Sunteți pe pagina 1din 19

soba | Instalatii Termice

SOBA

Soba si evolutia sa
C um va pro m ite a m a cum ce va tim p, vo i re ve ni cu un a rtico l le ga t de so be . C a sa nu e x iste
co nfuzii, vo rbim a ici do a r de so be le in ca re a rde m le m ne . Se po a te a rde de a se m e ne a si
ca rbuni, insa a m spe cifica t a nte rio r ca nu sunt de a co rd cu fo lo sire a a ce sto ra in uzul ca snic.

Dupa pa re rile spe cia listilo r, fo cul a fo st utiliza t de o m de circa un m ilio n de a ni.

Arde re a le m ne lo r in a re libe r nu de pa se ste o te m pe ra tura de ~240*C , si ca urm a re , a ce ste


fo curi e m a na si o ca ntita te m a re de fum .

Semineele

In Evul Me diu, o a m e nii fa ce a u fo cul in ce ntrul m a rilo r sa li, a l ca ro r a co pe ris e ra de schis


pe ntru a im pie dica fum ul sa ra m a na in inca pe re . Ulte rio r, lo ca tia a ce sto r “fo ca re ” a fo st
m uta t in a pro pie re a pe re tilo r si e ra u pre va zute cu ho te de fum , pe ntru ca a ve a lo c o m a i
buna e va cua re a fum ului.

In se co lul XI – XII, in no rdul Euro pe i a u fo st inve nta te co surile de fum , e le m e nte ca re


e va cua u fum ul m ult m a i bine de ca t ho te le , si de a se m e ne a pe rm ite a u insta la re a se m ine e lo r
in m a i m ulte ca m e re .

Insa ce le m a i be ne fice m o difica ri a le a ce stuia a u a pa rut in se co lul XVIII, ca nd a ce stuia i s-a


a da uga t un siste m co nve ctiv si fo ca rul a fo st ridica t pe ntru a a ve a un tira j m a i bun. Da r chia r
si a sa , ra nda m e ntul a ce sto ra nu de pa se a 15%.

Sobele

Scrie rile isto rice spun ca prim a so ba a fo st co nstruita prin a nii 1400 si e ra fa cuta in to ta lita te
din ca ra m izi si pla ci ce ra m ice .

Ma i m ulte scrie ri spun ca o im buna ta tire a so be i a a vut lo c in a nul 1735 ca nd cla sice lo r so be ,
pe a tunci fa cute din m e ta l, li s-a u a da uga t in fo ca r, pe re ti din ca ra m ida , ca re a a juta t la
cre ste re a te m pe ra turii si la o a rde re m a i buna .

De a tunci, a ce ste a se a fla intr-un co ntinuu pro gre s, in lum e e x ista nd institutii ca re se o cupa
spe cia l de a ce a sta la tura .

Focarele

Ace ste a sunt de m a i m ulte fe luri. Un crite riu de cla sifica re a r fi pe rfo rm a nte si
ne pe rfo rm a nte .

1. C e le ne pe rfo rm a nte , sunt ce le in ca re te m pe ra tura de a rde re nu de pa se ste 600*C ,


a rde rile sunt inco m ple te , a e rul e ste o fe rit do a r prin gra ta rul ce nusa rului, e tc.

1 din 4
soba | Instalatii Termice

2. C e le pe rfo rm a nte , sunt fo ca re in ca re te m pe ra turile a jung si la 1200-1400*C . Aici a rde rile


sunt co m ple te (m a i e x a ct a re lo c o x ida re a co m ple ta a C O , tre ca nd in C O 2 da r si a rde re a
ga ze lo r de ga ja te de le m n). Ae rul ne ce sa r a rde rii e ste o fe rit a ta t prin gra ta rul ce nusa rului, ca t
si prin ca na le pa ra le le cu pe re tii fo ca rului (unde a e rul e ste pre inca lzit pa na la ca te va sute de
gra de ) si o rificii a fla te in pa rte a supe rio a ra a fo ca rului.

De a se m e ne a , in a pro pie re a a ce sto r o rificii e x ista a sa num itii “ca ta liza to ri”, a dica niste
e le m e nte a ca ro r te m pe ra tura ridica ta a juta la a prinde re a ga ze lo r de ga ja te de le m ne si a
m o no x idului de ca rbo n.

La a ce st tip de fo ca r m a i inta lnim si “ro stul usca t”, m a i e x a ct e ste o de ga ja re in pe re te le


fo ca rului, prin ca re ga ze le “gre le ” (a zo t, va po ri de a pa , e tc) ie s din fo ca r si a stfe l puta nd
o btine in pa rte a supe rio a ra te m pe ra turi ridica te .

Un a lt crite riu e ste tipul de a rde re din a ce ste fo ca re :

1. Arde re a supe rio a ra (a m m a i pre ze nta t-o pe a ici), pre supune a ra ja re a le m ne lo r de la m a ri


(in pa rte a de jo s) la m ici (in pa rte a de sus), si a prinde re a a ce stuia in pa rte a supe rio a ra .
Tre buie a vut grija insa , sa a ra nja m le m ne le in a sa fe l inca t sa nu pe rm ita ca rbunilo r de
ja ra te c sa ca da la ba za stive i, po rnind fo cul si de a ici.

2. Arde re a infe rio a ra sa u a rde re a cla sica , pe ca re , ba nuie sc ca to ti o stim . P re supune


fo rm a re a une i stive de le m ne si a prinde re a din pa rte a de jo s a a ce sto ra . Arde re a insa nu a re
lo c spre va rful stive i, ci intr-un ca na l se pa ra t de bunca rul in ca re sta u le m ne le . Astfe l, pe
m a sura ce le m ne le a rd, ina ltim e a stive i se m icso re a za .

3. Arde re a inve rsa , sa u ce e a ce e ste co m e rcia liza t ca “ga ze ifica re ”. P re supune a rde re a
a no rm a la a fo cului, cu va rful fla ca re i spre jo s. Ace a sta a re a va nta jul te m pe ra turilo r ridica te
ca re se po t o btine , si e ste inso tita si de a rde re a se cunda ra (a ga ze lo r de le m n si a
m o no x idului de ca rbo n). De za va nta jul e ste ca fie a ve m ne vo ie de un ve ntila to r ca re sa
a sigure tira jul, fie de un co s ina lt.

Tipuri de sisteme convective

1. P rim ul si cla sicul siste m co nve ctiv e ste ce l “o rb”. Ma i e x a ct, a ce ste e ste re pre ze nta t dintr-
un dre ptungi, ce a re in pa rte a supe rio a ra ra co rda t co sul de fum .

De za va nta jul a ce stuia e ste ca o m a re pa rte din ca ldura , ie se pe co s, da to rita tra nsfe rului
te rm ic de m ica dura ta .

2. Dupa a ce sta si cu ra nda m e nt m a i m a re , a u a pa rut ca ne le de fum (ve rtica le sa u


o rizo nta le ), de num ite po pula r “fum uri” sa u “fum a re ”. C a si de scrie re , in inte rio rul
dre ptunghiului, e x ista un la birint pe ca re ga ze le a rse tre buie sa il stra ba ta ina inte sa m e a rga
la co s.

De za va nta jul a ce stui siste m e ste fa ptul ca e x ista m ulte o bsta co le in ca le a fum ului si a stfe l
tira jul ge ne ra l sca de , pe ntru a co m pe nsa a ce ste pie rde ri, a ve m ne vo ie de un co s cu ina ltim e
m a re . In plus, da to rita co nstructie i, o m a re pa rte din ca ldura e ste de ga ja ta la nive lul

2 din 4
soba | Instalatii Termice

ta va nului, pe ca nd la nive lul pa rdo se lii, te m pe ra tura e ste m ult m a i sca zuta .

3. Siste m ul “C o ntra flo w”. Si a ce sta , re pre zinta de a se m e ne a to t niste ca na le . Dife re nta
co nsta nd in fa ptul ca a ce st siste m co nve ctiv, fo rte a za ga ze le a rse sa co bo a re sub nive lul
fo ca rului, pe ntru a a sigura o inca lzire unifo rm a a so be i si a ca m e re i.

De za va nta jul a ce stui siste m e ste ca po rnire a a ce sto r so be e ste m ult m a i gre o a ie si tre buie
sa pre ve de m o “ca le dire cta ”, prin ca re , la ince putul fo cului, ga ze le a rse sa m e a rga dire ct la
co s pe ntru “a m o rsa re ”. In plus, da to rita m isca rii a no rm a le pe ca re tre buie sa o fa ca , tre buie
de a se m e ne a sa a ve m un co s ina lt pe ntru a a sigura un tira j bun.

C a nd spun a no rm a le , m a re fe r la fa ptul ca into tde a una ga ze le ca lde tind sa urce , ia r ce le


re ci sa co bo a re . In a ce st siste m , ga ze le ca lde sunt fo rta te sa co bo a re pa na sub fo ca r, si
a ce st lucru e ste im po triva m isca rii lo r na tura le .

4. Siste m ul “clo po t”. Siste m ul clo po t e ste ce l m a i uso r de co nstruit si ce l m a i e ficie nt. Ma i
e x a ct, a ce sta e ste siste m ul “o rb”, do a r ca a re co sul de fum le ga t to t in pa rte a infe rio a ra .
Astfe l, da to rita fizicii, ga ze le se vo r stra tifica . C e le ca lde vo r urca in pa rte a supe rio a ra si vo r
ra m a ne “ca ptive ” pa na se vo r ra ci, ia r ce le re ci, vo r ra m a ne in pa rte a infe rio a ra si vo r m e rge
la co s.

De za va nta jul a ce stui siste m e ste ca pie rde rile hidra ulice sunt m ici, si da ca siste m ul nu e ste
ca lcula t co re ct, risca m sa a runca m ulta ca ldura pe co s. P e ntru a e vita a ce st lucru, pute m o pta
pe ntru m o nta re a unui sube r pe o rificiul de ie sire , a stfe l re gla nd tira jul in functie de
ne ce sita ti.

Materialele de constructie

1. Me ta lul, e ste unul din ce le m a i utiliza te m a te ria le fo lo site in ziua de a zi pe ntru co nstructia
so be lo r. Ace sta e ste de o bice i “ca ptusit” cu ca ra m ida re fra cta ra (sa m o ta ) si ce ra m ica , ca re
a sigura a ta t o a rde re m a i buna , da r si inm a ga zina re a ca ldurii pe ntru a fi re da ta dupa ce
fo cul se stinge . Ava nta jul e ste o fe rit de ra pidita te a de co nstructie . De za va nta jul e ste
ra nda m e ntul sca zut pe ca re il a re , si te m pe ra tura m a re pe ca re o a tinge supra fa ta
e x te rio a ra .

2. Te ra co ta , m a te ria lul ce l m a i co m un din ca re sunt fa cute so be le in R o m a nia . Ava nta jul


e ste o fe rit de a spe ctul pe ca re il a re . De za va nta j, te m pe ra tura m a re la supra fa ta a ce ste ia ,
dificulta te a de co nstructie , ra nda m e nt sca zut (si a ici vo rbe sc stric de so be le din R o m a nia ,
ca ci ce le fa cute ta rile m a i re ci, nu m a i a u une le din a ce ste de za va nta je ).

3. C a ra m ida . C a re , uso r, uso r, cu a juto rul do m nului ingine r Andre i Le sa n (Lisa pe t –


www.po m pe -de -ca ldura -co nsta nta .ro ) , si a do m nului C so m o r C s.Árpá d (C so m i –
www.so be rustice .we bga rde n.ro ), a u ince put sa prinda a va nt si in R o m a nia . Ava nta jul m a jo r a l
a ce sto r so be e ste ca ntita te a uria sa pe ca re o inm a ga zine a za , dura ta m a re in ca re o fe ra
te m pe ra tura co nsta nta , fo ca re le pe rfo rm a nte cu ca re sunt co nstruite uzua l.Un de za va nta j
e ste gre uta te a m a re pe ca re a ce ste a o a u, si funda tia so lida de ca re a u ne vo ie .

P e ntru m a i m ulte de ta lii de spre a ce ste so be , pro ie cte , si co nstructii, va invit sa vizita ti

3 din 4
soba | Instalatii Termice

www.sa co nstruim .ro , site ca re a re ca principa l o bie ctiv de zvo lta re a siste m e lo r de inca lzire , si
in principa l a so be lo r de zida rie .

C a m a ce a sta a r fi in m a re e vo lutia so be lo r, spe r sa nu fi o m is ce va im po rta nt.

O se a ra buna va do re sc.

4 din 4
Arderea lemnului. Clasificare | Instalatii Termice

Arderea lemnului. Clasificare 1

Vo rbe a m cu ca te va a rtico le m a i in urm a de spre so be si se m ine e , fa ca nd m e ntio na re la


cla sifica re a in functie de tipul a rde rii.
Azi, ca un ultim po st pe a nul a ce sta , re vin cu o po za ca re e x plica ce le 3 tipuri de a rde re .

Ionut Ionut
— JUNE 14, 2014 AT 4:04 PM

Fo a rte ta re !
Nu cre de a m ca fo cul po a te a rde de sus in jo s ca ci e ste im po triva firii. Asa ca a m ince rca t si
e u. P rim a da ta cu le m ne m a i putin usca te , si a m e rs de stul de gre u, insa , to t a fa cut m a i
m ulta ca ldura de ca t a tunci k a nd a prim de a m de jo s. A do o a o a ra a m fo lo sit le m ne usca te si
ca nd a m ba ga t ca de o bice i s-a inca lzit a pa a ta t de ta re in bo ile r inca t a de cla nsa t va lva de
pre siune .
Acum a m inva ta t sa fa c si fo cul si a m inva ta t si ca le m ne le usca te sunt m ult m a i bune . Eu le
a prinde a m m e re u de jo s si a rde a u m a i re pe de si m i se pa re a u ca nu sunt bune . Acum
fo lo se sc si a chiute ra m a se de ca nd spa rg le m ne le cu do ua m a ini inca lze sc bo ile r de 80 litri
pe le m ne .

R e ply

1 din 1
Arderea lemnului. Clasificare II | Instalatii Termice

Arderea lemnului. Clasificare II 4

Bun, dupa o lunga pe rio a da de pa uza m a i re vin cu un a rtico l.

In urm a cu ce va luni, discuta m de spre fo ca re “pe rfo rm a nte ” si fo ca re cla sice .

C e e ste unul si ce e ste ce la la lta ?

In ca zul de fa ta vo i vo rbi de a rde re a supe rio a ra , fiind ce a m a i co m una .

P a i un fo ca r cla sic e ste un fo ca r pe ca re il cuno a ste m to ti, il inta lnim in cla sica so ba de
te ra co ta , in ce ntra le le cla sice , se m ine e , e tc.

Un fo ca r pe rfo rm a nt e ste in schim b un fo ca r ce po a te o fe ri co nditiile une i a rde ri to ta le , sa u


a sa zise “ga ze ifica re ” o ri, dubla co m bustie . In a ce ste a sunt a rse a ta t m a te riile le m no a se ca t
si ga ze le vo la tile de ga ja te de a ce ste a .

La un fo ca r pe rfo rm a nt inta lnim ca te va co m po ne nte de dica te cum a r fi :

– C a ta liza to rii : e le m e nte te rm o re ziste nte ce se inca lze sc la ca te va sute de gra de si se


ga se sc in ca le a ga ze lo r. O da ta a junse a ici, in co m bina tie cu o a num ita ca ntita te de o x ige n,
ga ze le ne a rse se vo r a prinde duca nd la o a rde re cura ta /e ficie nta .

– R o stul usca t : re pre zinta o fa nta la ba za fo ca rului prin ca re ga ze le gre le (va po ri de a pa ,


a zo t, e tc) po t ie si din fo ca r, ne fiind ne vo ie sa urce spre zo na de a rde re , sca za nd
te m pe ra tura . Ace sta se utilize a za de o bice i la fo ca re le cu a rde re pre lungita (tim p de a rde re
m a i m a re de 2 o re )

– Ae r se cunda r/Adm isie a e r se cunda r : a ce sta e ste un vo lum de a e r a dm is prin a lt lo c de ca t


gra ta rul. In functie de tipul fo ca rului, po a te fi a dm is fie in pa rte a supe rio a ra a a ce stuia , fie la
nive lul ge a m ului/usii, fie la un nive l inte rm e dia r intre ba za si ta va nul fo ca rului.

P e ntru ca o im a gine fa ce ca t o m ie de cuvine , a ta se z do ua im a gini cu a ce ste fo ca re .

1 din 2
Arderea lemnului. Clasificare II | Instalatii Termice

2 din 2
Centrale cu combustibil solid Clasic vs. Gazeificare | Instalatii Termice

Centrale cu combustibil solid Clasic vs. Gazeificare 6

Nu o da ta a m a uzit discutii de spre ce ntra le le ce functio ne a za cu co m bustibili so lizi si nu o da ta


a m fo st intre ba t ca re e ste m a i buna .

Vo i vo rbi a cum de spre fie ca re in pa rte si a va nta je le /de za va nta je le lo r.

Centrala Clasica

C e ntra la pe co m bustibili so lizi cla sica a duce m a i m ult cu o so ba cu se rpe ntina , cum se
pra ctica in tre cut, si cum inca se m a i pra ctica . C o nstructia lo r e ste de stul de rudim e nta ra ,
fa ca ndu-le in a ce la si tim p si m a i sla be da r si m a i uso r de intre tinut/fo lo sit.

Ma i e x a ct, a ve m un pa ra le lipipe d dre ptunghic ce e ste inco jura t pe e x te rio r de a ge nt te rm ic,


ia r in inte rio rul sa u a rde fo cul, inca lzind pe re tii si a ge ntul te rm ic.

P rincipa lul de za va nta j a l a ce ste i ce ntra le e ste fa ptul ca nu po t fi a tinse te m pe ra turi ridica te in
ca m e ra de a rde re , fiind inco njura ta de o sursa “re ce ”. Ia r o da ta cu sca de re a te m pe ra turii,
sca de si ca lita te a a rde rii, duca nd la un co nsum m a i ridica t de co m bustibil.

De si pro duca to rii da u un ra nda m e nt de pa na la 75% pe ntru a ce ste a gre ga te , ra nda m e ntul
lo r re a l ra r de pa se ste 70% la o utiliza re co re cta .

In ca zul in ca re fo cul a rde m o cnit, ra nda m e ntul lo r sca de si pa na la 50%.

Da r, a ce ste a a u si un a va nta j m a jo r, si a num e nu a u dispo zitive e le ctrice sa u e le ctro nice , de ci


nu sunt de pe nde nte de e ne rgie e le ctrica . Un a stfe l de a gre ga t le ga t la o insta la tie in
te rm o sifo n/circula tie gra vita tio na la , po a te a sigura ca ldura in o rice situa tie .

Cum ar trebui exploatate?

Ex ista de stul de m ulte pe rso a ne ce nu sunt m ultum ite de co nsum . C e -i dre pt, a ce a sta , da ca
nu e ste utiliza ta co re spunza to r, a re un ra nda m e nt sca zut si un co nsum ridica t.

1. Instalatia

O rice ca za n cu co m bustibil so lid, pe ntru ra nda m e nt m a x im a re ne vo ie de un puffe r/va s


a cum ula re . Ava nd un a stfe l de va s, ce ntra la va a ve a o a rde re inte nsiva , in ca re se vo r a tinge
te m pe ra turi ridica te , de ci ra nda m e nt m a rit.

Din co nside re nte fina ncia re , da r si din pura ne stiinta , m ulti nu a le g sa insta le ze un a stfe l de
a cce so riu. In lipsa a ce stuia , a m o dula tie de pute re “sla ba ” da r si a supra dim e nsio na rii in
ce le m a i m ulte ca zuri, fo cul va a rde m o cnit, cu te m pe ra turi sca zute , in urm a ca ruia vo m a ve a
un ra ndm e nt sca zut da r si de pune ri pe pe re tii ce ntra le i.

2. Combustibilul

1 din 4
Centrale cu combustibil solid Clasic vs. Gazeificare | Instalatii Termice

Ex ista num e ro a se pe rso a ne ca re a firm a sus si ta re ca in ce ntra la cla sica se po a te a rde si


le m ne ude /ve rzi. Da , da r se po a te , si in ce a cu ga ze ifica re , do a r ca ra nda m e ntul a m be lo r
sca de dra stic. C a nd a rde m le m ne cu um idita te ridica ta , o m a re pa rte din e ne rgia pro dusa ,
e ste co nsum a ta pe ntru a tra nsfo rm a a pa din e le in va po ri, e ne rgie ce se pie rde pe co s o da ta
cu va po rii.

Astfe l, pe ntru un ra nda m e nt bun, indife re nt ca e ste ce ntra la /so ba /se m ine u, a ve m ne vo ie de
co m bustibil usca t.

3. Utilizarea

Aici, un de za va nta j il re pre zinta si m e nta lita te a ce s-a sta bilit in R o m a nia . To ti fo lo se sc
ce ntra le le ca si so be le . Lucru gre sit in a m be le ca zuri (si la so be si la ce ntra le ).

In prim ul ra nd, pe ntru o a rde re co re cta , fla ca ra a re ne vo ie de un a num it spa tiu pe ntru a se
“de zvo lta ”.

Multi a le g sa um ple fo ca rul cu le m ne si a po i sa puna 2-3 ha rtii la ba za a ce stuia pe ntru a l


a prinde . In a ce st ca z, o ca ntita te ridica ta de le m ne va ince pe sa de ga je ga ze vo la tile , da r
te m pe ra tura fiind sca zuta , si ca ntita te a de a e r insuficie nta , nu se vo r a prinde , ia r da ca o vo r
fa ce , fla ca ra se va “lo vi” de stiva de le m ne si m ulte ga ze /fum va ple ca spre co s ne a rs/e .

Da ca in schim b a m ince rca sa a prinde m fo cul de sus in jo s, a ltfe l a r sta situa tia . Le m ne le
vo r ince pe sa de ga je ga ze tre pta t da to rita ra dia tie i pro duse de fo c, ca ntita te a de a e r va fi
suficie nta , da r si pre inca lzita pe ntru ca va tre ce prin ca rbunii de ja ra tic, ia r fla ca ra , se va
pute a de stinde a rza nd o m a re pa rte din a ce ste ga ze vo la tile .

In plus, a rde re a a va nd lo c tre pta t ia r ca ntita te de fum fiind m ica , se po a te re gla /inchide
cla pe ta de ga ze a rse , fo rta nd fum ul sa de ga je ca t m a i m ulta ca ldura schim ba to rului de
ca ldura .

Aici a ve ti un vide o clip de spre a rde re a supe rio a ra (a m a i fo st po sta t a ici pe fo rum )

http://www.yo utube .co m /wa tch?v=nJe nx q3O T Eo

Ava nta jul e ste ca o a stfe l de a rde re a re o dura ta si de 3 o ri m a i m a re de ca t a tunci ca nd


a prinde m fo cul din pa rte a infe rio a ra cu a ce e a si ca ntita te de le m ne , ia r e ne rgia o btinuta e ste
co nside ra bil m a i m a re .

In plus, nu m a i e ste ne vo ie sa de schide m usa de a lim e nta re de m ulte o ri, risca nd sa ia sa


fum in inca pe re .

Eu spre e x e m plu, a prind fo cul in fe lul a ce sta . De la a ra nja re a le m ne lo r pa na se a prinde fo cul


dure a za 10 m inute m a x im . Insa la sfa rsitul a ce sto r 10 m inute , inchid cla pe ta de fum pa na la
un se m n fa cut de m ine , si ple c unde a m tre a ba , ne m a i fiind ne vo ie sa re vin m e re u la
ce ntra la pe ntru a a lim e nta .

De za va nta jul a ce ste i a rde ri e ste a ce la ca nu pre a functio ne a za cu le m ne ude si ca a re o

2 din 4
Centrale cu combustibil solid Clasic vs. Gazeificare | Instalatii Termice

dura ta de a rde re fix a , ne fiind indica t sa a da uga m le m ne pe ste , ci sa re lua m pro ce de ul de la


ca pa t. De si, da ca insta la tia a r fi do ta ta cu puffe r co re spunza to r, nu a r m a i fi ne vo ie sa
re lua m pro ce de ul de ca t dupa 6-8-12 sa u chia r 24 o re in functie de situa tie .

3.1 Utilizatea II

P le ca nd to t de la fe lul in ca re e ste utiliza t ca za nul da r si ca lita te a a rde rii a junge m si la a ce st


subpunct. Da ta fiind a rde re a de stul de sla ba ca lita tiv da r si fa ptul ca schim ba to rul si fo ca rul
sunt “co rp-co m un” e ste ine vita bil sa nu a ve m de pune ri de gudro n pe pe re tii a ce ste ia .
Gudro n si de pune ri ce im pie dica tra nsfe rul te rm ic. De a ce e a e ste bine sa cura ta m re gula t
ce ntra la , pe ntru ca o pa rte ca t m a i m a re din e ne rgia re zulta ta in urm a a rde rii sa fie “ca pta ta ”
de schim ba to r.

Centrala cu gazeificare

In primul rand ce este gazeificarea?

Ga ze ifica re a re pre zinta pro ce sul prin ca re le m ne le de ga ja ga ze vo la tile ca nd sunt inca lzite la
te m pe ra turi de pe ste 100-110*C .

De ci nim ic no u fa ta de a rde re a din o rice a lt tip de ce ntra la /a gre ga te . Insa , in ca zul a ce ste i
ce ntra le , a ce ste ga ze sunt tra se de ve ntila to r prin stra tul de ja r unde sunt inca lzite pa na la
500-700*C , a po i se a m e ste ca cu je turi de a e r pre inca lzit to t la te m pe ra turi ina lte , a va nd lo c
a prinde re a /a rde re a lo r, te m pe ra tura fina la a junga nd si pa na la 1200*C (fa ta de 500-600*C
ca t inta lnim in ce ntra le le cla sice ).

Da ta fiind te m pe ra tura ridica ta , a rde re a e ste fo a rte ca lita tiva , a rza nd to a te ga ze le


im fla m a bile (hidro ge n, m o no x id ca rbo n, m e ta n, dive rsi a cizi, dive rse hidro ca rburi) re zulta nd
o ca ntita te m a i m a re de e ne rgie , si e m isii re duse . C a m a ce sta a r fi a va nta jul a ce stui tip de
ce ntra la .

Insa , a re si e a de za va nta je le sa le .

P rim ul si ce l m a i im po rta nt m i se pa re de pe nde nta e ne rge tica . Ma i e x a ct, a ce ste ce ntra le


ne ce sita un tira j ridica t a l co sului. C um a ce sta se o btine de stul de gre u, m a jo rita te a a ce sto r
ce ntra le sunt do ta te cu ve ntila to a re ca re fa cilite a za tira jul, da r si cu o e le ctro nica co m ple x a .
Astfe l, in ca zul une i pe ne de cure nt, a ve m ne vo ie ne a pa ra t de o sura de cure nt co ntinuua
(UP S), si nu o rice fe l, ci una cu unda sinuso ida la pura (uzua l se fo lo se ste do a r “sursa cu
sinus pur”).

Un a lt de za va nta j e ste ca lucra nd la te m pe ra turi ridica te , a pa r uzuri m a i m a ri. Ia r la


ce ntra le le cu e x ha usto r (ve ntila to r ce tra ge fum ul din ce ntra la ), tre buie fo lo sit un co m bustibil
co re spunza to r, ca ci a ltfe l po a te cre ste te m pe ra tura fum ului, puta nd pro vo ca de fe cta re a
ve ntila to rului.

De a se m e ne a m a i e x ista si de za va nta jul pie se lo r. Ma i e x a ct vo rbim , a va nd m a i m ulte

3 din 4
Centrale cu combustibil solid Clasic vs. Gazeificare | Instalatii Termice

co m po ne nte , e x ista m a i m ulte surse de de fe cta re , cum a r fi gra ta re si duze ce ra m ice ,


ve ntila to r, dive rse e le ctro nice , e tc.

Insa , un lucru ce l m a i im po rta nt e ste ca lita te a le m nului. De a ici a si ple ca t “m itul” cu


ga ze ifica re si le m ne fo a rte usca te .

Multi a firm a ca a ce ste ce ntra le functio ne a za do a r cu le m ne usca te , ca t m a i usca te . To ta l


gre sit, e le functio ne a za cu o rice fe l de le m ne , do a r ca le m ne le a va nd um idita te m a i ridica ta ,
in ca m e ra de a rde re te m pe ra turile vo r fi m a i sca zute si a stfe l nu vo r m a i a rde to a te ga ze le
m e ntio na te m a i sus, sa u ce l putin nu vo r m a i a rde in a ce e a si ca ntita te sa u la a ce e a si
ca lita te .

In plus, e x ista si a ici situa tii in ca re nu e x ista puffe r de si e ste ne vo ie , ia r e le ctro nica o pre ste
ve ntila to rul, a stfe l fo cul a rza nd m o cnit, sca za nd ra nda m e ntul.

A cum, ce trebuie sa retinem?

1. Da ca sunt e x plo a ta te co re ct, a m be le ca za ne sunt bune , a m be le a u ra nda m e nte


a pro pia te , insa a va nta j a re ce l cu ga ze ifica re , puta nd a ve a un co nsum m a i m ic cu pa na la
20% in a ce le a si co nditii.

2. P ute m inta lni situa tii in ca re ca za ne le cu ga ze ifica re a u ra nda m e nt m a i ridica t de ca t ce le


cla sice , da r si inve rs. Im po rta nt e ste si m o dul de e x plo a ta re da r si insta la tia in ca re sunt
m o nta te .

3. Ave m ne vo ie de co m bustibil usca t indife re nt de tipul surse i fo lo site .

4. C a sa inte le ge ti m a i bine de ce e ste ne vo ie sa a prinde m fo cul din pa rte a supe rio a ra in


ca za ne le cla sice , o bse rva ti o po za cu o ce ntra la cu ga ze ifica re si a rde re inve rsa . Apo i
into a rce ti po za la 180 gra de . Unde se ga se sc le m ne le si unde se a fla fla ca ra ?

Aprinde re a fo cului in ce ntra le le cla sice din pa rte a infe rio a ra , a r fi e chiva le ntul la a prinde re a
fo cului in ce ntra la cu a rde re inve rsa din pa rte a de sus a stive i, a stfe l fla ca ra fiind fo rta ta sa
tre a ca prin stiva de le m ne .

Sa rba to ri Fe ricite va ure z si un An No u ca t m a i bun!

4 din 4
Exploatare Viadrus U22 D5 | Instalatii Termice

Exploatare Viadrus U22 D5 4

La m ulti a ni!

Ince p a nul in fo rta si vin cu un po st no u.

P ro fita nd de zile le libe re o btinute la tre ce re a in no ul a n, a m putut sa pe tre c ce va tim p libe r si


sa scriu un po st no u. P o ze le sunt fa cute de m a i de m ult, da r nu a m a vut tim p sa le inca rc.

In prim ul ra nd de spre ce e ste vo rba .

C a sa de 70 m p, te rm o izo la ta cu 5-8 cm EP S pa rdo se a la , 10 cm pe re tii e x te rio ri, 20 cm va ta


de sticla la ta va n. Ge a m urile si usile sunt to a te de te rm o pa n cu 5 ca m e re si Lo w-E + Argo n +
C la r, cu un co e ficie nt de tra nsfe r te rm ic de ~1.4 w/m pK.

Ne ce sa rul te rm ic ca lcula t co nfo rm SR 1907 pe ntru o te m pe ra tura inte rio a ra de +25*C si una
e x te rio a ra de -15*C e ste in jur de 5 k w.

C a za nul, a re co nfo rm pro duca to rului 25 k w, insa a sufe rit ce va m o difica ri (a e r prim a r re dus,
a da o s a e r se cunda r, ce va ca ta liza to ri, sica ne intre fum uri).

In pe rio a da de to a m na si prim a va ra ca nd te m pe ra tura e x te rio a ra e ste a cce pta bila , da r to tusi


e ste ne vo ie de inca lzire , fa c un fo c pe zi cu circa 7 k g le m ne . Te m pe ra tura in ca sa in va ria za
unde va intre 27 si 21*C in de curs de 24 o re (intre ce le 2 fo curi).

O da ta ce te m pe ra tura se a pro pie de 0*C se fa c 2 fo curi pe zi, da r ca ntita te a de le m ne


de pinde de te m pe ra tura e x te rio a ra (intre 5 si 10 k g le m ne ). Te m pe ra tura in ca sa , va ria za
intre 25 si 22*C in de curs de 12 o re (intre 2 fo curi).

In pe rio a da de -10*C si sub pe ntru m e ntine re a unui co nfo rt inte rio r, se fa c 3 fo curi pe zi sa u
se lunge sc ce le 2 cu ce va co m bustibil in plus. Insa pre fe ra m sa fa ce m 3 fo curi, ca ci m a i m ult
de 10 m inute nu dure a za .

Acum , ce va im a gini pe ntru cla rifica re .

Aprinde re a fo cului o fa ce m into de a una de sus, din pa rte a supe rio a ra a stive i. In im a gini a m
fo lo sit si le m ne si briche te de pa ie .

La a prinde re a fo cului in ca sa e ra u ~22*C , m a i putin pe un ho l (unde e ste si usa de la


intra re ) unde e ra u 20*C .

Aprinde re a a ra ta ca m a sa :

P rim ul ra nd de co m bustibil (se po t fo lo si si do a r briche te pa ie , fa ra le m ne sa u do a r le m ne ):

1 din 8
Exploatare Viadrus U22 D5 | Instalatii Termice

Al do ile a ra nd de co m bustibil :

Al tre ile a ra nd de co m bustibil:

2 din 8
Exploatare Viadrus U22 D5 | Instalatii Termice

“P ira m ida ” de a prinde re (va ro g sa nu-m i re pro sa ti ca P AL-ul nu e ste m a te ria l e co lo gic, da r in
m o m e ntul a ce la nu a m a vut a schii de le m n spa rte pe ntru a prinde re , a ce sta a fo st la
inde m a na ):

Aprinde re a fo cului:

3 din 8
Exploatare Viadrus U22 D5 | Instalatii Termice

Arde re a la 2 m inute de la a prinde re :

Arde re a la 5 m inute de la a prinde re :

4 din 8
Exploatare Viadrus U22 D5 | Instalatii Termice

Arde re a la 45 m inute de la a prinde re (ca m putin o x ige n, da r ince rca m sa re duc te m pe ra tura
pe co s):

Arde re a la o o ra de la a prinde re :

5 din 8
Exploatare Viadrus U22 D5 | Instalatii Termice

Arde re a la 3 o re de la a prinde re (la 2 nu a m a vut tim p sa tre c) de si nu se cuno a ste , din ja r


inca m a i ie se a u “firice le ” de fla ca ra :

Arde re a la 4 o re de la a prinde re (cu si fa ra blitz):

6 din 8
Exploatare Viadrus U22 D5 | Instalatii Termice

La 5 o re de la a prinde re nu a m m a i fa cut po za , ca ci e ra do a r ja r da r si m ulta ce nusa (a sa


ra m a ne de la briche te le de pa ie ). Ia r a pa in ce ntra la a sca zut de la 60*C (a ta t a sta t to t
tim pul a rde rii) spre 57, si a co ntinua t sa sca da a sa pa na la 40*C ca nd s-a o prit po m pa de
re circula re .

La 6 o re de la a prinde re , ina inte sa m e rg la dus, a m m a i tre cut prin ca m e ra ce ntra le i si a pa


e ra a pro a pe de 50*C (da r po m pa o prita da to rita histe re zis-ului te rm o sta tului).

Ia r in ce ntra la inca m a i e x ista ce va ja r (cu si fa ra blit) :

Dupa ce a m ie sit de la dus, a m m a i tre cut o da ta pe la ce ntra la si a pa e ra la 40*C , de ci


po m pa m a i po rnise o da ta .

La a ce st m o m e nt, in ca sa , to a ta ca sa inclusiv ho lul re spe ctiv e ra u 25*C . De a cum si pa na la


urm a to rul fo c (inca 6 o re ), in ca sa te m pe ra tura sca de uso r de la 25 la 22*C ca nd se fa ce
urm a to rul fo c.

7 din 8
Exploatare Viadrus U22 D5 | Instalatii Termice

C a te va m o m e nte inte re sa nte surprinse in tim pul a rde rii:

Te m pe ra tura maxima in fo ca r (in m e die e ste unde va la 850-900*C ):

Te m pe ra tura ra co rdului spre co s la m o m e ntul re spe ctiv (in flux ul de ga ze , in inte rio rul
ra co rdului e stim e z cu vre o 30-40*C m a i m ult) :

C a m a ce ste a a u fo st de spus pe ntru a cum .

Inca o da ta , la m ulti a ni si fie ca no ul a n sa va a duca sa na ta te si im pliniri!

8 din 8