Sunteți pe pagina 1din 5

Public acest articol pentru ca studiile lui Geert Hofstede pe care le voi mentiona au o mare valoare practica in educatie si management pentru intelegerea culturii nationale si manageriale romanesti si deasemenea pentru redesignul educational romanesc.

Pe mine acest model m-a ajutat sa inteleg foarte multe lucruri din comportamentul angajatilor si cel al pieții.

Indraznesc sa spun ca toate scrierile si studiile pe teme ale dimensiunilor culturale scrise pana la el au constituit mai mult o acumulare cantitativa suspendata in asteptarea unui proces de cristalizare a tuturor tendintelor si conceptelor fundamentale. Geert Hofstede este un varf.

Gerard Hendrik Hofstede (născut la 2 octombrie 1928, în Haarlem) este un influent scriitor olandez pe problematica interacţiunii dintre culturile naţionale şi cele ale culturii organizaţionale.

Studiile lui Hofstede au demonstrat că există grupări culturale naţio- nale şi regionale, ce afectează comportamentul societăţii şi al organizaţiilor, şi care sunt foarte rezistente în timp.

Cercetarea lui Hofstede asupra diferentelor de valori intre angajatii firmei IBM din peste 40 de tari releva diferente clare intre natiuni. Initial compania a dorit sa inteleaga de ce unele filiale erau mai productive decat altele, desi aveau o cultura organizationala similara.

Chestionarele pentru IBM au fost identice pentru toate tarile iar din studiu au aparut niste diferente in ce priveste:

• Modul de relationare intre indivizi si grupuri

• Modalitati de a face fata situatiilor incerte si controlul agresiunii

• Orientarea catre viitor comparata cu orientarea catre trecut si prezent

• Modul de perceptie al puterii si al autoritatii, modul de relationare cu autoritatea

• Implicatiile sociale ale apartenentei de sex

Aceste informatii au fost preluate si prelucrate intr/un tot coerent iar Hofstede a cristalizat si denumit cinci dimensiuni culturale :

1. Distanta fata de Putere

2. Individualism vs. Colectivism

3. Masculinitate vs. Feminitate

4. Indexul de Evitare a Incertitudinii

5. Orientare pe Termen Lung

Distanţa faţă de putere (mare sau mică) (IDP) « reflectă gradul în care oamenii din cultura respectivă percep inegalitatea socială »

Individualismul – colectivismul (IDV) « se referă la măsura în care o cultură încurajează independenţa şi libertatea individului faţă de grupul căruia îi aparţine »

Masculinitatea – feminitatea (MAS) «importanţa faptului de a te fi născut femeie sau bărbat; preferinţa pentru competitivitate şi promovare în detrimentul cooperării şi armoniei sau invers

»

Evitarea incertitudinii (IPI) « este legat de uşurinţa cu care cultura face faţă la nou şi îşi asumă riscuri; gradul de anxietate al naţiunii respective »

Orientarea pe termen lung (OTL) « este legată de perioada de timp pentru care oamenii îşi fac planuri şi aşteaptă rezultate şi măsura în care au tendinţa de a sacrifica gratificaţia de astăzi pentru un rezultat viitor »

Indulgenţa – constrângerea are în vedere nivelul la care o societate acceptă un anumit grad de libertate pentru îndeplinirea plăcerilor vieţii.

Monumentalism Self-Effacement-ul este caracteristică acelor societăţi care promovează stabilitatea, mândria şi ideile fixe în contrast cu umilinţa şi flexibilitatea.

O cercetare Gallup realizata in 2005 pe un esantion de romani releva rezultate, pe o scala de la 0 la 100:

PDI 33 (power distance)

IDV -49 (individualism)

MAS -39

UAI -61 (uncertainty avoidance)

LTO 42 (long term orientation)

Unde:

0 si 40 este un nivel scazut

40 si 60 nivel mediu

peste 60 nivel ridicat

(masculinity)

Comparativ cu estimarile lui G. Hofstede pentru Romania

PDI 90

IDV -30

MAS -42

UAI -90

LTO

Geert Hofstede a estimat pentru Romania niveluri foarte ridicate pentru indicii reprezentand distanta fata de putere (90) si evitare a incertitudinii (90), nivel scazut pentru indicele reprezentand individualismul, adica un grad ridicat de colectivism (30), si un grad moderat de masculinitate (42). Desi nu a oferit o estimare pentru orientarea pe termen lung, putem prespune ca si Romania ar avea, ca si toate tarile din Europa, o orientare pe termen scurt.

Putem compara aceste rezultate cu rezultatele altor tari Concluzia lui Hofstede a fost ca angajatii

Putem compara aceste rezultate cu rezultatele altor tari

Putem compara aceste rezultate cu rezultatele altor tari Concluzia lui Hofstede a fost ca angajatii isi

Concluzia lui Hofstede a fost ca angajatii isi insusesc practicile pe care le indica organizatia pentru care activeaza dar isi vor pastra valorile culturii din care provin.

***

In studiul lui Geert Hofstede, Romania afiseaza in primul rand un indicator mare pe dimensiunea PDI distanta fata de putere (1). Putem deduce ca o populatie care afisaza un indicator inalt la acest capitol, in mare ,

vede puterea ca pe un indicator al gradului de autoritate stiintifica

nu intervine in exercitiul puterii si slujeste regulile

nu chestioneaza deciziile luate de oamenii situati pe o pozitie de putere si se supune cu usurinta ordinelor

atrage lideri autoritari

tolereaza centralizarea deciziilor

evita asumarea responsabilitatii unor pareri contrare celor emise de un sef

este legata emotional de putere fie prin devotiune si dependenta sau, in forma negativa, prin ura si contra-dependenta

manifesta o mare dorinta pentru un stil de conducere participativ si cooperativ insa actioneaza opus datorita complexelor fata de autoritate

Populatia Romaniei a indicat nivelul 49 pe scala de la 0 la 100 la Nivelul de Individualism (2) unde 100 inseamna individualism ridicat si cifre mai mici de 50 indica o societate colectivista. Valorile colectiviste ale unei natiuni sunt un barometru pentru bogatia unei tari, deoarece individualismul indica nevoia de auto-afirmare si de independenta financiara.

Mentalitatea colectivista considera ca resursele sunt limitate si trebuie distribuite in asa fel incat sa obtina cat mai multe in favoarea colectivitatii si deci in defavoarea individului mediu favorabil pentru promovarea regimurilor de tip comunist.

Cifra 39 in indicatorul Feminitatii vs. masculinitate, (3) pe scala de la 0 la 100, plaseaza Romania in familia tarilor in care rolurile intre cele doua sexe nu sunt predeterminate si in care barbatii pot prelua cu usurinta responsabilitati domestice.

un competitivitate al organizatiilor, pretuiesc timpul liber personal si cooperarea in detrimentul obiectivelor de performanta.

de

Valorile feminine

ale

societatii

determina

nivel

mai

scazut

In ce priveste Indicele de Evitare a Incertitudinii (4) Romania a inregistrat un scor de 61

scor care demonstreaza ca romanii manifesta un grad ridicat de anxietate in ce priveste abordarea

unor situatii noi cu implicatii directe asupra raspandirii spiritului antreprenorial.

O cultura cu un indice ridicat de evitare a incertitudinii

manifesta un grad ridicat de anxietate in fata noului

este caracterizata de reactii rapide, de moment, care nu implica reflectie asupra consecintelor pe termen lung

se

simte mai confortabil in situatii de consens general

orice element iesit din tiparul general este infierat ca fiind o amenintare contra securitatii si sigurantei colective sau personale

diferentele dintre indivizi nu sunt vazute ca mijloc de largire a viziunii ci ca obstacol

se

axeaza pe masuri de supravietuire si nu pe cercetare si dezvoltare

si

mai specific, populatia reactioneaza negativ la branduri care intra in forta dar ale caror nume

nu sunt cunoscute sau de exemplu la partide minoritare

Orientarea pe termen lung (5)

Este legată de perioada de timp pentru care oamenii îşi fac planuri şi aşteaptă rezultate şi măsura în care au tendinţa de a sacrifica gratificaţia de astăzi pentru un rezultat viitor. Insa nu se refera doar la acest aspect ci si la gradul de raportare la istoria indepartata pentra a aduce experienta in prezent si a construi pe ea.

G. Hofstede nu ofera un rezultat pentru Romania insa studiul Gallup ofera un indicator de 42, ceea ce indica un nivel scazut spre mediu pentru noi la acest capitol. Studiul gallup ne plaseaza insa peste media tarilor europene dezvoltate UK -25, Germania 31, lucru care ridica un semn de intrebare asupra acuratetii acestui studiu, pentru ca stim ca aceste populatii au per ansamblu o organizare ce se axeaza pe planuri de termen lung.

Nici Canada 23 sau SUA 29 nu se lauda cu acest capitol, lucru ce indica o dificultate la nivel colectiv si individual de a planifica pe termen lung si a se raporta la experienta din trecut pentru a rezolva problemele prezente.

Indicele cel mai ridicat din studiul lui G.Hofstede il afiseaza Japonia 80, iar acest lucru nu ar trebui sa ne mire vazand progresele, orientarea si organizarea uimitoare a acestei tari.

In privinta Romaniei, in contextul alinierii cu structurile europene, cel mai mult ingrijoreaza indicele afisat de Distanta fata de autoritate deoarece acesta indica atat o implicare scazuta a populatiei la nivel decizional, acest lucru favorizand indirect Puterea in luarea de masuri rupte de contextul economic si social real.

Acest lucru poate avea si implicatii incomensurabile asupra economiei nationale deoarece poate indica faptul ca intr-un anumit punct al negocierilor intre firme straine care vin in Romania si statul Roman, pot exista derapaje ce nu vor fi niciodata impiedicate de catre populatie, sau nu vor exista miscari suficient de virulente pentru a contracara masuri luate in defavoarea intereselor nationale.

Pentru a aduce o modificare fundamentala solutiile de termen lung constau in educarea tinerilor si redesignul in educatie astfel incat sa fie cultivat spiritul independent, viziunea pe termen lung si marirea sau micsorarea dupa caz a indicilor pt fiecare dintre cele 5 dimensiuni culturale.