Sunteți pe pagina 1din 6

Poluanții atmosferici

-se referă la șase categorii de poluanți:

˗ iritanți
˗ alergizanți
˗ cancerigeni (organici și anorganici)
˗ toxici (metale grele, nitrați, fluorul)
˗ asfixianți (CO, CO2, hidrogen sulfurat, cianuri)
˗ fibrozanți (cel mai cunoscut-bioxidul de siliciu, azbest).

Poluanții iritanți

-două clase sunt ubicuitare (cei iritanți și cei asfixianți-CO)

Clasificarea surselor de poluare (trei categorii)

˗ surse naturale și surse artificiale


˗ surse primare și surse secundare
˗ surse fixe și surse mobile.

-surse naturale: un vulcan care erupe (exemplu, cel din Islanda)

-surse artificale: o întreprindere

-surse primare:

˗ unii poluanți: CO, CO2, NO2, SO2


˗ aceștia ajung în atmosferă, se combină cu apa sau cu oxigenul=> poluanți secundari
˗ de exemplu, H2O+SO2=H2SO4, care favorizează apariția ploilor acide.

-surse staționare: orice industrie

-mobile: toate mijloacele de transport, în principal autovehiculele

-smog:

˗ de iarnă (din substanțele rezultate din arderea combustibililor fosili: SO2, NO2, particule, oxizi de
azot; în perioada rece, identificăm acest tip de poluare în aerul din jur)
˗ de vară (poluare cu ozon; ozonul nu are sursă, formându-se sub acțiunea radiațiilor UV, care
acționează asupra substanțelor organice volatile, puse în libertate de autovehicule=>ozon și
oxidanți fotochimici).

-ozonul este considerat cel mai agresiv iritant; în urmă cu 50 de ani, era considerat indicator de puritate
a aerului
-există anumiți factori prin care putem elimina poluanții:

˗ curenți:
-cei orizontali îi împrăștie pe o suprafață mai mare
-cei verticali îi elimină din aer.
˗ în perioada asta, apare fenomen de inversie termică (ziua se încălzește, în special în zon
depresionară; în timpul nopții, un strat de aer rece apare între sol și aerul cald; este suficient o
perioadă de două-trei zile pentru apariția mortalității și a morbidității); acest fenomen a apărut
în toate accidentele industriale
˗ precipitații (ploaie, ninsoare)
˗ ceața (=particule de apă în suspensie în aer, particule în care se dizolvă gaze sau de care se prind
alte particule, fiind inhalate odată cu substanțele respective; de exemplu, asmaticii fac criză)
˗ -așezarea topografică a zonelor industriale (multă vegetație, lacuri=>eliminare a poluantului; în
București-o suprafață mică este) verde.

-ce poluanți pot fi puși în libertate, în urma combustiei (=proces de ardere în industrie sau acasă la noi)?

˗ din ardere rezultă CO, în cantități variabile, bioxid de sulf, oxizi de azot, pulberi, hidrocarburi
policiclice aromatice, aldehide
˗ cărbune=>bioxid de sulf
˗ gazele naturale=>o cantitate mare de oxizi de azot, pulberi în cantitate mică
˗ lemn=>cenușă
˗ sursele mobile (adică autovehicule), prin țeava de eșapament=>hidrocarburi ciclice aromatice
(benzapiren+întreaga clasă, cu sute de substanțe), benzen, aldehide, lumb,azbest (de la plăcuțe
de frână cu profil din azbest, care sunt, la momentul actual, înlocuite cu plăcuțe din carbon), CO.

-industriile duc la eliberare de (în funcție de ritm):

˗ industria siderurgică: pulberi și fier


˗ industria neferoasă: produși de ardere, metale grele, plumb, cadmiu, mercur
˗ industria de aluminiu: fluor (utilizat în procesul de producție al aluminiului)
˗ industria materialelor de construcție: pulberi
˗ industria de extragere și prelucrare a azbestului: azbest
˗ industrica chimică: îngrășăminte superfosfatice, fluor, acid sulfuric, bioxid de sulf, acid azotic
˗ industria petrochimică: hidrocarburi policiclice aromatice, aldehide
˗ fabrică de hârtie: celuloză, mătase artificală, hidrogen sulfurat
˗ fabrică de acid sulfuric și de acid azotic: aciz sulfuric, acid azotic
˗ alte industrii: ioni de clor, acid clorhidric.
Clasificarea poluanților din aer

Poluanții iritanți

-gazoși

-solizi.

-dintre gazele iritante:

˗ oxizii de sulf (SO2)


˗ oxizii de azot (NO, compus labil, se combină cu O2=>NO2, mai stabil)
˗ clor
˗ fluor (toxic și iritant)
˗ ozon (cel mai puternic iritant)
˗ oxidanții fotochimici (peroxid de hidrogen).

-poluanții solizi, respectiv pulberile iritante

-iecare grup de poluanți are un grup de risc

-în cazul acesta, cea mai importantă grupă de risc este reprezentată de copii (toate studiile au fost
făcute pe copii între 7-11 ani; în cazul celor mai mici de 7 ani-un studiu de acest fel este foarte dificil de
făcut, datorită lipsei de colaborare de la copil), bătrâni, persoanele cu BPOC, astmaticii, sportivii și cei
care fac sport în aer liber

-la orice poluare, poate apărea o expunere acută (concentrații mari sau foarte mari), pentru câteva
minute, de exemplu; există riscul apariției decesului; apar accidental

-poate apărea o iritație la nivelul ochilor, cu lăcrimare, iritație la nivel pulmonar (hipertrofie de celule
caliciforme=>hipersecreție de mucus, consecința acestei creșteri de mucus este apariția de edem
pulmonar toxic, deces)

-în funcție de gazul iritant la care suntem expuți, avem evoluții diferite

-există gaze solubile în apă (bioxidul de sulf) și gaze insolubile (oxizii de azot, ozonul).

Bioxidul de sulf

-produce:

˗ iritație la nivelul ochilor


˗ iritație la nivel tractului respirator
˗ hipersecreție de mucus
˗ dispnee/wheezing
˗ agravarea unei posibile patologii (bronșită acută, emfizem, astm).
Bronșita

=inflamația bronhiilor

-se definește prin niște criterii clinice (tuse, expectorație, secreții)

-bronșita cronică apare timp 3 luni pe an, timp de doi ani, consecutiv.

Emfizemul pulmonar

=distrucția septurilor alveolare=o lizare a acestor septuri, cu formare de cavități unde aerul rămâne
captiv

-toracele este hipersonor

-la radiografie, plămânul este hipertransparent (datorită aerului blocat în plămân)

-lizarea septurilor poate să apară sub influența unor factori exogeni (poluare atmosferică, fumat), care
acționează pe un organism sensibilizat de factori endogeni (deficit total/parțial de alfa tripsină).

Astmul bronșic

-în perioadele intercrize, bolnavul este absolut normal

-poluarea duce la creșterea sensibilității la poluanții alergizanți; în criză, apare bronhospasmul, care nu îi
permite individului să elimine aerul=>simptomatologia (tuse, dispnee cu expir
prelungit/wheezing=respirație zgomotoasă)

-criza de astm poate fi definită ca o obstrucție bronșică reversibilă, inițial spontan, iar ulterior, prin
evoluția bolii, prin tratament (bronhodilatatoare sunt utilizate în bronhoterapie) se poate modifica

-expunerea la poluanți poate duce la creșterea frecvenței și gravității infecțiilor respiratorii acute

-datorită expunerii, frecvența răcelilor poate fi mult mai mare (în investigație, perfomanțele ventilatorii
sunt afectate în sens negativ, adică sunt diminuate; poate favoriza apariția bolilor CV)

-ceața galbenă sugerează prezența bioxidului de sulf.

Ozonul

=un gaz insolubil (la fel ca oxidanții fotochimici și ca oxizii de azot)

=cel mai iritant gaz, insolubil în apă

-nu are sursă, are precursori (hidrocarburile policiclice aromatice, oxizii de azot)

-este mai agresiv un gaz insolubil decât unul solubil (SO2-ul inhalat se dizolvă în mucus; ozonul se
inhalează și ajunge direct în alveole, unde determină efecte specifice)
-efectul asupra stratului de ozon este un fenomen ce induce creșterea morbidității prin cancer
tegumentar, datorită unei cantități mai mari de radiații UV

-efectul ozonului de la nivel pulmonar este unul puternic iritant, fiind un cu totul și cu totul alt efect față
de efectul celui din stratosferă

-populatia la risc este reprezentată de copii, astmaticii (poate duce la apariția crizei acute de astm,
datorită faptului că ozonul ajunge la nivelul alveolelor astmaticilor), sportivii și practicanții de exerciții în
aer liber, bolnavii cu BPOC

-ozonul are capacitatea de a migra spre periferia orașelor

-ozonul are efecte la nivel respirator superior (poate avea efecte și asupra ochilor: iritație, lacrimație;
iritații la nivel laringo-traheal, nas înfundat), la nivelul tractului respirator inferior (posibila apariție a
crizei de astm, astmul=trigger al acestei crize) și la nivel non-respirator (fatigabilitate, cefalee)

-în Los Angeles, concentrația a ajuns până la 1000 de micrograme; în Europa-un singur oraș are această
problemă, acest oraș fiind Atena.

Dioxidul de azot

=clasa oxizilor de azot, care participă la formarea smogului fotochimic

-este un gaz insolubil în apă, acționează la fel ca ozonul

-simptomatologie (asemănător cu efectele SO2 și cu efectele ozonului):tuse, expectorație, wheezing,


iritație la nivelul ochilor, la nivelul tractului respirator, edem pulmonar la concentrații relativ joase,
crește incidența infecțiilor respiratorii acute si severitatea lor, reducerea performanțelor ventilatorii
pulmonare, agravarea BPOC și a altor boli cronice respiratorii

Poluanții iritanți solizi

-sunt reprezentați de particule, cu care suntem în contact continuu

-clasificarea clasică a particulelor:

˗ >10 micrometri
˗ 0,1-10 micrometri
˗ <0,1 micrometri.

-există trei alte clasificări, în funcție de diametru

-clasificarea modală (care ține cont de diametru și de modul de formare, de punctul de inflexiune);
utilizăm un intrument special; această clasificare împarte particulele, după dimensiuni, în două:

˗ mari (>1 micrometru)


˗ fine (<1 micrometru), fiind formate fie prin condensarea particulelor deja existente sau prin
unirea nucleilor)
-fracția nucleată/ Aitken particle, până la 10 nanometri
-fracția cumulată, peste 100 de nanometri.

-avem particule mari, care ajung maxim până în prima treime a tractului respirator

-particulele fine și cele foarte fine sunt cele mai agresive

-cum scăpăm de particulele acestea?

˗ există clearance-ul mucociliar, prin care eliminăm particulele (se formează un curent turbionar
pe interiorul acestor tuburi respiratorii și prin mișcarea cililor vibratili se aduc aceste particule în
zona respectivă, până la eliminare sau înghițire
˗ de obicei, musculatura cililor poate fi afectată, iar când acest lucru se întâmplă, mucusul,
nemișcându-se, nu mai ajunge în cavitatea bucală=>stază (infecție).

-particulele mai pot fi eliminate prin macrofage, un mecanism totuși extrem de lent

-importante sursele din construcții

-plămân: inflamație, stres oxidativ, exacerbarea patologiei si diminuarea performanțelor pulmonare

-inima: crește stresul oxidativ, este afectată funcția automată cardiacă

-sânge: coagulare crescută

-creier: risc crescut de ischemie cerebrovasculară

=>creșterea mortalității, a morbidității, a internărilor, creșterea incidenței bolilor respiratorii, apariția


simptomatologiei respiratorie (la astmatici și la non-astmatici)

-în expunerea cronică: morbiditate crescută, mortalitate crescută, crește prevalența simptomelor
respiratorii, a bolilor CV, a bolilor pulmonare, apar modificări ale performanței respiratorii, inducerea
cancerului pulmonar.