Sunteți pe pagina 1din 109

1

UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANŢA


FACULTATEA DE NAVIGAŢIE ŞI TRANSPORT NAVAL
SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ ŞI MANAGEMENT ÎN
TRANSPORTURI

MANAGEMENT ŞI MARKETING ÎN
TRANSPORTURI

NOTE DE CURS

CONSTANŢA
2016
2

CAPITOLUL 1

MANAGEMENTUL AUTORITĂŢII DE STAT


PENTRU TRANSPORTURI

1.1. MINISTERUL TRANSPORTURILOR – AUTORITATE


NAŢIONALĂ DE STAT ŞI ORGAN DE SPECIALITATE
Organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor a fost reglementată prin H.G.
nr. 76/2009. Ministerul Transporturilor reprezintă autoritatea de stat în domeniul
transporturilor , pe care o exercită direct sau prin organisme tehnice specializate, instituţii
publice subordonate, unităţi care funcţionează sub autoritatea ori coordonarea sa sau
societăţi comerciale autorizate.
În această calitate ministerul are următoarele atribuţii:
a).Aprobă, potrivit legii:
-Instrucţiunile şi regulamentele obligatorii pentru activităţile de transport feroviare,
auto, navale şi aeriene.
-Utilizarea spaţiului aerian, cu acordul organelor abilitate ale Ministerului Apărării
Naţionale şi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor.
-Tarifele percepute de către organismele tehnice specializate, instituţiile publice sau
operatorii economici, ca urmare a prestării activităţilor pentru care le-au fost delegate
competenţe în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 29/1997, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare.
-La solicitarea administratorului aeroportului, măsuri speciale pentru operarea
aeronavelor civile a căror funcţionare are impact semnificativ asupra mediului.
-Planurile de gestionare a deşeurilor generate de nave şi a reziduurilor mărfii.
b).Acordă următoarele:
-Pe bază de reciprocitate, dreptul de utilizare cu plată sau gratuit a infrastructurilor
de transport pentru utilizatorii străini.
-Dreptul de arborare a pavilionului român sau poate dispune suspendarea ori
retragerea acestui drept.
-Permisiunea de intrare şi de plecare a navelor româneşti şi străine în/din porturile
civile româneşti.
c).Autorizează:
-Funcţionarea porturilor, aeroporturilor civile, gărilor şi a autogărilor.
3

-Autorizează staţiile de inspecţie tehnică, supraveghează şi controlează activitatea


acestora şi atestă personalul care efectuează inspecţia tehnică periodică.
-Autorizează operatorii economici care desfăşoară activităţi de reparaţii, de
întreţinere, de reglare, de modificări constructive, de reconstrucţie a vehiculelor rutiere,
precum şi de dezmembrare a vehiculelor scoase din uz.
-Autorizează şcolile de conducători auto şi centrele de pregătire şi perfecţionare a
personalului din domeniul de transporturi rutiere, cu excepţia celor care aparţin Ministerului
Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Serviciului Român de Informaţii
şi altor instituţii similare.
-Autorizează deplasarea pe teritoriul României a mijloacelor de transport străine şi
execută controlul acestei activităţi, iar pentru transporturile speciale, strategice, şi cu
aprobarea Ministerului Apărării Naţionale.
d).Avizează efectuarea de lucrări în zonele supuse servituţilor de aeronautică civilă.
e).Asigură următoarele:
-Controlul utilizării resurselor financiare alocate prin bugetul de stat, din fonduri
comunitare, şi a resurselor din credite interne şi externe, al stadiului executării fizice a
lucrărilor de infrastructură din domeniul său de activitate şi al calităţii acestora.
-Certificarea şi omologarea de tip sau individuală a mijloacelor de transport.
-Organizarea spaţiului aerian naţional, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.
29/1997 privind Codul aerian, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în
colaborare cu organele specializate ale Ministerului Apărării Naţionale.
-Certificarea aerodromurilor civile.
-Organizarea şi funcţionarea serviciilor civile de navigaţie aeriană în spaţiul aerian al
României şi autorizează efectuarea zborurilor în spaţiul aerian naţional, în limita
competenţelor legale.
-Buna organizare a activităţilor de supraveghere a traficului, de cercetare a
evenimentelor şi a situaţiilor de pericol, pentru limitarea sau, după caz, înlăturarea
acestora, solicitând, la nevoie, sprijinul altor ministere şi organe de stat; coordonează
sistemul de securitate în transporturi şi activităţile de protecţie împotriva actelor de
intervenţie ilicită.
-Dirijarea navelor în apele naţionale navigabile, în conformitate cu reglementările
naţionale şi internaţionale.
f).Certifică:
-Starea tehnică a mijloacelor de transport, în conformitate cu reglementările
naţionale şi convenţiile şi acordurile internaţionale la care România este parte.
-Prin omologare, agreare şi prin inspecţie tehnică periodică, după caz, încadrarea
vehiculelor rutiere în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului
şi folosinţa conform destinaţiei.
g).Controlează respectarea de către deţinătorii de mijloace de transport a normelor
privind calitatea, prevenirea şi stingerea incendiilor şi protecţia mediului, conform
reglementărilor interne şi internaţionale.
h).Coordonează:
-Activităţile industriale, de construcţii, de cercetare şi proiectare, de sănătate,
precum şi alte activităţi specifice transporturilor şi zonelor libere.
4

-Participarea la investigarea incidentelor şi accidentelor produse în activităţile de


transport şi emite reglementări specifice privind raportarea şi investigarea tehnică a
acestora, în condiţiile legii.
-Sistemul de securitate în domeniul aviaţiei civile şi aprobă sistemele de facilităţi
aeronautice la nivelul aeroporturilor civile.
i).Desemnează/acreditează instituţii publice subordonate, organisme tehnice
specializate şi societăţi comerciale, autorizate, care să elaboreze şi să pună în aplicare
normele tehnice şi reglementările specifice transportului rutier şi să asigure inspecţia şi
controlul tehnic de specialitate;
j).Elaborează în condiţiile legii:
-Norme de efectuare a transporturilor speciale.
-Norme obligatorii privind clasificarea autovehiculelor destinate transportului de
persoane pe categorii de confort.
-Programe de pregătire şi de perfecţionare pentru personalul de siguranţă din
transporturi şi organizează desfăşurarea acestora;
-Norme şi reglementări specifice în transporturi, cu privire la protecţia mediului.
k).Emite următoarele categorii de acte şi documente oficiale:
-Avizele şi aprobările de specialitate prevăzute de lege în domeniile sale de
activitate.
-Norme obligatorii de licenţiere şi autorizare a operatorilor economici care
efectuează sau urmează să efectueze activităţi de transport ori activităţi specifice siguranţei
traficului şi stabileşte condiţiile de acordare, de suspendare sau de anulare a licenţelor,
autorizaţiilor şi certificatelor.
-Norme obligatorii de atestare, certificare, licenţiere şi brevetare a personalului care
lucrează în transporturi sau care concură la siguranţa traficului şi stabileşte condiţiile de
suspendare, de retragere sau de anulare a atestatelor, certificatelor, licenţelor ori brevetelor
acordate.
-Norme obligatorii de siguranţă a traficului în transporturile rutiere, feroviare, navale,
aeriene, precum şi în transportul multimodal şi combinat şi supraveghează respectarea
acestora.
-Norme obligatorii pentru efectuarea transporturilor de mărfuri periculoase.
-Norme şi asigură prin reţeaua sanitară proprie asistenţa medicală şi psihologică a
personalului din transporturi cu atribuţii în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei, precum şi
controlul sanitar-veterinar specific tuturor modurilor şi activităţilor de transport şi emite
autorizaţii sanitar-veterinare în toate cazurile în care legea îi recunoaşte acest drept.
-Norme metodologice privind pregătirea, examinarea şi atestarea profesională a
lectorilor/formatorilor necesari în procesul de pregătire şi de perfecţionare profesională a
personalului din domeniul transporturilor rutiere.
-Norme privind examinarea medicală şi psihologică la angajare şi examinarea
periodică a personalului cu atribuţii în siguranţa circulaţiei rutiere, precum şi norme pentru
agrearea altor unităţi medicale şi psihologice în vederea efectuării acestor examinări.
-Norme privind evaluarea psihologică obligatorie ce precedă pregătirea teoretică şi
practică a persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere auto şi pentru
obţinerea certificatului de atestare profesională pentru conducătorii de autovehicule şi de
tramvaie, precum şi norme vizând autorizarea laboratoarelor de psihologie ce efectuează
aceste evaluări, conform reglementărilor în vigoare.
5

-Norme tehnice pentru construcţia, reparaţia, întreţinerea infrastructurii şi a


mijloacelor de transport.
-Reglementări specifice privind certificarea agenţilor aeronautici civili şi asigură
eliberarea, prelungirea valabilităţii, validarea, echivalarea, modificarea, limitarea,
suspendarea şi revocarea documentelor de certificare a agenţilor aeronautici civili.
-Reglementări specifice privind siguranţa şi securitatea activităţilor aeronautice civile
şi supraveghează respectarea acestora.
-Reglementări specifice obligatorii pentru efectuarea transporturilor aeriene de
mărfuri periculoase.
-Reglementări specifice privind certificarea tehnicii aeronautice şi asigură certificarea
acesteia.
-Reglementări specifice privind certificarea personalului aeronautic civil şi asigură
eliberarea, prelungirea valabilităţii, validarea, echivalarea, modificarea limitarea,
suspendarea şi revocarea documentelor de certificare pentru această categorie de
personal.
-Reglementări specifice privind raportarea şi investigarea evenimentelor de aviaţie
civilă, precum şi a actelor de intervenţie ilicită asupra aeronavelor civile.
-Reglementări cu privire la durata şi conţinutul cursurilor de pregătire, modul de
obţinere a brevetelor şi certificatelor de capacitate, a documentelor de conformitate,
precum şi cu privire la anularea sau suspendarea acestora.
k).Exercită:
-Inspecţia de stat privind respectarea reglementărilor interne şi internaţionale în
activităţile specifice transporturilor.
-Activitatea de registru, de inspecţie de stat şi de control în transporturi.
-Toate drepturile şi obligaţiile privind realizarea obiectivului „Pod peste fluviul
Dunărea, la Calafat-Vidin”, care reveneau Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi
Turismului potrivit Hotărârii Guvernului nr. 174/2004, pentru aprobarea componenţei
reprezentanţilor părţii române şi organizarea activităţii acestora în Comisia mixtă româno-
bulgară pentru realizarea obiectivului „Pod peste fluviul Dunărea, la Calafat-Vidin”.
l).Eliberează, printr-o societate cu clasificare agreată, certificate de clasificare a
navei şi a echipamentelor acesteia, care atestă buna stare de navigabilitate, în
conformitate cu acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte.
m).Editează publicaţii de specialitate şi de informare specifice domeniilor sale de
activitate.
n).Gestionează frecvenţele de comunicaţii alocate.
o).Monitorizează şi verifică întocmirea cadastrului pentru domeniul public al statului
aferent infrastructurii de transport.
p).Organizează sistemul de salvare pe mare şi pe apele interioare navigabile.
r).Propune Guvernului, cu avizul Ministerului Apărării Naţionale, închiderea unor linii
de cale ferată nerentabile sau menţinerea în exploatare a liniei respective şi regimul
exploatării acesteia.
q).Restricţionează operarea aeronavelor civile pe aeroporturile din România sau în
spaţiul aerian naţional, după caz, în scopul protecţiei mediului;
s).Stabileşte, liniile directoare pentru următoarele tipuri de activităţi specifice, astfel:
-Organizarea regională a transporturilor rutiere, feroviare, navale şi aeriene.
6

-Aeroporturile din România care, în urma derulării activităţilor specifice, au impact


semnificativ asupra mediului, în vederea implementării de programe de protecţie a
mediului, cu avizul ministerului de resort.
-Nominal şi pe porţiuni, căile naţionale navigabile ale României; pentru apele de
frontieră va ţine seama şi de acordurile bilaterale privind regimul frontierei de stat.
-Regulile de navigaţie în marea teritorială, în apele interioare şi în porturile
româneşti, în conformitate cu reglementările naţionale şi cu acordurile şi convenţiile
internaţionale la care România este parte; organizează şi coordonează sistemele de
urmărire a traficului de nave în apele naţionale navigabile.
-Căile navigabile, porturile, radele şi bazinele portuare în care pilotajul este
obligatoriu.
-Modul de recrutare, şcolarizare şi brevetare a piloţilor, precum şi efectuarea
serviciului de pilotaj maritim şi fluvial.
-Cu acordul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi al organelor de grăniceri,
locurile de acostare şi de ancorare în afara limitelor porturilor, aflate în apele de frontieră
sau în marea teritorială.
-Normele tehnice privind construcţia şi exploatarea navelor.
-Condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească vehiculele rutiere,
metodologia de omologare pentru circulaţie a acestora, precum şi metodologia de inspecţie
tehnică periodică.
-Condiţiile tehnice şi metodologia de omologare şi certificare a produselor şi a
materialelor de exploatare utilizate la vehiculele rutiere, în vederea introducerii acestora pe
piaţă.
-Potrivit legii, norme şi normative tehnice obligatorii de proiectare, construcţii,
reparare şi exploatare a mijloacelor de transport, a drumurilor, autostrăzilor, porturilor,
aeroporturilor, liniilor şi staţiilor de cale ferată şi de metrou, astfel încât acestea să
corespundă şi nevoilor de apărare; asigură supravegherea aplicării acestor norme şi
autorizează operatorii economici să efectueze astfel de activităţi.
-În condiţiile legii, în colaborare cu Ministerul Apărării Naţionale şi cu Ministerul
Administraţiei şi Internelor, potrivit reglementărilor interne şi internaţionale, norme unitare
ale activităţilor de intervenţie, de căutare şi salvare a navelor, aeronavelor, a altor mijloace
de transport, precum şi a vieţilor omeneşti.
t).Supraveghează şi controlează navigaţia în apele naţionale navigabile a navelor,
indiferent de pavilionul acestora; controlează navele sub pavilion român în apele
internaţionale.
u).Verifică şi monitorizează, prin specialiştii desemnaţi în comisiile de evaluare,
achiziţiile publice ale autorităţilor contractante aflate în subordinea, sub autoritatea sau în
coordonarea ministerului.
Ca organ de specialitate al statului Ministerul Transporturilor stabileşte politica în
domeniul transporturilor la nivel naţional, elaborează strategia şi reglementările specifice de
dezvoltare şi de armonizare a activităţilor de transport în cadrul politicii generale a
Guvernului. Acesta îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
-Aprobă tarifele percepute de instituţiile publice din subordine pentru eliberarea de
autorizaţii şi licenţe, precum şi cuantumul redevenţelor care se obţin prin concesionarea
infrastructurilor de transport aparţinând domeniului public aflate în administrarea sa, potrivit
legii.
7

-Asigură:
-organizarea şi dezvoltarea cercetării în domeniul transporturilor, valorificarea
acesteia ca informaţii de interes public, prin reglementări tehnice şi alte
activităţi specifice de reglementare, potrivit legii.
-administrarea, dezvoltarea şi gestionarea infrastructurilor de transport
aparţinând domeniului public şi ale echipamentelor de interes naţional din
sistemul naţional de transport.
-tuturor utilizatorilor acces egal şi nediscriminatoriu la infrastructurile de
transport deschise accesului public.
-beneficiarilor de transport dreptul de a alege liber modul de transport,
transportatorul şi mijlocul de transport.
-managementul tipurilor de risc generatoare de situaţii de urgenţă, care i-au
fost repartizate, şi îndeplinirea funcţiilor de sprijin specifice, în condiţiile legii.
-managementul protecţiei civile în domeniul său de competenţă.
-Analizează studiile de fezabilitate pentru lucrările din domeniul său de activitate
aflate în competenţa de aprobare a Guvernului şi le prezintă Consiliului interministerial de
avizare lucrări publice de interes naţional şi locuinţe, susţinând necesitatea, oportunitatea şi
eficienţa economică a acestora; participă la promovarea pentru aprobare a lucrărilor
avizate, conform legii.
-Avizează şi urmăreşte realizarea programelor şi proiectelor de construcţii şi
infrastructuri în domeniul său de activitate.
-Avizează şi supune spre aprobare Guvernului metodologia de tarifare a utilizării
infrastructurii feroviare şi alte tarife care sunt în competenţa de aprobare a Guvernului.
-Coordonează, monitorizează şi sprijină îndeplinirea obligaţiilor care decurg din
prevederile tratatelor internaţionale semnate de către ţara noastră, ratificate prin Legea nr.
157/2005, a celorlalte angajamente rezultate din procesul negocierilor de aderare la
Uniunea Europeană, precum şi a strategiilor şi programelor naţionale adoptate în contextul
politicilor Uniunii Europene, în domeniul său de competenţă.
-Coordonează programele de asistenţă tehnică acordate de Uniunea Europeană şi
de alte organisme internaţionale;
-Comunică Comisiei Europene şi/sau statelor membre toate măsurile rezultate din
directivele comunitare transpuse, potrivit domeniului său de responsabilitate.
-Concesionează, în numele statului, bunurile proprietate publică ori privată a statului
din domeniul transporturilor.
-Clasifică infrastructurile de transport în conformitate cu standardele naţionale şi
internaţionale.
-Elaborează (şi):
-supune spre aprobare cadrul legislativ privind domeniul transporturilor,
administrarea şi utilizarea infrastructurii de transport şi punerea acestei
infrastructuri la dispoziţia utilizatorilor, potrivit legii.
-politica economică în domeniul transporturilor.
-strategiile de dezvoltare în domeniul infrastructurii de transport, precum şi al
activităţilor de transport.
-implementează strategii, politici şi programe privind reţeaua de drumuri
publice din România: drumuri naţionale, drumuri judeţene, drumuri comunale
şi străzi.
8

-politici pentru dezvoltarea transporturilor multimodale şi a transportului


combinat.
-poziţiile României pe problematica afacerilor europene în domeniul său de
competenţă.
-pune în aplicare strategiile de privatizare în domeniul său de activitate şi
asigură gestionarea întregului proces de privatizare şi postprivatizare pentru
unităţile de sub autoritatea sa şi/sau la care este acţionar.
-promovează cadrul legal în vederea stimulării investiţiilor în domeniul său
de activitate.
-supune spre aprobare Guvernului schema reţelei naţionale de transport,
care are ca obiective asigurarea deplasării persoanelor şi a mărfurilor între
toate localităţile ţării, precum şi conectarea infrastructurilor naţionale de
transport la principalele infrastructuri internaţionale de transport.
-Emite:
-certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor societăţilor
comerciale cu capital integral sau majoritar de stat de sub autoritatea ori din
subordinea sa.
-avize de specialitate pentru obiectivele de investiţii finanţate integral sau
parţial de la bugetul de stat, din fonduri comunitare şi din credite garantate
de stat, precum şi pentru lucrările de interes naţional care sunt finanţate din
alte surse legal constituite, din domeniul său de activitate.
-Exercită drepturile şi obligaţiile statului ca acţionar la companiile naţionale,
societăţile naţionale şi societăţile comerciale aflate sub autoritatea sa, până la finalizarea
procesului de privatizare.
-Iniţiază şi negociază, din împuternicirea Guvernului, încheierea de convenţii,
acorduri şi alte înţelegeri internaţionale sau propune acestuia întocmirea formelor de
aderare la cele existente şi ia măsuri de aplicare a acestora, în domeniul său de activitate.
-Încheie, în numele statului, contracte de activitate cu compania naţională care
administrează infrastructura feroviară şi contracte de servicii publice cu societăţile naţionale
şi/sau cu societăţile comerciale care efectuează transport feroviar public de călători.
-Îndeplineşte funcţia de autoritate de implementare a proiectelor majore de
infrastructură din domeniul transporturilor.
-Fundamentează şi elaborează necesarul de fonduri de la bugetul de stat pentru
domeniul său de activitate.
-Gestionează resursele financiare alocate prin bugetul de stat, din credite externe şi
din fonduri comunitare, în domeniul său de activitate.
-Organizează şi finanţează activitatea pentru constituirea fondului propriu de date
statistice şi a fondurilor documentare specializate din domeniul transporturilor, participând
la sistemul informaţional naţional şi internaţional.
-Promovează sistemul instituţional pentru dezvoltarea pieţei libere a transporturilor,
asigură condiţiile unui mediu concurenţial în cadrul fiecărui mod de transport, precum şi
între modurile de transport.
-Realizează activităţi de asigurări de sănătate pentru personalul propriu, pentru
personalul instituţiilor publice din subordine, al companiilor naţionale, societăţilor naţionale
şi regiilor autonome de sub autoritatea sa, precum şi al societăţilor comerciale care
desfăşoară activităţi în domeniul transporturilor aeriene, navale, rutiere, feroviare, cu
9

metroul, pentru membrii de familie ai acestora, precum şi pentru pensionarii care au lucrat
în transporturi şi pentru membrii lor de familie, care folosesc reţeaua sanitară proprie.
-Poate desemna organisme tehnice specializate pentru: elaborarea şi punerea în
aplicare a normelor tehnice şi a reglementărilor specifice, asigurarea pregătirii profesionale
şi perfecţionării personalului din transporturi, efectuarea certificării şi înmatriculării
mijloacelor de transport şi asigurarea inspecţiei şi controlului acestora, efectuarea
certificării operatorilor economici care desfăşoară activităţi de transport, efectuarea
certificării personalului cu atribuţii în domeniul siguranţei transporturilor, în conformitate cu
prevederile legale în vigoare.
-Reprezintă interesele statului în cadrul:
-organismelor internaţionale, pe baza convenţiilor, acordurilor şi înţelegerilor
stabilite, şi dezvoltă relaţii de colaborare cu organe şi organizaţii similare din
alte state şi cu organisme internaţionale interesate de domeniul său de
activitate.
-organismelor comunitare, pe baza convenţiilor, acordurilor şi înţelegerilor
stabilite, şi dezvoltă relaţii de colaborare cu entităţi din statele membre, în
domeniul său de competenţă.
-Susţine promovarea intereselor operatorilor economici autohtoni de profil pe pieţele
internaţionale.
-Sprijină dezvoltarea şi funcţionarea transportului public.
-Stimulează libera iniţiativă şi asigură autonomia transportatorilor.
-Stabileşte prin norme un mod unitar de prezentare a sistemului informaţional privind
transportul public de persoane, în sfera de administrare a infrastructurii de transport de
interes public.

1.1.1. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A MINISTERULUI

Structura de organizare a ministerului este următoarea, figura 1.1:


-Ministru.
-2 Secretari de Stat.
-Secretar general.
-Secretar general adjunct.
-8 Consilieri personali.
-Director de cabinet.
-1 Secretar personal.
Direcţiile ministerului şi funcţionaii publici cu funcţii de conducere sunt:
-Direcţia informare publică şi comunicare:
-Director.
-Serviciul audit public intern:
-Şef serviciu.
-Direcţia generală infrastructură rutieră şi concesiuni:
-Director general.
-Director general adjunct
-Direcţia generală de control:
10

-Director general.

MINISTRU

SECRETAR DE SECRETAR DE DIRECTOR DE


STAT 1 STAT 2 CABINET

SECRETAR SECRETAR
GENERAL PERSONAL

SECRETAR
GENERAL
ADJUNCT

22 DE DIRECŢII
ŞI SERVICII

Fig.1.1. Organigrama Ministerului Transporturilor .

-Secretariatul naţional „TRACECA”:


-Secretar naţional.
-Direcţia infrastructură şi transport feroviar:
-Director.
-Director adjunct.
-Direcţia asistenţă medico-socială:
-Director.
-Direcţia transport rutier:
-Director.
-Direcţia generală infrastructură şi transport aerian:
-Director general.
-Direcţia securitate aeronautică şi facilităţi:
-Director.
-Direcţia generală infrastructură şi transport naval:
-Director general.
-Director general adjunct.
-Direcţia generala juridică şi resurse umane:
-Director general.
-Director general adjunct.
-Direcţia activităţi patrimoniale şi administrative:
-Director.
-Direcţia generală relaţii financiare externe-Autoritate de management pentru
Programul Operaţional Sectorial „Transport”:
11

-Director general.
-Direcţia programare:
-Director.
-Direcţia monitorizare:
-Director.
-Direcţia management financiar:
-Director.
-Direcţia proiecte asistenţă tehnică:
-Director.
-Direcţia generala economică şi buget:
-Director general.
-2 Directori generali adjuncţi.
-Direcţia generală investiţii, achiziţii şi privatizare:
-Director general.
-Direcţia management, strategie şi mediu:
-Director.
-Direcţia generală afaceri europene şi relaţii internaţionale:
-Director general.
-Serviciul relaţii cu parlamentul, sindicatele şi patronatele şi organizaţii
neguvernamentale:
-Şef serviciu.
Toate aceste funcţii se pot schimba la schimbarea guvernului sau atunci cînd
evoluţia transporturilor din România o impune.

1.2. AUTORITATEA NAVALĂ ROMÂNĂ


Conform Hotărîrii Guvernului nr. 1133/2002, Autoritatea Navală Română este
organul tehnic de specialitate din subordinea Ministerului Transporturilor prin care acesta
îşi exercită funcţia de autoritate de stat în domeniul siguranţei navigaţiei. Autoritatea Navală
Română este instituţie publică, cu finanţare extrabugetară, cu personalitate juridică.
Autoritatea Navală Română îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile
Ordonanţei Guvernului nr. 42/1997 privind „Transportul naval”, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 412/2002.
Autoritatea Navală Română îşi exercită atribuţiile prin aparatul propriu central şi
organele teritoriale operative. Aparatul propriu central este constituit din departamente,
direcţii, servicii, birouri şi laboratoare de specialitate. Organele teritoriale operative sînt
subunităţi fără personalitate juridică, în subordinea Autorităţii Navale Române, care îşi
desfăşoară activitatea în teritoriu, constituite din căpitănii de port şi inspectorate tehnice.
Pentru îndeplinirea atribuţiilor care îi revin, în funcţie de necesităţi, Autoritatea Navală
Română poate înfiinţa şi alte organe teritoriale operative, precum şi reprezentanţe în
străinătate. Zonele de jurisdicţie ale organelor teritoriale operative se stabilesc de către
directorul general şi se aprobă de către Consiliul de conducere al Autorităţii Navale
Române.
12

Structura organizatorică a Autorităţii Navale Române se aprobă prin ordin al


ministrului transporturilor si infrastructurii la propunerea Consiliului de conducere al
Autoritatii Navale Romane, figura 1.2. Conducerea Autorităţii Navale Române este
asigurată de către un Consiliu de Conducere, compus din 11 membri. Preşedintele
Consiliului de Conducere este directorul general al Autorităţii Navale Române, numit prin
ordin al ministrului transporturilor . Atribuţiile membrilor Consiliului de Conducere se
stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare. Membrii Consiliului de Conducere
sînt numiţi pe o perioadă de 4 ani şi sînt revocaţi prin ordin al ministrului transporturilor .

CONSILIUL DE
CONDUCERE

DIRECTOR GENERAL

SERVICIUL SERVICIUL SERVICIUL


SERVICIUL MANAGEMENTUL SECRETARIAT INFORMATICA
JURIDIC CALITATII RELATII PUBLICE RADIOCOMUNCATII

SERVICIUL DIRECTOR
RESURSE BIROUL GENERAL ADJUNCT DIRECTIA
UMANE C.F.I. ECONOMICĂ

BIROUL SERVICIUL SERVICIUL


AUDIT FINANCIAR ADMINISTRATIV
INTERN CONTABIL APROVIZIONARE

DIRECTIA DE DIRECTIA DE DIRECTIA DE


AFACERI INSPECTII SI CERTIFICARE SI CENTRUL MARITIM DE
EUROPENE SECURITATE NAVALA EXAMINARI PERSONAL COORDONARE

SERVICIUL BIROUL SERVICIUL SERVICIUL SERVICIUL SERVICIUL SERVICIUL


STRATEGIE ISM-ISPS PSC INMATRIC EXAMIN. SAR DIRIJARE
PERSON. CONFIRM. POLUARE TRAFIC
MARITIM STCW

SERVICIUL SERVICIUL SERVICIUL SERVICIUL COMPART


ARMONIZARE CERTIFICA INMATRIC INMATRIC AUTORIZ.
NAVE NAVE PERSON. CREWING
FLUVIAL

SERVICIUL SERVICIUL SERVICIUL


SERVICIUL
SUPRAV. INSPECTII SIG. NAVIG.
COORDONARE
PIATA CONTROL COORDON.
MF PERIC. CAPIT. PORT

CĂPITANIA CĂPITANIA CĂPITANIA CĂPITANIA CĂPITANIA


ZONALĂ ZONALĂ ZONALĂ ZONALĂ ZONALĂ
CONSTANTA TULCEA GALATI GIURGIU DR. SEVERIN
13

Fig. 1.2. Organigrama Autorităţii Navale Române.

1.3. ADMINISTRAŢIA PORTURILOR MARITIME


Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime” S.A. Constanţa are rolul de
autoritate portuară pentru porturile maritime Constanţa, Midia, Mangalia şi pentru portul
turistic „Tomis”. Aceasta pune la dispoziţia clienţilor portuari o infrastructură de transport
dezvoltată, cu respectarea condiţiilor de protecţie a mediului, a securităţii şi siguranţei în
port în conformitate cu legislaţia internaţională şi în special cu Codul ISPS.
C.N. „Administraţia Porturilor Maritime” S.A. Constanţa, a fost înfiinţată prin H.G. nr.
517/1998, completată prin H.G. nr. 597 din 13.05.2009. Aceasta funcţionează sub
autoritatea Ministerului Transporturilor si desfăşoară activităţi de interes public naţional
conform reglementărilor legale în vigoare şi statutului său juridic. Poate înfiinţa sau
desfiinţa pe teritoriul Romaniei sau în străinătate sedii secundare: sucursale, agenţii,
puncte de lucru, reprezentanţe şi alte asemenea unităţi fără personalitate juridică, prin
hotărarea Adunarii Generale extraordinare a actionarilor. Compania îndeplineşte funcţia de
autoritate portuară în porturile a caror infrastructura i-a fost concesionată de către
Ministerul Transporturilor . Pe suprafeţele de teren aparţinînd domeniului public pe care s-
a instituit regimul de zonă liberă, Compania este şi administraţie de zonă liberă.
Compania pune la dispoziţia utilizatorilor infrastructura de transport naval aparţinînd
domeniului public al statului în mod nediscriminatoriu, pe baza unor contracte de
subconcesiune sau închiriere, în conformitate cu legislaţia actuală. Aceasta are
următoarele atribuţii:
-Întreţinerea, repararea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport
naval care i-a fost concesionată.
-Punerea la dispoziţia tuturor utilizatorilor a acestei infrastructuri, în mod liber şi
nediscriminatoriu.
-Urmărirea sau asigurarea furnizării serviciilor de siguranţă în porturi.
-Asigurarea în permanenţă a adîncimilor minime în bazinele portuare şi la dane şi a
semnalizării pe şenalele de acces în porturi.
-Ţinerea evidenţei muncitorilor portuari care efectuează munca specifică în porturi.
-Ducerea la îndeplinire, prin delegare de competenţă, a unor obligaţii care revin
statului român din acordurile şi convenţiile la care România este parte semnatară.
În vederea îndeplinirii funcţiei de autoritate portuara şi în calitatea sa de
administraţie portuară sau de zonă liberă, APM are următoarele atribuţii şi obligaţii:
-Aplicarea politicilor portuare elaborate de Ministerul Transporturilor .
-Întocmirea planurilor de dezvoltare a porturilor maritime în concordanţă cu politica şi
programele de dezvoltare elaborate de Ministerul Transporturilor şi a regulamentului
portuar.
-Implementarea programelor de dezvoltare a infrastructurilor porturilor maritime.
-Elaborarea sau avizarea studiilor şi proiectelor privind dezvoltarea sau modificarea
infrastructurilor portuare, a proiectelor de dezvoltare şi modernizare a suprastructurilor
portuare, propuse de operatorii economici care îşi desfăşoară activitatea în porturi.
14

-Elaborarea programelor anuale de întreţinere şi reparaţie, de semnalizare, de


dragaj pentru asigurarea adîncimilor minime, cu consultarea operatorilor portuari.
-Coordonarea activităţilor care se desfăşoară în porturile maritime.
-Acordarea de avize sau autorizaţii pentru activităţile de transport naval ori licenţe de
lucru şi permise de acces în zona liberă, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
-Aprobarea desfăşurării de activităţi în porturi, altele decît cele supuse autorizării,
eliberînd permisele de lucru.
-Asigurarea functionalităţii, administrarea, întreţinerea, repararea şi dezvoltarea
infrastructurii de transport naval care i-a fost concesionată şi a patrimoniului propriu,
menţinerea caracteristicilor tehnice minime ale acestora şi punerea lor la dispoziţia
utilizatorilor în mod nediscriminatoriu, în conformitate cu reglementările în vigoare.
-Stabilirea ordinii de intrare a navelor în porturile maritime şi alocarea danelor.
-Urmărirea şi luarea măsurilor necesare pentru ca traficul de mărfuri în porturile
maritime şi modul de depozitare a acestora să nu afecteze siguranţa infrastructurii
portuare, securitatea în porturi şi operarea navelor.
-Coordonarea traficului portuar în perioade aglomerate ca urmare a unor comenzi
guvernamentale şi stabilirea cu operatorii portuari a programelor de încărcare/descarcare a
mărfurilor din nave şi a priorităţilor la intrarea navelor la operare.
-Urmărirea traficului de nave şi de mărfuri în porturi, centralizarea datelor privind
numărul de nave în tranzit şi volumul de marfă tranzitat, volumul de marfă operat, portul de
încărcare/descărcare a mărfurilor, numărul de nave operate şi a datelor privind normele de
operare şi publicarea anuală a acestor date.
-Asigurarea desfăşurării activităţilor privind:
-semnalizarea costieră şi plutitoare pentru navigaţie în porturile maritime şi pe
căile de acces pe mare spre acestea,
-semnalizarea, menţinerea funcţionalităţii şi iluminarea drumurilor de
circulaţie, a pasarelelor şi a intrărilor în porturi,
-semnalizarea în mare largă în zona porturilor Constanţa, Mangalia, Midia şi
Tomis,
-preluarea reziduurilor şi a apelor uzate, a gunoiului şi a resturilor menajere
de la nave.
-Asigurarea asistenţei pentru prevenirea poluării la operarea navelor cu produse
petroliere.
-Urmărirea sau asigurarea furnizării permanente a serviciilor de siguranţă, în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
-Dragajul de întreţinere pentru asigurarea adîncimilor minime de navigaţie în porturi
şi pe şenalele de acces.
-Asigurarea de servicii pentru nave de agrement şi turism nautic şi de servicii pentru
pasageri şi turişti.
-Ţinerea evidenţei muncitorilor portuari care efectuează munca specifică în porturi şi
eliberarea carnetelor de lucru în port.
-Prestarea de servicii cu navele proprii.
-Prestarea de servicii, operaţiuni şi lucrări în scopul îndeplinirii unor obligaţii care
revin statului român din acorduri şi convenţii internaţionale la care România este parte, prin
delegare de competenţă.
15

-Reprezentarea Ministerului Transporturilor în relaţiile cu concesionării


infrastructurii de transport naval sau a serviciilor de siguranţă, în limitele mandatului
acordat de către minister în acest sens, în condiţiile legii.
-Orice alte activităţi necesare realizării scopului pentru care a fost înfiinţată.
Compania poate încheia acorduri sau convenţii cu organisme interne ori
internaţionale şi poate participa la colaborări şi cooperări pe plan naţional sau internaţional,
în domeniul său de activitate. Veniturile proprii ale APM se constituie din:
-Redevenţele/chiriile obţinute din subconcesionarea/închirierea infrastructurii de
transport naval şi a bunurilor proprietate ale APM.
-Redevenţele obţinute din concesionarea serviciilor de siguranţă.
-Tarifele de utilizare a infrastructurii de transport naval şi de furnizare a serviciilor de
siguranţă.
-Tarifele percepute pentru efectuarea activităţilor cuprinse în statut.
Nivelul minim al redevenţelor, chiriilor şi tarifelor se aprobă de Consiliul de
Administraţie al APM. Aceasta are obligaţia de a face publice tarifele şi facilităţile care se
acordă privind plata acestor tarife.
Principalele activităţi care se pot desfăşura sub autorizarea APM, conform CAEN
sînt următoarele:
-Activităţi de dezinfectare şi deratizare, antiseptizare.
-Amararea navelor şi a mărfurilor.
-Ambalare, cîntărire.
-Comerţ cu amănuntul de carburanţi.
-Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate.
-Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate cu vînzare predominantă de
produse nealimentare.
-Comerţ cu ridicata al altor produse.
-Comerţ cu ridicata al altor produse intermediare.
-Comerţ cu ridicata al cerealelor şi seminţelor.
-Comerţ cu ridicata al combustibililor.
-Comerţ cu ridicata al deşeurilor metalice.
-Comerţ cu ridicata al legumelor şi fructelor.
-Comerţ cu ridicata al masinilor pentru industria minieră.
-Comerţ cu ridicata al materialului lemnos.
-Comerţ cu ridicata al metalelor şi minereurilor.
-Comerţ cu ridicata al produselor chimice.
-Comerţ cu ridicata al produselor cosmetice şi de parfumerie.
-Comerţ cu ridicata al produselor din carne.
-Comerţ cu ridicata al produselor din ceramică şi sticlărie.
-Comerţ cu ridicata al produselor din tutun.
-Comerţ cu ridicata al zaharului, ciocolatei şi produselor zaharoase.
-Comerţ cu ridicata de băuturi şi tutun.
-Comerţ cu ridicata de containere pentru transport.
-Comerţ cu ridicata de materiale de construcţii.
-Comerţ cu ridicata specializat al altor alimente inclusiv peşte, crustacee.
-Comerţ cu ridicata al maşinilor agricole, echipamentelor şi furniturilor.
-Comerţ cu ridicata al uleiurilor comestibile.
16

-Comerţ cu ridicata de piese şi accesorii pentru autovehicule.


-Control marfă.
-Depozitare marfă.
-Expediţii internaţionale mărfuri.
-Expediţii marfă.
-Fabricarea betonului.
-Fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale acestora.
-Închirierea bunurilor imobiliare proprii.
-Intermedieri în comerţul cu gaze tehnice.
-Intermedieri în comerţul cu maşini, echipamente industriale, nave şi avioane.
-Manipulări.
-Pachetizare.
-Recuperarea materialelor reciclabile sortate.
-Servicii control marfuri.
-Stivuire.
-Stivuirea mărfurilor.
-Testări şi analize tehnice.
-Transport prin conducte.
-Transport rutier de marfă.
-Transporturi maritime şi costiere de marfă.
-Fabricarea cimentului.
-Îmbuteliere gaze industriale.
-Manipulare la uscat.
-Pregătirea seminţelor în vederea însămînţării.
-Prelucrarea cărnii de pasăre.
-Repararea articolelor fabricate din metal.

1.4. AUTORITATEA RUTIERĂ ROMÂNĂ


Autoritatea Rutieră Română (A.R.R.), este organismul tehnic specializat al
Ministerului Transporturilor pentru transportul rutier, desemnat să asigure, în principal:
-Inspecţia şi controlul, în trafic şi la sediul operatorilor de transport şi al
întreprinderilor, privind îndeplinirea condiţiilor de efectuare a transporturilor rutiere şi
activităţilor conexe acestora.
-Inspecţia şi controlul respectării reglementărilor interne şi internaţionale privind
condiţiile de acces la activitatea de transport rutier, de siguranţă a transporturilor rutiere şi
de protecţie a mediului.
-Acordarea de licenţe de transport şi certificate de transport în cont propriu
operatorilor de transport rutier şi întreprinderilor, precum şi eliberarea de licenţe pentru
activităţi conexe transportului rutier.
-Autorizarea şcolilor de conducători auto.
-Activitatea de registru pentru operatorii de transport şi întreprinderi.
17

-Acordarea certificatelor de pregătire profesională a personalului cu funcţii care


concură la siguranţa rutieră.
-Punerea în aplicare a normelor tehnice şi a reglementărilor specifice transporturilor
rutiere, pe baza împuternicirii date de Ministerului Transporturilor .

1.5. AUTORITATEA FEROVIARĂ ROMÂNĂ


Autoritatea Feroviară Română (AFER) este organizată şi funcţionează potrivit
prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 95/1998 privind înfiinţarea unor instituţii publice în
subordinea Ministerului Transporturilor, modificat prin Ordonanţa Guvernului nr.
21/30.01.2003 aprobată şi modificată prin Legea nr. 238/02.06.2003 şi a Hotărîrii
Guvernului nr. 626/1998 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Feroviare Române.
AFER este instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului
Transporturilor, finanţată integral din venituri extrabugetare, care îşi desfăşoară activitatea
potrivit reglementărilor în vigoare. AFER este organismul tehnic specializat al Ministerului
Transporturilor, desemnat să asigure în principal inspecţia de stat şi controlul de siguranţă
a circulaţiei în transportul feroviar şi cu metroul, activitatea specifica de registru feroviar,
licenţierea operatorilor de transport feroviar, autorizarea şi supravegherea tehnică a
furnizorilor interni de produse şi servicii în domeniul feroviar, organizarea examenelor şi
emiterea atestatelor, certificatelor şi a licenţelor pentru personalul de siguranţă a circulaţiei,
cercetarea evenimentelor şi accidentelor feroviare. Principalele atribuţii sînt următoarele:
-Supraveghează respectarea reglementărilor interne şi internaţionale în transportul
feroviar şi cu metroul.
-Supraveghează respectarea reglementărilor şi instrucţiilor privind siguranţa
circulaţiei, securitatea transporturilor, protecţia mediului şi calitatea serviciilor publice, în
transportul feroviar şi cu metroul.
-Supraveghează respectarea normelor tehnice obligatorii în activităţile de construire,
modernizare, exploatare, întreţinere, reparare şi verificare tehnică a materialului rulant şi a
infrastructurii feroviare.
-Cercetează evenimentele sau accidentele grave, produse în activitatea de transport
feroviar şi cu metroul şi asigură cercetarea celorlalte evenimente sau accidente.
-Elaborează, avizează şi supune spre aprobare Ministerului Transporturilor,
reglementări specifice desfăşurării transportului feroviar în condiţii de securitate, siguranţa
circulaţiei şi calitatea serviciilor.
-Organizează examene şi emite atestate, certificate, licenţe pentru personalul din
transportul feroviar şi cu metroul, care lucrează în siguranţa circulaţiei.
-Efectuează omologarea tehnică de tip a vehiculelor de transport feroviar şi cu
metroul şi de transport urban pe şine.
-Atestă din punct de vedere tehnic materialul rulant în vederea înmatriculării
acestuia.
-Autorizează din punct de vedere tehnic liniile de cale ferată, lucrările de artă
feroviare şi instalaţiile de semnalizare, de control al circulaţiei şi de alimentare cu energie
electrică aferente căii ferate, inclusiv liniile ferate industriale care au acces la infrastructura
feroviară, cu ocazia construirii, modernizării sau reparării capitale a acestora.
-Autorizează din punct de vedere tehnic funcţionarea staţiilor de cale ferată.
18

-Certifică, omologhează materialele, componentele şi echipamentele utilizate la


construirea, repararea, întreţinerea şi exploatarea materialului rulant şi a infrastructurii
feroviare şi după caz elaborează agremente tehnice pentru acestea.
-Elaborează agremente tehnice.
-Efectuează verificări şi încercări de laborator pentru determinarea conformităţii
produselor şi serviciilor din punct de vedere al caracteristicilor şi parametrilor determinanţi
pentru siguranţa circulaţiei, protecţia vieţii şi a mediului înconjurător, aferente transportului
feroviar, cu metroul şi transportului urban pe şine.
-Avizează documentaţiile tehnice pentru construirea sau modernizarea materialului
rulant şi a infrastructurii utilizate în transportul feroviar, cu metroul şi în transportul urban pe
şine.
-Efectuează atestarea profesională de specialitate a personalului care asigură
pregătirea, perfecţionarea şi autorizarea lucrătorilor din siguranţa circulaţiei.
-Autorizează din punct de vedere tehnic agenţii economici care efectuează lucrările
de construcţie, întreţinere şi reparare a elementelor infrastructurii feroviare şi a materialului
rulant şi care certifică sistemele calităţii acestora.
-Autorizează şi supraveghează din punct de vedere tehnic furnizorii interni de
produse şi servicii în domeniul feroviar.
-Autorizează, atestă laboratoarele de încercări precum şi standurile şi dispozitivele
speciale, utilizate la verificarea şi ţinerea sub control a unor caracteristici determinante
pentru securitatea transporturilor feroviare, în procesele de construire, reparare, întreţinere,
revizie tehnică şi exploatare a materialului rulant şi a infrastructurii feroviare.
-Efectuează studii şi cercetări în domeniul feroviar cu prioritate pentru programele
naţionale de cercetare.
-Efectuează instruirea şi atestarea periodică a personalului cu responsabilităţi în
cadrul sistemelor calităţii din unităţile de construire, reparare, întreţinere, revizie tehnică şi
exploatare a materialului rulant şi a infrastructurii feroviare.
-Acordă asistenţă tehnică de specialitate şi efectuează expertize, inspecţii şi recepţii
tehnice în domeniul transporturilor feroviare şi cu metroul.
-Asigură evidenţa şi păstrarea normelor, reglementărilor, specificaţiilor,
instrucţiunilor, metodologiilor, procedurilor şi prescripţiilor aferente domeniului său de
activitate.
-Editează, traduce, multiplică, tipăreşte şi comercializează reglementări tehnice,
publicaţii şi lucrări proprii, specifice domeniului său de activitate.
-Publică periodic lista cuprinzînd persoanele juridice şi fizice cărora AFER le-a
eliberat, le-a retras sau le-a suspendat licenţe, certificate, atestate, documente de
omologare.
-Certifică produse, servicii şi sisteme ale calităţii şi în alte domenii pentru care este
acreditată la nivel naţional sau internaţional.
-Evaluează răspunderea civilă şi capacitatea financiară a operatorilor feroviari.
-Alte atribuţii specifice domeniului său de activitate, date în competenţa sa de către
Ministerul Transporturilor.

7. AUTORITATEA AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ


19

Regia Autonomă „Autoritatea Aeronautică Civilă Română”, în forma în care îşi


desfăsoară activitatea în prezent, a fost înfiinţată prin Hotărârea de Guvern nr.
405/12.08.19931. R.A. „Autoritatea Aeronautică Civilă Română” are ca obiect de activitate
asigurarea aplicării reglementărilor aeronautice naţionale şi supravegherea respectării lor
de către persoanele juridice şi fizice, române sau străine, care desfăşoară activităţi
aeronautice civile ori proiectează sau execută produse pentru aviaţia civilă pe teritoriul
României, precum şi executarea prevederilor înţelegerilor şi acordurilor aeronautice
internaţionale, la care statul român este parte.
R.A. „Autoritatea Aeronautică Civilă Română”, persoană juridică română, cu sediul
în Bucureşti, funcţionează ca regie autonomă de interes public naţional, pe bază de
gestiune economică şi autonomie financiară, desfăşurându-şi activitatea conform
prevederilor Legii Transporturilor, Codului Aerian, hotărârilor şi ordonanţelor
guvernamentale, ordinelor ministrului de resort, deciziilor directorului general şi ale altor
reglementări specifice aplicabile, în vigoare.
În anul 1993, R.A. „A.A.C.R.” alături de autorităţile aeronautice din Cehia, Slovacia şi
Ungaria, a semnat, în numele României, un „Memorandum de Înţelegere” pentru alegerea
prin rotaţie în Consiliul I.C.A.O. 2 a ţărilor pe care acestea le reprezintă şi, ca urmare, în
perioada 1996-1998, România a fost aleasă în Consiliul ICAO. Începând din anul 1996,
România devine membru „EUROCONTROL”3. Aderarea ţării noastre la „Convenţia
Internaţională Eurocontrol privind cooperarea pentru siguranţa navigaţiei aeriene”,
încheiată la 13 decembrie 1960 şi la „Acordul multilateral privind tarifele de rută aeriană”,
semnat la Bruxelles, la 12.02.1981, a fost ratificată de către Parlamentul României prin
Decretul Nr. 353/13.11.1995, publicat în „Monitorul Oficial” al României nr. 112/27.05.1996.
În acest context Autoritatea Aeronautică Civilă Română a devenit un participant activ la
dezvoltarea programului european de implementare armonizată şi convergentă în domeniul
managementului traficului aerian. În ţară Autoritatea Aeronautică Civilă Română asigură
implementarea şi respectarea cerinţelor „Eurocontrol” privind reglementarea siguranţei,
E.S.A.R.R.4, implementarea programelor şi a proiectelor de dezvoltare şi modernizare ale
sistemului A.T.C., controlează bunul mers al activităţilor S.C. „Romatsa” în acest sens,
inclusiv colaborarea cu partea militară, cu accent pe respectarea, prin reglementări civilo-
militare comune, mai ales în managementul traficului aerian, a reducerii riscurilor în ATM,
etc, reprezentând aviaţia civilă română în Comisia NATO pentru managementul traficului
aerian (NATMC), organism specializat pentru asigurarea interfeţei civilo-militare a
Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord.
În luna decembrie 2000 datorită eforturilor susţinute întreprinse de către Autoritatea
Aeronautică Civilă Română, România a obţinut statutul de membru JAA 5 cu drepturi
depline, ceea ce a condus la transpunerea în legislaţia aeronautică naţională şi totodată
implementarea, reglementărilor europene specifice activităţilor de aviaţie civilă privind
certificarea de tip, proiectarea, fabricaţia şi întreţinerea aeronavelor, operaţiunile de zbor şi
licenţierea personalului navigant.

1
R.A. „Autoritatea Aeronautică Civilă Română”, Bucureşti, 2012.
2
I.C.A.O. = Consiliul Asociaţiei Internaţionale a Aviaţiei Civile.
3
Eurocontrol = Acordul European pentru Controlul Siguranţei Aeriene.
4
ESSARR = Planul European de Acţiune Strategică pentru Siguranţă Aeriană.
5
JAA = Joint Aviation Authorities = Autorităţile Aeronautice Civile Reunite.
20

Statutul de membru JAA cu drepturi depline conferă premizele primei integrări


sectoriale a României în structurile europene şi asigură:
1).Implementarea standardelor şi reglementărilor europene în domeniul aviaţiei civile
ca parte a „Acquis-ului Comunitar”, în legislaţia naţională specifică.
2).Facilitarea accesului produselor şi serviciilor de aviaţie româneşti pe piaţa
europeană.
3).Relansarea operatorilor aerieni români în condiţiile concurenţiale din Europa.
Autoritatea Aeronautică Civilă Română a contribuit decisiv la semnarea „Acordului
BASA” (Bilateral Aviation Safety Agreement) 6. Acordul BASA desemnează Autoritatea
Aeronautică Civilă Română ca „Agent Executiv” pentru aplicarea în numele României a
prevederilor „Acordului BASA” încheiat în luna septembrie 2002, între Guvernul României
şi Guvernul Statelor Unite ale Americii pentru promovarea siguranţei în aviaţia civilă.
Domeniul de activitate al Autorităţii Aeronautice Civile Române acoperă aspectele
regulatorii pentru punerea în aplicare şi respectarea cerinţelor standardelor,
reglementărilor, procedurilor, normelor, etc, privind administrarea spaţiului aerian român,
licenţierea personalului aeronautic, efectuarea operaţiunilor aeriene, asigurarea şi
menţinerea continuităţii navigabilităţii, desfăşurarea operaţiunilor de navigaţie aeriană şi a
celor aeroportuare.
Autoritatea Aeronautică Civilă Română prin delegare de competenţă acordată de
către ministerul de resort, în prezent Ministerului Transporturilor , este organismul tehnic
specializat al acestuia, având următoarele atribuţii principalele:
1).Elaborarea proiectelor de reglementări, punerea în aplicare şi asigurarea
respectării reglementărilor aeronautice civile naţionale.
2).Licenţierea personalului aeronautic civil.
3).Certificarea aeronavelor, produselor şi pieselor asociate destinate aeronauticii
civile.
4).Înmatricularea aeronavelor civile, inspecţia şi controlul acestora.
5).Evaluarea, autorizarea şi supravegherea organizaţiilor care desfăşoară activităţi
aeronautice civile în România.
6).Reglementarea şi supravegherea siguranţei operaţiunilor în domeniul
managementului traficului aerian.
7).Analizarea şi avizarea documentaţiei tehnice în cazul proiectelor sau
programelor de dezvoltare/modernizare pentru aeroporturile naţionale, ale proiectelor de
standarde şi reglementări în domeniile aerodromurilor/aeroporturilor şi conexe, precum şi a
condiţiilor de aplicare ale acestora.
8).Asigurarea respectării prevederilor înţelegerilor şi acordurilor aeronautice la care
România este parte.
Obiectivele strategice ale Autorităţii Aeronautice Civile Române, aliniate la „Strategia
aviaţiei civile 2001+” stabilită de către ministerul de resort au fost definite astfel încît să
asigure instaurarea unui cadru regulator corespunzător şi a unui proces de supraveghere
transparent, nediscriminatoriu şi stimulativ pentru toate organizaţiile care desfăşoară
activitaţi în domeniul aeronauticii civile în România. Aceste obiective au în vedere:
-Transpunerea în legislaţia naţională, implementarea, aplicarea şi respectarea
reglementărilor emise de către Autorităţile Aeronautice Civile Reunite (Joint Aviation

6
BASA = Bilateral Aviation Safety Agreement = Acordul Bilateral de Siguranţă Aeriană.
21

Authorities - JAA), organism tehnic specializat asociat Conferinţei Europene pentru Aviaţia
Civilă (European Civil Aviation Conference - ECAC).
-Asigurarea şi menţinerea la nivel european a standardelor de siguranţă în aviaţia
civilă română.
-Aderarea la structurile Agenţiei Europeane pentru Siguranţa Aviaţiei (European
Aviation Safety Agency - EASA). Reglementarea privind înfiinţarea EASA, identificată EC
No. 1592/2002, a fost adoptată de către Parlamentul European în data de 15.07.2002,
publicată în Monitorul Oficial al Uniunii Europene în data de 07.09.2002, a intrat in vigoare
in data de 28.09.2002 şi a devenit operaţională începând cu 28.09.2003. EASA, printr-un
proces de tranziţie monitorizat de Comisia Europeană şi JAA, urmează să preia, într-un
interval de aproximativ 3 ani, toate atribuţiile JAA.
-Atragerea în structurile AACR a personalului cu cea mai înaltă calificare şi
experienţă profesională în domeniul aeronautic.
Obiectivele principale ale Autorităţii Aeronautice Civile Române au fost stabilite în
aşa fel încât să se armonizeze cu obiectivele organismelor aeronautice internaţionale la
care România este parte: ICAO, ECAC, JAA, EUROCONTROL. Astfel Autoritatea
Aeronautică Civilă Română are ca scop atingerea următoarelor obiective principale:
-Asigurarea şi menţinerea standardelor de siguranţă în aviaţia civilă română la nivel
european şi internaţional.
-Continuarea demersurilor în vederea finalizării procesului de integrare sectorială în
structurile aeronautice europene, având în vedere EASA, noua structură a aviaţiei civile a
Uniunii Europene.
-Armonizarea legislaţiei aeronautice naţionale cu cea europeană şi internaţională, în
scopul creării unui mediu optim pentru liberul acces al produselor şi serviciilor româneşti,
inclusiv al personalului, pe piaţa europeană.
-Susţinerea României în eforturile sale de integrare în structurile Comunităţii
Europene şi cele ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).
Pentru atingerea obiectivelor propuse şi îndeplinerea atribuţiilor ce-i revin,
Autoritatea Aeronautică Civilă Română a stabilit o structura organizatorică, similară
autorităţilor aeronautice civile europene, astfel încât să se asigure intercorelări
compartimentale ale activităţilor specifice desfăşurate.
22

CAPITOLUL 2

MANAGEMENTUL COMPANIEI DE NAVIGAŢIE


MARITIMĂ

2.1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE


Compania de Navigatie Maritimã este înfiintatã, organizatã si desfãsoarã o serie de
activitãti pentru transportul mãrfurilor si pasagerilor, pe mãrile si oceanele lumii.
Transporturile de mãrfuri sau pasageri pornesc de la necesitãtile economiei mondiale, dar
scopul principal al înfiintãrii unei companii de navigatie maritimã îl reprezintã eficienta
economicã a investitiei, adicã obtinerea de profit, atît în prezent cît si în perspectivã.
În vederea obtinerii eficientei economice trebuie sã fie cãutate o serie de metode
intensive de rentabilizare si modernizare a transporturilor, metode care aplicate asupra
mijloacelor existente sã conducã la reducerea pierderilor, la obtinerea unui randament
maxim.
Compania de Navigatie Maritimã este consideratã ca o componentã importantã a
economiei unui stat, datoritã faptului cã are un rol foarte important pentru realizarea
exporturilor, cît si a importurilor de mãrfuri, pentru transportul cãlãtorilor si materialului
rulant. Aceasta realizeazã o serie de legãturi între porturi diferite, între tara de origine a
proprietarului navelor si o serie de tãri, din diferite pãrti ale lumii.
Din punct de vedere economic, o Companie de Navigatie Maritimã este o societate
comercialã care presteazã o serie de servicii, în domeniul transporturilor, adicã al circulatiei
mãrfurilor, pentru beneficiari interni si externi, face legãtura între producãtori si
consumatori, indiferent de tipul de marfã, cu ajutorul navelor maritime, pe rute, cãi
navigabile, între porturi diferite.
Din punct de vedere juridic, Compania de Navigatie Maritimã se constituie ca o
firmã, societate comercialã sau intreprindere, care reprezintã asocierea intereselor unor
persoane fizice sau juridice, functioneazã în baza legilor statului national, dar si pe baza
unor reglementãri internationale din domeniul navigatiei.
Personalitatea juridicã este reglementatã prin lege, astfel în aceasta sînt prevãzute:
-modul de asociere,
-modul de înfiintare si obtinere a personalitãtii juridice,
-drepturile si obligatiile societãtii,
23

-drepturile si obligatiile actionarilor, conducãtorilor,


-falimentul sau modul de desfiintare, etc.
Dupã modul de utilizare a navelor, Companiile de Navigatie Maritimã pot fi împãrtite
astfel:
-Companii de Navigatie Maritimã de Linie.
-Companii de Navigatie Maritimã Tramp.
-Companii de Navigatie Maritimã Mixte.
a).În prima categorie de companii, navele efectueazã voiajele pe linii, rute sau relatii
stabilite. Transportul maritim pe „linie“ înseamnã efectuarea voiajelor regulate, între
anumite porturi, dinainte stabilite de cãtre armatori, navlositori, producãtori, beneficiari sau
intermediari.
Prin contracte, aceste linii sînt pãstrate ca rute de navigatie pentru perioade mari de
timp. Acestor contracte li se aplicã reglementãri speciale, juridice, dar si clauze economice
specifice acestui tip de transport.
Particularitãtile acestui tip de transport maritim sînt urmãtoarele:
-Durata voiajului între porturi;
-Durata stationãrii navei în port, adicã timpul pentru:
-încãrcarea navei,
-descãrcarea navei.
-Starea tehnicã a navei;
-Buna stare de navigabilitate;
-Clauze speciale referitoare la:
-întîrzieri la încãrcare/descãrcare si penalitãtile,
-întîrzieri pe timpul transportului si penalitãtile, etc.
-Modalitãtile de platã pentru serviciul prestat (navlul).
b).În Navigatia tramp („vagabond“) navele nu au o rutã stabilitã, sînt trimise pentru
transport pe rute diferite, în functie de marfa disponibilã aflatã într-un port sau altul. În acest
tip de transport rutele de navigatie, navlul si eficienta economicã depind de bursa navlurilor,
de cererea si oferta de transport de pe piata maritimã, de o serie de factori economici,
politici sau de nivelul relatiilor dintre agentii economici sau chiar dintre state.
c).Nici o companie de navigatie nu poate fi înfiintatã numai pentru un anumit tip de
transport. Chiar dacã tendinta actualã este de supra-specializare a navelor, datoritã unei
serii de avantaje considerabile, realitatea pietei maritime a demonstrat cã si cele mai ferme
contracte se pot încheia dezastros, astfel cã navele pot ajunge usor sã intre în categoria
„tramp“.
De asemenea, sînt nave care dupã un anumit numãr de voiaje tramp, pot fi
contractate pe o anumitã linie. De aceea, în cadrul unei Companii de Navigatie Maritimã
trebuie luate în considerare toate variantele, în functie de evolutia pietei maritime.

2.2. STRUCTURA MANAGERIALÃ A UNEI COMPANII


DE NAVIGAŢIE MARITIMÃ CONSTITUITÃ CA
SOCIETATE COMERCIALÃ PE ACŢIUNI
24

2.2.1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE


Conform legislatiei nationale actuale Compania de Navigatie Maritimã constituitã ca
o societate comercialã pe actiuni trebuie sã rãspundã caracteristicilor transportului maritim,
scopului pentru care a fost înfiintatã, pentru desfãsurarea în conditii optime a activitãtilor la
sediul acesteia, dar si la bordul navelor.
La societatea comercialã pe actiuni indiferent de natura capitalului, Adunarea
Generalã a Actionarilor (A.G.A.) este aceea care hotãrãste asupra urmãtoarelor aspecte:
-Directiile strategice de actiune ale companiei.
-Verificarea si aprobarea bilantului contabil.
-Stabilirea fondurilor companiei pentru:
-investitii,
-dezvoltare,
-rezervã,
-plata dividendelor.
-Alegerea Consiliului de Administratie sau a conducerii companiei.
Adunãrile generale pot fi ordinare sau extraordinare, cea ordinarã se întruneste în
cel mult 3 luni de la încheierea anului financiar. Conform contractului de societate si
statutului, Adunarea generalã ordinarã este obligatã:
-sã asculte raportul administratorilor si al cenzorilor,
-sã discute, sã aprobe sau sã modifice Bilantul Contabil,
-sã fixeze suma dividendelor,
-sã adopte o hotãrîre în privinta gestiunii administratorilor,
-sã aleagã administratorii si cenzorii,
Adunarea generalã extraordinarã se întruneste ori de cîte ori este nevoie pentru:
-prelungirea duratei societãtii,
-schimbarea obiectului de activitate al societãtii sau adãugarea de noi activitãti,
-schimbarea formei de societate,
-mãrirea capitalului social sau micsorarea acestuia,
-dizolvarea anticipatã a societãtii,
-emisiunea de obligatiuni,
-alte probleme care impun adoptarea unor hotãrîri deosebit de importante pentru
viitorul companiei.
În practica transporturilor maritime Companiile de Navigatie pot fi administrate de
cãtre unul sau mai multi administratori. Cînd sînt mai multi administratori se constituie un
Consiliu de Administratie, iar atunci cînd este un singur administrator acesta este
considerat Administrator Unic. Consiliul de Administratie poate delega o parte din puterile
sale unui Comitet de Directie alcãtuit din membrii alesi dintre administratori. În Consiliului
de Administratie deciziile se adoptã cu majoritatea de voturi, iar cele ale Comitetului de
Directie se adoptã pe baza majoritãtii absolute a voturilor membrilor sãi. În cadrul
Consiliului de Administratie se alege un presedinte, acesta poate sã fie si director general,
care poate sã conducã si Comitetul de Directie.
Comitetul de Directie are urmãtoarele atributii:
-Sã prezinte la sedinta Consiliului de Administratie registrul sãu de decizii.
-Sã rãspundã pentru toate deciziile luate de cãtre directori, toate actele înfãptuite de
cãtre conducere sau angajati.
25

-Sã informeze Consiliul de Administratie despre toate abaterile constatate.


-Sã prezinte rapoarte despre operatiile executate si altele.
La sedintele Consiliului de Administratie este convocatã si Comisia de Cenzori care
are urmãtoarele atributii:
-Sã supravegheze modul de conducere si de gestionare a companiei.
-Sã verifice Bilantul Contabil si Contul de Profit si Pierderi, dacã acestea sînt legal
întocmite si corespund cu registrele de evidentã contabilã sau de gestiune.
-Sã verifice dacã a fost efectuatã corect evaluarea patrimoniului companiei pentru
întocmirea bilantului si a celolalte documente.
Membrii Comisiei de Cenzori au o serie de obligatii astfel:
-sã efectueze în fiecare lunã, inopinant, inspectii ale caseriei,
-sã verifice existenta titlurilor sau a valorilor care sînt în proprietatea companiei sau
au fost primite de la terti sub forma de gaj, cautiune sau depozite,
-sã convoace Adunarea generalã ordinarã sau extraordinarã dacã aceasta nu a fost
fãcutã de cãtre administratori,
-sã urmãreascã aplicarea legii în toate actiunile, demersurile si hotãrîrile companiei,
-sã urmãreascã îndeplinirea clauzelor sau a prevederilor contractului de societate de
cãtre administratori,
-sã aducã la cunostiinta administratorilor orice fel de nereguli constatate în
administrarea companiei sau despre încãlcarea dispozitiilor legale si statutare, iar atunci
cînd situatia o impune sã le aducã la cunostiinta Adunãrii Generale a Actionarilor.

2.2.1. ORGANIGRAMA COMPANIEI DE NAVIGAŢIE MARITIMÃ


SOCIETATE COMERCIALÃ PE ACŢIUNI
Compania de Navigatie Maritimã constituitã ca o societate comercialã pe actiuni
trebuie sã rãspundã caracteristicilor transportului maritim, scopului pentru care a fost
înfiintatã, pentru desfãsurarea în conditii optime a activitãtilor, la sediul acesteia dar si la
bordul navelor. La societatea comercialã pe actiuni, indiferent de natura capitalului,
Adunarea Generalã a Actionarilor este aceea care hotãrãste asupra urmãtoarelor aspecte:
-Directiile strategice de actiune ale companiei.
-Verificarea si aprobarea bilantului contabil.
-Stabilirea fondurilor companiei pentru:
-investitii sau dezvoltare,
-rezervã,
-dividende.
-Alegerea Consiliului de Administratie.
Adunãrile generale pot fi ordinare sau extraordinare, cea ordinarã se întruneste în
cel mult 3 luni de la încheierea anului financiar. Conform contractului de societate si
statutului, Adunarea generalã ordinarã este obligatã:
-sã asculte raportul administratorilor si al cenzorilor,
-sã discute, sã aprobe sau sã modifice bilantul contabil,
-sã fixeze suma dividendelor,
-sã adopte o hotãrîre în privinta gestiunii administratorilor,
-sã aleagã administratorii si cenzorii,
26

Adunarea generalã extraordinarã se întruneste ori de cîte ori este nevoie pentru:
-prelungirea duratei societãtii,
-schimbarea obiectului de activitate al societãtii sau adãugarea de noi activitãti,
-schimbarea formei de societate,
-mãrirea capitalului social sau micsorarea acestuia,
-dizolvarea anticipatã a societãtii,
-emisiunea de obligatiuni,
-alte probleme care impun adoptarea unor hotãrîri deosebit de importante pentru
viitorul companiei.
În practica transporturilor maritime companiile de navigatie pot fi administrate de
unul sau mai multi administratori. Cînd sunt mai multi administratori se constituie un
Consiliu de Administratie, iar atunci cînd este un singur administrator acesta este
considerat Administrator unic. Consiliul de Administratie poate delega o parte din puterile
sale unui Comitet de Directie, alcãtuit din membrii alesi dintre administratori. În cadrul
Consiliului de Administratie deciziile se adoptã cu majoritatea de voturi, iar cele ale
Comitetului de Directie se adoptã pe baza majoritãtii absolute a voturilor membrilor sãi. În
cadrul Consiliului de Administratie se alege un presedinte care poate sã fie si director
general. Acesta poate sã conducã si Comitetul de Directie. Comitetul de Directie are
urmãtoarele atributii:
-Sã prezinte la sedinta Consiliului de Administratie registrul sãu de decizii.
-Sã rãspundã pentru toate deciziile luate de cãtre directori, toate actele înfãptuite de
cãtre conducere sau angajati.
-Sã informeze Consiliul de Administratie despre toate abaterile constatate.
-Sã prezinte rapoarte despre operatiile executate si altele.
La sedintele Consiliului de Administratie este convocatã si Comisia de Cenzori, care
are urmãtoarele atributii:
-Sã supravegheze modul de conducere si de gestionare a companiei.
-Sã verifice Bilantul contabil si contul de profit si pierderi, dacã acestea sînt legal
întocmite si corespund cu registrele de evidentã contabilã sau de gestiune.
-Sã verifice dacã a fost efectuatã corect evaluarea patrimoniului companiei, pentru
întocmirea bilantului si a celolalte documente.
Membrii Comisiei de Cenzori au o serie de obligatii astfel:
-sã efectueze în fiecare lunã, inopinant, inspectii ale caseriei,
-sã verifice existenta titlurilor sau a valorilor care sînt în proprietatea companiei sau
au fost primite de la terti (gaj, cautiune sau depozite),
-sã convoace Adunarea generalã ordinarã sau extraordinarã dacã aceasta nu a fost
fãcutã de cãtre administratori,
-sã urmãreascã aplicarea legii în toate actiunile, demersurile si hotãrîrile companiei,
-sã urmãreascã îndeplinirea clauzelor sau a prevederilor contractului de societate,
de cãtre administratori,
-sã aducã la cunostinta administratorilor orice fel de nereguli constatate în
administrarea companiei sau despre încãlcarea dispozitiilor legale si statutare, iar atunci
cînd situatia o impune sã le aducã la cunostinta Adunãrii Generale a Actionarilor.
Organigrama unei companii de navigatie maritimã la nivel superior, model pentru
perioada 2003-2005, se prezintã ca în figura 2.1.
27

ADUNAREA GENERALÃ A
ACTIONARILOR
COMISIA DE
CENZORI

PRESEDINTE
DIRECTOR
GENERAL

DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR


SIGURANTÃ EXPLOATARE FINANCIAR MARKETING
NAVE

PERSOANA SERVICIUL SERVICIUL SERVICIUL


DESEMNATÃ EXPLOATARE SI FINANCIAR NAVLOSIRI
LOGISTICÃ CONTABIL

RESPONSABIL SERVICIUL
SECURITATE NAVE MARKETING

Fig. 2.1. Varianta organigramei în perioada 2003-2005.

2.3. STRUCTURA MANAGERIALÃ A UNEI COMPANII DE


NAVIGAŢIE MARITIMÃ SOCIETATE COMERCIALÃ CU
RÃSPUNDERE LIMITATÃ

2.3.1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE

Conform legislatiei actuale Compania de Navigatie Maritimã constituitã ca societate


comercialã cu rãspundere limitatã, se deosebeste de societatea comercialã pe acţiuni prin
urmãtoarele aspecte:
-Numãrul asociatilor nu poate fi mai mare de 50 de persoane.
-Poate fi înfiintatã de cãtre o singurã persoanã.
-Capitalul social necesar pentru înfiintare este mai mic.
-Administratorii pot fi asociati sau neasociati.
28

-Rãspunderea asociatilor este limitatã la valoarea patrimoniului social.


-Votul depinde de pãrtile sociale ale asociatilor.
-Nu se mai alege Consiliul de Administratie în cazul unui asociat unic.
-Numãrul de persoane angajate este mult mai mic.
-Sarcinile care revin angajatilor sînt numeroase, pot avea rãspunderi în douã sau
mai multe domenii de activitate.
La societatea cu rãspundere limitatã, cu un anumit numãr de asociati, cuprins între 2
si 50 de persoane, modul de administrare se realizeazã similar cu cel de la societãtile
comerciale pe actiuni, cu diferenta cã organul suprem de conducere îl reprezintã Adunarea
Generalã a Asociatilor (A.G.As). Aceasta are urmãtoarele competente:
-Aprobã Bilantul Contabil.
-Dispune de repartizarea beneficiului.
-Alege, revocã sau descarcã de activitate pe administratori sau cenzori.
-Modificã statutul societãtii.
-Mãreste sau micsoreazã capitalul social.
-Dispune urmãrirea în justitie a administratorilor sau cenzorilor, etc.
Pe piata maritimã mondialã actualã existã un numãr foarte mare de societãti
comerciale cu rãspundere limitatã, înfiintate pentru a administra o singurã navã, adicã o
navã reprezintã o firmã. Armatorii au adoptat o astfel de solutie datoritã unor motive
complexe, de multe ori în urma unor situatii grave petrecute în legãturã cu unele nave
pentru:
-diminuarea riscurilor arestãrii celorlalte nave, în urma unor litigii, aceasta provocînd
mari pierderi,
-înfiintarea unor societãti comerciale în tãrile care acordã pavilioane de
complezentã, pentru evitarea plãtilor de impozite si taxe mari,
-evitarea dublei impuneri, dacã nu existã acorduri încheiate între state, etc.

2.3.2. ORGANIGRAMA COMPANIEI DE NAVIGATIE MARITIMÃ,


SOCIETATE CU RÃSPUNDERE LIMITATÃ

Organizarea Companiei de Navigatie Maritimã, societate cu rãspundere limitatã,


este mult simplificatã fatã de compania organizatã ca societate pe actiuni, astfel o serie de
departamente sau sectii sînt reduse la nivelul unui birou sau chiar la un singur angajat,
care rãspunde de problemele domeniului respectiv.
O variantă folosită în perioada anilor ’80-’90 este prezentată în figura 2.2.
Organigrama unei astfel de companii cuprindea urmãtoarele functii:
-Adunarea Generalã a Asociatilor.
-Presedintele Companiei.
-Administratorul Unic sau Directorul General.
-Directorul de Exploatare Nave (Tehnic).
-Directorul Economic.
-Directorul de Resurse Umane.
Toate aceste functii sînt înscrise în Regulamentul de Organizare si Functionare,
departamentele erau structurate si organizate astfel:
29

-Departamentul de Exploatare a Navelor, care avea urmãtoarele sectii:


-exploatare nave,
-navlosiri,
-juridic (litigii).

ADUNAREA GENERALÃ A
ASOCIATILOR

PRESEDINTE

ADMINISTRATOR
UNIC

DIRECTOR
GENERAL

DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR


EXPLOATARE TEHNIC ECONOMIC RESURSE
NAVE UMANE

SERVICIUL SERVICIUL
SERVICIUL TEHNIC FINANCIAR SERVICIUL
EXPLOATARE ANGAJÃRI
SERVICIUL SERVICIUL
SERVICIUL REPARATII CONTABIL SECRETARIAT
NAVLOSIRE

SERVICIUL SERVICIUL
APROVIZIONARE DECONTURI OFICIUL DE
OFICIUL CALCUL
JURIDIC

Fig.2.2. Organigramă din perioada anilor ’80-’90.

-Departamentul Tehnic, care avea în componentã:


-serviciul tehnic,
-serviciul reparatii,
-serviciul aprovizionare.
-Departamentul Economic (Financiar) cu urmãtoarele servicii:
-financiar,
-contabil,
-serviciul deconturi.
-Departamentul Resurse Umane putea sã cuprindã:
-serviciul angajãri echipaje,
-secretariatul,
-oficiul de calcul.
30

În prezent datoritã restrictiilor impuse de Codul ISPS, companiile au suferit o serie


de modificări ale structurii organizatorice, un model este prezentat în figura 2.3.

ASOCIAT UNIC

DIRECTOR SECRETARIAT

AGENT OPERARE PERSOANA RESPONSABIL


DESEMNATÃ SECURITATE

NAVA

Fig.2.3. Model de structura organizatorică pentru perioada 2008-2010.


31

CAPITOLUL 3

MANAGEMENTUL FIRMELOR CONEXE


TRANSPORTULUI MARITIM

3.1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE


În domeniul transporturilor maritime îşi desfăşoară activitatea societăţi comerciale,
care prestează o serie de servicii pentru armatori şi navlositori, în afara celor care se ocupă
direct de încărcarea sau descărcarea navelor, denumite generic „operatori portuari”.
Principalele tipuri de societăţi comerciale care se încadrează în categoria denumită
generic „firme conexe” sînt următoarele:
-Societăţile, agenţiile sau firmele de crewing, avînd ca obiect principal de activitate
plasarea personalului navigant la companiile de navigaţie maritimă din ţară şi străinătate.
-Societăţile de brokeraj maritim, care se ocupă de căutarea navelor pentru
navlositori sau cu căutarea mărfurilor pentru armatori.
-Societăţile de agenturare a navelor, care se ocupă de problemele administrative,
comerciale sau cu aprovizionarea navelor.
-Societăţile de remorcaj, pilotaj sau cheiaj. Acestea au ca obiect de activitate
remorcarea, pilotajul sau legarea navelor la cheu.
-Societăţile de draft-survey, care se ocupă cu măsurarea cantităţilor de marfă de la
bord.
-Firme de transport intern în port, de depozitare, logistică şi distribuţie, etc.

3.2. MANAGEMENTUL FIRMEI DE CREWING


Pentru a putea desfăşura activităţile în domeniul plasării personalului navigant,
societatea comercială pentru prestări servicii în acest domeniu trebuie să obţină toate
autorizaţiile şi acreditarea de la Ministerul Transportului şi de la Autoritatea Navală
Română. Acestea pot să obţină certificarea ISO 9001:2000, de la societăţile de certificare,
32

care acreditează acest gen de societăţi în conformitate cu standardele managementului


calităţii. De asemenea pot să fie auditate de către companiile de navigaţie cu care
colaborează, în conformitate cu cerinţele Codului ISM, pe care acestea îl au implementat la
companie şi la nave sau cu cerinţele asociaţiilor de armatori din care fac parte.
Societăţile comerciale de plasare a personalului navigant sînt firme din domeniul
prestării de servicii, care în Romania sînt clasificate conform Codul CAEN 7 astfel:
-Cod CAEN 781 Activităţi ale agenţiilor de plasare a forţei de muncă:
-7810 Activităţi ale agenţiilor de plasare a forţei de muncă.
-Cod CAEN 782 Activităţi de contractare, pe baze temporare, a personalului:
-7820 Activităţi de contractare, pe baze temporare, a personalului.
-Cod CAEN 783 Servicii de furnizare şi management a forţei de muncă:
-7830 Servicii de furnizare şi management a forţei de muncă.
În continuare va fi prezentată o societate comercială cu activitate de plasare a
personalului navigant, cunoscute sub denumirea de „firme sau agenţii de crewing”.
Societatea comercială „DC” S.R.L. a fost înfiinţată în anul 2005 ca rezultat al „experienţei
acumulate de-a lungul ultimilor ani în domeniul maritim” de către managerii acesteia. Sediul
juridic şi biroul firmei este în Constanta. S.C. „DC” SRL are toate autorizaţiile şi acreditarea
de la Ministerul Transportului şi de la Autoritatea Navală Română.
Scopul declarat al firmei este „de a furniza servicii de calitate clienţilor noştrii care au
toată convingerea în abilităţile noastre de a recruta personal maritim în numele lor, lasîndu-
le libertatea de a se concentra asupra altor aspecte operaţionale ale navei”. „Obiectivul
nostru este de a menţine standarde ridicate la recrutarea de personal maritim,
selecţionarea acestora în conformitate cu cerinţele clienţilor nostri”. Principalele obiective
ale firmei sînt orientate spre furnizarea către parteneri a unor servicii de recrutare de cea
mai bună calitate şi de a plasa personal maritim foarte bine pregătit şi experimentat astfel:
-Să fie certificaţi în conformitate cu standardele internaţionale ale Convenţiei IMO-
STCW 1995.
-Să fie apţi din punct de vedere medical, iar vizita medicală are loc într-o clinică
autorizată special pentru marinari.
-Să aibă bune cunoştinţe de limba engleză.
-Să aibă o bună experienţă la bordul navelor.
-Să aibă cursurile IMO conforme funcţiilor pentru care sînt pregătiţi.
Politica firmei este să asigure:
-siguranţă, eficienţă şi rapiditatea serviciilor firmei,
-conformitatea cu toate regulile şi standardele naţionale şi internaţionale,
-costuri competitive.
Organigrama firmei este prezentată în figura 3.1.

GENERAL MANAGER

HUMAN
FINANCIAL CREWING RESOURCES
DIRECTOR OPERATOR MANAGER

7
CAEN = Clasificarea activităţilor din economia naţională.
33

ASSISTANT ASSISTANT
MANAGER MANAGER
Fig. 3.1. Organigrama firmei.
Serviciile pe care le prestează firma sînt următoarele:
1).Recrutarea de personal maritim. S.C. „DC” SRL oferă o multitudine de servicii.
Activităţile din cadrul firmei sînt următoarele:
-Selecţia şi recrutarea ofiţerilor şi marinarilor, a celor mai bine pregătiţi şi
experimentaţi.
-Oferirea serviciilor de calitate şi cu costuri competitive.
-Asigurarea transportulului marinarilor de la domiciliul acestora, la cel mai apropiat
aeroport international, pentru a pleca în voiaj.
-Flexibilitate şi adaptabilitate la cerinţele partenerilor firmei.
-Prestarea serviciilor de „ticketing”, de obţinere şi eliberare a vizelor pentru marinari.
-Asigurarea vizitei medicale în cadrul unei clinici recunoscute internaţional, pentru a
asigura recunoaşterea actelor medicale ale personalului navigant.
-Asistarea marinarilor şi a partenerilor firmei pentru înregistrarea şi obţinerea
certificatelor, în funcţie de pavilionul navelor.
-Planificarea plecărilor în voiaje a personalului navigant.
2).Verificarea capacităţilor profesionale ale navigatorilor. În cadrul firmei se
desfăşoară o activitate laborioasă de recrutare, verificare şi analiză a capacităţilor
personalului navigant astfel:
-Recrutarea personalului.
-Programarea la interviu.
-Interviul.
-Verificarea documentelor şi certificatelor.
-Verificarea cunoştinţelor şi a experienţei la bordul navelor.
-Verificarea referinţelor personalului.
-Selecţionarea celor mai buni ofiţeri şi marinari.
-Angajarea celor selecţionaţi.
Firma urmăreşte alegerea celor mai buni ofiţeri şi marinari, care să presteze cele
mai bune servicii la bordul navelor maritime ale partenerilor firmei.
3).Recrutarea de personal specializat pentru proiecte on/offshore în diferite
domenii de activitate. Firma furnizează clienţilor săi diferite servicii de recrutare pentru:
-Industria Petrolului si a Gazelor.
-Petrochimie.
-Energetică nucleară.
-Telecomunicaţii, etc.
4).Baza de date a firmei. Firma are o bază de date care conţine informaţii complete
despre:
a).Personalul navigant astfel:
-Marinari.
-Ospătari.
-Motorişti.
-Fitteri.
-Electricieni.
-Ofiţeri de punte, mecanici şi electricieni.
34

-Şefi mecanici.
-Comandanţi.
b).Personal pentru on/offshore astfel:
-Ingineri.
-Specialisti.
-Maistri.
-Administratori.
-Consultanţi în domeniile: Commissioning, Proiectare, Construcţii Navale, Manageri
de Proiecte, etc.
Această bază de date este în format electronic, ceea ce permite actualizarea
permanentă. Cu ajutorul acesteia pot fi găsiţi şi angajaţi cei mai buni ofiţeri şi marinari.
Tot în baza de date a firmei se ţine evidenţa:
-Cursurilor I.M.O. pe care trebuie să le urmeze personalul, pentru angajarea la
anumite tipuri de nave.
-Datei de expirare a cursurilor I.M.O., pentru brevetaţi şi ne-brevetaţi.
-Programelor de verificare şi testare, conforme cu cerinţele IMO-STCW 1995 şi
amendamentelor ulterioare.

3.3. MANAGEMENTUL FIRMEI DE BROKERAJ MARITIM


Activitatea de brokeraj maritim este una foarte importantã pentru companile de
navigatie maritimã care au navele disponibile pentru transport, care constituie asa-numita
navigatie „tramp”. Societãtile comerciale cu activitate de brokeraj, adicã de angajare a
navelor maritime se încadreazã în Codul CAEN astfel:
-Cod CAEN: 522 Activitati anexe pentru transporturi.
-5222: Activitati de servicii anexe transporturilor pe apa.
Societatea comercialã „TSL” SRL oferă servicii complete de transport mărfuri din şi
înspre orice destinaţie din lume. Aceasta este la dispoziţia clienţilor pentru a facilita orice tip
de transport maritim, fluvial, feroviar şi rutier, oferind întotdeauna soluţia optimă pentru ca
mărfurile clientilor să ajungă în siguranţă în orice colţ al lumii.
Societatea este specializatã în brokeraj maritim pentru angajarea de spaţiu de
transport pe nave maritime şi fluviale, atît pentru transportul convenţional, cît şi
containerizat.
Firma este specializatã în managementul, planificarea şi repartizarea transporturilor
de mărfuri din import sau pentru export, are personal calificat si cu experienţă în domeniul
brokerajului de transporturi.
Politica principalã a firmei o reprezintã oferirea unui „preţ foarte convenabil” şi îsi
propune satisfacerea tuturor clienţilor, de la cei neiniţiaţi în domeniul exporturilor sau
importurilor de mărfuri, până la ‚cei mai pretenţioşi clienţi”.
Serviciile oferite de firma „TSL” sînt urmãtoarele:
-Transport maritim containerizat „door to door services”.
-Transport marfa vrac.
35

-Transport marfa paletizata.


-Transporturi agabaritice.
-Transporturi rutiere.
-Transporturi fluvial.
-Transport feroviar.
-Consultanta pentru efectuarea formalitatilor vamale de import si export.
-Pregatirea documentatiei pentru indeplinirea conditiilor de import al altor state.
-Descarcare/incarcare marfuri de la nava, depozitarea marfa.
a).Export transport containerizat. Acesta este orientat pe exportul din România
spre S.U.A. şi tari din Europa, indiferent de volum, greutate, tip de marfă, destinaţie finală,
în sistem „full-container” sau „groupage”. Pentru transporturile maritime firma poate pune la
dispoziţia clientilor containere de 20’ şi 40’, după cum urmează:
-Pentru sistemul „full-container” serviciul conţine următoarele:
-punerea la dispoziţie a containerului gol,
-preluarea containerului pe roţi,
-operaţiuni terminal port încărcare,
-formalităţi vamale export,
-încărcare container navă,
-transport maritim,
-descărcare lot marfă din container în port destinaţie,
-formalităţi vamă import,
-livrare lot marfă la destinatar.
Toate acestea sînt oferite în funcţie de condiţiile de livrare pe care clientii le au cu
destinatarii mărfurilor.
-Pentru sistemul „groupage-container” serviciul conţine următoarele:
-ridicarea/preluarea containerului pe roţi,
-încărcarea mărfii în container, etc.
b).Import mãrfuri diferite. Acest tip de serviciu constã în cãutarea de mãrfuri pentru
import din Europa si tãrile din zona Orientului Apropiat. Serviciile firmei se adresează unei
game variate de mărfuri, mai puţin cele de tipul: lichide, petroliere, animale. Tipul de
transport cuprinde încărcări „full-cargo” şi „part-cargo”.
În plus firma oferã şi asistenţa prin agenţii din Portul Constanţa cu privire la
modalitatea de descărcare a mărfurilor, depozitare şi agenturare portuară.
c).Asistenţă vamală. Acest serviciu se acordă clienţilor în următoarele cazuri:
-Întocmirea de documente privind originea mărfurilor în ţările de unde se efectuează
importurile.
-Tranzitări pe teritoriul României în funcţie de destinaţia finală.
-Depozitări şi manipulări în punctele vamale din Italia şi România.
-Obţinerea de documente cu regim special pentru vama română.
Pentru execuţia acestor servicii prestaţia tarifară se regăseste în cadrul contractului
de transport pentru loturile de marfă transportată sau separat dacă se constituie ca obiect
aparte al prestărilor de servicii către clienti.
36

3.4. MANAGEMENTUL FIRMEI DE AGENTURARE A


NAVELOR
Societãtile comericale cu activitate de agenturare a navelor se încadreazã în Codul
CAEN astfel:
-Cod CAEN: 522 Activitati anexe pentru transporturi.
-5222: Activitati de servicii anexe transporturilor pe apa.
Societatea Comercialã „KS” S.R.L. a fost înfiintatã în anul 1998 avînd sediul în
Constanta, cu capital integral privat. Activitatile principale ale companiei sînt urmãtoarele:
1).Aprovizionarea navelor. Aceastã activitate cuprinde:
-Efectuarea formalitãtilor vamale pentru aprovizionarea navelor si alte servicii.
-Sevicii de aprovizionare a navelor, livrarea de produse tehnice, produse alimentare
si apã potabilã.
-Organizarea aprovizionãrii navelor cu combustibili si lubrifianti.
-Efectuarea livrãrilor de piese de schimb pentru diverse reparatii curente la nave.
-Livrarea si verificarea echipamentelor de salvare si protectie in timp util (preluarea
si livrarea de la/la nave cu transportul firmei), etc.
Societatea ofera o gama variata de servicii legate de aprovizionarea navelor
maritime si fluviale, cu produse livrate din depozite sau la comanda. Experienta firmei
acumulatã în timp permite departamentului de aprovizionare sã rezolve eficient orice
problemã legatã de aprovizionare.
Toate aprovizionãrile cu alimente si produse tehnice sînt efectuate si livrate în timpul
cerut de navã atît în danã cît si la radã. Produsele livrate corespund standardelor în
vigoare. Serviciile de aprovizionare includ:
-Livrarea de produse alimentare si apa potabila la nave.
-O gama variata de produse tehnice cum sînt:
-vopsele navale si degresanti,
-produse chimice,
-detergenti pentru menaj si intretinere sanitara,
-lavete, etc.
-Piese de schimb pentru motoare, compresoare, pompe si instalatii frigorifice.
-Produse metalurgice, tabla neagra si zincata, materiale de amarare si fixare, cabluri
si parame metalice, lanturi si ancore.
-Produse de incendiu si salvare, aparate de respirat, instinctoare, costume de
pompier, topoare, funii de siguranta.
-Imbracaminte si incaltaminte P.S.I.
-Aparate de sudura si electrozi, instrumente si piese pentru lacatusi si tamplari.
-Instalatii sanitare.
-Parame si franghii navale.
-Registre navale, cataloage, harti de navigatie, produse de papetarie si birotica,
drapele diverse tari.
37

-Produse electrice si electrocasnice (cabluri, sigurante, contoare, prize navale,


intrerupatoare, panouri electrice, diverse aparate electrice de masurat), sisteme de iluminat
(proiectoare, lampi, becuri de navigatie).
-Radioaparatura (statii de emisie/receptie, antene, comutatoare), instrumente de
navigatie.
-Generatoare de curent, transformatoare, motoare electrice.
Livrarea produselor si prestarea serviciilor se poate efectua in poturile Constanta,
Midia si Mangalia cu transportul firmei. Se efecteazã toate formalitatile necesare pentru
livrarea produselor. De asemenea firma poate livra piese de schimb si poate organiza
diverse reparatii la nave (suduri, instalatii electrice, sanitare, instalatii de incendiu,
depanare motoare principale si auxiliare, motoare electrice).
Societatea detine spatiu de depozitare oferind o gama variata de produse. Datorita
specialistilor calificati este pregãtitã pentru a îndeplini orice solicitare de orice complexitate
în cel mai scurt timp posibil.
Societatea oferã preturi competitive si discounturi, de asemenea foloseste forme de
plata „relaxatã”, acestea constituind factori care au atras clientii firmei.
2).Servicii de expeditie si transport marfuri. Firmã desfãsoarã urmãtoarele
activitãti:
-Intermedierea transportului de mãrfuri pe cale feratã, auto si maritim, intern si
international.
-Expedierea mãrfurilor pentru export/import si tranzit care trec prin porturile
romanesti.
3).Agenturarea navelor. Activitatea constã în:
-Agenturarea navelor în porturile Constanta, Midia si Mangalia.
-Toate serviciile companiei sînt licentiate, iar lucrarile efectuate sînt însotite de toate
certificatele necesare. Societatea „KS” SRL este formatã de specialisti, bine pregatiti, care
au o vasta experienta in domeniul serviciilor si transportului naval.
-Asigurarea serviciilor permanente, 24 din 24 ore, promtitudinea executarii precum si
relatiile bune cu autoritatile portuare, vamale, politie de frontierã si cu alte autoritati de stat.
-Rezolvarea cu success a problemelor maritime si administrative ale navelor
partenerilor.
Agenturarea navelor este asiguratã de agenti calificati cu o vasta experientã în
domeniu, efectuînd o gamã variatã de servicii navelor sosite în porturile românesti.
Departamentul de agenturare al companiei noastre vine in intampinarea cerintelor oricarui
tip de navã aflatã în porturile românesti la Marea Neagrã: Constanta, Agigea, Mangalia si
Midia oferind urmatoarele servicii :
-Agenturarea navelor conform solicitarii armatorului/navlositorilor.
-Asistenta la acostare, formalitati vamale, de frontiera, libera practica.
-Supravegherea si asigurarea operatiunilor de incarcare/descarcare.
-Informarea permanenta si comunicarea in timp util.
-Tinerea sub control a cheltuielilor navelor in port.
-Organizarea de reparatii, aprovizionarea cu combustibil, produse alimentare si
materiale tehnice.
-Livrare de apa potabila la cheu sau cu barja in danele neaccesibile sau în radã.
-Repatrierea/imbarcarea echipajului, preluare si transport la destinatie, formalitati
vamale si de frontiera.
38

-Asigurarea serviciilor medicale.


-Intocmirea tuturor formalitatilor de plecare.
4).Consultanta maritimã. Societatea oferã urmãtoarele servicii de consultantã
maritimã astfel:
-Consultantã financiarã maritimã: identificarea posibilitãtilor de
optimizare/îmbunãtãtire a sistemului de reducere a cheltuielilor si de crestere a încasãrilor.
-Studii de fezabilitate în investitii în domeniul maritim si portuar.
-Sprijin în negocierea contractelor de afaceri sau a celor cu specific maritm.
-Brokeraj.
-Studii privind piata reparatiilor de nave, piata navlosirilor, piata vînzãrilor de nave si
echipamente navale, portuare de tipul: salupe, barje, remorchere si împingãtoare,
echipamente de operare portuarã.
39

CAPITOLUL 4

MANAGEMENTUL SOCIETĂŢII COMERCIALE


PORTUARE

4.1. PREZENTAREA UNUI TERMINAL PETROLIER


S.C. „Alfa Oil” este o societate comercială pe acţiuni care este specializată în
vehicularea ţiţeiului, a produselor petroliere şi petrochimice lichide, a altor produse şi
materii prime în vederea importului, exportului sau a tranzitului. Aceasta are unul dintre cele
mai mari terminale din zona Mării Negre.
Aceasta a fost înfiinţatã în anul 1990 pe baza legii nr.31/1990, prin Hotărîrea
Guvernului nr. 1200/12.11.1990, ca societate pe acţiuni cu capital mixt.
Avantajele societăţii sînt date de poziţia sa strategicã astfel:
-Este terminal la mare.
-Are acces la căile de comunicaţie rutiere şi ferate.
-Are o mare capacitate de depozitare.
-Este înzestrată cu capacităţi de încărcare şi descărcare a produselor petroliere şi
chimice la rampe de cale ferată.
-Are conducte de transport pentru încãrcarea, descãrcarea produselor petroliere şi
chimice.

4.2. MANAGEMENTUL SOCIETĂŢII


Managementul societăţii este reprezentat în primul rînd prin politica managerială,
pornind de la cerinţele şi aşteptările clienţilor, a părţilor interesate în acest domeniu. De aici
strategia de dezvoltare pe termen mediu şi lung a societăţii, este stabilită în conformitate cu
„Sistemul de Management al Calităţii”, conform cu cerinţele standardului SR EN ISO
9001:2008.
Astfel că prin politica în domeniul calităţii, angajamentul managementului a stabilit
următoarele misiuni, viziuni, valori, politici şi angajamente astfel:
-Misiunea societăţii este prestarea de servicii de primire, depozitare, condiţionare şi
livrare a ţiţeiului, a produselor petroliere, petrochimice şi chimice lichide în şi din nave
40

maritime şi fluviale, vagoane cisternă, conducte petroliere, încărcarea cisternelor auto şi


bunkerarea navelor.
-Viziunea societăţii este aceea de a fi lider al calităţii serviciilor între terminalele
petroliere din bazinul Mării Negre.
-Valorile pe care societatea le promovează sînt următoarele:
-competenţa,
-responsabilitatea,
-onestitatea,
-seriozitatea.
-Politica în domeniul calităţii este stabilită pe termen mediu, iar în centrul
preocupărilor societăţii se află interesul pentru satisfacerea cerinţelor tuturor partenerilor de
afaceri prin:
-prestarea de servicii de cea mai bună calitate,
-oferirea cele mai bune tarife,
-respectarea termenelor contractuale,
-protejarea mediului înconjurător,
-asigurarea securităţii şi sănătăţii personalului propriu.
-Angajamentul managementului este orientat spre îmbunătăţirea continuă a calităţii,
sănătăţii şi securităţii la locul de muncă, a performanţelor de mediu, la toate nivelurile şi
funcţiile relevante. Respectarea angajamentului se asigură în mod consecvent prin
implementarea şi îmbunătăţirea continuă a „Sistemului de Management al Calităţii” conform
cerinţelor standardelor aplicabile şi cerinţelor legale şi de reglementare.
-Principiile care stau la baza politicii în domeniul calităţii vizează:
-orientarea organizaţiei către satisfacerea cerinţelor clienţilor în scopul
fidelizării acestora,
-dezvoltarea relaţiilor reciproc avantajoase cu toţi partenerii de afaceri,
-îmbunătăţirea continuă a performanţelor SMC,
-implicarea tuturor salariaţilor în realizarea obiectivelor calităţii,
-generarea încrederii în rezultatele încercărilor efectuate de laborator.

4.3. ACTIVITATEA PRINCIPALĂ A SOCIETĂŢII


Activitatea principală a societăţii o reprezintă manipularea ţiţeiului, produselor
petroliere, petrochimice, chimice lichide şi alte produse finite sau materii prime lichide
pentru import, export şi tranzit, cod CAEN 6311.
În cadrul societăţii se mai efectuează şi alte activităţi astfel:
-lucrari, operaţiuni cu produse petroliere, petrochimice şi chimice lichide,
-bunkerarea navelor,
-analize fizice şi chimice pentru ţiţei, produse petroliere, petrochimice şi chimice
lichide,
-operaţiuni de metrologie, întreţinere şi reparaţii la echipamente şi facilităţi,
-cotarea acţiunilor la bursa de valori.
Infrastructura societăţii este formată din:
-Dane operative.
41

-Reţea de conducte subterane şi supraterane.


-Depozite pentru ţiţei, benzină, motorină, păcură, produse chimice şi petrochimice,
uleiuri, din import sau pentru export şi tranzit.
-Instalaţii de captare şi curăţire a apelor uzate,
-Capacităţi de încărcare şi descărcare a produselor petroliere şi chimice lichide la
rampe de cale ferată, prevăzute cu facilităţi automate de încărcare.
-Conducte de transport pentru încărcarea sau descărcarea în sau din nave a
ţiţeiului, produselor petroliere, petrochimice, chimice lichide şi uleiurilor.
-Facilităţi de control al pompelor, situate lîngă dane pentru încărcarea benzinei,
motorinei şi descărcarea ţiţeiului.
-Laboratoare prevăzute cu echipamente pentru efectuarea analizelor fizice, chimice
specifice.

4.4. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A SOCIETĂŢII


La nivelul „top management” structura organizatorică se prezintă ca în figura 4.1.

CONSILIUL DE
ADMINISTRATIE

DIRECTOR GENERAL

DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR


TEHNIC MECANO- OPERAŢIONAL ECONOMIC JURIDIC
ENERGETIC

Fig. 4.1. Top managementul societăţii.

Societatea este condusă de un Consiliu de Administraţie, din care fac parte


reprezentanţii acţionarilor. Aceştia au atribuţii legale în conformitate cu tipul de societate din
care face parte aceasta.
Top Managementul societăţii este reprezentat de un director general şi cinci directori
adjuncţi:
-Directorul general.
-Directorul tehnic.
-Directorul mecano-energetic.
-Directorul operaţional.
-Directorul economic.
42

-Directorul juridic.
Fiecare dintre directorii adjuncţi au în subordine compartimentele respective, avînd
atribuţii specifice funcţiei pe care sînt încadraţi.

CAPITOLUL 5

MANAGEMENTUL COMPANIEI DE NAVIGATIE


FLUVIALĂ

5.1. PREZENTAREA UNEI COMPANII DE NAVIGAŢIE


FLUVIALĂ
Compania de Navigaţie Fluvială Română „Navrom” S.A. este una dintre cele mai
mari companii de navigaţie fluvială din Europa, cu o tradiţie de peste 100 de ani. Compania
„Navrom” Galaţi a fost înfiinţată în anul 1890 de către guvernul român sub numele de
„Navigaţia Fluvială Română”, societatea avînd dreptul de arborare a pavilionului naţional şi
fiind recunoscută de către toate societăţile de navigaţie ale ţărilor riverane Dunării.
Aceasta formează astăzi un grup de 8 firme, care sînt răspîndite între Constanţa,
Tulcea, Galaţi şi Drobeta Turnu-Severin. Compania a luat fiinţă prin reorganizarea
„Intreprinderii de Navigaţie Fluvială” în anul 1991, cînd a fost înregistrată C.N..F.R.
„NAVROM” S.A. cu sediul la Galaţi.
În anul 1998 compania a devenit o societate cu capital integral privat, iar în anul
1999 a iniţiat un amplu program de reorganizare, care a condus la crearea actualului grup
de firme „Navrom”.
În prezent C.N.F.R. „Navrom” S.A. este o companie solidă, pregătită să asigure
solicitările de transport ale clienţilor, pe orice sector al Dunării situat între Marea Neagră şi
Regensburg. Compania are capacitatea de a transporta anual peste 10 milioane tone
marfuri dintre cele mai diverse: minereu, cărbune, ciment, calcar, cereale, îngrăşăminte,
laminate, etc.
Aceste mărfuri parcurg:
-Rute interne: Galaţi, Constanţa, Cernavodă, Medgidia, Mahmudia, etc.
-Rute internaţionale: Ucraina, Bulgaria, Serbia, Ungaria, Slovacia, Austria,
Germania.
Compania „Navrom” S.A. este membră cu drepturi depline a Convenţiei de la
Bratislava şi a Asociaţiei Armatorilor şi Operatorilor Portuari din România.
Misiunea companiei este aceea de a oferi clienţilor servicii integrate astfel:
-transport de marfă,
43

-transport de persoane,
-reparaţii de nave,
-design şi amenajări de nave, etc.
Valorile companiei sînt date de reputaţia pe care aceasta a dobîndit-o între
transportatorii fluviali europeni, prin personalul specializat pe care îl are, dar şi logistica pe
care o deţine. Acestea sînt elemente prin care compania „Navrom” a devenit o firmă
cunoscută pe plan intern şi internaţional.

5.2. MANAGEMENTUL COMPANIEI


Compania de Navigaţie Fluvială Română „Navrom” S.A. Galaţi face parte dintr-un
grup de firme, figura 5.1.

CNFR „NAVROM” SA
GALAŢI

CNFR „NAVROM” SA CNFR „NAVROM” SA


SUCURSALA SUCURSALA
CONSTANŢA DROBETA

SC „NAVROM SC „NAVROM
PORT-SERVICE” SA REPARAŢII” SRL
GALAŢI GALAŢI

SC „NAVROM SC „NAVROM SC „NAVROM


BAC” SRL CENTRU DE DELTA” SA
GALAŢI AFACERI” SA GALAŢI TULCEA

Fig. 5.1. Grupul de firme „Navrom”.

Grupul este format din 8 societăţi comerciale, societăţi pe acţiuni şi cu răspundere


limitată astfel:
-C.N.F.R. „Navrom” S.A. Galaţi.
-C.N.F.R. „Navrom” S.A. Sucursala Constanţa.
-C.N.F.R. „Navrom” S.A. Sucursala Drobeta.
-S.C. „Navrom Delta” S.A. Tulcea.
-S.C. „Navrom Port-Service” S.A. Galaţi.
-S.C. „Navrom Reparatii” S.R.L. Galaţi.
-S.C. „Navrom Bac” S.R.L. Galaţi.
-S.C. „Navrom Centru de Afaceri” S.R.L. Galaţi.
44

Grupul de firme are ca structură de conducere:


-Adunarea Generală a Acţionarilor.
-Consiliu de Administraţie.

5.3. ACTIVITATEA PRINCIPALĂ A COMPANIEI


Începând cu anul 1992 compania şi-a modernizat permanent flota, investind în noi
echipamente şi construcţii navale, pentru a se menţine la nivelul cerinţelor de pe piaţa
europeană de transport fluvial.
Flota companiei pentru transportul mărfurilor cuprinde:
-împingătoare cu putere între 800-3400 CP,
-remorchere de 560 CP,
-barje acoperite şi fără capace cu capacităţi între 1000-3000 tone,
-şlepuri cu capacitate de 1000 tone,
-tancuri–barjă cu capacitate de 1300 tone.
Beneficiind de o finanţare externă compania a realizat în perioada 2006-2007 un
program de modernizare a flotei care constă în remotorizarea şi echiparea completă a 14
împingătoare de linie. Folosind aceste nave modernizate se asigură realizarea transportului
a cca.14500 tone marfă într-un singur convoi pe rute interne şi 10000 tone pe rute externe.
Drumul mărfurilor între Constanta şi Rotterdam se scurtează cu 5.000 de km pe
traseul navigabil european Dunare-Rhin-Main. Pe acest traseu compania poate realiza în
20 de zile transporturi de mărfuri de la Constanţa la Regensburg.
Compania oferă clienţilor următoarele servicii:
-Transport fluvial de mărfuri generale.
-Servicii de manevre portuare în portul Constanţa pentru:
-formarea şi desfacerea convoaielor de nave nepropulsate,
-introducerea şi scoaterea navelor nepropulsate la operaţiuni de încarcare,
descarcare la danele portuare,
-agenturarea navelor,
-supravegherea şi asistenţa navelor staţionate în rada portului.
Aceste servicii sînt asigurate prin Sucursala CNFR „Navrom” Constanţa.
-Servicii de întreţinere şi asistenţă tehnică pentru nave.
-Servicii portuare.
Dotările companiei sînt următoarele:
-Flota propulsoare:
-19 împingătoare cu putere între 1640-3500 CP,
-5 împingătoare cu putere de 800 CP,
-4 remorchere cu capacităţi cuprinse între 150 si 550 CP,
-2 dragi, fiecare cu capacitate de 650 m3/h,
-2 bacuri utilate pentru reparaţii,
-4 şalupe de 150 CP.
-Flota fără propulsie proprie:
-400 barje cu capacităţi între 1000-3000 tone, din care 214 acoperite,
-12 tancuri-barjă cu capacitate de 1300 tone.
-Alte echipamente:
45

-macarale plutitoare,
-pontoane de acostare,
-elevatoare,
-dragă.
Sucursala din Constanţa desfăşoară următoarele activităţi în portul Constanţa-
Constanţa Sud-Agigea astfel:
-Asigurarea manevrelor cu nave nepropulsate în vederea operaţiunilor de:
-încărcare,
-descărcare,
-formarea sau desfacerea convoaielor,
-reparaţii,
-intervenţii,
-salvare,
-dezeşuare,
-buncheraj.
-Paza şi siguranţa flotei nepropulsate.
-Supravegherea operaţiunilor de încărcare sau descărcare a tuturor unităţilor
nepropulsate.
-Întocmirea formalităţilor cu operatorii portuari şi autorităţile portuare pentru:
-manifestul la marfă,
-formalităţi vamale,
-formalităţi la Căpitănia Zonală Constanţa,
-formalităţi la organele de cercetare în caz de avarii, activităţi penale, etc.
-Asistenţa cu personal specializat în activitatea de exploatare şi dirijare flotă.
-Activităţi de dispecerat.
-Agenturare flotă.
-Activităţi de remorcaj, transport curenţi marfă de mici dimensiuni, pe canalul
Dunăre-Marea Neagră şi Poarta Albă-Midia Năvodari.
Societatea „Navrom Reparaţii” S.R.L. oferă următoarele servicii:
-lucrări de andocare în docurile proprii,
-reparaţiile navelor propulsate şi nepropulsate,
-diagnoză şi soluţii tehnice,
-design naval,
-reparaţii şi recondiţionare pentru piese şi echipamente navale,
-intervenţii tehnice la navele aflate în diverse puncte pe sectorul românesc al
Dunării.
Dotările societăţii sînt următoarele:
-3 docuri plutitoare,
-1 împingator de manevra de 600 CP,
-1 macara plutitoare de 100 tone-forţă,
-Linii tehnologice, utilaje şi echipamente pentru lucrări de prelucrări mecanice,
electrice, sudură, etc.
Societatea „Navrom Delta” S.A. oferă următoarele servicii:
-Transport fluvial de călători între Tulcea şi localităţile din Delta-Dunării pe
următoarele rute:
-Tulcea-Sulina şi retur.
46

-Tulcea-Sfântu Gheorghe şi retur.


-Tulcea-Chilia veche-Periprava şi retur.
-Activităţi turistice cu nave de agrement organizate saptămînal în sezonul estival pe
traseele:
-Tulcea - Sfântu-Gheorghe.
-Tulcea - Sulina.
Dotarile societăţii sînt următoarele:
-2 nave rapide, modernizate cu capacitatea de 200 persoane.
-6 nave clasice, cu capacităţi cuprinse între 130 şi 300 locuri.
-20 de pontoane de acostare la Tulcea şi în localităţile importante din Delta Dunării.
Societatea „Navrom Port-Service” S.A. asigură următoarele servicii pentru navele
aflate în rada portului Galati astfel:
-manevre portuare pentru formarea şi desfacerea convoaielor de nave nepropulsate,
-introducerea şi scoaterea navelor nepropulsate la operaţiuni de încarcare sau
descărcare la danele portuare,
-agenturarea navelor,
-supravegherea şi asistenţa navelor staţionate în rada portului Galaţi.
Dotările societăţii sînt următoarele:
-2 împingătoare de 800 CP,
-3 împingătoare de 748 CP,
-1 împingător de 600 CP,
-2 şalupe de 150 CP.
Societatea „Navrom Centru de Afaceri” S.R.L. oferă următoarele servicii:
-Managementul complexului hotelier „Mercur” de 3 stele, la Galaţi.
-Design şi amenajări pentru nave şi spaţii de lucru de tipul birourilor, halelor, etc.
-Managementul navei de pasageri „Tudor Vladimirescu”
-Activităţi turistice cu navele de agrement.
-Pescuitul sportiv la ferma piscicolă din localitatea Sabangia, judeţul Tulcea.
Dotările societăţii sînt următoarele:
-Imobil cu suprafata desfasurata de 4532 mp, construcţie cu parter şi 5 etaje,
modernizată în anul 2005. Clădirea este închiriată şi în ea funcţionează Parcul de
Tehnologia Informaţiei.
-Şalupa „Blandiana” de 150 CP şi capacitate de 8 persoane, amenajată pentru
activităţi turistice.
-15 autoturisme şi 2 autoutilitare.
-Ferma piscicolă din localitatea Sabangia, compusă din trei bazine cu o suprafaţă
totală de 78 ha.

5.4. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A COMPANIEI


Structura de conducere a companiei, figura 5.2, este formată din:
-Director general.
-Directori adjuncţi:
-director tehnic,
47

-director comercial,
-director economic,
-director resurse umane,
-director de hotel.
-Şefi de servicii:
-serviciul exploatare nave,
-serviciul dispecerat permanent,
-serviciul reparaţii,
-serviciul financiar-contabil, audit intern,
-serviciul resurse umane.
-Şef de fermă piscicolă.
-Comandaţi de nave, remorchere, împingătoare, şlepuri, bacuri, ambarcaţiuni.

DIRECTOR
GENERAL

DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR


EXPLOATARE TEHNIC COMERCIAL ECONOMIC RESURSE
NAVE UMANE

FLOTĂ SERVICIUL SERVICIUL SERVICIUL SERVICIUL


NAVE TEHNIC COMERCIAL FINANCIAR PERSONAL
CONTABIL

SERVICIUL SERVICIUL SERVICIUL


DISPECERAT REPARAŢII ADMINISTRATIV

Fig. 5.2. Structura de conducere a companiei.


48

CAPITOLUL 6

MANAGEMENTUL SOCIETĂŢIlLOR
COMERCIALE DE TRANSPORT RUTIER DE
PERSOANE ŞI MARFĂ

6.1. SOCIETATEA COMERCIALĂ PENTRU TRANSPORT


RUTIER DE PERSOANE
6.1.1. PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII

Societatea comercială „AS” S.R.L. este o societate cu capital privat, înfiinţată în anul
1993, destinată transportului internaţional de călători. În prezent societatea are peste 1000
de angajati şi este considerată cel mai mare transportator internaţional de călători din
România. Datorită îmbunătăţirii continue a condiţiilor de transport, a calităţii serviciilor şi a
facilităţilor oferite, peste 500.000 de persoane folosesc anual mijloacele de transport ale
societăţii pentru a călători în străinătate, în principalele state vest-europene: Germania,
Italia, Spania, Portugalia, Austria, Franţa, Suedia, Belgia, Olanda, Portugalia, Anglia şi din
sud-est, în Grecia.
La solicitările de pe piaţă a dezvoltat un serviciu de poştă-curier rapid şi serviciul de
expedieri urgente, denumit „Express”, care face posibilă transmiterea unor colete sau
plicuri spre Austria, Germania, Franta, Italia în maxim 48 de ore, iar spre Spania sau
Suedia în 72 de ore.
Societatea poate să ofere spre închiriere autocare moderne pentru transport spre
orice destinaţie din străinătate.
Filozofia societăţii. Aceasta este reprezentată de următoarele cuvinte „Siguranţă,
confort, rapiditate”. Acestea sînt dezideratele firmei, care consideră că „fiecare călător urcat
în autocarele noastre este un oaspete, căruia noi căutăm să-i oferim cît mai multe servicii şi
un confort la standarde europene”.
Obiectivele de dezvoltare ale societăţii sînt concentrate astfel:
-Perfecţionarea continuă a personalului, astfel încît acesta să facă faţă standardelor
europene impuse prin politica firmei.
49

-Extinderea şi modernizarea permanentă a parcului auto prin achiziţionarea de noi


autocare în sistem leasing.
-Deschiderea de noi linii de transport, prin finanţare proprie.
-Deschiderea de noi agenţii în ţară şi în străinătate.
-Dezvoltarea de noi servicii, care să vină în întîmpinarea necesităţilor clienţilor.
Dotările societăţii sînt următoarele:
a).Parcul auto cuprinde:
-120 autoturisme de tip VW, BMW, Peugeot, Renault, Skoda si Dacia Logan.
-70 microbuze de tip Iveco, Mercedes, cu capacitati de 2 la 19 locuri.
-152 autocare de tip Mercedes, Volvo cu capacitati de 32 la 75 de locuri.
-25 microbuze IVECO, Mercedes şi 70 de autoutilitare Renault şi Peugeot, care
ofera posibilitatea transportului de colete în ţară şi în Europa.
Acestea sînt dotate cu instalaţii audio-video, minibar, toaletă, telefon, frigider,
instalaţie de climatizare. Toate autocarele dispun de sistem ABS şi ARS pentru controlul
stabilităţii.
b).Din punct de vedere al întreţinerii autocarelor firma are următoarea dotare:
-Hală modernizată de întreţinere şi diagnosticare cu stand de probe frîne cu sistem
automat de scoatere a diagramei de frînare. Hala este încălzită cu aeroterme şi cu ajutorul
unei instalaţii de încălzire alimentată de o centrală termică proprie, iluminarea este
asigurata natural şi electric.
-Aparatură de verificare a farurilor,
-Testere de analiza a gazelor de eşapament,
-Instalaţie automată de evacuare a gazelor de eşapament,
-Sistem automat de alarmare pentru cantitatea de gaze de eşapament,
-Aparatură pentru verificarea injecţiei sistemului de alimentare pneumatic cu ulei şi
pentru gresarea sistemelor moderne de colectare a uleiului,
-Surse de aer de pînă la 20 atm.
-Maşini pentru nituit, găurit, strunjit ferodouri şi tamburi, strunguri, cărucioare pentru
transport, bancuri mobile de lucru, instalaţii de gresare mobile.
-Spălătorie acoperită şi în aer liber cu instalaţie modernă de spălare, alimentarea cu
apa făcîndu-se de la puţuri proprii, avînd separator de apă şi grăsimi la evacuare.
-Atelier de vopsitorie modernizat, dotat cu instalaţie de ventilatie.
-Statie proprie pentru alimentarea cu motorină şi petrol.
-Pentru urmărirea autocarelor pe traseu a fost implementat un program propriu de
monitorizare a acestora prin satelit şi G.P.R.S.
c).Sistem de intervenţie rapidă astfel încît orice autocar defect aflat pe traseu poate
fi înlocuit în maxim 4 ore.
d).Are 160 de agenţii în ţară şi străinătate, care oferă detalii referitoare la serviciile
pe care le prestează firma, rutele de călătorie, grafice orare, preţuri la bilete, etc.
e).Reţea de calculatoare care permite agenţiilor obţinerea unei rezervări în cel mai
scurt timp, transmiterea informaţiilor, etc.
Societatea are rute de transport intern spre sau dinspre punctele de plecare ale
autocarelor, în peste 60 de localităţi:
-Resita-Caransebes-Lugoj.
-Bistrita-Dej-Cluj-Oradea-Arad.
-Tîrgu Mureş-Sighişoara-Mediaş-Sibiu.
50

-Suceava-Iaşi-Roman-Bacău-Oneşti-Braşov-Făgăraş-Sibiu.
-Vişeu de Sus-Sighetul Marmaţiei-Baia Mare-Satu Mare-Oradea-Arad.
-Câmpia Turzii-Turda-Cluj Napoca.
-Suceava-Câmpulung Moldovenesc-Vatra Dornei-Bistrita-Dej-Cluj Napoca-Oradea-
Arad.
-Slatina-Craiova-Drobeta Turnu-Severin-Caransebes-Lugoj.
-Constanţa-Slobozia-Bucureşti.
-Galaţi-Brăila-Buzău-Ploieşti.
-Piteşti-Râmniuc-Vâlcea-Sibiu.
-Piatra Neamţ-Bacău.
-Târgovişte-Ploieşti.
-Focşani-Oneşti.
-Bârlad-Oneşti.
-Vaslui-Bacău.
-Botoşani-Suceava.
-Zalău-Oradea.
-Constanţa-Călăraşi-Bucureşti.
-Baia Mare-Satu Mare-Oradea-Arad.
-Târgu Jiu-Petroşani-Hunedoara-Deva.

6.1.2. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A SOCIETĂŢII

Structura de conducere a societăţii, figura 6.1, este formată din:


-Director general.
-Directori adjuncţi:
-director operativ,
-director tehnic,
-director de vînzări,
-director financiar,
-director resurse umane.
-Şefi de servicii, compartimente şi agenţii:
-serviciul coloană auto,
-serviciul control trafic,
-serviciul intervenţii rapide,
-serviciul dispecerat,
-şefi de agenţii în ţară şi în străinătate,
-serviciul reparaţii,
-compartiment IT,
-serviciul financiar-contabil, audit intern,
-serviciul resurse umane.
-Şefi de echipe.
51

DIRECTOR
GENERAL

DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR


OPERATIV VÎNZĂRI TEHNIC FINANCIAR RESURSE
UMANE

ŞEF DIRECTOR ŞEF SERVICIUL SERVICIUL


COLOANĂ AUTO AGENŢII ATELIER FINACIAR RESURSE
ZONALE REPARAŢII CONTABIL UMANE

ŞEF DIRECTOR ŞEF SERVICIUL


AUTOBAZĂ AGENŢII DEPARTAMENT AUDIT
STRĂINĂTATE IT

ŞEF ŞEFI ŞEF


CONTROL AGENŢII DEPOZIT
TRAFIC ZONALE

ŞEF SERVICIU
ŞEF
INTERVENŢIE
SPLĂLĂTORIE
RAPIDĂ
AUTO

Fig. 6.1. Structura organizatorică a S.C. „AS” S.R.L.

6.2. SOCIETATEA COMERCIALĂ PENTRU TRANSPORT


RUTIER DE MARFĂ
6.2.1. PREZENTAREA SOCIETĂŢII

Societatea comercială „DE” S.A. a fost înfiinţată în anul 1994, iniţial ca o societate
comercială cu răspundere limitată cu un singur asociat, iar din anul 1997 s-a transformat în
societate pe acţiuni, avînd ca obiect de activitate expediţia şi transportul rutier de mărfuri,
intern şi extern, în regim singular sau de grupaj.
52

În prezent societatea are în exploatare un parc auto de 800 vehicule, cu peste 950
de angajaţi, fiind una dintre cele mai mari din România. Societatea are un sediu oficial,
parc auto, un punct de lucru la Râmnicu Vâlcea şi a început construcţia unui parc logistic.
Politica în domeniul calităţii şi mediului. S.C. „DE” S.A. este angajată în atingerea şi
menţinerea unor performanţe ridicate în domeniul calităţii şi mediului. Prin satisfacerea
deplină şi permanentă a cerinţelor clienţilor, a societăţii civile, a furnizorilor şi a angajaţilor,
şi prin management performant tinde spre îmbunătăţirea continuă a serviciilor prestate.
Performanta economică, fidelizarea clienţilor, responsabilitatea socială faţă de
mediu, acţionari şi personal sînt aspecte principale în cadrul strategiei firmei de dezvoltare
pe termen mediu şi lung.
În acest scop societatea se angajează:
1).Să ducă o politică de a cîştiga şi păstra încrederea clienţilor prin prestarea unor
servicii de calitate.
2).Să respecte şi să încurajeze dezvoltarea profesională, inteligenţa şi contribuţia
individuală a angajaţilor. Aceasta doreşte să investească în training, comunicare şi
competenţă profesională.
3).Folosirea colaborării directe şi a comunicării cu toţi angajaţii, clienţii şi furnizorii ca
pe o lege a rezonanţei.
4).Aplicarea prevederilor legislaţiei în vigoare, ale standardelor existente armonizate
cu normele Uniunii Europene şi exigenţele interne ale firmei.
5).Menţinerea şi îmbunătăţirea continuă a unui sistem eficient, competitiv şi certificat
de management conform SR EN ISO 9001:2008 şi SR EN ISO 14001:2005.
6).Prevenirea poluării mediului prin investiţii în tehnici şi tehnologii de vîrf verificate.
7).Sa menţină în centrul preocupărilor asigurarea protecţiei mediului şi conservarea
spaţiului vital al generatiilor viitoare.
8).Să protejeze mediul înconjurator prin reducerea emisiilor şi utilizarea corectă a
resurselor naturale neregenerabile, creşterea gradului de recuperare materială şi
energetică a deşeurilor şi reabilitarea mediului.
9).Să măsoare, monitorizeze, evalueze şi să îmbunătăţească continuu
performanţele de mediu.
10).În stabilirea obiectivelor privind calitatea serviciilor, pe care să o măsoare,
monitorizeze, evalueze şi să o menţină.
11).Să contribuie determinant la comunicarea dintre societatea civilă, mediul politico-
administrativ şi mediul de afaceri.
Managementul de la toate nivelurile firmei este responsabil de comunicarea şi
conformarea cu politica a tuturor angajaţilor şi de disponibilitatea pentru clienţi şi publicul
interesat.
Obiectivele firmei. S.C. „DE” S.A. este angajată pentru menţinerea unor performanţe
ridicate în domeniul calităţii şi mediului pentru satisfacerea celor mai exigente cerinţe ale
clienţilor aplicînd prevederile legislaţiei în vigoare, ale standardelor existente armonizate cu
normele Uniunii Europene.
Pentru menţinerea acestor standarde pentru anul 2010 societatea a stabilit
următoarele obiective:
-Reînnoirea parcului de autovehicule prin vînzarea autovehiculelor vechi şi
înlocuirea acestora cu altele noi.
-Asigurarea cîştigării fidelităţii clienţilor prin prestarea unor servicii de calitate.
53

-Creşterea eficienţei serviciului de transport prin menţinerea şi îmbunătăţirea


criteriilor de performanţă, creşterea numărului de curse performante.
-Perfecţionarea continuă a personalului şi implicarea activă în dezvoltarea
companiei.
-Extinderea portofoliului de afaceri prin interconectarea cu centrul logistic.
-Dezvoltarea departamentului de servicii şi expansiunea pe noi pieţe externe.
-Dezvoltarea departamentului de transport aerian.
-Menţinerea în limitele legale a indicatorilor la emisiile în aer şi la deversări în apă.
-Creşterea responsabilităţii departamentelor privind protecţia mediului, căutarea
modalităţilor de realizare a „biroului Verde”.
-Marirea parcului de vehicule. Pentru aceasta va continua achiziţionarea de vehicule
pînă la nivelul la care piaţa o va cere.
-Dezvoltarea activităţii de logistică, prin extinderea parcului realizat.
Preocuparea firmei de îmbunătăţire continuă a activităţii este susţinută de
respectarea principiilor şi valorilor expuse în politica sistemului de management integrat.
După pregatiri intense care au implicat tot ştaful societăţii în anul 2005 S.C. „DE” S.A. a
fost certificată de către firma germană „IFU-CERT” din Hannover, conform standardelor
DIN EN ISO 9001:2000 şi DIN EN ISO 14001:2005.
Dupa introducerea sistemului de management integrat calitate-mediu S.C. „DE” S.A.
a fost în măsură să direcţioneze activitatea de prestări servicii de transport către cerinţele
clienţilor săi folosind posibilitatea de a planifica şi controla toate procesele pe baza
satisfacţiei clienţilor. Urmărirea proceselor chiar în faza iniţială, împreună cu paşii de
optimizare au relevat deja avantajele sistemului de management integrat calitate-mediu în
acest stadiu primar. Organizarea structurală şi procedurală transparente, precum şi
implicarea personalului au asigurat baza acceptarii sistemului de management integrat
calitate-mediu pe baza standardelor.
Etica. Firma şi-a cîştigat un loc foarte important pe piaţa transportatorilor şi logisticii
din România şi este rezultatul efortului a sute de oameni cu calităţi deosebite. Membrii
firmei sînt motivaţi şi orientaţi spre perfecţionare continuă, factori decisivi în evoluţia
companiei. Energia, profesionalismul, efortul continuu şi puterea de adaptabilitate a
personalului este întîmpinată de către firmă prin deschiderea oportunităţilor profesionale şi
alocarea de resurse pentru dezvoltarea abilităţilor. Calitate, performanţă, servicii complete
conform standardelor de exigenţă ale clienţilor sînt principiile pe care se sprjină firma şi
personalul acestuia.
Dezvoltarea profesională. Prin specializarea personalului diverselor segmente ale
firmei, aceasta a căutat să optimizeze toată gama de servicii oferite. Experienţa şi nivelul
de pregătire a angajatilor plasează firma printre companiile dinamice de top din România.
Pregatirea profesionala şi coerenta lucrului în echipa au fost şi vor fi mereu încadrate în
viziunea de ansamblu a conducerii companiei.

6.2.2. SERVICIILE PRESTATE DE SOCIETATE

Societatea presetează serviciile următoare:


a).Transport rutier specializat. Transportul intern şi cel extern cuprind următoarele
domenii:
-Transport de mărfuri generale, cu frig şi fără frig.
54

-Transport de mărfuri periculoase, gaze lichefiate sau comprimate.


-Transporturi agabaritice.
-Transport produse de balastieră.
-Transport containere.
Pentru desfăşurarea activităţii societatea dispune de:
-370 autotractoare,
-60 autoutilitare,
-10 autobasculante,
-364 semiremorci cu prelata, din care unele specializate pentru transporturi ADR.
-Activitatea de transport extern este asigurată de un număr de 258 autovehicule,
majoritatea avînd Euro 3.
Toate autovehiculele deţin asigurari de tipul „Casco” şi se face şi asigurarea mărfii
transportate, în limita răspunderii transportatorului, în calitate de „cărăuş” pentru marfa
transportată, sumele fiind cuprinse între 25.000 şi 200.000 Euro.
-Fiecare maşină este dotată cu telefon mobil, iar cele care pleacă în străinătate cu
un sistem de urmărire prin GPS.
b).Servicii de logistică. Societatea desfasoara o activitate de logistică în spaţii
special amenajate care sînt în curs de fnalizare. Suprafaţa totală a centrului logistic este de
17,7 ha, iar suprafaţa destinată depozitelor este de 46.000 mp. Centrul logistic cuprinde:
-depozite,
-parcări auto,
-staţie de alimentare cu carburanţi,
-spălătorie auto,
-spaţii administrative,
-spaţii de închiriat pentru activităţi logistice.
c).Service sub licenţa companiei „Bosch” care execută lucrări de garanţie în reţeaua
Bosch. Întreaga activitate se desfăşoară cu personal calificat şi specializat de către firma
Bosch pentru a putea presta servicii de cea mai bună calitate pentru clienţi.
d).Atelier de reparatii auto dotat cu echipament de ultima generaţie. Acesta execută
următoarele operaţiuni:
-Verificarea şi schimbarea pompelor de injecţie şi injectoarele Diesel, a roţilor, etc.
-Diagnoza computerizată a motoarelor.
-Staţie I.T.P. clasa 2 şi 3.
e).Casă de expediţii. Societatea a înfinţat şi prestează un serviciu de coletarie, în
ţară şi pentru străinătate.

6.2.3. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A SOCIETĂŢII

S.C. „DE” S.A. este o societate pe acţiuni care are un Consiliu de Administraţie şi
este condusă de un Director General. Activitatea operativă a societăţii este condusă de doi
directori: Director Executiv şi Director Exploatare, iar societatea este organizată pe
departamente şi compartimente de lucru. Structura de conducere a societăţii, figura 6.2,
este formată din departamentele următoare:
-Departamentul de Exploatare.
-Transport Intern.
-Transport Extern.
55

-Departamentul Financiar- Contabilitate.


-Departamentul Resurse Umane şi Juridic.
-Departamentul Tehnic.
-Departamentul Calitate-Mediu.
-Departamentul Service.

DIRECTOR
GENERAL

DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR


EXECUTIV EXPLOATARE FINANCIAR RESURSE
UMANE

DEPARTAMENTUL DEPARTAMENTUL DEPARTAMENTUL DEPARTAMENTUL


TEHNIC EXPLOATARE FINANCIAR RESURSE UMANE
SI JURIDIC

DEPARTAMENTUL DEPARTAMENTUL DEPARTAMENTUL SERVICIUL


CALITATE TRANSPORT CONTABILITATE ADMINISTRATIV
MEDIU INTERN

DEPARTAMENTUL DEPARTAMENTUL PARCUL


SERVICE TRANSPORT LOGISTIC
EXTERN

SERVICIUL
REPARAŢII
AUTO

Fig. 6.2. Structura organizatorică a S.C. „DE” S.A.


56

CAPITOLUL 7

MANAGEMENTUL SOCIETĂŢII COMERCIALE


DE TRANSPORT PE CALE FERATĂ

7.1. SOCIETATEA COMERCIALĂ PENTRU TRANSPORT


DE PERSOANE PE CALEA FERATĂ
7.1.1. PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII

Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători” S.A., a fost


înfiinţată prin Hotărârea Guvernului nr. 584/1998, modificată şi completată în mod
corespunzător conform reglementărilor prevăzute în H.G. nr.274/22.02.2001 şi H.G.
nr.1199/2002 este persoană juridică română, iniţial cu capital integral de stat, avînd forma
juridică de societate comercială pe acţiuni, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate
cu legislaţia în vigoare şi cu statutul Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Călători.
Politica societăţii este concepută pornind de la următoarele aprecieri astfel:
-„Un set de servicii care s-au pregatit pentru a fi în cea mai bună formă a lor,
confortabile şi la un preţ competitiv”.
-„Transportul feroviar se bazează pe o veche tradiţie. Îi veţi recunoaşte
personalitatea, consolidată de serviciile care se ameliorează neîncetat”.
Conducerea SNTFC „CFR Călători” S.A. este angajată ferm în instrumentarea
acţiunilor necesare punerii în practică a politicii în domeniul calităţii, cu scopul de a garanta
calitatea serviciilor sale şi pentru a satisface la cel mai înalt nivel cerinţele exprimate şi
implicite ale beneficiarilor, precum şi reglementările în vigoare. Societatea are Certificat
„OCS AFER” avînd implementat Sistemul de Management al Calităţii, SR EN ISO
9001/2001.
Obiectivul pe termen lung al politicii în domeniul calităţii este elaborarea,
implementarea, menţinerea, supravegherea şi îmbunătăţirea continuă a unui sistem de
management al calităţii, conform standardului ISO 9001/2000. Personalului cu funcţii în
domeniul managementului calităţii i se delegă autoritate şi acces liber la orice nivel al
organizaţiei pentru a putea identifica şi preveni problemele legate de calitate, precum şi
57

cauzele acestora, pentru a putea recomanda şi iniţia măsuri de îmbunătăţire, precum şi


pentru a putea controla tratarea neconformităţilor, aşa cum se prevede în manualul calităţii.
O importanţă deosebită se acordă instruirii în domeniul managementului calităţii şi
motivării personalului, astfel ca politica în domeniul calităţii să fie înţeleasă şi adoptată de
către fiecare salariat. Societatea se angajează să asigure resursele necesare pentru
implementarea şi menţinerea sistemului de management al calităţii, în vederea creşterii
satisfacţiei clientului prin îndeplinirea cerinţelor sale. Anual se va efectua o analiză a
sistemului de management al calităţii, pentru stabilirea acţiunilor corective/preventive şi a
etapelor de urmat în vederea menţinerii şi îmbunătăţirii acestuia.
Politica de mediu. În domeniul protecţiei mediului SNTFC deţine o strategie care
promovează elementele recomandate dezvoltării unui transport durabil, pentru a susţine
conceptul, recunoscut la nivel internaţional, potrivit căruia transportul feroviar este mijlocul
de transport cel mai ecologic. Pe baza modelelor recomandate de U.I.C. şi de Agenţia
Europeană de Protecţia Mediului, a fost perfecţionat sistemul informaţional pentru
evaluarea performanţelor de mediu, astfel încît să se încadreze în schema: identificare,
monitorizare, integrare date, aplicare soluţii.
S-a definitivat un program de dezvoltare durabil în domeniu, prin implicarea unor
măsuri organizatorice tehnice şi de investiţii concretizate prin activităţi, dintre care cele mai
semnificative sînt:
-Monitorizarea periodică a stării factorilor de mediu. S-au monitorizat astfel: apa
potabilă, apa uzată, apa subterană, solul, aerul, zgomotul, efectuîndu-se analize pentru
toate acestea.
-Continuarea participării la elaborarea unor acte normative pentru zgomot, hărţi şi
limite admise, Fondul de mediu şi schimbări climatice.
-Autorizarea unitătăţilor.
-Realizarea studiilor de impact şi a bilanţurilor de mediu pentru toate unităţile
societăţii, în scopul autorizării acestora, concomitent cu stabilirea metodologiilor de control
asupra factorilor poluanţi.
-Realizarea programelor de conformare, planificate după caz, în programele de
investiţii şi de reparaţii fonduri fixe.
-Elaborarea de documentaţii de mediu pentru toate proiectele de modernizare şi
dezvoltare.
-Revizuirea tehnologiilor de lucru la principalele obiective potenţial poluatoare.
-Creşterea eficienţei energetice prin reducerea consumului de energie şi resurse,
promovarea consumurilor de energie regenerabilă.
-Reducerea emisiilor poluante în atmosferă, a emisiilor de gaze cu efect de seră prin
utilizarea biocombustibililor.
-Procurarea de echipamente pentru procesarea reziduurilor rezultate din instalaţiile
de preepurare a apelor uzate.
-Dotarea cu echipamente proprii de monitorizare a factorilor de mediu.
-Utilizarea biocarburanţilor de tipul uleiurilor vegetale, biodiesel, la materialul rulant
din dotare, implementarea experimentării funcţionării locomotivelor diesel cu
biocombustibil la depouri de călători.
-Achiziţia de material rulant, modernizarea parcului de material rulant existent
(locomotive şi vagoane).
58

-Trecerea centralelor termice pe funcţionare cu gaz, înlocuind combustibilul lichid


uşor.
-Modernizarea centrelor de distribuţie şi stocare a uleiurilor şi a staţiilor de
alimentare cu combustibil din depouri, remedieri sol şi apă subterană.

7.1.2. SERVICIILE PRESTATE DE SOCIETATE

Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători are ca obiect de activitate:


-Efectuarea transportului feroviar public de călători de lung parcurs în trafic intern şi
internaţional cu trenuri:
-personale,
-accelerate,
-rapide,
-Inter-city.
-speciale.
-Efectuarea transportului feroviar în trafic regional şi interregional.
-Efectuarea transportului în vagoane specializate de tip militare, penitenciare şi
altele.
-Activitate de metrologie şi de transport rutier.
-Alte activităţi conexe sau adiacente transportului feroviar public de călători cum sînt:
-producţie industrială,
-consultanţă,
-turism intern şi internaţional,
-prestări de servicii,
-transport bazat pe alte tehnologii decît cea feroviară,
-publicitate, reclamă, editare, tipărire şi difuzare,
-închirieri de mijloace de transport,
-exploatarea comercială a patrimoniului propriu,
-comerţ, operaţiuni în valută,
-declararea, depozitarea şi vămuirea expediţiilor de bagaje şi mesagerii, în
calitate de comisionar în vamă,
-alte servicii executate pe bază de contracte sau convenţii în numele terţilor,
legate direct sau indirect de activitatea C.F.R. Călători.
-Asigurarea serviciilor financiar-contabile, de control de gestiune, juridice, de
organizare a licitaţiilor.
-Managementul proiectelor finanţate din credite interne sau externe.
-Contractarea şi gestionarea acestor credite pentru societate precum şi pentru alte
persoane juridice române sau străine, în condiţiile legii. C.F.R. Călători, potrivit obiectului
său de activitate, împreună cu Compania Naţională de Căi Ferate „C.F.R” S.A. asigură
desfăşurarea traficului feroviar de călători în condiţii de siguranţă a circulaţiei, exercitînd
atribuţiile care-i revin potrivit legii.
În prezent societatea este în căutarea şi dezvoltarea unor noi servicii pentru clienţi,
printre cele lansate cu mult succes se află:
a).Serviciul „Bilete CFR Online”, 7 zile din 7, prin Internet, prin care facilitează
achiziţionarea de bilete CFR prin Internet, cu plata online a acestora, la toate trenurile care
circulă cu regim de rezervare (accelerate, rapide, IC) în trafic intern. Acest serviciu se
59

adresează utilizatorilor obişnuiţi şi agenţiilor de turism. Prin accesarea şi utilizarea acestui


serviciu se pot achiziţiona bilete CFR in trafic. Utilizînd serviciul acesta nu mai este
necesară prezentarea la ghişeele de vînzare ale „CFR Călători”, datele efectuării călătoriei
pentru clienţi vor fi transmise pe mail şi vor fi disponibile oricînd din profilul propriu al
utilizatorului.
Obiectivele principale ale serviciului de vînzare online a biletelor sînt ca să ofere
clienţilor următoarele facilităţi:
-confort şi uşurinţă în utilizare,
-economie de timp,
-disponibilitate maximă,
-diversificarea modalităţilor şi a canalelor de distribuție a legitimaţiilor de călătorie.
Pentru agenţiile de turism utilizarea serviciului în vederea procurării de bilete pentru
clienţii proprii nu presupune costuri suplimentare deoarece:
-operatorii umani implicaţi în activitate nu necesită pregătire şi scolarizare specială,
-poate fi utilizat de la orice PC conectat la Internet,
-biletele se pot tipări la orice imprimantă, nefiind necesar achiziţionarea de bilete
speciale sau echipamente specializate.
b).Biletul „dus-întors CFR online” care oferă o reducere de 10 % din tariful de
transport pentru adulţi, corespunzător rangului de tren selectat, accelerat, rapid, InterCity,
iar tichetul de rezervare se plăteşte integral.
Biletul „dus-întors online” se emite în următoarele condiţii:
-Călătoria se efectuează cu trenuri de acelaşi rang şi fără schimbări în parcurs, se
utilizează un singur tren la dus şi un singur tren la întors, care se încadrează în aceeaşi
zonă kilometrică tarifară.
-Călătoria de întoarcere se poate face în maxim 20 de zile de la ziua plecării, dar
numai în perioada de vînzare cu anticipaţie, respectiv 30 de zile calendaristice faţă de data
curentă.
c).Servicii pentru persoane cu mobilitate redusă. Pentru persoanele cu mobilitate
redusă „CFR Călători” asigură gratuit, în anumite staţii şi în anumite trenuri în trafic intern şi
internaţional, următoarele tipuri de servicii:
-Asistenţă în staţiile de plecare, de destinaţie şi în staţiile de schimbare a trenurilor,
după caz, adaptat dizabilităţii fiecărui călător.
-Îmbarcarea şi debarcarea persoanelor în scaun cu rotile, pliabil sau nu, cu sau fără
călător, prin soluţii diferite în funcţie de greutatea acestuia.
-Însoţirea în incinta staţiei de cale ferată şi pînă la îmbarcarea în tren a persoanelor
nevăzătoare, cu deficienţe de vedere sau de auz şi a persoanelor cu handicap mental.
-Însoţirea de la coborîrea din tren pînă la ieşirea din staţie a persoanelor
nevăzătoare, cu deficienţe de vedere sau de auz şi a persoanelor cu handicap mental.
-Rezervarea locurilor speciale în trenurile în care există locuri dedicate transportului
persoanelor cu dizabilitate motorie în scaun cu rotile.
-Asistenţă la bordul trenurilor în circulaţie.
Serviciile menţionate sînt asigurate pentru următoarele categorii de persoane cu
mobilitate redusă:
-Persoane cu dizabilitate motorie în scaun cu rotile.
-Persoane fără vedere – orbi.
-Persoane cu dizabilitate motorie.
60

-Persoane cu deficienţe de auz.


-Persoane cu deficienţe de vedere.
-Persoane cu handicap mental.
d).Trenuri charter. Prin acest tip de tren se pot alege:
-rutele şi ore de circulaţie,
-confort şi condiţii excepţionale,
-posibilitatea de a lua masa în tren, beneficiind de serviciile în vagon bar bistro sau
restaurant în timpul călătoriei,
-adaptarea compunerii trenului la numărul de turişti, trenurile putînd fi formate din
vagoane clasa I sau a II-a, vagoane de dormit, cuşetă, restaurant sau vagoane bar-bistro.
e). Servicii în staţii sînt următoarele:
-Birou de informaţii.
-Birou bagaje de mînă.
-Farmacie.
-Bancomat.
-Chioşcuri de produse alimentare.
-Fast food pe peron şi în gara.
-Chiosc de ziare şi reviste.
f).Tren + Hotel. Odata cu procurarea legitimaţiilor de călătorie CFR, se poate opta
pentru cazare la cca. 50.000 de lanţuri şi proprietăţi hoteliere din România şi din
străinătate. Preturile variază în funcţie de destinaţia, hotelul şi perioada alese, putînd
beneficia de reduceri de pînă la 50 % din tariful de la recepţia unităţii de cazare.
Oferta se adresează în special deplasărilor în interes de serviciu (business travel),
avantajînd însă şi turismul individual. Prima categorie are în vedere călătoriile întreprinse
de corporaţiile şi companiile comerciale, precum şi de alte categorii de organizaţii sau
instituţii care realizează deplasări în vederea participării la reuniuni, congrese, conferinţe la
nivel intern şi international.

7.1.3. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A SOCIETĂŢII

„CFR Călători” este condusă de adunarea generală a acţionarilor, care decide


asupra politicii economice a acesteia şi asupra activităţii ei, în conformitate cu mandatul
primit de la acţionari, aceasta este administrată de Consiliul de Administraţie, format din 11
membri aleşi de adunarea generală a acţionarilor pe o perioadă de 4 ani.
Conducerea executivă este asigurată de directorul general care este şi preşedintele
consiliului de administraţie. Gestiunea „CFR Călători” este controlată conform
reglementărilor legale în vigoare.
Conducerea Executivă a societăţii este următoarea, figura 7.1.
-Director General.
-Director General Adjunct.
-Director Comercial.
-Director Exploatare.
-Director Marketing.
-Director Relaţii Internaţionale, Finanţări Externe.
-Director Resurse Umane.
-Director Locomotive.
61

-Director Vagoane.
-Director Financiar-Contabil.
-Director Tehnic.
-Director Achiziţii.

DIRECTOR
GENERAL

DIRECTOR
GENERAL ADJUNCT

DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR


COMERCIAL EXPLOATARE FINANCIAR RESURSE
CONTABIL UMANE

DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR


MARKETING R.I. – F.E. ACHIZIŢII

DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR


TEHNIC LOCOMOTIVE VAGOANE

Fig. 7.1. Structura organizatorică a „CFR Călători” S.A.

7.2. SOCIETATEA COMERCIALĂ PENTRU TRANSPORT


DE MARFĂ PE CALEA FERATĂ
7.2.1. PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII

Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă „CFR Marfă” S.A. a fost


înfiinţată la 1 Octombrie 1998, după reorganizarea prin diviziune a Societăţii Naţionale a
Căilor Ferate Române şi avînd statut de societate comercială pe acţiuni. S.N.T.F.M. „CFR
62

Marfă” S.A. este o societate persoană juridică română, care desfăşoară activităţi de interes
public naţional, în scopul realizării transportului feroviar public de marfă, avînd ca obiect
principal de activitate efectuarea transportului de mărfuri în trafic intern şi internaţional.
Aceasta utilizeaza infrastructura feroviară publică sau privată pusă la dispoziţie de
către Compania Naţională de Căi Ferate „CFR” S.A. în condiţiile legii. Societatea este
proprietarul patrimoniului, posedă autonomie în administrarea bunurilor sale şi beneficiază
de rezultatele activităţii sale.
Ca strategie „CFR Marfă” a stabilit următoarele obiective principale:
a).Scoatarea în afara companiei a unor activităţi specifice astfel:
-spălarea, dezinfectarea vagoanelor,
-spălarea vagoanelor cisternă,
-transbordarea mărfurilor de pe calea ferată cu ecartament de 1435 mm pe vagoane
de cale ferată cu ecartament de 1520 mm şi invers,
-camionarea bunurilor de către companii de transport inter-modal la şi de la
domiciliul clientului, utilizînd propriile mijloace de transport rutier.
b).Constituirea de centre teritoriale comerciale în vederea descentralizării structurilor
de decizie, prin instalarea la nivel local de personal competent care va influenţa pozitiv
domeniul serviciilor şi va aduce mai multă promptitudine în procesul luării deciziei.
c).Realizarea unor conexiuni de transport de tipul „drumul mătăsii”, între Asia
Centrală, Orientul Mijlociu, Caucaz, Marea Neagră şi Dunăre, Europa.
d).Decongestionarea traficului din marile porturi europene prin preluarea
schimburilor comerciale dintre ţările europene şi cele asiatice.
e).Integrarea în coridoarele europene de transport astfel:
-Coridorul IV: Constanţa - Bucureşti - Arad - Budapesta - Bratislava - Praga -
Dresda.
-Coridorul VII: Constanta - Canalul Dunare-Marea Neagra - Dunare - Main - Rihn,
portul Rotterdam din Olanda.
-Coridorul IX: Contanta - Bucuresti - Iasi - Chisinau - Kiev - St. Petersburg - Helsinki.
S.N.T.F.M. „CFR Marfă” S.A. are un parc de 987 locomotive electrice Diesel şi Diesel
hidraulice, un parc de cca. 55000 de vagoane structurate pe 23 de serii diferite, 2 ferryboat-
uri, cu un deplasament de 12000 tdw.

7.2.2. SERVICIILE PRESTATE DE SOCIETATE

Oferta de prestaţii a „CFR Marfă” este următoarea:


-Transportul de mărfuri în cantităţi vagonabile ca expediţii de vagoane complete sau
grupuri de vagoane efectuate cu:
-vagoane de uz general, acoperite, descoperite, platforme,
-vagoane specializate pentru produse petroliere, cereale vrac, ciment vrac,
produse chimice vrac, cărbuni, etc,
-vagoane de construcţie specială pentru transportul mărfurilor de mare
gabarit sau pentru piese unitare deosebit de grele.
-Transportul de mărfuri cu containere de mare capacitate. „CFR Marfă” dispune de o
reţea internă de trenuri specializate pentru transportul containerelor de mare capacitate,
care asigură legatura între principalele localităţi ale ţării, cu posibilitatea îndrumării
vagoanelor direct la staţia de cale ferata cea mai apropiata de domiciliul clienţilor sau
63

camionarea containerelor la şi de la punctele de încărcare-descărcare prin intermediul


Societăţii Comerciale de Exploatare şi Transport Auto „CFR TRANSAUTO” S.A. care este
o filială a societăţii „CFR Marfă”.
-Transportul de containere în trafic international, fiind agent autorizat
„Intercontainer”.
-Transportul de mărfuri utilizînd containerele de mică capacitate, de 1,5 tone. Acest
serviciu este folosit pentru a asigura o mai mare siguranţă a mărfurilor şi pentru a putea
oferi posibilitatea transportării unor cantităţi mici de mărfuri fără a utiliza în exclusivitate un
vagon complet.
-Trenuri complete de marfă comandate, care circulă ca trenuri complete, dupa una
din trasele cuprinse în mersul trenurilor.
-Trenuri de marfă special comandate, care circula după mers special, necuprins în
mersul trenurilor.
-Transportul de mărfuri cu utilizarea feribotului. Transporturile se realizează în
vagoane complete, transcontainere şi autocamioane pe feribot, în condiţii tarifare şi de
transport avantajoase.
Capacităţile de încărcare a navelor de 12.000 tdw/navă, sînt următoarele:
-40 de vagoane şi 40 de TIR-uri sau
-80 TIR-uri sau
-85 de vagoane sau
-containere încărcate pe vagoane sau
-alte combinaţii ale numărului de vagoane de cale ferată şi TIR-uri.
Tipurile de mărfuri care pot fi transportate sînt următoarele:
-Marfuri de volum mare care necesită protecţie împotriva agenţilor atmosferici, de
tipul:
-mobilă,
-utilaje,
-mărfuri paletizate (ambalate),
-colete,
-legume în lăzi.
-Mărfuri generale ambalate/paletizate, cu volum mare care necesită protecţie
împotriva agenţilor atmosferici.
-Mărfuri cu volum mare şi greutate specifică mică.
-Mărfuri cu volum mare, materiale lungi, utilaje care necesită protecţie împotriva
agenţilor atmosferici.
-Uleiuri comestibile, melasă, bitum, produse petroliere, acid sufuric.
-Ciment, var.
-Alimente perisabile.
-Produse ale industriei chimice.
-Tractoare, utilaje agricole.
-Cherestea, buşteni, materiale lungi.
-Containere de 20'.
-Cereale: secară, porumb, orez, ovăz, grîu, orez brut, seminţe de floarea soarelui,
soia, srot.
-Piatră spartă (balastieră).
-Materiale lungi (laminate), utilaje, blocuri de piatră, cherestea, buşteni.
64

-Profile laminate, ţevi, şine de cale ferată, tagle, lingouri, prefabricate din beton,
cherestea.
-Marfuri în vrac: minereu, cărbune, cocs, laminate, fier vechi, material lemnos,
blocuri de lemn, materiale de construcţie.

7.2.3. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A SOCIETĂŢII

S.N.T.F.M. „CFR Marfă” S.A. este condusă de Adunarea Generală a Acţionarilor care
decide asupra politicii economice a societăţii şi asupra activităţii ei. Împuterniciţii mandataţi
să reprezinte interesele capitalului social de stat în Adunarea Generala a Acţionarilor sînt
cinci persoane, dintre care unul este specialist din Ministerul Finanţelor Publice, aceştia
fiind numiţi şi revocaţi prin ordin al minstrului transporturilor.
S.N.T.F.M. „CFR Marfă” S.A. este administrată de 11 administratori care constituie
Consiliul de Administraţie, dintre care unul este specialist din Ministerul Finantelor Publice.
Conducerea S.N.T.F.M. „CFR Marfă” S.A. este asigurată de Directorul General care este şi
Presedinte al Consiliului de Administraţie.
Structura de conducere a societăţii este următoarea, figura 7.2.
-Director General.
-Director General Adjunct Departament Producţie.
-Director General Adjunct Departament Economic.
-Director General Adjunct Departament Tehnic.
-Director Trafic.
-Director Marketing-Vînzări.
-Director Exploatare.
-Director Tehnic.
-Director Achiziţii.
-Director Resurse Umane.

DIRECTOR
GENERAL

DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR


GENERAL ADJUNCT GENERAL ADJUNCT GENERAL ADJUNCT
PRODUCŢIE TEHNIC ECONOMIC

DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR


TRAFIC TEHNIC MARKETING
VÎNZĂRI

DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR


EXPLOATARE ACHIZIŢII RESURSE
UMANE
65

Fig. 7.2. Structura organizatorică a „CFR Marfă” S.A.

CAPITOLUL 8

MANAGEMENTUL SOCIETĂŢII COMERCIALE


DE TRANSPORT AERIAN

8.1. SOCIETATEA COMERCIALĂ PENTRU TRANSPORT


AERIAN
S.C. Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române „Tarom” S.A. este
continuatoarea companiei „Tarom-Transporturile Aeriene Române” înfiinţată la 18
septembrie 1954. Istoria acestei companii este una care se confundă cu istoria
transporturilor aeriene moderne din România. La cîţiva ani după lansare, „Tarom” opera în
aproape toate ţările europene, iar în anul 1966 „Tarom” a efectuat primul zbor peste
Atlantic. Începînd cu anul 1974 a realizat primul zbor către Sydney via Calcutta şi a
introdus zboruri regulate spre New York şi Beijing. În anul 1990, în vederea alinierii la
criteriile de performanţă ale economiei libere de piaţă, „Tarom” a dat startul unui nou
program strategic de dezvoltare. Competiţia mondială a reprezentat un real stimulent
pentru companie, fapt care a determinat alinierea serviciilor oferite la nivelul standardelor
internaţionale, avînd în vedere faptul că unele din cele mai importante companii aeriene din
lume operau deja zboruri spre Bucureşti. Compania este membră a următoarelor
organizaţii şi organisme internaţionale ale aviaţiei astfel:
-IATA (International Air Transport Association), din anul 1993.
-MITA (Multilateral Interline Traffic Agreements/Passengers and Cargo), din anul
1994.
-AEA (Association of European Airlines), din anul 2000.
-ICH (IATA Clearing House), din anul 2006.
Compania este certificată de IOSA (IATA Operational Safety Audit) din anul 2007 şi
de IATA-ICSS (IATA Currency Clearance Service), din anul 2006.
Strategia companiei. Prin lege „Tarom” este compania naţională de transporturi
aeriene a României, o societate comercială cu capital majoritar de stat, avînd ca obiect
66

principal de activitate transporturile aeriene dupa grafic, transporturi aeriene interne şi


internaţionale de călători, bagaje, mărfuri şi poştă prin curse regulate şi charter. Datorită
tendinţelor predominante manifestate la nivelul transportului aerian internaţional, cum sînt
întîrzierile, liberalizările, competiţia liberă, fuziuni ale companiilor aeriene, etc, „Tarom” se
confruntă cu o competiţie acerbă, pe plan local şi pe plan internaţional. În procesul
restructurării compania a avut în vedere şi alte aspecte în afară de modernizarea flotei, a
adoptat o nouă strategie de marketing, avînd ca obiectiv prioritar dezvoltarea şi
diversificarea serviciilor aeriene. De asemenea a luat o serie de măsuri pentru a reduce în
mod drastic costurile şi pentru a spori utilizarea flotei. Flexibilitatea, dinamismul,
continuitatea, intensificarea planificării zborurilor prin păstrarea destinaţiilor tradiţionale şi
prin atragerea de noi pieţe constituie principalele obiective ale strategiei de marketing. O
schimbare în structura rutelor a fost deja demarată, atît în ceea ce priveşte traficul înspre
România, cît şi cel din România. Avînd în vedere schimbările rapide la nivelul traficului
aerian internaţional, compania şi-a adoptat strategia în funcţie de cerinţele pasagerilor, în
particular şi în funcţie de cerinţele pieţei în general. Ca rezultat zborurile spre Europa
reprezintă astăzi un procent de 64 % din activitatea „Tarom”.
Satisfacţia şi confortul pasagerilor reprezintă obiectivul principal al oricărei companii
aeriene, iar „Tarom” acordă o atenţie deosebită calităţii tuturor serviciilor oferite pasagerilor.
Punctualitatea şi cîştigarea încrederii pasagerilor în serviciile oferite sînt într-un permanent
proces de perfecţionare, pentru a veni în acest fel în întîmpinarea cerinţelor pasagerilor.
Pentru a atinge aceste scopuri ambiţioase, se introduc soluţii complexe, printre care
îmbunătăţirea calităţii şi diversificarea serviciilor de catering pe toate cursele internaţionale.
Politica de mediu a „Tarom”. „Tarom” îşi propune să demonstreze că este posibilă
creşterea traficului aerian în limitele impuse de măsurile pentru protecţia mediului
înconjurător. Compania se află printre primele companii aeriene din lume care au iniţiat
proiectul-pilot „Continuous Descent Approach” (CDA), care reprezintă o procedură de
aterizare total nouă, care are ca scop reducerea cantităţii de combustibil ars.
Politica parteneriatelor. Parteneriatele cu alte companii aeriene, printre care se
numără prestigioşi parteneri din cadrul Alianţei „SkyTeam” îi permit companiei să ofere
clienţilor o gamă variată de zboruri şi servicii. „SkyTeam” este o alianţă aeriană globală
care oferă clienţilor companiilor aeriene membre acces la o vastă reţea ce cuprinde mai
multe destinaţii, frecvenţe şi conectivitate. „SkyTeam” oferă celor peste 395 de milioane de
pasageri anuali, un sistem mondial de peste 13.000 de zboruri zilnice, acoperind 898 de
destinaţii în 169 de ţări. Membrii „SkyTeam” sînt: „Aeroflot”, „Aeroméxico”, „Air Europa”, „Air
France”, „Alitalia”, „China Southern”, „Czech Airlines”, „Delta Air Lines”, „Kenya Airways”,
„KLM Royal Dutch Airlines”, „Korean Air”, „Tarom” şi „Vietnam Airlines”.
Flota. Flota companiei „Tarom” se numără printre cele mai tinere din Europa, vîrsta
medie a aeronavelor fiind de 8 ani. Compania a intrat încă din anii '90 într-un proces
intensiv de înnoire a flotei pentru a reduce costurile de întreţinere ale acestora şi emisiile
poluante. În prezent flota companiei „Tarom” este compusă din 26 de avioane, 3 aeronave
de tipul „BOEING 737-800”, 4 aeronave de tipul „BOEING 737-700”, 4 aeronave de tipul
„BOEING 737-300”, 4 aeronave de tipul „Airbus A318-111”, 2 aeronave de tipul „Airbus
A310-325”, 7 aeronave de tipul „ATR 42-500” şi 2 aeronave de tipul „ATR 72-500”. De
asemenea aceasta mai are 21 de agenţii naţionale în oraşele principale ale ţării şi 22 de
agenţii internaţionale în S.U.A., Franţa, Spania, Germania, Austria, Ungaria, Israel, Arabia
67

Saudită, Iordania, Egipt, Turcia, Bulgaria, Cehia, Anglia, Elveţia, Cipru, Siria, Grecia,
Belgia, Olanda, Moldova, Liban.

8.2. SERVICIILE PRESTATE DE SOCIETATE


Activitatea principală a companiei este cea de transport aerian, conform Codului
CAEN este:
-511 Transporturi aeriene de pasageri.
-5110 Transporturi aeriene de pasageri.
Ca activitate suplimentară mai are, conform aceluiaşi cod:
-512 Transporturi aeriene de marfă şi transporturi spaţiale.
-5121 Transporturi aeriene de marfă.
-5122 Transporturi spaţiale.
Activitatea companiei este diferenţiată astfel:
a).Curse regulate. Compania oferă aeronave pentru curse interne şi externe
regulate pentru transportul de călători, mărfuri, curierat, poştă.
b).Curse charter. Compania poate închiria aeronave, curse charter pe destinaţii
europene (mediu curier) şi (scurt curier). Între acestea serviciul este diferenţiat astfel:
-Oferta pentru transportul unui grup de persoane. Compania oferă tarife speciale
pentru grupuri de minim 9 pasageri care călătoresc pe cursele interne sau internaţionale.
-Oferta pentru instituţii. Compania oferiă transport cu tarife speciale la niveluri şi
condiţii adaptate la specificul traficului unei firme sau instituţii solicitante.
c).Transporturi Cargo. Printre serviciile prestate de companie se numără:
-Vînzare de transport aerian de marfă în trafic extern.
-Derularea operaţiunilor cargo în terminalurile aeroportuare.
-Vînzare de transport aerian în trafic intern.
d).„Tarom Tours”. Prin acest serviciu există posibilitatea organizării de excursii cu
delasarea în străinătate cu aeronavele companiei.
e).Bilete electronice. Biletul electronic este un bilet digital înregistrat şi stocat într-un
sistem de rezervări, acest bilet este emis şi confirmat în mod electronic şi este valid
asemenea unui bilet imprimat.
f).Alte servicii pe care le oferă compania astfel:
-Agroturism.
-City breaks.
-SuperSpecials@.
-„Dou Concept” pentru zborurile spre şi dinspre Zurich.
-Ofertă Specială Bucureşti-Chişinău.
-Oferte speciale pe diferite relaţii între Bucureşti şi Belgrad, Budapesta, Salonic, Tel
Aviv, Atena.
-Online check-in.
-„Flying Blue”, pentru fidelizarea clienţilor.
-Clasa „Business”.
68

„Tarom” operează în prezent pe zborurile externe şi interne cu o flotă compusă din


26 aeronave astfel:
-3 aeronave BOEING B737-800, care au următoarele caracteristici:
-Capacitate: 186 pasageri.
-Anvergura: 35,8 m.
-Lungime: 39,50 m.
-Înălţime: 12,5 m.
-Viteza de croazieră: 850 Km/h.
-Altitudine de croazieră: 10.000 m.
-Greutate maximă: 65,3 t / 72,5 t.
-Distanţa max. de zbor: 5.420 km.
-4 aeronave BOEING 737-700, cu următoarele caracteristici:
-Capacitate: 116 pasageri.
-Anvergura: 34,3 m.
-Lungime: 33,6 m.
-Înălţime: 12,5 m.
-Viteza de croazieră: 837 Km/h.
-Altitudine de croazieră: 10.000 m.
-Greutate maximă: 68 t / 65,7 t.
-Distanţa max. de zbor : 6.000 Km.
-4 aeronave BOEING 737-300, care au următoarele caracteristici:
-Capacitate: 124 pasageri.
-Anvergura: 28.9 m.
-Lungime: 33.4 m.
-Înălţime: 11.1 m.
-Viteza de croazieră: 795 Km/h.
-Altitudine de croazieră: 10.000 m.
-Greutate maximă: 56.472 t / 60.1 t.
-Distanţa max. de zbor: 3.900 km / 4.600 Km.
-4 aeronave AIRBUS A318-111, cu următoarele caracteristici:
-Capacitate: 113 pasageri.
-Anvergura: 34,10 m.
-Lungime: 31,45 m.
-Înălţime: 12,5 m.
-Viteza de croazieră: 850 Km/h.
-Altitudine de croazieră: 10.700 m.
-Greutate maximă: 59,4 / 68,4 t.
-Distanţa max. de zbor : 2.780 km.
-7 aeronave ATR 42-500, care au următoarele caracteristici:
-Capacitate: 48 pasageri.
-Anvergura: 24.56 m.
-Lungime: 22.68 m.
-Înălţime: 7.6 m.
-Viteza de croazieră: 474 Km/h.
-Altitudine de croazieră: 7.000 m.
-Greutate maximă: 18,6 t.
69

-Distanţa max. de zbor: 1.778 Km.


-2 aeronave ATR 72-500, care au următoarele caracteristici:
-Capacitate: 68 pasageri.
-Anvergura: 27,05 m.
-Lungime: 27,16 m.
-Înălţime: 7,6 m.
-Viteza de croazieră: 500 Km/h.
-Altitudine de croazieră: 7.000 m.
-Greutate maximă: 22,8 t.
-Distanţa max. de zbor: 1.778 Km.
-2 aeronave AIRBUS A310-325, care au următoarele caracteristici:
-Capacitate: 209 pasageri.
-Anvergura: 43,90 m.
-Lungime: 46,665 m.
-Înălţime: 15,8 m.
-Viteza de croazieră: 864 Km/h.
-Altitudine de croazieră: 11.000 m.
-Greutate maximă: 164 t.
-Distanţa max. de zbor: 9.600 km.

8.3. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A SOCIETĂŢII


Această este condusă de Adunarea Generală a Acţionarilor, avînd un număr de 5
reprezentanţi ai companiilor care deţin acţiuni. A.G.A. alege un Consiliu de Administraţie
format din 7 persoane şi un Consiliu Director Executiv, figura 8.1, format din:
-Director general.
-Director general adjunct.
-Director financiar.
-Director tehnologii informatice, evaluări statistice şi prognoze.
-Director marketing şi vînzări.
-Director tehnic.
-Director operaţiuni zbor.
-Director strategie.

DIRECTOR
GENERAL

DIRECTOR
GENERAL
ADJUNCT

DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR


TEHNIC OPERATIUNI FINANCIAR
ZBOR
70

DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR


TEHNOLOGII STRATEGIE MARKETING

Fig. 8.1. Structura organizatorică a S.C. „Tarom” S.A.

CAPITOLUL 9

MANAGEMENTUL AEROPORTULUI

9.1. COMPANIA NAŢIONALĂ „AEROPORTURI


BUCUREŞTI” S.A.
Actuala Companie Naţională „Aeroporturi Bucureşti” S.A. a fost înfiinţată prin H.G.
nr. 1208/2009. sub autoritatea Ministerului Transporturilor , prin fuziunea Companiei
Naţionale „Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti” S.A. cu Societatea Naţională
„Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa - Aurel Vlaicu” S.A. Compania Naţionala
„Aeroporturi Bucureşti” S.A. este societate comercială pe acţiuni, cu capital majoritar de
stat, care se organizează şi funcţionează pe baza de gestiune economică şi în conformitate
cu actul constitutiv.
Sursele de finanţare se asigură din venituri proprii, sume alocate de la bugetul de
stat, credite bancare, credite externe contractate sau garantate de stat, fonduri externe
nerambursabile, acordate în condiţiile legii, precum şi forme legale de participare a
capitalului privat şi alte surse legal constituite, toate acordate în conformitate cu legislaţia în
vigoare privind datoria publică şi cu respectarea regulamentelor comunitare privind ajutorul
de stat.
În cadrul companiei Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” Bucureşti şi Aeroportul
Internaţional Bucureşti Băneasa „Aurel Vlaicu” funcţioneaza ca puncte de lucru. Compania
poate înfiinţa filiale şi sucursale, potrivit legii.
Managementul strategic al companiei are stabilite următoarele caracteristici:
71

a).Viziunea. Dezvoltarea într-o manieră durabilă a celui mai performant sistem


aeroportuar european şi acesta să devină un model de urmat, la nivel mondial, în privinţa
prestării unor servicii de calitate.
b).Misiunea. Misiunea companiei este să asigure un trafic fluent de pasageri şi
mărfuri şi să se constituie ca un factor de încredere pentru toţi clienţii companiei, în primul
rînd pasagerii şi companiile aeriene, precum şi pentru părţile interesate în activitatea
companiei, prin promovarea celor mai înalte standarde în calitatea serviciilor prestate,
protejarea resurselor şi a mediului şi unui nivel ridicat de responsabilitate socială.
c).Principii de lucru.
1.Calitatea pe primul plan. Pentru a obţine satisfacţia clienţilor calitatea serviciilor
prestate trebuie să constituie prioritatea numărul unu.
2.Excelenţă şi îmbunătăţirea continuă a performanţei globale a companiei. Profitul
companiei trebuie obţinut în condiţiile asigurării unui nivel înalt de satisfacţie a clienţilor.
3.Onestitate, integritate, etică, respect individual în toate aspectele afacerii.
4.Crearea şi menţinerea unei reputaţii solide a companiei. Percepţia clienţilor asupra
companiei trebuie să fie foarte bună şi din ce în ce mai bună.
5.Pasiune şi muncă în echipă. Implicarea permanentă a angajaţilor în viaţa
companiei şi responsabilitate asumată de fiecare angajat.
6.Zero defecte. Fiecare activitate trebuie să fie făcută bine de prima dată şi de
fiecare dată.
7.Dezvoltare durabilă.
8.Accentul pe prevenire.
Aeroportul internaţional „Henri Coandă” are următoarele caracterisitic tehnico-
operaţionale:
-Capacitate operationala: 39 miscari aeronave/ora.
-3 piste cu dimensiuni 3500 m x 45 m.
-Platforme cu 45 posturi de staţionare pentru aeronave.
-Mijloace de navigatie, radare, echipamente de comunicaţii, etc.
-Mijloace de salvare şi luptă împotriva incendiilor.
Capacitatea de procesare a aeroportului este următoarea:
-zboruri internationale: 1.200 pasageri/ora de vîrf/flux.
-zboruri interne: 270 pasageri/ora de vîrf/flux.
În prezent aeroportul se află în cea de-a treia fază de dezvoltare şi modernizare,
care va fi finalizată în anul 2012. Valoarea investiţiei este de 150000000 Euro, la final
aeroportul va a vea o capacitate a terminalelor de peste 6000000 pasageri/an.
Investiţia va cuprinde:
-Terminal de pasageri modular, 4 module, fiecare de 5000000 pasageri/an, 350000
mp.
-Platforme de parcare aeronave, 70 pozitii de parcare de 400000 mp.
-Cai de rulare de 5 km, totalizînd 125000 mp.
-Extindere de tipul „Finger” pînă la 14 burdufuri, fluidizarea circulaţiei, conexiune cu
cele două terminale, inclusiv realizarea fluxurilor cerute de Tratatul „Schengen”, pentru cca.
16.600 mp.
-Extinderea Aerogării pentru Plecări Internaţionale şi spaţiul „Schengen” de cca.
19.600 mp.
72

-Lucrări conexe de sistematizare exterioară pe latura de est şi la drumuri de acces,


de cca. 5000 mp.
-Amenajare Aerogării pentru Sosiri Internaţionale şi spaţiul „Schengen”, de cca.
2.500 mp.
-Parcări auto supraetajate de 12000 mp, pentru 20 000 locuri.
-Drumuri de incinta 10 km.
-Platforma multimodala cargo.
-Parc tehnologic „high-tech”.
-Conexiune la autostrada Bucuresti-Brasov de 4 km lungime.
-Conexiune la calea ferată de 4 km lungime.
-Conexiune la metrou.
-Staţie subterană multinivel tren/metrou.
-Centru business de 5000 mp.
-Hotel.

9.2. SERVICIILE PRESTATE DE COMPANIE


Compania are ca obiect principal de activitate:
-Efectuarea de prestaţii.
-Servicii.
-Lucrări de exploatare.
-Gestionare.
-Întreţinere.
-Reparare.
-Dezvoltarea şi modernizarea bunurilor din patrimoniul său, aflate în proprietate sau
în concesiune, în vederea asigurării condiţiilor de siguranţă şi securitate pentru:
-sosirea,
-plecarea,
-manevrarea la sol a aeronavelor în trafic naţional şi/sau internaţional.
-Asigurarea serviciilor aeroportuare pentru tranzitul de persoane, mărfuri şi poştă.
-Servicii de interes public naţional:
-vamă,
-poliţie de fontieră, etc.
Compania va putea efectua orice alte operaţiuni şi activităţi legale necesare realizării
obiectului său de activitate.
Obiectul de activitate. Obiectul principal de activitate în care compania îşi va
desfăşura activitatea este:
-522: Activităţi anexe pentru transporturi. Activitatea principală a companiei constă
în:
-5223: Activităţi de servicii anexe transporturilor aeriene.
În secundar compania va desfăşura următoarele activităţi:
-5110: Transporturi aeriene de pasageri.
-5121: Transporturi aeriene de marfă.
-5210: Depozitări.
73

-5221: Activităţi de servicii anexe pentru transporturi terestre.


-5224: Manipulări.
-5229: Alte activităţi anexe transporturilor.
-5320: Alte activităţi poştale şi de curier.
Pe aeroportul „Henri Coandă” operează în prezent 33 de companii aeriene, care
asigură legături directe cu 42 de destinaţii internaţionale şi 10 destinaţii interne.

9.3. CONDUCEREA COMPANIEI


Compania este condusă de Adunarea Generală a Acţionarilor. Adunarea generală a
acţionarilor are atribuţii şi competenţe stabilite prin statut, conform legii. Interesele
capitalului de stat în adunarea generală a acţionarilor vor fi reprezentate de împuterniciţii
mandataţi de Ministerul Transporturilor , prin ordin al ministrului transporturilor , unul dintre
aceştia fiind numit la propunerea Ministerului Finanţelor Publice. Compania este
administrată de un Consiliul de Administraţie ai cărui membri sunt aleşi de Adunarea
Generală a Acţionarilor. În perioada în care statul deţine pachetul majoritar de acţiuni,
membrii Consiliului de Administraţie şi preşedintele acestuia sînt numiţi prin ordin al
ministrului transporturilor .
Preşedintele Consiliului de Administraţie este şi directorul general al companiei.
Atribuţiile Consiliului de Administraţie şi ale preşedintelui acestuia sunt stabilite prin actul
constitutiv.
Conducerea Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti, figura 9.1, este formată din:
-Director General.
-Director General Adjunct Şef al Securităţii Aeroportuare şi al Structurii de
Securitate.
-Director Siguranţă Aeronautică.
-Director Calitate.
-Director Economic.
-Director Financiar.
-Director Marketing.
-Director Strategie-Dezvoltare.
-Director Comercial.
Conducerea Aeroportului Internaţional „Henri Coandă” Bucureşti, ca punct de lucru
este compusă din:
-Director Operaţional.
-Director Protocol.
-Director Securitate.
-Director Tehnic.
Conducerea Aeroportului Internaţional Bucureşti-Băneasa „Aurel Vlaicu”, ca punct
de lucru este compusă din:
-Director Aeroport.
-Director Tehnic.
-Director Securitate Aeroportuară.
74

-Director Operaţional.

DIRECTOR
GENERAL

DIRECTOR
GENERAL ADJUNCT
S.S.A. – S.S.

DIRECTOR DIRECTOR
SIGURANŢĂ STRATEGIE DIRECTOR DIRECTOR
AERONAUTICĂ DEZVOLTARE MARKETING ECONOMIC

DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR


CALITATE COMERCIAL FINANCIAR

AEROPORTUL „HENRI COANDĂ” AEROPORTUL „AUREL VLAICU”


OTOPENI BĂNEASA

DIRECTOR DIRECTOR
OPERAŢIONAL AEROPORT
75

DIRECTOR DIRECTOR
PROTOCOL TEHNIC

DIRECTOR DIRECTOR
SECURITATE SECURITATE
AEROPORTUARĂ

DIRECTOR DIRECTOR
TEHNIC OPERAŢIONAL

Fig. 9.1. Structura organizatorică a Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti S.A.

CAPITOLUL 10

MARKETINGUL SERVICIILOR

10.1. MARKETINGUL SERVICIILOR, DOMENIU


SPECIALIZAT AL MARKETINGULUI
Majoritatea definiţiilor consideră serviciile ca activităţi care au ca rezultat utilităţi
destinate satisfacerii unor nevoi ale societăţii. Conţinutul serviciilor include în mod
obligatoriu activităţile şi rezultatul acestora. Alături de conţinut diferenţierea Marketingului
serviciilor are la bază caracteristicile acestora şi anume:
-intangibilitatea,
-inseparabilitatea,
-variabilitatea,
-perisabilitatea.
DEFINIŢIE: Intangibilitatea reprezintă caracteristica esenţială a serviciilor, care exprimă
faptul că acestea nu pot fi văzute, gustate, simţite, auzite sau mirosite înainte de a fi
cumpărate.
DEFINIŢIE: Inseparabilitatea reprezintă caracteristica serviciilor de a nu putea fi
desprinse de prestator.
DEFINIŢIE: Variabilitatea reprezintă caracteristica serviciilor de a diferi din multe şi variate
motive, de la o prestaţie la alta.
76

DEFINIŢIE: Perisabilitatea reprezintă caracteristica serviciilor de a nu putea fi păstrate în


vederea unui consum ulterior.
Conţinutul şi natura serviciilor se constituie în factori formativi ai unui posibil
dezacord ofertă-cerere şi pe această bază în elemente de diferenţiere a conţinutului
Marketingului serviciilor. De aceea în domeniul serviciilor specialistul în Marketing trebuie
să ţină seama de aceste elemente, ori de cîte ori este pus în situaţia de a utiliza
instrumentul specific. Sistemul de prestaţie al serviciilor este format din:
-Reţeaua de prestaţie.
-Personalul.
-Clientul.
-Procesul de creare livrare.
Consumatorul de servicii este o variabilă complexă a sistemului de creare şi livrare a
serviciilor. Natura şi caracteristicile serviciilor, sistemul de prestaţie, în ansamblu şi în
cadrul componentelor sale se reflectă în consum într-o formă particulară, determinînd un
mod specific de manifestare a consumatorului regăsit în ultimă instanţă, într-un
comportament adecvat. Baza acestui comportament o reprezintă percepţia diferită a
serviciului de-a lungul procesului de creare şi livrare, percepţie care în final se reflectă într-
un decalaj între serviciul dorit, aşteptat şi cel primit, rezultat, acceptat, pe de o parte şi între
cel promis, oferit şi cel efectiv, creat şi livrat, pe de altă parte. În servicii consumatorul
apare în relaţie specială cu prestatorul, exprimînd în mod specific nevoile sale, cererea şi
comportamentul.
Relaţiile prestator-client. Procesul de creare şi livrare a serviciilor are în componenţă
un sistem de relaţii prestator-client care exprimă obiectul prestaţiei. În cadrul fiecărui
contact în parte prestatorul „vine” la întîlnire cu elementele sistemului său de prestaţie:
-clădirile şi echipamentele (inclusiv amplasamentul),
-personalul,
-tehnologia (succesiunea activităţilor),
-un mod specific de includere a clientului în prestaţie.
Clientul „vine” la întîlnire ca purtător al unei nevoi exprimate prin cerere, care
îmbracă diferite forme de manifestare în cadrul fiecărui contact cu prestatorul. Raportul
dintre prestator şi client alcătuieşte axul central al proceselor de marketing şi management.
Esenţa marketingului serviciilor. Marketingul serviciilor apare ca un domeniu
specializat al marketingului în al cărui conţinut regăsim un obiect suficient de clar delimitat,
precum şi o serie de metode, tehnici şi concepte specifice ori comune bunurilor şi tuturor
serviciilor a căror înţelegere şi utilizare nu este posibilă fără o tratare distinctă.
Separarea şi delimitarea proceselor caracteristice serviciilor este următoarea:
-Serviciile oferite (promise).
-Serviciile create şi livrate (servicii propriu-zise).
-Sistemul de comunicaţie internă.
Obiectul marketingului serviciilor:
a).Marketingul extern firmei (al serviciilor oferite, promise). Ciclul de activităţi
care au drept rezultat serviciile promise (oferite) abordat în optică de marketing este
reflectat teoretic în cadrul unui concept denumit marketingul extern firmei sau marketingul
serviciilor promise (oferite).
77

b).Marketingul interactiv. Este reprezentat de ciclul activităţilor care au ca rezultat


serviciile create şi livrate. Termenul „interactiv” semnifică desfăşurarea proceselor în cadrul
interacţiunii prestator-client.
c).Marketingul intern al firmei. Reprezintă procesele, relaţiile şi personalul
implicate în realizarea concordanţei proceselor aferente serviciilor promise (oferite) cu cele
efectiv create şi livrate. Caracteristicile marketingului serviciilor. Conţinutul şi mai ales
specificul marketingului serviciilor sînt exprimate şi de caracteristicile sale sintetizate astfel:
-caracter puternic interdisciplinar,
-unitate în diversitate,
-un grad de complexitate ridicat.

10.2. APARIŢIA ŞI DEZVOLTAREA MARKETINGULUI


SERVICIILOR
1).Condiţiile apariţiei şi dezvoltării marketingului serviciilor. Marketingul serviciilor a
apărut mai întîi în practică în ţările dezvoltate, iniţial utilizînd metode, tehnici şi instrumente
afirmate în domeniul bunurilor, iar mai apoi prin punerea la punct a unor elemente specifice
care s-au amplificat şi s-au diferenţiat tot mai mult. În ţara noastră apariţia marketingului
serviciilor este de dată recentă, dezvoltarea sa în continuare fiind marcată de o serie de
limite, dar şi de premise favorabile. Dinamismul economico-social ca factor determinant al
apariţiei marketingului s-a reflectat în servicii într-un dinamism corespunzător ofertei şi
„producţiei” de servicii şi evident, nevoilor şi cererii.
a).Dinamismul ofertei şi „producţiei” de servicii s-a concretizat în diversificarea,
înnoirea, creşterea complexităţii şi mai ales într-o extindere continuă a ariei de desfăşurare
a prestaţiei.
b).Dinamismul nevoii şi cererii s-a reflectat între altele în extinderea spaţiilor
geografice de desfăşurare a actelor de schimb.
c).Dinamismul raporturilor de schimb s-a regăsit în măsurile prin care au fost
eliminate o serie de restricţii ori s-a impulsionat dezvoltarea de ansamblu a serviciilor.
2).Domeniile (specializarea) marketingului serviciilor. Modul de abordare a serviciilor
s-a concretizat în constituirea a două domenii distincte:
-Marketingul general.
-Marketingul sectorial (de ramură). Din cadrul ultimului fac parte:
-Marketingul turistic.
-Marketingul financiar-bancar.
-Marketingul în transporturi.
-Marketingul educaţional.
-Marketingul cultural şi sportiv.

10.3. CONŢINUTUL SERVICIILOR, ELEMENT ESENŢIAL


78

AL SPECIALIZĂRII MARKETINGULUI
Serviciile se deosebesc de bunuri printr-o serie de elemente specifice cunoscute ca
elemente definitorii, deoarece conferă rezultatului unor procese de muncă atributul de
serviciu.
DEFINIŢIE: Conceptul de serviciu exprimă efectul util obţinut în urma desfăşurării unor
activităţi umane aflate în intercondiţionare.
DEFINIŢIE: Utilitatea ca rezultat al activităţilor exprimă sensul acestora oferind acţiunilor
de marketing suportul necesar.
Caracteristicile serviciilor sintetizează în manieră exactă numeroase elemente de
diferenţiere faţă de bunuri, adăugînd-se conceptului. Sistemul (procesul) de creare şi livrare
a serviciilor constituie componenta centrală a Marketingului interactiv, esenţa conceptului
de „produs global”, denumit „produs creat şi livrat”.
Elementele supuse procesării sînt următoarele:
-procesarea oamenilor,
-procesarea bunurilor,
-procesarea informaţiilor.
Componentele procesuale sînt structurate astfel:
-clientul,
-suportul fizic al prestaţiei,
-personalul în contact,
-serviciul rezultat,
-managementul serviciilor,
-alţi clienţi.
Relaţiile dintre componentele sistemului sînt grupate în:
-relaţii primare,
-relaţii interne,
-relaţii concomitente.

10.4. COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE


SERVICII
Comportamentul consumatorului este structurat în două componente de bază:
-comportamentul de cumpărare,
-comportamentul de consum.
Satisfacerea nevoii de servicii se realizează prin intermediul consumului, act
precedat de o succesiune de acţiuni prin care consumatorul decide cumpărarea unui
anumit serviciu, corespunzător exigenţelor sale. O astfel de decizie este determinată de
partea de venituri pe care cumpărătorul o alocă achiziţionării de servicii, parte aflată în
strînsă legătură cu cea afectată cumpărării de bunuri sau economisirii.
79

DEFINIŢIE: Conţinutul comportamentului de cumpărare în servicii îl reprezintă totalitatea


actelor, atitudinilor şi deciziilor cumpărătorului privind utilizarea unei părţi din veniturile sale
pentru cumpărarea de servicii.
Procesele elementare se particularizează prin modul în care are loc percepţia, se
desfăşoară procesele de informare-învăţare, de formare şi manifestare a atitudinilor,
precum şi al exprimării comportamentului manifestat. Procesele sînt următoarele:
-percepţia,
-procesul de formare-învăţare,
-motivaţia,
-procesul comportamentului efectiv,
-decizia de necumpărare,
-decizia de amînare a cumpărării,
-decizia de înlocuire.
Procesul decizional de cumpărare în servicii este constituit din acţiuni desfăşurate
de consumator, aflate în relaţii de interdependenţa.
a).Apariţia nevoii nesatisfăcute este expresia unor situaţii specifice în care se
găsesc elementele supuse procesării în servicii adică: oamenii, bunurile, informaţiile.
b).Căutarea de informaţii şi identificarea variantelor se particularizează prin
cantitatea şi natura informaţiilor avute în vedere.
c).Evaluarea mentală a variantelor considerate este de mai mare amploare în
servicii datorită modului diferit de percepţie a informaţiilor care stau la baza acesteia.
d).Regulile de decizie sînt aplicate în mod diferenţiat, în funcţie de categoria de
servicii la care apelează consumatorul. Comportamentul consumatorului de servicii este
rezultanta acţiunii a numeroşi factori. Acţiunea lor se particularizează prin intensitatea mai
mare sau mai mică a unora dintre ei. Factorii specifici de marketing sînt alcătuiţi dintr-o
serie de stimuli conţinuţi de componentele mix-ului. Factorii situaţionali sînt alcătuiţi din
elemente specifice momentului şi locului în care se manifestă comportamentul
consumatorului. Ei stau la baza apariţiei nevoii şi deciziei de cumpărare. Influenţele de
natură endogenă determină în mai mare măsură comportamentul consumatorului. Ele sînt
de natură psihologică şi alcătuiesc conţinutul concret al comportamentului. Influenţele de
natură exogenă apar ca surse non-personale de informaţii, motiv pentru care ele deţin un
loc important în cadrul factorilor formativi ai comportamentului de cumpărare.

10.5. POLITICA DE „PRODUS”. CONŢINUTUL POLITICII


DE „PRODUS” ÎN MARKETINGUL SERVICIILOR
În teoria economică tradiţională noţiunea de produs este definită numai prin prisma
utilităţii sale, dată de proprietăţile fizice şi chimice ale acestuia. În concepţia Marketingului,
noţiunea de „produs” este definită într-un sens mai larg şi mai complex. Sensul mai larg al
conceptului are în vedere includerea în noţiunea de „produs” nu numai a bunurilor
materiale, ci şi a serviciilor care satisfac nevoile consumatorului. Sensul mai complex al
noţiunii se referă la faptul că diferit de concepţia clasică, noţiunea de produs include atît
componentele materiale, cît şi pe cele nemateriale ale acestuia, pe cele tangibile şi pe cele
80

intangibile. Caracteristicile tangibile ale „produsului” sînt cele care decurg din substanţa
materială a acestuia, fiind caracteristici tehnice şi funcţionale ale produsului respectiv.
Caracteristicile intangibile se circumscriu în ambianţa care înconjoară bunul material oferit
pieţei şi se referă la: formă, culoare, mod de prezentare, ambalaj, etc.
Luarea în considerare a celor două categorii de componente este esenţială pentru
stabilirea de către o firmă a strategiei sale de „produs”. Deci în concepţia Marketingului
„produsul” este definit ca un bun, serviciu sau idee, care furnizează un ansamblu complex
de prestaţii şi de satisfacţii atît tehnico-funcţionale, cît şi afective, psihologice, sociale. De
aici rezultă că „produsul” nu trebuie înţeles ca o creaţie tehnică strict productivă, el
cuprinzînd şi o serie de elemente nemateriale care îl înfăţişează pieţei: culoare, ambalaj,
prezentare, prestigiul firmei care realizează produsul respectiv, întregul proces de
concepţie, producţie şi desfacere a produselor trebuie să conţină într-o perfectă
sincronizare două categorii de activităţi: cele de producţie, tehnice şi tehnologice şi cele de
Marketing, care se raportează la dorinţele, preferinţele şi gusturile consumatorilor.
În activitatea firmei trebuie să fie strict corelate cele două programe: de producţie
propriu-zisă şi de Marketing, în legătură cu fiecare produs sau serviciu pe care şi-l propune
să-l lanseze pe piaţă. Foarte important este faptul că în relaţia dintre cele două activităţi
(tehnico-productive şi de Marketing), prioritatea trebui să o aibă cele de Marketing. Orice
soluţie tehnico-productivă de creaţie, proiectare şi producere a unui produs trebuie să
corespundă soluţiilor de Marketing care rezultă din analiza şi cunoaşterea cererii
consumatorilor. Soluţia de Marketing este cea care în ultimă instanţă acceptă sau respinge
soluţia tehnică.

CAPITOLUL 11

MARKETINGUL ÎN DOMENIUL MARITIM ŞI


PORTUAR

11.1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE


Marketingul în domeniul maritim, fluvial şi portuar este o componentă specifică a
Marketingului Internaţional, dar în acelaşi timp aparţine şi Comerţului Internaţional Maritim
care nu poate fi separat de componenta de Marketing.
DEFINIŢIE: Marketingul Maritim reprezintă un domeniu specializat al Marketingului
Internaţional care cuprinde toate elementele acestuia adaptate la specificul transporturilor
maritime.
Marketingul Maritim a fost considerat o lungă perioadă de timp ca parte componentă
a Managementului companiilor de navigaţie, adică acesta intra doar în atribuţiile
81

conducătorilor care hotărau ce este bine sau nu pentru firmă, stabileau preţurile pentru
transportul mărfurilor (navlul), plăteau firmelor sau publicaţiilor diverse reclame.
Marketingul Portuar poate fi considerat ca o componentã a Marketingului Intern, dar
activitatea desfăşurată în porturi nu este una limitatã, ea fiind influenţată direct de
transporturile navale (maritime şi fluviale) care sînt internaţionale. În concluzie şi acesta
este studiat din perspectiva internaţionalã. În ultimii ani situatia s-a schimbat şi la nivelul
companiilor de shipping. Astfel au fost înfiinţate secţii, compartimente sau birouri de
marketing cu atribuţii, funcţii şi mai ales cu răspunderi deosebite, încît se poate vorbi de
apariţia „marketer”-ilor, adicã de specialişti consacraţi în Marketing. Acest proces este în
plină expansiune la nivelul marilor companii de navigaţie, dar şi în ceea ce privesc firmele
mici şi mijlocii care operează în port. De asemenea la nivelul administraţiilor portuare au
fost înfiinţate astfel de compartimente care promovează o serie de politici de Marketing, în
sensul creşterii eficienţei activităţilor de bază şi auxiliare, a adaptãrii permanente la
schimbările de mediu.

11.2. PIAŢA MARITIMÃ


Piaţa maritimă este reprezentată de către următorii participanţi astfel:
-proprietarii de nave sau armatorii,
-proprietarii mărfurilor sau navlositorii,
-agenţii (brokerii) sau intermediarii,
-constructorii de nave,
-bancherii, finanţatorii şi asiguratorii,
-autorităţile de stat: centrale, locale şi portuare.
Aceştia sînt angajaţi în transportul de marfă, pe mările şi oceanele lumii. O schemă
simplificată este prezentată în figura 11.1. După alţi autori se consideră că în transportul
maritim există patru pieţe, figura 11.2, pe care acţionează majoritatea companiiilor de
navigaţie, în dublă calitate, de vînzători sau cumpărători, acestea sînt următoarele:
-Piaţa navlurilor.
-Piaţa construcţiilor de nave.
-Piaţa vînzărilor de nave la „second-hand”.
-Piaţa vînzărilor de nave ca fier vechi.
O problemă importantă este aceea a organizãrii pieţei maritime. Se poate pune
astfel întrebarea: cum este organizată aceasta astfel încît sã rãspundã la cerinţele impuse
de transportul mărfurilor, indiferent de natura acestora, ca mărfuri generale sau în vrac? Un
prim răspuns simplu la această întrebare este evident:
-Mãrfurile generale sînt transportate cu cargourile de linie.
-Mãrfurile în vrac sînt transportate cu nave specializate.
În realitate companiile de navigatie maritimã nu folosesc pentru transportul mãrfurilor
un anumit tip de navã, strict în funcţie de caracterul încărcăturii, ci au o mare flexibilitate în
funcţie de tipul de navă care este disponibilã în acel moment şi prin exploatarea căreia se
poate obţine cel mai mare profit. Efectuînd o analizã a situaţiei flotei maritime mondiale se
observã urmãtoarele aspecte:
82

a).La acest moment flota maritmã comercialã aparţine unor:


-companii private,
-companii mixte, cu capital de stat si particular,
-companii de stat.
b).Din punctul de vedere al nationalitãtii acestea sînt:
-societãti nationale, dintr-o singurã tarã,
-societãti internationale, cu actionari în douã sau mai multe state,
-societãti transnationale, care vor detine ponderea în viitor.
c).Dupã numãrul de nave aflate în proprietate sînt:
-„o navã – o companie”,
-companii particulare mici („de familie“) cu 2-3 nave, de regulã, de capacitate micã,
-companii mijlocii, cu cca. 20-30 de nave, cu capacitãti si specializãri diferite,
-companii mari, cu un numãr mare de nave, pînã la cîteva sute de nave de tonaje
diferite.
d).În prezent existã douã tendinte de concentrare a flotei maritime comerciale astfel:
-înfiintarea unei companii care are în proprietate o singurã navã,
-înfiintarea de mari societãti (holdinguri) de navigatie.
1).Tendinta unor armatori, proprietari ai unui numãr redus de nave de a înfiinta o
societate comercialã pentru fiecare navã în parte are urmãtoarele avantaje:
-În situatia intrãrii în incapacitate de platã se evitã arestarea sau sechestrarea
celorlalte nave.
-În caz de faliment acesta nu va influenta activitatea celorlalte nave.
-Evitarea taxelor si impozitelor mari deoarece aceste societãti comerciale sînt
înfiintate, de regulã, în tãrile care oferã pavilon de complezentã.

ECONOMIA MONDIALĂ

PRODUCŢIA PRODUSE MINEREU CÃRBUNE CEREALE ALTE


DE ŢIŢEI PETROLIERE DE FIER MÃRFURI

COMERTUL
INTERNATIONAL
PE MARE

COSTURILE
DE TRANSPORT
CEREREA
NAVLUL PIAŢA MARITIMÃ
OFERTA
DECIZIA DE
INVESTIŢII

PRODUCTIVITATEA
FLOTEI
83

TANCURI VRACHIERE VRACHIERE CONTAINERE CARGOURI


PETROLIERE COMBINATE

ŞANTIERE DE ŞANTIERE
CONSTRUCŢIE DE CASARE

DECIZIA DE
INVESTIŢII

POLITICA POLITICA POLITICA SISTEMUL


ARMATORILOR ÎNCÃRCÃTORILOR BÃNCILOR JURIDIC

Fig. 11.1. Piaţa maritimã generalizatã.

PIAŢA
NAVLURILOR

PIAŢA COMPANIA DE PIAŢA VÎNZÃRII


CONSTRUCŢIILOR NAVIGAŢIE NAVELOR
DE NAVE MARITIMÃ „SECOND-HAND”

PIAŢA VÎNZÃRII
NAVELOR LA
„FIER VECHI”

Fig. 11.2. Influenţele pieţei maritime.

2).Avantajele unui holding de navigatie sînt considerate urmãtoarele:


-Posibilitatea de a alege şi trimite sã efectueze contractul de transport nava cea mai
potrivitã, care sã obtinã pretul (navlul) cel mai bun, cu cheltuielile cele mai mici.
-Capacitatea mare de investitie pentru:
-efectuarea de reparatii la nave,
-modernizarea aparatelor si a instalatiilor de la bord,
84

-dotarea cu mijloace si aparate noi, etc.


-Puterea financiarã mare a unui holding permite iesirea rapidã din criza provocată
de:
-avarierea, distrugerea sau scufundarea navelor,
-litigii la mãrfuri,
-arestarea navelor, poluarea maritimã, etc.
-În situatiile de crizã (politicã, economicã, financiarã) firmele mari sînt mai putin
expuse riscului de a falimenta.
e).Cele mai multe companii îsi concentreazã atentia asupra navigatiei de linie, dar
aceasta pentru a putea fi organizatã necesitã urmãtoarele conditii:
-capital mare pentru investitii,
-parteneri puternici, seriosi si stabili,
-existenta fluxurilor permanente de marfã, a necesitãtii de transport,
-conditii favorabile de navigatie, etc.
f).În navigatia de linie a crescut ponderea transportului containerizat, a sistemelor
multi-modale de transport care au mari avantaje astfel:
-reducerea timpului de operare,
-posibilitatea de a trimite rapid containerele cu marfã în zone si la destinaţii
multiple, etc.
g).Necesitãtile mari de capital au impus întrepãtrunderea capitalului din industrie, cu
cel din transport si comert astfel sînt:
-Firmele de productie si desfacere din domeniile petrolului, autoturismelor,
produselor chimice, care au cumpãrat nave comerciale sau actiuni ale companiilor de
navigatie.
-Bãncile de investitii maritime.
-Marile case de comert si expeditii.
La fel si unele companii de navigatie au investit în diferite domenii de productie,
desfacere, investitii de portofoliu, etc. Pentru a se sustrage de la anumite reglementãri
juridice sau fiscale acestea au înregistrat navele sub pavilioane de complezentã în state,
de regulã „paradisuri fiscale“ sau care oferã anumite conditii favorabile firmelor.
h).Un rol important îl detine statul deoarece acesta prin legi, hotãrîri de guvern,
ordine sau acte ministeriale, poate influenta activitatea transporturilor navale astfel:
-Acordã subventii pentru investitii:
-companiilor de navigatie, santierelor de constructii si reparatii,
-porturilor, zonelor libere portuare, etc.
-Oferã sau garanteazã credite în conditii avantajoase, pentru dezvoltare.
-Efectueazã reduceri fiscale, acordã scutiri de taxe, stimuleazã exporturile sau
importurile care favorizeazã activitatea transporturilor navale.
-Dezvoltã legãturi politice si economice cu diverse state, etc.
Piata maritimã este divizatã datoritã: navigatiei de linie şi în sistem „tramp“.
Acestea se deosebesc între ele prin urmãtoarele aspecte:
-Politica economicã implicatã.
-Organizarea, coordonarea si desfãsurarea efectivã a transporturilor.
-Valoarea investitiilor efectuate.
-Natura relatiilor economico-sociale realizate.
-Pregãtirea de specialitate a personalului implicat.
85

-Numãrul de persoane angajate direct în activitãtile specifice.

11.3. INFLUENŢELE DE BAZÃ ASUPRA CERERII ŞI


OFERTEI PE PIAŢA MARITIMĂ
Economia maritimã este deosebit de complexã astfel cã este necesarã simplificarea
modelului acesteia prin evidenţierea acelor factori care sînt cei mai importanţi, cu efecte
directe asupra acesteia. Dintre factorii de influenţã asupra pieţei maritime cei mai importanţi
sînt zece, cinci afecteazã cererea de transport maritim şi cinci afecteazã oferta. În cazul
cererii pentru transportul maritim, funcţia cererii, cele cinci variabile sînt: economia
mondială, comerţul maritim cu mărfuri, transporturile medii de mãrfuri, evenimentele politice
şi costurile transporturilor.
Pentru a putea explica oferta de servicii în domeniul transporturilor maritime, funcţia
ofertei, trebuie folosite datele despre flota mondială, productivitatea flotei, livrările de nave,
pierderile accidentale de nave şi rata navlului. Modul în care aceste variabile se unesc într-
un model simplu al pieţei maritime este prezentat în figura 11.3. Acest model are trei
componente: cererea, oferta şi navlul, care le uneşte pe cele două reglînd fluxul de
numerar de la un sector la altul. Mecanismele de funcţionare ale modelului sînt
urmãtoarele.

COMERŢUL TRANSPORTUL
ECONOMIA MARITIM CU MEDIU DE EVENIMENTELE COSTUL
MONDIALÃ MÃRFURI MÃRFURI POLITICE TRANSPORTULUI

CEREREA

NAVLUL

OFERTA

FLOTA PRODUCTIVITATEA LIVRÃRI PIERDEREA RATA


MONDIALÃ FLOTEI DE NAVE ACCIDENTALÃ A NAVLURILOR
NAVELOR

Fig.11.3. Influenţele asupra cererii şi ofertei.

a).În cadrul cererii:


86

-Economia mondială, prin intermediul activitãţilor diferitelor industrii genereazã


mãrfurile care sînt necesare transportului maritim.
-Dezvoltãrile în sectoarele industriale particulare pot modifica tendinţa de creştere
generalã, cum este schimbarea preţului petrolului care influenţeazã cererea de ţiţei, unde
pot apãrea schimbãri, în distanţa pe care marfa este transportatã, de unde rezultã o cerere
finalã pentru serviciul de transport maritim mãsuratã în tone mile.
-Folosirea tonelor mile ca unitate de mãsura a cererii este din punct de vedere
tehnic mult mai corectã decît simpla folosire a deadweight-ul de marfã cerut de cãtre navã,
pentru analiza eficienţei cu care sînt folosite navele. Aceasta aparţine mai degrabã ofertei
de pe piaţã.
b).În cadrul ofertei:
-Flota comercialã reprezintã stocurile fixe ale capacitãţii de navigaţie. Dar flota poate
fi folositã doar parţial deoarece unele nave sînt scoase din uz sau folosite pentru
depozitare. Flota poate fi extinsã prin construirea de navelor noi, dar şi redusã prin casarea
navelor vechi.
-Importanţa transportului maritim cu ajutorul flotei maritime depinde de eficienţa cu
care navele sînt operate, iar în particular de viteza acestora şi timpul de aşteptare pentru
încãrcare.
De exemplu pentru un numãr de tancuri petroliere care se întorc din fiecare voiaj în
balast, transportã mai puţinã marfã într-o perioadã de timp, de exemplu un an de zile, decît
o flotã de aceiaşi mãrime care transportã marfã în vrac cu o vitezã de 14 noduri şi
transportînd marfã pe tot parcursul voiajului sau cel puţin parţial. Aceasta variabilã de
eficienţã se referã în mod general la productivitatea flotei şi se exprimã în tone milã/an,
tdw/an.
-În final politicile încãrcãtorilor (navlositorilor), politicile bãncilor şi legislaţia
internaţionalã dar şi cea naţionalã au un impact asupra modului în care oferta se dezvoltã
pe piaţa maritimã. Din figura 11.3 se observã mecanismul ratei navlului ca factor de control
prin care se verificã întreaga cantitate de bani plãtitã de încãrcãtori armatorilor, pentru
transportul ofertei lor. Atunci cînd navele sînt angajate pentru o perioadã scurtã de timp,
ratele navlului se cunosc şi numerarul se strînge în conturile bancare ale armatorilor.
Eventual fluxul de numerar în creştere afecteazã comportamentul navlositorilor dar şi al
armatorilor. Aceasta este partea comportamentala a participanţilor la modelul pieţei
maritime. De aici armatorii încep sã achiziţioneze nave noi, în timp ce navlositorii cautã
modalitãţi pentru reducerea costurilor de transport apelînd la ofertanţi mai apropiaţi sau
utilizînd nave mai mari. Cînd existã multe nave ratele navlului şi oferta scad, iar armatorii
trebuie sã apeleze la rezerve pentru a plãti costurile fixe cum sînt reparaţiile şi dobînda la
împrumuturi.
Pe fondul diminuãrii rezervelor armatorii sunt forţaţi sã vîndã navele pentru a-şi mãri
numerarul, astfel preţurile navelor vechi scad la un nivel la care demolatorii de nave oferã
cel mai bun preţ reducînd astfel oferta. Schimbãrile la ratele navlurilor pot atrage schimbãri
în performanţa flotei, pînã la ajustãri ale vitezei şi nefuncţionãrii acestora. Legãtura dintre
balanţa pieţii şi ratele navlului este una din cele mai importante relaţii economice din model
şi este controlatã de armatorii care decid cum sã acţioneze. Datoritã acestui element
comportamental modelele matematice nu pot fi niciodatã fidele în simularea pieţii navlului.
Acest model face ca ciclurile pieţei navale sã aibã caracteristicile proprii ale vîrfurilor şi
cãderilor neregulate.
87

Cererea este consideratã volatilã, rapidã în schimbãri şi imprevizibilã. Oferta este


ponderatã şi înceatã la schimbãri, iar mecanismul navlului se amplificã în balanţele mici ale
marginilor. Acesta este modelul pieţei maritime care controleazã investiţiile în transportul
maritim. Modelul este dinamic în sensul în care oferta şi cererea sînt determinate separat,
dar legate între ele prin ratele navlului. Ca principiu oferta urmeazã cererea dacã cei care
iau decizii reuşesc sã judece şi sã efectueze prognoze corecte, care va fi nivelul viitor al
cererii şi vor acţiona ca atare în reglarea ofertei disponibile.

11.4. MARKETINGUL PORTUAR


Marketingul în domeniul portuar reprezintã un subiect deosebit de complex si cu o
importanţã crescîndã pentru operatorii portuari, mai ales pentru cã în interiorul portului
concurenţa este în creştere de la un an la altul, iar metodele şi tehnicile de marketing au un
rol tot mai mare în cadrul Managementul de succes al afacerilor. Beneficiarii activitãtilor
desfãsurate în port sînt:
-proprietarii de nave (armatorii),
-navlositorii (expeditorii),
-prestatorii de servicii portuare,
-organele reprezentative ale statului.
Necesitatea obtinerii informatiilor despre piaţă, nu numai din ţara respectivã, ci şi din
strãinãtate, din acele tãri care sînt implicate în activitãtile portuare. Pentru promovarea unei
afaceri a autoritãtii portuare sînt necesare urmãtoarele elemente:
-Publicitatea serviciilor portuare.
-Politica tarifarã.
-Publicitatea prin mass-media.
-Vînzarea directã a serviciilor prin contracte de negociere cu armatorii, navlositorii
sau prin agenti (brokeri).
Politica de marketing a unei administratii portuare are o influentã directã asupra
rezultatelor financiare ale acesteia si reprezintã un domeniu cãruia trebuie sã i se aloce din
ce în ce mai mult timp, din partea conducerii, în contextul unei concurente si a unei nevoi
de dezvoltare a afacerilor cît mai profitabil. Portul reprezintã în esentã un serviciu
international a cãrui existentã depinde de comertul international pe mare, ceea ce implicã
un serviciu de Marketing dezvoltat si contracte sau parteneriate puternice, atît în tarã cît si
în strãinãtate. Acesta are o importantã deosebitã pentru dezvoltarea afacerilor portuare,
mai ales pentru conducerea Administratiei. Multi specialisti considerã cã pentru realizarea
unui Marketing de succes este necesarã asigurarea unui plan de Marketing, care trebuie
conceput în acelasi timp cu cel al bugetului si care trebuie sã fie întocmit realist, în functie
de posibilitãtile Administratiei. Planul de Marketing este considerat ca un instrument „cheie”
la întocmirea planului de buget.
Planul de Marketing trebuie sã fie inclus în cel al bugetului, care va cuprinde
cheltuielile de publicitate, de personal si cuantificarea veniturilor. Obiectivul principal al
planului de Marketing îl reprezintã identificarea serviciilor pe care Administratia portuarã
88

doreste sã le furnizeze si cu ajutorul cãrora se doreste obtinerea profitului. Planul de


Marketing trebuie revãzut periodic, trimestrial sau semestrial şi trebuie sã includã:
-Descrierea activităţilor principale din port.
-Programele de prestãri ale serviciilor portuare.
-Facilităţile oferite clienţilor.
-Schimbările importante ale facilităţilor portuare care au fost efectuate în ultimul an.
-Previziunile pentru anul în curs sau pe termen scurt.
Astfel între acestea pot fi incluse:
-asigurarea unor noi dane pentru diferite mărfuri,
-introducerea unor sisteme moderne de comuncaţii, de prelucrare a datelor, baze de
date, etc.
În privinţa politcii de tarifare prin planul de Marketing trebuie sã se punã accentul pe
avantajele portului, faţă de alte porturi din apropiere, pentru a atrage armatorii şi navlositorii
să foloseascã avantajele oferite de cãtre portul propriu. În acest fel agenţii şi brokerii vor
putea să-i convingã pe armatori şi expeditori sã aleagã portul respectiv. Aceste amãnunte
ale planului de Marketing portuar pot sã constituie obiectul publicităţii sau altor forme de
promoţie. Acesta va cuprinde detalii despre:
-Bugetul de Marketing anual în funcţie de:
-ţara în care se efectueazã publicitatea,
-mărfurile care pot fi tranzitate.
-Mijloacele mass-media care se recomandã sã fie folosite astfel:
-reviste economice,
-radio,
-televiziune,
-pliante şi broşuri,
-participări la conferinţe,
-promoţii comerciale în străinătate, etc.
Bugetul de Marketing trebuie să fie direct proportional cu profitul brut bugetar care
rezultã din anumite servicii prestate, iar sumele sînt cuprinse între 1,5-3%. Aceste procente
sînt considerate rezonabile, dar nu sînt întotdeuna si suficiente pentru promovarea noilor
servicii cum sînt dezvoltarea noilor dane pentru containere, etc.
Prin plan promotiile pot fi efectuate în cooperare sau în parteneriat cu:
-autoritãtile locale sau districtuale,
-camerele de comert,
-asociatiile patronale ale armatorilor sau navlositorilor,
-asociatiile patronale ale operatorilor portuari,
-mijloacele mass-media.
Obiectivele planului de marketing trebuie sã fie foarte bine definite la începutul
fiecãrui an sau perioade financiare. Aceste obiective trebuie sã tinã cont de:
-Mãrfurile care se transportã în mod curent prin port:
-tipul de marfã,
-danele prin care sînt tranzitate,
-depozitele în care sînt stocate,
-Partenerii actuali, tãrile din care provin.
-Partenerii potentiali spre care trebuie orientate campaniile promotionale sau cele
publicitare, tãrile în care se aflã acestia.
89

-Facilitãtile oferite si cele care pot fi introduse în cursul anului sau perioadei.
-Personalul care lucreazã în cadrul departamentului de marketing si previziunea
pentru:
-cresterea numãrului de persoane,
-stabilirea noilor sarcini de cãutare a contractelor,
-stabilirea unei echipe de „vînzãri”, etc.
-Modul de cuantificare a rezultatelor personalului departamentului, în cifre sau
numãr de contracte, etc.
-Timpul alocat pentru îndeplinirea obiectivelor planului. Acesta este important pentru
stabilirea duratei campaniilor promotionale sau pentru deschiderea unor noi servicii sau
facilitãti portuare, extinderea zonei comerciale libere, etc.
-Resursele umane implicate în actiunile impuse prin plan constituie partea cea mai
importantã a acestuia. Referitor la resursele umane acestea se pot constitui din:
-persoane care îsi desfãsoarã activitatea în tarã,
-persoane specializate care îsi desfãsoarã activitatea în strãinãtate,
-agentii strãini angajati pentru cãutarea contractelor (ca formã de
externalizare a serviciului de Marketing),
-persoane care participã la tîrguri si expozitii internationale,
-grupul de „vînzãri” specializat în cãutarea de contracte, parteneri sau
organizatii,
-grupul de cãutare a finantãrilor sau finantatorilor.
-Încasãrile previzionate si posibilitãtile de crestere a acestora.
-Evidentierea noilor oportunitãti de afaceri.
Datoritã faptului cã profitul în port provine din activitatea principalã, din serviciile
prestate, planul de Marketing trebuie sã reflecte orientarea cãtre aceste servicii, cãtre
dezvoltarea acestora prin stabilirea unor conexiuni cu celelalte servicii de la uscat, mai ales
cu transportul feroviar si cel rutier, în functie de situatia si pozitia geograficã a portului
respectiv. Stabilrea legãturilor cu ceilalti prestatori de servicii este recomandatã datoritã
dezvoltãrii operatiunilor de transport combinat. Asa cum afirmã multi specialisti fiecare plan
de marketing depinde de fiecare port in parte. Porturile mari au avantajul cã beneficiazã de
resurse umane specializate, sînt atractive pentru armatori si navlositori, lucreazã cu agentii
de publicitate din tarã si din strãinãtate.

11.5. ANALIZA DE PIAŢĂ ÎN PORT


Administratia portuarã trebuie sã cunoascã foarte bine piaţa maritimã pentru a o
putea obţine avantajele competiţionale. Pentru aceasta este necesarã efectuarea unei
analize de piatã în detaliu. Aceastã analizã poate sã fie efectuatã si de cãtre firmele care
doresc sã intre pe piatã maritimã, pentru prestarea unor servicii portuare sau de cãtre
operatorii actuali care doresc sã dezvolte noi afaceri, sã introducã noi servicii portuare sau
chiar sã intre cu acelasi serviciu pe care îl presteazã si alte firme pentru a tine pasul cu
noile tendinte si oportunitãti. Obiectivele analizei de piatã pentru Administratia portuarã sau
pentru operatorii portuari pot fi urmãtoarele:
90

a).Identificarea oportunitãţilor de dezvoltarea profitabilã a acestora, noile segmente


de piatã sau nisele de piatã care apar.
b).Obtinerea unui profit pe termen lung si chiar foarte lung, chiar în detrimentul unuia
pe termen scurt sau imediat. Foarte multi manageri nu acceptã aceastã idee, dar realitatea
economiei mondiale este alta.
c).Cunoasterea dezvoltãrilor si ortunitãtilor de pe piata maritimã, din tarã si din
strãinãtate. Aceasta se obtine prin prezentarea unor rapoarte de piatã care trebuie sã fie
întocmite de cãtre agentii din strãinãtate, dar si din alte surse care includ: ziarele, revistele,
buletinele economice si statisticile oficiale, guvernamentale sau ale organismelor si
institutiilor neguvernamentale. Rapoartele pot sã continã:
-informatii despre tendinţele de pe piatã,
-actiunile concurentei,
-nisele de piatã, etc.
d).Stabilirea tendintelor de dezvoltare pe piata maritimã si încurajarea proiecteleor
pe termen lung. Aceasta este folositã la dezvoltarea strategiei de marketing pe piata
maritimã. Cunoasterea intentiilor unor companii de a face investitii în domeniul portuar, de
a-si extinde activitatea în domeniul transportului naval sau al prestãrii serviciilor portuare
poate sã constituie un motiv pentru Administratia portuarã poate decide sã extindã
campania de publicitate, care sã fie orientatã spre clientii potentiali.
e).Dezvoltarea unor facilitãti mult mai competitive si în primul rînd cele care se referã
la structura tarifarã. Cunoasterea detaliatã a concurentei, a planurilor lor de dezvoltare, a
tarifelor pe care le folosesc va conduce la cresterea capacitãtii Administratiei portuare de a
rãmîne competitivã pe piata maritimã din regiune.
f).Cunoasterea metodelor manageriale ale concurentei. Procesul de luare a
deciziilor poate fi îmbunãtãtit cu ajutorul informatiile statistice care au relevantã pentru
manageri.
g).Cunoasterea noilor instalatii si tehnologii portuare care au fost introduse în
exploatare.

11.6. STRUCTURA PIEŢEI PORTUARE


Cunoasterea structurii pietei portuare este importantã pentru Administratia portuarã
deoarece aceasta poate sã organizeze promovarea si dezvoltarea facilitãtilor portuare,
stabilirea unei structuri tarifare adecvate si adaptabile permanent. Astfel trebuie cãutate si
gãsite rãspunsuri la o serie de întrebãri esentiale atunci cînd se încearcã determinarea
structurii pietei portuare:
-Cine sînt cei mai importanti operatori portuari de pe piatã, care sînt punctele lor
forte si slabe?
-Care sînt cele mai importante state parteneri comerciali, care sînt mãrfurile si
detaliile contractelor de transport? În acest sens se au în vedere:
-traficul cu containere,
-Ro-Ro-urile,
-operatiunile de transport combinat.
-Care este situatia valorii actiunilor principalelor companii care actioneazã pe piata
maritimã?
91

-Care este calitatea serviciului prestat de cãtre cea mai competitivã Administratie
portuarã din zona de interes? În aceastã categorie se includ:
-structura tarifarã,
-relaţiile industriale,
-eficienţa forţei de muncă portuare,
-eficienta portuarã generalã,
-informatizarea activitãtilor, etc.
-Care sînt cele mai importante piete ale concurentei? Cum efectueazã concurentii
operatiile portuare? Sînt orientati pe mai multe domenii comerciale sau se concentreazã
asupra unor domenii specializate, astfel încît sã fie nevoie de dane specializate si anumite
facilitãti de depozitare, distributie?
-Care sînt variatiile sezoniere sau ciclice de pe piata maritimã care influenteazã
activitatea portului respectiv?
-Poate fi extinsã activitatea prin cresterea oportunitãtilor pentru:
-depozitare sau stocarea mãrfurilor,
-transportul de pasageri,
-folosirea unor tarife promotionale,
-mentinerea unor preturi pentru anumite servicii pe perioade de timp
foarte lungi.
-Variatiile sezoniere sau ciclice tind sã creascã pretul/serviciu, iar încercarea de a
extinde sezonul sau ciclul poate sã ajute la competitivitatea produsului prin mentinerea
valorii acestora pe o perioadã de timp mai lungã?
-Implicã aceasta cooperarea totalã a Administratiei, operatorilor, transportatorilor?
-Care sînt factorii principali care favorizeazã aparitia concurentei actuale sau pe
termen lung?
-Care sînt factorii care ajutã la reducerea concurentei? Printre acestia se pot
enumera:
-lipsa de capital a concurentei pentru a face investii în tehnologii noi,
-absenta danelor moderne care determinã redirectionarea traficului
cãtre porturile moderne,
-legislatia internã si cea intrernationalã,
-management portuar inadecvat.
-Existã subventii guvernamentale pe care le-au primit operatorii portuari, producãtori
sau expeditori pentru folosirea unui anume port? Porturile competitive primesc granturi
guvernamentale pentru investitii? Rãspunsurile la aceste întrebãri constituie baza pentru
determinarea structurii portuare, adoptarea deciziilor manageriale pentru dezvoltarea
activitãtilor.

11.7. CONCURENŢA ÎN PORT


Datoritã faptului cã marea majoritate a porturilor se aflã într-un proces de dezvoltare
a activitãtilor, în mod firesc si concurenţa se amplifică, atît în cadrul aceluiaşi port, cît şi
între porturi ca entitãţi social-economice. Pentru fiecare companie sau firmã operator
portuar, indiferent de mãrimea sa fizicã sau comercialã problema concurenţei este una
92

foarte importantã care nu trebuie sã fie neglijatã. Analiza concurenţei în port este relativ
mai uşoară faţă de cea a companiilor de navigaţie, dar activitatea portuară fiind una
internaţională această analiză trebuie sã fie tot internaţională, ceea ce complică cercetarea
de Marketing. Pentru efectuarea cercetãrii şi cunoasterea concurenţei dintre operatorii
portuari se folosesc aceleaşi metode de investigaţie, ca şi în cazul altor tipuri de activităţi,
dar diferenţele pentru efectuarea cercetării trebuie să fie structurate astfel:
a).Ce fel de sisteme de management folosesc firmele concurente adicã:
-Managementul prin obiective, concretizat prin programele de dezvoltare, dacã au
sau nu.
-Management prin bugete, adicã pe baza bugetului de venituri si cheltuieli elaborat
pe baza unor programe detaliate.
-Managementul participativ, prin organismele de conducere colective. Cîte functii
sînt „politice” si care este influenţa acestora asupra managementului general al firmei
respective, ce avantaje si dezavantaje are.
-Managementul prin proiecte, dacã acestea sînt cunoscute, dacã sînt în derulare
sau de abia în stadiul de proiect.
b).Metodele si tehnicile de management folosite astfel:
-Diagnosticarea, analiza economicã financiarã lunarã si cumulatã, efectele acesteia.
-Şedintele ordinare si extraordinare ale organismelor de conducere colectivã, dacã
existã aceste tipuri de organisme.
-Şedintele operative zilnice, eficienta acestora, actiunile care rezultã în urma
desfãsurãrii acestora.
-Controlul asupra derulãrii activitãtilor, controlul calitãtii prestãrii serviciilor portuare.
-Punctele forte si punctele slabe în managementul resurselor umane în cadrul
companiilor concurente.
-Stilul managerial, care poate sã influenteze relatiile din cadrul companiei respective.
Informatiile despre stilul managerial pot sã ajute compartimentul de resurse umane propriu
în gãsirea unor persoane cu experientã, care sînt nemultumite de stilul managerial si care
vor sã plece din compania respectivã si care pot fi angajate pe aceeasi functie la compania
proprie.
c).Sistemul informatic si tehnologiile moderne pe care le folosesc care pot sã
constituie un avantaj al acestora fatã de compania proprie.
d).Importanta strategicã a acestei companii, dacã aceasta detine o pozitie de
monopol, primeste un sprijin permanent de la guvern sau autoritãtile locale.
e).Concurenţa foloseşte terminale specializate pentru operarea:
-petrolului şi produselor petroliere,
-produselor chimice şi a îngrãşãmintelor,
-minereurilor si a cãrbunelui,
-cimentului si materiale de constructii,
-cerealelor, produselor refrigerate,
-containerelor,
-bitum-ul,
-Ro-Ro-urilor, Ferry-boat-urilor,
-pasagerelor, etc.
93

f).Relaţiile internaţionale ale concurenţilor, partenerii externi ai acestora, situaţia


contractelor cu aceştia, ce posibilitãţi de a prelua contractele cu aceştia pot apãrea în
vitorul apropiat.

CAPITOLUL 12

MARKETINGUL TRANSPORTULUI RUTIER

12.1. CARACTERISTICILE TEHNICO-ECONOMICE ALE


TRANSPORTULUI RUTIER
Transportul rutier este o formă de transport terestru şi un subsistem al sistemului
94

naţional al transporturilor, care asigură deplasarea în spaţiu a mărfurilor şi persoanelor cu


ajutorul autovehiculelor, remorcilor, trailerelor, etc. Transportul rutier de mărfuri şi de
persoane se poate desfăşura în:
-Trafic naţional, ca operaţiune de transport rutier care se efectuează între două
localităţi situate pe teritoriul aceluiaşi stat, fără a depăşi teritoriul statului respectiv.
-Trafic internaţional, ca operaţiune de transport rutier care se efectuează într-o
localitate de plecare şi o localitate de destinaţie, situate pe teritoriul a două state diferite, cu
sau fără tranzitarea unuia sau mai multor state.
Atît transportul de marfă cît şi cel de persoane pot îmbrăca forma de:
-Transport rutier public, atunci cînd transportul rutier este efectuat pe bază de
contract, contra plată, de către operatorii de transport rutier care deţin în proprietate sau cu
orice alt titlu vehicule rutiere.
-Transport pe cont propriu, atunci cînd transportul se efectuează fără încasarea unui
tarif sau a echivalentului în natură ori în servicii al acestuia.
Autovehiculele se caracterizează printr-o mobilitate deosebită, nefiind legate de
instalaţii speciale fixe cum este cazul transportului feroviar care are nevoi de linii de cale
ferată, depouri, triaje, etc. Datorită acestui fapt pot pătrunde în locuri unde alte mijloace de
transport nu au accesibilitate, constituind o componentă indispensibilă a transporturilor
multimodale. Cu ajutorul autovehiculelor se pot organiza transporturi directe de la furnizor
şi pînă la beneficiarul mărfurilor din ţară sau străinătate, evitîndu-se transbordările pe
parcurs şi consecinţele acestora:
-manipulări costisitoare,
-pierderi cantitative şi calitative,
-rătăciri de colete,
-sustrageri, etc.
Achiziţia mijloacelor de transport auto necesită investiţii specifice de valori mai mici,
iar pregătirea conducătorilor auto se realizează cu cheltuieli mai reduse şi într-un timp mai
mic, decît la calea ferata, în transportul naval sau aerian. Mijloacele de transport auto
prezintă anumite limite astfel:
-Capacitatea de transport relativ redusă în comparaţie cu cea a trenurilor de marfă
sau a navelor comerciale, care determină costuri specifice pe tonă/kilometru de cîteva ori
mai mari decît în transportul ferovial sau naval.
-Eficienţa în transportul auto se realizează îndeosebi pe distanţe scurte.
-Transportul auto este afectat în mod deosebit de criza energetică din cauza
consumului ridicat de combustibili costisitori.
Tendinţele care se manifestă în prezent în transportul auto sînt generate de
preocupările specialiştilor de a face acest mod de transport mai economic şi mai rentabil, în
acest sens se pot menţiona:
-tendinta de crestere a puterii si capacitatii de transport a mijloacelor auto,
-tendinta de extindere a tractiunii diesel, mult mai economica decat cea pe
baza de benzina,
-adancirea specializarii mijloacelor de transport auto atat in legatura cu
cresterea partizilor de marfa, cat si cu exigentele impuse de specificul
transportului diverselor marfuri,
-cresterea preocuparilor pentru construirea unor mijloacelor de transport auto
cu consumuri specifice de carburanti cat mai mici si extinderea cercetarilor
95

pentru proiectarea si construirea unor autovehicule capabile sa functioneze


prin utilizarea altor surse de energie.
Totodată devine posibilă folosirea unor ambalaje mai uşoare şi mai ieftine, scurtarea
perioadei de timp cît marfa se află în procesul de circulaţie. Mijloacele de transport auto
dezvoltă viteze tehnice şi comerciale ridicate, fapt care are o mare importanţă în transportul
de mărfuri perisabile, al celor care presupun un anumit grad de urgenţă, etc. În
transporturile pe distanţe mari, cum sînt cele internaţionale, rulajul mijloacelor de transport
auto este de două ori mai ridicat decît cel al vagoanelor de cale ferată, trei curse pe lună
faţă de numai 1,5 curse în medie, ceea ce contribuie la accelerarea proceselor de
producţie şi desfacere, la creşterea eficienţei utilizării autovehiculelor. Numeroase mijloace
de transport auto asigură temperaturi optime pentru conservarea calităţii mărfurilor pe
parcursul transportului, între -20°C şi +20°C. Datorită temperaturilor optime asigurate de
instalaţiile de dotare, perisabilităţile nu depăşesc 1-2% în transportul auto, faţă de circa 8-
10% în transportul pe calea ferată.
Mijloacele auto pot asigura livrări succesive la termene stabilite, care îl scutesc pe
beneficiar să creeze stocuri de siguranţă importante. Se elimină astfel depozitarea
excesivă, deprecierea mărfii în timpul depozitării, imobilizarea unor importante fonduri
băneşti în stocuri prea mari şi se creează posibilitatea utilizării lor în alte scopuri.
Importatorul oferă un preţ mai avantajos pentru asemenea livrari „în grafic”. Autovehiculele
pot fi redirijate uşor în parcurs, în funcţie de conjunctura pieţei externe sau alte
considerente.

12.2. COMPONENTELE PROCESULUI DE TRANSPORT


RUTIER
Procesul de transport al mărfurilor şi călătorilor pe drumuri, şosele şi autostrăzi are
trei componente de bază:
-drumul,
-autovehiculul,
-conducătorul auto.
a).Drumul. Acesta condiţionează prin calităţile sale mobilitatea autovehiculelor şi
eficienţa exploatarii lor tehnice şi comerciale. Totalitatea drumurilor situate pe întreg
teritoriul unei ţări formează reţeaua rutieră.
În cadrul acesteia din punct de vedere al importanţei economice şi administrative se
deosebesc:
-Drumuri publice, care reprezintă acele căi de comunicaţie terestră, amenajate
pentru circulaţia vehiculelor şi aflate în administraţia unui organ de stat, dacă sînt deschise
circulaţiei publice şi satisfac cerinţele de transport rutier ale întregii econmii naţionale şi ale
populaţiei.
-Drumurile de exploatare, care satisfac cerinţele de transport ale unor unităţi
economice, agricole, forestiere, etc.
Din punct de vedere funcţional şi administrativ drumurile publice se împart, în
ordinea importanţei lor astfel:
96

-Autostrăzi, care au următoarele caracteristici:


-sînt drumuri naţionale de mare capacitate şi viteză,
-sînt rezervate exclusiv circulaţiei autovehiculelor,
-nu deservesc proprietăţile riverane,
-sînt prevăzute cu două căi unidirecţionale separate printr-o zonă mediană,
avînd cel putin două benzi de circulaţie pe sens şi bandă de staţionare de
urgenta,
-au intersecţii denivelate şi accese limitate,
-intrarea şi ieşirea autovehiculelor fiind permisă numai prin locuri special
amenajate.
-Drumuri nationale, care fac legătura între principalele oraşe ale ţării şi între acestea
şi punctele de frontieră cele mai importante.
-Drumuri de interes local, din care fac parte:
-drumurile judeţene,
-drumurile comunale,
-reţeaua stradală a oraşelor ţării.
Drumurile judetene fac legătura între principalele localităţi ale judeţelor, iar cele
comunale se ramifică din cele judeţene.
Caracteristic transporturilor rutiere este faptul că drumurile şi autovehiculele se află
în administrare diferită astfel:
-Autostrăzile şi drumurile nationale, respectiv drumurile de interes republican, se află
în administrarea „Companiei Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România”.
-Drumurile judeţene se află în administrarea Consiliilor judeţene, cele comunale în
administrarea primăriilor comunale, iar reţeaua stradală a oraşelor în administrarea
primăriilor oraşelor.
b).Autovehiculul. Autovehiculele şi remorcile acestora pot circula pe drumurile
publice din România numai dacă starea lor tehnică corespunde normelor şi standardelor
naţionale de siguranţă rutieră şi protecţie a mediului înconjurător. Pentru a putea fi
menţinute în circulaţie autovehiculele şi remorcile înmatriculate trebuie supuse periodic, de
către proprietari, unei inspecţii tehnice.
c).Conducătorul autovehiculului. Autovehiculele pot fi conduse pe drumurile
publice numai dacă, pe lîngă îndeplinirea condiţiilor tehnice necesare, sînt înmatriculate la
organele de poliţie şi conducătorii lor posedă permise de conducere valabile pentru
categoria din care face parte autovehiculul condus.
Înainte de plecarea în cursă, conducătorul autovehiculului este obligat să verifice
starea tehnică a acestuia şi în special sistemele de transmisie, direcţie, frînare, rulare,
lumini şi semnalizare. Daca autovehiculul nu îndeplineşte condiţiile tehnice, conducătorul
său nu va pleca in cursa.
În timpul conducerii, conducătorul autovehiculului trebuie să aibă asupra sa:
-permisul de conducere,
-certificatul de înmatriculare a autovehiculului,
-foaia de parcurs pentru autovehiculele aparţinînd firmelor sau instituţiilor publice,
-dovada verificării tehnice anuale sau după caz talonul cu reviziile tehnice ale
autovehiculului.
Conducătorul auto trebuie să respecte riguros în timpul conducerii, semnificaţia
mijloacelor de semnalizare rutieră, semnalele agenţilor de circulaţie şi ale conducătorilor de
97

vehicule aflaţi în trafic. De asemenea trebuie să execute în siguranţă şi cu respectarea


normelor legale manevrele privind încadrarea autovehiculului în mers, depăşirea altor
vehicule, acordarea priorităţii de trecere, întoarcerea şi mersul înapoi, trecerea la nivel cu
liniile de tramvai şi cu cele de cale ferată, oprirea şi staţionarea voluntară, parcarea, etc.
Acesta trebuie să aibă în permanenţă o conduită preventivă şi o etică profesională
deosebită.
Aceste componente ale procesului de transport rutier trebuie să fie cunoscute de
către specialiştii în marketing ai firmelor de transport, deoarece în cadrul fiecărei
componente apar elemente specifice de marketing, care influenţează activitatea firmelor.

12.3. MARKETINGUL ÎN ACTIVITĂŢILE DE TRANSPORT


RUTIER
Marketingul în transporturile rutiere înseamnă în primul rînd rezolvarea problemelor
de transport ale clienţilor într-un mod profitabil. Cea mai mare greşeală pe care o poate
face o companie de transport este aceea de a se concentra asupra vehiculelor de transport
şi pe tehnologia pe care o au în dotare, fără să se întrebe dacă serviciile pe care le oferă
au cu adevărat căutare pe piaţă şi dacă clienţii lor sînt dispuşi să plătească un preţ
rezonabil pentru aceste servicii.
Conceptul de marketing în transportul rutier se bazează pe patru principii de bază:
-Obiectivele de perspectivă mai îndepărtată ale firmei sînt cele mai bine asigurate
prin satisfacerea clientului.
-Pieţele nu sînt de un singur fel, ci sînt compuse din diverse segmente de piaţă.
-Clienţii nu cumpără „produse” sau „servicii”, ci mai degrabă cumpără ceea ce poate
face pentru ei serviciul de transport respectiv.
-Pieţele transporturilor rutiere sînt dinamice.
De aici rezultă faptul că un client şi piaţa transportului pe care se află firma trebuie
să fie în punctul central al strategiei firmei de transport rutier.
Pentru firmele de transport rutier de mărfuri în general se pot distinge patru strategii
de bază astfel:
-subcontractarea, pentru firmele relativ mici,
-specializarea, pentru firmele mici către mijlocii,
-construirea unei reţele naţionale sau internaţionale, pentru firmele medii sau mari.
-extinderea serviciilor logistice, pentru companiile mijlocii şi mari de transport.
Pentru firmele de transport călători, serviciile oferite sînt definite cît mai exact posibil
după:
-destinaţii, adică legăturile dintre localităţi diferite sau puncte diferite dintr-o
localitate,
-orare de transport, la ore fixe, o dată sau de mai multe ori pe zi,
-preţul biletelor pe distanţe scurte sau lungi,
-preţul abonamentelor şi reducerile acordate, etc.
Faptul că pieţele transporturilor rutiere sînt dinamice, adică se schimbă mai des
decît în alte tipuri de transport, are drept consecinţă faptul că firmele trebuie să se
98

îngrijească mereu de dezvoltarea serviciilor pornind de la nevoile şi dorinţele în schimbare


ale clienţilor şi nu de la conceptele şi tehnologia proprie firmelor, întrucît adesea duce la
servicii „perfecte” tehnic, dar care din nefericire însă nu sînt dorite pe piaţă.

CAPITOLUL 13

MARKETINGUL TRANSPORTULUI PE CALEA


FERATĂ

13.1. CARACTERISTICI PRINCIPALE ALE


TRANSPORTULUI PE CALEA FERATĂ
99

Transportul feroviar a fost unul dintre cele mai importante pînă la momentul
dezvoltării autostrăzilor, care au preluat o mare parte din mărfurile transportate cu ajutorul
trenurilor.
DEFINIŢIE: Transportul feroviar reprezintă orice fel de operatiune de transport realizată cu
vehicule feroviare, de către operatorii de transport feroviar, pe infrastructura căilor ferate în
scopul deplasării în spaţiu şi timp a mărfurilor şi persoanelor.
Vehiculele feroviare cele mai importante sînt locomotivele, ca mijloace de tracţiune
şi vagoanele, ca mijloace de transport propriu-zise. Acestea formează trenurile de marfă,
călători sau mixte, care circulă după un orar sau program prestabilit. Transportul feroviar
este realizat de către operatorii de transport, societăţi comerciale, al căror principal obiect
de activitate este prestarea de servicii de transport pe calea ferată.
Infrastructura căilor ferate din România constituie proprietate publică a statului şi
este formată din ansamblul elementelor necesare circulaţiei materialului rulant în scopul
efectuării serviciului public de transport feroviar, în condiţii de siguranţă, potrivit
tehnologiilor şi reglementarilor specifice transportului feroviar.
Transportul feroviar public se efectuează pe bază de contract de transport şi se
delimitează strict de transportul feroviar în interes propriu, efectuat pentru activităţile proprii,
cu mijloace de transport deţinute în proprietate sau închiriate.
Elementele ansamblului care formează infrastructura căilor ferate sînt următoarele:
-Liniile ferate deschise circulatiei publice.
-Terenul aferent pe care sînt construite liniile.
-Terenurile situate de o parte şi de alta a axei căii ferate necesare exploatării, in
limitele concrete stabilite prin standarde de stat şi prin hotarari de Guvern.
-Lucrările de artă reprezentate de:
-poduri,
-tunele,
-viaducte, etc.
-Lucrările geotehnice de protecţie şi de consolidare, plantaţiile de protecţie a liniilor
ferate şi terenurile aferente pe care sînt amplasate.
-Instalaţiile de siguranţă şi de conducere operativă a circulaţiei feroviare.
-Triajele de reţea ale căii ferate şi terenurile aferente acestora.
-Instalaţiile de electrificare, staţiile de transformare şi terenurile aferente acestora.
-Instalaţiile de telecomunicaţii care asigură transmiterea informaţiei pentru siguranţă
şi conducerea operativă a circulaţiei.
-Clădirile care conţin numai instalaţii de centralizare, electrificare şi telecomunicaţii
feroviare, inclusiv construcţiile de orice fel destinate lor şi terenurile aferente.
-Dotările utilizate pentru întreţinerea, repararea şi modernizarea infrastructurii căilor
ferate.
Se consideră că nu fac parte din infrastructura căilor ferate următoarele instalăţii şi
echipamente astfel:
-Instalaţiile de siguranţă a circulaţiei, de control al vitezei, de schimb de date cale-
tren şi de telecomunicaţii, aflate pe materialul rulant.
-Constructiile de orice fel, terenurile şi liniile ferate utilizate pentru activitatea
tehnologică de transport feroviar.
100

-Instalaţiile, echipamentele, terminalele de telecomunicaţii şi de prelucrare


electronică a datelor, care sînt utilizate numai pentru exploatarea comercială a serviciilor de
transport public pe căile ferate.
Funcţionarea infrastructurii căilor ferate din România se asigură în mod neîntrerupt
de către Compania Naţionala de Căi Ferate „C.F.R." S.A. prin:
-Asigurarea stării de funcţionare a tuturor liniilor, instalaţiilor şi a celorlalte elemente
ale infrastructurii la parametrii stabiliţi.
-Conducerea operativă a circulaţiei trenurilor şi permiterea manevrei.
-Îndeplinirea ansamblului funcţiilor tehnice, comerciale, economice şi de
reprezentare necesare.
Parametrii elementelor infrastructurii căilor ferate trebuie să corespundă normelor
interne, internaţionale sau stabilite prin acorduri specifice la care România este parte.
Aceşti parametri trebuie să asigure compatibilitatea infrastructurii căilor ferate române, în
întregul ei sau pe direcţii şi culoare de transport, cu ansamblul internaţional al căilor ferate
feroviare.
DEFINIŢIE: Calea ferată reprezintă un ansamblu de construcţii şi instalaţii care asigură
circulaţia trenurilor pe un anumit teritoriu, avînd ca element principal şinele de cale ferată
fixate rigid în traversele de lemn sau beton precomprimat, la o anumita distanţă una de
alta, numită ecartament.
Ecartamentul este distanţa dintre feţele interioare ale şinelor care au distanţa de
1435 mm. Ecartamentul de 1435 mm este considerat normal, este cel mai reprezentativ
ecartament şi în alte ţări europene. În alte ţări există ecartamente mai mari, ca de exemplu
în Comunitatea Statelor Independente de 1524 mm şi S.U.A. de 1675 mm.
După importanţa lor economică şi volumul traficului, căile ferate se clasifică astfel:
-Căi ferate magistrale.
-Căi ferate (linii) principale.
-Căi ferate (linii) secundare.
-Căi ferate (linii) uzinale sau industriale.
a).Căile ferate magistrale asigură legăturile capitalei cu principalele oraşe ale ţării şi
cu sistemele de transport ale ţărilor vecine. Reţeaua feroviară din România cuprinde un
număr de opt zone, deservite de opt magistrale care acoperă întreg teritoriul ţării şi asigură
legătura cu toate reţelele feroviare ale ţărilor vecine, inclusiv cu Turcia şi ţările Orientului
Apropiat.
b).Liniile principale au o mare importanţă economică şi leagă capitala cu oraşele
principale ale ţării fiind incluse parţial şi în magistralele de cale ferată.
c).Liniile secundare deservesc anumite zone urbane şi asigura legăturile acestora cu
liniile principale şi magistrale.
d).Liniile uzinale sau industriale apartin acelor unităţi economice şi combinate
industriale care dispun de asemenea linii şi deservesc procesele tehnologice ale acestora,
asigurînd accesul mijloacelor de tracţiune şi al vagoanelor pînă în incinta unităţii sau
combinatului respectiv, prin staţia uzinală sau staţia S.N. „C.F.R.” S.A. din zona respectivă.
Lungimea reţelei de cale ferată din România este de 11.342 km, din care 24 % adică
2.711 km reprezintă linii duble şi 23,8 % reprezintă linii electrificate cu lungimea de 2.700
km. Raportată la suprafaţa ţării sau la numărul populatiei, densitatea reţelei feroviare din
România se prezintă la nivelul mediu european, fiind comparabilă cu densităţile reţelelor
feroviare din Anglia, Italia, Franţa şi Elvetia.
101

Ponderea liniilor electrificate, de 23,8 %, este comparabilă cu media europeană şi


situează România pe locul 12 în Europa. În schimb România se află sub media europeană
în ceea ce priveşte ponderea liniilor duble în totalul reţelei feroviare.
Caracteristicile principale ale transportului feroviar sînt următoarele:
-Asigură deplasarea în spaţiu şi timp a mărfurilor în partizi mari, a mărfurilor de
masă solidă şi lichide, a produselor finite şi semifinite, industriale sau agricole.
-Asigură transportul direct „din poartă în poartă”.
-Preturile sînt mai mici decît cele practicate în transportul auto şi aerian, pe distanţe
medii şi lungi.
-Procesul de transport se desfăşoară neîntrerupt, ziua şi noaptea, în tot cursul
săptămînii, în condiţii de regularitate şi potrivit unor grafice prestabilite.
-Prezintă un grad ridicat de siguranţă ca urmare a respectării stricte a normelor de
siguranţă a circulaţiei pe căile ferate.
-Nu poate asigura în orice situaţie transportul direct de la furnizor la beneficiar,
necesitînd combinarea acestuia cu transportul auto şi transbordarea mărfurilor în parcurs.
-Durata transportului este mai mare decît în transportul auto datorită vitezei
comerciale reduse, determinate de staţionarea îndelungată a vagoanelor în triaje şi sub
operaţiuni de încărcare-descarcare.

13.2. PROIECTE DE MARKETING IN TRANSPORTUL DE


CĂLĂTORI PE CALEA FERATĂ
O serie de proiecte de Marketing din domeniul transportului de călători pe calea
ferată au fost orientate spre:
-Creşterea competitivităţii pe piaţă.
-Noile concepte de transport de călători pe calea ferată.
-Serviciile publice sociale de călători.
Aceste proiecte de marketing au fost desfăşurate cu finanţare externă astfel:
-Fonduri „Phare” ale Uniunii Europene.
-Fonduri de la Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare.
a).„Dezvoltarea unui plan strategic operaţional al „CFR Călători” pentru creşterea
competitivităţii de piaţă, combinată cu întărirea capacităţii instituţionale”, a fost realizat de o
firmă de consultanţă cu fonduri „Phare”. Obiectivele acestui proiect au fost:
-Desfăşurarea unei analize de piaţă, a unei cercetări de piaţă şi o analiză a
performanţelor „CFR Călători”.
-Dezvoltarea unui plan de afaceri strategic, axat pe repere specifice activităţii de
marketing.
La finalizarea proiectului „CFR Călători” a primit un software-ul specializat cu
analizele de piaţă efectuate pentru mai multe tiputi de scenarii.
b).„CFR” S.A. şi „CFR Călători” au beneficiat de un proiect de asistenţa tehnică
pentru mersul trenurilor de călători, realizat cu fonduri „Phare”, care a avut următoarele
obiective:
-Introducerea unui nou concept în privinţa mersului trenurilor care a urmărit:
102

-traficul cadenţat,
-redefinirea categoriilor de tren,
-reevaluarea timpilor de mers.
-Evaluarea eficienţei noilor concepte estimîndu-se efectele pozitive asupra
percepţiei clienţilor şi eficientizarea exploatării parcului de material rulant prin mărirea
rulajului.
La finalizarea proiectului companiile au beneficiat de:
-instruirea personalului de la Marketing,
-licenţe software specializate,
-echipamente de tehnică de calcul moderne.
c).„ Studiu de piaţă privind serviciile publice sociale de călători”, a fost finanţat cu
fonduri de la B.I.R.D. şi a avut următoarele obiective:
-Crearea unei baze de date şi a unei proceduri de monitorizare a serviciilor de
transport feroviar de călători şi a satisfacţiei clienţilor.
-Dezvoltarea unui plan de marketing pentru informarea şi atragerea clienţilor.
-Elaborarea unui „Model de Contract de Servicii Publice” multi-anual, pentru
serviciile feroviare de călătorii.

CAPITOLUL 14

MARKETINGUL LA COMPANIILE AERIENE ŞI


LA AEROPORTURI
103

14.1. ORGANIZAREA SERVICIILOR DE TRANSPORT


AERIAN
Transporturile aeriene reprezintă o arie de comerţ în care aeronavele sînt angajate
pentru a transporta pasageri, mărfuri şi poştă. Companiile de transport aerian operează
servicii pe rute aeriene locale, regionale, naţionale şi internaţionale.
Cursele de călători internaţionale s-au dezvoltat în perioada imediat următoare celui
de-al doilea război mondial, iar spre mijlocul anilor ’50 numărul pasagerilor care călătoreau
cu avionul pe deasupra Atlanticului a depăşit cu mult numărul tuturor pasagerilor de pe
cursele oceanice. Pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, din punct de vedere al distanţei
de parcurs, liniile aeriene au înlocuit căile ferate. La sfîrşitul anilor ’50 introducerea turbo-
jeturilor în transportul naţional, internaţional şi intercontinental a însemnat un avantaj major
în ceea ce priveşte timpul de zbor. O nouă generaţie de avioane cu reacţie şi-a început
operaţiile în anul 1970, iar avionul anglo-francez „Concorde”, o aeronavă supersonică, a
intrat în serviciile aeriene de pasageri în anul 1976, ducînd la o reducere substanţială a
duratei zborului.
Transporturile aeriene moderne presupun prin importanţa lor şi servicii auxiliare cum
ar fi:
-întreţinerea aeronavelor şi motoarelor,
-pregătirea personalului care include piloţii aeronavelor şi a mecanicilor de bord,
-pregătirea personalului care include însoţitorii de bord şi echipajele de sol.
În ultimele două decenii s-au intensificat tot mai mult preocupările constructorilor de
avioane pentru creşterea capacităţii de transport a avioanelor. În medie la fiecare 5 ani a
apărut o nouă generaţie de avioane, cu o capacitate de două ori mai mare decît a celor din
generaţia precedentă.
Pentru transportul de mărfuri se folosesc avioane de pasageri şi mărfuri, mărfurile
fiind încărcate în cala avionului, aflată sub puntea pe care sînt montate scaunele pentru
pasageri, cît şi avioane construite special pentru transportul mărfurilor sau adaptate la
astfel de transporturi. Tendinţa principală este însă aceea a utilizării tot mai largi a
avioanelor specializate. Cele mai multe permit o încărcare şi descărcare rapidă a
mărfurilor, în principal a celor încărcate într-un container special. Acestea sînt uşoare şi
rezistente, sînt construite din aluminiu, fibre de sticlă sau fibre lemnoase, permiţînd un înalt
grad de mecanizare a operaţiunilor de încărcare-descărcare. Coada sau botul rabatabil ale
acestor avioane specializate permit accesul uşor şi rapid al mărfurilor containerizate în
interiorul avionului. Containerele au impulsionat într-o mare măsură dezvoltarea traficului
combinat, în special al celui aerian-auto. S-a creat astfel posibilitatea unui transport rapid al
mărfurilor „din poartă în poartă”, în care mărfurile sînt aduse la aeroport şi sînt preluate la
aeroportul de destinaţie, cu ajutorul autovehiculelor.
Progresul tehnic este factorul cel mai important care stă la baza dezvoltării
transporturilor aeriene. Realizările în crearea de noi materiale, mai uşoare şi mai rezistente,
introducerea unor procese tehnologice perfecţionate, precum şi a tehnicii electronice de
calcul au permis în ultimii ani o puternică dezvoltare a parcului de avioane pe plan mondial.
Astfel pe lîngă creşterea capacităţii avioanelor, au crescut permanent distanţele de zbor,
viteza şi randamentul avioanelor.
104

Ca rezultat al creşterii vitezelor de zbor, a razei de acţiune a avioanelor, a capacităţii


lor de transport şi a vitezei operaţiunilor de încărcare-descărcare, a crescut permanent
randamentul avioanelor, respectiv capacitatea lor de a realiza într-o unitate de timp, un
anumit volum de transport, exprimat în tone-km sau pasageri-km. În perspectivă
perfecţionarea avioanelor va merge în continuare pe linia creşterii randamentului acestora,
a construcţiei avioanelor mari subsonice pentru transportul mărfurilor şi al pasagerilor,
precum şi a avioanelor supersonice pentru pasageri.
Diversificarea mijloacelor de transport a apărut din necesitatea de a folosi noi căi de
comunicaţie, din caracteristicile specifice ale acestora, care hotărăsc eficienţa transportului.
Mijloacele de transport aerian posedă mai multe caracteristici specifice astfel:
-rapiditate,
-convertibilitate,
-oportunitate,
-confort,
-siguranţă,
-accesibilitate,
-economicitate.
Rapiditatea este dată de viteza de deplasare a aeronavelor şi constituie un avantaj
hotărâtor, în special în două situaţii importante pentru:
-Distanţele lungi şi foarte lungi.
-Traseele unde deplasarea mijloacelor terestre se face prin zone care, prin
configuraţia terenului, determină un parcurs deosebit de lung sau dificil de parcurs.
Viteza mare oferă mijloacelor de transport aerian posibilitatea evitării zonelor cu
condiţii meteorologice ostile.
Convertibilitatea (adaptabilitatea) presupune flexibilitatea în adaptarea aeronavei
pentru diverse genuri de transport, servicii, acţiuni, transport de marfă, pasageri, în mai
multe clase, mixt, pentru scopuri speciale.
Oportunitatea se manifestă prin punerea la dispoziţia beneficiarilor a capacităţilor de
transport necesare, la locul şi în timpul solicitat, stabilirea de orare în conformitate cu
cererea beneficiarilor, aprecierea corespunzătoare a structurii activităţilor de transport, în
curse regulate, charter şi utilitare, menţinerea, extinderea, înfiinţarea de noi linii.
Regularizarea curselor aeriene presupune respectarea strictă a curselor programate
şi se determină ca un raport între numărul curselor plecate conform orarului, fără întîrzieri
şi numărul curselor programate.
Frecvenţa curselor aeriene evidenţiază numărul de curse efectuate de o companie
aeriană, pe o anumită rută, într-o anumită perioadă de timp. Regularitatea curselor este
dependentă de condiţiile meteorologice, de starea tehnică a aparatului, condiţiile de
navigaţie aeriană şi organizarea serviciilor de sol.
Accesibilitatea presupune creşterea posibilităţilor economice ale populaţiei de a
folosi ca mijloc de transport aeronava. Aceastareflectă pe de o parte creşterea veniturilor
populaţiei, iar pe de altă parte creşterea eficienţei economice a activităţii de transport
aerian.
Confortul presupune realizarea unei călătorii pe scurtă durată, fără a obosi
organismul, precum şi asigurarea unor condiţii civilizate, plăcute, comode, călătorilor atît la
sol, cît şi în timpul zborului.
105

Siguranţa prezintă importanţă deosebită pentru transportul aerian şi reflectă calitatea


companiei aeriene. Siguranţa transportului aerian este influenţată de următorii factori:
-Tehnici, care presupun:
-aeronave cu performanţă ridicată,
-perfecţionarea infrastructurii aeroportuare şi de rută,
-adoptarea unor sisteme de întreţinere, reparaţii şi control moderne.
-Umani, care înseamnă:
-selecţia şi pregătirea continuă a personalului navigant,
-proporţionarea justă a echipajului în funcţie de numărul călătorilor.
-Meteorologici, care presupun:
-starea meteorlogică favorabilă decolării, zborului şi aterizării la destinaţie,
-condiţii nefavorabile, care perturbă traficul aerian.
-Pirateria aeriană şi terorismul.

14.2. CLASIFICAREA SERVICIILOR DE TRANSPORT


AERIAN
În conformitate cu nomenclatorul activităţilor propuse de Uniunea Europeană
„sectorul transporturilor aeriene” cuprinde companiile care activează exclusiv sau în
principal în transportul de persoane şi de mărfuri, pe calea aerului, în cursele de linie sau
charter, precum şi activitatea prestată cu elicopterele, avioanele-taxi şi avioanele private.
Traficul aerian poate fi militar şi civil.
Traficul aerian civil este grupat în două mari sectoare:
-Aviaţia comercială.
-Aviaţia generală.
a).„Aviaţia comercială ” se clasifică astfel:
1).După obiectul transportului:
-Transportul de pasageri, cu curse de linii sau charter.
-Transportul de marfă cu avioane cargo, avioane de transport combinat
pasageri/marfă sau de pasageri, cu marfă transportată în cala avionului.
-Transportul de mesagerie şi de poştă.
2).După destinaţia transportului:
-Transporturi interne, care se organizează şi se derulează în conformitate cu
legislaţia internă naţională.
-Transporturi internaţionale, care se organizează şi se derulează în baza unor
convenţii guvernamentale internaţionale sub egida Organizaţiei Aviaţiei Civile
Internaţionale, ca organism specializat al Organizaţiei Naţiunilor Unite.
3).După principiul de organizare şi cadrul de reglementare pot fi:
-Transporturi aeriene de curse regulate.
-Transporturi aeriene pe curse charter.
Aviaţia civilă îşi organizează activitatea în următoarele forme:
-curse regulate,
-curse charter,
106

-activităţi utilitare.
Cursele regulate se desfăşoară pe anumite itinerarii sau linii după un program
prestabilit, pe o perioadă de timp delimitată. Călătoria se desfăşoară pe bază de bilet al
cărui tarif este stabilit în funcţie de: distanţă, perioadă, categorie de călători.
Asociaţia de Transport Aerian Internaţional a fixat două perioade de timp pentru
stabilirea orariilor de zbor astfel:
-perioada de iarnă: de la 1 noiembrie-31 martie,
-perioada de vară: de la 1 aprilie-31 octombrie.
După felul încărcăturii cursele regulate pot fi: de pasageri, de mărfuri şi mixte, pentru
transportul pasagerilor şi pentru transportul de marfă şi poştă. Pentru zilele sau perioada
de timp pentru care cererile de transport depăşesc capacitatea nominală a avionului se
recurge fie la înlocuirea acestuia cu altul de capacitate mai mare, fie se organizează una
sau mai multe curse adiţionale, care au acelaşi ritm cu cea existentă.
Prelungirea unei linii existente sau deschiderea unei noi linii presupune
desfăşurarea următoarelor activităţi:
-Studiul pieţei prin care sînt prospectate posibilităţile de trafic pentru noua line sau
escală. Cu această ocazie sînt cercetate:
-traficul potenţial,
-componenţa traficului: călători, mărfuri, poştă,
-interesele pentru care călătoresc pasagerii: turistice, de afaceri,
-perioada sau ziua din săptămână cînd cerinţele de trafic sînt maxime.
Pe baza acestui studiu se apreciază programul curselor, numărul de curse
săptămînal şi tipul avionului.
-Încheierea acordului aerian semnat de guvernele statelor interesate prin care se
reglementează transportul aerian regulat. Provizoriu se poate acorda o autorizaţie de
operare pînă la încheierea acordului aerian.
-Încheierea contractului de prezenţă generală şi vînzări prin care se asigură
reprezentarea companiei de aviaţie, precum şi vînzarea serviciilor oferite de companie.
Dacă contractul este încheiat cu o agenţie de voiaj concomitent trebuie încheiat şi un
contract „interline” cu compania naţională pentru a se asigura recunoaşterea documentelor
de transport în mod reciproc.
-Încheierea contractului de „handling” prin care se asigură efectuarea servirii
avionului, pasagerilor, transportul bagajelor, mărfurilor, poştei şi modul de decontare a
serviciilor.
-Încheierea contractului de alimentare, care se referă la alimentarea avioanelor
companiei cu combustibil. În acest sens este necesar să se încheie un contract cu o firmă
de distribuţie a produselor petroliere.
-Precizarea programului curselor care se face concomitent cu comunicarea acestuia
în publicaţiile de specialitate internaţionale, cu reclamă către publicul călător.
-Primirea autorizaţiei de survol de la autorităţile aeriene ale statelor survolate şi a
celei de survol şi aterizare, pentru statul cu escala finală.
După parcurgerea acestor etape se poate inaugura o nouă cursă a companiei.
Pentru noua linie se întocmeşte orarul şi se stabilesc numărul curselor săptămîânale. La
întocmirea orarului se iau în considerare următoarele elemente:
-Disponibilităţile tehnice: ca număr, tip de avion şi ore de zbor.
-Disponibilitatea de echipaje: cine sînt şi tipurile de avioane.
107

-Evoluţia traficului pe anumite perioade ale anilor precedenţi.


-Fişele de survol.
-Restricţiile care se impun, de regulă pentru:
-zgomot,
-servire tehnică,
-servirea comercială a cursei.
-Timpul între două curse.
-Timpul pentru îmbarcarea-debarcarea pasagerilor.
-Restricţiile de trafic, care sînt condiţionate de capacitatea de servire a
aeroporturilor.
b).„Aviaţia generală”. Sectorul de aviaţie generală al transporturilor aeriene conţine
zboruri de tipul celor neconvenţionale, adică nu urmează neapărat un plan de zbor
prestabilit. În acest tip de zbor intră zborurile şi activităţile de afaceri, comerciale, instructive
sau şcoală, recreaţionale. Zborurile de afaceri presupun şi avioane particulare, precum şi
mari companii aeriene.
Aeronavele pot fi utilizate pentru:
-Agrement.
-Afaceri, care includ zborurile pentru oameni de afaceri, cu avioane particulare sau
avioane mai mari ale unor corporaţii.
-Agricultură, care înseamnă împrăştierea de prafuri insecticide şi ierbicide,
îngrăşăminte şi seminţe.
-Alte servicii speciale, de tipul:
-inspecţia aeriană a conductelor şi liniilor de tensiune.
-cartografierea,
-patrularea deasupra pădurilor,
-fotografierea aeriană,
-controlul rezervaţiilor de vînat şi al animalelor prădătoare.
-operaţiuni poliţiste, de pompieri şi de salvare.
-Instruirea în zbor a piloţilor începători.
Un segment care s-a dezvoltat foarte mult îl reprezintă cel al utilizării aeronavelor
pentru afaceri, care au o flexibilitate remarcabilă în urgentarea programelor de lucru ale
persoanelor cu putere executivă, permiţînd vizite pe teritoriu care ar dura mult mai mult cu
maşina sau care ar devenii neconvenabile din cauza orarului fix al companiilor aeriene de
linie. Multe corporaţii mari au avioane proprii, cu servicii de tipul navetei între marile uzine
şi pieţele urbane pentru agenţii lor de vînzări, ingineri şi clienţi potenţiali. Folosind avioane
de aviaţie generală, unii operatori comerciali încheie contracte ca să transporte
corespondenţa din oraşe foarte mici, către oraşe foarte mari, pentru redistribuire. Alţi
operatori comerciali transportă cecuri şi bani pentru bănci şi instituţii financiare.

14.3. PARTICULARITĂŢILE MARKETINGULUI


COMPANIEI DE TRANSPORT AERIAN
108

Unele dintre cele mai dificile decizii pe care conducerea unei companii de transport
aerian trebuie să le ia sînt:
-Să cumpere un avion nou sau unul utilizat?
-Ce tip de avion să achiziţioneze?
Managerii trebuie să analizeze care situaţie este favorabilă din punct de vedere
financiar adică:
-Să modernizeze avionul aflat deja în cadrul flotei?
-Să achiziţioneze unul din afară?
În acest loc este importantă activitatea specialiştilor de marketing ai companiei, care
trebuie să ajute conducerea să adopte decizia corectă, realistă, care să răspundă cerinţelor
companiei.
În transportul aerian apar mai mulţi factori adiţionali care includ costurile asociate cu
ingineria şi întreţinerea aeronavelor. Cumpărarea unui avion nou are avanatajul că acesta
poate fi folosit o perioadă de 7-10 ani fără reparaţii structurale majore. În plus costurile de
întreţinere, ca procent din costurile totale, au tendinţa generală de scădere, odată cu
apariţia noilor tipuri de aeronave.
Dacă un set de costuri, cum ar fi cele de întreţinere, cresc mai încet decît altele,
procentul lor în total poate scădea, deşi costul în mărime absolută poate să crească. Pe
lîngă costurile de întreţinere mai există şi alţi factori care trebuie să fie echilibraţi adică:
-preţul combustibilului,
-disponibilitatea şi preţul de revînzare,
-preţul unui avion nou,
-termenii de cumpărare,
-cash flow-ul,
-raportul datorii/capital,
-ratele dobînzii pentru împrumuturile bancare,
-structura rutei de navigaţie aeriană,
-situaţia concurenţială,
-strategia şi costurile cu forţa de muncă.
Efectuarea analizelor de cost, înainte de a se lua o decizie referitoare la flotă, este
deosebit de importantă, iar ea trebuie să ţină cont de toate aspectele şi să fie fiabilă. Dar
din punctul de vedere al unei companii de transport aerian, procesul de selectare a
aeronavelor pentru a fi achiziţionate, reprezintă o funcţie importantă care trebuie să fie
coordonată de către un grup format din specialişti, de la diferite departamente, cum sînt cel
tehnic, de finanţe, marketing, întreţinere, inginerie şi operaţional.

14.4. MARKETINGUL AEROPORTULUI


Aeroportul reprezintă a doua componentă importantă a transporturilor aeriene, care
a devenit, pe lîngă „poarta de intrare” într-o ţară, o adevărată „emblemă” a imaginii ţării sau
oraşului pe care îl deserveşte. De aici a crescut foarte mult importanţa marketingului pentru
societăţile comerciale care administrează aeroporturile.
Pe plan internaţional aeroporturile sînt administrate de către stat sau de companii
private, în funcţie de mărimea şi importanţa acestora.
109

DEFINIŢIE: Aeroportul reprezintă totalitatea construcţiilor, instalaţiilor şi amenajărilor


destinate serviciilor aeronavelor pentru decolare şi aterizare, îmbarcare sau debarcare a
pasagerilor, desfăşurării operaţiunilor comerciale, controlului şi conducerii zborului, într-o
zonă delimitată de spaţiu, întreţinerii şi reparării aeronavelor.
În structura de organizare a unui aeroport se cuprind următoarele componente:
-Aerodromul.
-Diferite construcţii astfel:
-aerogara,
-turnul de control,
-hangare,
-ateliere.
-Instalaţii speciale, echipamente şi utilaje pentru servirea tehnică.
Dintre componentele de bază ale infrastructurii aeriene aeroporturile deţin
prioritatea, astfel sînt incluse echipamentele:
a).Primare, adică:
-pistele de aterizare şi decolare,
-sistemele de semnalizare, dirijare, protecţie şi siguranţa zborului,
-mijloacele de telecomunicaţii şi intervenţie rapidă.
b).Mijloacele secundare, de tipul echipamentelor pentru:
-tranzitul pasagerilor sau a mărfurilor,
-servicii financiare,
-informaţii,
-securitate aero-portuară,
-comerţ, etc.
Toate acestea converg la asigurarea unor condiţii propice, sigure, optime,
confortabile, convenabile şi accesibile, care vin în completarea transportul aerian propriu-
zis.