Sunteți pe pagina 1din 5

Geert Hofstede – Cele 5 dimensiuni culturale

Public acest articol pentru ca studiile lui Geert Hofstede pe care le voi mentiona au o
mare valoare practica in educatie si management pentru intelegerea culturii nationale si
manageriale romanesti si deasemenea pentru redesignul educational romanesc.

Pe mine acest model m-a ajutat sa inteleg foarte multe lucruri din comportamentul angajatilor
si cel al pieții.

Indraznesc sa spun ca toate scrierile si studiile pe teme ale dimensiunilor culturale scrise
pana la el au constituit mai mult o acumulare cantitativa suspendata in asteptarea unui proces
de cristalizare a tuturor tendintelor si conceptelor fundamentale. Geert Hofstede este un varf.

Gerard Hendrik Hofstede (născut la 2 octombrie 1928, în Haarlem) este un influent scriitor
olandez pe problematica interacţiunii dintre culturile naţionale şi cele ale culturii organizaţionale.

Studiile lui Hofstede au demonstrat că există grupări culturale naţio- nale şi regionale, ce
afectează comportamentul societăţii şi al organizaţiilor, şi care sunt foarte rezistente în timp.

Cercetarea lui Hofstede asupra diferentelor de valori intre angajatii firmei IBM din peste 40
de tari releva diferente clare intre natiuni. Initial compania a dorit sa inteleaga de ce unele filiale erau
mai productive decat altele, desi aveau o cultura organizationala similara.

Chestionarele pentru IBM au fost identice pentru toate tarile iar din studiu au aparut niste
diferente in ce priveste:

• • Modul de relationare intre indivizi si grupuri


• • Modalitati de a face fata situatiilor incerte si controlul agresiunii
• • Orientarea catre viitor comparata cu orientarea catre trecut si prezent
• • Modul de perceptie al puterii si al autoritatii, modul de relationare cu
autoritatea
• • Implicatiile sociale ale apartenentei de sex

Aceste informatii au fost preluate si prelucrate intr/un tot coerent iar Hofstede a
cristalizat si denumit cinci dimensiuni culturale :

1. Distanta fata de Putere


2. Individualism vs. Colectivism
3. Masculinitate vs. Feminitate
4. Indexul de Evitare a Incertitudinii
5. Orientare pe Termen Lung

• Distanţa faţă de putere (mare sau mică) (IDP) « reflectă gradul în care oamenii din cultura
respectivă percep inegalitatea socială »

• Individualismul – colectivismul (IDV) « se referă la măsura în care o cultură încurajează


independenţa şi libertatea individului faţă de grupul căruia îi aparţine »

• Masculinitatea – feminitatea (MAS) «importanţa faptului de a te fi născut femeie sau bărbat;


preferinţa pentru competitivitate şi promovare în detrimentul cooperării şi armoniei sau invers
»
• Evitarea incertitudinii (IPI) « este legat de uşurinţa cu care cultura face faţă la nou şi îşi asumă
riscuri; gradul de anxietate al naţiunii respective »

• Orientarea pe termen lung (OTL) « este legată de perioada de timp pentru care oamenii îşi fac
planuri şi aşteaptă rezultate şi măsura în care au tendinţa de a sacrifica gratificaţia de astăzi
pentru un rezultat viitor »

• Indulgenţa – constrângerea are în vedere nivelul la care o societate acceptă un anumit grad de
libertate pentru îndeplinirea plăcerilor vieţii.

• Monumentalism – Self-Effacement-ul este caracteristică acelor societăţi care promovează


stabilitatea, mândria şi ideile fixe în contrast cu umilinţa şi flexibilitatea.

O cercetare Gallup realizata in 2005 pe un esantion de romani releva rezultate, pe o


scala de la 0 la 100:

PDI – 33 (power distance) IDV -49 (individualism) MAS -39 (masculinity)

UAI -61 (uncertainty avoidance) LTO – 42 (long term orientation)

Unde:

– 0 si 40 – este un nivel scazut

– 40 si 60 – nivel mediu

– peste 60 – nivel ridicat

Comparativ cu estimarile lui G. Hofstede pentru Romania

PDI – 90 IDV -30 MAS -42 UAI -90 LTO –

Geert Hofstede a estimat pentru Romania niveluri foarte ridicate pentru indicii reprezentand
distanta fata de putere (90) si evitare a incertitudinii (90), nivel scazut pentru indicele
reprezentand individualismul, adica un grad ridicat de colectivism (30), si un grad moderat de
masculinitate (42). Desi nu a oferit o estimare pentru orientarea pe termen lung, putem prespune
ca si Romania ar avea, ca si toate tarile din Europa, o orientare pe termen scurt.
Putem compara aceste rezultate cu rezultatele altor tari

Concluzia lui Hofstede a fost ca angajatii isi insusesc practicile pe care le indica
organizatia pentru care activeaza dar isi vor pastra valorile culturii din care provin.

***
In studiul lui Geert Hofstede, Romania afiseaza in primul rand un indicator mare pe
dimensiunea PDI – distanta fata de putere (1). Putem deduce ca o populatie care afisaza un indicator
inalt la acest capitol, in mare ,

• – vede puterea ca pe un indicator al gradului de autoritate stiintifica


• – nu intervine in exercitiul puterii si slujeste regulile
• – nu chestioneaza deciziile luate de oamenii situati pe o pozitie de putere si se supune cu
usurinta ordinelor
• – atrage lideri autoritari
• – tolereaza centralizarea deciziilor
• – evita asumarea responsabilitatii unor pareri contrare celor emise de un sef
• – este legata emotional de putere fie prin devotiune si dependenta sau, in forma negativa, prin
ura si contra-dependenta
• – manifesta o mare dorinta pentru un stil de conducere participativ si cooperativ insa
actioneaza opus datorita complexelor fata de autoritate

Populatia Romaniei a indicat nivelul 49 pe scala de la 0 la 100 la Nivelul de Individualism


(2) unde 100 inseamna individualism ridicat si cifre mai mici de 50 indica o societate colectivista.
Valorile colectiviste ale unei natiuni sunt un barometru pentru bogatia unei tari, deoarece
individualismul indica nevoia de auto-afirmare si de independenta financiara.

Mentalitatea colectivista considera ca resursele sunt limitate si trebuie distribuite in asa fel
incat sa obtina cat mai multe in favoarea colectivitatii si deci in defavoarea individului – mediu
favorabil pentru promovarea regimurilor de tip comunist.

Cifra 39 in indicatorul Feminitatii vs. masculinitate, (3) pe scala de la 0 la 100, plaseaza


Romania in familia tarilor in care rolurile intre cele doua sexe nu
sunt predeterminate si in care barbatii pot prelua cu usurinta responsabilitati domestice.

Valorile feminine ale societatii determina un nivel mai scazut de


competitivitate al organizatiilor, pretuiesc timpul liber personal si cooperarea in detrimentul
obiectivelor de performanta.

In ce priveste Indicele de Evitare a Incertitudinii (4) Romania a inregistrat un scor de 61 –


scor care demonstreaza ca romanii manifesta un grad ridicat de anxietate in ce priveste abordarea
unor situatii noi cu implicatii directe asupra raspandirii spiritului antreprenorial.

O cultura cu un indice ridicat de evitare a incertitudinii

• manifesta un grad ridicat de anxietate in fata noului


• este caracterizata de reactii rapide, de moment, care nu implica reflectie asupra consecintelor
pe termen lung
• se simte mai confortabil in situatii de consens general
• orice element iesit din tiparul general este infierat ca fiind o amenintare contra securitatii si
sigurantei colective sau personale
• diferentele dintre indivizi nu sunt vazute ca mijloc de largire a viziunii ci ca obstacol
• se axeaza pe masuri de supravietuire si nu pe cercetare si dezvoltare
• si mai specific, populatia reactioneaza negativ la branduri care intra in forta dar ale caror nume
nu sunt cunoscute sau de exemplu la partide minoritare

Orientarea pe termen lung (5)


Este legată de perioada de timp pentru care oamenii îşi fac planuri şi aşteaptă rezultate şi
măsura în care au tendinţa de a sacrifica gratificaţia de astăzi pentru un rezultat viitor. Insa nu se
refera doar la acest aspect ci si la gradul de raportare la istoria indepartata pentra a aduce experienta
in prezent si a construi pe ea.

G. Hofstede nu ofera un rezultat pentru Romania insa studiul Gallup ofera un indicator de 42,
ceea ce indica un nivel scazut spre mediu pentru noi la acest capitol. Studiul gallup ne plaseaza
insa peste media tarilor europene dezvoltate – UK -25, Germania – 31, lucru care ridica un semn de
intrebare asupra acuratetii acestui studiu, pentru ca stim ca aceste populatii au per ansamblu o
organizare ce se axeaza pe planuri de termen lung.

Nici Canada – 23 sau SUA – 29 nu se lauda cu acest capitol, lucru ce indica o dificultate la
nivel colectiv si individual de a planifica pe termen lung si a se raporta la experienta din trecut pentru
a rezolva problemele prezente.

Indicele cel mai ridicat din studiul lui G.Hofstede il afiseaza Japonia – 80, iar acest lucru nu
ar trebui sa ne mire vazand progresele, orientarea si organizarea uimitoare a acestei tari.

In privinta Romaniei, in contextul alinierii cu structurile europene, cel mai mult ingrijoreaza
indicele afisat de Distanta fata de autoritate deoarece acesta indica atat o implicare scazuta a
populatiei la nivel decizional, acest lucru favorizand indirect Puterea in luarea de masuri rupte de
contextul economic si social real.

Acest lucru poate avea si implicatii incomensurabile asupra economiei nationale deoarece
poate indica faptul ca intr-un anumit punct al negocierilor intre firme straine care vin in Romania si
statul Roman, pot exista derapaje ce nu vor fi niciodata impiedicate de catre populatie, sau nu vor
exista miscari suficient de virulente pentru a contracara masuri luate in defavoarea intereselor
nationale.

Pentru a aduce o modificare fundamentala solutiile de termen lung constau in educarea


tinerilor si redesignul in educatie astfel incat sa fie cultivat spiritul independent, viziunea pe
termen lung si marirea sau micsorarea dupa caz a indicilor pt fiecare dintre cele 5 dimensiuni
culturale.

S-ar putea să vă placă și