Sunteți pe pagina 1din 12

Conferinta hidroenergeticienilor din România, Dorin PAVEL

TURBINE „FISH-FRIENDLY” DE JOASĂ CĂDERE

Radu SÂRGHIUȚĂ1, Daniel GAFTOI2, Cătălin POPESCU 3, Valentin ISPIR4

Dezvoltarea energiei hidroelectrice, la nivel European, a ajuns la maturitate


iar amplasamentele profitabile au fost deja amenajate. Totuși, un potențial
important a rămas încă neexploatat, acesta fiind reprezentat, într-o mare masură,
de amplasamentele caracterizate de căderi mici și foarte mici.

Articolul prezintă, în prima sa parte, o descriere a turbinelor ce se pretează


pentru valorificarea acestor amplasamente și câteva exemple în care acestea s-au
folosit. În partea a doua se prezintă un exemplu din România de valorificare a
folosinţei hidroenergetice a unei amenajări hidrotehnice existente prin
implementarea unui MHC echipat cu turbine tip șurubul lui Arhimede – Zăvoiul
Orbului.

Cuvinte cheie: energie regenerabilă, MHC de joasă cădere, șurubul lui Arhimede,
turbine fish friendly

1. Introducere

Cu o capacitate totală instalată la nivel european de 136 GW și o producție


de energie de aproximativ 338 TWh/an, la nivelul anului 2011, energia hidro
reprezenta cea mai importantă sursă de energie regenerabilă – aproximativ 70%.
Aceasta era urmată de energia eoliană (15%), biomasa (7%), energia din deșeuri
(4%), biogaz (3%), energia solară (1%) și energia geotermală (1%) [1].
Chiar dacă dezvoltarea energiei hidro în Europa a ajuns la maturitate și
amplasamentele favorabile au fost deja amenajate un potențial important a rămas
încă neexploatat. Acesta este reprezentat, într-o mare masură, de amplasamentele
caracterizate de căderi mici și foarte mici care sunt fezabile din punct de vedere
tehnic dar neprofitabile din cauza costurilor importante a părții de construcții.
Pentru amplasamentele caracterizate de căderi foarte mici (sub 3.2 m)
soluția clasică de realizare a centralei – turbină Kaplan cu ax vertical sau cu ax
orizontal (Bulb) – devine neeconomică din cauza volumelor forte mari de lucrări

1
Profesor, Departamentul de Inginerie Hidrotehnică, Facultatea de Hidrotehnică, Universitatea
Tehnică de Construcții București, România, e-mail: sarghiut@utcb.ro
2
Asistent, Departamentul de Inginerie Hidrotehnică, Facultatea de Hidrotehnică, Universitatea
Tehnică de Construcții București, România, e-mail: daniel_gaftoi@yahoo.com
3
Șef Lucrări, Departamentul de Inginerie Hidrotehnică, Facultatea de Hidrotehnică, Universitatea
Tehnică de Construcții București, România, e-mail: catalin.popescu@utcb.ro
4
Inginer proiectant, SC Visis Best Proiect SRL, România
Radu Sârghiuță, Daniel Gaftoi, Cătălin Popescu, Valentin Ispir

de construcții. În acest sens, O’Neil et al. [2] precizează că o reducere a căderii cu


1,8 m (de la 3,2 la 1,4 m) implică dublarea diametrului turbinei și mărirea de 5 ori
a volumului de lucrări de construcții. Acest fapt a condus la o orientare către
dezvoltarea de echipamente hidroenergetice care să poată valorifica aceste căderi
fără să necesite importante lucrări de construcții și să poată fi implementate pe
structuri hidrotehnice existente construite pentru alte folosințe (alimentare cu apă,
irigații, navigație): turbina VLH, turbina Șurubul lui Arhimede și turbinele
flotante Omega S și Omega D. O altă proprietate a acestor echipamente este
reprezentată de caracterul lor fish-friendly, asigurând, prin modul lor de
funcţionare, un impact minim asupra ihtiofaunei.
Lucrarea prezintă o scurtă descriere a acestor turbine și o serie de exemple
unde acestea au fost folosite.

2. Turbina VLH

MJ2 Technologies propune, ca o alternativă economică pentru promovarea


și dezvoltarea amplasamentelor caracterizate de căderi mici și foarte mici, turbina
VLH – Very Low Head. Aceasta (figura 1) este realizată ca un modul generator
(Integrated Generating Set) compus dintr-o turbină Kaplan cu 8 pale, un
distribuitor fix compus din 18 pale de dirijare, un grătar, un generator cuplat direct
la rotorul turbinei și o mașină de curățat gratarul montată pe distribuitor [3].

Fig. 1. Vedere 3D – Turbina VLH [3]


Pentru o operare cât mai stabilă și mai eficientă în condițiile unei căderi
variabile, Turbina VLH este prevăzută cu dublu reglaj – pale ajustabile și viteză
variabilă. Astfel, aceasta poate funcționa cu randament ridicat la mai puțin de 1/3
din căderea netă [3].
Ca și caracteristici ale acestei turbine se pot preciza:
 caracter fish-friendly – în urma testelor realizate s-a obținut o rată
de supraviețuire a peștilor la trecerea prin turbină de 100% - [4];
Turbine „fish-friendly” de joasă cădere

 lucrări de infrastructură reduse – turbina se poate monta în


deschiderile barajelor, ecluzelor iesite din funcțiune, etc;
 posibilitatea ridicării turbinei deasupra nivelului apei pentru
mentenanță/ reparații și pentru eliberarea secțiunii de curgere în
timpul viiturilor;
 posibilitatea de folosire a modulului și ca element de închidere -
palele turbinei permit o închidere completă a secțiunii de curgere.
Turbina VLH se produce în module standardizate cu diametrul rotorului
între 3,15 m și 5,00 m, iar puterea generată de aceste module variază între 100 kW
și 500 kW. Conform producătorului, aceste turbine pot fi folosite în amplasamente
caracterizate de căderi cuprinse între 1,4 m și 3,2 m și debite instalate între 10
mc/s și 30 mc/s.
Ca exemplu, se prezintă MHC-ul realizat la barajul pentru navigație
Marcinelle, de pe râul Sambre, din Belgia. Pentru a fructifica energetic căderea
oferită de acesta s-a realizat o microhidrocentrală amplasată în prima deschidere
de la malul stâng. Aceasta a fost pusă în funcțiune în 25 noiembrie 2011 și
instalarea acesteia a costat 1.000.000 € [5, 6].
Microhidrocentrala este formată din 2 turbine VLH de 3,55 m în diametru
amplasate una lângă alta pe o structură metalică ce permite ridicarea acestora
deasupra nivelului apei pentru a elibera secțiunea de curgere în cazul producerii
de viituri. Timpul necesar pentru ridicarea/coborârea întregului sistem este de
aproximativ 20 de minute.
Caracteristicile amenajării sunt [5]:
 Cădere: 3 m
 Debit instalat: 2 x 15 m3/s
 Putere instalată: 650 kW (2 x 325 kW)
 Energie produsă: 2000000 kWh/an.

Fig. 2. Vedere 3D a proiectului pentru amplasarea turbinelor [5]


Radu Sârghiuță, Daniel Gaftoi, Cătălin Popescu, Valentin Ispir

Fig. 3. – Montarea celei de-a doua turbine și turbinele în poziție de funcționare [6]

Fig. 4. – Turbinele în poziție ridicată – inspecție/ viitură [6]

3. Turbine flotante – Omega D (ΩD) și Omega S (ΩS)

Următoarele 2 tipuri de turbine prezentate sunt realizate de firma belgiană


Rutten. Aceștia și-au îndreptat atenția spre module flotante (turbină + generator)
care să nu necesite lucrări importante de construcții.
Un avantaj important al acestor tipuri de turbine îl reprezintă faptul că pot
fi transportate pe apă până la locul de punere în operă și apoi lestate în poziție de
funcționare. În cazul în care se dorește eliberarea frontului deversant pentru
tranzitarea viiturilor, modulul se poate îndepărta și transporta într-o locație
stabilită în prealabil.
În figura 37 este prezentat schematic modul de operare al unui astfel de
modul. În prima imagine este prezentat transportul modulului, în cea de-a doua se
prezintă punerea în operă (lestarea modulului), iar în figura a treia este prezenta
ultimul pas – funcționarea centralei.

Fig. 5. – Principiu punere în operă și funcționare turbine flotante Omega D (© RUTTEN)


Turbine „fish-friendly” de joasă cădere

Turbina Omega D se pretează atât amplasamentelor existente – prin


montarea turbinei aval de baraj sau pe un canal de deviere (figura 6) – cât și
amplasamentelor noi.

Fig. 6. – Turbina ΩD – amplasare aval de stavile/ amplasare pe canal de deviere (© RUTTEN)


Turbina Omega D este dezvoltată în cadrul unui program de echipare a 9
baraje pentru navigație de pe râul Haute-Meuse cu centrale hidroelectrice. Pentru
testarea echipamentului și analiza efectelor turbinei asupra faunei acvatice a fost
ales barajul Hun (Anhee) de pe râul Haute–Meuse.
Centrala instalată aval de stavila segment aferentă deschiderii mal drept
(figura 7) este compusă din 6 module identice alăturate, debitul instalat al unui
modul fiind de 17 m3/s. Căderea oferită de baraj este de 2,8 m ceea ce conduce la
o putere instalata a centralei de aprox 2MW. Energia preconizată a fi livrată este
de 10 GWh/an.

Fig. 7. – Turbina flotantă Omega D de la barajul Hun (Haute-Meuse) (© RUTTEN)


Radu Sârghiuță, Daniel Gaftoi, Cătălin Popescu, Valentin Ispir

Fiecare modul din componența centralei este prevăzut cu o turbină Kaplan


ϕ 2 m cu 4 pale fixe, un grătar și nișe pentru batardou, iar întregul sistem este
prevăzut cu o mașină de curățat gratarul. Pentru mentenanță și reparații turbina se
poate demonta și transporta la atelierul de lucru, după montarea prealabilă a
panourilor de batardou pentru modulul dorit.
Principalele caracteristici ale turbinei Omega D sunt:
 nu necesita lucrari importante de constructii
 fără reglaj – funcționează pe principiul ON / OFF
 ΔH: 1.80 ÷ 4.00 m / 1 modul
 debit instalat: 10 ÷ 18 mc/s / 1 modul
 P: 120 ÷ 560 kW / 1 modul
 randamentul global: 70% ÷ 80%
 N min aval: 2.5 ÷ 4 m
 turbină Fish Friendly – 2% rata mortalitate în urma testelor
efectuate.

Cel de-al doilea tip de turbină flotantă realizată de firma Rutten îl


reprezintă turbina sifon – Omega S (figura 8). Această turbină a fost dezvoltată cu
precădere pentru deversoarele fixe existente și este recomandată pentru căderi
mici (2 ÷ 3 m) și debite importante.

Fig. 8. – Schemă turbină flotantă sifon – Omega S (© RUTTEN)


Pentru a testa comportarea turbinei în condiții naturale, s-a ales pentru
instalare barajul Grosses Battes din Liege, Belgia, pe râul Ourthe - în figura 9
fiind prezentată turbina înainte de montare și după punerea în operă. Modulul
Omega S a produs energie verde pentru o periadă de 2 ani (2006 și 2007) și a avut
următoarele caracteristici:
 cădere: 3 m
 turbină Kaplan cu 4 pale variabile
 debit instalat: 27,5 m3/s
Turbine „fish-friendly” de joasă cădere

 putere instalată: 486 kW


 energie livrată: 2.36 GWh - 2006 și 2.34 GWh - 2007.
 diametru rotor: 3,25 m (92 rot/min)
.

Fig. 9. – Turbina flotantă Omega S de la barajul Grosses Battes din Liege (© RUTTEN)

4. Turbina Șurubul lui Arhimede

Șurubul lui Arhimede este un mecanism spiralat folosit pentru transferul


apei la un nivel mai inalt. Până de curând acest sistem a fost folosit doar pentru
pomparea apei, dar în urmă cu câțiva ani s-a constatat că, prin întoarcerea
dispozitivului și lăsarea apei să curgă gravitațional, se poate genera energie
electrică [7].
Constructiv, șurubul lui Arhimede (figura 10) este format dintr-o lamă
spiralată în jurul unui ax central, iar acest ansamblu este montat în interiorul unui
jgheab.
Turbinele tip Șurubul lui Arhimede se pretează în special amplasamentelor
cu căderi mici (1 ÷ 10 m) și debite reduse (0,1 ÷ 6 m3/s). În acest domeniu al
parametrilor de funcționare se poate obține energie electrică cu un randament de
până la 77%. Din punct de vedere al puterii electrice dorite, turbinele cu șurub
arhimedic sunt deosebit de eficiente în domeniul de puteri de 10… 50 kW, iar
limita maxima a puterii este de 200 kW [8].
Acest tip de turbină poate fi folosit atât pentru dezvoltarea unor
microhidrocentrale noi cât și pentru microhidrocentralele subordonate altor
folosințe deoarece volumele de lucrări de construcții sunt reduse.

Fig. 10. Turbină tip șurubul lui Arhimede (schemă și exemplu) [8]
Radu Sârghiuță, Daniel Gaftoi, Cătălin Popescu, Valentin Ispir

Principalele avantaje ale acestei turbine sunt:


 curba eficienței foarte aplatizată - turbina funcționează la
randamente ridicate chiar dacă există variații importante de
debit/cădere;
 turbină „fish friendly” – o serie de studii realizate au demonstrat că
datorită mișcarii lente a șurubului (28-30 rpm) si a spațiului mare
prin care trece apa,toate categoriile de pesti, chiar si cei de
dimensiuni mai mari pot traversa turbina fara a avea de suferit;
 toleranță la gunoaie – datorită formei de șurub a turbinei și
modului de funcționare a acesteia (în esență tranzitarea unor
volume/mase de apă) frunzele, crengile, sau alte gunoaie pot
tranzita șurubul, fară ca funcționalitatea sistemului să fie afectată;

5. Microhidrocentrala Zăvoiul Orbului

În finalul lucrării este prezentată microhidrocentrala proiectată pentru


fructificarea energetică a căderii oferite de barajul Zăvoiul Orbului.
Amenajarea Zăvoiul Orbului de pe râul Argeș, a fost realizată în perioada
1985 – 1988 pentru suplimentarea și asigurarea debitului necesar râului
Dâmbovița, pentru alimentarea cu apă a orașului București și pentru irigații.
Amenajarea este alcătuită dintr-un baraj stăvilar prevăzut cu 5 câmpuri deversante
și 10 goliri de fund care, împreună cu barajele laterale (în lungime totală de cca.
7.400 m), realizează un lac cu volumul de 12 milioane m3. Lucrările actuale
constitue preponderent etapa I a amenajării – un volum redus al lacului de
acumulare și o înălțime de retenție de numai 4,50 m la NNR-ul actual. Barajul și
acumularea au rămas la nivelul etapei I. În etapa a II-a, care nu s-a mai realizat,
cota de retenție urma să fie ridicată prin amplasarea peste copertină a stavilelor
segment și înălțarea întregului contur de retentie.

Fig. 11. – Baraj Zăvoiul Orbului – vedere din aval [9]


VEDERE
Turbine „fish-friendly” de joasă cădere AXONOMETRICA

Amenajarea hidroenergetică ce se va realiza va cuprinde două unitați de


producere a energiei electrice, clasificate ca microhidrocentrale. Acestea au rolul
de a valorifica debitele râului Argeș, în două treapte de joasă cădere.
Microhidrocentralele vor fi echipate cu 2 x 6 turbine tip șurubul lui Arhimede,
dispuse în paralel în zona barajului de priză, pe malul drept (figura 12).
VEDEREPrincipala destinație a amenajării o constituie producția de energie
AXONOMETRICA
electrică de bază, semivârf și vârf cu livrare în Sistemul Energetic National.

LEGENDA

LEGENDA
Fig. 12. – Amenajare hidroenergetică Zăvoiul Orbului – vedere axonometrică din spre aval
1. Priză apă, 2. Vane plane, 3. Pod - conducte metalice, 4. Canal aducțiune MHC I, 5. Echipamente
aferente MHC I, 6. Turbine Șurubul lui Arhimede (MHC I), 7. Rizberma fixa existentă cu rol de
bazin de liniștire/ canal aducțiune MHC II, 8. Zid beton, 9. Vane plane și echipamente electrice –
MHC II, 10. Turbine Șurubul lui Arhimede (MHC II), 11. Canal de fugă, 12. Pat saltele gabioane
Priza de apă, prevăzută cu 4 deschideri, este echipată cu gratare rare
(lumina de 10 cm) iar, pentru controlul debitelor, au fost prevăzute 4 stavile plane
cu acționare manuală. La partea superioară a deschiderilor gratarelor, până la
frontul stavilelor prizei, este prevăzut un radier circulabil care serveste la
realizarea de manevre în exploatare. Ansamblul prizei este incorporat in barajul
existent printr-o decupare a acestuia realizata la adapostul a doi pereți de
palplanse sintetice.
Radu Sârghiuță, Daniel Gaftoi, Cătălin Popescu, Valentin Ispir

VEDERE AXONOMETRICA

LEGENDA

Sectiune longitudinala

Fig. 13. – Amenajare hidroenergetică Zăvoiul Orbului – ansamblu priză


LEGENDA
1. Radier, 2. Pilă, 3. Gratar rar, 4. Vană plană, 5. Grindă închidere palplanșe, 6. Ecran etanșare
existent, 7. Baraj de umpluturi existent, 8. Palplanșe sintetice Subtraversarea
aductiunii
Accesul apei la turbinele tip șurub din cadrul MHC I (figura 14) se face
prin intermediul unui canal de aducțiune de formă trapezoidală.
Sectiune longitudinala
Vederi amonte siÎn
avalaval de MHC I

amenajarea va fi prevăzută cu un bazin de liniștire ce va fi continuat de canalul de


aducțiune pentru turbinele de la MHC II (figura 15). Restituția apei către râu se va
realiza printr-un canal de racordare dreptunghiular de 15 m lungime continuat cu
un pat din saltele de gabioane până la racordarea cu albia râului.
Accesul apei la fiecare turbină de tip șurub poate fi oprit prin vane
Subtraversarea
acționate hidraulic la debite mai mici decat Qinstalat astfel încât unele turbine pot fi
aductiunii

oprite. În acest mod se păstrează debitul de funcționare al instalației pentru


Vederi amonte si aval
celelalte turbine la un randament ridicat.

Fig. 14. – Turbinele Șurubul lui Arhimede – MHC I


Vederi amonte si aval

Sectiune longitudinala

Turbine „fish-friendly” de joasă cădere

Vederi amonte si aval

Fig. 15. – Turbinele Șurubul lui Arhimede – MHC II


Parametrii energetici ai microhidrocentralelor sunt:
 Cădere: ≈ 4,5 / ≈ 5,2 m
 Debit instalat: ≈ 6 x 6,50 m3/s
 Putere instalată: ≈ 6 x 195 kW / ≈ 6 x 220 kW
 Turbine: 2 x 6 turbine Surubul lui Arhimede

6. Concluzii

Chiar dacă în Europa dezvoltarea energiei hidro a ajuns la maturitate și


amplasamentele favorabile au fost amenajate, mai există încă un potențial ridicat
ce trebuie valorificat – aproximativ din jumătate din potențialul tehnic fezabil. O
parte importantă din acesta o reprezintă amenajările de joasă cădere deja existente
ce au alte folosințe decât producerea de energie electrică (irigații, navigație,
alimentare cu apă).
Amenajările de joasă cădere (atât cele noi cât și cele existente) au ca mare
dezavantaj faptul că realizarea centralei în configurație clasică implică lucrări
importante de construcții acest lucru conducând la neprofitabilitatea proiectului.
Astfel, pentru a reduce investițiile, constructorii de echipamente hidromecanice s-
au orientat spre realizarea turbinelor astfel încât acestea să nu mai necesite astfel
de lucrări.
Lucrarea prezintă o sinteză a principalelor turbine utilizate pentru MHC-
uri de joasă și foarte joasă cădere - Șurubul lui Arhimede, VLH și centralele
flotante Omega S și Omega D. În cadrul lucrării, prezentarea acestora este însoțită
de câte un exemplu de amenajare unde acestea au fost folosite. Toate aceste tipuri
noi de turbine au avantajul că se pot implementa atât la barajele noi cât și la
construcțiile existente.
Turbinele hidraulice fish friendly sunt foarte apreciate datorită faptului că
acestea protejează ihtiofauna și din ce în ce mai mulți investitori impun acest
lucru ca o condiție de bază.
Radu Sârghiuță, Daniel Gaftoi, Cătălin Popescu, Valentin Ispir

7. Mulțumiri

Prezenta lucrare este rezultatul etapei de documentare din cadrul


proiectului de cercetare ”Dezvoltarea tehnologiilor de generare a energiei
electrice prin Microhidrocentrale amplasate pe căile navigabile și pe râuri,
energie verde”, proiect derulat de către Universitatea de Construcții București în
parteneriat cu Universitatea din Liege și Universitatea Liberă din Bruxelles. Pe
această cale dorim să mulțumim instituțiilor care au făcut posibil acest proiect -
Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării,
Dezvoltării şi Inovării și WBI - Wallonie-Bruxelles International și domnilor
profesori D. Stematiu și Ph. Rigo pentru suportul și prețioasele îndrumări oferite.

BIBLIOGRAFIE

[1] *** Hydro in Europe: Powering Renewables Synopsis Report. EURELECTRIC, September
2011
[2] C. O’Neil, M. Leclerc, C. Deschene, “A new turbine for very low head applications”
www.vlh-turbine.com
[3] ***, Very Low Head (VLH).OWA 11th Annual Power of Water Conference Presentation,
October 2011
[4] Leclerc, M. – The very low head turbo generator. A new turbine for profitable harnessing
of very low head applications
[5] ***, Energy recovery in existing infrastructures with small hydropower plants. Multipurpose
schemes – Overview and examples
[6] MJ2 Technologies, “Turbine de tres basses chutes, very low head turbine”, Letter
d’information no 11, October 2011
[7] *** - Valorificarea poten’ialului hidroenergetic cu amenajari de joasa cadere
[8] *** - Micro-hidrocentrale cu turbina tip surub Arhimede. Brosura prezentare Dannex
[9] http://www.hidroconstructia.com/dyn/2pub/proiecte_det.php?id=184&pg=1