Referat

Disciplina:Istoria culturii
Tema: Egiptul antic

Egiptul Antic ne-a fascinat pe toti. Toata lumea a auzit de Tutankamon sau de Ramses. In
interiorul unor morminte au fost descoperite comori valoroase, care astazi ar valora multi
bani. Egiptologii descopera in fiecare an noi izvoare istorice despre civilizatia care a fascinat
lumea. Multe dintre lucrurile surprinzatoare despre Egiptul Antic sunt mai putin cunoscute,
astfel ca in continuarea articolului va prezentam o serie de curiozitati despre aceasta
civilizatie.

1.Vechii egipteni sunt inventatorii calendarului. Descoperirea unei tablete i-a facut pe
cercetatori sa creada ca egiptenii cunosteau ca anul are 365 de zile.
2.Nu se stie din ce motiv nasul Sfinxului este retezat.
3. Atunci cand un corp era mumificat, i se scoteau aproape toate organele
4. Ca mustele sa nu se aseze pe el, Pepi II tinea langa el cativa sclavi dezbracati a caror
corpuri erau unse cu miere pentru a atrage mustele.
5. Perucile erau accesoriu foarte important pentru egipteni. Acest accesoriu era purtat de catre
cei bogati. Cei saraci purtau parul lung pe spate. Pana la 12 ani baietii egipteni aveau parul
ras.
6. Egiptenii au inventat primele teste de sarcina. Principiul de testare este asemanator ca cel
din zilele noastre. Cercetari facute in anii ’60 au concluzionat ca metoda egipteana are un
succes de 70%.
7, Femeile din egiptul antic aveau egalitate economica si legala cu barbatii. Insa din punct de
vedere social nu erau egale cu barbatii.
8. Ramses al II-lea avea 8 sotii oficiale si peste 100 de concubine. A murit in anul 1212 i. hr.
la varsta de 90 de ani
9. In Egiptul Antic, exista obiceiul ca preotii sa isi smulga toate firele de par de pe trup, iar
genele si sprancenele nu faceau nici ele exceptie.
10. In urma cu 3000 de ani, multi dintre egipteni mureau inainte sa atinga varsta de 30 de ani.
11. Vechii egiptenii obisnuiau sa doarma pe perne de piatra.
12. Atunci cand jeleau moartea unei pisici, locuitorii Egiptului Antic isi radeau sprancenele.
19. O mumie egipteaza se afla la bordul Titanicului, atunci cand acesta s-a scufundat in anul
1912.
20. A fost descoperit un manuscris vechi egiptean in care este relatata o parte din viata lui
Iisus. Nici pana astazi nu se stie de catre cine a fost scris si in ce perioada.
21. Excrementele de crocodil erau folosite in amestec cu noroi si miere de catre femeile
egiptene inaintea actului sexual ca spermicid. Aciditatea acestui amestec avand rezultate
foarte bune.

22. Piramida din Gizeh are in interior o temperatura constanta de 20 grade Celsius, in
conditiile in care in exteriorul ei temperaturile pot ajunge si la 50 de grade.
23. 99% din populatia Egiptului Antic nu stia sa scrie si sa citeasca.
24. Egiptenii sunt una dintre primele populatii care au avut medici.
25. Daca ii faceai vreun rau unei pisici, erai condamnat la moarte.

Vechii egipteni au inventat antibioticele

Aproximativ cu 1500 de ani mai înainte ca lumea modernă să descopere tetraciclina, nord-
africanii o fermentau şi o consumau, probabil cea mai mare parte a vieţii lor, potrivit analizei
chimice a oaselor oamenilor care au trăit de-a lungul Nilului.
Vechile rămăşiţe au fost recuperate în apropiere de graniţa egiptean-sudaneză, unde speciile
de bacterii producătoare de tetraciclină populează solul.
Această regiune din nord-estul Africii a fost odată cunoscută ca Nubia.
Practica fabricării berii a fost foarte răspândită în regiune, inclusiv în Egiptul Antic la nord,
iar cercetătorii cred că nubienii fermentau cerealele lor cu Streptomicinele sau alte specii
înrudite cu acestea, pentru a fabrica o bere densă- acrie cu tetraciclină.
Şi toată lumea de la vârsta de aproximativ 2 ani şi mai învârstă o consumau.
Cu mult înainte de descoperirea penicilinei de Alexander Fleming, egiptenii antici foloseau
mucegaiul şi alte plante pentru a trata infecţiile.
Cu toate acestea, ei nu au putut identifica sau izola componenta activă din mucegai.

Poliţia în Egiptul Antic

Curiozităţi Egiptul antic - Poliţia

Ce priveşte perioada timpurie, se ştie foarte puţin despre faptul dacă existau oameni a căror
datorie era asigurarea siguranţei cetăţenilor şi bunurilor acestora.

Se pare că o forţă de poliţie bine organizată, cum o cunoaştem noi astăzi, nu a existat.
Dar, au existat uşieri care controlau traficul de la porţi şi uşi, fie de la intrările din temple şi
porţile cetăţilor, fie la uşile întreprinderilor.
Au existat gărzi care supravegheau ordinea în pieţi, iar când prindeau hoţii, în rare cazuri, o
făceau cu ajutorul unor maimuţe instruite.
Aceşti agenţi de pază şi veghetori timpurii, cel mai probabil, se utilizau pentru necesităţile
locale legate de securitate şi posibil că erau angajaţi de către persoane fizice şi instituţii locale.
Dar, de asemenea, au existat organizaţii de scară largă, cu titlul care se traduce ca,
Supraveghetor al Sutelor, fapt cunoscut din scrierile din sarcofagul Qeri.
Ele inţial par a fi fost forţe de pază privată a marilor proprietari.
În timpul Regatului Mijlociu ei au devenit funcţionari regali.
Una dintre sarcinile lor consta în ajutarea colectării impozitelor şi pedepsirea neplătitorilor.

Drepturi egale pentru femei şi bărbaţi

Dacă credeţi că egalarea femeilor în drepturi cu bărbaţii este o realizare relativ recentă, atunci
greşiţi.
Ca o excepţie1 de la cele mai multe societăţi antice, femeile egiptene au căpătat egalitatea în
drepturi cu bărbaţii egipteni.
Ele s-au bucurat de aceleaşi drepturi legale şi economice, cel puţin în teorie, iar acest concept
poate fi găsit în arta şi manuscrisele egiptene.
Inegalitatea în drepturile legale ale oamenilor s-au bazat pe diferenţa de clasă socială, nu de
sex.
Este interesant faptul că, atunci când grecii au cucerit Egiptul, în anul 332 î.Hr., femeile
egiptene aveau mai multe drepturi şi privilegii decât femeile din Grecia.
Pentru a putea înţelege atitudinea lor relativ fără prejudecăţi, ceea ce priveşte egalitatea
sexuală, este important să realizăm că egiptenii au văzut universul lor ca o dualitate completă
de sex masculin şi femenin.

Regatul Nou

În timpul domniei lui Ahmosis I, primul faraon din dinastia XVIII, conducătorii Tebei au
reuşit să îi alunge pe hicsoşi şi să extindă dominaţia Egiptului până la graniţa Siriei. Urmaşul
lui Ahmosis, Tutmes I (cca 1525-cca 1512 î.Hr.) a cucerit toată Nubia şi a integrat-o în
Imperiul Egiptean.

Fiica lui Tutmosis, Hatşepsut (1503-1482 î.Hr.) s-a căsătorit cu fratele ei vitreg, Tutmes II.
După moartea acestuia, ea a preluat puterea, iniţial ca regent pentru nepotul ei, Tutmes III. În
cele din urmă, ea şi-a asumat titlul de faraon şi a adus o perioadă de pace şi prosperitate
pentru ţară. Au fost organizate expediţii comerciale de amploare, cum ar fi cele din ţinutul
Punt (Eritreea şi Somalia de astăzi). La fel ca şi alţi faraoni, Hatşepsut a poruncit să i se ridice
un splendid templu funerar, unul dintre cele mai importante edificii de acest gen.

După moartea ei, Tutmes III (1504-1450 î.Hr.) a şters orice menţiune a mătuşii şi mamei sale
vitrege. În timpul domniei lui, Regatul Nou a atins dimensiunile sale maxime, întinzându-se
de la Eufrat în nord, până la Sudanul de astăzi în sud. Pentru a împiedica ascensiunea hitiţilor,
faraonii au încheiat alianţe succesive cu Regatul Mitanni. Politica alianţelor a fost dublată de
căsătoriile dinastice. Amenhotep III (1417-1379 î.Hr.) s-a căsătorit atât cu regina egipteană
Tiy, cât şi cu două prinţese Mitanni.

Domnia lui Amenhotep III s-a remarcat prin edificiile construite şi prin stilul arhitectural.
Lunga perioadă în care a condus Egiptul a marcat de asemenea declinul treptat al celei de-a
optsprezecea dinastii, accelerat ulterior de politica religioasă a fiului acestuia, Amenhotep IV
(Akhenaton).

Venerarea discului solar, Aton, era deja un lucru comun la curtea faraonului Amenhotep III.
Noul faraon, Amenhotep IV (1379 – 1362 î.Hr.), a interzis însă toate celelalte culte. El şi-a
luat numele de Akhenaton („cel care îl slujeşte pe Aton“) şi a înfiinţat o nouă capitală,
Akhetnaton, pe câmpiile din centrul Egiptului, la Tell el-Amarna. Procedând astfel, el i-a
privat pe preoţii lui Amon-Ra din Teba de puterea lor. În timpul lui Akhenaton, a apărut un
stil artistic nou, mai naturalist. În al doisprezecelea an al domniei acestuia entuziasmul său
pentru reforma a început să scadă. Nefertiti, care fusese până atunci egala sa şi „suprema
soţie regală“, a dispărut, fiind înlocuită de prinţesa Mitanni Kiya. Această schimbare putea fi
cauzată de ameninţarea crescândă din partea hitiţilor, care a deterrninat Egiptul şi Regatul
Mitanni să se alieze.

La puţin timp după moartea lui Akhenaton, vechile culte au fost reinstaurate. S-a încercat de
asemenea eradicarea amintirii „regelui eretic“.

Ambii faraoni care i-au urmat s-au căsătorit cu fiicele lui Akhenaton şi Nefertiti pentru a
asigura continuitatea dinastiei. Al doilea faraon, tânărul Tutankhaton, şi-a schimbat numele în
Tutankhamon în încercarea unei reveniri la vechea ordine. Nu a avut însă realizări
semnificative pe plan politic. Din cauza conflictelor permanente cu hitiţii, puterea generalilor
de armată a crescut constant. După moartea sa, aceştia au uzurpat tronul. Unul dintre ei,
Ramses I a înfiinţat o dinastie în jurul anului 1320 î.Hr.