Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Public acest articol pentru ca studiile lui Geert Hofstede pe care le voi mentiona au o
mare valoare practica in educatie si management pentru intelegerea culturii nationale si
manageriale romanesti si deasemenea pentru redesignul educational romanesc.
Pe mine acest model m-a ajutat sa inteleg foarte multe lucruri din comportamentul angajatilor
si cel al pieții.
Indraznesc sa spun ca toate scrierile si studiile pe teme ale dimensiunilor culturale scrise
pana la el au constituit mai mult o acumulare cantitativa suspendata in asteptarea unui proces
de cristalizare a tuturor tendintelor si conceptelor fundamentale. Geert Hofstede este un varf.
Gerard Hendrik Hofstede (născut la 2 octombrie 1928, în Haarlem) este un influent scriitor
olandez pe problematica interacţiunii dintre culturile naţionale şi cele ale culturii organizaţionale.
Studiile lui Hofstede au demonstrat că există grupări culturale naţio- nale şi regionale, ce
afectează comportamentul societăţii şi al organizaţiilor, şi care sunt foarte rezistente în timp.
Cercetarea lui Hofstede asupra diferentelor de valori intre angajatii firmei IBM din peste 40
de tari releva diferente clare intre natiuni. Initial compania a dorit sa inteleaga de ce unele filiale erau
mai productive decat altele, desi aveau o cultura organizationala similara.
Chestionarele pentru IBM au fost identice pentru toate tarile iar din studiu au aparut niste
diferente in ce priveste:
Aceste informatii au fost preluate si prelucrate intr/un tot coerent iar Hofstede a
cristalizat si denumit cinci dimensiuni culturale :
• Distanţa faţă de putere (mare sau mică) (IDP) « reflectă gradul în care oamenii din cultura
respectivă percep inegalitatea socială »
• Orientarea pe termen lung (OTL) « este legată de perioada de timp pentru care oamenii îşi fac
planuri şi aşteaptă rezultate şi măsura în care au tendinţa de a sacrifica gratificaţia de astăzi
pentru un rezultat viitor »
• Indulgenţa – constrângerea are în vedere nivelul la care o societate acceptă un anumit grad de
libertate pentru îndeplinirea plăcerilor vieţii.
Unde:
– 40 si 60 – nivel mediu
Geert Hofstede a estimat pentru Romania niveluri foarte ridicate pentru indicii reprezentand
distanta fata de putere (90) si evitare a incertitudinii (90), nivel scazut pentru indicele
reprezentand individualismul, adica un grad ridicat de colectivism (30), si un grad moderat de
masculinitate (42). Desi nu a oferit o estimare pentru orientarea pe termen lung, putem prespune
ca si Romania ar avea, ca si toate tarile din Europa, o orientare pe termen scurt.
Putem compara aceste rezultate cu rezultatele altor tari
Concluzia lui Hofstede a fost ca angajatii isi insusesc practicile pe care le indica
organizatia pentru care activeaza dar isi vor pastra valorile culturii din care provin.
***
In studiul lui Geert Hofstede, Romania afiseaza in primul rand un indicator mare pe
dimensiunea PDI – distanta fata de putere (1). Putem deduce ca o populatie care afisaza un indicator
inalt la acest capitol, in mare ,
Mentalitatea colectivista considera ca resursele sunt limitate si trebuie distribuite in asa fel
incat sa obtina cat mai multe in favoarea colectivitatii si deci in defavoarea individului – mediu
favorabil pentru promovarea regimurilor de tip comunist.
G. Hofstede nu ofera un rezultat pentru Romania insa studiul Gallup ofera un indicator de 42,
ceea ce indica un nivel scazut spre mediu pentru noi la acest capitol. Studiul gallup ne plaseaza
insa peste media tarilor europene dezvoltate – UK -25, Germania – 31, lucru care ridica un semn de
intrebare asupra acuratetii acestui studiu, pentru ca stim ca aceste populatii au per ansamblu o
organizare ce se axeaza pe planuri de termen lung.
Nici Canada – 23 sau SUA – 29 nu se lauda cu acest capitol, lucru ce indica o dificultate la
nivel colectiv si individual de a planifica pe termen lung si a se raporta la experienta din trecut pentru
a rezolva problemele prezente.
Indicele cel mai ridicat din studiul lui G.Hofstede il afiseaza Japonia – 80, iar acest lucru nu
ar trebui sa ne mire vazand progresele, orientarea si organizarea uimitoare a acestei tari.
In privinta Romaniei, in contextul alinierii cu structurile europene, cel mai mult ingrijoreaza
indicele afisat de Distanta fata de autoritate deoarece acesta indica atat o implicare scazuta a
populatiei la nivel decizional, acest lucru favorizand indirect Puterea in luarea de masuri rupte de
contextul economic si social real.
Acest lucru poate avea si implicatii incomensurabile asupra economiei nationale deoarece
poate indica faptul ca intr-un anumit punct al negocierilor intre firme straine care vin in Romania si
statul Roman, pot exista derapaje ce nu vor fi niciodata impiedicate de catre populatie, sau nu vor
exista miscari suficient de virulente pentru a contracara masuri luate in defavoarea intereselor
nationale.