Grile Licenta

51. OCLUZIA DENTARĂ (pg.
25 - 76)
1. Despre planul de ocluzie se poate afirma că:
a. este o suprafață plată, netedă
b. conține curbele de ocluzie transversale și sagitale
c. trece prin toți cuspizii vestibulari și marginile incizale ale dinților mandibulari, precum și vârfurile
cuspizilor linguali
d. permite utilizarea la maxim a contactelor dentare în decursul variatelor funcții
e. permite realizarea de contacte funcționale simultane, secvențial, pe câte o zonă a arcadei
R: b, c, d
Pag: 26, 27
2. Teoria lui Monson:

a. se mai numește teoria sferei
b. se mai numește teoria cilindrilor
c. susține că există o sferă cu centrul la nivelul glabelei, la distanță egală de suprafețele ocluzale ale
dinților posteriori și de centrele condiliene
d. susține că există o serie de cilindrii cu axe instantanee de rotație ce trec prin condili
e. descrie axele dentare ca mijloc de distribuire optimă a solicitărilor ocluzale și care generează curbele
de ocluzie
R: a, c, e
Pag: 28
3. Planul de ocluzie se situează într-o poziție bine precizată față de anumite repere cranio-faciale ce
determină planurile de referință:
a. planul Camper
b. planul de la Frankfurt
c. planul facial
d. planul lui Saizar
e. planul bazal mandibular
R: a, b, e
Pag: 28
4. Articulatoarele utilizează ca referință:

a. planul Camper
b. axa de masticație
c. planul bazal mandibular
d. planul de la Frankfurt
e. planul lui RICH
R: d
Pag: 28
5. Conceptul de stabilitate ocluzală implică intricarea următorilor factori:

a. determinantul anterior (ghidajul anterior)
b. determinantul anterior (dentar)
c. determinantul funcțional (neuro-muscular)
d. determinantul posterior (dinții laterali)
e. determinantul posterior (articular termporo-mandiular)
R: b, c, e
Pag: 30
6. Elementele de morfologie dentară cu rol de sprijin al ocluziei sunt:

a. cuspizii platinali ai premolarilor și molarilor inferiori
b. cuspizii vestibulari ai premolarilor și molarilor superiori
c. marginile libere ale caninilor inferiori și cele incizale ale incisivilor inferiori
d. cuspizii platinali ai premolarilor și molarilor superiori
e. cuspizii vestibulari ai premolarilor și molarilor inferiori
R: c, d, e
Pag: 30
7. În cadrul rapoartelor normale de ocluzie corespondențele de angrenare ale acestor elemente

morfologice dentare sunt următoarele:
a. pentru stopurile de clasa I: cuspizii palatinali ai premolarilor și molarilor contactează fosetele distale
ale dinților omologi inferiori, exceptând cuspizii mezio-palatinali ai molarilor superiori ai molarilor
superiori care contactează fosetele centrale antagoniste
b. pentru stopurile de clasa I: cuspizii vestibulari ai premolarilor și cei mezio-vestibulari ai molarilor
realizează puncte de sprijin cu creasta marginală a omologului și cea distală a dintelui situat mezial de
acesta, cuspizii disto-vestibulari ai molarilor secunzi și a celor de minte și cuspidul centro-vestibular al
molarului prim inferior contactează tripodic cu foseta centrală antagonistă
c. pentru stopurile de clasa a II-a: marginile libere ale frontalilor inferiori se sprijină pe fețele palatinale
ale grupului frontal superior, infracingular
d. pentru stopurile de clasa a III-a: cuspizii palatinali ai premolarilor și molarilor contactează fosetele
distale ale dinților omologi inferiori, exceptând cuspizii mezio-palatinali ai molarilor superiori ai molarilor
superiori care contactează fosetele centrale antagoniste
e. pentru stopurile de clasa a III-a: cuspizii vestibulari ai premolarilor și cei mezio-vestibulari ai molarilor
realizează puncte de sprijin cu creasta marginală a omologului și cea distală a dintelui situat mezial de
acesta, cuspizii disto-vestibulari ai molarilor secunzi și a celor de minte și cuspidul centro-vestibular al
molarului prim inferior contactează tripodic cu foseta centrală antagonistă
R: b, d
8. Rolurile cuspizilor vestibulari maxilari și cei linguali mandibulari sunt:

a. asigură conducția mandibulei în mișcările de protruzie
b. nu permit migrări ale dinților
c. anulează componentele orizontale ale forțelor ocluzale, fiind denumiți din acest motiv cuspizi de
echilibru
d. prin versanții lor de ghidaj asigură conducerea mandibulei în mișcările de lateralitate
e. mențin dimensiunea verticală de ocluzie
R: c, d
9. Următoarele afirmații sunt adevărate:

a. pantele de ghidaj mediotruzive sunt la nivelul versanților interni ai cuspizilor orali superiori
b. pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanților interni ai cuspizilor orali inferiori și
vestibulari superiori
c. pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanților externi ai cuspizilor orali superiori
d. pantele de ghidaj mediotruzive sunt la nivelul versanților interni ai cuspizilor orali superiori și
vestibulari inferiori
e. pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanților exteni ai cuspizilor orali inferiori și vestibulari
superiori
R: a, b
10. Concepţia "freedom în centric" presupune:

a. RC ≠ IM
b. RC = IM
c. deglutiția se efectuează în IM
d. deglutiția se efectuează în RC
e. contacte dento-dentare la toți dinții frontali și laterali
R: a, c, e
11. Concepția gnatologică presupune:

a. RC ≠ IM
b. RC = IM
c. în lateralitate funcție de grup
d. în lateralitate protecție canină
e. contacte la dinți posteriori, dar la cei anteriori inolcuzie pentru protecția mutuală în propulsie
R: b, d, e
12. Asemănările dintre concepțiile ocluzologice "freedom în centric" și gnatologic sunt:

a. lipsa contactelor pe partea de balans în lateralitate
b. raport ocluzal tripodic cuspid/fosetă
c. în lateralitate protecție canină
d. ghidaj incizal în protruzie
e. deglutiția se efectuează în IM
R: a, d
13. Mijloacele specifice medicinei dentare neuromusculare sunt:

a. analiza computerizată a ocluziei statice și dinamice
b. electromiografia
c. stimularea electrică transcutanată
d. ultrasonografie
e. posturometrie
R: a, b, c, d, e
14. După Korber, ocluzia funcțională este caracterizată de următorii factori:

a. factorul cantitativ = contacte dentare multipoziționale
b. factorul timp = contacte dentare simultane
c. factorul continuității suprafețelor ocluzale = alunecarea dento-dentară fără obstacole
d. factorul forță = repartizarea uniformă a solicitărilor ocluzale
e. factorul formă = lipsa edentațiilor
R: b, d
15. Următoarele afirmații sunt valabile pentru articulația temporo-mandibulară:

a. panta tubercului articular are o înclinație de 5 - 55°, cu o medie de 33°
b. condilul mandibulei are o formă sferică, cu un diametru de 20 mm
c. este de tip ginglimo-artroidal
d. prelungirile axelor lungi condiliene formează un unghi deschis anterior, cu valori cuprinse între 140 -
160°
e. meniscul articular are formă de lentilă biconcavă și este vascularizat
R: a, c, d
16. Rolurile meniscului articular sunt:

a. separă cavitatea articulară în două compartimente: superior umplut cu lichid sinovial și inferior fără
lichid sinovial
b. transformă cele două suprafețe articulare în congruențe
c. facilitează propulsia mandibulei
d. are rol tampon, de amortizare a presiunilor exercitate asupra articulațiilor
e. datorită inervației zonei centrale, contribuie la modularea cinematicii mandibulare
R: b, c, d
17.Ligamentele articulației temporo-mandibulare sunt următoarele, cu excepția:

a. ligamentul încrucișat
b. ligamentul temporo-mandibular
c. ligamentul sfeno-mandibular
d. ligamentul stilo-mandibular
e. ligamentul medial
R: a
18. Inducerea clinică a relației de postură se obține prin:

a. testul Wild: pacientul pronunță cuvinte ce conțin fonema "S"
b. poziționarea bolnavului cu capul sprijinit
c. testul Robinson: veveriță, ferfeniță
d. numărătoarea de la 60 la 70
e. efectuarea deglutiție
R: c, e
19. Factorii loco-regionali ce influențează poziția de postură a mandibulei sunt:

a. caracterul respirației (respirația orală)
b. poziția capului și a gâtului
c. spasme msculare ca cele din boala parkinson sau din miastenie
d. afecțiunile ATM
e. intoxicații medicamentoase (stricnină)
R: a, b, d
20. Reperele relației centrice sunt:

a. articular: condilii centrați în cavitățile glenoide
b. muscular:echilibru tonic anti-gravific
c. osos: dimensiunea verticală centrică egală cu a etajului mijlociu
d. dentar: evidențierea spațiului minim de vorbire
e. lingual: existența spațiului Donders
R: a, c
21. Determinarea relației centrice la pacientul dentat se poate realiza prin următoarele metodele, cu
excepția:
a. Lauritzen-Barrelle
b. Champer
c. Dawson
d. Jankelson
e. Ramfjord
R: b
22. În cadrul metodei Ramfjord de determinare a relației centrice:

a. pacientul este așezat în poziție culcat, cu capul în ușoară extensie, astfel ca bărbia să fie îndreptată în
sus, iar gâtul întins
b. se utilizează miomonitorul
c. pacientul este așezat în fotoliu, relaxat, cu tetierea așezată occipital, iar spătarul la un unghi de 60 -
70°
d. pacientul este sfătuit să sprijine limba în zona anterioară a palatului și ă execute mișcări lente
e. se utilizează jigul anterior
R: c
23. Despre triunghiul lui Spirgi se poate afirma:

a. descrie libertatea de mișcare a cuspidului de sprijin "in centric"
b. are o bază de 2 mm orientată anterior
c. are o înălțime de 1,25 - 1,5 mm
d. mai poartă denumirea de "triunghi de toleranță laterală"
e. vârful triunghiului este reprezentat de IM
R: a, e
24. Conform clasificării gnatologice a relațiilor ocluzale statice, după Dawson:

a. Tip I = Intercuspidarea maximă (IM) în armonie cu o relație centrică (RC) verificabilă
b. Tip II = Intercuspidarea maximă în armonie cu o "postură centrică adaptată" (ocluzie habituală)
c. Tip II A = Condilii trebuie să se deplaseze de la RC verificabilă pentru a realiza IM
d. Tip III = Condilii trebuie să se deplaseze de la postura centrică adaptată pentru a realiza IM
e. Tip IV = Relația ocluzală este într-o fază de alterare continuă, datorită deformării progresive ai
instabilității ATM.
R: a, e
25. Morfologia ocluzală a dinților este direct influențată de unghiul Bennett și distanța intercondiliană,
astfel:
a. cu cât unghiul Bennett este mai mare, cu atât relieful ocluzal trebuie să fie mai șters
b. cu cât distanța intercondiliană este mai mare, cu atât unghiul delimitat pe fețele ocluzale ale dinților
între traiectoriile de laterotruzie și mediotruzie va fi mai mic
c. cu cât mișcarea Bennett este mai amplă, cu atât mai mare este valoarea ungiului Bennett
d. cu cât mișcarea Bennett are o direcție mai posterioară, cu atât unghiul Bennett este mai mare
e. cu cât unghiul Bennett este mai mare, cu atât mai accentuate trebuie sa fie pantele cuspidiene
R: a, b, c, d
26. În cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan orizontal, se constată:
a. condilul de partea lucrătoare (condilul pivotant) execută o rotație și o deplasare spre anterior în
cavitatea glenoidă, denumită mișcare bennett (lateral side shift)
b. mișcarea bennett (lateral side-shift) este de 1 - 3 mm , în funcție de configurația cavității glenoide și
de laxitatea capsulei atm de partea respectivă
c. traiectoria condilului pivotant se înscrie într-un con, denumit conul lui Guichet
d. condilul pivotant efectuează o mișcare de rotație și translație înainte, în jos și medial
e. deplasarea condilului pivotant se mai numește și unghiul lui Bennet
R: b, c
27. În cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan sagital, în diagrama lui Posselt, se pot recunoaște
următoarele repere:
a. poziția de relație centrică
b. poziția cap la cap
c. poziția test în lateralitate
d. angrenajul invers vestibular
e. deschiderea maximă a gurii
R: a, b, e
28. În cadrul rapoartelor ocluzale interarcadice, sunt normale următoarele rapoarte:

a. în sens vertical, arcada maxilară circumscrie arcada mandibulară
b. în sens sagital, overjet cuprins între 0 – 2 mm
c. în sens transversal, ocluzie psalidodontă
d. în sens vertical, overjet între 0 și 1/3
e. în sens sagital, axa caninului superior se prelungeşte cu axa caninului inferior
R: b
29. Triunghiul lui Spirgi:

a. este echivalent cu long-centric
b. este echivalent cu wide-centric
c. este echivalent cu freedom in centric
d. este echivalent cu spaţiul minim de vorbire
e. este echivalent cu ocluzia habituală
R: c
30. Muşchii responsabili cu dinamica mandibulară sunt:

a. muşchi ridicători: temporal, maseter, pterigoidian intern
b. muşchi coborâtori: digastric, maseter, milohioidian
c. muşchi propulsori: pterigoidian extern, maseter, temporal pterigoidian intern
d. muşchi retropulsori: temporal, maseter, pterigoidian extern
e. muşchi responsabili cu lateralitatea: temporal, maseter, pterigoidian intern, pterigoidian extern
R:a
2012
Meniscul articular:
1. ADE A. transformă cele două suprafețe articulare în congruențe
B. separă cavitatea articulară în două compartimente: superior
umplut cu lichid sinovial și inferior fără lichid sinovial
C. datorită inervației zonei centrale, contribuie la modularea
cinematicii mandibulare
D. facilitează propulsia mandibulei
E. are rol tampon, de amortizare a presiunilor exercitate asupra
articulațiilor
Facilitarea inducerii clinice a relației de postură nu se obține

2. AB prin:
A. testul Wild: pacientul pronunță cuvinte ce conțin fonema "S"
B. poziționarea bolnavului cu capul sprijinit
C. testul Robinson: veveriță, ferfeniță
D. numărătoarea de la 60 la 70
E. efectuarea deglutiție
Reperele relației de postură sunt:

3. BD A. muscular: contracție echilibrată a musculaturii manducatoare
B. lingual: existența spațiului Donders
C. osos: dimensiunea verticală centrică egală cu a etajului
mijlociu
D. articular: condilii centrați în cavitățile glenoide sau poziționați
anterior cu 0,2 - 1,7mm
E. articular: condilii centrați în cavitățile glenoide
Următoarele afirmații sunt adevărate:

4. CD A. Determinarea relației centrice se poate realiza prin mai multe
metode: Ramfjord, Lauritzen, Dawson, Barrelle, Jankelson
B. în scopul obținerii relației miocentrice, Brill recomandă
utilizarea miometrului
C. în scopul înregistrării relației centrice, Dawson recomandă
presiunea mandibulei către supero-posterior
D. metoda lui Dawson se bazează pe obținerea relației centrice
în poziție pasivă
E. în metoda Ramfjord, operatorul plasează indexul mâinii
drepte sub menton, iar policele aceleiași mâini pe fața
vestibulară a incisivilor mandibulari, dirijând mandibula în
mișcările sale de închidere și deschidere
Triunghiul lui Spirgi nu este ABDE

5. echivalent cu:
a. long-centric
b. free-way space
c. freedom in centric
d. spaţiul minim de vorbire
e. ocluzia habituală
AC Conform clasificării gnatologice a relațiilor

6. ocluzale statice, după Dawson:
A. Tip II = Condilii trebuie să se deplaseze de
la RC verificabilă pentru a realiza IM
B. Tip I = Intercuspidarea maximă (IM) în
armonie cu o relație centrică (RC) verificabilă
C. Tip IV = Relația ocluzală este într-o fază de
alterare continuă, datorită deformării
progresive ai instabilității ATM
D. Tip II = Intercuspidarea maximă în armonie cu o "postură

centrică adaptată" (ocluzie habituală)
E. Tip II A = Condilii trebuie să se deplaseze de la RC verificabilă
pentru a realiza IM
Despre corelația dintre morfologia

7. E ocluzală a dinților, unghiul Bennett
și distanța intercondiliană se pot
spune următoarele, cu excepția:
A. cu cât mișcarea Bennett este mai
amplă, cu atât mai mare este
valoarea ungiului Bennett
B. cu cât mișcarea Bennett are o
direcție mai posterioară, cu atât
unghiul Bennett este mai mare
C. cu cât unghiul Bennett este mai
mare, cu atât relieful ocluzal
trebuie să fie mai șters
D. cu cât distanța intercondiliană
este mai mare, cu atât unghiul
delimitat pe fețele ocluzale ale
dinților între traiectoriile de
laterotruzie și mediotruzie va fi mai
mic
E. cu cât unghiul Bennett este mai
mare, cu atât mai accentuate
trebuie sa fie pantele cuspidiene
În cadrul analizei cinematicii
8. mandibulare în plan orizontal, se
ABC constată următoarele, cu excepția:
A. condilul de partea lucrătoare
(condilul pivotant) execută o rotație
și o deplasare spre anterior în
cavitatea glenoidă, denumită
mișcare bennett (lateral side shift)
B. condilul pivotant efectuează o
mișcare de rotație și translație
înainte, în jos și medial
C. condilului pivotant se deplasează
sub un unghi numit și unghiul lui
Bennet
D. mișcarea bennett (lateral side-
shift) este de 1 - 3 mm, în funcție
de configurația cavității glenoide și
de laxitatea capsulei atm de partea
respectivă
E. traiectoria condilului pivotant se
înscrie într-un con, denumit conul
lui Guichet
C În cadrul analizei cinematicii

9. mandibulare în plan orizontal, în
diagrama lui Posselt, se pot
recunoaște următoarele repere, cu
excepția:
A. poziția de intercuspidare maximă
B. poziția de lateralitate maximă
dreaptă
C. deschiderea maximă a gurii
D. poziția cap la cap
E. relația centrică
10.În cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan frontal, în

diagrama lui Posselt, se pot recunoaște următoarele repere, cu
excepția:
A. poziția de intercuspidare maximă
B. poziția de lateralitate maximă stângă
C. deschiderea maximă a gurii
D. poziția cap la cap

E. relația centrică
AB Arcurile faciale de
11. transfer pot fi:
A. cinematice
B. arbitrare
C. tip ARCON
D. tip NON-
ARCON
E. independente
ABCD Sistemul NOR

12. este alcătuit din:
A. Clini-
pantografe
B. Labo-
pantografe
C. Mandifix
D. Suport nazal
E. Arc facial
arbitrar
52. SINDROMUL ALGODISFUNCȚIONAL AL ATM

(pg77-146)
1.Toxemia stafilococică coagulazo-negativă prezintă următoarele simptome musculo-scheletale:
A. Durere în musculatura masticatorie
B. Cracmente sau blocaje articulare
C. Glosodinie
D. Durere sau sensibilitate la nivelul gâtului și umerilor.
E. nici una dintre cele de mai sus
Raspuns corect: A,B,D
2. Diagnosticul diferențial între disfuncțiile artrogene și cele miogene se poate stabili prin :
A. răspunsul la testele de solicitare a articulațiilor temporo-mandibulare
B. apelul dinților
C. parodontogramă
D. caracteristicile devierii liniei mediene a mandibulei la deschiderea gurii
E. blocajul anestezic
Răspuns corect: A,D,E
3. Limitarea deschderii gurii ca efect al disuncției articulare :

A. Apare la 25-30 mm
B. se instalează endfeel-ferm la deschiderea pasivă
C. poate apare oricând pe parcursul traiectoriei de deschidere a gurii
D. se carcterizează prin endfeel elastic.
Răspuns corect: A,B
4. Limitarea deschderii gurii ca efect al disfuncției musculare :
A. Apare la 25-30 mm
B. se instalează endfeel-ferm la deschiderea pasivă
C. poate apare oricând pe parcursul traiectoriei de deschidere a gurii
D. se carcterizează prin endfeel elastic.
Răspuns corect: C;D
5. Devierea liniei mediene mandibulare la deschiderea gurii este de cauză articulară dacă:
A. apare la începutul traiectoriei de deschidere și revine la linia mediană înainte de 30-35 mm
B. viteza de deschidere a gurii influențează devierea
C. este inconstantă
D. nu se asociază cu zgomote articulare
E. nici una din cele de mai sus
Răspuns corect: A, B,
6. Devierea liniei mediene mandibulare la deschiderea gurii este de cauză musculară dacă:
A. apare la începutul traiectoriei de deschidere și revine la linia mediană înainte de 30-35 mm
B. viteza de deschidere a gurii influențează devierea
D. nu se asociază cu zgomote articulare
Răspuns corect: C, D
7. Testele statice (solicitarea articulației):

A. verifică starea funcționala a structurilor musculare oro-faciale
B. se realizează poziționând condilii mandibulari în poziția lor stabilă musculo-scheletică
C. se realizează cerând pacientului diferite deplasări ale mandibulei la care opertorul se opune
D. solicitarea structurilor articulare produce durere în orice condiții
Răspuns corect: A;B;C
8. Testele funcționale pasive:

A. se pot realiza fară durere în cazul articulațiilor sănătoase
B. sunt reprezentate de translațiea, tracțiunea și compresia articulației ca și teste diagnostice
C. sunt reprezentate exclusiv de translație ca și test diagnostic
D. sunt reprezentate numai de tracțiunea și transalțiea articulației ca și teste diagnostice
E. se realizează cu durere în orice condiții
Răspuns corect: A, B
9. Coloana cervicală influențează poziția și mobilitatea mandibulei astfel:

A. existența unei relații directe între postura în extensie a capului și gâtului și adoptarea unei posturi
retrognate a mandibulei
B. existența unei relații directe între postura în extensie a capului și gâtului și adoptarea unei posturi
prognate a mandibulei
C. influențarea motilității mandibulare
D. influențarea închiderii gurii
E. influențarea mișcărilor de lateralitate mandibulară cu contact dentar
Răspuns corect: A,C,D
10. Examinarea clinică a musculaturii mobilizatoare a mandibulei și a celei cervicale:

A. se realizează îndeosebi prin palpare digitală
B . permite determinarea sensibilității musculare și a durerii
C. trebuie să identifice punctele trigger care generează efecte excitatoare centrale
D. nu permite identificarea punctelor trigger dureroase
E. se face exclusiv prin manipulare funcțioanală
Răspuns corect: A,B,C
11.Teleradiografia de profil
A. permite evaluarea părților moi
B. permite reevaluarea dimensiunii verticale de ocluzie și prefigurarea planului de ocluzie în realbilitarea
orală complexă
C. implică studierea raporturilor dintre diverse puncte și planuri antropometrice
D. este indicată exclusiv la copii
Răspuns corect: B, C
12.Axiografia computerizată- metoda CADIAX

A.permite înregistrarea tridimensională a mișcărilor funcționale ale mandibulei
B. permite înregistrarea componentei rotatorii a mișcării în jururl axei balama concomitent cu mișcarea
transversală a condilului
C. permite citirea curbelor de timp
D. nu permite citirea curbelor de timp
E. nu permite înregistrarea componentei rotatorii a mișcării în jururl axei balama concomitent cu
mișcarea transversală a condilului
Răspuns corect: A, B;C
13. Electromiografia
A. permite obiectivizarea activității neuromusculare masticatorii
B. oferă rezultate de maximă acuratețe
C.oferă rezultate contradictorii privind parametrii de sensibilitate și speciicitate ai acesteia
D. este ușor acesibilă oricărui serviciu
Răspuns corect: A,C
14. Principiile generale ale terapiei neuro-musculare cuprind :

A. reechilibrarea posturală și corectarea disfuncției din punct de vedere biomecanic
B. atitudinea față de punctele trigger
C. atitudinea față de compresia nervoasă și combaterea ischemiei
D. atitudinea față de pacient
Răspuns corect : A,B,C
15. Obiectivele terapiei educaționale a sindromului disfuncțional cranio-mandibular sunt:

A. relaxarea sistemului masticator prin limitarea voluntară a mișcărilor mandibulei
B. conștietizarea obiceiurilor vicioase
C. monitorizarea
D. program izioterapeutic la domiciliu
Răspuns corect: A,B,C,D
16. Programul de modificare a obiceiurilor maladaptative implicate în sindromul disfuncțional cranio-

mandibular cuprinde:
A. relaxarea musculară progresivă
B. hipnoza
C. bioeedback-ul EMG
D. psihoterapia
Răspuns corect: A,B,C,D.
17. Terapia medicametoasă urmărește ameliorarea simptomelor sindromului disfuncțional cranio-

mandibular prin acțiune asupra:
A. inflamației
B. hiperactivității musculare
C. anxietății și depresiei
D. toate cele de mai sus
Răspuns corect: C
18. Terapia fizică a disfuncției cranio-mandibulare realizează:

A. reducerea transmisiie senzoriale
B: reducerea inflamației
C. diminuarea, coordonarea și susținerea activității musculare
D. reparații și regenerări tisulare
E. toate cele de mai sus
Răspuns corect: E
19. Scopul dispozitivelor interocluzale este reprezentat de :

A. modifciarea rapoartelor ocluzale și redistribuirea forțelor
B. prevenirea abraziunii dentare patologice și a mobilității dentare
C. reducerea bruxismului și a altor manifestări patologice
D. diminuarea durerii
Răspuns corect: A,B,C,D
20. Dispozitivele interocluzale pot fi :

A. de miorelaxare – prezintă o suprafață ocluzala plana
B. de miorelaxare- prezintă o suprafață ocluzala cu indentații
C. de stabilizare- prezintă o suprafață ocluzala cu indentații
D. de stabilizare- prezintă o suprafață ocluzala plană
E. de repoziționare
Răspuns corect: A,C,E
21. Dispozitivele interocluzale de stabilizare sunt eficiente asupra simtomatolgiei ușoare sau moderate,
în special dureroase, prin :
A. elimnarea interferențelor ocluzale
B. alungirea fibrelor musculare ridicătoare ale mandibulei
C: stabilizarea articulară
D.relaxarea musculară
Răspuns corect: A,B,C,D.
22. Gutirele de miorelaxare:

A. au suprafața ocluzală plană
B. trebuie să înregistreze un umăr cât mai mare de contacte ocluzale cu antagoniștii
C. realizează contacte dentare cu antagoniștii doar la nivelul caninilor
D. toatre cele de mai sus
E. Nici una din cele de mai sus
Răspuns corect: A, B
23.Gutierele de repoziționare mandibulară

A.diminuă durerea articulară
B. reduce zgomotele articulare
C. reduce numărul contactelor dentare
D.este mai eficient dacă se poartă permanent
Răspuns corect: A,B,D
24.Gutirele de repoziționare mandibulară se adresează doar cazurilor bine selecționate, după

următoarele criterii
A. repoziționare anterioară a mandibulei pentru diminuarea gnatososniilor trebuie să fie minimă
B. gnatosonia eliminată la plasarea mandibulei în relație de postură
C. gnatosonia eliminată la plasarea mandibulei în relație centrică
D. cracment la începutul deschiderii și la sârșitul deschiderii E. nici
una din cele de mai sus Răspuns corect: A, B,D
25. Terapia ocluzală a sindromului disfuncțional cranio-mandibular :

A. alterează condiția ocluzală a pacientului
B. poate fi reversibilă și ireversibilă
C. poate fi doar ireversibilă
Răspuns corect:A;B
26. Ajustarea ocluzală terapeutică va fi luată în considerație în următoarele circumstanțe:

A. dacă după terapia ortopedică ocluzia rămâne intabilă și incorortabilă
B. pentru ameliorarea stabilității ocluzale și distribuirea fiziologică a sarcinilor ocluzale
C: NU se aplică niciodată profilactic
D: se poate aplica profilactic
E: nici una din cele de mai sus
27. Bruxismul a fost definit ca fiind:
A. cea ma gravă formă de parafuncție a aparatului dento-maxilar
B. hiperactivitatea mușchilor masticatori
C.caracterizată prin scrâșnitul sau încleștarea dinților
D. o tulburarea de ocluzie
E: nici una din cele de mai sus
28. Bruxismul se poate clasifica în:

A. bruxism nocturn și bruxism diurn
B. bruxism centic și bruxism excentric
C.bruxism primar și bruxism secundar
D: toate cele de mai sus
Răspuns corect: D
29. Uzura dentară generalizată din bruxism generează următoarele modificări:

A. sterge relieful ocluzal
B.reduce înălțimea coronară
C. mărește suprafațele ocluzale ale dinților
D. modiică dimensiunea verticală de ocluzie
E. nu modifică dimensiunea verticală de ocluzie
Răspuns corect: A,B,C,E
30. Terapia bruxismului implică parcurgerea următoarelor etape (Brocard):

A. etapa comportamentală
B: Etapa farmacologică
C: etapa dentară reversibilă și non invazivă
D. etapa dentară ireversibilă
E Nici una din cele de mai sus
Răspuns corect: A;B,C,D
2012
Limitarea deschiderii gurii ca efect

1. al disfuncției musculare :
D A. Apare la tineri
B. Apare dimineața
C. nu se carcterizează prin endfeel
elastic.
D. poate apare oricând pe parcursul
traiectoriei de deschidere a gurii
ABD Devierea liniei mediene

2. mandibulare la deschiderea gurii
este de cauză articulară
(intracapsulară) dacă:
A. Mandibula deviază spre partea
respectivă în propulsie
B. viteza de deschidere a gurii
influențează devierea
D. apare la începutul traiectoriei de
deschidere și revine la linia mediană
înainte de 30-35 mm
E. nu se asociază cu zgomote
articulare
F. nici una din cele de mai sus
BCD Care dintre următoarele afirmații

3. referitoare la testele statice de
solicitare a articulației sunt
adevărate:
A. solicitarea structurilor articulare
produce durere în orice condiții
B. se realizează poziționând condilii
mandibulari în poziția lor stabilă
musculo-scheletică
C. se realizează cerând pacientului
diferite deplasări ale mandibulei la
care opertorul se opune
D. verifică starea funcționala a
structurilor musculare oro-faciale.
E.nici una de mai sus
AB Palparea neuromusculară :
4. A.trebuie să indice sensibilitatea
sau durerea globală a unui mușchi
B. să identifice punctele trigger
dureroase de la nivelul mușchiului
C. nu se folosește ca metodă de
evaluare clinică în disfuncțiile
sistemului stomatognat
D. nici una din cele de mai sus
D Terapia medicamentoasă a
5. sindromului disfuncțional cranio-
mandibular se adresează:
A. inflamației
B. hiperactivității musculare
C. anxietății și depresiei
ABCD Dispozitivele interocluzale au

6. drept scop :
A. modificarea rapoartelor
ocluzale
B. redistribuirea forțelor
C. reducerea bruxismului și a
altor manifestări patologice
D. diminuarea durerii
Dispozitivele interocluzale pot fi :

7. A. de miorelaxare – prezintă o
suprafață ocluzala plana
B. de miorelaxare- prezintă o
suprafață ocluzala cu indentații
C. de stabilizare- prezintă o
suprafață ocluzala cu indentații
D. de stabilizare- prezintă o
suprafață ocluzala plană
E. de repoziționare
ABD Criteriile de selecție a cazurilor în

8. care se pot aplica gutiere de
repoziționare mandibulară sunt
următoarele:
A. repoziționare anterioară a
mandibulei trebuie să fie minimă
(2mm)
B. gnatosonia eliminată la plasarea
mandibulei în relație de postură
C. gnatosonia eliminată la plasarea
mandibulei în relație centrică
D. cracment reciproc
Terapia ocluzală a sindromului

9. D disfuncțional cranio-mandibular :
A. alterează condiția ocluzală a
pacientului
B. poate fi reversibilă
C. poate fi ireversibilă
B Uzura “ad palatum’’ intereseaza:

10. A. fata vestibulara a dintilor maxilari
B. fata palatinala a dintilor maxilari
C. fata ocluzala a dintilor maxilari
D. fata ocluzala a dintilor mandibulari
E. fata vestibulara a dintilor mandibulari
Gutierele de miorelaxare :
11. AD A. au suprafața plană
B. au suprafața cu relief ocluzal
C. trebuie să înregistreze doar la
nivel premolar contacte ocluzale
D. la nivel canin (în cazul ghidajului
canin) prezintă rampe de de
dezangrenare a dinților laterali
E. nici una din cele din cele de mai
sus
AD Dispozitivele de repoziționare:
12. A. acoperă suprafața ocluzala a
tuturor dinților
B. acoperă doar regiunea
anterioară a arcadelor dentare
C. acoperă doar regiunea
posterioară a arcadelor
D. trebuie purtate permanent
E. se poartă în medie 10 până la
12 zile
53. EXAMENUL CLINIC SI PARACLINIC IN LOC SI EPR

1.In cadrul examenului clinic al pacientului cu LOC/EPR datele anamnestice vor urmari:
a. istoricul afectiunii
b. datele personale
c. antecedentele generale
d. antecedentele heredo-colaterale
e. antecedentele stomatologice
R: a,c,d,e
2.Examenul clinic al sistemului stomatognat utilizeaza mijoacele hipocratice clasice de examinare:

a. inspectie
b. palpare
c. percutie
d. pulsatie
e. ascultatie
R: a,b,c,e
3.Dintre parametrii spatiului protetic potential nu face parte:

a. amplitudinea
b. limitele
c. inaltimea crestei edentate
d. inaltimea
e. latimea
R:c
4.Raportul optim coroana-radacina pentru un dinte ce va fi folosit ca stalp de punte este de:
a. 1/1
b. 1/2
c. 1/3
d. 2/3
e. 3/2
R:d
5. Fortele ocluzale dezvoltate sunt:

a. mai reduse decat cele dezvoltate de dintii naturali in cazul antagonistilor artificiali
b. de 11,8 kgf in cazul protezelor mobilizabile
c. de 68,1 kgf in cazul dintilor dintilor naturali
d. de 40kgf in cazul protezelor partiale fixe
e. egale indiferent de tipul antragonistilor
R:a,b,c
6. Decizia de a nu practica o terapie endodontica inaintea restaurarii protetice se bazeaza pe urmatorii
factori:
a. pacientul este asimptomatic
b. exista sensibilitate doar la stimuli termici
c. nu exista radiotransparente periapicale
d. dintele are un raport coroana/radacina favorabil
e. nu s-a produs expunerea pulpara dupa prepararea cavitatii carioase
R:a,c,e
7. Pentru detectarea placii bacteriene nu se foloseste:

a. solutia Lugol
b. solutia de fluoresceina
c. solutie albastru de metil 10%
d. solutie iodo-iodurata
e. Revelan
R:c
8. Diferenta dintre pungile supraalveolare si cele infraalveolare nu se realizeaza pe baza criteriului:

a. raportul dintre baza pungii si osul alveolar
b. raportul dintre coroana clinica si radacina
c. relatia dintre peretele de tesut moale si osul olveolar
d. tiparul alveolizei
e. directia fibrelor ligamentare transseptale
R:b
9. Mobilitatea dentara reversibila poate avea etiologie:

a. protetica si inflamatorie
b. protetica, inflamatorie si ocluzala
c. protetica si pulpara
d. protetica si parodontala
e. protetica, tumorala si parodontala
R:b
10.Mobilitatea iatrogena poate fi cauzata de:

a. dintii supusi unei terapii ortodontice
b. dintii stalpi in cursul elaborarii unor lucrari protetice de amploare
c. parodontopatie
d. dinti vecini care au suferit extractii laborioase
e. bruxismul
R:a,b,d
11.Mobilitatea dentara de originer inflamatorie poate fi cauzata de:

a. inflamatia parodontala
b. sinusite
c. otite
d. uveite
e. inflamatia pulpara
R: a,b,e
12. Dintre semnele radiologice in cazul dintilor sanatosinu face parte:

a. contur bine delimitat al tesuturilor dure dentare
b. spatiul periodontal cu radiotransparenta crescuta
c. continuitatea septului osos alveolar
d. camera pulpara cu radiotransparenta uniforma
e. structura uniforma a spongioasei
R:b
13. Defectele angulare se clasifica in functie de numarul peretilor ososi in:

a. hemisepturi, defecte intraosoase, defecte cu arhitectura inversata
b. defecte intraosoase, defecte osoase combinate, leziuni de furcatie
c. hemiseptuei, defecte intraosoase, cratere interdentare
d. hemisepturi, leziuni de furcatie, cratere interdentare, defecte osoase combinate
e. hemisepturi, cratere interdentare, defecte intraosoase, defecte osoase combinate
R:e
14. Aparatul Periotest nu trebuie folosit in urmatoarele cazuri:

a. in procese periapicale acute
b. in sarcina si alaptare
c. in fracturi radiculare sau ale procesului alveolar
d. in cazul implantelor endoosoase in curs de vindecare
e. in cazul dintilor cu mobilitate clinica grad III
R:a,c,d
15. Leziunea de furcatie de gradul II in plan orizontal:

a. se mai numeste si leziune completa
b. defectul cuprinde mai putin de 1/3 din spatiul interradicular in sens vestibulo-oral
c. cand distanta dintre baza defectului osos si reperul dentar in zona de furcatie este intre 4-7 mm
d. se mai numeste si leziune partiala
e. cand defectul cuprinde mai mult de 1/3 din spatiul interradicular ajungand pefata opusa
R:d
16. Clasificarea lui Meyer se refera la:

a. aprecierea nivelului cel mai apical al pierdierii osoase interradiculare in raport cu osul adiacent
b. distanta dintre baza defectului osos si reperul dentar in zona furcatiei
c. gradul de afectare al furcatiei in plan orizontal
d. tipul defectelor angulare
e. gradul de mobilitate dentara
R:a
17. In cazul ocluziei ideale contactele dento-dentare nu trebuie sa fie:

a. De tip cuspid-ambrazura
b. Multiple
c. Uniform distribuite
d. De tip cuspid-cuspid
e. Stabile
R: d
18. Ocluzia dinamica se afla in stransa corelatie cu parametri precum:

a. Distanta intercondiliana
b. Numarul contactelor dento-dentare
c. Morfologia cavitatii glenoide
d. Valoarea over-bite-ului
e. Spatiul Donders
R: a,c,d
19. Dintre metodele de inducere a relatiei centrice fac parte:

a. Metoda Landa
b. Metoda Ramfjord
c. Metoda Boianov si Boianov modificata
d. Metoda Dawson
e. Metoda Leonardo da Vinci
R: b,d
20. Inaltimea spatiului protetic potential:

a. Se apreciaza ca fiind distanta dintre muchia crestei edentate si inaltimea dintilor vecini spatiului
protetic potential atunci cand s-a produs extruzia antagonistilor
b. Poate fi micsorata in cazul egresiunii sau extruziei antagonistilor
c. Poate fi marita in cazul atrofiei accentuate a crestei alveolare
d. Poate fi marita in extruzii ale dintilor limitrofi bresei edentate in conditiile absentei dintilor antagonisti
e. Poate fi micsorata in subocluzia dintilor antagonisti
R: b,c,d
21. Latimea spatiului protetic potential poate fi marita:

a. In atrofii ale crestei alveolare
b. Prin inclinarea vestibulo-orala a dintilor limitrofi
c. Prin preparari ale dintilor limitrofi
d. Prin tratamente protetice necorespunzatoare pe dintii limitrofi
e. Prin rotatii in ax a dintilor
R: b,d
22. Amplitudinea spatiului protetic potential va fi micsorata prin:

a. Migrari ale dintilor limitrofi edentatiei catre dintii vecini
b. Migrari ale dintilor limitrofi edentatiei catre alte brese edentate
c. Migrari corporeale ale dintilor limitrofi spre bresa edentata
d. Modificari de volum ale substructurilor organice prin preparare
e. Cand dintii vecini bresei sunt nanici
R: c
23.Mobilitatea dentara ireversibila:
a. Este de natura iatrogena
b. Beneficiaza de tehnici de RTG
c. Este cauzata de contacte premature si interferente
d. Este cunoscuta sub denumirea de insuficienta parodontala
e. Se poate determina numai prin metoda clinico-manuala
R: b,d
24. Gradul III de afectare a furcatiei in plan orizontal presupune:

a. Absenta osului interradicular
b. Furcatia se observa clinic
c. Furcatia este acoperita vestibular si oral de tesut gingival
d. Sonda parodontala patrunde mai mult de 1/3 din spatiul interradicular vestibulo-oral
e. Examenul radiografic este neconcludent
R: a,c
25. Imaginile radiografice ale osului alveolar au fost clasificate:

a. In functie de tipul de resorbtie osoasa
b. In functie de treimea radacinii unde este localizat osul alveolar
c. In corelatie cu gradul de mobilitate dentara
d. Pentru a putea realiza o selectie a viitorilor dinti stalpi
e. In functie de distanta fata de marginea libera gingivala
R: a,b,d
26. Defectele cu arhitectura inversata:

a. Sunt mai frecventa la nivelul primilor molari mandibulari
b. Se produc prin pierdierea de os interdentar fara ca osul radicular sa sufere
c. Se mai numesc si defecte osoase combinate
d. Sunt mai frecvente la maxilar
e. Pot fi apreciate in plan vertical si orizontal
R: b,d
27. Din punct de vedere clinic, mobilitatea de grad II reprezinta:

a. Mobilitate mai mare de 1mm in sens V-O
b. Mobilitate in sens V-O, M-D si axial
c. Mobilitate in sens V-O si M-D mai mica de 1 mm
d. Mobilitate in sens V-O si M-D mai mare de 1 mm
e. Mobilitate in ax
R: d
28. Dintre parametrii ocluzali nu fac parte:

a. Cuspizii de sprijin si de ghidaj
b. Curba de ocluzie transversala Spee, Balkwill
c. Curbura frontala
d. Planul de ocluzie
e. Curba de ocluzie sagitala
R: b
29. Fortele ocluzale reduse nu determina:
a. Inmultirea trabeculelor osoase si aparitia de os de neoformatie
b. Reducerea numarului trabeculelor ososase
c. Atrofia ligamentului parodontal
d. Ingustarea spatiului ligamentar
e. Reducerea ca numar si densitate a fibrelor ligamentare
R: a
30. In functie de distanta dintre baza defectului osos si reperul dentar, leziunile de furcatie se clasifica in:
a. 2 grupe
b. 3 subgrupe
c. Nu exista o clasificare
d. 4 grupe
e. 2 clase
R: b
2012
1.Semnele radiologice ale atrofiei ligamentului parodontal prin subsolicitare ocluzală sunt:
a. reducerea numărului de fibre;
b. dispunerea fibrelor paralel cu suprafața radiculară;
c. diminuarea spațiului ligamentar;
d. ligamentul parodontal se dezorganizează;
e. apariția resorbției osoase de tip orizontal;
c – pg. 165
2.În funcție de intensitatea forțelor ocluzale, osul alveolar se remodelează continuu prin:
a. înmulțirea trabeculelor osoase;
b. reducerea grosimii trabeculelor;
c. apariția osului de neoformație la nivelul corticalei vestibulare sau orale,
d. reorientarea trabeculelor pe traiectul de acțiune al solicitărilor;
e. corect a, c;
a, b, c, d – pg 164, 165
3.Revenirea la poziția inițială, a dinților cu malpoziții cauzate de boala parodontală, este posibilă prin
următoarele mecanisme:
a. utilizarea șinelor de imobilizare a dinților parodontotici;
b. remiterea inflamației;
c. regenerarea fibrelor ligamentului parodontal;
d. tratamente ortodontice de tipul „right – up”.
e. scoaterea dinților respectivi din ocluzie, pentru a evita presiunile nocive;
b, c – pg. 154
4.Precizați care din următoarele elemente constituie, în cadrul examenului clinic a dinților stâlpi,
factori de prognostic ai restaurării protetice:
a. calitatea controlului plăcii bacteriene;
b. restaurările anterioare;
c. poziția șanțului gingival în condiții de sănătate parodontală;
d. prezența leziunilor carioase;
e. coafajele indirecte;
a – pg. 154
5.Clasificarea pungilor parodontale împarte aceste modificări osoase în:

a. pungi interradiculare;
b. pungi juxtaosoase;
c. pungi supraalveolare;
d. pungi periradiculare;
e. pungi infraalveolare;
c, e – pg. 155
6.Mobilitatea fiziologică transversală reprezintă deplasarea dintelui sub acțiunea forțelor orizontale.
Precizați care din următoarele afirmații NU sunt caracteristice acestei deplasări:
a. este puțin vizibilă la examenul clinic, mai ales dacă arcadele dentare sunt integre;
b. în ocluzie, datorită presiunii exercitate, fibrele ligamentare devin rectilinii;
c. are valori mai mari în zona situată deasupra centrului de rotație al dintelui;
d. poate fi considerată expresia adaptabilității scăzute a parodonțiului la acest tip de deplasare;
e. este mai mică sub nivelul centrului de rotație;
a, b, e – pg. 156
7.Selectați afirmațiile false:

a. mobilitatea dentară crescută în timpul sarcinii reprezintă un semn de debut al bolii parodontale;
b. ușoara egresie a dinților în inocluzia de repaos se datorează bruxismului, deoarece dinții compensează
astfel pierderea în înălțime datorată abraziei accentuate;
c. datorită contactelor ocluzale limitate în timpul somnului, dinții au o mobilitate ușor crescută în cursul
dimineții;
d. mobilitatea V-O de până la 1 mm reprezintă o mobilitate dentară tranzitorie de tip iatrogen;
e. terapia ortodontică poate cauza o mobilitate de tip iatrogen;
a,b,d – pg. 157, 158
8.Noțiunea de Periotest definește:

a. o valoare ce caracterizează starea de sănătate a parodonțiului;
b. un aparat ce măsoară sarcinile ocluzale;
c. gradul de mobilitate dentară în condiții normale sau patologice;
d. un indicator de placă bacteriană;
e. dispozitivul de investigare a caracterului amortizant al parodonțiului dinților stâlpi;
a, b, e – pg. 160
9.Contactele dento-dentare realizate într-o ocluzie ideală se pot caracteriza astfel:

a. maximale, dacă pacientul are point-centric;
b. pot fi de tip cuspid – cuspid, în mișcarea de lateralitate cu funcție grup;
c. se pot realiza între suprafețe cu relief variat, cu condiția să rămână punctiforme;
d. să se realizeze între suprafețe netede și convexe;
e. să fie precis localizate;
d, e – pg. 166
10. Precizați care din următoarele afirmații sunt false:

a. mobilitatea dentară ireversibilă poate fi de natură iatrogenă;
b. gradul 3 de mobilitate, conform Arpa (1960), corespunde unei mobilități rezultate prin presiunea
limbii;
c. determinarea mobilității prin metoda clinico-manuală se utilizează și astăzi;
d. conform clasificării lui Körber, gradul I de mobilitate corespunde unei mobilități dentare sesizabile;
e. mobilitatea dentară iatrogenă poate fi cauzată de un detartraj intempestiv;
a, c, e – pg. 157, 158
11. Adaptarea ligamentului parodontal la suprasolicitările ocluzale se poate realiza, în limite

fiziologice, prin următoarele mecanisme:
a. mărirea numărului de fibre Sharpey;
b. îngroșarea fibrelor ligamentului;
c. subțierea laminei dura;
d. subțierea trabeculelor osoase;
e. amplificarea lățimii ligamentului;
a, e – pg.165
12. Inducerea relației de postură nu folosește:

a. repere preextracționale;
b. repere postextracționale;
c. metoda electromiografică;
d. metoda Willis;
e. metoda Wild;
b, d – pg. 168
54. PRINCIPIILE DE TRATAMENT IN RESTAURARILE UNIDENTARE SI PRIN PUNTI DENTARE

1. Profilaxia generala cu caracter specific se refera la:
a. Prevenirea contaminarii incrucisate
b. O profilaxie atat in periada pre cat si posteruptiva
c. Crearea premiselor dezvoltarii normale a sistemului stomatognat
d. Prevenirea imbolnavirii prin maladii contagioase ( hepatite, HIV, gripe, rubeola )
e. O profilaxie primara, secundara si tertiara
R: b,c
2. Profilaxia primara:
a. Se adreseaza dintilor indemni
b. Are in vedere tratarea si prevenirea complicatiilor locale si loco-regionale
c. Are in vedere tratarea bolii carioase si a bolii parodontale
d. Propune o alimentatie rationala
e. Beneficiaza de fluorizare prin miojloace locale si generale
R: a,d,e
3. Constientizarea medicului se realizeaza prin:

a. Instructia lui asupra mijloacelor profilactice
b. Introducerea metodelor profilactice in algoritmul activitatilor profesionale zilnice
c. Corelarea specificului activitatilor de rezolvare terapeutica cu activitatile profilactice
d. Constientizarea pacientului prin educatie sanitara
e. Aplcarea metodelor de recuperare functionala
R: a,b,c
4. Terapia protetica se incadreaza, de regula in cadrul:

a. Profilaxiei generale nespecifice
b. Profilaxiei generale specifice
c. Profilaxiei primare
d. Profilaxiei secundare
e. Profilaxiei tertiare
R: d,e
5. Deficientele de modelare morfologica a elementelor de agregare si a corpului de punte pot

determina:
a. Retentia de alimente si placa bacteriana
b. Traumatismul direct al parodontiului marginal
c. Imbunatatirea functiei fonetice
d. Imbunatatirea functiei masticatorii
e. Suprasolicitarea substructurilor organice
R: a,b,e
6. Principiul curativ are ca scop:

a. Recuperarea morfologica
b. Recuperarea functionala
c. Ergonomizarea activitatii medicale
d. Economie in prepararea dentara
e. Protectia parodontala
R: a,b
7. “Deficitele morfologice “ se intalnesc sub aspectul:

a. Modelajului cat mai aplatizat al fetelor vestibulare
b. Ingustarii V-O a corpului de punte
c. Diminuarea inaltimii cuspizilor
d. Realizarea corpului de punte ovat
e. Modelarea incompleta a fetei orale a corpului de punte in vederea obtinerii spatiului pentru
autocuratire
R: b,c,e
8. Respectarea principiului biologic nu se refera la:
a. Aspecte legate de biocompatibilitatea materialelor
b. Cunoasterea notiunilor de ergonomie in activitatea stomatologica
c. Pastrarea relatiei de congruenta biologica si mecanica a restaurarii protetice fixe cu organismul uman
d. Realizarea unui bilant al indicilor clinico-biologici locali
e. Cunoasterea parametrilor starii generale
R:b
9. Plasarea marginilor cervicale ale elementelor de agregare este preferabil sa se realizeze:

a. Pe cat posibil subgingival 1,5 mm
b. Subgingival 1 mm
c. Sa se opreasca la 0,7-1 mm de fundul santului gingival
d. Pe cat posibil supra sau juxtagingival
e. Ecuatorial
R: d
10. Plasarea subgingivala a marginilor microprotezelor NU este dictata de :

a. Considerente fizionomice
b. Considerente biologice
c. Considerente biomecanice
d. Considerente economice
e. Cand coroanele dentare sunt lungi
R: b,d,e
11. Plasarea subgingivala a marginilor microprotezelor se realizeaza cand:

a. Coroanele dentare sunt scurte
b. Coroanele dentare sunt lungi
c. Este prezenta abrazia
d. In cazul eroziunilor in 1/3-mea cervicala
e. Cand exista convexitati dentare exagerate
R:a,c,d
12. Intensitatea fortelor verticale depinde de:

a. Capacitatea de contractie a muschilor masticatori
b. Gradul de over-jet
c. Natura alimentului
d. Gradul de sensibilitate al parodontiului
e. Gradul de over-bite
R: a,c,d
13. Fortele orizontale tangentiale:

a. Se exercita prin intermediul punctelor de contact interdentar
b. Rezulta din descompunerea fortelor ce actioneaza paraaxial la nivel ocluzal
c. Au directie vestibulo-orala
d. Se transmit “in pata de ulei” d.p.d.v. al intensitatii
e. Sunt responsabile de migrarile dentare spre spatiul edentat
R: a,b,d,e
14. Configuratia structurii dento-protetice d.p.d.v. al respectarii principiului biomecanic depinde de:
a. Numarul dintilor pilieri
b. Dispunerea dintilor pilieri pe arcada
c. Linia surasului
d. Tipul de elemente de agregare
e. Maniera constructiva a corpului de punte
R:a,b,d,e
15. Indicele de competenta biomecanica nu este influentat de :

a. Existenta afectiunilor ATM
b. Morfologia dentara
c. Prezenta dintilor antagonisti
d. Ocluzia dentara
e. Prezenta leziunilor carioase
R: a
16. Indicele de competenta biomecanica depinde de:

a. Prezenta antagonistilor
b. Vitalitatea dentara
c. Echilibrul tonic antigravific
d. Forta de contractie a muschilor
e. Leziunile periapicale
R: a,b,e
17. Distributia grupata a elementelor odonto-parodontale restante are avantajul:

a. Permite echilibrarea statica a aparatului protetic fix
b. Permite echilibrarea dinamica a aparatului protetic fix
c. Mentine integritatea parodontala la nivelul dintilor intermediari
d. Se preteaza la protezarea conjuncta
e. Nu permite afectarea parodontala a dintilor limitrofi breselor edentate
R:c
18. Depulparea dintilor in scop protetic se realizeaza:

a. Cand prepararea sunstructurilor organice impune indepartarea dentinei pe o profunzime mai mare de
2/3 din grosimea ei
b. Cand putem prepara cu racire cu aer si apa
c. Cand exista carii profunde
d. Pe dintii tineri cu apexul deschis
e. In deschiderea accidentala a camerei pulpare
R:a,c,e
19. Atunci cand Fr < Fa pentru echilibrarea aparatului conjunct se impun o serie de modificari:
a. Realizarea corpului de punte in subocluzie
b. Extractia dintilor antagonisti
c. Realizarea liniara a corpului de punte
d. Accentuarea curbelor sagitale si transversale
e. Ingustarea corpului de punte
R:c,e
20. Axul de insertie ideal trebuie:

a. Sa nu fie unic
b. Sa coincida cu directia fortelor de masticatie
c. Sa coincida cu axul dintilor stalpi
d. Sa necesite preparari minime
e. Sa asigure retentia restaurarii fixe
R:b,c,d,e
21. Axul de insertie ideal NU se poate obtine datorita:

a. Axelor de implantare ale dintilor care sunt divergente catre crista galli
b. Migrarilor dentare consecutiv edentatiei
c. Anomaliilor primare
d. Volumului coronar redus
e. Anomaliilor secundare
R: b,c,e
22. D. p. d.v. ergonomic, atunci cand medicul ocupa pozitia 10-11, asistenta:
a. Sta in picioare
b. Ocupa pozitia 9
c. Ocupa pozitia 4-5
d. Ocupa pozitia 1-2
e. Nu are nici o importanta
R:c
23. Pozitia ergonomica a pacientului presupune:

a. Pozitia sezanda cu capul nesprijinit in tetiera
b. Pozitia culcat, perfect orizontala
c. Pozitia culcat, cu corpul la 200 fata de orizontala
d. Pozitia culcat, cu corpul la 300 fata de orizontala
e. Pozitia sezanda atunci cand se lucreaza la arcada mandibulara
R: c
24. In pozitia sezanda, sprijinul bolnavului se realizeaza la nivelul:

a. Extremitatii cefalice, regiunii lombare, coapse si talpi
b. Extremitatii cefalice, omoplati, regiunea fesiera, partea dorsala a coapselor si talpi
c. Extremitatii cefalice, omoplati, regiunea fesiera, regiunea terminala si proximala a coapselor si talpi
d. Extremitatii cefalice, omoplati, regiunea sacrata si talpi
e. Regiunea occipitala, omoplati, regiunea lombara, coapse si talpi
R:b
25. Principiul conservarii prin tratament protetic al homeopatiei sistemului stomatognat trebuie privit
sub aspect:
a. Ergonomic
b. Estetic
c. Morfologic si functional
d. Socio-economic
e. Uman
R:c
26. Atunci cand homeostazia sistemului stomatognat nu se poate realiza la nivel ideal:
a. Se prefera neinstituirea tratamentului protetic
b. Se prefera realizarea unui echilibru la nivel de normalitate
c. Se prefera ca sedintele de tratament sa fie cat mai scurte
d. Se prefera temporizarea tratamentului protetic
e. Se instituie un tratament de reechilibrare psiho-somatica
R:b
27. Edentatia partiala este frecvent intalnita:

a. la varsta de 20-40 de ani
b. in perioada dentitiei temporare
c. dupa 40 de ani
d. la femei fata de barbati
e. la persoanele din mediul rural
R: a
28. Lipsa sprijinului in zonele distale ale arcadei conduce la:

a. Subdimensionarea etajului inferior
b. Supradimensionarea etajului mijlociu
c. Propulsia fortata a mandibulei
d. Cresterea numarului ciclurilor masticatorii
e. Abraziunea antagonistilor
R: a,d
29. In reglarea dinamicii mandibulare, campul receptor cel mai intins este reprezentat de:L
a. Tesuturile articulare si periarticulare
b. Campul vizual
c. Tesutul parodontal
d. Muschii faciali
e. Campul electomagnetic
R: c
30. Pierderea punctelor de contact prin edentatie conduce la:

a. Modificarea parametrilor ocluzali
b. Necoordonarea neuro-musculara statica sau dinamica
c. Modificarea arhitecturii faciale
d. Extruzii si abraziuni
e. Suprasolicitari mecanice
R: a,b,d,e
2012
Tratamentul protetic temporizat presupune: e 501

1. A. aplicarea protezelor provizorii;
B. aplicarea protezelor de tranziţie;
C. aplicarea protezelor definitive;
D. aplicarea protezelor de urgenţă;
E. aplicarea protezelor provizorii în paralel cu
proceduri recuperatorii, fizioterapeutice,
medicamentoase etc.
Profilaxia sindromului de rezorbţie şi atrofie a, b, c, d, e 502

2. alveolară constă în:
A. limitarea rezorbţiei devastatoare din
parodontopatie;
B. extracţii alveoloplastice cu modelare
osoasă;
C. aplicarea de şei şi conectori mucozali cu
suprafaţă cât mai mare;
D. anihilarea temdinţei de basculare în
protezarea amovibilă;
E. reducerea stărilor inflamatorii ale
mucoasei.
Înregistrarea spaţiului protetic potenţial se a, b, c 503

3. reallizează prin:
A. amprenta globala +/- ghidaj unitar;
B. amprentare de tip biofuncţional;
C. amprentare optică cu lumină laser;
D. amprentare unitară;
E. amprentare compozită.
Forţele orizontale tangenţiale: a, b, c, d, e 513

4. A. se transmit în pată de ulei;
B. dinţii vecini suportă un gradient crescut al
forţei;
C. se exercită la punctul de contact;
D. se transmit pe arcada opusă;
E. anihilează tendinţa de mezializare a tuturor
dinţilor.
Migrarea dinţilor limitrofi se poate realiza: b, c 514
5. A. prin egresie;
B. prin versie;
C. prin translaţie
D. prin rotaţie;
E. prin mezializare şi distalizare.
Protezele fixe realizate de la canin la molarul d, e 525

6. doi sunt indicate:
A. la maxilar;
B. la mandibulă;
C. şi la maxilar şi la mandibulă;
D. sunt soluţii riscante la ambele maxilare;
E. sunt soluţii acceptabile dacă toate celelalte
condiţii sunt ideale.
Prognosticul bun al unei lucrări fixe este b, c 526

7. influenţat de:
A. numărul mai mare al intermediarilor;
B. numărul mai mic al intermediarilor;
C. calitatea parodonţiului marginal;
D. tipul de microproteze utilizate;
E. calitatea tratamentului endodontic.
Suprafaţa ocluzală a corpului de punte trebuie b 528

8. să se opună flexiei pri:
A. aspect concav;
B. aspect convex;
C. morfologia cuspidiană corectă;
D. atenuarea morfologiei cuspidiene;
E. îngustarea corpului de punte.
Prepararea dinţilor stâlpi este influenţată de: a, b, c, d, e 534

9. A. volumul dentar al dinţilor stâlpi;
B. tipul de element de agregare ales;
C. starea de vitalitate a dinţilor stâlpi;
D. poziţia pe arcadă a dinţilor stâlpi;
E. gradul de distrucţie coronară.
Profilaxia generală cu caracter specific nu se referă la: a, d, e

10 A. prevenirea contaminării încrucișate
. B. o profilaxie atât în perioada pre cât și posteruptivă
C. crearea premiselor dezvoltării normale a sistemului
stomatognat
D. prevenirea îmbolnăvirii prin maladii contagioase
(hepatite, hiv, gripe, rubeola)
E. o profilaxie primară, secundară și terțiară
Factorii ce influențează valoarea a,b,c,e 526

11 biomecanică a dinților stâlpi sunt:
. A. morfologia dento-parodontală
B. poziția dinților pe arcadă
C. leziunile odontale coronare
D. starea generală a pacientului
E. vitalitatea dinților
Deficientele de modelare morfologica a elementelor de agregare si a corpului de

12. punte pot determina:
A. Retentia de alimente si placa bacteriana
B. Traumatismul direct al parodontiului marginal
C. Imbunatatirea functiei fonetice
D. Imbunatatirea functiei masticatorii
E. Suprasolicitarea substructurilor organice
56.ELEMENTE STRUCTURALE ALE PUNTILOR DENTARE (9)

1. Edentaţiile uni sau multi dentare determină:
a. migrări orizontale şi verticale ale dinţilor
b. denivelarea planului de ocluzie
c. modificări ale ATM
d. disfuncţii mandibulare
e. toate cele de mai sus
corect e – pg.435
2.Corpul de punte la distanţă de creastă (suspendat) se realizează:

a. în zona laterală mandibulară
b. la distanţă 0,5mm de muchia crestei
c. în spaţiu protetic de minim 6mm
d. în zona laterală maxilară
e. în sens M-D un spaţiu de 10mm
corect a., c, e – pg.462
3 Restaurările fixe cu integral metalice sunt indicate:

a. când nu există exigenţe estetice
b. în zona laterală cu PM2 stâlpul cel mai mezial
c. nu necesită preparaţii dentare importante
d. la mandibulă când spaţiul protetic este mai mare de 4mm
e. malpoziţii dentare
corect a, b, c – pg.440
4. Caracteristicile intermediarilor ovoidali sunt:

a. design rotunjit al feţei mucozale
b. se igienizează uşor
c. indicat în zone unde estetica este principalul obiectib
d. la creste late
e. creste înguste
corect a, b, c, d, - pg.463
5. Procedee chirurgicale de augmentare acrestei edentate cu pierdere de substanţă:

a. grefa epitelio-conjunctivă
b. adiţie de os de la pacient
c. hidroxiapatită
d. biovitroceramică
corect e –pg. 466
6. În crestele edentate din clasa I Siebert se utilizează:

a. grefa epitelio-conjunctivă b.
biovitroceramica c. autogrefa
d. os bovin granulat
e. hidroxiapatita
corect a – pg. 467
7. Care din următoarele materiale utilizate în realizarea corpului de punte retenţionează cel mai puţin
placa bacteriană:
a. metalul bine lustruit
b. ceramica glazurată
c. polisticlele
d. răţini acrilice
e. compozite
corecta, b –pg.468
8. Care din următoarele caracteristici sunt specifice pentru intermediarii din zona frontală:
a. toate suprafeţele să fie convexe
b. netede şi finisate
c. contactul cu versantul vestibular al crestei să fie minim
d. contactul oral va fi în armonie cu dinţii adiacenţi
e. toate suprafeţele plane ,bine finisate
corect a, b, c, d – pg.469
9. Intermediarii metalici se recomandă când spaţiul protetic este:

a. mai mare de 6mm
b. este mai mic de 5mm
c. în zona laterală la mandibulă
d. în realizarea unei punţi suspendate
e. creste exostotice
corect b, c, d, - pg 471
10. Corpul de punte semifizionomic în casetă :
a. este metalic pe faţa mucozală
b. este metalic pe faţa orală
c. metalic pe faţa mucozală şi orală
d. metalic pe faţa ocluzală
e. nu are metal aparent
correct c –pg472
11. Corpul de punte cu bara metalică are următoarele caracteristici:

a. se utilizează în zona frontală maxilară
b. în zona frontală mandibulară
c. pe secţiune transversală bara are formă în “ Y”
d. forma ovalara
e în formă de “T”
corect a, c, d, e, - pg.474
12. Pentru intermediarii metalo-ceramici scheletul metalic este realizat din aliaje care au:
a. punct de topire egal cu cel al masei ceramice
b. punct de topire mai mic cu 2 00-3000 decât al ceramicii
c punct de topire cu 200-3000 mai înalt decât al ceramicii
d.coeficientul de dilatare temică apropiat de coeficientul de contracţia al ceramicii
e. coeficientul de dilatare mai mare ca al ceramicii |||||corect c, d – pg. 475
13. La intermediarii metalo-ceramici macheta scheletului metalic va fi:

a. cu 3mm mai redusă la nivel zonelor de placare
b. cu 2mm mai redusă la nivelul zonelor de placare
c. toate feţele vor fi rotunjite
d. cu 1mm mai redusă la nivelul zonelor de placare
e. nu este obligatorie rotunjirea feţelor sau a unghiurilor
14. La mandibulă în zona de sprijin intermediarii metalo-ceramici trebuie să:

a. prezinte suprafeţe plane
b. suprafeţe convexe
c.raport tangenţial cu creasta
d. raport punctifor cu creasta
e. raport în “şa” cu creasta
corect b, c – pg 475
15. Avantajele tehnicii INZOMA de realizare a intermediarilor metalo-ceramici:

a. se confecţionează din machete prefabricate
b. corp de punte foarte rezistent
c.legătura aliaj-ceramică este puternică
d. economie de substanţă de aliaj
e. nici un răspuns nu este corect
corect a, b, c, d, - pg.479
16. Care din următoarele variante caracterizează corpurile de punte integral ceramice:
a. rezistenţă limitată la rupere
b. rezistenţă limitată la forfecare
c. performanţe estetice superioare celor metalo-ceramice
d. utilizate în edentaţii de amplitudine mică
e. toate variantele sunt corecte
corect e – pg 443
17. Longevitatea restaurărilor fixe este influenţată de :

a. numărul de dinţi stâlpi
b. vârsta pacientului
c. de realizarea tehnologică a scheletului
d.factori ce ţin de placaj
e. toate răspunsurile sunt corecte
corect e .-pg.447
18. Solicitările elastice de la nivelul copului de punte depind de:

a. intensitatea forţei aplicate
b. de dimensiunile câmpului protetic
c. de modulul de elasticitate
d. materiale cu grad mare de ductibilitate
e. ocluzie gnatologic normală
corect a. b, c, - pg 448
19. Indicaţia de elecţie a corpului de punte suspendat este:

a. zona laterală la mandibulă
b. zona laterală maxilară
c. zona frontală mandibulară

d. inăltimea spaţiului protetic de 5-6mm
e. în bruxism
corect a, d – pg.457
20. Care sunt avantajele sistemului Targis/Vectris:

a. erori minime la prelucrare şi manipulare
b. adaptare marginală optimă
c. nu prduce iritaţii gingivale
d. dificultăţi de lustruire a restaurărilor cu alterarea efectului estetic în timp
e. pret de cost ridicat
corect a, b, c -442
21. Funcţiile unei proteze parţiale fixe sunt.

a. refacerea continuităţii arcadelor dentare
b. împiedicarea migrărilor dentare
c. refacerea planului de ocluzie
d. protecşia crestei edentate
e. toate variantele sunt corecte
corect e – pg.435
22. Design-ul intermediarilor într-o proteză fixă depind de:

a. lungimea, lăţimea şi înălţimea spaţiului edentat
b. forma crestei edentate
c. exigenţe estetice ale pacientului
d. starea ţesuturilor moi care acoperă creasta
e. de statutul socio-economic al pacientului
corect a, b, c, d, --pg.451
23.Corpul de punte se modelează cu:

a. suprafeţe convexe în toate sensurile
b. suprafeţe concave în toate sensurile
c.cu suprafeţe plane
d. suprafeţe convexe în sens mezio-distal
e. suprafeţe concave în sensvestibulo-oral
corect a –pg.452
24. Pentru o igienizare corectă a punţilor se va realiza .

a. contactul corpului de punte cu creasta să permită trecerea firului de mătase
b. ambrazurile corpului de punte să fie cât mai larg deschise
c. corp de punte în şa
d suprafeţe convexe ale corpului de punte
e. suprafeţe plane
corect a, b, d – pg.455
.
25. În literatura americană se descriu trei grupe de design a corpului de punte:
a. sferoidal sau intermediarul igienic
b. forma ovoidală
c. cubice
d. intramucoase
e. forma de şa, tangent-liniar şi tangent liniar modificat (semişa)
corect a, b, e – pg.456
26. Corpul de punte cu contact „în sa” este nebiologic deoarece:

a. are contact intim cu creasta
b. nu se poate igieniza
c. produce reacţii inflamatorii tisulare
d. indicat în zona frontală mandibulară
e. senzaţie de disconfort pentru pacient
corect a, b, c –pg. 458
27. Corpul de punte în semisa este :

a. utilizat în zonele vizibile la maxilar
b. retenţionează mai puţin alimentele
c. utilizat în zone vizibile la mandibulă â
d. utlizat în zonele laterala maxilare
e. în ocluzii dezachilibrate
corect a,b, c –pg 459
28. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească corpul de punte sunt:
a. să fie estetice
b. să păstreze raporturi ocluzale favorabile cu antagoniştii
c. să respecte ambrazurile cervicale
d.să permită igienizarea
corect e –pg 452
29. Care din următoarele particularităţi sunt specifice corpului de punte cu raport tangent liniar la
mandubulă:
a.îngustarea v-o se face doar când spaţiul protetic este mic
b. reducerea suprafeţelor ocluzale se face în detrimentul cuspizilor linguali
c.ambrazurile dintre elementele de agregare vor fi cât mai deschise
d. suprafaţa linguală modelată concav în sens C-O
e. suprafaţa linguală trebuie să fie netedă
corect a, b, c, e – pg. 460
30.Ce particularităţi prezintă corpul de punte cu contact puctiform:

a. pe secţiune are formă conică
b. are contact punctiform pe mijlocul crestei

c. indicat în zonele laterale mandibulare
d. indicat în zona frontală maxilară
e. indicat la creste late
corect a ,b, c
2012
1. Cauza cea mai frecventă a fracturii componentei de placare a scheletului metalic se datorează:
A. acumulării de tensiuni produse de diferenţa dintre coeficienţii de dilatare termică;
B. realizarea incorectă a retenţiilor;
C. lipsei de acoperire completă a componentei metalice;
D. deformărilor elastice excesive ale scheletului metalic;
E. bruxismului;
D – PG.447
2. Design-ul corpului de punte:

A. nu urmează reguli precise în conturarea intermediarilor;
B. trebuie să asigure un acces maxim pentru igienizare;
C. trebuie să realizeze un contact minim cu ţesuturile moi;
D. va fi individualizat în funcţie de tipul elementelor de agregare;
E. depinde de starea ţesuturilor moi de la nivelul crestei edentate;
A, B, C, E – PG. 451
3. Legătura chimică ce stă la baza sistemului Targis – Vectris se bazează pe:

A. structura tridimensională omogenă a ceromerului
B. legătura matrice Vectris – matrice Targis;
C. legătura fibre Vectris – silan – matrice Targis;
D. legătura fibre de polietilenă Vectris – matrice Targis;
E. dispersia particulelor de sticlă silanizate în matricea organică;
B, C – PG. 440
4. Restaurările fixe metalo – polimerice utilizează pentru realizarea intermediarilor:

A. dinţi artificiali polimerici ce vor fi modificaţi şi adaptaţi în spaţiul dintre elementele de agregare;
B. modelajul anatomic al acestora dintr-un bloc de ceară;
C. elemente preformate din ceară
D. elemente preformate din materiale sintetic de ard fără reziduuri;
E. benzi de ceară;
A, B, C, D – PG. 444, 445
5. Deformarea elastică la nivelul corpului de punte depinde de:

A. forţa aplicată;
B. direcţia de solicitare;
C. tensiunile care iau naştere în interiorul acetuia;
D. materialul de placare;
E. dimensiunile intermediarilor;
A, E – PG. 447
6. Modelarea adecvată a ambrazurilor interproximale:

A. presupune realizarea unor deschideri largi, numai pe vestibular;
B. respectă spaţiul necesar papilei interdentare;
C. nu este ferită de probabilitatea apariţiei unei hiperplazii a papilelor interdentare;
D. constă în realizarea unor spaţii cervicale largi, atât vestibular cât şi oral;
E. în zona frontală sacrifică accesul ptr. igienizare în favoarea esteticii;
B, C, D, E – PG. 451
7. Forma şi modalităţile de contact a intermediarilor unei proteze fixe cu crestele alveolare:

A. se realizează astfel încât, să poată fi asigurat un film salivar între aceştia şi creste;
B. vor reproduce identic dinţii pe care îi substituie;
C. se va recurge la reducerea muchiei vestibulo-mucozale a intermediarilor ptr.ameliorarea esteticii;
D. modificarea curburii în jumătatea cervicală a FV a corpului de punte
E. nu există o soluţie optimă din punct de vedere estetic şi al posibilităţilor de igienizare;
A, C, D – PG. 452
8. Sistemul PROBOND:
A. foloseşte ca infrastructură un schelet metalic;
B. atât elementele de agregare cât şi intermediarii sunt confecţionaţi dintr-o plasă metalică din aliaje
nobile;
C. asigură o economie de 40 – 60% de aliaj nobil faţă de sistemul tradiţional;
D. măreşte suprafaţa de contact dintre metal şi ceramică cu peste 50%
E. există posibilitatea de a oferi şi machete pentru intermediari;

B, C, E . PG. 480
9. Faţetele prefabricate din ceramică se pot fixa la casetele metalice ale corpurilor de punte mixte
prin:
A. tehnici adezive;
B. butoni;
C. canale;
D. crampoane;
E. nici un răspuns corect;
B, C, D – PG. 480
10. Restaurările monobloc:

A. se caracterizează prin faptul că elementele de agregare şi corpul de punte se realizează în aceeaşi
etapă;
B. pot fi confecţionate din aliaje metalice, polimeri, compozite, ceramică;
C. pot fi mixte, metalo-polimerice, metalo-compozite, metalo-ceramice;
D. necesită obligatoriu model duplicat pentru restaurările cu schelet metalic;
E. se referă la punţi care restaurează întreaga arcadă;
A, B, C, D – PG. 482
11. Körber recomandă corectarea lipsei de paralelism prin:

A. şlefuirea feţelor axiale ale ambilor dinţi stâlpi cu o înclinare de până la 60, atunci când înclinarea
unuia dintre aceştia este de până la 150;
B. şlefuirea feţelor axiale ale ambilor dinţi stâlpi cu o înclinare de 60, atunci când înclinarea unuia dintre
aceştia este de până la 150;
C. realizarea unei inserții prin rotație, folosind pe dintele divergent o coroană care va avea contact cu
bontul doar în regiunea cervicală;
D. restaurări pe sistem telescopat, dacă înclinarea stâlpului este de 25-350
E. toate variantele de mai sus;
B, C, D – PG. 499
12. Solidarizarea intermediarilor la elementele de agregare prin lipire cu lot:

A. poate fi o lipire ușoară, pe metale neferoase, aliaje neferoase sau cupru;
B. este o metodă de solidarizare prin sudură de apoziție;
C. se referă la sudura în atmosferă de argon;
D. poate conferi o rezistență crescută, dacă se realizează cu aur pentru aliaje nobile;
E. temperatura de fuziune a lotului trebuie să fie superioară elementelor componente din aliajul de
solidarizat;
A, D, PG – 484, 48
57. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PUNTI DENTARE.

AMPRENTAREA (pg. 630 - 690)
1. În protetica fixă, se impune ca detaliile de suprafață a preparațiilor dentare să fie redate cu o precizie
de cel puțin:
a. 5 μm
b. 15 μm
c. 25 μm
d. 20 μm
e. 10 μm
R: c
2. Coeficientul de expansiune termică a elastomerilor de sinteză diferă de la o categorie de materiale la

alta, conform schemei:
a. silicon>polieter>polisulfide
b. silicon>polisulfide>polieter
c. polisulfide>silicon>polieter
d. polieter>silicon>polisulfide
e. polieter>polisulfide>silicon
R: d
3. Amprenta de corecție se poate realiza cu următoarele materiale, cu excepția:

a. hidrocoloizi reversibili
b. alginat
c. elastomer
d. hidrocoloizi ireversibili
e. siliconi
R: d
4. Proprietățile mecanice relevante pentru materialele de amprentă sunt următoarele, cu excepția:

a. deformația remanentă
b. reproducerea detaliilor
c. rezistența la încovoiere
d. rezistența la tracțiune
e. contracția de priză
R: c
5. Obiectivele amprentei în protetica fixă sunt:

a. redarea cât mai fidelă a formei și detaliilor preparației
b. preluarea și redarea cu fidelitate minimă a rapoartelor preparației cu parodonțiul marginal
c. înregistrarea și redarea cât mai corectă a reliefului dinților antagoniști
d. redarea exactă a rapoartelor preparației cu dinții vecini
e. să ofere posibilitatea obtinerii unui model preliminar cât mai exact, pe care să se poată realiza
macheta viitoarei proteze fixe
R: a, c, d
6. Materialele de amprentă se pot clasifica în:

a. rigide și semirigide ireversibile (gipsuri, paste ZOE)
b. elastice IREVERSIBILE (alginate, polieteri, polisulfuri)
c. rigide reversibile (gutaperca, compounduri Stents)
d. elastice IREVERSIBILE (siliconi, poliuretanodimetilmetacrilați)
e. elastice reversibile (hidrocoloizi agar-agar, ceruri bucoplastice)
R: a, b, c, d
7. Următoarele afirmații cu privire la materialele de amprentă sunt adevărate, cu excepția:

a. hidrocoloizii reversibili au proprietăți hidrofile și umectabilitate crescută
b. siliconii cu reacție de adiție prezintă o rezistență la deformare adecvată
c. polieterii prezintă proprietăți hidrofile și umectabilitate scăzută
d. siliconii cu reacție de adiție prezintă o stabilitate dimensională foarte bună (0, 05% în 24 h)
e. polisiloxanii cu vâscozitate ridicată se pot folosi atât singuri, cât și în asociere cu polivinilsiloxanii cu
vâscozitate redusă
R: a, e
8. Alegerea unui tip de material sau al altuia se poate face ținând cont de anumite criterii, dintre care:
a. biocompatibilitate
b. timpul de păstrare a amprentei până la realizarea modelului
c. prețul de cost
d. manipularea facilă adaptată la cazul clinic
e. toleranța la umiditate, umectabilitatea și caracteristicile reologice
R: b, c, d, e
9. Dintre proprietățile fizico-chimice ale materialelor de amprentă au o importanță deosebită:

a. prezența cavităților și a retentivităților
b. vâscozitatea și compresiunea în cursul inserției
c. capacitatea de umectare
d. vâscozitatea și compresiunea în cursul dezinserției
e. plasticitatea și timpul de priză
R: a, b, c, e
10. Amprenta monofazică:

a. este o amprentă într-un singur timp
b. se poate utiliza un material
c. se pot utiliza două materiale
d. este o amprentă în doi timpi
e. se pot utiliza portamprente standard, individuale, speciale
R: a, b, c, e
11. Amprenta monofazică globală cu hidrocoloizi ireversibili și cu portamprente standard se indică

pentru:
a. arcade antagoniste
b. înregistrarea ocluziei
c. modele de studiu și documentare
d. coroane și punți (alginat clasa A)
e. modele de lucru pentru inscrustații
R: a, c, d
12. Despre amprenta monofazică globală (într-un singur timp) cu elastomeri de sinteză și cu
portamprente individuale sunt adevărate următoarele afirmații, cu excepția:
a. sunt cele mai rar utilizate
b. au indicații (aproape) universale în protetica fixă
c. se indică pentru proteze parțiale fixe
d. se indica pentru preparații unice sau multiple
e. se pot folosi în una sau două consistențe
R: a
13. Amprenta dublului amestec în portamprenta standard cu siliconi (putty-wash) se indică pentru:
a. punți adezive
b. fațete
c. inlay
d. coroane parțiale
e. amprentă globală în restaurări compozite
R: a, b, c, d
14. Tehnica de elecție pentru amprenta monofazică în portamprenta individuală cu siliconii de adiție
este:
a. amprentarea bonturilor în restaurările compozite
b. amprentarea globală în restaurările compozite
c. amprentarea parcelară în restaurările compozite
d. amprentarea pentru punți adezive
e. amprentarea pentru fațete
R: a
15. Despre hidrocoloizii reversibili sunt adevărate următoarele afirmații:

a. au caracter hidrofil
b. au consistență constantă
c. sunt materiale termoplastice reversibile
d. modelele trebuie turnate în primele 45 minute de la amprentare
e. tehnica este facilă și rapidă
R: a, b, c
16. Despre polieteri sunt adevărate următoarele afirmații, cu excepția:

a. sunt materiale care necesită portamprente individuale sau „semi-individuale”
b. se pretează pentru tehnicile monofazice
c. se pretează pentru tehnicile bifazice
d. fidelitatea este comparabilă cu a siliconilor de adiție
e. este indicată depozitarea la frigider până la turnarea modelului
R: c, e
17. Pentru amprentarea cu elastomeri de sinteză, tehnologia de amprentare prezintă următoarele faze:
a. pregătirea șanțului gingival când se amprentează bonturi coronare cu zone terminale intrasulcular
b. pregătirea șanțului gingival când se amprentează bonturi coronare cu zone terminale suprasulcular
c. amprentarea preparației împreună cu întreaga arcada
d. amprentarea arcadei antagoniste cu alginat
e. înregistrarea relațiilor ocluzale
R: a, c, d, e
18. Următorii factori pot genera deformări la nivelul unei amprente cu hidrocoloizi reversibili:
a. îndepărtarea lentă a amprentei
b. exercitarea unor presiuni în cursul gelificării
c. îndepărtarea rapidă
d. întârzieri în turnarea modelului
e. dezinserția amprentei când gelul a atins 37°C
R: a, b, d
19. Caracteristicile amprentelor cu polieteri sunt:

a. stabilitate dimensională excelentă
b. acuratețea detaliilor după 7 zile
c. pot determina stări alergice în contact prelungit cu mucoasa
d. se indică contactul cu apa (sunt materiale hidrofile)
e. acuratețea detaliilor după 9 zile
R: a, b, c
20. Despre sistemul PENTA sunt adevărate următoarele afirmații:

a. cuprinde materiale de amprentă aparținând unor clase diferite de compuși (siliconi de adiție și
polieteri)
b. cuprinde aparatura necesară unei prelucrări superioare în vederea obținerii unei portamprente fidele
c. cuprinde materiale de amprentă aparținând unor clase diferite de compuși (siliconi de condensare și
hidrocoloizi)
d. permite realizarea unei amprente într-un singur timp
e. permite realizarea unei amprente de situație
R: a, b, d, e
21. Despre amprenta prin tehnica dublului amestec sunt adevărate următoarele afirmații cu excepția:
a. este o amprentă globală într-un singur timp
b. utilizează elastomeri în consistențe diferite
c. este o amprentă globală bifazică
d. se pot utiliza și siliconi
e. se pot utiliza și hidrocoloizi reversibili
R: c
22. Dezinfecția amprentelor prin imersie prezintă următoarele caracteristici:

a. nu este indicată tuturor tipurilor de materiale
b. nu presupune clătirea înainte de dezinfecția propriu-zisă
c. pot să apară modificari dimensionale în cazul depășirii timpului de acțiune
d. este indicata tuturor materialelor de amprentă
e. înainte de această etapă este necesară clatirea
R: a, b, c
23. Igienizarea amprentelor prin pulverizare (sistemul Durr Hygojet) prezintă următoarele avantaje, cu
excepția:
a. procedură adaptată în funcție de diferitele condiții (salivă, sânge)
b. nu există riscul deformării amprentei
c. este economic și eficient
d. se pot dezinfecta / curăța / usca 12 amprente în 12 min.
e. prezintă un spectru larg de acțiune
R: d
24. Preparațiile subgingivale, din punct de vedere al pregătirii parodontiului, necesită:

a. evidențierea șanțului gingival cu fire impregnate cu substanțe vasoconstrictoare
b. evidențierea șanțului gingival cu fire impregnate cu substanțe vasodilatatoare
c. nu se pune problema evidențierii limitei cervicale
d. realizarea unei gingivectomii pentru plasarea supragingivală a limitei cervicale
e. nu se pune problema uscării
R: a, d
25. Caracteristicile materialului de amprentă ideal trebuie să elimine:

a. variațiile dimensionale din masa materialului de amprentă
b. apariția în timp a fenomenului de îmbătrânire
c. imposibilitatea păstrării timp îndelungat a amprentelor
d. manipularea dificilă
e. prețul de cost scăzut
R: e
26. Timpul de priză al hidrocoloizilor reversibili este de:

a. 2 min
b. 5 min
c. 10 min
d. 15 min
e. 7 min
R: b
27. Dezinserția amprentei în cazul utilizării siliconilor cu reacție de condensare este:

a. ușoară
b. moderată
c. dificilă
d. foarte dificilă
e. moderată spre dificilă
R: a
28. Rezistența la rupere este adecvată în cazul următoarelor materiale de amprentă:

a. polieteri
b. vinil-polisiloxani
c. siliconi de condensare
d. polisulfuri
e. hidrocoloizi reversibili
R: a, b, c
29. Intervalul de turnare a modelelor pentru polisulfuri este de:

a. 15 min
b. 1 oră
c. 48 - 72 ore
d. 7 zile
e. 10 ore
R: b
30. Toleranța umidității este excelentă pentru:

a. polisulfuri
b. hidrocoloizii reversibili
c. siliconii de condensare
d. polieterii
e. vinil-polisiloxanii
R: b
2012
Materialele de amprentă se pot clasifica în: AC 640

1
. A. elastice ireversibile (alginate, polieteri, polisulfuri)
B. rigide și semirigide ireversibile (gutaperca, compounduri
Stents)
C. elastice ireversibile (siliconi, poliuretanodimetilmetacrilați)
D. elastice reversibile (hidrocoloizi agar-agar, ceruri
bucoplastice)
E. rigide reversibile (gipsuri, paste ZOE)
Proprietățile fizico-chimice ale materialelor de ABE 646

2 amprentă care au o importanță deosebită sunt, cu
. excepția:
A. vâscozitatea și compresiunea în cursul inserției
B. capacitatea de umectare
C. capacitatea de contracție în timpul prizei
D. vâscozitatea și compresiunea în cursul dezinserției
E. plasticitatea și timpul de priză
Toleranța umidității nu este excelentă pentru: ABCD 650

3 a. polieterii
. b. polisulfuri
c. vinil-polisiloxanii
d. siliconii de condensare
e. hidrocoloizii reversibili
Amprenta monofazică globală cu hidrocoloizi CD 653

4 ireversibili și cu portamprente standard se indică
. pentru:
A. duplicarea modelelor
B. înregistrarea ocluziei
C. modele pentru realizarea portamprentelor
D. arcade antagoniste
E. modele de lucru pentru inscrustații
Amprentele monofazice globale (într-un singur timp) ABCDE 653

5 cu elastomeri de sinteză și cu portamprente
. individuale:
A. sunt cele mai frecvent utilizate
B. au indicații (aproape) universale în protetica fixă
C. se indică pentru proteze parțiale fixe
D. se indica pentru preparații unice sau multiple
E. se pot folosi în una sau două consistențe
Caracteristicile amprentelor cu polieteri sunt, cu DE 660

6 excepția:
. A. stabilitate dimensională excelentă
B. acuratețea detaliilor după 7 zile
C. pot determina stări alergice în contact prelungit cu
mucoasa
D. se indică contactul cu apa (sunt materiale
hidrofile)
E. acuratețea detaliilor după 9 zile
Despre sistemul PENTA sunt adevărate următoarele afirmații, cu ABE

7. excepția:
A. cuprinde materiale de amprentă aparținând unor clase diferite de
compuși (siliconi de condensare și
hidrocoloizi)
B. cuprinde materiale de amprentă aparținând unor clase
diferite de compuși (siliconi de adiție și hidrocoloizi)
C. permite realizarea unei amprente de situație
D. permite realizarea unei amprente într-un singur timp
E. cuprinde aparatura necesară unei prelucrări superioare în
vederea obținerii unei portamprente fidele
Despre hidrocoloizii reversibili sunt ACE 685

8. adevărate următoarele afirmații, cu
excepția:
A. au caracter hidrofob
B. sunt materiale termoplastice
reversibile
C. modelele trebuie turnate în primele
45 minute de la amprentare
D. au consistență constantă
E. tehnica este facilă și rapidă
Amprenta prin tehnica dublului BCDE 669
9. amestec:
A. este o amprentă globală bifazică
B. este o amprentă globală într-un
singur timp
C. poate utiliza și siliconi
D. utilizează elastomeri în consistențe
diferite
E. poate utiliza și hidrocoloizi
reversibili
Dezinfecția amprentelor prin imersie AD 677

10. prezintă următoarele caracteristici, cu
excepția:
A. este indicata tuturor materialelor
de amprentă
B. nu este indicată tuturor tipurilor de
materiale
C. nu presupune clătirea înainte de
dezinfecția propriu-zisă
D. înainte de această etapă este
necesară clatirea
E. pot să apară modificari
dimensionale în cazul depășirii
timpului de acțiune
Sistemul Hygoseal rezolvă AC 680

11. concomitent următoarele probleme:
A. etichetarea lingurilor de amprentă
B. protecția împotriva umidității
pentru amprentele din silicon
C. expedierea igienică
D. dezinfecția și curățirea
concomitentă a amprentelor
E. sigilarea ambalajelor de sterilizat
Igienizarea amprentelor prin pulverizare (sistemul Durr Hygojet) prezintă următoarele

12. avantaje:
A. prezintă un spectru larg de acțiune
B. se pot dezinfecta / curăța / usca 12 amprente în 12 min.
C. nu există riscul deformării amprentei
D. procedură adaptată în funcție de diferitele condiții (salivă, sânge)
E. este economic și eficient
58. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PUNTI DENTARE: INREGISTRAREA RELATIILOR MANDIBULO-CRANIENE
1. În metoda antropometrică Wright, de determinare a relaţiei centrice, reperul considerat a avea
valoare fixă, este:
a) distanţa interpupilară;
b) distanţa zygion-zygion;
c) subnazale-nazion;
d) subnazale-ofrion;
e) gnation-ofrion;
a) /
2. Corectarea înălţimii etajului inferior este absolut necesară:

a) în cazul uzurii exagerate a dinţilor restanţi;
b) la pacienţii vârstnici, chiar dacă spaţiul de inocluzie este uşor mărit;
c) dacă spaţiul de inocluzie fiziologică depăşeşte limita maximă admisă – 4 mm;
d) în cazul edentaţiilor întinse, dar cu stopuri ocluzale stabile;
e) când există overbite accentuat;
c) /
3. Precizaţi care din următoarele manevre nu poate fi considerată ca aparţinând metodelor simple de
determinare a relaţiei centrice:
a) reactivarea reflexelor vestigeale de poziţionare centrică;
b) inducerea homotropismului lingo-mandibular;
c) manevra Gysi;
d) tehnica Saadoun;
e) stimularea reflexului de ocluzie molară;
d) /
4. Circuitul Renshaw intervine în reglarea tonusului muscular prin:

a) efectul de inhibiţie recurentă;
b) limitarea frecvenţei impulsurilor motoneuronului α;
c) asigurarea unei frecvenţe constante a motoneuronului α;
d) toate răspunsurile de mai sus;
e) nici un răspuns corect;
d) /
5. Relaţia de postură este definită de Lejoyeux ca fiind:

a) poziţia mandibulei atunci când capul este orientat după planul de la Franckfurt, muşchii fiind în stare
de repaos aparent;
b) suma rapoartelor cranio-mandibulare când mandibula se află sub efectul echilibrului tonic antigravific
al musculaturii manducatoare;
c) poziţia habituală a mandibulei cu condilii aflaţi în poziţie neutră, neforţată în cavitatea glenoidă;
d) echilibru tonic al complexului muscular, de la care pleacă şi ajung toate mişcările mandibulei;
d) / pg. 691
6. Definiţia şcolii ieşene a relaţiei de postură este:
a) poziţia habituală atunci când pacientul este relaxat, în poziţie ortostatică, condilii fiind centraţi în
cavitatea glenoidă, în poziţie neforţată;
b) relaţia mandibulo-craniană stabilită cel mai frecvent atunci când pacientul se află în poziţia ortostatică
sau şezândă, într-o stare de relativă pasivitate;
c) acea poziţie a mandibulei obţinută prin contracţia echilibrată a muşchilor manducatori, care
determină corespondenţa planurilor mediane mandibulo-craniene, la o dimensiune verticală corectă cu
condilii centraţi în cavitatea glenoidă;
d) plasarea mandibulei în mod fiziologic faţă de baza craniului, ambii condili aflându-se în relaţii
corespunzătoare cu discul lor articular;
e) / pg.691
7. Stabiliţi care din următoarele afirmaţii este falsă:

a) în realizarea relaţiei de postură intervin ca şi elemente active propietăţile vâsco-elastice ale
complexului muşchi-tendon precum şi ale elementelor articulare şi periarticulare;
b) presiunea barică negativă este suficientă pentru a contracara greutatea mandibulei, chiar şi în cazul
pacienţilor cu edentaţii frontale;
c) factorii muscular şi nervos au rol major în determinarea relaţiei de postură;
d) spaţiul Donders are rol pasiv în realizarea posturii;
e) viciile de postură ale corpului induc modificări ale reperelor posturale;
b) / pg.692, 695
8. Precizaţi care din următoarele afirmaţii este adevărată:
a) impulsurile periferice joacă un rol secundar în reglarea tonusului muscular al muşchilor sistemului
oro-facial;
b) coincidenţa liniei mediene mandibulare cu planul medio-sagital al feţei reprezintă un reper al relaţiei
de postură;
c) mandibula se află în relaţie centrică numai în timpul deglutiţiei;
d) mandibula se află în relaţie centrică numai la sfârşitul ciclului masticator;
e) toate răspunsurile false;
e) / pg. 694, 695,
9. Alegeţi varianta corectă de răspuns în următoarele situaţii:

a) testul fonetic Silvermann poziţionează mandibula la o dimensiune verticală convenabilă,
b) la pacientul edentat total, verificarea reperului dentar nu este posibilă în cadrul determinării relaţiilor
cranio-mandibulare;
c) datorită hipotoniei musculare, la pacienţii vârsnici se acceptă o uşoară diminuare a clearence-ului
ocluzal;
d) metodele antropometrice cu repere preextracţionale sunt cele mai indicate în determinarea relaţiilor
cranio-mandibulare;
e) metoda de dinamică funcţională fonetică înregistrează spaţiul de inocluzie fiziologică folosind teste
fonetice;
a)
10. Metoda bio-feed-back-ului utilizată în determinarea dimensiunii verticale presupune:

a) inducerea relaxării musculare prin autosugestie;
b) obţinerea liniei izoelectrice prin autocontrol;
c) reglarea tonusului muscular prin „self control circuit”;
d) blocarea aferenţelor senzoriale proprioceptive;
e) reducerea frecvenţei de descărcare a motoneuronului γ prin stimularea hipotalamusului anterior;
b / pg.699
11. Determinarea spaţiului minim de articulare fonetică prin metoda Robinson utilizează cuvinte ce
conţin fonemele:
a) „esse”
b) „me”;
c) „fe”, „ve”, plasate la sfârşitul cuvintelor;
d) „fe”, „ve”, plasate la începutul cuvintelor,
e) „ema”;
c / pg. 699
12. Stabiliţi care din următoarele afirmaţii este corectă:

a) utilizarea metodelor amtropometrice este suficientă în determinarea dimensiunii verticale;
b) spaţiul funcţional ocluzal poate fi înregistrat numai prin metode fonetice;
c) utilizarea atât a metodelor antropometrice cât şi a celor fonetice în determinarea celor doi parametri
nu este obligatorie;
d) înregistrarea dimensiunii verticale cât şi a spaţiului funcţional ocluzal impune mai întâi aplicarea
metodelor antropometrice şi apoi a metodei posturale sau a celei fonetice;
e) nici o variantă corectă,
d / pg.700
13. Care din următoarele metode „funcţionale” de determinare a dimensiunii verticale se bazează pe
criteriul de confort:
a) restabilirea armoniei fizionomice;
b) decelarea momentului echilibrării tonicităţii musculare prin simţul tactil al bolnavului;
c) obţinerea închiderii fantei labiale fără efort;
d) metoda deglutiţiei;
e) metoda dinamometrului;
b / pg.700
14. Determinarea relaţiei centrice la pacienţii cu o instabilitate marcată a mandibulei necesită:

a) eliminarea hiperlaxităţii ligamentare;
b) corectarea uzurii osoase prin metode de augumentare a suportului osos;
c) „redescoperirea” reflexelor de poziţionare centrică,
d) protezare provizorie până la obţinerea echilibrului neuro-muscular;
e) verificarea înregistrării prin mai multe metode până când rezultatele coincid;
e / pg.701
15. Cauza derapajului bordurilor de ocluzie poate fi:

a) incongruenţa celor două suprafeţe;
b) existenţa unor contacte premature simetrice, opuse direcţiei de glisaj;
c) prezenţa unui contact prematur pe o hemiarcadă;
d) toate variantele de mai sus,
e) nici un răspuns corect,
d/
16. Contactele premature existente la nivelul bordurilor de ocluzie:
a) vor fi eliminate odată cu ramolirea cerii;
b) trebuie căutate totdeauna pe direcţia opusă glisării;
c) necesită reluarea tuturor înregistrărilor anterioare;
d) se datorează unui câmp protetic deficitar;
e) pot fi cauzate de insuficienta relaxare musculară în momentul înregistrării relaţiei centrice;
b / pg.701
17. Precizaţi care din următoarele metode sunt considerate facultative în determinarea relaţiei centrice:
a) manevra condiliană;
b) metoda Patterson;
c) extensia forţată a capului,
d) flexia controlată a capului;
e) manevra maseterină Gysi;
c / pg.702
18. Rolul centrocordul Optow constă în:

a) înregistrarea relaţiei de postură;
b) determinarea ocluziei terminale;
c) măsurarea dimensiunii verticale de ocluzie;
d) determinarea relaţiei centrice;
e) transferul relaţiilor cranio-mandibulare pe articulator;
d / pg.708
19. Glisarea mandibulei spre o poziţie excentrică atunci când pe traiectoria de închidere interferă un
obstacol, reprezintă principiul pe baza căruia funcţionează:
a) autoocluzorul Lende;
b) centrocordul Optow;
c) arcurile faciale;
d) stimulatorul Jenkelson;
e) sistemul N.O.R;
a / pg.708
20 În determinarea relaţiei centrice la pacientul edentat, o primă etapă constă în:

a) refacerea coincidenţei liniilor mediene mandibulară şi facială;
b) stabilirea nivelului şi a orientării planului de ocluzie;
c) refacerea clearence-ului ocluzal;
d) centrarea condililor în cavitatea glenoidă, în poziţie neforţată;
e) stabilizarea mandibulei în raport cu baza craniului;
b / pg.700
21. Metoda înscrierii grafice reprezintă, în cadrul tehnicilor de determinare a relaţiei centrice (RC):
a) o metodă complexă
b) o metodă complexă şi totodată funcţională;
c) o metodă simplă;
d) înregistrarea traiectoriei de mişcare mandibulară în mişcări de propulsie şi lateralitate dreapta-
stânga;
e) metoda pe care se bazează înregistrarea Lejoyeaux;
a, d, e /
22. Utilizarea memoriei ocluzale Lejoyeaux de înregistrare a relaţiei centrice (RC) presupune parcurgerea
următoarelor etape:
a) scurtarea machetei de ocluzie maxilare cu 2 mm., urmată de crearea unui şanţ retentivîn grosimea
acesteia;
b) fixarea a trei ace inscriptoare pe şablonul mandibular;
c) plasarea pe şablonul mandibular în trei puncte (2 laterale şi unul frontal) a câte unui platou acoperit
cu ceară de inlay;
d) fixarea corespunzătoar a trei ace inscriptoare pe şablonul maxilar;
e) introducerea şabloanelor în cavitatea orală şi determinarea corespondenţei dintre RC şi reflexul de
ocluzie molară atunci când vârful înscriitor corespunde cu vârful arcului gotic;
c, d, e, / pg.708
23. Planul de ocluzie este:

a) un plan virtual, stabilit aleatoriu între cele două arcade;
b) rezultatul succesiunii cuspizilor de sprijin şi de ghidaj;
c) format din cele două curbe de ocluzie sagitală;
d) plan imaginar ce trece pe marginea incizală a incisivilor mandibulari şi vârfurile cuspizilor disto-
palatinali maxilari;
e) un plan înclinat în zona premolar-molară;
c, d / pg.712
24. Factorii care induc stabilirea mai multor tipuri de ocluzie sunt:
a) tonusul muşchilor manducatori;
b) mobilitatea muşchilor manducatori;
c) aferenţele corticale din ariile 4-6 Brodmann;
d) mobilitatea articulaţiei temporo-mandibulare;
e) vârsta pacientului;
c, d, e./pg. 712
25. Precizaţi care sunt caracteristicile contactelor dento-dentare ideale:

a) să fie de tip cuspid-fosetă, cuspid-ambrazură, cuspid-cuspid,
b) să fie stabile, chiar dacă sunt reduse numeric;
c) localizate precis;
d) multiple, stabile, punctiforme;
e) în ocluzia habituală, contactele dento-dentare pot fi considerate ideale atât timp cât intercuspidarea
este maximă;
c, d / pg.713
26. Precizaţi care din următoarele enunţuri este corect:
a) suprafaţa totală a contactelor ocluzale este de 4 mm2
b) numărul total de contacte interarcadice trebuie să fie de aproximativ 100 pentru ca ocluzia să poată fi
considerată stabilă;
c) numărul total de contacte interarcadice trebuie să fie de minim 100 pentru ca ocluzia să poată fi
considerată stabilă;
d) într-o ocluzie ideală numărul de contacte dento-dentare este de 173;
e) într-o ocluzie ideală numărul de contacte dento-dentare este de 172,
a, c, e / pg 713
27. Care din următoarele teorii, aplicabilă în toate situaţiile clinice, reprezintă contribuţia şcolii ieşene:
a) teoria gnatologică;
b) teoria funcţionalistă;
c) teoria ocluziei miocentrice;
d) teoria ocluziei naturale
e) teoria sferei;
d/
28. Examinarea ocluziei terminale are un rol deosebit de important deoarece:

a) permite stabilirea point-centricului;
b) permite decelarea long-centricului;
c) pot fi detectate numai contactele premature nedeflective;
d) pot fi detectate contactele premature deflective şi nedeflective;
e) sunt puse în evidenţă contactele cu potenţial traumatogen ridicat;
d, e, /pg.714
29. Determinanţii dinamicii mandibulare sunt:

a) ariile ocluzale;
b) articulaţia temporomandibulară;
c) relaţiile cranio-mandibulare fundamentale;
d) relaţia de ocluzie;
e) armonia planului ocluzal;
a, e / pg. 714, 715
30 În cadrul existenţei unei malrelaţii mandibulo-craniene, compararea clearence-ului ocluzal existent cu

clarence-ul normal, se poate stabili:
a) necesitatea înălţării planului de ocluzie;
b) măsura în care există o abatere de la morfologia şi funcţia normală;
c) obligativitatea protezării provizorii;
d) temporizarea oricărui tratament protetic până la refacerea echilibrului muscular;
e) inducerea relaxării musculare prin miogimnastică, medicaşie sau inhibitori de ocluzie,
a, b / pg. 716
2012
1. Triplul antagonsim muscular reprezentat grafic prin schema lui Brodie, Ackermann și Lejoyeux
cuprinde umrătoarele grupe musculare:
A. prima grupă:mușchii cefei și mușchii manducatori
B. prima grupă : mușchii cefei și mușchii prevertebrali
C. a doua grupă de mușchi antagonici :mușchii manducatori
D.a treia grupă :muschii limbii și mușchii manducatori
E: a treia grupă : mușchii limbii
Răspuns corect: BCE, 692
2. Tonusul muscular se reglează prin următoarele mecanisme:

A. circuitul de reglare al neuronului intercalar Renshaw
B. aferențe corticale
C. aferențe subcorticale
D. aferențe periferice
Răspuns corect: E,693
3. Pentru inducerea relației de posturăeste necesară îndeplinirea următoarelor condiții:

A. atmosferă calmă placută, fără zgomote puternice
B. pacientul așezat în fotoliul dentar cu capul nesprijinit
C. utilizarea unor teste fonetice (Silverman, Robinson, Wild)
D. pacientul așezat în fotoliul dentar cu capul sprijinit în tetieră
Răspuns corect: ABC; 694
4. Determinarea relației centrice prin metode antropometrice cu repere preextracționale presupune

A. preluarea dimensiunii verticale a etajului inferior din perioada dentată din fișa bolnavului completată
în perioada dentată
B. radiografii cefalometrice preluate în peroada dentată
C. utilizarea fotografiilor înregistrate în perioada dentată
D. utilizarea proilometrului Sears
Răspuns corect: A,B,C, D, 697
5. Metodele antropometrice de evaluare a dimensiunii etajului inferior la pacientul edentat fără

repere preextracționale sunt:
A. metoda LeonardoDaVinci: N-Sn=SN-Gn
B. metoda LeonardoDaVinci modificată : N-Sn=SN-Gn
C. metoda LeonardoDaVinci modificată :Oph-Sn=SN-Gn
D. metoda Boianov modificată: distanța interpupilară=Gn- punctul situat la intrescția linei mediene cu
linia cutaneo mucoasă a roșului buzelor
E. metoda Willis: distanța dintre fanta labială- unghiul extern al ochiului- Sn-Gn
Răspuns corect: A,C,D,E,698
6. Cele trei grupe de cuspizi de sprijin sunt:
A. Cupizii vestibulari ai premolarilor și molarilor mandibulari
B. Cupizii vestibulari ai premolarilor și molarilor maxilari
C. Marginile incizale ale incisivilor și caninilor mandibulari
D. Cuspizii palatinali ai premolarilor și molarilor maxilari
E. Cuspizii palatinali ai premolarilor și molarilor mandibulari
Răspuns correct: BCD,710
7. Despre planul de ocluzie putem afirma că:

A. Este un plan real
B. Este un plan imaginar
C. Este un plan convențional care trece prin marginea incizală a incisivilor centrali mandibulari și
vârfurile cuspizilor disto-palatinaliai molarilor secunzi maxilari
D. Este un plan convențional care trece prin marginea incizală a incisivilor centrali maxilari și vârfurile
cuspizilor disto-palatinaliai molarilor secunzi maxilari
E. Nici una din cele de mai sus
Răspuns corect : BC,712
8. Următoarele afirmații despre ocluzia centrică sunt false :

A. Este ocluzia stabilită în relație centrică
B. Reprezintă reperul dentar al relației de postură
C. Reprezintă reperul dentar al relației centrice
D. Se poate induce prin metoda Willis
E. Se poate induce prin teste fonetice
Răspuns corect : BDE, 712
9. În ocluzie centrică :
A. arcada maxilară circumscrie arcada mandibulară
B. dinții maxilari se află într-o poziție distalizată față de cei mandibulari
C. dinții mandibulari se află într-o poziție distalizată față de cei maxilari
D. orice dinte exceptând incisivii centrali mandibulari și molarii de minte , vine în contact cu doi dinți
antagoniști
E. liniile mediene ale celor doua arcade dentare se află în același plan
Răspuns corect : ABDE,713
10. Reperele utilizate de către articulatorul NOR sunt :

A. planul maxilar care unește papila retroincisivă cu cele două zone retrotuberozitare
B. maxilarul- paralel cu linia bicomisurală
C. procesul alveolar mandibular- paralel cu cel maxilar
D. maxilarul- paralel cu linia bipupilară
Răspuns corect : ABD,718
11. Următoarele afirmații despre articulatorul SAM 2PX sunt false :
A. Este un articulator semi-adaptabil
B. poate fi dotat cu plăcuță incizală ajustabilă
C. vine însoțit de arcul facial AXIOQUICK
D. nu permite înregistrarea unghiului Benett
E. este un articulator adaptabil
Răspuns corect : DE,722
12. Utilizarea articulatorului SAM2PX presupune următoarele etape :

A. protejarea olivelor articulare
B. atașarea prin glisare sistemul de transfer la arcul facial
C. amprentarea dinților maxilari în ceara ramolită aplicată pe parte superioară a piesei orale
D. amprentarea dinților mandibulari în ceara ramolită aplicată pe parte superioară a piesei orale
Răspuns corect : ABC,726
59. EXAMENE CLINICE SI PARACLINICE IN EDENTATIA PARTIALA SI EDENTATIA TOTALA(10)

EDENTATIE PARTIAL REDUSA (pg. 32-83, 83-87, 88- 93)
1. Conform schemei lui Gonzales & Manns, poziţia retrudată a mandibulei în relaţia de postură poate fi
cauzată de:
a) perturbări ale elasticităţii musculare;
b) diminuarea spaţiului interdentar;
c) modificări ale funcţionalităţii musculare;
d) extensia coloanei vertebrale cu poziţionarea anterioară a mandibulei;
R: a, c, d / pg.35
2. Proiecţia sagitală a cinematicii mandibulare determină o suprafaţă poligonală rezultată prin

intersectarea unor repere a căror semnificaţie este:
a) poziţia posturală;
b) poziţia de relaţie centrică;
c) angrenajul invers lateral;
d) poziţia de intercuspidare maximă;
e) poziţia cap la cap;
R: a,b,d,e / pg.59
3. Înregistrarea grafică a relaţiei centrice se bazează pe analiza cinematică:

a) pe toate cele trei direcţii ale spaţiului;
b) pe distanţa parcursă din poziţia de intercuspidare maximă (IM) în cea de relaţie centrică (RC)
c) în plan sagital,
d) în plan orizontal;
e) pe distanţa corespunzătoare mişcării de rotaţie şi translaţie condiliană;
R: d / pg.59
4. Mişcarea Benett se caracterizează prin:

a) amplitudine variabilă funcţie de configuraţia cavităţii glenoide şi de laxitatea ligamentară a capsulei
de partea opusă deplasării;
b) amplitudine variabilă funcţie de configuraţia cavităţii glenoide şi de laxitatea ligamentară a capsulei
de aceeaşi parte cu deplasarea;
c) deplasarea se realizează pe o distanţă de maxim 3 mm;
d) mişcarea se produce în interiorul unui con cu generatoarea de 1 mm.;
e) condilul pivotant descrie o traiectorie de semicerc, parte a unui cerc imaginar cu raza de 20 mm,
R: b, c /pg.60
5. Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate:

a) condilul pivotant realizează doar o mişcare de rotaţie pură dacă de partea opusă există un contact
prematur deflectiv;
b) în mişcarea de deschidere condilul pivotant realizează iniţial o rotaţie pură, urmată de rotaţia către în
jos şi translaţia spre înainte;
c) condilul orbitant se roteşte şi translează înainte, în jos şi medial de partea lucrătoare;
d) „side shift” reprezintă o deplasare exprimată în grade, în timp ce „lateral side shift se masoara in mm.
e) peste 4 mm. deplasarea condilului pivotant îşi pierde semnificaţia clinică;
R. d, e / pg.60
6. Înclinarea pantelor cuspidiene ale restaurărilor prin punţi dentare diferă în funcţie de :
a) valoarea crescută a unghiului Benett
b) mişcarea Benett;
c) traiectoria mediană Marxkors;
d) distanţa intercondiliană;
e) tipul de malocluzie;
R: a, b, d / pg.61
7. Individualizarea ariilor ocluzale artificiale se va realiza cu respectarea următoarelor reguli:

a) concavitatea feţelor palatinale maxilare va fi cu atât mai accentuată cu cât unghiul şi mişcarea Benett
sunt mai ample;
b) relieful ocluzal şters se asociază cu valori ale unghiului Benett ce tind spre 300;
c) cu cât distanţa intercondiliană este mai mare, cu atât traiectoriile de latero- şi mediotruzie vor
delimita un unghi ocluzal mai mic;
d) între unghiul ocluzal, trasat de traiectoriile de latero- şi mediotruzie, şi distanţa intercondiliană, există
o relaţie de inversă proporţionalitate;
e) traiectoriile protruzive trebuie să aibă pe suprafaţa ocluzală o direcţie mezială la mandibulă, respectiv
distală la maxilar;
R: a, b, c, d / pg.61, 62
8. Mişcările mandibulei cu contact dento-dentar sunt materializate în plan orizontal prin:

a) traiectorii pro-, latero- şi mediotruzive;
b) direcţia distală la mandibulă respectiv, mezială la maxilar, a traiectoriilor ocluzale protruzive;
c) aspectul de „urme ale degetelor de pasăre”;
d) procedee pantografice;
e) trasee ce pot fi descrise prin analogie cu zborul unei păsări care, intră în cavitatea orală la nivelul
arcadei mandibulare şi iese pe la nivelul arcadei superioare;
R: a, b, c, e, / pg.62
9. Fixarea arcurilor faciale, în funcţie de tipul constructiv, se poate realiza:
a) la 1 cm de tragus, pe linia ce reprezintă planul Camper;
b) pretragian, la 10-13 mm., pe linia ce uneşte tragusul cu punctul infraorbital;
c) în conductele auditive externe,
d) cu punct de sprijin la nivelul nazionului ptr. cele fixate auricular;
e) la arcada maxilară prin furca ocluzală;
R: b, c, d, e / pg.64
10. În relaţia centrică, intercuspidarea maximă se caracterizează prin următorii parametri:

a) cheia de ocluzie Angle;
b) feţele distale ale ultimilor molari se află în acelaşi plan;
c) situarea orală a cuspizilo linguali în raport cu cei palatinali;
d) prezenţa unităţilor masticatorii;
e) liniile mediene ale arcadelor sunt situate în acelaşi plan dar, se admite şi o neconcordanţă de până la
2 mm.
R: a, b, c, d, / pg.52
11. Devierile laterale ale mandibulei au semnificaţie patologică numai dacă:

a) deplasarea apare la deschiderea largă a gurii, fiind rezultatul unei subluxaţii condiliene controlaterale;
b) se produce la începutul mişcării de deschidere, chiar dacă mandibula revene pe linia mediană la 3 cm.
înainte de deschiderea completă;
c) se însoţeşte de zgomote articulare;
d) sunt consecinţa miospasmului maseterin sau temporal,
e) se datorează contracţiei musculare unilaterale a pterigoidianului intern;
R: d, e, / pg.81
12. Originea intracapsulară a devierii liniei mediene, va determina întotdeauna deplasarea mandibulei:
a) spre partea articulaţiei afectate;
b) în funcţie de poziţia muşchiului implicat;
c) de partea diductorului spasmat;
d) opus articulaţiei afectate;
e) în propulsie, de aceeaşi parte cu leziunea;
R: a, e /pg. 81
13. Diagnosticul diferenţial al disfuncţiilor cranio-mandibulare cu origine artrogenă, respectiv miogenă,

se stabileşte în funcţie de:
a) evenimentul ce a dus la declanşarea disfuncţiei;
b) particularităţile de dinamică mandibulară fără contact dento-dentar;
c) blocajul anestezic;
d) rezultatele testelor clinice active şi pasive;
e) apariţia sensibilităţii dureroase articulare la exercitarea unei forţe normale;
R: a, c, e / pg.82
14. Evaluarea pacientului cu disfuncţie cranio-mandibulară impune obligativitatea examinării:

a) posturii generale a corpului;
b) posturii cervico-cefalice;
c) poziţiei ortostatice şi a mersului;
d) coloanei cervicale;
e) neurologice;
R: a, b, d, /83
15. Pentru a se încadra în limite normale, mobilitatea cranio-cervicală trebuie să îndeplinească

următoarele condiţii:
a) efectuarea mişcărilor de rotaţie nedureroase până în 450;
b) realizarea de extensii complete la o angulaţie de 600;
c) înclinarea laterală a capului să fie posibilă până la 400, inclusiv;
d) posibilitatea de flectare a capului în unghi de 450;
e) toate aceste mişcări să fie ample, nedureroase, neforţate;
R: b, c, d, / 83
16. Cauzele sindromului disfuncţional dureros cranio-mandibular pot fi:

a) afectarea segmentului cervical C2/C3
b) disfuncţia articulaţiei sterno-claviculare;
c) iradierea algiilor de la nivelul muşchilor trapezi;
d) durerea miofascială cantonată în sterno-cleido-mastoidieni;
e) mediastinite;
R: a, b, c, d, / pg.83
17. În cazul disfuncţiilor cranio-mandibulare, stabilirea unei corecte conduite terapeutice impune
practicianului:
a) cunoaşterea mecanismelor implicate în stabilirea posturii capului şi gâtului;
b) cunoaşterea rolului intervenţiei unor factori, (ereditatea, evoluţia, creşterea şi dezvoltarea, etc.)
asupra mobilităţii extremităţii cefalice;
c) să recunoască o eventuală extensie a coloanei cervicale, ştiut fiind importanţa acesteia în poziţionarea
anterioară a capului, element cauzal al disfuncţiilor miogene;
d) să fie apt în conducerea anamnezei astfel încât, să rezulte primele elemente necesare diferenţierii
disfuncţiei artrogene de cea miogenă;
e) să poată realiza un screening epidemiologic, ca o parte esenţială a examenului stomatologic de rutină;
R: a, b, c, d, / pg.35, 83
18. Examinarea clinică a muşchilor manducatori se realizează astfel:

a) prin palpare din aproape în aproape pentru a putea decela eventuale tumori;
b) pensare uşoară între police şi index;
c) palpare prin presiune uşoară, dar fermă
d) executarea unor mişcări circulare pe ţesuturile subiacente;
e) utilizarea degetului mediu şi arătătorului pe de o parte, şi a policelui pe de altă parte;
R: c, d, e, / pg. 85
19. Tehnica manipulării funcţionale se referă la evaluarea muşchilor:
a) fasciculul posterior al temporalului;
b) cefei, limbii şi prevertebrali;
c) numai a pterigoidienilor laterali;
d) numai a pterigoidienilor mediali;
e) atât a pterigoidienilor laterali cât şi a celor mediali;
R: e / pg.85
20. Stabiliţi care din următoarele afirmaţii sunt false:

a) crepitaţiile se ascultă la pacienţii cu osteoporoză;
b) gnatosoniile reprezintă zgomotul produs de contactul interarcadic în momentul deglutiţiei;
c) separarea crepitaţiilor de cracmente se poate realiza doar prin folosirea stetoscopului fără
membrană;
d) gnatosoniile sunt patognomonice pentru patologia articulară;
R: a, b, c, d, / pg. 87
21. Metoda CADIAS (SLAVICEK) este un examen complementar de tipul:

a) ultrasonografiei;
b) rezonanţei magnetice nucleare;
c) frecvenţei tripolare;
d) teleradiografiei de profil;
e) radiografiei de ATM;
R: d / pg.88
22. Care din următoarele examene paraclinice reprezintă investigaţia cu cea mai mare popularitate în
gnatoprotetică:
a) electromiografia;
b) pantomografia;
c) mandibulokineziografia;
d) ultrasonografia;
e) cineradiografia;
R: a / pg.88
23. Axiografia computerizată Cadiax (Slavicek) prezintă următoarele avantaje:

a) posibilitatea examinării celei de a patra dimensiuni, prin citirea curbelor de timp;
b) mişcarea în jurul axei balama se poate înregistra concomitent cu deplasarea transversală a condilului;
c) poate fi utilizată în combinaţie cu radiografiile de profil, folosind programul CADIAS;
d) împreună cu programul CADIWAX este utilizată în realizarea tehnică a restaurărilor protetice;
e) permite analiza cinematicii musculare manducatoare;
R: a, b, c, d, / pg.90
24. Avantajele electromiografiei sunt:

a) metodologie de examinare cu o standardizare riguroasă;
b) aparatura necesară nu ridică probleme deosebite prin complexitatea sa, fiind relativ uşor accesibilă;
c) oferă informaţii utile privind funcţionalitatea şi disfuncţionalitatea sistemului neuromuscular
masticator;
d) nu depinde de condiţiile anatomo-fiziologice ale musculaturii extremităţii cefalice;
e) singura modalitate cunoscută de obiectivizare a activităţii neuromusculare masticatorii;
R: c, e, pg. 91, 92
25. Procedeul Kleinerock reprezintă:

a) o metodă de investigare paraclinică a articulaţiei temporo-mandibulare;
b) o tehnică pantografică;
c) un procedeu de înregistrare a cinematicii mandibulare;
d) înregistrarea mişcărilor funcţionale;
e) modalitatea prin care sunt redate tridimensional excursiile condiliene;
R: c / pg90
26. Analiza cinematicii mandibulare poate fi realizată prin unul din următoarele procedee:
a) axiografie;
b) pantografie;
c) kineziomandibulografie;
d) procedeul Kleinerock;
e) tehnica CADIAS;
R: d / pg.90
27. Utilitatea analizei pe teleradiografia de profil în reabilitările orale complexe rezidă din:
a) reevaluarea dimensiunii verticale a etajului inferior;
b) prefigurarea planului de ocluzie;
c) repoziţionarea cranio-mandibulară;
d) rolul decisiv în conceperea unor tratamente ortodontice;
e) reevaluarea dimensiunii verticale de ocluzie;
R: b, e, / pg.88
28. În cadrul examinărilor paraclinice ale disfuncţiei cranio-mandibulare, rezonanţa magnetică nucleară
este recomandată pentru:
a) investigarea tumorilor osoase;
b) diagnosticarea afecţiunilor intracapsulare cranio-mandibulare;
c) localizarea dismorfiei meniscului articular; d)
identificarea unor leziuni degenerative ale ţesuturilor articulare;
e) examinarea cinematică a ATM, în varianta video;
R: b, c, d, e / pg.88
29. Ultrasonografia reprezintă o modalitate paraclinică de investigare a sistemului craniofacial utilă:

a) în diagnosticarea unor tumori maligne sau benigne,
b) decelarea zgomotelor articulare;
c) în evaluarea masei musculare în contracţie izometrică din intercuspidare;
d) în investigarea hipertrofiilor şi asimetriilor faciale parotido-maseterine
e) în diagnosticarea unor procese inflamatorii;
R: a, c, d, e / pg.88, 89
30. Modelarea diagnostică în ceară are drept scop:

a) prefigurarea etapelor terapeutice în acord cu obiectivele funcţionale;
b) stabilirea corecţiilor cosmeto – estetice,
c) stabilirea unui diagnostic complet şi complex;
d) asigurarea reuşitei estetice prin corelaţia a doi factori: formă şi culoare;
e) vizualizarea corecţiilor necesare obţinerii unui plan de ocluzie armonios,
R:a, b, c / pg.89

Grile Licenta

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile Licenta

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

51. OCLUZIA DENTARĂ (pg.

2. Teoria lui Monson:

4. Articulatoarele utilizează ca referință:

5. Conceptul de stabilitate ocluzală implică intricarea următorilor factori:

6. Elementele de morfologie dentară cu rol de sprijin al ocluziei sunt:

7. În cadrul rapoartelor normale de ocluzie corespondențele de angrenare ale acestor elemente

8. Rolurile cuspizilor vestibulari maxilari și cei linguali mandibulari sunt:

9. Următoarele afirmații sunt adevărate:

10. Concepţia "freedom în centric" presupune:

11. Concepția gnatologică presupune:

12. Asemănările dintre concepțiile ocluzologice "freedom în centric" și gnatologic sunt:

13. Mijloacele specifice medicinei dentare neuromusculare sunt:

14. După Korber, ocluzia funcțională este caracterizată de următorii factori:

15. Următoarele afirmații sunt valabile pentru articulația temporo-mandibulară:

16. Rolurile meniscului articular sunt:

17.Ligamentele articulației temporo-mandibulare sunt următoarele, cu excepția:

18. Inducerea clinică a relației de postură se obține prin:

19. Factorii loco-regionali ce influențează poziția de postură a mandibulei sunt:

20. Reperele relației centrice sunt:

22. În cadrul metodei Ramfjord de determinare a relației centrice:

23. Despre triunghiul lui Spirgi se poate afirma:

24. Conform clasificării gnatologice a relațiilor ocluzale statice, după Dawson:

28. În cadrul rapoartelor ocluzale interarcadice, sunt normale următoarele rapoarte:

29. Triunghiul lui Spirgi:

30. Muşchii responsabili cu dinamica mandibulară sunt:

Facilitarea inducerii clinice a relației de postură nu se obține

Reperele relației de postură sunt:

Următoarele afirmații sunt adevărate:

Triunghiul lui Spirgi nu este ABDE

AC Conform clasificării gnatologice a relațiilor

D. Tip II = Intercuspidarea maximă în armonie cu o "postură

Despre corelația dintre morfologia

C În cadrul analizei cinematicii

10.În cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan frontal, în

D. poziția cap la cap

ABCD Sistemul NOR

52. SINDROMUL ALGODISFUNCȚIONAL AL ATM

3. Limitarea deschderii gurii ca efect al disuncției articulare :

7. Testele statice (solicitarea articulației):

8. Testele funcționale pasive:

9. Coloana cervicală influențează poziția și mobilitatea mandibulei astfel:

10. Examinarea clinică a musculaturii mobilizatoare a mandibulei și a celei cervicale:

12.Axiografia computerizată- metoda CADIAX

14. Principiile generale ale terapiei neuro-musculare cuprind :

15. Obiectivele terapiei educaționale a sindromului disfuncțional cranio-mandibular sunt:

16. Programul de modificare a obiceiurilor maladaptative implicate în sindromul disfuncțional cranio-

17. Terapia medicametoasă urmărește ameliorarea simptomelor sindromului disfuncțional cranio-

18. Terapia fizică a disfuncției cranio-mandibulare realizează:

19. Scopul dispozitivelor interocluzale este reprezentat de :

20. Dispozitivele interocluzale pot fi :

22. Gutirele de miorelaxare:

23.Gutierele de repoziționare mandibulară

24.Gutirele de repoziționare mandibulară se adresează doar cazurilor bine selecționate, după

25. Terapia ocluzală a sindromului disfuncțional cranio-mandibular :

26. Ajustarea ocluzală terapeutică va fi luată în considerație în următoarele circumstanțe:

28. Bruxismul se poate clasifica în:

29. Uzura dentară generalizată din bruxism generează următoarele modificări:

30. Terapia bruxismului implică parcurgerea următoarelor etape (Brocard):

Limitarea deschiderii gurii ca efect