== Poemul Luceafărul are ca principală sursă de inspiraţie basmul popular românesc "Fata din

grădina de aur"

Eminescu il imbogăţeste cu profunde idei filozofice, mărturisind fascinaţia pentru condiţia

nefericită a geniului, capabil să depăşească limita cunoaşterii si să se înalţe către absolut

== Apărut in 1883 : România Jună, Convorbiri Literare şi Ediţia de Poezii Eminesciene îngrijită de
Titu Maiorescu

== Structura şi compoziţia textului poetic

392 versuri/ 98 catrene (strofe cu 4 versuri)

2 planuri: universal-cosmic

uman-terestru

Compoziţa este simetrică,

- tablourile I şi IV îmbină planul .universal-cosmic. cu cel .uman-terestru.

- tabloul al II-lea este dominat de planul .uman-terestru.

- tabloul al III-lea este dominat de planul .universal-cosmic.

= Pe parcursul întregului poem sunt evidenţiate ipostazele omului de geniu în raport cu

ipostazele ideii de femeie

- Ipostazele geniului,

in tabolul 1, omul superior este simbolizat de Luceafăr

in tabloul 2, este numai aspiraţia spirituală pentru Cătălina

in tabloul 3, este întruchipat de Hyperion

in tabloul 4, este omul superior sugerat de Luceafăr/Hyperion ca simbol al lumii superioare,

detasat de condiţia muritorilor

- ipostazele feminie- sunt ilustrate de unicitatea fetei de împărat în

tabloul 1, de Cătălina, femeia pământean cu indentitate şi nume

tabloul 3, ideea de femeie este simbolizată de aspiraţia geniului către iubirea ideală

tabloul 4, devine nemuritoatre, "chip de lut"

Tabloul 1

Poveste fantastică de dragoste deoarece se manifestă intre 2 fiinte aparţinând a două lumi
diferite: - terestră

- cosmică

Începutul este o formulă iniţială de basm " a fost odata ca-n poveşti..."

Este evidenţiată unicitatea fetei de împărat prin superaltivul popular " prea frumoasă"

Şi prin comparaţiile de spiritualitate superioară a geniului " şi era una la părinţii..."

Fereastra ca spaţiu de cominucare între spaţiu terestru si cosmic evidenţiază cele 2 lumi, a fetei
si a Luceafărului, între cei 2 se aprindea flacăra iubirii, întâlnirea având loc în oglindă (spaţiu de
reflexie) prin intermediul visului, plan cosmic

Fata de împărat lansează chemări Luceafărului, iar aceasta se întruchipează î chip angelic, ca fiu
al cerului şi al mării, "iar cerul este tatăl meu si muza mea e mare"

Luceafărul o cheamă pe fată în lumea lui, oferindu-i statutul de stăpână a intinderilor de ape,
fata îl refuză, simtindu-l străin