Sunteți pe pagina 1din 12

STRUCTURI MECANICE VIRTUALE Valentin Mereuţă

4.2. ASPECTE PRIVIND ANALIZA FEM CU SIMWISE

4.2.1. Analiza statică a bielei

Biela transformă mișcarea de translaţie a pistonului în mişcare de rotaţie a arborelui


cotit. Componentele bielei sunt piciorul care asigură articularea cu pistonul, corpul care
reprezintă zona centrală şi capul care asigură articulaţia cu arborele cotit. Capul bielei, de regulă
este secţionat, partea separabilă-capac- asigură montajul bielei pe fusul maneton al arborelui
cotit cu ajutorul şuruburilor de bielă.
Condiţiile severe de lucru impun ca biela să aibă rezistenţă şi rigiditate superioare,
asigurate prin concepţie, materiale şi fabricaţie. De regulă, bielele se construiesc din oţeluri
carbon de calitate sau oţeluri aliate.
Construcţia piciorului bielei depinde de mecanismul bielă-manivelă. La mecanismele
fără cap de cruce, piciorul bielei are o formă tubulară, solidarizat cu corpul bielei prin racordare,
cu rază mare pentru asigurarea unei rigidităţi mari.
Dacă bolţul este flotant sau fix în umerii pistonului, piciorul bielei este rigid. La motoarele cu
încărcări mari partea superioară a piciorului bielei este bombată sau nervurată. La motoarele cu
bolţ fix în piciorul bielei, acesta se construieşte rigid, în cazul strângerii termice sau elastic în
cazul strângerii cu şuruburi.
Corpul bielei poate avea secţiunea transversală profilată, profil I, pentru uniformizarea
tensiunilor de flambaj în planele de mişcare respectiv de încastrare. În cazul ungerii forţate a
bolţului, corpul bielei este găurit pentru circulaţia uleiului sub presiune de la fusul maneton.
Capul bielei are forma unui manşon larg racordat la corpul bielei pentru conferirea unei
rigidităţi corespunzătoare construcţiei. De regulă capul bielei este secționat, având capac şi
cuzineţi.
Planul de separare a capului bielei de capac poate fi: fie perpendicular pe axa bielei,
când dimensiunile bielei permit trecerea capului bielei prin cilindru pentru montaj/demontaj,
sau înclinat faţă de axa bielei. Pentru obținerea unui gabarit cât mai mic, se adoptă o valoare cât
mai mică a distanţei dintre axele şuruburilor de bielă prin micşorarea grosimii peretelui interior
al capului. Capacul de bielă se nervurează în vederea asigurării unei rigidităţi satisfăcătoare
astfel încât deformaţia sa să fie inferioară jocului cuzineți-fus.
Analiza bielei în contextul lucrării de faţă este justificată de faptul că se leagă de bolţ şi
că studiul se extinde şi asupra elementelor conjugate, nu numai exclusiv asupra bolţului.

93
STRUCTURI MECANICE VIRTUALE Valentin Mereuţă

Analiza funcţională este necesară deoarece forţa de presiune a gazelor solicită biela la
compresiune şi flambaj, iar forţa de inerţie a grupului piston solicită biela la întindere şi
compresiune.
Forţa de presiune produce în corpul bielei o deformaţie care, micşorând lungimea dintre
axele piciorului şi capului împiedica mişcarea liberă, corpul bielei deformându-se astfel încât
se compromite paralelismul axelor, ceea ce constituie cauza principală a uzării lagărelor şi a
slăbirii pieselor din mecanismul motor.
Forţe axiale de inerţie duc la ovalizarea piciorului şi capului bielei, ceea ce creează
pericol de gripaj, pe când forţele tangenţiale de inerţie solicită la încovoiere corpul bielei.
Încovoierea bielei poate apărea şi din cauza dispoziţiei excentrice a forţei de compresiune,
determinată de jocul radial dintre bolţ şi bucşa. De aceea biela trebuie să posede o rigiditate
superioară, deformarea ei fiind cauza principală a micşorării propriei fiabilităţi, cât şi a
organelor conjugate. Acest fapt impune căutarea unor soluții constructive care să îndeplinească
aceste cerințe.

4.2.2. Modelarea bielei


Deoarece modelarea bielei în SimWise este dificilă s-a ales ca aceasta să se realizeze în
Autodesk Inventor după care modelul se va exporta în SimWise.
Pentru modelarea în Inventor a ansamblului bielei, figura 4.47, s-au folosit datele
obținute în urma proiectării acestuia la proiectul de Motoare cu ardere internă.

Fig.4.47. Ansamblu bielă


Primul pas în realizarea modelului solid al bielei a fost realizarea schiţei în modul de
lucru 2D Schetch şi impunerea constrângerilor geometrice şi dimensionale, figura 4.48.

94
STRUCTURI MECANICE VIRTUALE Valentin Mereuţă

Fig.4.48. Realizarea schiţei piciorului bielei

Pentru transformarea schiţei 2D în model solid s-a trecut în modul de lucru 3D şi cu


ajutorul comenzii Extrude, care realizează un model solid prin deplasarea unui profil după o
direcţie perpendiculară pe planul schitei, a rezultat modelul 3D al bielei. Deoarece modelul este
complex operaţia de extrudare a fost aplicată de două ori utilizând aceeaşi schiţă, figura 4.49 a
şi b.

a)

b)
Fig.4.49. Transformarea schiţei în model solid

95
STRUCTURI MECANICE VIRTUALE Valentin Mereuţă

Finalizarea modelării piciorului bielei s-a făcut utilizând comenzile specifice modelării
solide: Hole, Chamfer, Fillet. Modelul final al piciorului bielei este prezentat în figura 4.50.

Fig.4.50. Model solid bielă


După realizarea modelului 3D al piciorului bielei s-a modelat capacul şi bucşa, după
care s-au asamblat acestea în modulul Assembly, cu ajutorul constrângerilor.
În figura 4.51 este prezentat ansamblul final şi constrângerile impuse părţilor
componente.

Fig.4.51. Realizarea ansamblului

4.2.3. Analiza cu element finit a piciorului bielei


În acest studiu, un model solid tridimensional al piciorului bielei a fost analizat cu
ajutorul modulului de analiză cu element finit, din SimWise. Modelul solid al piciorului bielei
a fost exportat din Autodesk Inventor în SimWise, fig. 4.52.

96
STRUCTURI MECANICE VIRTUALE Valentin Mereuţă

Fig.4.52. Exportarea modelului din Inventor

Fig.4.53. Modelul piciorului bielei în SimWise

După ce a fost importat piciorul bielei în SimWise, se selectează acesta şi se activează


proprietățile modelului. Din fereastra de proprietăți se va indica faptul că piciorul bielei va fi
supus analizei FEM.

Fig.4.54. Accesarea proprietăţilor modelului

97
STRUCTURI MECANICE VIRTUALE Valentin Mereuţă

4.2.3.1. Alegerea materialului


Știindu-se faptul că materialele din care sunt realizate bielele trebuie să îndeplinească
unele condiții în ceea ce privește rezistența la solicitări și să aibă o greutate redusă s-a ales,
pentru cazul studiat, din biblioteca programului, materialul Steel ANSI C1020, figura 4.55.

Fig.4.55. Proprietăţile materialului Aluminum 2024-T3

4.2.3.2. Generarea discretizării


Pentru generarea discretizării s-a indicat mărimea elementelor modelului solid acesta
fiind prezentat în figura 4.56.

Fig.4.56. Discretizarea piciorului bielei

4.2.3.3. Impunerea condițiilor de frontieră


Pentru realizarea simulării s-a considerat fixată biela în găurile de prinere a piciorului
cu capacul bielei, forța fiind aplicată în piciorul bielei. Pentru aplicarea sarcinii s-a selectat

98
STRUCTURI MECANICE VIRTUALE Valentin Mereuţă

comanda Structural Load din bara cu instrumente, apoi s-a selectat locul de aplicare a forţei,
aici piciorul bielei, valoarea acesteia fiind de 55,5 kN, obţinută din calculul termic al motorului.

Fig.4.57. Aplicarea sarcinii de solicitare

Se procedează într-un mod asemănător pentru indicarea locului de fixare a piciorului


bielei, figura 4.58.

Fig.4.58. Impunerea restricţiilor

4.2.3.3. Rularea simulării


După alegerea materialului, impunerea condiţiilor de frontieră şi discretizarea modelului
se trece la rularea simulării.

99
STRUCTURI MECANICE VIRTUALE Valentin Mereuţă

Fig.4.59. Rularea simulării

4.2.3.4. Rezultatele simulării


În figura 4.60 sunt prezentate rezultatele obţinute pentru tensiunile Von Mises, în cazul
studiat.

Fig.4.60. Rularea simulării

Rezultatele analizei cu element finit sunt redate într-un raport, acesta putând fi salvat în
format .html sau text, figura 4.61.

100
STRUCTURI MECANICE VIRTUALE Valentin Mereuţă

Fig.4.61. Generarea raportului

Fig.4.62. Rezultatele analizei

Un rezultat complet al analizei, cu salvarea datelor obţinute în urma simulării se poate


face prin exportarea datelor analizei FEM, fig. 4.63.

Fig.4.63. Salvarea datelor analizei FEM

101
STRUCTURI MECANICE VIRTUALE Valentin Mereuţă

4.2.2. Analiza dinamică cu SimWise

Analiza dinamică în SimWise se poate face pentru un ansamblu sau pentru anumite componente
ale acestuia. Lucrarea prezintă analiza dinamică a unor componente ale ansamblului format din
arbore cotit, ansamblul bielei, piston şi bolţ. În scopul realizării analizei dinamice a unui
subansamblu, se selectează acesta şi se indică faptul că acesta va fi inclus în analiza FEM, fig.
4.64.

Fig.4.64. Selectare elemente pentru analiza FEM


După indicarea subansamblului supus analizei dinamice, se fac setările necesare
simulării. Din meniul World se accesează comanda Simulation Setting, fig. 4.65. Cel mai simplu
mod de a realiza analiza este acela prin care se aleg setările implicite oferite de program, Auto
Compute FEA at Every Frame.

Fig.4.65. Setare simulare FEM

102
STRUCTURI MECANICE VIRTUALE Valentin Mereuţă

Se mai pot face diferite setări ale analizei, în ceea ce priveşte tipul de analiză şi afişarea
rezultatelor, fig. 4.66. În lucrare s-au lăsat celelalte opțiuni neschimbate.

Fig.4.66. Setări analiză în SimWise

După realizarea setărilor se rulează analiza. Se indică rularea simulării cu analiza FEM,

. În fereastra de dialog, care se deschide, se observă paşii pe care


îi face programul în scopul obţinerii rezultatelor analizei, se generează discretizarea automat,
se aplică condiţiile de frontieră şi se generează rezultatele, fig. 4.67.

Fig.4.67. Setări analiză în SimWise

Un avantaj al rulării analizei dinamice FEM cu SimWise este acela că se pot vizualiza
rezultatele în orice moment al simulării prin indicarea timpului, fig. 4.68.

103
STRUCTURI MECANICE VIRTUALE Valentin Mereuţă

Fig.4.68. Rezultatele simulării la un anumit moment

104