Sunteți pe pagina 1din 6

Lp.2.

Industria medicamentelor și biotehnologii farmaceutice

LP 2. DIVIZAREA

In industria medicamentului intensitatea multor procese depinde de marimea suprafeţei


materialelor solide prelucrate. Viteza de reacţie creste odata cu creşterea suprafeţei de contact
dintre reactanti. Aducerea materialelor solide intr-o stare de divizare corespunzătoare are
implicaţii si asupra calitatii produselor finite.

Raportul dintre diametrul D al bucăţilor mari inainte de divizare si diametrul d al celor


mai mici rezultate prin divizare se numeşte grad de divizare sau grad de maruntire.

N = D/d

DEFINIŢIE: Divizarea sau sfaramarea este operaţia de maruntire a materialelor


solide, pana la anumite dimensiuni. Principiul teoretic al divizării consta in învingerea
coeziunii particulelor care formeaza corpul solid si crearea unor suprafeţe noi.

Sfaramarea poate fi efectuata prin mai multe procedee, dupa natura forţelor cu care se
invinge coeziunea:

a) prin strivire sau sfaramare;


b) prin lovire;
c) prin frecare;
d) prin despicare.

sfărâmare lovire frecare despicare

Fig. 1. Forțe de învingere a coeziunii particulelor

1
Lp.2. Industria medicamentelor și biotehnologii farmaceutice

Dupa marimea particulelor rezultate prin sfaramare sau maruntire, aceasta poate fi de mai
multe feluri:

 Maruntirea grosiera, cand materialul solid este adus la o stare de divizare in care
bucăţile rezultate au un diametru intre 1300-200mm;
 Maruntirea mijlocie permite obţinerea unor fragment cu diametrul cuprins intre 250-
50mm;
 Divizarea măruntă conduce la obţinerea unor fragmente cu diametrul cuprins intre
50- 20nm;
 Divizarea fina sau macinarea permite obţinerea unor fragmente cu diametrul cuprins
intre 25-3nm;
 Divizarea extrafina sau coloidala are ca rezultat obţinerea unor particule cu
diametrul sub 0,175mm.

La scara industriala divizarea se realizeaza cu ajutorul concasoarelor si morilor.

Concasoarele sunt folosite pentru divizarea grosiera, mijlocie si măruntă a materialelor


dure si semidure (dimensiuni ale particulelor pana la 5-20mm). Pentru divizarea fina si
extrafina (coloidala) se folosesc morile.

Concasorul conic sau girator

Este alcatuit din doua trunchiuri de con: unul exterior, mai mare, fix,cu baza mica in
jos (1), unul interior mai mic, mobil, cu baza mica in sus (2), care este fixat pe un arbore (3)
care il actioneaza. Conul interior are o mişcare giratorie care il apropie si ii indeparteaza
succesiv de conul exterior. La departarea de conul exterior, materialul de maruntit cade intre
conuri, in timp ce in partea diametral opusa materialul este sfaramat; in jumatatea urmatoarea
de cursa, materialul intrat intre conuri este strivit, iar materialul ce fusese sfaramat cade prin
deschiderea dintre conuri, locul sau fiind luat de alt material de maruntit.

2
Lp.2. Industria medicamentelor și biotehnologii farmaceutice

Fig. 2. Concasor girator Fig. 3. Mișcarea conului la concasorul


girator

Concasorul cu cilindri

Este constituit din doi cilindri 1 care se rotesc in sens contrar, cu viteze egale sau
diferite. Materialul de maruntit se introduce pe la partea superioara. Ajuns intre cei doi
cilindri care se invart in sens contrar, materialul este maruntit prin frecare. Marimea
particulelor maruntite depinde de distanta dintre cilindri, care este reglabila.

3
Lp.2. Industria medicamentelor și biotehnologii farmaceutice

Fig. 4. Concasor cu cilindri

Moara cu ciocane

Este alcatuita dintr-un corp de forma cilindrica 1. La partea superioara are o gura de
alimentare 2. Rotorul este format din arborele 3 si din braţe in forma de cruce, care au la
capete ciocane 4. In timpul invartirii arborelui, ciocanele iau o poziţie radiala. Materialul de
maruntit se izbeşte de ciocane si de pereţii concasorului. Prin aceste duble mişcări de izbire
rezulta sfaramarea materialului de maruntit.

4
Lp.2. Industria medicamentelor și biotehnologii farmaceutice

Fig. 5. Moara cu ciocane

Moara cu bile

Este formata dintr-un corp cilindirc 1, in care se rotesc bilele 2 impreuna cu materialul
de macinat. Materialul este maruntit prin lovirea de bile si de pereţii morii.

Fig. 6. Moara cu bile

Moara coloidala

Morile coloidale cu macinare pe cale umeda pot fi de doua feluri, in funcţie de modul
lor de acţiune: mori coloidale care actioneaza prin frecare si mori coloidale care actioneaza
prin soc.

Acest ultim tip de moara este alcatuit dintr-un corp cilindric 1, in care se roteşte cu
viteza foarte mare disculp care are pe ambele parti laterale inele speciale concentrice 3, care
se rotesc intre degetele şicane 4, fixate pe pereţii carcasei. Materialul de macinat este introdus
in spaţiul de divizare ca suspensie lichida prin racordul 5 si iese macinat prin racordul 6. Dupa
macinare, materialul se colecteaza intr-un rezervor. Viteza suspensiei la intrarea in moara
trebuie sa fie mica (sub 0,7 m/s), iar viteza discului 2 foarte mare (aproximativ 150m/s) pentru
a se putea realiza şocuri foarte mari, identice cu loviturile de ciocan.

5
Lp.2. Industria medicamentelor și biotehnologii farmaceutice

Fig. 7. Moara coloidală