Sunteți pe pagina 1din 10
= tn ae HIDROTEHNICA =< VOI.G1 eocccccseesecceceeceseees 2016 Cc uprins CONSTRUCTII HIDROTEHNICE Aplicarea retelelor neuronale in prelucrarea datelor din monitorizarea barajului cu contraforti Stramto: Calin Bohus vind efectele ploilor asupra constructiilor hidrotehnice de retentie sia reliefului Mircea Pecingine, Ana - Maria Neacsu HIDRAULICA Analiza sistemului de drenaj al bazinelor de ape mari din cadrul SEAU Glina Dan Stematiu, Daniel - Andrei Gaftoi ALIMENTARI CU APA SI CANALIZARI Unele consideratii cu privire la modificarile calitative care au loc in retelele hidroedilitare determinate de reducerea debitelor de api vehiculate pe vetrele centrelor populate Ton Mirel, Adrian Carabe}, Constantin Florescu, Constantin Stiniloiu, Alina Girbaciu, Corneliu Podoleanu, Florin Batea .. 16 MANIFESTARI TEHNICO - STIINTIFICE Simpozionul National de Informatica, Automatizari si Telecomunicatii in Energetic - SIE 2016 Irinel Daniela lacob- SEMNAL BRIGAID - Un proiect de cercetare finanfat prin programul european HORIZON 2020. Ioan Biea, Sorin Randasu, Dan Constantin ........60sceeseeeeeesseeeeeseseed 43 HIDRAULICA Leone ANALIZA SISTEMULUI DE DRENAJ AL BAZINELOR DE APE MARI DIN CADRUL SEAU GLINA Prof-univ.dr.ing. Dan Stematiu Universitatea Tohnic de Constructil Bucurest! Asistuniv.dr.ing. Daniel - Andrei Gaftoi Universitatea Tehnic& de Construct! Bucuregt! REZUMAT;) Prezentul articol a rezultat ca urmare a unui studiv realizat de cétre Departamentul de Inginerie Hidrotehnic& din cadrul UTOB pentru S.C. Apa Nova Bucuresti S.A, studlu in care 2 {ost analizatsistemul actual de drenaj aferent bazinelor de ape mari de la Stata de Epurare ‘Ape Uzate Glina (SEAU Glina), in cadrul articolulu, in prima sa parte, se arata in detaliu ‘situatia actualé, iar Wuerarea continu cu prezentarea analizelor de infitrati realizate, cu interpretarea rezultatelor obtinute. De asemenea, s-a propus si s-a analizat 0 noua solutie de romediere a situatie’ prezente. Analizele de inftati au fost realizate cu ajutorul a dova ‘modele matematice — unul 30 sialtul2D in plan vertical -utiizand metoda elementelor finite, jar interpretarea rezuitatelor obtinute 2 constat in determinarea fortei de presiune care ‘actioneaza asupra structurii bazinelor de ape mari si calcularea factorului de stabitate la pute. in cadrul analizelor s-au avut in vedere toate ipotezele posibile privind regimul de exploatare si nivelul apei in raul Dambovia. ABSTRACT: The paper is a result of a study realized by Hydraulic Engineering Department from TUCEB. for $.C. Apa Nova Bucharest S.A. in which the actual drainage system for WWTP Glina Storm Basins was analyzed. The paper presents, in its first par, the drainage system current situation, and, in the second part, the realized seepage analyses and the results interpretation. Also a new solution for improving and correcting the current situation was proposed and analyzed. The seepage analyses were realized by using two mathematical models - SD and 2D in vertical plane model using finite element method. The result interpretation consisted in the determination of the uplift force which acts on the storm basins ‘structure and also the safety factor due to floating. All possible hypotheses on the operating mode and Dambovita River water lovel have been considered, Cuvinte cheie: infiltratil, sistem de drenaj, metoda elementelor finite, simulare numerica 1. Introducere lor la plutire este necesar’i mentinerea cobor in cadrul Statiei de Epurare Ape Uzate Glina a panzei freatice prin pompare din puturile de (SEAU Glina) exist opt bazine de stocare a depresionare realizate cu prilejul lucrarilor de apelor pluviale in exces, denumite si storm © structie a bazinelor. bazine. Acestea au fost executate in sapatura in decursul exploatirii s-au produs frecvente incidente constind din innisiparea puturilor, surparea terenului din vecin‘itatea unor puturi ‘cu scoaterea din uz prin deformarea sau chiar forfe- carea coloanei filtrante si sciderea randamen- telor la pompare. De mentionat ci puturile, desi conectate in aceeasi refea perimetrala, au Referent siti funetionat independent. Profiunivadring. Virgil Petrescu in articolul de f deschis’, la uscat, cu coborirea panzei freatice printr-un sistem de puturi de epuisment, ‘echipate individual. Din cele opt bazine, numai dou sunt in functiune, celelalte sase find de regult goale, iar pentru a se asigura stabilitatea ‘unt prezentate rezultate 22 HipRoTeHMica, 61(2016), 4-5 ale unui studiu realizat in cadrul Departa- mentului de Inginerie Hidrotehnicd din UTCB pentru SC Apa Nova Bucuresti SA, in care s-a analizat eficienta sistemului actual de drenaj si S-a propus solutie alternativa mai fiabili si eficient& energetic Solutia consti in realizarea unui dren perimetral cu descarcare gravita- tional in doua cimine de colectare si evacuarea apelor cu instalatii de pompare. in cadrul analizei s-a avut in vedere si o eventual descarcare gravitationala cdtre raul Dambovita, dar acest lucru este imposibil, trucat nivelul raului Dambovita este deasupra nivelului necesar a fi asigurat prin drenajul perimetral. 2. Descrierea situatiei actuale Amplasarea celor opt bazine destinate apelor pluviale in exces (storm bazine), din cadrul Statiei de Epurare Ape Uzate Glina este redati in figura 1. cirea 111,50 x 170,60 m. Debitul proiectat pentru functionarea ca bazine de stocare si tratare a apelor pluviale este de 20 m’s, incdrcarea de suprafati de 4,7 mi((h.m) si durata de retentie de 0,84 h. in vecinatatea de nord a bazinelor, paralel cu acestea, la circa 30 m, se afli structura casetei - o galerie tripli de 14,90 x 3,00 m, care, dupa statia de pompare aferenti storm bazi- nelor, devine o galerie dubli Storm bazinele au fost realizate in s. deschisi, cu pante relativ line, La executie s- coborat nivelul panzei freatice cu ajutorul unui sistem de drenaj realizat prin 26 de foraje (® 350) echipate cu. pompe submersibile cu functionare individual. Acest sistem a fost pistrat operational si dupa executia Iucrarilor, deoarece calculele de dimensionare au aritat ci structura nu are asigurati stabititatea la plutire, fn situatia in care bazinele sunt goale, Piri o cobordte a nivelului freatic pind la cota Ponies Fig. 1. Vedere satelitara a zonei storm bazinelor In prezent, doar doud dintre aceste bazine sunt utiizate, ca decantoare primare, urmand ca, dupa finalizarea lucrarilor de extindere a capacitatii de tratare biologic’ a SEAU Glina, toate bazinele si indeplineasc& cu adevarat rolul pentru care au fost realizate. Bazinele, de form rectangular’, au dimensiunile de 98,65 m Jungime, 20,00 m Litime si 3,90 m adancime medie, cu un volum total de 60.160 m’ si acoperi o suprafatai de 15.440 m’. Cota radierului bazinelor variaz’i, pe directia N-S, intre 46,35 mdM si 48,90 mdM. Dimensiunea total a amplasamentului este de 49,25 mdM [1]. Pentru perioada de exploatare, sistemul de drenaj a fost imy douii subsisteme (fig. 2): subsistemul 1, format din 12 foraje si subsistemul 2, format din 16 foraje, Actualul sistem de drenaj prezinti o serie de deficiente in exploatare, dintre care se pot enumera: scvaterea din u7 a unui numar de circa opt foraje din cauza forfecdirit acestora; innisipare freeventa a forajelor cu scoaterea periodic’ din uz pentru lucrti de intretinere; ficient’ redust si costuri ridicate cu energia si intretinerea acestora, Hiprotennica, 61(2016), 4-5 23 pg Fig. 2. Sistemul actual de drenaj (subsistem I ~albastru i subsistem 2 -rosu) 3. Simulari numerice ale curgerii apelor subterane 31. Prezentarea modelelor matematice In cadrul studiului s-au realizat dowd modele matematice pentru simularea curgerii apelor subterane in zona storm bazinelor. Aceste modele au permis atat analiza sistemului actual de drengj, cat si a solutiei de imbundtitire propuse. Primul model matematic a fost de tip 3D, care lucreazii ca un model 2D in plan orizontal, analizind curgerea apelor subterane in regim permanent. Modelul a fost realizat cu ajutorul softului ANSYS, folosind elemente tridimen- sionale (paralelipipedice), cu opt noduri cu capabilitati de conductivitate hidraulic’. Nodu- rile elementului au un singur grad de libertate — sarcina hidraulic’. Domeniul de curgere a fost discretizat cu un numa impresionant de circa $24,500 elemente, deoarece s-a dort o discretizare cat mai find in zona de interes a studiului, respectiv a radierului bazinelor (dimensiunea in plan a laturii_ unui element este de circa 1,5 m). In aceasta etapit s-a urmirit obtinerea de elemente cu o forma cat ‘mai apropiati de forma ideal, cubied. Modelul realizat include zona radierului bazinelor si zonele adiacente acestuia (terenul de fundare si terenul limitrof), dup cum urmeazii: pe directia N-S, de la talvegul raului Dambovita si pani la circa 80 m sud de extremitatea sudici a storm bazinelor; pe directia E-V, circa 85 m in ambele parti ale bazinelor (fig. 3). Fig, 3. Modelul 3D si medationul - detaliu 3D al storm bazinelor Pentru realizarea unui model cu 0 com- plexitate corespunzitoare fenomenelor anali- zate, s-a recurs la o serie de simplificari de ordin geometric: + taluzurile umpluturilor/ excavatiilor au fost transformate in pereti verticali (aceasti simplificare nu influenteaza rezultatele simuli- rilor numerice); + elementele din beton (structura storm bazinelor) nu au fost incluse in model pentru a nu complica excesiv discretizarea modelului, dar fetele de beton au fost modelate ca suprafete cu debit zero; + radierul bazinelor a fost considerat orizon- tal, cota sa inferioari fiind media aritmetic’ dintre cotele minima si maxima, rezultnd astfel 24 HipRoteHnica, 61(2016), 4-5 cota 48,20 mdM (pentru zona de radier cu pant constant). Terenul de fundare din amplasament a fost modelat in conformitate cu datele disponibile din studiile geotehnice [2-4], iar stratificatia adoptati este urmitoarea: + Stratul 1 (strat superior necoeziv), de 1a cota terenului natural pana la cota 40,10 mdM, cu un coeficient de conductivitate hidraulie’ de 2,66 x 10* m/s; + Stratul 2 (strat inferior coeziv), de la cota 40,10 mdM pana la cota inferioari a modelului, cu un coeficient de conductivitate hidraulie’ de 10° mis. Cel de-al doilea model matematic folosit in analiza a fost un model 2D in plan vertical, tot eu © curgere permanent a apelor subterane (fig. 4). Modelul 2D a avut drept scop 0 analiza mai detaliat a fenomenelor (discretizare mult mai find, cu laturile elementelor de 0,25 m) si obti nerea valorilor debitelor necesare a fi captate. Acest model a fost realizat cu ajutorul aplicatiei GEOStudio-SeepW [5], find caracterizat de stratificatia terenului de fundare, precum si de valorile coeficientilor de conductivitate hidrau- lic la fel ca pentru modelul 3D. 3.2. Ipotezele analizate si interpretarea rezultatelor Simulirile avute in vedere au constat in primul rind in analiza sistemului actual de drenaj si au fost grupate in trei mari categori A.- Ipoteze de referinti; B - Ipoteze care anali- zea efectul fiecdrui subsistem de drenaj si C - Ipoteze care analizeaz degradarea progresiva a forajelor de drenaj. Fiecare categorie a continut mai multe ipo- teze coditicate in functie de nivelurile de apa Fig. 4. Mostelul 2D in plan vertical si un detalin de discretizare Fee eae fe steedt + ne Te prrtrirenhiontnendrontronhvoe_ LheEBB KEL Fig, 5. Prezentarea categoriei C de ipoteze si sectiunile de caleul HIDROTEHNICA, 61(2016), 4-5 25 considerate in raul Dambovita si in forajele de drenaj. Spre exemplificare, in figura 5 se pre- zintd categoria C de ipoteze, impreundi cu sectiunile de calcul. Conditiile de margine sunt aceleasi pentru cele dowd modele, 2D si 3D, fiind in concor- dant cu ipotezele privind nivelurile apei: + Nivelul in raul Dambovita: 51,50 mdM (corespunzitor NNR la NH Tanganu, dupa executia acestuia) si 50,00 mdM (nivelul mediu actual); + Nivelul freatic al terasei: 50,60 mdM (nivelul mediu identificat in studiile geologice); + Nivelul reaultat in urma pompérit_prin sistemul existent de foraje de drenaj: 49,25 mdM (conform breviarelor de calcul existente) si 46,10 mdM (nivel medi mentinut in prezent). in urma fiecirei simuliri numerice, rezul- tatele au fost objinute sub form’ de sarcin’ hidraulicd in noduri si de spectru hidrodinamic, un exemplu fiind prezentat in figura 6. Pentru determinarea stabilitatii 1a plutire a structurii s-a recurs la selectarea nodurilor aflate fn contact cu radierul, 1a prezentarea sub form’ tabelari a valorilor calculate si la utilizarea acestora pentru a realiza diagrame de presiune pentru opt sectiuni pe directia N-S si tei sectiuni pe directia E-V a storm bazinelor. Valorile factorului de stabilitate la plutire objinute prin simulare numeric’ au fost corectate cu un factor de incertitudine de 1,5 pentru a preveni orice situatie defavorabila si pentru a lua in calcul orice incertitudine privind ia, stratificatia terenului de fundare, ipotezele simplificatoare folosite la modelare, corectitudinea datelor de intrare etc. Pentru determinarea fortei de presiune care actioneazi pe intreaga structurd s-a recurs la integrarea pe suprafata radierului a diagramelor de presiune. Cu valorile forfei de presiune pentru fiecare ipotezi analizati, s-a trecut la analiza stabilitaqii 1a plutire a intregii structuri prin calcularea factorului de stabilitate la Plutire, FSiuoje, C4 raport dintre greutatea struc turii si forta de presiune (tab. 1). cs < & Fig. 6, Exempla de pre ‘gms mbps pens C2 entare grafic a simulrii numerice pentru sistemul actual de drenaj conditite de margine si spectrulhidroxdinamie (pe intregul model si pe zoma de radier a bazinetor); diagrame de presiune pe o sectiune si pe intreaga structurd 26 HIDROTEHNICA, 61(2016), 4-5 Tabelul 1: Codificarea ipotezelor pentru sistemul actual de drenaj si valorile FSpiutire nian Cl Bp | 0 in | Oot none isin |caadseiiieeu | eee aiaa Condildecmhanre| MM asmame | Racsenn | RR Tae Tete Tp papa Taree acca pS aw| taro fart ‘Subsistem I functional (12 pompe) 0.96 LBL 23.80 2BI 0,56 Saison aod Tron) or} ise aes Depasue Gane apa [roe —[ tera] scree eeaioe ee pepe eee nearer oer Temas tare some ae ee Dupii cum se poate observa din tabelul 1, pentru nivelul apei in Dambovita de 50,00 mdM si la terasi' de 50,60 mdM, deci cu o usoara tendinta de curgere dinspre terasi citre rau, stabilitatea la plutire a bazinelor este asigurati doar in situatia in care intregul sistem de drenaj este functional la NHj.yj = 49,25 mdM (ipoteza 0.A1). Daci se foloseste un singur subsistem de drenaj sau existi deficiente in functionare, stabilitatea la plutire a bazinelor nu mai este asigurata (ipotezele 0.A2...0.C3, cu factor de stabilitate la plutire FS,jsi¢ Subunitar), Daca nivelul hidrostatic 1a pomparea din foraje NHjqj = 46,10 mdM, stabilitatea la plutire este asigurata cu un factor de sigurant’ foarte mare, acest lucru find benefic pentru structuri, dar ineficient din punct de vedere economic (ipotezele 1.Al...1.C3). Pe langa costurile ridicate aferente acestei ipoteze, 0 alti existent. In cazul in care mai apar si deficiente (cum de altfel ele existi), valoarea factorului de stabilitate scade dramatic pentru orice ipotezd de calcul (2.A1...2.C3). Dupi analiza sistemului actual de drenaj, s-a trecut la solutia propusii de imbunititire, ipotezele considerate fiind incluse in categoria D - Analiza drenajului perimetral. Pentru aceasti categorie, nivelul apei_ in raul Dambovita s-a luat numai pentru NNR la NH Tinganu, respectiv NH, = 51,50 mdM. in privinta drenului perimetral preconizat, s-au considerat mai_multe cote de pozitionare a acestuia (codurile D1...D6), pentru care s-au calculat valorile factorului de stabilitate la plutire FS... Suplimentar fata de categoriile A, B si C, pentru categoria D au fost calculate si debitele captate de sistemul de drenaj perimetral Qe (tab. 2). Tabelul 2: Codificarea ipotezelor pentru sistemul de drenaj perimetral gi valorile ia drenului perimet 49,50 mdM 0.60 80.0 49,25 mdM 0,72 85.0 49.15 mdM 0.79 95.0 ___ 49.00 mdM oo | 1000 48.35mdM | 2.64 135,00 46,10 mdM 89,73 250 consecinté a coborarii excesive a nivelului in foraje este innisiparea freeventi si, implicit, degradarea lor. in situatia unui nivel mai ridicat al apei in Dambovita, respectiv NH = 51,50 mdM, corelat cu NNR la NH Tanganu (dupa executia acestuia), stabilitatea la plutire a bazinelor nu este urati nici méacar la functionarea perfect si complet’ a sistemului de drenaj in figura 7 se prezinta spectrul hidro- dinamic general (pe intreaga zon’ modelata) si local (in zona bazinelor de ape mari), obtinut pentru ipoteza D6. Pentru a alege o varianti optima de pozitionare a drenului perimetral s-a realizat graficul din figura 8, in care se prezinta efectul coborarii drenului asupra stabilitatii la plutire a Hiprorennica, 61(2016), 4-5 27 Fig. 7. Exemplu de prezentare grafic a simulrii numerice pentru sistemul propus de drenaj (cod D6) Eficienta drenaj perimetral ie Feat (ore Fig. 8. Eficienta drenajului perimetral tn functie de cota de positionare a drenului Dupa cum se poate observa, pentru FS jie = 1,50 este necesara realizarea drenului perimetral ‘in jurul cotei 48,75 mdM, iar daca se urmireste un factor sporit de siguranta, de exemplu la valoarea FS jain = 2, atunci drenul perimetral ar trebuie pozitionat la © cot in jurul valorii de 48,60 mdM. In vederea mentinerii nivelului freatic in zona radierului bazinelor la cote in intervalul 48,50 — 48,70 mdM, debitul total captat este apreciat la valori de circa 120...140 Us. Un alt avantaj al sistemului de drenaj perimetral il reprezinti faptul ci, prin realizarea tunei captiri a apei pe intreaga lungime a bazinelor de ape mari, solicitarea terenului de fundare din punctul de vedere al gradientilor hidraulici va fi mai mic& decat in prevent, astfel ci fenomenele de colmatare vor fi mai reduse. Totusi, in situatia in care sistemul de drenaj propus va fi executat, acesta va trebui realizat astfel inet si fie impiedicatd antrenarea fractiilor fine din terenul de fundare, iar in acest sens se va prevedea un filtru invers, 4. Coneluzii jn cadrul acestei lucrari s-a prezentat si s-a analizat efectul sistemului actual de drenaj al bazinelor de ape mari (storm bazine) din cadrul SEAU Glina si s-a propus 0 solutie pentru remedierea situatici existente. Sistemul actual de drenaj, format din 26 de foraje echipate cu pompe independente, prezinta © serie de deficiente in exploatare dintre care se pot enumera: forfecarea unui numar de opt 28 Hiprotennica, 61(2016), 4-5 foraje de drenaj, cu scoaterea din uz a pompelor aferente; colmatarea frecventi a forajelor, care conduce la necesitatea unor lucriti de deznisipare; ineficienti in exploatare, intrucat un numar mare de pompe conduce la costuri ridicate cu cenergia si intretinerea acestora. Pentru remedierea situatiei, s-a _propus realizarea unui sistem de drenaj perimetral, cu descircare in dou cimine si evacuarea apelor cu ajutorul unor instalatii de pompare. Studiul analizeaz prin modelare matema- ticl 3D, completatk cu modelare 2D in plan vertical, atat eficienta sistemului actual de drenaj, c4t si a solutiei tehnice propuse. Analiza s-a coneretizat prin simularea numericd a 27 de ipoteze: 21 referitoare la sistemul actual de drenaj (categoriile A, B, C) si 6 referitoare la sistemul propus (categoria D). Aceste ipoteze simuleazi atét situatia actual din punctul de vedere al nivelului apei in raul Dambovita si in forajele de drenaj, cat si situatii posibile la punerea in functiune a NH Teinganu, ceea ce ar ridica nivelul apei in Dambovita pani la cota 51,50 mdM. in urma analizelor efectuate s-a demonstrat faptul ci, la sistemul actual de drengj, cu nivelul in Dambovita de 50,00 mdM, nivelul in terasi de 50,60 mdM si nivelul in foraje de 46,10 mdM, stabilitatea la plutire este asigurati cu un factor de siguranté mult prea mare. Acest aspect, ar fi favorabil structurii, dar ineficient din punet de vedere economic. Totodati, mentinerea prin pompaj a unui nivel extrem de sezut in foraje ar conduce si la solicitarea suplimentari a terenului adiacent si, implicit, la probleme in exploatare (Innisipare suplimentard si degrada- tea forajelor).. Daca se respect conditia ceruti la proiec- tare, respectiv nivelul apei in foraje si fie la cota 49,25 mdM, stabilitatea la plutire a bazinelor de ape mari ar fi asigurat doar in ‘azul in care ar fi functional intregul sistem de drenaj, In situatia in care se foloseste un singur subsistem de drenaj sau existi deficiente in functionare, stabilitatea la plutire a storm bazinelor nu poate fi asigurati. De asemenea, daci se ridicd nivelul apei in Dambovita ta cota 51,50 mdM, prin finalizarea NH Tanganu, stabilitatea ta plutire a bazinelor nu este asigu- rat in nicio ipoteza analizati. Sistemul de drenaj propus - dren perimetral pe toat& lungimea bazinelor - asigura stabilitatea la plutire a bazinelor de ape mari cu un factor de sigurant FSjus = 2 in cazul in care se realizeazi coborarea panzei freatice 1a cota 48,50 - 48,70 mdM, prin captarea si evacuarea unor debite de cirea 120 - 140 Us. Mulpumiri Autorii studiului dorese sit multumeasedt S.C. Apa Nova Bucuresti S.A. pentru oportunitatea oferitti de a lucra la acest studiu si echipei SEAU Glina pentru colaborarea desfasuratt in foarte bune conditii. [1] *** Reabilitarea Statiet de Epurare Bucuresti Etapa 1. Addendum on the Detailed Design Storm Basins, JV Aktor S.A. & Athena S.A., 2004 [2] *** Reabilitarea Statiei de Epurare Bucuresti Etapa 1. Storm Basins Geotechnical Works. Exeavation and Dewatering under Construction and Operation, J/V Aktor S.A. & Athena S.A., 2004 [3] *** Studi geotehnic (faz unica). Reabilitarea Statiei de Epurare Bucuresti ~ Glina: Etapa 1, SC Geotee Consulting SRL, Bucuresti, 2007 [4] *** Studiu Geotehnic. Statia de Epurare Glina, S.C. Octagon, Bucuresti, 2012 [5] *** Seepage Modeling with Seep/W 2007. An Engineering Methodology, Geo-Slope International Lid., Second Edition, May 2007 HipRoTEHNica, 61(2016), 4-5