şi-a dorit dintotdeauna sâ d evin ă doctor, dar du pă ce a făcut primele
cursuri la colegiu, a descoperit că testul de anxietate o împiedica să obţină
notele de care avea. nevoie pen tru a merge la şcoala sanitară.
G ail a cei'ut ajutor u n u i consilier de la un centru pentru sănătatea
m in ta lă a studenţilor, care era in stru it în maniera noastră. C onsilienil a
226 D e p e n d e n t a de n e f e r i c i r e

ajutat-o s ă înţeleagă că, f ă r ă să-şi dea seama, răspundea temerilor că nu


se pu tea descurca la un test apelând kt stările fam iliare şi liniştitoare de
anxietate dureroasă şi gândire pesimistă.
Pe m ăsură ce a lu trat cu acel consilier, G ail a înţeles ce se întâm pla cu
ea şi de ce, dur se temea că se va bloca în continuare în cazul u nu i lest şi a
ajuns la concluzia- că avea nevoie de timp pentru a deţine controlul asupra
m inţii ei. Şi-a luat liber un semestru şi a lucrat îndeaproape cu un tutore
care a ajutat-o să exerseze testele. Pentru că iestele nu em u „reale“, Gail
putea găsi starea emoţională pentru a-şi. păşiră încrederea în ea şi pentru a
putea răspunde la întrebări.. C ând intra în pa n ică şi se simţea paralizată,
aştepta ca acele sentimente să dispară şi să îşi redobândească încrederea în
sine, d u p ă care revizuia întrebarea care o neliniştise. Treptat, Gail a. început
să se bucure de procesul de aplicare a cunoştinţelor despre un anum it subiect
în cadrul testărilor. S-a întors la şcoală, şi-a păstrat tutorele ca ajutor şi a
descoperit că mintea ei se putea concentra in tim pul examenelor.

D acii m ititea ta e ste lim p e d e cea m ai m are p arte d in tim p , dar


„ în g h ea ţă 11 şi n u îţi p erm ite să te c o n c e n tr e z i b in e la p r o ie c te le d e
la serviciu , p rim u l pas în cău tarea ajutoru lu i e ste să realizezi că
a p ele zi p rob abil la stări e m o ţio n a le d u r ero a se, d e o a r e c e , câ n d
erai co p il, ai în văţat să te alin i astfel. D u p ă to a te p ro b a b ilită ţile,
nu e ste n im ic în n e r e g u lă cu m in tea ta şi n u ex istă n iciu n m otiv
fiz io lo g ic p en tru care să nu te p oţi fo lo si d e ea. D e în d a tă c e ştii
că d ificu ltă ţile d e a g â n d i clar su n t m a n ip u la te p en tru a satisface
d e p e n d e n ţa d e n efer icir e, p oţi riposta. Poţi fo lo si e fic ie n t m u lte
te h n ic i d isp o n ib ile p en tr u an alizare şi g â n d ir e p e p arcu rsul u n u i
p roiect: divizarea u n u i rap ort sau al u n e i sarcin i p e n tr u a fi m ai
u şo r d e realizat, an alizarea şi p lan ificarea sarcin ii cu un p rieten
sau c o le g d c în c r e d e r e , co n su lta rea p rie te n u lu i sau a c o le g u lu i în
privinţa rezu ltatu lu i m u n cii în d iferite e ta p e şi o b ţin e r e a ajutoru ­
lui a cestu ia, dar şi a ccep ta rea id eii că tu în su ţi ai p u tea să sfătuieşti
p e altcineva cu m să p ro c e d e z e .
Alege fe r ic ire a la locul de m u n c a 227

Ş tiin d că d e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e te va fa ce să c e d e z i, a ce st
lu cru le va îm p ie d ic a să crezi că to tu l e s te p ier d u i d a că un p r o ie c t
p a re, brusc, c o p le şito r sau m in te a ţi se în tu n e c ă d in n o u . D e fapt,
d a că în ţe le g i că d e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e se reafirm ă ca reacţie
faţă d e p ro g resu l p e care îl faci, p o ţi c o n sid er a m o m e n tu l d e
c e d a r e ca o p arte a p r o c e su lu i d e v in d eca re.

Uneori, greşelile sunt provocate de dependenţa de nefericire


D e p e n d e n ţa d e n efer icir e îi p o a te d e te r m in a p e o a m e n i să iacă
g re şe li care le su b m in ea ză ab ilitatea clé a se sim ţi b in e în raport
cu m u n ca lor şi d e a avea su cces. G e n u l d e g re şe a lă d esp r e care
d iscu tăm sc p o a te m a n ifesta prin a u ita câteva p a g in i ale rap ortu ­
lui la care ai lucrat d in g reu sau prin c o n e c ta r e a d efec tu o a să a
u n o r fire cân d e m on ta tă instalaţia elec tr ică a u n e i case. în afara
fa p tu lu i că p o t fi p e r ic u lo a se p en tru tin e sau alţii, g re şe lile p o l
d u c e la term in a rea u n ei cariere sau în târzierea avansării. G reşe­
lile su n t în sp ecial fru strante p en tr u că au Ioc in c o n ş tie n t şi sab o­
tează m u n c a şi efo r tu rile m ari p e care le-ai făcut.
In cazul u n e i p erso a n e să n ă to a se care n u are nici p r o b le m e
p sih ic e şi nici n u se c o n fr u n tă cu trau m e d e n ic iu n le i, g r e şe lile
p ro v o ca te d in cau za n e a te n ţie i sau a n e g lije n ţe i rep rezin tă un
c o m p r o m is cu d e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e . Se în tâ m p lă a celaşi
lu cru ca la „cedările" care au lo c în tim p u l u n e i d ie te sau al u n u i
p ro g ram d e a n tr e n a m e n t sau d e fiec a re dată cân d cin ev a m u n ­
c e şte p en tr u a se p e r fe c ţio n a . D acă lu crezi din g reu şi c o n ştiin ­
cio s, d e p e n d e n ţ a d e n efer icir e se p o a te sim ţi privată d e alin a rea
e i o b işn u ită şi p o a te p rovoca u n m o m e n t d e rătăcire în ca re devii
d istrat şi faci o g reşeală.

Paul
P a u l era un farm acist care îşi iubea profesia. Lucra la o farm acie de car­
tier şi îi cunoştea pe m ulţi clienţi pe nume. Deseori, aceştia îl consultau în
228 D e p e n d e n ţ a de n e f e r i c i r e

legătură cu cele mai bune remedii pen tru răceală, cele mai bune picături de
ochi etc. P aul se mândrea că ajuta oamenii făcându-şi treaba bine, fiin d
informai, grijuliu şi exact. Intr-o zi, o clientă s-a întors la farm acie şi l-a
întrebat d acă reţeta era corectă. A spus că pastilele de acasă aveau o a ltă
culoare f a ţă de cele pe care le cumpărase. P au l a fost îngrozit când a desco­
perit că i-a dat greşit medicamentele. A încercai să. fie de două ori mai atent,
d ar un an mai târziu a făcut o greşeală asemănătoare, de această d a tă pe
o p rim ă reţetă. Pacientul a suferit efecte secundare, şi-a chemat medicul
care a. verificat pastilele şi a descoperit că erau prea puternice. Pacientul,
foarte supărat, l-a tras la răspundere pe P a u l pentru greşeala făcută. P aul
era îngrijorat pentru pacient, şi, de asemenea, zgu duit că o parte impor­
tan tă a muncii lui i-a scăpat de sub control. A început s ă se întrebe dacă
trebuia să-şi schimbe profesia. Profund confuz, ne-a ceru! ajutorul.
C u rân d s-a clarificat fa p tu l că P a u l era dependent, de nefericire, iar
acest lucru i-a. ajectat multe domenii ale vieţii. Conducea prea repede şi a
suferit m ai multe răni serioase când făcea, sport. întârzia. în mod. frecvent
cu p la ta taxelor şi, în consecinţă, cheltuia în mod obişnuit o mare parte
din ven itu l său p e amenzi, şi penalităţi.
P a u l a realizat că, in tim p ce încerca s ă profeseze o meserie, frum oasă,
a vâ n d g tijă de clienţii lui, în acelaşi tim p s-a bazat pe. o a n u m ită neferi­
cire pen tru a-şi menţine echilibrul interior. D e în d a tă ce a înţeles problema,
a înţeles că nu era neajutorat, ci putea concepe m odalităţi de a se opune
nevoii de aulosabotare. A ajuns la concluzia că ultim a greşeală p e care a
făcut-o la locul de m uncă s-a petrecut deoarece, d u p ă ce a trecut un an
f ă r ă s ă f a c ă n id o eroare, a crezut că putea s ă se relaxeze p u ţin . Acum ştia
că. p en tru restul vieţii, lui profesionale va trebui s ă verifice de d o u ă ori fie­
care reţetă pe care o completa. A acceptat acest, efort suplim entar pentru a
merita premiul. O d a tă sau de două. ori a mai observat nişte greşeli, care
i-au în tărit hotărârea s ă fie extrem de atent. O dată rit trecerea tim pului,
P aul a încejmt sase sim tă din nou competent şi resjmnsabil pentru slujba lui.
A l e g e f e r i c i r e a la l o c u l d e m u n c ă 229

D c în d a tă ce ştii că eşti p red isp u s să faci g reşeli ca o rea cţie la


m u n c a g rea şi co r e c tă p e care o d e p u i la u n p ro iect, ex istă o m u l­
ţim e d c căi d e a îm p ie d ic a m a n ifesta rea d e p e n d e n ţe i d e n e fe r i­
cire. S p re e x e m p lu , p o ţi avea un p rie te n sau un c o le g care să-ţi
verifice m u n ca sau ch ia r tu p o ţi term in a în a in te d e term en p e n ­
tru a avea d eslu l tim p la d isp oziţie p en tru a o revizui cu a ten ţie.
P oţi ţin e o e v id e n ţă a g re şe lilo r p e care eşti p red isp u s să le Iaci şi
câ n d a n u m e le p o ţi face, p en tr u a te feri d e e le p e viitor, (lei mai
im p o r ta n t este să n u laşi n icio d a tă gard a jo s: dacă aceasta este
m o d a lita tea prin care d e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e se m an ifestă în
viaţa ta, va trebu i să fii m er eu atent..

Când nu ştii să accepţi cnlkile constructive


A b ilitatea d e a cău ta şi d e a fo lo si criticile con stru ctive este o m e­
to d ă d e a-ţi d esfăşu ra m u n ca m u lt m ai b in e . T otu şi, d eter m in ă m
d u-tc să re a cţio n ez i la ajutoru l adevărat cu s e n tim e n te d u rero a se
d e m â n ie sau d ep rim a re , d e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e le p o a te opri
d e la fo lo sirea în ţe le p c iu n ii altora p en tru a-ţi îm b u n ă tă ţi rezu l­
tatul m u n cii tale.
U n e o r i, falsa p lă c e r e n ăscută d in se n tim e n tu l că nu ar trebui
să d e p in d ă d e n im e n i îi îm p ie d ic ă p e o a m e n i, in p rim ul rând, să
so lic ite ajutor. M u lte c o m p a n ii şi m ajoritatea şc o lilo r an p erso n a l
care oferă asisten ţă şi care este d isp o n ib il să ajute la c o n c e p tu a ­
lizarea, ce rceta rea , scrierea şi p rezen tarea u n u i p ro ie ct sau a u n ei
sarcini. S ub in flu e n ţa d e p e n d e n ţe i d e n efer icir e, o a m en ii se pot.
c o n v in g e d e faptul că nu au n e v o ie d e ajutor e x te rn , că n im e n i
a ltcin eva nu p o a te în ţe le g e p ro ie ctu l la fel d e b in e ca ei, că este
ru şin o s să ai n e v o ie d e aju tor sau că, d acă ar trebu i să ceară sfa­
turi, li se va sp u n e să facă o m u n că su p lim en ta ră p e care nu
d o resc să o facă. In cap a cita tea lo r d e a prim i ajutor le p o a le su b ­
m in a ab ilitatea d e a d esfăşu ra m u n ca d e calitate d e care su n t cu
adevărat cap ab ili.
230 D ep en d en ţa de nefericire

Mai su n t şi cui care, a tu n ci câ n d p rim esc sau n u sfatu rile so li­


cita te d e la p ro feso rii sau şefii lor, se sim t atât d e c o p le şiţi d e rea c­
ţiile d u rero a se d ecla n şa te d e faptul că au n e v o ie d e ajutor, în câ t
n u se p o t fo lo si d e el.

Helen
Helen lucra ca vânzătoare la o fir m ă care vin dea programe de contabili­
tate complexe unor m ari companii. Era contabil autorizat şi înţelegea pro­
gramele şi avantajele, pe care acestea Ic ofereau clienţilor ei, dar îi era difi­
cil să pregătească prezentarea ce conţinea doar câteva puncte importante
care pu teau fi prezentate într-o m anieră interesantă. Se pierdea în atâtea
detalii referitoare la fun cţiile program ului, încât nu reuşea să. atragă
toată atenţia ofiţerului fin a n c ia r care se ocupa da achiziţie.
In ciuda fa p tu lu i că //elen nu-şi îndeplinea norma vânzărilor, n u se
p u tea duce la şeful ei. pentru a-i cere. ajutorul. Simţea că trebuia s ă rezolve
problema sin gu ră şi era convinsa de fa p tu l că, dacă cerea aju toru l şefu­
lui, avea s ă scadă în ochii lui. într-un fin a l, m anagerul a chemat-o în
biroul lu i şi. i-a spus că nu face suficiente vânzări. A ranjase s-o înregis­
treze pe Helen fă câ n d prezentarea altei persoane în birou. El a spus că era
sigu r că o pu tea aju ta să îşi modeleze abilităţile de jrrezentare şi s ă aibă
m ai m ult succes.
f» loc, s ă se sim tă u şurată de ajutorul piim it, ¡¡elen s-a sim ţit umi­
lită. A suferit pe. iot parcursul înregistrării şi s-a simţii, m ai degrabă criti­
ca tă decât a ju ta tă atu n ci când m anagerul i-a sugerai m odalităţi prin
care îşi p u tea face prezentarea mai scurtă, mai activă şi mai uşor de urmă­
rit. A încercat să-şi aline sentimentele dureioase certăndu-se cu şeful ei şi
încercând să-l con vingă că stilu l ei de vânzare era o abordare corectă.
Acesta i-a răspuns calm că era alegerea ei, dar că vânzările trebuiau s ă se
îmbunătăţească.
D u p ă ce a părăsit întâlnirea, Helen s-a sim ţit atât de supărată,
încât, pentru prim a dală, şi-a m ărturisii problemele prietenei şi colegei ei.,
(',arrie. Carrie i-a spus că, în urm ă cu un aii, şeful o monitorizase şi pe.
A l e g e f e r i c i r e a la lo c u l d e m u n c ă 231

ea şi că sfaturile lui i-au fo st de mare ajutor. Aceasta i-a m ărturisit că s-a


luptat fă ră succes să-şi scurteze prezentarea şi a apreciat fa p tu l că şeful lor
era. dornic să-şi fa c ă timp să lucreze cu departam entul de vânzări. Drept
rezultat al aju toru lui pe care l-a prim ii, vânzările au crescut de la 2 0 %
la 4 0 % .
Când era copil, Helen a fost în cu rajată să fie independentă şi să
ceară ajutorul n u m ai în u ltim ă instanţă. A dezvoltat o dependenţă de
nefericire în care se simţea virtu oasă când lucra sin gură şi vin o v a tă când
avea nevoie de ajutor. Ascultând-o pe Carrie, Helen a. realizat că prietena
ei era m ai degrabă încân tată decât ru şin a tă când cineva îi venea în aju­
tor. In următoarele zile, Helen a. folosit aceste inform aţii pen tin a revedea
sugestiile pe care i le făcuse şeful ei. In cele din urm ă, « ajuns la concluzia
că merita să îi p u n ă în aplicare ideile. Şi-a refăcut prezentarea pentru
clienţi şi a observai că vânzările i s-an îm bunătăţii. Cel mai important,
a început să aibă o n ouă atitudin e fa ţă de căutarea şi obţinerea ajutoru­
lui atu nci când avea vreo jrmblemă.

D acă, reflectâ n d , realizezi că ţi se parc d ificil să soliciţi şi să accep ţi


ajutor d e la o a m e n i cn o e x p e r ie n ţă m ai vastă la şcoală sau ia lo cu l
d e m u n c ă sau d in p artea u n o r p rie te n i sau m em b ri ai fa m iliei,
e ste p osib il ca d e p e n d e n ţa d e n efer icir e să te d e te r m in e să cauţi
falsa p lă cere d e a te sim ţi in d e p e n d e n t. A ceasta ia lo c u l plăcerii
ad evărate d e a o b ţin e ajutorul care îţi p o a te îm b u n ă tă ţi c o m p e ­
te n ţe le , rezu lta tele m u n cii şi p lăcerea la serviciu. D eo a r ec e această
fo rm ă d e a u to sa b o ta r c p o a te fl co n sid era tă virtuoasă, este o id e e
b u n ă să te fo lo seşti d e toate resu rsele e x iste n te la serviciu şi d e
sfatu l u n o r p r ie te n i sau m em b ri ai fa m iliei in form aţi. A ratăde
celo rlalţi p r o ie c te le în fieca re etap ă, in clu siv în ce a d e p lan ificare,
cerc.etare, e x e c u ţie şi evaluare. C el m ai im p ortan t, câ n d alţii îţi fac
su g estii la care n u te-ai ii gân d it, fii p regătit să resp in g i reacţia
care îţi va su gera că id e ile tale n u sunt b u n e. D acă te sim ţi rănit,
în lo c să te sim ţi b in e a tu n ci cân d eşti ajutat, adu-ţi a m in te că
232 D e p e n d e n ţa de nefericire

a ceasta e ste d e p e n d e n ţa d e n efer icir e care se m a n ifestă şi că tre­


b u ie să-ţi ig n o ri se n tim e n te le d e j e n ă p en tr u a în văţa şi a te d ez­
volta d in p u n c t d e v ed er e p r o fe sio n a l. în tim p , p e m ăsură c e viaţa
ta p ro fesio n a lă se îm b u n ă tă ţe şte şi p o ţi v e d e a avan tajele clare a le
solicitării în ţe le p c iu n ii altora, s e n tim e n te le d e ru şin e îşi vo r p ier d e
cred ib ilita tea şi p u terea.
La fel ca în cazul fiecă ru i efo r t d e a u to p e r fe c ţio n a r e , p ro b a ­
bil că v ei e x p e r im e n ta m o m e n te d e c e d a r e. P o ţi d e sc o p e r i că n u
ai ceru t ajutor atu n ci cân d ar fi treb u it sau că ai d e v e n it d efen siv
şi n u ai ascultat cu a te n ţie sfatul prim it. C o n ştie n tiz a re a ce d ă r ilo r
ca p arte a p ro ce su lu i d e v in d eca re îţi va p e r m ite să p rim eşti aju­
toru l d e care ai n ev o ie .

Primirea recompensei meritate


C lişeu l c o n fo r m căruia o a m e n ii se sim t m ai b in e d a că v o rb esc
d esp re se x d e c â t d esp re bani se a p lică d e o b ic e i în viaţa p r o fe sio ­
nală. M u ltor p erso a n e care fac o treabă e x c e le n tă li se pare ex trem
d e g re u să factu reze, să strân gă b an ii sau să ceară m ăriri d e sala­
riu. î n g e n e r a l, d ific u lta te a eie a te sim ţi r e m u n e r a i c o r e c t e ste o
fo rm ă d e reacţie adversă Ia p lă cerea d c a-ţi face c o r e c t m u n ca .
D e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e îm p ie d ic ă o a m e n ii să c a p e te r e c o m ­
p e n sa cu ven ită în u rm a u n u i m are efort.

CA, care lucrează pe eoni propriu

N u d e p u ţin e ori, o a m e n ii care au o afacere p rop rie lucrează din


g reu şi eficien t, dar în tâ m p in ă dificultăţi atun ci cân d treb u ie să sta­
b ilească u n p reţ co r ec t sau să-şi factureze serviciile. P o l „uita“ să fac­
tureze p en tru că p u n m er eu m u n ca p e p rim u l plan. P ot c e re prea
p uţin p e ii tiu că simt. că „nu m erită m ai m u ll“ sau p en tru că se tem
A le g e f e r i c i r e a la lo c u l d e m u n c ă 233

d e refuzuri dacă c e r p rea m ult. în fiecare caz în parte, d ep en d e n ţa


d e n efericire te îm p ied ică să strângi ro a d ele m u n cii tale.

Kate
K ate era o terapeuta care, venea la noi pen tru supervizare. Dorea s ă obţină
aju tor în legătură cu cea m ai b u n ă m etodă de a aju ta clienţii care aveau
m ari probleme. N u ne-a menţionat nim ic despre sistem ul ei de taxare deoa­
rece nu vedea o problemă în acest aspect la m uncii ei. Intr-o zi, a menţio­
nat c ă va în târzia cu p la ta deoarece trebuia să-şi plătească m ai în tâi
chiria la birou şi ipoteca pentru casă. A m fost surprinşi pentru că ştiam
că era foarte ocupată şi că ar f i trebuit să-şi. perm ită s ă trăiască destui de
confortabil. Ca să ne lămurească, K ate ne-a răspuns că avea. o mulţime
de clienţi care îi datorau bani sau cărora n u le m ai facturase de o vreme.
A spus că rareori se simţea confortabil s â le înmâneze notch de p la tă
clienţilor sau i se părea revoltător s ă le ceară bani.
P ărin ţilor lui Kate le era team ă ca fiic a să nu d evin ă o îngâmfată.
R ăspun deau negativ la cerinţele copiilor, care erau potrivite vârstei lor,
de a fi lău daţi pentru un desen, pen tru tumbele lor reuşite sau pentru o
n otă bună. Aprobau de fiecare d a lă când K ate solicita recunoaşterea
unei realizări sau chiar îi credita pe alţii ca mai buni evaluatori ai
m uncii ei. De înţeles, Kate a confundat nefericirea de a sim ţi că nu
m erită o apreciere cu fa lsa plăcere de a se sim ţi um ilă. Acum , dependenţa
ei de nefericire făcea o virtu te din incapacitatea de a cere clienţilor să-i
plătească serviciile specializate p e care le oferea. Considera că aju toru l ei
a r f i fost m ai p u ţin real d a c ă a r fi. fo st p lă tită pen tru el. Am ajulal-o pe
K ate v a d ă că, de fapt, reversul era adevărat — ea nu num ai că îşi
făcea sin gu ră rău, d a r îşi devaloriza m unca, lucru care avea să-i afecteze
şi pe clienţii ei,
D e în d a tă ce a realizat că se simţea bine pentru că nu factura, iar
acest lucru era de fa p t o nefericire, deghizată, Kate, care era dedicată şi
competentă ca terapeut, şi-a schimbat abordarea, colectând banii care i se
cuveneau. A scris note de p la tă în prim a zi a fiecărei lu n i şi s-a asigurai
234 D ep e nd en ţa de nefericire

că le înm âna clienţilor în primele zile ale lu n ii şi le am intea acestora de


sume a l căror termen de p la tă era depăşit. Iniţial, clienţii au fost surprinşi,
iar u n ii s-au plân s în gura mare. Kate le-a explicat că avea probleme dacă
încasa banii prea târziu, dar a prim it ajutor în descoperirea şi rezolvarea
acestei probleme, iar lor, clienţilor, le va f i mai bùie cu un terapeut care îşi
putea aprecia corect munca. In sinea lor, clienţii lui K ate s-au sim ţii
uşuraţi atu nci când- li s-au cerut sumele pe care au fo st de acord s ă le p lă ­
tească la începutul tratam entului. N u m ai erau îngrijorări de fa p tu l că
era ceva în neregula cu K ate sau că era ceva foarte g ra v cu ei. pentru că
ea nu simţea nevoia s ă le ceară banii asupra cărora conveniseră.

D acă ai p rop ria afa cere şi în tâ m p in i d ificu ltăţi în facturarea sau


în ca sa rea banilor, o so lu ţie este să an gajezi u n co n ta b il cu n orm ă
în trea g ă sau cu ju m ă ta te d e n orm ă. A cesta n u va avea a celeaşi
p r o b le m e la facturare, iar d in această p r o m p titu d in e va rezulta
salariul p erso a n e i resp ective şi îţi vor răm ân e în c ă su ficie n ţi bani
p en tru profit. In a ce st m o d , p u teţi în v in g e a m â n d o i d e p e n d e n ţa
d c n efer icir ea d c a n u fi plătit, răm ân ân d lib eri p en tru a e fe c tu a
şi alte activităţi.

A munci pentru alţii


O a m en ii care n u au p rop ria afa cere p o t fi îm p ied ica ţi d e d e p e n ­
d en ţa eie n efer icir e să ceară o m ărire d e salariu sau ch ia r şi m ai
m u lţi b an i, dacă m ărirea o b ţin u tă nu este d e ajuns. P ot lucra ani
d e zile d in g re u n e fiin d plătiţi corect, dar sim ţin d u -se m u lt p rea
stâ n jen iţi să a b o rd eze su b iectu l cu şefu l lor. N u vorb im d esp re
p e r s o a n e le cărora te e ste g re u să găsească o altă slujbă şi care au
m o tiv e să se team ă că şefu l va ră sp u n d e d u r sau îi va c o n c e d ia
d acă cer m ai m ulţi b an i. Mai d egrab ă această d e c iz ie se aplică
m u lto r p e r so a n e care, în m o d real, ar p u tea prim i m ăriri d e sala­
riu şi şi-ar p u tea găsi un serviciu m ai b u n , dar su n t îm p ie d ic a te d e
d e p e n d e n ţa d e n efer icir e să Ie ceară.
A leg e f e r i c i r e a la lo cu l d e m u n c ă 235

D a că eşti g e n u l d e p e r so a n ă care face treabă b u n ă , dar n u


p rim eşte m ăriri d c salariu p e care alţii d in co m p a n ia ta le c e r şi le
p rim esc , le p oţi sim ţi m u lt in ai c o n fo rta b il cu falsa fericire d e a n u
„agita a p e lc “ d e c â t cu adevărata p lă c e r e d e a prim i r e c o m p e n sa
fin a n ciară p e care o m eriţi. A ceasta p o a te fi o p ro b lem ă d ificil d e
p r e v e n it Ţ i se p o a te p ărea d e ajutor să-ţi susţii a rg u m en tu l cu sta­
tistici d esp re alţi salariaţi d in c o m p a n ia ta care au aceea şi e x p e ­
rien ţă şi sarcin i ca tin e. C hiar m ai d e aju tor p o a te fi să g ăseşti un
p r ie te n sau u n c o le g d e în c r e d e r e şi să in terp reta ţi n işte roluri. Tu
ceri o m ărire d e salariu, iar p rie te n u l sau c o le g u l tre b u ie să te
re fu z e, în v ă ţâ n d astfel să faci faţă c u d ip lo m a ţie u n u i răspuns
negativ, fără să te u m ileşti in u til. C el m ai im p o r ta n t e s te să reali­
zezi că d e p e n d e n ta d c n e fe r ic ir e e ste satisfăcută a tu n ci câ n d eşti
p rost p lătit sau n u p o ţi a le g e p u r şi sim p lu să a cţio n ez i p e baza a
c e e a ce ţi se p are a fi cel m ai co n fo rta b il. T r eb u ie să te dec izi ce
e ste cu adevărat în in te re su l tău şi să a c ţio n e z i In urm a a ce stei
d ecizii, iar, în acelaşi tim p , ştii că vei avea parte d e d isco n fo rt
d e o a r e c e d e p e n d e n ţa d e n efer icir e nu m ai este satisfăcută a tu n ci
câ n d eşti re m u n era t în m o d adecvat.

E v ită să te im plici p erso n a l în problem ele colegilor de mutică


în tim p c e d e se o r i se în tâ m p lă ca o a m e n ii să d ev in ă p rie te n i cu
c o le g ii sau ch iar c u şefii lor, există, o c a z io n a l, c o le g i şi şefi cu care
n im e n i n u ar a le g e să-şi p etrea că tim p u l. O p arte d in in satisfacţia
p e care o a m e n ii o e x p e r im e n te a z ă în viaţa p ro fesio n a lă v in e d e s e ­
o ri d in n e c e sita te a d e a lucra alături d e o a m e n i p e care n u îi
a g reează în m o d d e o s e b it sau care n u su n t p lăcu ţi, la râ n d u l lor,
d e aceştia. In tim p c e ar fi m u lt m ai p lă cu t d acă ţi-ar p lă c e a o a ­
m e n ii d in ju r u l tău, d e p e n d e n ţa d e n efer icir e te p o a te în d e m n a
să insişti şi să d evii n e fe r ic it d in cau za p r o b le m e lo r alto r p er­
so a n e , să creezi sau să n u fi cap ab il să ig n o ri n işte in trig i sau să
r e n u n ţi la o slujbă potrivită d in cau za ca p riciilo r co leg ilo r. F a cem
236 D ep en den ţa de nefericire

aici referire la acei c o le g i sau şefi care su n t o m a re p arte d in tim p


iritaţi şi d ezagreab ili, dar care n u su n t abuzivi. E vident, dacă lucrezi
alături d e şefi şi c o le g i abuzivi, n u ar trebui să taci şi, d acă abuzul
co n tin u ă , ar trebui să în ce rc i să în d e p ă r te zi p ersoan a abuzivă, să te
transferi sau să îţi găseşti o altă slujbă cât m ai cu rân d posibil.
D acă în tâ ln e şti o c o le g ă care se p lâ n g e d e ziua proastă p e
care o a re şi îţi sp u n e to a te p r o b le m e le d e acasă şi d e la serviciu
şi, in c o n ştie n t, ob servi că te sim ţi trist şi d em o ra liza t, cu to a te că
în a in te te sim ţea i foarte b in e , d e p e n d e n ţa d e n efer icir e e s to m ­
p ea ză dif e r en ţa d in tre starea ei e m o ţio n a lă şi a ta.
D e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e te p o a le fa ce să-ţi în su şeşti tristeţea
altora. S e n tim e n te le n eg a tiv e p e care această p erso n a liza re le p ro ­
v oacă p o t in flu e n ţa sau strica c e e a c e p o a te fi o zi p lă cu tă la servi­
ciu. In realitate, câ n d c o le g ii sau şe fii su n t m o r o c ă n o şi sau n eg a -
tivişti, această stare e ste d ese o ri o reflectare a p erso n a lită ţii lo r şi
n u e ste d ir e c ţio n a lă sp re tin e.

Grtechen
Gretchen a lucrat pe un post de contabil la o mare imprimerie. Era foarte
b u n ă în ceea ce făcea şi S -a bucurat mereu de slujba aleasă p â n ă când
şeful ei a ieşit la pensie şi a fost înlocuit de Michael. In tim p ce şeful ante­
rior îi aprecia m unca şi o complimenta mereu în legătură cu acest aspect,
Gretchen a observat că M ichael o privea cu suspiciune şi n u o plăcea.
Pentru prim a dată, a început, să-i p e teamă să se du că la serviciu. In serile
dc du m in ică observa că era din ce în ce m ai deprimată. A început să se
gândească să-şi schimbe locul de. muncă. A mers a tât de departe, încât a
a vu t încredere înlr-un coleg.şi i-a spus că pleacă. Colegul a râs de îngrijo­
rarea lui Gretchen, spunându-i: „A a a , M ichael este doar un nemernic —
nu ar trebui s-o iei personal; el niciodată nu zâmbeşte şi se în cru n tă la
toată lumea. Ştii cum se spune: «Nu te da bătută!»"
Cuvintele colegului au surprins-o pe Gretchen. M am a ei fusese o
alcoolică ce devenea nervoasă şi abu zivă de pecare d a tă când bea. In
A le g e fe r i c i r e a la locul d e m u n c ă 237

copilărie, Gretchen a dezvoltat o sensibilitate insuportabilă f a ţă de stările


mamei ei. D a ră aceasta începea să dea semne că devine nervoasă,
Gretchen se simţea devastată, se grăbea să se du că la culcare sau se pre­
făcea că dormea. Chiar şi aceste metode de apărare n u dădeau mereu
rezultate deoarece, m am a ei trăgea aşternuturile de pe ea şi a certa.
Gretchen nu s-a g â n d it n iciodată că stările negative ale lui Michael
nu erau direcţionale spre ea. De în d a tă ce a început să constate acest
lucru, a observat că el se încrunta şi părea mânios aproape tot timpul.
Treptat, Gretchen a reuşit să nu m ai ia în seam ă problemele Im M ichael
şi să nu le mai folosească pentru a se sim ţi nefericită. A începui, treptat,
s ă nu-i, mai acorde atenţie, să-şi f a c ă munca şi s ă se bucure alături de
colegii ei.

In m o d frecven t, ex istă la lo c u l d e m u n că cin eva care este aspru,


co n sta n t n erv o s sau agitat sau care are o p r o b le m ă em o ţio n a lă .
D e p e n d e n ţa d e n efer icir e te p o a te face să co n sid er i un afron t
proasta d isp o z iţie a altora cân d , în realitate, n-are n icio legătu ră
cu tin e, ci d oar cu ei. D acă aceşti c o le g i sau şefi d ificili tratează p e
toată lu m e a astfel, cu sigu ran ţă că nu ai n ic iu n m o tiv să te sim ţi
vizat sau atacat. F iin d a fecta t d e c o m p o r ta m e n tu l acestora, satis­
faci d e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e şi îţi p o ţi strica o zi care, d e altfel,
în c e p u se prom iţător.

Sfaturi pentru a te simţi bine la locul de muncă


D acă te u iţi p e c h e s tio n a r u l p ro fesio n a l, d e c id e care z o n e îţi
creea ză c e le m ai m ari p r o b le m e . Ai o p ţiu n e a d e a în ce rc a m area
cu d e g e tu l, a b o rd â n d o zo n ă ce pare co o r d o n a b ilă sau d e a în c e p e
d ire ct cu p r o b le m a ce p are a fi cea m ai dificilă.
O ricu m , este esen ţia l să îţi stabileşti scop u ri p recise şi să îţi 1'aci
p la n u ri c o n c r e te p en tr u a re d u ce im p actu l p e care d e p e n d e n ţa
d e n efer icir e îl p o a le avea asupra d ecizie i Laie d e sch im b a re. Spre
238 D e p e n d e n t a de n e f e r i c i r e

e x e m p lu , d acă ai ajuns Ia c o n c lu z ia că p r o b le m a ce a m ai m are


este am ânarea, p oţi în c e p e u n p r o ie c t im ed ia t ce îl p rim eşti. D acă
este u n p ro ie ct m are, îm paric-1 cu cin ev a p en tr u a te asigu ra că îl
vei term in a cu o zi sau d o u ă m ai d ev rem e d e tcrm cn u l-lim itâ ,
p en tru a avea p o sib ilita tea să-l verifici.
D u p ă a ce ea , fii aten t la „scăpări". P en tr u a c o n tin u a cu e x e m ­
p lul d e m ai sus, s-ar p u tea să stai d e vorb ă cu c o le g ii în lo c să te
ap uci d e p r o ie c t ch iar d e a d o u a zi. A du-ţi a m in te că a cest lu cru
este o reacţie faţă d e p rogresu l realizat prin d ecizia d e a în c e p e
p ro ie ctu l chiar în ziua în care l-ai p rim it şi nu u n sem n că sc h im ­
barea e ste im p o sib ilă .
D e în d a tă ce în c e p i să aju n gi la m iez u l u n e i p r o b le m e m a n i­
festa te la lo c u l d e m u n că , p oţi d e sc o p e r i că rezolvarea „îţi sca p ă “.
D acă te-ai lu p tat cu am ân area şi ai reu şit să term in i u n p r o ie c t la
tim p , p oţi în c e p e să crezi că este m u lt p rea d ificil să p ro g ra m ezi
lo tu l şi că d ata viitoare vei fi p uţin m ai relaxat. Lipsa u n u i p la n îi
va p erm ite d e p e n d e n ţe i d e n efericire să recâştige co n tro lu l asupra
p ro ce su lu i şi să c r ee ze p r e m ise le ca u rm ătoru l p r o ie c t să în târzie.
Intr-un final, d u p ă ce ai reuşit să-ţi rezolvi p ro b lem ele la lo cu l
d e m u n că, reţin e faptul că treb u ie să răm âi atent. Faptul că ai ter­
m inat la tim p u ltim ele şapte p ro ie cte nu în sea m n ă că p oţi susţine
că lupta cu am ân ările s-a term inat. D acă crezi asia, te p oţi trezi trezi
lu crând în u ltim u l m inut. Este posibil să n u m ai fie n ev o ie să-ţi sta­
bileşti program u l p e care l-ai avut în trecut, dar cu sigu ran ţă că va
trebui să verifici p en tru a te asigura că în cep i să lu crezi la tim p şi
aten ţia nu-ţi va fi distrasă în d rum ul tău spre atin g erea scop u lu i.

Pe scuri

Iţi su gerăm ca, p e m ăsură c e te g â n d e şti la e fe c tu l p e care d e p e n ­


d en ţa d e n e fe r ic ir e îl p o a te avea asupra vieţii tale p r o fe sio n a le , să
în c e p i să-ţi p ui un n u m ăr d e întrebări: dacă ai ales cariera şi slujba
p otrivită şi d acă nu cu m va calitatea e x p e r ie n ţe lo r vieţii d e zi cu zi
A le g e f e r i c i r e a la lo c u l de m u n c ă 239

Iasă d e d orit. Mai ex istă şi alte variabile, în afară d e d e p e n d e n ţa


d e n efer icir e, care îţi p o t a fecta e x p e r ie n ţa p ro fesio n a lă , in clu siv
starea e c o n o m ie i g lo b a le , a c e le i lo c a le şi afacerea personală;
d a că a facerea ta are su cc es şi e ste b in e con d u să; vârsta, sex u l, rasa
şi a lte fo r m e d e d iscrim in are. F o lo se şte ch estio n a ru l p en tru a
a c c e n tu a m o d u l în care d e p e n d e n ţa d e n efer icir e te p o a te îm p ie ­
d ica să te b u cu ri la lo c u l d e m u n că aşa cu m m eriţi. D up ă a ceea ,
fo lo se ş te sfatu rile p rez en ta te în a ce st ca p ito l p en tru a-ţi feri viaţa
p ro fesio n a lă d c n efer icir ea p rovocată d e tin e în su ţi. D e o a r e c e n e
p e tr e c e m o atât d e m are p arte d in viaţă lu crân d , faptul d e a
în v in g e d e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e la serviciu p o a te sp ori p lă cerea
şi îm p lin ir e a p erson ală.
CUVANT DE ÎNCHEIERE:
ALEGEREA UNEI VIEŢI ECHILIBRATE

C itin d a ceste p a g in i, ai în văţat d e ce şi în c c m o d p o a te a p ărea


d e p e n d e n ţa d e n efer icir e şi te-ai fam iliarizai c u m e to d e le prin
care aceasta te p o a te îm p ied ica să te b u cu ri d in p lin d e viaţă. P ân ă
acu m eşti c o n ştie n t, d e a se m e n e a , că m u lte d in tr e c o m p o r ta m e n ­
tele co n tra d icto rii, n e p lă c u te şi d ă u n ă to a r e faţă d e p ro p ria p er­
so a n ă , care p ăreau să-ţi fi scăpat d e su b co n tro l, re p r ez en ta u , d c
fapt, n efer icir ea p e care o urm ăreai în m o d in c o n ştie n t. A ceste
cu n o ştin ţe rep rezin tă ch eia p en tru a învăţa să îţi c o n tr o le z i e m o ţi­
ile şi să găseşti satisfacţie şi p lă cere în relaţiile p e c a te le ai, în
tran sform area, în starea ta m en ta lă b u n ă şi în viaţa p ro fesio n a lă .
Ţi-au fo st p r e z e n ta te atât strategii, cât şi sfaturi n e c e sa r e p re­
v en irii d e p e n d e n ţe i d e n efer icir e şi, d e a se m e n e a , o b sta c o le le care
p o t a p ă rea în d iferite faze ale p ro ce su lu i d e re cu p era re. Spre
e x e m p lu , ai în văţat că d in cauza p r o p e n siu n ilo r tale co m p etitiv e
şi in c o m p a tib ile p en tru (1) adevărata p lă ce re şi (2) p en tr u n efer i­
cirea p e care m ai d e m u lt ai co n fu n d a t-o cu fericirea adevărată,
faptul că o a n u m ită a le g e r e îţi stârn eşte in teresu l n u îţi garan ­
tează că te va şi face fericit. T reb u ie să te în treb i d acă a le g e r e a ţi
se p are atractivă p en tru că îţi satisface d e p e n d e n ţa d e n efer icir e
sau d o rin ţa d e a d o b â n d i adevărata p lăcere.
(ie i m ai im p o r ta n t este faptul ca acu m ştii că o rice pas în a ­
in te, in d ife r e n t cât d e mic. e ste el, te p o a te c o n d u c e sp re a tin g erea
sco p u lu i: o viaţă b o g a tă şi îm p lin ită şi, d e a se m e n e a , ai în ţe le s că
C u va n t de încheiere: Alegerea unei vieţi echilibrate 241

„scăp ările11 n u sunt. se m n e ale slă b iciu n ii şi nici ale in ca p a cită ţii
tale d e a reuşi. Mai d eg ra b ă a ce stea su n t reacţii faţă d e su cc es şi
fac p arte d in p ro ce su l d e v in d eca re. D u p ă ce ai răspuns la c h e s­
tio n a r e le n o astre şi ai fo lo sit sfatu rile p en tr u a te o p u n e d e p e n ­
d e n ţe i d e n e fe r ic ir e , sp erăm câ te d esc u r ci b in e în d ru m u l tău
către o viaţă m u lt m ai fericită şi m ai îm p lin ită .
A m d ori să su b lin ie m p erico lu l p otrivit căruia, la fin al, d e p e n ­
d e n ţa d e n efer icir e îţi va sab ota su c c e su l p e care l-ai d o b â n d it,
în d e m n â n d u -te să a c c e n tu e z i a n u m ite a sp ec te ale vieţii tale şi să
n eg lije zi a ltele. Este p o sib il să fi în văţat cu m a n u m e să p ro ce d e zi
ca să ai m ai m u lt su cc es la serviciu , dar asta să-ţi c o n su m e atât de­
m u lt tim p , în câ t să n u m ai ai v re m e p en tr u alte relaţii sau p en tru
a te m e n ţin e în form ă. E ste p osib il să fi re u şii să-ţi îm b u n ă tă ţeşti
rela ţiile, dar c o n tin u i să crezi că sc h im b ă rile d e d isp o z iţie şi
d e p r e siile fre cv en te su n t o parte in evitab ilă a vieţii tale. Este p o si­
bil să fi d e sc o p e r it p ia c c ic a d e a avea o c o n d iţie fizică b u n ă , dar
ţi-ai p etre cu t atât d c m u lt tim p făcân d ex e rc iţii, în câ t ţi-ai n eg lija t
m u n ca şi relaţiile im p o rta n te.
D e în d a tă ce ai îm b u n ă tă ţit a n u m ite părţi ale vieţii tale, care
aveau n e v o ie d e a ten ţie , u ltim a p ro v o ca re este să evalu ezi cât d e
a r m o n io s se îm b in ă to a te aceste a sp ec te . Fă un in v en ta r al d o m e ­
n iilo r d in viaţa ta. D e p e n d e n ţa d e n efer icir e te face să ig n o ri sau
să a ccep ţi n efer icir ea în u n u l sau m ai m u lte d o m e n ii, ca un fel d e
co m p en sa re p en tru alte a sp ecte ale vieţii? D acă este aşa, întoarce-te
la stra tegiile şi sfatu rile d esp re cart; am d iscu ta t în p a g in ile a n te ­
rioare şi rezolvă a sp e c te le n eg lija te sau n esatisfăcă to a re. T reb uie
să reţii că o m o d a lita te p rin care d e p e n d e n ţa d e n efer icir e te
p o a te priva d e adevărata p lă ce re e ste să te lase să reu şeşti într-un
d o m e n iu al vieţii, dar, în acelaşi tim p , să te facă n e fe r ic it în a ltele.
în c h e ie m , ream in tin d u -ţi că b u cu ria adevărată şi o p tim ism u l
p e care le-ai avut în că d c la n aştere n u p o t fi n icio d a tă distruse d e
d e p e n d e n ţa d e n efericire. Este adevărat că n ev o ile tale e m o ţio n a le
242 Dependenfa de nefericire

nu au fo st în tâ m p in a te co r ec t cân d erai c o p il şi în m o m e n tu l
acela îţi lip se a ab ilita tea d e a rezista c o n fu z ie i d in tre n efer icir e şi
fericire, care te-a făcu t, in c o n ştie n t, să îţi d ezvolţi o d e p e n d e n ţă
d e n efer icir e. Dar, ca ad u lt, n icio d a tă n u eşti p rea bătrân şi nu
este n icio d a tă p rea târziu să id en tific i şi să-ţi revii d in d e p e n d e n ţa
d e n efer icir e şi să p o rn eşti p e d ru m u l u n e i vieţi p lin e d e satisfacţii,
d e p lă cere adevărată şi d e u n ec h ilib ru in terio r d e n ezd ru n cin a t.
în tim p ce şan sa sau g h in io n u l n e a fectea ză p e toţi, m ai m ult
sau m ai p u ţin , n u e le treb u ie să h otărască adevărata calitate a
vieţii n o astre. Ai cap acitatea să în vin gi d e p e n d e n ţa d e n efericire
şi, d e în d a tă ce reu şeşti acest lu cru , ch iar şi ccl m ai m a rc g h in io n
nu va avea p u ter ea să-ţi z d r u n c in e ec h ilib ru l in te rio r sau să te facă
să cau ţi alin are re n u n ţâ n d la tin e în su ţi sau la alţii. P este un tim p,
p e m ăsu ră ce e x p e r im e n te z i d in c e în ce m ai m u lt adevărata
p lă cere crcân d u -ţi o viaţă b ogată şi îm p lin ită şi eviţi n efer icir ea p e
care ţi-o p rov o ca i singur, in te re su l p en tru n efer icir e va d ispărea.
Vei d e sc o p e r i că, fiin d p u ţin a ten t, vei p u tea face a leg eri b u n e ,
care te p o t r e c o m p e n sa în fieca re d o m e n iu al vieţii tale şi îţi vei
găsi fer icir ea şi îm p lin ir e a p e care ţi-a fo st sortit să le cu n o şti.
GLOSAR

Cedarea — d ificu lta te în u rm ărirea so lu ţio n ă r ii u n e i p r o b le m e .


P en tru in d iv id u l care su feră d e d e p e n d e n ţa d e n efer icir e,
ce d a r ea n u e s te d o a r in evitab ilă, ci fa ce p arte d in p ro ce su l d e
reabilitare.
D e p e n d e n ţa d e n e fe r ic ir e — cău tarea în m o d c o n ştie n t a p lăcerii,
dar, in c o n ştie n t, solicita rea u n ei a n u m ite situaţii d e d isc o n ­
fo rt p en tru m e n ţin e r e a ec h ilib ru lu i in terior.
Educarea prin iubire — m o d e la re a c o m p o r ta m e n tu lu i c o p iilo r
fără ad ău garea u n o r e v e n im e n te su p lim e n ta re , n e fe r ic ite ,
sau lără privarea d e căld u ra şi iu b irea p ărin tească.
Id ea lu l re la ţio n a l — id en tific a re a m o d e lu lu i co m p o rta m e n ta l p e
care p ărinţii l-au m a n ifesta t cu tin e, în tr e ei sau cu străinii.
Id en tific a re a — în ce rc a re a d e a fi a se m e n e a o a m e n ilo r im p o r­
tanţi p en tr u n o i.
N e fe r ic ir e a d ecv a tă — o re a cţie firească faţă d e un e v e n im e n t
n efericit.
Nefericire gratuită — o ex a g e ra r e sau o e x p e r ie n ţă cău tată care
e s te fo lo sită p en tr u a satisface d e p e n d e n ţa d e n efer icir e.
Pedepsirea — m ăsuri n e p lă c u te a p lica te în ed u c a r e a cop iilor.
Plăcerea adevărată — sigu ran ţa b in e în te m e ia tă că iu b eşti şi că
eşti iu b it, ca şi realizarea u n o r a le g er i d e viaţă co n stru ctiv e şi
p otrivite. F ericirea adevărată îţi îm b u n ă tă ţeşte m er eu viaţa,
e a n u e s te n ic io d a tă d ă u n ă to a r e, ţie sau celorlalţi.
244 D e p e n d e n ţ a de n e f e r i c i r e

P lă c ere a fa lsă — e x p e r ie n ţe a p a ren t p lă cu te sau lin iştito a re, dar


care, în realitate, rep rezin tă n e fe r ic ir e a co n fu n d a tă o d in i­
o ară cu fericirea.
P ro g r es — m ai m u lte su c c e se d e c â t eşecu ri, d o b â n d ite în d m p .
R ea c ţie a d versă la p lă c e r e — în p rez en ţa d e p e n d e n ţe i d e n efer i­
cire, e x p e r ie n ţe le p lăcerii ad evărate su n t u rm ate d e n ece sita ­
tea in c o n ştie n tă d e a e x p e r im e n ta n efericirea .
IN D IC E

A b a n d o n a re a A m ân area
copiilor, 26 term cnelor-lim ită, 103, 104, 222
A dm iraţie, 37, 38, 65, 66, 160, 165, A şteptări, 26, 36
196, 201, 205 ca poveri, 135
A dolescenţi, 13, 45, 114 ale copiilor, 84
terap ie p e n tru , 13, 114, 115 ale p ărinţilor, 31, 33
A fecţiune, 54, 56, 58, 5 9-62 nerealiste, 38
Agresivitate, 12, 39 A spectul fizic, 146, 193
A lcoolism , 48, 139, 152, 236 A uto sab o tarea, 76-99
A legeri, 49, 86, 101
p e n tru u n slil d e viaţă, 139 Balanţă, 95, 158, 159, 164, 169, 177, 186
Alegerea carierei B ergerac, C yrano de, 65
potrivite, 207, 208 Boli m in tale, 48
sc h im b a rea , 18, 84, 213 Boli cu tran sm itere sexuală, 163
ca se n tin ţă p e viaţă, 214
A linare Cancer, 129, 130, 150
a copiilor, 33, 115 C ăsătorie, 58-59, 162
stări d u re ro a se ca fo rm ă d e , 116, p re su p u n e ri, 172-173
119 şi reacţiile adverse, 194
prin nefericire, 28, 80 claustrofobia în, 59
A petit depresii cauzate din , 122
c o n tro lu l asu p ra, 97 nevoia de, 176
A n g ajam en t C edarea, 201
team a de, 57 a n tic ip â n d , 196
246 D e p e n d e n ţ a de n e f e r i c i r e

înfrângerea şi, 149-152 şi alinarea, 78-79


definiţie, 100, 239 şi com petitivitatea, 65
episoade, 106, 129 şi discriminarea, 60
ca parte a procesului de vinde- divorţul şi, 71
care, 105-106 şi experien ţe, 22
ca reacţie la succes, 235 expresii faciale recunoscute de, 23
şi rezultatele ei, 129 călcând pe urm ele părinţilor, 48
fctindu-tc de, 230-231 im itând părinţii, 25
Chestionarul carierei, 207-208 şi in d ep en denţa, 53-54
Chestionarul relaţiilor, 160-163 optim ism al 20
echilibrul sugerai de, 193 pădnţii vă?uţi de> ?3
concluzii ale, 179^ respingerea părinţilor de către, 68
conţinut, 163-167 r
laza romantica la, 63
relaţiile negative sugerate de, 184 . . , . ... r„ r ,,
im aginea de sine şi, b5, 6 /- 6 8
Com portam ent, 13 . . . ....
1 educatori şi, 2 7 -28
adult, 39 .
Com unicare
copilăresc, 30 . ..
,. . „„ . . m relaţii, 158, 175
distructiv; 8 / , 91
.. . . . . . C om petenţă
disciplina si, 36
. sentim entul de, 32
evaluare, 30
. C om petiţie, 65
concentrarea pe, 139 1 •
forţ u 98 *n relatiile (*e prietenie, 73
problem atic, 45 Conflict
progresul unui, 115 interior, 103
reglarea unui, 48 nevoia de, 193-194
riscam, 137 tipare de, 194-195
în laza romantică, 64-65 187-191
autodisirugător, 235 Concentrare
Copilărie incapacitatea de, 351
presupuneri făcute în, 53 nevoia de, 219-223
experienţe din, 156 C om plexul de inferioritate, 6 2 -6 3
nesiguranţa în, 81 Coşmaruri, 43
laudele din, 174 Condiţie fizică bună. 9, 133-155
Copii atingerea, 150, 155
şi abandonarea, 49 reacţii adverse, 134
şi ataşarea de părinţi, 56 identificarea. 140-141
Indice 247

îm bunătăţirea. 145 Depresia, 93


strategii ale, 145 şi anticiparea, 124-125
Critica, 65 şi tiparele, 123
constructivă, 6 6 -6 8 în relaţii, 197
autocritica, 68, 80 ca rezultat al unei pierderi, 111
Cultura occidentală Dragoste
viziunea asupra nou născuţilor în, nevoia copiilor de, 23
23 nevoia de, 59
Durerea, 79
Dependenţa de nefericire (Pieper)
origine, 12-15
Echilibrul
structura, 15-16 interior, 75
D epend en ţa de m uncă, 19, 57
şi m enţinerea lui, 46
D ependenţă, 9 6 -9 9
şi m enţinerea unei stări de bine, 94
ca ţi com portam ent învăţat, 96
Emoţii, 1
recuperarea, 100, 102
controlul, 110
Dreptul originar
păstrarea unui jurnal al, 127
la fericire, 24
apariţia „din senin" a, 116
Decizii
calitatea, 112
constructive, 105
reglarea, 234
în viaţă, 109
auloprovocarea, 121
Delegare
Exerciţii
dezvoltarea abilităţilor dc, 220
dificultăţi ridicate de, 134-137
D ependenţa
excesive, 139
definiţie, 53
în relaţii, 5 3 -5 6 d e rutină, 135

Dezam ăgirea Experienţa

a face faţă, 78 negativă, 75

Disconfort pozitiva, 45, 75


nevoia dc, 86 Expresii faciale
Discriminare copii recunoscând, 23
la locul de m uncă, 207 Educarea prin iubire
Divorţ, 71 definiţia, 37
Departam entul de Sănătate Mintală pedepsirea com parată cu, 37-38
din Illinois Efectul placebo, 113
studii realizate de, 114
248 D ep en d e n ţa de nefericire

Familia Gelozia
relaţii im plicând, 173 în relaţii, 74
Favoritism, 61 Greşelile
Finanţe, 88-89 cauze, 227
Freud, Sigmund, 20
Faliment 88 Imitare, 24-25
Factori externi ind ep en d en ţa
depend en ta de, 78 obţinerea ei, 54
starea de bine personală depen­ copiilor, 59
dentă de, 76 definiţia, 53
Fericirea şi plăcerea falsă, 231-232
şi dobândirea ei, 15-16 femeilor, 55
instincte
şi dreptul originar, 24
alegerea, 100-109 anihilarea, 199

şi dorinţa de, 118


hitmpsychk Humanism: An Intmdiiclimi
şi păstrarea ei, 90-92
to a Comprehensive Psychology and
Philosophy of Mind (Pieper), 14
recrearea Falset, 156
Im aginea de sute, 84
nefericirea confundată cu, 23-51
negativă, 126-127
Faza romantică
Inversări, 14
com portam entul îtt, 63-64
com petiţia în, 65-66
încrederea în sine
definiţie, 63
sursa de, 23
divorţul şi, 71
îm puternicire, 91
şi efectele, 70
temeri în, 07-68
Jordan, M ichael, 66
rezultate negative în, 70
jocu ri de noroc, 34, 98
n eînţelegerea părinţilor în, 70-72
rezultatele pozitive în, 69 Laudă, 62-63
respingerea părinţilor în, 68 Loialitate
Fiali în relaţii, 166
com petiţia între, 61 Locul de m uncă
com plexul de inferioritate între, 63 abuz la, 235, 236
Fumat conflicte la, 209
lăsatul de, 150 colegi de la, 237
discriminarea la, 238
Indice

Maturitate Nou-născuţii
la copii, 29 viziunea culturii occidentale
disciplină şi, 37 asupra, 23
Mânie Nefericire

control, 40 potrivită, Ì 19
copii căutând, 115
Mâncatul în exces, 96
alegând, 46
alternative la, 97,131
consolare în, 86
falsa plăcere faţă de, 134
gratuită, 121
Mândrie, 30
fericire confundată cu, 23
Motive
nevoia de, 45
incom patibile, 100
şi recunoaşterea ei, 15
Muncă, 206-239
autoprovocată, 119, 120
abuz î n , 234
critici constructive, 229 Obstacole
eficienţă, 221-229 ca reacţii la progres, 9 3 -94
sentim entul d e indispensabilitate, O pinii
219 diferenţe de, 194
ca sentinţă pe viaţă, 214 ale altora, 8 3 -8 4
opresivă, 208 O ptim ismui

pentru alţii, 233-234 copiilor, 25


înnăscut, 241
supraaglomerarea în, 219
personalizarea în , 234
Procesul de vindecare
plăcerea în, 206
cedarea ca parte din, 105
succesul la, 214
eforturi din , 111
potrivită, 211
faze din, 240
Munca socială, 211
Plânsul
cauze, 78-79
Nelinişte în copilărie, 25
privind teslele, 225 Prietenii
Nivelul colesterolului, 340 destrămarea, 173
N evoile altora, 160 încheierea, 180
Neglijarea identificarea calităţilor în, 159
copiilor, 26 respingerea în, 172
250 D ep end en ţa de nefericire

relaţiile şi, 168 copiilor, 41


salvarea, 187—188 fizică, 4 4 -45
stabilitatea în, 68 -6 9 Profesori
dăunătoare, 168 copii şi, 2 9 -30
Pierdere aşteptări de la, 3 9 -40
durerea provocată de, 79
Părinţi Răsturnări, 15
şi învinovăţirea, 4 7 -4 9 Reguli
copii im itând, 25 în clasă, 41-42
discriminarea şi, 60 urm ând, 41
disfuncţionali, 33 Relaţii
aşteptările, 30 abuzive, 117-118
relaţiile, 64 reacţii adverse în, 177
faza rom antică a copiilor şi, 63 învinuirea, 195-196
Periecţionism , 32-33 com unicarea în, 160
definiţie, 216 conflicte în, 5 2 -7 5
nediscrim inatoriu, 218 ca şi concurs, 72
Personalitate depend en ta în, 55 -5 6
mituri legate de, 112-115 depresii în, 197
Plăcere lipsirea de, 54
reacţii adverse Ia, 86 diferenţa de opinii in, 194-195
echilibrul dintre, 98 finalizarea un ei, 184-185
de apropiere, 202 egalitatea în, 160-163
constructivă, 75 teama de, 58
distractivă, 96 prietenii şi, 168-169
din disciplină, 35 onestitatea în , 162
disconfortul cauzat de, 91 identificarea calităţilor în, 160-163
Progres, îmbunătăţirea în, 187-201
cursul, 127 intimidarea în, 185-186
definiţia, 103 im plicarea în, 60
Promisiuni gelozia în, 73
faţă de sine, 151 renunţarea la, 182
Psihoterapie, 113-114 plăcere reciprocă în , 191
supervizarea, 233 îmbunătăţiri reciproce în, 189-190
Pedeapsă, 80 nevoia de conflict în , 198
Indice

negative, 183-185 şi autosabotarea, 90


obstacole in, 192 voinţa şi, 107
unidirecţionale, 181-182 Strategii de viaţă, 92
posesivitatea în, 170 Stări dureroase, 110-132
ca prem ii, 71 stadiul anticipării, 128
problem ele altora în, 181 înfăţişarea, 127
provocări în, 171-17.3 alinarea, 115-131
calităţi ale, 56 identificarea, 126
„salvatori" în, 33 marginalizarea, 130-132
roluri în, 164 dezvăţarea, 118
sabotând, 5 9 -6 0 Succes
sacrificii în, 193 reacţii adverse la, 211
siguranţa în, 61-63 depresii rezultând în urma unui,
autosabotajul în, 183 124
subminarea în, 182 altora, 163
nesatisfăcătoare, 183 rezultate ale, 112
şi vulnerabilitatea, 156 scăpări ca indicaţii ale, 151
R ecom pensa subm inând, 93
meritată, 144-146 Suferinţă
Ruşine, 46 reactivă, 94
Simpatie, 29
Siguranţă Shakespeare, 20
în copilărie, 81 Somnul
Salvatori, 33 bebeluşilor, 26-27
Schim bare Socrate, 20
şi inventarierea, 138 Sm art Love: The Compassionate
în relaţii, 178 Alternative U>Discipline That
Scuze, 33 Will Malie You a Better Parent,
Structura creierului, 112-113 and Your ('Jukiten a Better Person
Scopuri (Piper), 14
atingerea, 103-104
am biţioase, 105 Şansă, 100
m odeste, 103-104
pentru condiţia fizică, 152-153 Taxe, 93, 228
şi sabotarea lor, 79 Trădare, 182
252 D e p e n d e n ţ a de n e f e r i c i r e

Termene-Umitá Viata
respectarea, 222-224
echilibrată, 240-242
amânarea, 222
Temeri şi controlul, 136

în faza romantică, 79 şi îm bunătăţirea, 102-103


Tratament, 53, 61), 83, 313, 197, 234 Victoria
Tim pul liber, 214, 219
subm inarea, 92

Visele Voinţa
ii controlul, 117 pierderea, 107