Sunteți pe pagina 1din 6

LP. 4.

TRANSPORTUL DE MATERIALE

Transportul de materiale reprezintă o problema foarte importanta din punct de vedere


tehnologic si ecnomic. De eficienta lui depinde bunul mers al proceselor industriale,
indiferent de natura lor. Instalaţiile de transport sunt concepute diferit in funcţie de starea de
agregare a materialului care trebuie transportat.

Din acest punct de vedere transportul de materiale poate fi destinat materialelor solide,
lichide si gazoase.

1 TRANSPORTUL SOLIDELOR

Materialele solide naturale sau de sinteza pot fi clasificate in doua categorii:

1. Materiale granulare sau pulverulente - ele pot fi transportate in regim continuu;

2. Materiale care se constituie in unitati de volum relativ mari - bulgari, colete, saci, lazi.

Procesul de transport se poate efectua in regim discontinuu, continuu sau


semicontinuu. Transportul discontinuu se foloseste din ce in ce mai puţin, deoarece in ultimul
timp s-au conceput instalatii moderne care functioneaza mult mai eficient in regim
semicontinuu sau continuu. In cazul in care este adecvata utilizarea transportului discontinuu,
acesta se face cu ajutorul funicularelor, cărucioarelor, etc., materialele solide fiind in stare
varsata sau ambalate in containere speciale. Aceste mijloace de trnasport se folosesc cel mai
adesea pentru transportul pe distante mari. Pentru distante mici deplasarea materialelor solide
se face cu transportoare continue sau semicontinue.

Alegerea transportoarelor se face tinand cont de o serie de criterii, cum ar fi:

 proprietăţile fizice ale materialelor - granulometria, densitatea, capacitatea de curgere,


tendinta de aglomerare si de prafuire, etc;
 "proprietăţile chimice ale materialelor - sensibilitatea la aer si umiditate, tendinta de
incalzire si aprindere, agresivitate chimica, etc.;
 condiţiile tehnice - distanta transportului, diferente de nivel, debitul, etc.;
 condiţiile economice - investitia, costul operaţiei, uzura instalatiei, etc.

2. TRANSPORTUL LICHIDELOR

Transportul lichidelor se face diferit in funcţie de cantitate. Cantitatile mici de lichide


se transporta in butoiaşe, vase, cisterne, iar cantitatile mari cu jgheaburi sau conducte. Prin
conductele instalaţiilor, transportul se face prin cădere libera din rezervoare aşezate la diferite
inaltimi, datorita forţei gravitaţionale.

Daca transportul se face in sens invers gravitatiei sunt necesare pompe. Ca urmare a
condiţiilor foarte diferite in care functioneaza s-a ajuns la un număr foarte mare de tipuri de
pompe, fiecare tip raspunzand unor necesitati tehnice si economice specifice. Aceste condiţii

1
tin seama de proprietăţile lichidului - vascozitate, densitate, impuritati, agresivitate chimica
(coroziune), agresivitate mecanica (eroziune), etc.

1. Ţeava

2. Ţeava

3. Ventil

4. Pâlnie

5. Ventil

Fig. 1. Sifonul

Montejunsul

Este o pompa cu acţiune intermitenta, fara elemente mobile, care serveste la ridicarea
lichidelor, cu ajutorul aerului comprimat. Aparatul este formatdintr-un recipient prevăzut cu 3
deschideri: deschiderea 1 prin care se alimenteaza pompa cu lichidul de transportat,
deschiderea 3 prin care se refuleaza lichidul de transportat si deschiderea 5 prin care se
introduce in sistem aerul comprimat. Conducta de alimentare 1 este prevăzută cu un ventil 2
(care permite trecerea numai spre montejus); conducta de refulare a lichidului 3 are si ea un
ventil 4, iar cea de introducere a aerului comprimat este prevazuja cu un ventil j£^(care se
deschide la introducerea aerului), un manometru 8 si un alt ventil ©care se deschide pentru a
permite aerului dislocuit sa iasa in atmosfera. Prin deschiderea ventilului 2 de pe conducta de
alimentare 1, se alimenteaza recipientul prin cădere libera. Aerul sau gazul dislocuit iese prin
ventilul 7 in atmosfera. In tot acest timp ventilele 4 si 6 sunt inchise. Atunci cand nivelul

2
lichidului atinge inaltimea dorita, se inchide ventilul 7 si se deschide ventilul 6 pentru
introducerea aerului comprimat. Aerul comprimat creeaza o presiune pe suprafaţa lichidului,
il obliga sa iasa prin conducta de refulare 3 al cărui ventil 4 se deschide automat.

1. Conducta alimentare

2. Ventil

3. Conducta refulare

4. Ventil

5. Conducta aer comprimat

6. Ventil

7. Ventil

8. Manometru

Fig. 2. Montejus

3
Dupa golirea recipientului operaţie se repeta. Daca vaporii lichidului supus transportului cu
montejus formeaza amestecuri explozive cu aerul, se inlocuieste acesta cu gaze inerte (azot
sau dioxid de carbon). Pe langa funcţionarea intermitenta si acţionarea manuala a ventilului de
aer comprimat, montejusul are si dezavantajul unui randament energetic scăzut. Datorita
acestor dezavantaje este folosit pentru pompări intermitente, la intervale mari de timp.

Pompa centrifuga (fig. 2.3.2.5)

Este utilizata pentru aspiraţia si refularea lichidelor cu ajutorul forţei centrifuge. Se foloseste
pe scara larga in industrie pentru ca lucreaza cu randamente mari si se pot pompa debite mari
de lichid la presiune joasa

Transvazarea lichidelor cu pompa centrifuga impune plasarea acesteia sub nivelul din
rezervor (pompa nu poate fi amorsata daca are aer in interior).

Este alcatuita dintr-o conducta de admisie 1 prin care se introduce lichidul de tranposrtat. In
centrul pompei se gaseste un rotor 2 actionat electric prevăzut cu mai multe palete 3. Prin
mişcarea rotorului 2 lichidul este impins inspre periferie si ridicat datorita diferenţei de
presiune, care este mica central (lichidul este aspirat) si mare periferic (lichidul este refulat).
Apariţia acestei diferente de presiune este atribuita tocmai forţei centrifuge care se creeaza la
invartirea rotorului. Lichidul este evacuat prin conducta 4.

Pompa centrifuga are debit mare, dar presiunea realizata, respectiv inaltimea de ridicare, este
mica.

1. Conducta admisie

2. Rotor

4
3. Palete

4. Conducta evacuare

2.3.3. Transportul gazelor

înainte de a fi transportate gazele sunt comprimate cu ajutorul compresoarelor sau


ventilatoarelor sau sunt rarefiate cu ajutorul pompelor de vid.

Compresoarele aspira gazele de la o presiune mai mica, le comprima la presiuni mai mari si le

refuleaza intr-un spaţiu inchis.

Comprimarea gazelor se poate face in trei moduri:

1. izoterm - toata cantitatea de căldură degajata prin comprimare este cedata la exterior;
variaţia presiunii si volumului se face la temperatura constanta;

2. adiabatic - căldură degajata la comprimare ramane in masa gazului, crescandu-i


temperatura;

3. politrop - are loc numai o cedare parţiala a căldurii in exterior; este modul in care
lucreaza compresoarele

Compresorul cu piston sau acţiune simpla (fig. 2.3.3.1)

Este alcatuit dintr-un cilindru metalic 1 in care pistonul 2 executa o mişcare de „du-te vino"
comprimând in acest mod gazul transportat. Pistonul este activat in mişcarea sa de un sistem
biela-manivela. Cilindrul este inchis ermetic cu doua supape, una de aspiraţie 3 si alta de
refulare 5. Pentru a realiza o comprimare izoterma, cilindrul metalic 1 este înconjurat la
exterior e o manta 7 prin care circula apa rece.

In timpul cursei pistonului de la dreapta la stanga se creeaza o depresiune intre spaiul din fata
pistonului si cilindrul compresorului, datorita careia se deschide supapa de aspiraţie 3, din
conducta 4. In acest timp supapa de refulare 5 este inchisa. Prin mişcarea pistonului in sens
invers gazul este comprimat in spaţiul din fata lui. Mişcările pistonului se succed alternativ
pana cand gazul este comprimat la o presiune suficient de mare pentru a invinge rezistenta
supapei de refulare 5. Aceasta se deschide, iar gazul iese prin conducta de refulare 6 la o
presiune aproximativ constanta.

Varianta imbunatatita a compresorului cu piston cu acţiune simpla poarta denumirea de


compresor cu acţiune dubla. El are din constructie inca o supapa de admisie si una de refulare
la capatul opus al cilindrului, aceste supape fiind insotite de conductele aferente de aspiraţie,
reapectiv refulare. Astfel, in doua curse ale pistonului se realizeaza doua refulări, deci
productivitatea aparatului creste de 2 ori.

5
1. Cilindru metalic

2. Piston

3. Supapa aspiraţie

4. Conducta introducere

5. Supapa refulare

6. Conducta refulare

7. manta