Sunteți pe pagina 1din 8

Structuri moderne din lemn Rândunica Victor

Tema proiectului

În cadrul proiectului se va realiza proiectarea unei grinzi principale transversale din lemn lamelat încleiat.
Grinda face parte din structura de rezistență a acoperișului terasă necirculabilă al unei construcții, cu
structura de rezistență:
- pereți interiori și exteriori din zidărie confinată de cărămidă: GVP de 30 cm;
- înălțimea utilă de h = 3 m;
- fundații continue sub formă de tălpi continue sub ziduri.

Date personale de intrare:

L0 ≔ 14.8 m -distanța interax între pereții cladirii de pe direcție transversală

dp ≔ 30 cm -grosimea pereților clădirii de pe direcție transversală

t ≔ 40 mm -grosimea lamelei din lemn

lR ≔ 520 cm -lungimea maximă a lamelei din lemn

lr ≔ 150 cm -lungimea minimă a lamelei din lemn


kN
q ≔ 0.3 ―― -greutatea elementelor ce alcătuiesc învelitoarea
m2
d ≔ 2.4 m -distanța interax a grinzilor principale transversale

-d-d - îmbinare cu dinți multipli - tipul de îmbinare de prelungire a reperelor ce alcătuiesc sublamelele din
zona cea mai solicitată a grinzii;
- Tipul de îmbinare folosit: îmbinare prin auto-încastrare, realizată prin prelucrarea în extremitățile
elementelor de lemn a unui anumit număr de dinți similari și simetrici, îmbinați apoi prin încleiere;
- Geometria îmbinării: dinți vizibili pe față (SR EN 385 #tabelul 1);
- Materiale folosite: molid;
-Clasa I de exploatare, caracterizată prin umiditatea conținută de materialul lemnos, corespunzătoare unei
temperaturi θ =20 + 2°C și a unei umidități relative a aerului φ ≤ 65% ;
- Clasa I de calitate ;
- Categoria de importanţă I.

-Caracteristici material: molid, clasa de rezistenţă C24, conform SR EN 338-07, tabelul 1.

kN
ρk ≔ 3.8 ―― -densitatea lemnului
m3
kN
u ≔ 0.75 ―― -încarcarea utilă
m2

-1-
Structuri moderne din lemn Rândunica Victor

1.Determinarea lungimii de calcul agrinzii

1.1.Calculul lungimii reale a grinzii "L"

L1 ≔ L0 + 0.5 ⋅ dp + 0.5 ⋅ dp = 15.1 m -gabaritul clădirii

Δ ≔ 2 cm -retragerea grinzii principale în raport cu fața exterioară


a pereților

L ≔ L1 − Δ − Δ = 15.06 m -lungimea reală a grinzii

1.2.Calculul lungimii de rezemare a grinzii

lrez ≔ dp − Δ = 0.28 m -lungimea de rezemare a grinzii

1.3.Determinarea lungimii de calcul a grinzii transversale


2
Lc ≔ L − 2 ⋅ ― ⋅ l = 14.687 m -lungimea de calcul a grinzii
3 rez
2.Predimensionarea secțiunii transvresale a grinzii

Predimensionarea secţiunii transversale presupune următorii paşi:

2.1.Determinarea înălțimii sețiunii transversale,h:

h∈[hrigid, hstab]

2.2.Determinarea lățimii secțiunii transversale,b:

b = Σbr,j j

h/b ≤ 6

2.1.1.Predimensionarea înălțimii secțiunii din condiția de rigiditate

Din condiția de rigiditate înălțimea secțiunii transversale a grinzii rezultă din sistemul de relații:
Lc
krigid ≔ ―― = 24.478
15 ⋅ t
krigid ≔ 25

hrigid ≔ krigid ⋅ t = 1 m -înălțimea secțiunii transversale a grinzii obținută din


condiții de rigiditate

-2-
Structuri moderne din lemn Rândunica Victor

2.1.2.Predimensionarea înălțimii secțiunii din condiția de stabilitate

Din condiţia de stabilitate înălţimea secţiunii transversale a grinzii rezultă din sistemul de relaţii:

hrigid
bpornire ≔ ―― = 0.167 m
6
bpornire ≔ 17 cm
6 ⋅ bpornire
kstab ≔ ―――= 25.5
t
kstab ≔ 25

hstab ≔ kstab ⋅ t = 1 m

h ≔ max ⎛⎝hrigid , hstab⎞⎠ = 1 m


2.2.Predimensionarea lățimii secțiunii

Lățimea secțiunii transversale a grinzii poate fi dat atât de lățimea unei lamelei cât și de o sumă de lățimi
a mai multor repere. Lăţimea, brj, a unui reper se limitează la 14 cm din condiţia de evitare a bombării. De
asemenea, rosturile dintre repere trebuie să aibă o distanță de minim 2 cm între ele.

h
b≔― = 0.167 m
6
b ≔ 18 cm

br.1 ≔ 12 cm

br.2 ≔ 6 cm

b ≔ br.1 + br.2 = 18 cm

3.Încărcările aferente grinzii de LLÎ

3.1.Încărcările permanente

3.1.1.Greutatea proprie a elementului de LLÎ

ggrinda ≔ ρk ⋅ b ⋅ h ⋅ Lc = 10.046 kN
ggrinda kN
gk ≔ ――= 0.684 ―― -grutatea proprie a grinzii pe metru liniar
Lc m

3.1.2.Încărcarea permanentă din învelitoare


kN
ginv ≔ q ⋅ d = 0.72 ―― -greutea învelitorii distribuita pe metru liniar
m

-3-
Structuri moderne din lemn Rândunica Victor

3.2.Încărcări variabile

3.2.1.Încărcarea variabilă utilă

Conform SR EN 1991-1-1: 2004, paragraful 6.3.4.2, pentru acoperișurile din categoria H (acoperișuri
inaccesibile, exceptând întreținerea și reparațiile normale), încărcarea utilă poate fi selectată între 0 și 100
daN/m2. În acest caz, se consideră a fi egală cu 75 daN/m2.

kN
qk ≔ u ⋅ d = 1.8 ―― -încărcarea utila distribuită pe metru liniar
m
3.2.2.Încărcarea variabilă-zăpadă

γΙs ≔ 1 -factorul de importanță -expunerepentru actiunea zăpezii

μi ≔ 0.8 -coeficientul de formă al încărcării de zăpadă pe acoperiș

Ce ≔ 1 -coeficientul de expunere al construcției în amplasament

Ct ≔ 1 -coeficinet termic
kN
sk ≔ 2.5 ―― -valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol
m2
kN
s ≔ γΙs ⋅ μi ⋅ Ce ⋅ Ct ⋅ sk = 2 ――
m2
kN
s ≔ s ⋅ d = 4.8 ―― -încărcarea aferentă unei grinzi
m
4.Combinații de încărcări

Ci1: Grupare Fundamentală (GF) utilizată pentru verificări de rezistență la Starea Limită Ultimă (SLU) – cu
încărcarea variabilă principală considerată încărcarea utilă:
: Σ , · , = + , · , +Σ , · , ∙ = ,
unde:
- n: numărul de încărcări permanente care acționează asupra elementului;
- m: numărul de încărcări variabile care acționează asupra elementului;
- Gk,j: încărcarea caracteristică permanentă j;
- Qk,1: încărcarea caracteristică variabilă principală;
- Qk,i: încărcarea caracteristică variabilă secundară i;
- γG,j: coeficient parţial pentru acţiunea permanentă j;
- γQ,1: coeficient parţial de siguranţă pentru acţiunea variabilă principală 1;
- γQ,i: coeficient parţial de siguranţă pentru acţiunea variabilă i;
- ψ0,i: factor pentru valoarea de grupare a acţiunii variabile i, considerat conform Tabelelor A.2.1 și A.2.2 din
Anexa 2.
kN
Ci1 ≔ 1.35 ⋅ ⎛⎝gk + ginv⎞⎠ + 1.5 ⋅ ⎛⎝qk⎞⎠ + 1.5 ⋅ 0.7 ⋅ (s) = 9.635 ――
m

Ci2: GF utilizată pentru verificări de rezistență la SLU-–4cu- încărcarea variabilă principală considerată
încărcarea din zăpadă:
Structuri moderne din lemn Rândunica Victor

Ci2: GF utilizată pentru verificări de rezistență la SLU – cu încărcarea variabilă principală considerată
încărcarea din zăpadă:
: Σ , · , = + , · , +Σ , · , ∙ = ,
kN
Ci2 ≔ 1.35 ⋅ ⎛⎝gk + ginv⎞⎠ + 1.5 ⋅ (s) + 1.5 ⋅ 0.7 ⋅ ⎛⎝qk⎞⎠ = 10.985 ――
m
Ci3: GF utilizată pentru verificări de rigiditate la Starea Limită de Serviciu (SLS). Coeficienții parțiali de
siguranță pentru SLS, conform paragraf 7.3.1.1 din CR 0: 2012, și ψ0,i vor fi considerați egali cu 1,0.
: Σ , = + , +Σ , ∙ = ,
kN
Ci3 ≔ 1.0 ⋅ ⎛⎝gk + ginv⎞⎠ + 1.0 ⋅ (s) + 1.0 ⋅ ⎛⎝qk⎞⎠ = 8.004 ――
m
Pentru verificări de rezistență se utilizează combinația de încărcări cea mai dezavantajoasă (cu valoarea
cea mai mare), Ci2:
⎛ kN ⎞
QSLU ≔ max ⎛⎝Ci1 , Ci2⎞⎠ = 10.985 ⎜―― ⎟
⎝m⎠
Pentru verificări de rigiditate (săgeată) se utilizează combinația de încărcări Ci3:
kN
QSLS ≔ Ci3 = 8.004 ――
m

5.Schema statică-grină simplă rezemată

Schema statică a grinzii din lemn lamelat încleiat

6.Diagrame de eforturi

6.1.Diagrama de moment încovoietor

Diagrama de moment încovoietor

unde My,max este momentul încovoietor maxim, în jurul axei y.


QSLU ⋅ Lc 2
My.max ≔ ―――= 296.191 kN ⋅ m
8

-5-
QSLU ⋅ Lc
My.max ≔ ―――= 296.191 kN ⋅ m
8
Structuri moderne din lemn Rândunica Victor

6.2.Diagrama de forță tăietoare

Diagrama de forţă tăietoare

unde Vz,max este forța tăietoare maximă, pe direcția axei z.


QSLU ⋅ Lc
Vz.max ≔ ――― = 80.669 kN
2

7:Verificări de rezistență

7.1.Verificări la încovoiere:tensiuni normale

Încovoierea este după o singură direcție, în jurul axei y. Se verifică relația, conform ec. (6.11) din
SR EN 1995-1-1: 2004:
, ,/ , , ≤
unde:

b ⋅ h2 ⎛
Wy ≔ ―― = ⎝3 ⋅ 10 4 ⎞⎠ cm 3 -modulul de rezistență al grinzii
6
My.max N
σm.y.d ≔ ――= 9.873 ―― -σm,y,d: valoarea de calcul a tensiunilor normale din încovoiere
Wy mm 2 după axa y
kmod ≔ 0.8 -factor de modificare ce ține seama de efectul duratei și încărcării
și al umedității
γM ≔ 1.25 -coeficient parțial de siguranță aplicat proprietăților materialului
kN
fm.y.k ≔ 2.4 ―― -valoarea caracteristică a rezistenței la încovoiere pentru LLÎ din
cm 2 clasa GL24h
fm.y.k N
fm.y.d ≔ kmod ⋅ ―― = 15.36 ―― -valoarea de calcul a rezistenței
γM mm 2
σm.y.d σm.y.d
―― = 0.643 ―― <1=1 Se verifica
fm.y.d fm.y.d

7.2.Verificarea la forfecare:tensiuni tangențiale

Forfecarea este pe direcția axei z. Se verifică relația următoare, conform ec. (6.13) din SR EN 1995-1-1: 2004 :
τd ≤ fv,d
unde:

A ≔ b ⋅ h = ⎛⎝1.8 ⋅ 10 3 ⎞⎠ cm 2 -aria secțiunii transversale


3 Vz.max N
τd ≔ ― ⋅ ――= 0.672 ―― -valoarea de calcul a tensiunii tangențiale la forfecare
2 A mm 2
kN
fv.k ≔ 0.27 ―― -6-
cm 2
3 Vz.max N
τd ≔ ― ⋅ ――= 0.672 ――
2
Structuri din 2lemn
A moderne mm Rândunica Victor

kN
fv.k ≔ 0.27 ―― -valoarea caracteristica a rezistenței la forfecare
cm 2
fv.k N
fv.d ≔ kmod ⋅ ―= 1.728 ―― -valoarea de calcul a rezistenței la forfecare
γM mm 2

τd < fv.d = 1 Verificat

7.3.Verificarea la strivire locală:compresiune perpendiculară pe fibre

Se verifică relația, conform ec. (6.3) din SR EN 1995-1-1: 2004:


σc,90,d < kc,90 ∙ fc,90,d
unde:
1
Srezemare ≔ ― ⋅ l ⋅ b = 252 cm 2
2 rez
Vz.max N
σc.90.d ≔ ――― = 3.201 ―― -valoarea de calcul a tensiunii de compresiune la suprafața de
Srezemare mm 2 contact perpendiculară pe fibră
kc.90 ≔ 1 -factor ce ține seama de schema de încărcare,posibilitatea
apariției despicării și gradului de deformare al materialului
la compresiune
kN
fc.90.k ≔ 0.27 ―― -valoarea caracteristică a rezistenței la compresiune
cm 2 perpendiculară pe fibră pentru LLÎ din clasa GL24h
fc.90.k N
fc.90.d ≔ kmod ⋅ ―― = 1.728 ―― -valoarea de calcul a rezistenței la compresiune
γM mm 2 perpendiculara pe fibră

σc.90.d < fc.90.d = 0 Nu se verifica

Deoarece relația nu se verifică, trebuie luate măsuri pentru mărirea suprafeței de contact dintre grinda
de LLÎ și peretele de zidărie din BCA.

8.Verificarea de rigiditate

Relațiile care trebuie verificate sunt:


ufin ≤ wfin
uinst ≤ winst

Lc
wfin ≔ ―― = 48.956 mm -valoarea limită pentru săgeata finală
300
Lc
winst ≔ ―― = 41.962 mm -valoarea limită pentru săgeata instantanee
350
N
E0.mean ≔ 11600 ―― -modulul de elasticitate paralel cu firba
mm 2
N
Gmean ≔ 720 ―― -modulul de elasticitate la forfecare
mm 2
kdef ≔ 0.6 -factor de evaluare a deformațiilor din curgere lentă luînd în
considerare clasa de explatare relevantă
ψ2.1 ≔ 0.4 -coeficient pentru valoarea cvasipermanentă a acțiunii variabile
principale
ψ0.i ≔ 0.7 -coeficient de grupare a acțiunilor variabile

ψ2.i ≔ 0 -coeficienții pentru valoarea cvasipermanentă a acțiunilor


variabile secundare

b ⋅ h3 ⎛ -7-
Iy ≔ ――= ⎝1.5 ⋅ 10 6 ⎞⎠ cm 4
12
Structuri moderne din lemn Rândunica Victor

b ⋅ h3 ⎛
Iy ≔ ―― = ⎝1.5 ⋅ 10 6 ⎞⎠ cm 4
12 -momentul de inerție a secțiuni

uinst,G, uinst,Q,1, uinst,Q,i: deformații instantanee pentru acțiunile G, Q1 și, respectiv, Qi, date de relațiile:

5 ⎛⎝gk + ginv⎞⎠ ⋅ Lc ⎛⎝gk + ginv⎞⎠ ⋅ Lc 2


4

uinst.G ≔ ―― ⋅ ――――― + 1.2 ⋅ ――――― = 5.239 mm


384 E0.mean ⋅ Iy 8 ⋅ Gmean ⋅ A

5 s ⋅ Lc 4 s ⋅ Lc 2
uinst.Q.1 ≔ ―― ⋅ ―――+ 1.2 ⋅ ―――― = 17.91 mm uinst.s ≔ uinst.Q.1
384 E0.mean ⋅ Iy 8 ⋅ Gmean ⋅ A

5 qk ⋅ Lc 4 qk ⋅ Lc 2
uinstQ.i ≔ ―― ⋅ ―――+ 1.2 ⋅ ―――― = 6.716 mm uinst.qk ≔ uinstQ.i
384 E0.mean ⋅ Iy 8 ⋅ Gmean ⋅ A

ufin.G ≔ uinst.G ⋅ ⎛⎝1 + kdef⎞⎠ = 8.382 mm -deformația finală pentru o acțiune permanentă

ufin.Q.1 ≔ uinst.Q.1 ⋅ ⎛⎝1 + ψ2.1 ⋅ kdef⎞⎠ = 22.209 mm -deformația finală pentru o acțiune variabilă principală

ufinQ.i ≔ uinstQ.i ⋅ ⎛⎝ψ0.i + ψ2.i ⋅ kdef⎞⎠ = 4.701 mm -deformația finală pentru acțiuni variabile secundare

ufin ≔ ufin.G + ufin.Q.1 + ufinQ.i = 35.292 mm -deformația finală, definit conform ec. (2.2) din
SR EN 1995-1-1:2004

Relațiile de verificare devin:

ufin < wfin = 1 Se verifica

uinst.s < winst = 1 Se verifica

-8-