Sunteți pe pagina 1din 4

Eseu

Educatia adultilor

Platon definea educația ca fiind „arta de a forma bunele deprinderi sau de


a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun de ele.
Educația are următoarele caracteristici: pune accent pe oameni, urmărește
dezvoltarea unor calități umane și explorarea orizonturilor, este orientată
predominant spre pregătirea pentru viață, are în vedere, cu precădere, întrebări
asupra existenței, vizează cu precădere dezvoltarea unei stări sau a unei structuri
atinse, finalitatea în educație îmbină viziunea pe termen scurt cu cea pe termen
lung. Activitatea educațională este dinamică și flexibilă în același timp, iar
educația stimulează idealul ființei umane exprimat prin „a fi și a deveni”. Noi nu
trebuie sa ne limitam in a invata si a ne dezvolta doar in copilarie, deoarece
societatea este in continua miscare, iar pentru a ne adapta cat mai bine avem
nevoie de o educatie continua (educatie permanenta).

Definirea educaţiei permanente, la nivelul unui concept pedagogic


fundamental. presupune delimitarea domeniului de referinţă şi a semnificaţiei
sale strategice (vezi Dave, R.H., sub redacţie. 1991, pag.65-68). Ca domeniu de
referinţă, educaţia permanentă implică "întreaga durată de viaţă a unui individ".
Pentru a veni in ajutorul adultilor/batranilor sau creat mai multe programe de
integrare si care viza dezvoltarea adultilor si achizitia de capacitati si abilitati.
Exemplu de programe care au fost create sa vina in ajutorul lor sunt: programe
prin care batranilor li se arata cum sa foloseasca de calculator (pentru a lua
legatura mai usor cu cei apropiati lor), sau programe care vin in ajutorul
adultilor pentru stabilirea unei noi calificari etc.

1
R. H. Dave (1991) afirma: 'Educatia permanenta este un proces de
perfectionare a dezvoltarii personale, sociale si profesionale pe durata intregii
vieti a indivizilor in scopul imbunatatirii calitatii vietii, atat a indivizilor, cat si a
colectivitatii lor. Aceasta este o idee comprehensiva si unificatoare care include
invatarea formala, nonformala si informala pentru dobandirea si imbogatirea
unui orizont de cunoastere care sa permita atingerea celui mai inalt nivel de
dezvoltare posibil in diferite stadii si domenii ale vietii.'

Invatarea permanenta inseamna, de asemenea, a oferi programe de tip „a


doua sansa” pentru actualizarea competentelor de baza dar si pentru a beneficia
de oportunitati de invatare de nivel mai inalt. Aceasta presupune ca ofertele
sistemele de educatie trebuie sa devina mai deschise si mai flexibile, astfel incat
aceste oportunitati sa poata fi cu adevarat adaptate la nevoile celui care invata si
la potentialul real al acestuia.

Educatia adultilor determina in raport cu educatia traditionala o tripla


ruptura :trecerea de la paradigma profesorului la paradigma cursantului, trecerea
de la universitatea bazata pe prezenta fata in fata la universitatea virtuala si
orientarea spre educatia permanenta (lifelong learning). Educatia adultilor vine
sa asigure: compensarea unei educatii initiale insuficiente; completarea
cunostintelor generale; formarea profesionala continua; “inlocuieste educatia
preprimara pentru o mare parte a adultilor; completeaza educatia elementara sau
profesionala pentru multe persoane care au beneficiat de un invatamant
incomplet; prelungeste educatia celor pe care ii ajuta sa faca fata cerintelor noi
pregatire; constituie pentru toti o modalitate de dezvoltare a personalitatii” .

R. Mucchielli numeste adulti “barbatii si femeile care au depasit varsta de


23 de ani, intrati in viata profesionala, asumandu-si roluri sociale active si
responsabilitati familiale si avand o experienta directa a vietii. Daca, mai mult
inca, ii socotim normali, ii vom considera eliberati de tipul de relatii de

2
dependenta si de “mentalitate” caracteristice copilariei si adolescentei, intrati in
alt tip de relatii sociale, de interdependenta, asumandu-si organizarea propriei
existente si a “orizontului lor social” (a proiectelor individuale si sociale), si
avand, cu realism si pragmatism eficient, o constiinta suficienta a pozitiei lor
sociale, a situatiei lor, a aspiratiilor si a posibilitatilor de care dispun. Aceasta
presupune ca nu mai au viata ocrotita (intrafamiliala) din copilarie, nici
splendida lipsa de griji a studentilor”.

Coordonatorii care o sa tina cursurile de pregatire a adultilor se folosesc


de anumite metode si procedee pentru a face activitatea de invatare una
interactiva, cum a fii: metoda brainstoning, dezbaterea america, jocul
prioritatilor, ancheta , dezbateri pe doua randuri etc. Nu orice metoda se
potriveste cu activitatea oricarui coordonator sau cu competenta oricarei grupe.
In multe cazuri este mai bine daca aplicarea unei metode a fost experimentata de
catre coordonator in postura de cursant. Metodele sunt intr-adevar diversificate
si multiple, dar asta nu inseamna ca ele reprezinta garantia succesului.

In concluzie, C. Schifirnet considera ca performantele la varsta adulta nu


sunt obligatorii in relatie cu rezultatele obtinute in perioada scolarizarii,
deoarece “adultii manifesta o atitudine critica fata de cunostintele dobandite,
punandu-le permanent in relatie cu propria experienta profesionala si sociala.
Insasi postura de educat este perceputa diferit de adulti”

BIBLIOGRAFIE

http://www.invatapentrutine.ro/ce-inseamna-formare-continua

http://www.scritub.com/profesor-scoala/EDUCATIA-ADULTILOR33383.php

https://www.scribd.com/doc/21410959/Sorin-Cristea-Dictionar-de-Termeni-
Pedagogici

3
Curs „Metode de lucru in aducatia adultilor” Gunther Gugel

https://ro.wikipedia.org/wiki/Educa%C8%9Bie\