Sunteți pe pagina 1din 11

Etapa III.

Analiza stabilitatii de tensiune


1. Consideratii generale

In ipoteza ca linia L2 este retrasa din exploatare se cere sa se analizeze stabilitatea de


tensiune a retelei de alimentare a zonei de consum .

Fig. 1. Schema sistemului TEST2 cu linia L2 deconectata

Deoarece nodul SEN al reţelei TEST2 este de putere infinită, în cazul în care linia L2 este
retrasă din exploatare se obţin cele două configuraţii clasice:
 un generator conectat la o bară de putere infinită prin intermediul unei linii electrice;
 alimentarea unei zone de consum dintr-un sistem de putere infinită.

Având în vedere configuratia rezultata dupa retragerea din exploatare a liniei L2, studiul stabilitatii
de tensiune vizeaza stabilitatea legaturii care alimenteaza zona de consum (fig 2.a ). Înlocuind reteaua
electrica vazuta de la bornele sarcinii cu echivalentul Thévenin corespunzator și numerotând nodurile ca în
figura 2.b, se obtin schema echivalenta de calcul din figura 2.c.

Fig. 2. Schema monofilara si schema echivalenta de calcul pentru studiul


stabilitatii de tensiune a sistemului TEST2 în cazul indisponibilitatii liniei L2
2. Intocmirea schemei echivalente

Se reprezintă linia electrică printr-un cuadripol în π, iar transformatoarele printr-un


cuadripol în Γ, cu parametrii raportaţi la tensiunea înfăşurării reglabile (înfăşurarea primară), în
serie cu operatorul de transformare N (fig. 3).

Fig. 3. Schema echivalentă a reţelei electrice pentru studiul stabilităţii de tensiune

 Parametrii liniei:
- lungimea liniei:
L3=110+(-1)^N*N/2 = 108.5 km
- impedanţa longitudinală:
Zl=L3*(r0+j x0) = 3.6890 +j 35.3710
- admitanţa transversală:
Yl=L3*(0+j b0)= 3.7584*j 10-4
- admitanţele cuadripolului în , în unităţi relative:
y13=Nr_Lin*Zb/Zl =9.3340 -j 89.4961
y130=0.5*Nr_Lin*Yl*Zb =j 0.6014
y310=y130=j 0.6014
 Parametrii transformatoarelor:

La analiza regimului stationar avand linia L2 scoasa din functiune plotul


transformatoarelor este pe pozitia 0.

- tensiunea infasurarii reglante:


Unr=Unr0*(1+Plot*Dup/100) = 400 kV
- parametrii longitudinali
Rt=DPsc*Unr^2/(1000*Snt^2) = 1.9968 Ω
Zt=Usc*Unr^2/(100*Snt) = 102.4 Ω
Xt=sqrt(Zt^2-Rt^2) = 102.38 Ω
Zt=Rt+j*Xt= 1.996+j 102.38
Nt=(Unr/Ub1)/(Unf/Ub2) = 0.9091
- parametrii transversali:
Gt0=DP0/(Unr^2*1000) = 1.363 *10-6 μS
Yt0=I0*Snt/(100*Unr^2) = 8.437 *10-6 [S]
Bt0=-sqrt(Yt0^2-Gt0^2) = -8.326 *10-6 [S]
Yt0=Gt0+j*Bt0= 1.362 *10-6- j 8.326 *10-6
y23=Nr_Trafo*Zb/Zt=1.2187- j 62.488
y320=Nr_Trafo*Zb*Yt0= 0.0087- j 0.053

3. Calculul echivalentului Thevenin

- admitantele schemei echivalente galvanice:

Y1=y13 =9.334 -j 89.496


Y2=Nt*y23 = 1.108-j 56.8074
Y10=y130 = j 0.6014
Y20=Nt*(Nt-1)*y23= -0.1007+j 5.1643
Y30=(1-Nt)*y23+y310+y320= 0.1195-j 5.1327

Fig. 3. Schema echivalentă Thevenin

- matricea admitantelor nodale


Y11=Y1+Y10 = 9.3340-j 88.8948
Y22=Y2+Y20 = 1.0072-j 51.643
Y33=Y1+Y2+Y30 = 10.56-j 151.44
Y12=0
Y21=0
Y13=-Y1 = -9.3340 +j 89.4961
Y31=Y13 = -9.3340 +j 89.4961
Y23=-Y2 = -1.108 +j 56.807
Y32=Y23 = -1.108 +j 56.807

Având în vedere că Uc1=Us+j 0 =1 (este tensiunea impusă de sistemul de putere infinită),


iar la mersul în gol I 2 = 0 , rezultă sistemul de ecuaţii:

Y22*U2+Y23*U3=0
Y31*U1+Y32*U2+Y33*U3=0
Rezulta:
Eth=Uc1*Y23*Y31/(Y22*Y33-Y32*Y23) = 1.1067-j 0.0008
U1=|Eth| =1.1067
Scurtcircuitând sursa şi aplicând regulile de echivalare a admitanţelor în serie, respectiv
paralel rezultă:
Yp=Y1+Y30 = 9.4535 -j 94.6288
Ys=Y2*Yp/(Y2+Yp) =1.7592-j 35.551
Yth=Ys+Y20 = 1.6584-j 30.386
Zth=1/Yth = 0.0018 +j 0.0328
Z=|Zth| = 0.0329
β=lg(Imag(Zth)) = 1.5163 rad

Parametrii echivalentului thevenin:


Eth = 1.1066

Zth = 0.00179

4. Calculul si analiza punctelor posibile de functionare

Se consideră că sarcina are o caracteristică de tipul P Wct., iar puterea complexă


solicitată, în unități relative, este S2 P2 jQ2 .

R=real(Zth) = 0.0018
X=imag(Zth) =0.0328
P2=(775+5*N)/Sb = 7.9
Q2=0.43*P2 = 3.3970
S2=√ (P2^2+Q2^2) = 8.599
cos φ =P2/S2 = 0.9187
φ = acos(cos φ) = 0.4061 rad

a) Calculul tensiunilor U2A, U2B si Ucrit:


- pentru calculul tensiunilor în punctele posibile de funcționare se rezolvă ecuația
bipătrată:
𝑈24 + [2(𝑅𝑃2 + 𝑋𝑄2 ) − 𝑈12 ]𝑈22 + 𝑍 2 (𝑃22 + 𝑄22 ) = 0
α=U1^2-2*(R*P2+X*Q2) = 0.9736
∆= α ^2-4*Z^2*S2^2 =0.6284
U2A=√ (0.5*( α +√ (∆))) = 0.9398
U2B=√ (0.5*( α -√ (∆))) = 0.3007
Ucrit=√ (α /2) = 0.6977
b) Calculul sensibilitatilor
Sensibilitățile tensiunii la variația puterii active, respectiv reactive se calculează cu
relatiile:
𝜕𝑈2𝐴 −𝑅
= = - 0.0021<0
𝜕𝑃2 2
√𝑈1 −4(𝑅𝑃2 +𝑋𝑄2 )
𝜕𝑈2𝐴 −𝑋
= = -0.0386<0
𝜕𝑄2
√𝑈12 −4(𝑅𝑃2 +𝑋𝑄2 )
𝜕𝑈2𝐵 𝑅
= =0.0021 >0
𝜕𝑃2
√𝑈12 −4(𝑅𝑃2 +𝑋𝑄2 )
𝜕𝑈2𝐵 𝑋
= = 0.0386 >0
𝜕𝑄2
√𝑈12 −4(𝑅𝑃2 +𝑋𝑄2 )
5. Caracteristicile retelei de transport
Se adopta ipoteza factorului de putere constant si se determina punctul critic.

a) Calculul puterilor maxime transmisibile


- puterile maxime care pot fi tranzitate către zona de consum:
S2_Max=U1^2/(4*Z*(cos((β- φ)/2))^2) = 12.9014
P2_Max=S2_Max*cos(φ) = 11.8521
Q2_Max=S2_Max*sin(φ) = 5.0964
- distanţele în putere (aparentă, activă și reactivă) dintre punctul curent de funcţionare şi
punctul critic:
DP=P2_Max-P2 = 3.9521
DQ=Q2_Max-Q2 = 1.6994
DS=S2_Max-S2 = 4.3020
b) Calculul tensiunii critice

𝑈12 − 2 ∗ (𝑅𝑃2𝑚𝑎𝑥 + 𝑋 𝑄2max )


𝑈2𝑐𝑟 = √ = 0.6511
2
c) Efectul compensarii puterii reactive
Se consideră trei valori diferite pentru factorul de putere (cos=P2/S2 inductiv, cos 1 neutral
şi cos 0.98 cap capacitiv) şi se trasează caracteristicile U2 P2 considerând tensiunea
sursei constantă, adică Us , UTh ct. În acest sens, mai întâi se calculează valorile puterilor
maxime transmisibile şi cele ale tensiunilor critice urmând metodologia prezentată anterior pentru
cos ind . Rezultatele obţinute sunt sintetizate în tabelul 1.

Puterile maxime transmisibile


cos ϕ tg ϕ U2cr
S2max P2max Q2max
ind P2/S2= 0.918 0.429 12.901 11.852 5.096 0.6511
1 0 17.673 17.673 0 0.7621
cap 0.98 -0.203 21.804 21.368 -4.339 0.8465

Tabelul 1. Valorile puterilor maxime transmisibile şi ale tensiunilor critice pentru diverse valori ale
factorului de putere şi tensiunea sursei constantă

În continuare, pentru generarea caracteristicilor U2 - P2 s-a variat puterea activă P2


transmisă către zona de consum de la 0 până la P2max şi s-a calculat valoarea tensiunilor U2A şi
U2B în punctele posibile de funcţionare. S-au trasat caracteristicile din figura 4.
Fig. 4. Efectul modificarii factorului de putere asupra caracteristicii U2-P2

d) Efectul modificarii tensiunii la capatul sursa

Se consideră două valori diferite pentru tensiunea nodului sursă (Us şi U ) şi se
trasează caracteristicile U2 P2 considerând factorul deputere constant (cos P2/S2 inductiv).
De această dată, datorita faptului ca pentru cazul Us 1.05 s-au modificat condiţiile de funcţionare
este necesar să se recalculeze valoarea tensiunii electromotoare ETh (valoarea impedanţei ZTh nu
se modifică deoarece topologia reţelei nu s-a modificat).Urmând procedeul de calcul prezentat
mai sus, mai întâi se calculeazăputerile maxime transmisibile şi tensiunile critice. Rezultatele sunt
prezentate in tabelul 2. 

Puterile maxime transmisibile


Us U1=ETh U2cr
S2max P2max Q2max
1 1.1066 12.901 11.852 5.096 0.6511
1.05 1.162 14.2238 13.0669 5.6188 0.6837

Tabelul 2. Valorile puterilor maxime transmisibile şi ale tensiunilor critice pentru diverse valori ale
tensiunii sistemului si factor de putere inductiv cosφ=P2/S2
Fig. 5. Efectul modificarii tensiunii in sistem asupra caracteristicii U2-P2

6. Analiza modala a matricei Jacobian redusa

Se consideră schema de calcul redusă (fig. 2,c) în care nodul 1 este nodul de echilibru, iar
nodul 2 este nod de tipul PU. Prin urmare, modelul matematic este constituit din ecuaţiile
bilanţului de puteri la nodul 2.

Deoarece P2g=Q2g=0, P2c=P2 si Q2c=Q2 rezulta sistemul de ecuatii neliniare:

unde:
- P2 puterea activa solicitata de zona de consum
- Q2 puterea reactiva solicitata de zona de consum
In aceste conditii matricea Jacobian este:
Matricea Jacobian redusa:

Se observa ca în acest caz particular Jr este o matrice de dimensiune 1x1 a carei valoare
proprie este chiar elementul matricei. În plus, valoarea minima singulara este egala cu valoarea
proprie si, prin urmare, indicatorul global VSI se calculeaza ca raportul dintre valorile proprii
calculate pentru regimul corespunzator punctului A de functionare si, respectiv pentru regimul de
mers în gol. În continuare, pentru calculul matricei Jr si evaluarea stabilitatii de tensiune folosind
analiza modala a acestei matrice se are în vedere ca U1=ETh si se parcurg urmatoarele etape:

a) calculul matricei admitantelor nodale

Fiind cunoscuta admitanta Yth din schema echivalenta Thevenin, se calculeaza matricea
admitantelor nodale:

𝑌 −𝑌𝑇ℎ 𝐺 + 𝑗 𝐵11 𝐺12 + 𝑗 𝐵12 1.6584 − 𝑗 30.3868 −1.6584 + 𝑗 30.3868


[𝑌𝑛𝑛 ] = [ 𝑇ℎ ] = [ 11 ]=[ ]
−𝑌𝑇ℎ 𝑌𝑇ℎ 𝐺21 + 𝑗 𝐵21 𝐺22 + 𝑗 𝐵22 −1.6584 + 𝑗 30.3868 1.6584 − 𝑗 30.3868

b) Calculul tensiunii U2
Fiind cunoscute valorile puterilor active si reactive cerute de consumatori se calculeaza:

c) Calculul matricei Jacobian redusa si evaluarea stabilitatii de tensiune

Pentru calculul elementelor matricei Jacobian s-a tinut cont de faptul ca, în conformitate
cu ecuatiile bilantului de puteri, în cele doua puncte posibile de functionare P2t=-P2 și Q2t=-Q2,
prin urmare, elementele matricei Jacobian sunt:

iar matricea Jacobian redusa:

Pentru a aplica analiza modala se ține cont ca în punctul de functionare A, U2= U2A, iar in
punctul de functionare B U2= U2B.
Calculele de la subpunctele b) si c) s-au efectuat pentru diferite valori ale puterii
consumate, acestea fiind centralizate in tabelul 3.

Pct. de funct. A Pct. de funct. B


P2 Q2 VSI
U2A λ=JR U2B λ=JR
0.000 0.000 1.1067 33.729 0 NaN 1
0.500 0.215 1.0994 33.3034 0.0163 -81.621 0.9874
1.000 0.430 1.0917 32.8533 0.0328 -78.1045 0.974
1.500 0.645 1.0838 32.3772 0.0495 -74.6948 0.9599
2.000 0.860 1.0755 31.8738 0.0665 -71.3802 0.945
2.500 1.075 1.0669 31.341 0.0838 -68.1497 0.9292
3.000 1.290 1.0579 30.7769 0.1014 -64.9931 0.9125
3.500 1.505 1.0484 30.1791 0.1194 -61.9007 0.8948
4.000 1.720 1.0386 29.5448 0.1378 -58.8628 0.8759
4.500 1.935 1.0282 28.8708 0.1565 -55.8702 0.856
5.000 2.150 1.0173 28.1532 0.1758 -52.9135 0.8347
5.500 2.365 1.0058 27.3874 0.1956 -49.9831 0.812
6.000 2.580 0.9936 26.5678 0.216 -47.0688 0.7877
6.500 2.795 0.9808 25.6878 0.2371 -44.1595 0.7616
7.000 3.010 0.967 24.7388 0.2589 -41.2429 0.7335
7.500 3.225 0.9523 23.71 0.2817 -38.3047 0.703
8.000 3.440 0.9365 22.5873 0.3056 -35.3275 0.6697
8.500 3.655 0.9193 21.3519 0.3307 -32.2894 0.633
9.000 3.870 0.9004 19.9774 0.3575 -29.1611 0.5923
9.500 4.085 0.8794 18.4249 0.3864 -25.9013 0.5463
10.000 4.300 0.8556 16.6331 0.4181 -22.4463 0.4931
10.500 4.515 0.8276 14.4947 0.4538 -18.6862 0.4297
11.000 4.730 0.7929 11.7854 0.4962 -14.3951 0.3494
11.500 4.945 0.7438 7.832 0.553 -8.8977 0.2322
11.852 5.096 0.6511 0 0.6511 0 0

Tabelul 3. Rezultatele analizei modale a matricei J si valorile indicatorului global VSI


în diverse puncte de pe caracteristica P-U
7. Observatii si concluzii

In regim permanent, cu linia L2 retrasa din exploatare, valoarea tensiunii in unitati relative
la nodul CON_IT este U=0.9393. Se poate observa ca valoarea obtinuta in urma calculelor
precedente, U2A =0.9398, este aproximativ egala cu valoarea obtinuta in urma simularii cu ajutorul
programului NEPLAN.
Sensibilitatea negativa obtinuta din primele doua relatii ne arata faptul ca punctul U2A se
afla in zona controlabila, implicit impredanta consumatorului este mai mare decat impedanta
echivalenta utilizata la modelarea sistemului.In zona aceasta de functionare, la cresterea puterii
consumate(atat activa cat si reactiva), tensiunea la nodul de racord scade.
Sensibilitatea pozitiva obtinuta din primele doua relatii ne arata faptul ca punctul U2V se
afla in zona necontrolabila, implicit impredanta consumatorului este mai mica decat impedanta
echivalenta utilizata la modelarea sistemului. In zona aceasta de functionare, la scaderea puterii
consumate(atat activa cat si reactiva), tensiunea la nodul de racord scade. Punctul de tranzitie de
la zona stabila la cea instabila se numeste punct critic.
Din fig. 4 se poate observa si din tabelul 1 se poate observa ca pe masura ce factorul de
putere se imbunatateste, puterea maxima transmisibila creste, valoarea maxima a acesteia fiind
atinsa in cazul factorului de putere capacitiv. De asemenea se observa o crestere a tensiunii U2cr,
odata cu cresterea factorului de putere. Se poate observa ca pentru aceeasi putere activa transmisa
consumatorului (dreapta mov), valoarea tensiunii la nodul de racord al acestuia creste odata cu
factorul de putere. Pentru factorul de putere capacitiv, tensiunea depaseste limita admisibila de
±10% (punctul de functionare aflat la intersectia curbei verzi cu dreapta mov).
Din fig. 5 si din tablelul 2 se poate observa ca la cresterea tensiunii in sistem valorile
puterilor maxime transmisible si ale tensiunii critice cresc odata cu aceasta. De asemenea se poate
observa ca la aceeasi putere ceruta de consumator(dreapta mov), punctul de functionare este la o
tensiune mai ridicata pentru Us=1.05. Cresterea tensiunii are avantajul ca duce la reducerea
pierderilor de putere in sistem(acelasi lucru se intampla si la imbunatatiurea factorului de putere).
Din tabelul 3 se poate observa ca puterea reactiva ceruta de consumator este direct
proportionala cu puterea activa, deoarece calculele din tabel s-au efectuat pentru acelasi factor de
putere. Puterea activa maxima ce poate fi tranzitata d.p.d.v. teoretic este de 11.852 u.r.,
corespunzatoare punctului critic. Dar daca tinem cont de restrictiile tehnice privind tensiunea in
retelele de 110kV, puterea maxima ce poate fi tranzitata in conditii de siguranta este de 9 u.r.,
valoare corespunzatoare unei tensiuni U2=0.9004 u.r. Se poate observa ca indicatorul de stabilitate
de tensiune VSI (Voltage Stability Index), scade odata cu cresterea puterii catre P2Max.