郎¨

■.筆・
‐ 轄
国

恥 l.
M:NiSTERUL EDUCA丁 IEl,CERCETAR11,TINEREttULUi S:SPORttULUl
SCOALA POSTL:CEALA sANITARA,,FUNDENl``,BUCUREoT:

MANUAL DE NURSING
鑽 核颯顆曇麟
薇夢炒 鰺量
診鯰颯心眸陽 晰膠
聰鮮 辣 蜻颯繹 赳
賤‡靡 鯰鸞糀緻 鸞 鰈 賤蝙 綸絃珀蜻
鯰鸞蜀了

VOLUMULl

Coordonator: Prof. dr. Marcean Crin

na,Eugenia Cnstescu
5COah POS‖ Ceaほ Sanlarう "Fundeni“ ,Bucure,J lancu Eぬ
,COala POstlicealら Sanitarき ,Arad―
Renate Liliana Bran,Elena Popa
Grupul,colar Sanitar,Bala Mare― Lucreua Manan
Colegiul de 5Jin!e"G‖ gore AnJpa“ ,Bra,OV Tatiana Oglindら ,La宙 nia■ urean
Grupu1 5colar"George Emil Palade“ ,Constania一 Mana stanciu
Grupul,colar"Charies Laugier``,Cralova一 Ma‖ a Sima
gOre Ghica Vodう ``,la,i Mihaela Bucataru,Ma‖ a Cotea
,COala POstiicealう San■ ard,,G‖
Liceul Teoretic,,lon Cantacuzino“ ,Pite,ti― Ecaterina Gogel,Allarineta Gheorghe
 Guprins

1. Nursingul - bolnav
gtiinla ingrijirii omului sdndtos sau ..............7
2. Cadrul conceptual al teorieiVirginiei Henderson ..................... 11

3. Comunicarea cu semenii ....................15

4. Nevoia de a respira ..........37
5. Circula[ia ;.................. .......53
6. Nevoia de a mAnca gi a bea ...............81

7. Nevoia de a elimina .......121

8. Activitate, mobilitate 9imigcare... ......151

9. Confortul, odihna gisomnul ..............177
10. Nevoia de a se imbrdca si dezbrdca ...................205
11. Temperatura ............ ......211

12.lgiend gi confort .............239

13. Securitate givulnerabilitate......... ......267
14. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizdrii .....289
15. Religia, credinla, sistemul de valori .....................297
16. Nevoia de a se recrea......... ..............313
17. Nevoia de a invdla. ........317
18. Procesul de nursing .......321
Bibliografie. .......343
1ndex.......... .......345

_____二 月
 1. l{ursingut - gtiinla lngrijirii omului
sinitos sau bolnav

Nursingul este o tanぅ「ぅdiscip‖ nう OtiintifiCう din constelalia,tiinte10r sOcio¨ uma¨

ne.Scopul acestei,tiinte este individualizarea,i umanizarea↑ ngrJir‖ Or acordate de
asistenJi mediCali persoanelor sanぅ tOase sau bolnave.
Nevoia alrmう ‖i nursingului ca disciplinう ,Iini而 Cう S¨ aね cut simltう ↑ n iurul anilor
1950… 1952,deoarece, panう ↑ n aceastう perioadう le americane,canadiene
"nurse``‐
―
le franceze erau deia organizate pe specia‖ tう 11,i↑ n Organizalil prOfe―
,i"infirmiere“
sionale,,i eXiStau rapoarte asupra activitう !ii 10r,ia,cOli10r↑ n care erau pregう tite i

- 1923,raportul Goldmark;
- 1934,raportul final,,Grading Committee“ pub‖ cat sub titlul,,Nursing schoolto¨
day and tomorroMノ ;

― raportul cercetarilor efectuate↑ n perioada 1944-1945,i publiCat↑ n1948 sub ti‐

tlul"Nursing for the future“ ,care sublinia cう pregatirea nurselor trebule facutう
↑
n,CO‖ Oi uniVersitう !i:nu in spitale.
in zilele nOastre,↑ n SUA,i↑ n tarile eurOpene,studiul acestei,tiinle Se face,inilial,
pentru dobandirea noliuni10r de bazう ,↑ n,coli de nursing unde,conform cu normele
,i aCOrdurile europene privitoare la pregう tirea,i formarea profesioni,ti10r nursingu―
lul,sunt,cOla‖ zate persoane care au absolvl un bacalaureat specific Iう ni respectト
ve si au o varstぅ de minimum 18 ani.in a doua etapう ,apЮ fundarea acestei,linie
se face↑ n facunう J la absolvirea carOra profesioni,li nursingului p‖ mesc diplome
universitare care atestう pregう tirea loL
Nursingul ca discip‖ nう Otiin!ifiCう are cele trei trう saturi caracteristice unel,tiintei
― un obiect de studiu bine delimitat reprezentat de omul sう natos sau bOlnav ca
parte integrantう a uneifami‖ i,comunitate,↑ ntreprindere,,coalう etc.
‐o teorie,tiintifiCう a nevoilor de↑ ngrり ire ale omului sanatOs sau bOlnav.
―o rnetodologie proprie finalizatう prin procesul de↑ ngrり ire.
Prin obiectul sう u de studiu,omulsう nう tos sau boinav,nursingul se recomandう ca
o discip‖ nう ,tiin!ifiCう de granitう ,utilizand cunO,tinie din biologie―
anatomie,medici¨
nう ,psihologie,i ramurile sale,sociologie,i ramurile sale,chiar din f‖ osofie,i religie.
 8 1 ManualdenurJh9 1entrud,■ i din inuil ai scolibr POsJた eale san■ are― Volumu11

Prirna teorie,tiin!ifiCう a nevo‖ or de ingrり ire a Omuluisう nう tos sau bolnav,profiland

caracterul,tiintifiC al ηursingului,i Cunoscuta ca teOria celor 14 nevoifundamentale
ale omului,a fost conё eputa↑ n anii 1950-1952 de doamna Virginia Henderson Au
urmatin 1952,N.Rogers,care lanseazう teoria dezvoltう ril,teoria sistemului compor―
tamental a luitthomson,C.Roy― teoHa adaptarilゴ ↑
﹁︱︱ ︱︱ ︱︱ ︱Ｉ Ｊ﹃

n1971 D.Orem prezintう con―

ceptul auto↑ ngrJir‖ Or.
Procesul de↑ ngrり ire(prOCesul de nursing)ca metOdOlogie proprie a nursingului F
a fost conceputin 1953,cand a fOst definit,i terrnenul"diagnostic de ingrJire“ ("di¨
r

agnostic infirmier“ pentru lbrile francofone,1,,nursing diagnOsis“ pentru!う rile anglo¨ ―『

fOne),Creat de V Fry ca o etapう necesarう a procesului de ingrり ire,iS― au elaborat 〔
componentele planului de↑ ngriire.
ln dezvoltarea activitう !ii,tiintifiCe a profesioni,ti10r nursingului,aparitia cOncepte¨

︶     ´   ︵一︶
lor,,proces de↑ ngrり ire,diagnOstic de↑ ngrり ire,plan de ingrJire“ a reprezentat un mo―
ment de importan!う deOsebitb,situand activitatea lor alう turi de activitatea celorlalti
actori al echipei de ingrり ire.

Dupう 1 970 studiul nursingului ca",lin!う a ingr」 i‖ 10r“ s¨ a exlns↑ n Europa de

Vest."Nursele“ din SUA,i Anglia,i"Les ln]rmiё res“ din Franla,i Canada au perse¨
￨ verat↑ n activitatea lor,i↑ n Cercetare pentru identificarea diferitelor lor functil,pentru
d clarificarea,i definirea locului,i rolurilor lor↑ n echipa de↑ ngrり ire
Astfel,↑ n ma11972,la Consiliul Europei profesiOni,li nursingului au fost dein叩 :

astfel:

"Persoane care au fost,COlarizate,iau ob!inut O diplomう recunoscutう ↑

l
n statul
lor,care au dreptul sう asiste omul sう nう tos,isう ↑
ngrJeascぅ omul boinav“
Aceastう dein“ ie a fOSt↑ nsu,1う Oila al VJea Raport al Comletului OMS,i con…

一 一 一．
＾´´ 
．
form cu ea au fost concepute Acordurile Europene privitoare la formarea,iinStruirea

・
・

´ ＾ ︶
´・
profesioni,tilor nursingului
Pornind de la aceastう defini!ie a profesioni,ti10r nursingului s¨ au de‖ mitat functiile
,i rOIU‖ le lor,aqiunile pe care ace,Ja le pOt desね sura.
Functiile validate la nivelul acestor foruri sunti

・ ¨  一 ¨  一
―sう acorde ↑

・  ・
ngrJiri COmpetente persoanelor care au nevoie, iinand cOnt de

＾´´
necesitう lile fizice,afective,spirituale,ale pacienti10r din spital,ponc‖

  一´
nici,dis¨

．
pensare,,cO‖ ,10curi de muncね ;

一一
―sう obseⅣ e

．
situali‖ e sau condilille Care influenteaZう Sう nう tatea oamenilor,sb

一
comunice aceste obseⅣ

 
a‖ i memb‖ lor echipei de ingrり ire,￨,pe cale ierarhicう ,

一
 
forurilor competente;
― sう pregう teascう ,iSう instruiascう elevii stagiari,personalul debutant,i persona¨ 一

Iul auxiliar necesar acordう ril↑ ngrり iri10r.

Rolurile profesioni,ti10r nursingului sunt:

―rolul de acordare a↑ ngrJiri10r la indicalia mediCulul,rolul de acordare a ace―
ngrJiri autOnOme),i
lor ingrり iri pentru care sunt abilitali prin dip10ma obiinutぅ
(↑

rolul de acordare a ingrり iri10r↑ n

cooperare cu alt personal,deoarece ei sunt
acei profesioni,ti Care"asistう persoana sう nう toasう sau bolnavう la indep‖ nirea
 pね tarea staril de sう natate,
av, profiland acelor ac!iuni care contribuie la meniinerea sau recう
stう rilde bine,actiuni pe care acea persoanう le¨ ar fi↑ ndeplinit singurう dacう ar
ndamentale
nderson. Au fi avut fola,VOin!a sau CunO,tintele necesare“ (V Henderson);
:luicompor- ―「olul de promovar6 a igienei spitalice,ti prin ansamblul actiVitう 1:10r necesare
rezintd con- pentru prevenirea infe∝ ii10r intrasplalice,1;
一rolul de organizare,i gestionare a↑ ngriliri10「 indicate de mediC,i a Celor pro¨
p‖ ii activlう J10r admト
r nursingului Ji Sale,geslonarea mateHalelor,i efectuarea forma11こ
ngrijire" (,,di- nistrative;

tarile anglo- ―rolul de↑ ndrumare,pregね tire,i↑ nCadrare in eChipa de↑ ngrJire a personalului
-au elaborat auxiliar,a personalului debutant,i a eleVi10r,dar,i de ridiCare a propriului nivel
de pregう tire,i de cercetare↑ n practica nursingulul.
in praCtiCa nursin…
ia concepte- Utilizand criteriul"autonomiei,l initiativei↑ n luarea decizil10r“

;ntat un mo- gului,activitatea profesionistului nursing poate fi structuratう ,dar numai pur didactic

tea celorlal[i ,i pentru o rnai bunう

↑
ntelegere,pe trei directil:
―activitate delegatう ,de aux‖ iar rnedical,COnstituitう din executarea prescriptillor
r Europa de medicului,ceea ce presupune pulinう autonomie,i initiatiVう ;

ja au perse- 一 activitate independentう ,proprie,pentru care este abilitat prin diploma ob!inutう
ngrJire,COn_
rnc!ii, pentru la finalul stud‖ lor,,i Care are ca instrument de lucru proceSul de↑
cretizat prin planul de↑ ngrり ire.Activitatea independentう
COnstう ↑n↑ ngrり iri de
Completa;
r fost definili ↑ntretinere,i COntinuitate a vietil,i presupune autonomie,i iniliatiVう
―activitate interdependentう realizatう ↑
n colaborare cu alti prOfesloni,ti:rnaseuri,

kineziterapeuli etC・ pentru rezolvarea problemelor Clinice,actiVitate care pre‐

;utd in statul
supune autonOmie,l iniliatiVう paⅢ ialう .

COniinutul acestor actiVitう !i a foSt exprimat prima datう

de Florence Nightingale↑ n
3MS 9i con- ‐
r sl instruirea cartea"Notes on nursing“ 1,,Nursa trebuie sう i creeze pacientului condilille care alu―
tう natura sう lucreze“ .

O sutう Oi ceva de ani maitarziu,↑ n1970,Raportul Lysaught al"Nalonal COmmi―

nltat funcliile
ssion on Nursing and Nursing Education“ din Canada,intitulat,,An abstract for acti―
n timpul bolil,,i
on“ ↑
mparteactiVitatea de ingrり ire↑ n activitate de↑ ngrり ire episodic益 ,↑
act市 late de↑ mpartぅ 。 ire a a∝ iunilor pin care se previne↑ moOlnavirea,ise menJne
ind cont de
sぅ natatea.
:llclinici, dis-
Pregう Jrea profesioni,110r nursinOului↑ n sensul aceStOr aCtiVIう J nu Se poate fa¨
d:
ce decat urmand Acordurile Europene privind formarea,linstruirea loL care prevう
amenilor, sd
一 studiul omului sanう tos,i bolnav;
rle ierarhicd,
一studiul unei teoril,tiintifiCe de ingrり ire;
―studiul procesului de↑ ngruire ca demers,linJiC,COerent cu teona,Jin,lcぅ
t si persona-
adoptatう ↑ n tara reSpectivう .

rdare a ace-
rutonome)gi
rrece ei sunt
indeplinirea
 2, Cadrut concePtual at teoriei
Virginiei Henlgrton

de renume″ ,9 refleCtat in scrierile sale aC¨

Virginia HendersOn,asiStentう medicalう
n aCest dOmeniu.lnlelege‖ i Sale p‖ vind
ivLatea desね Ouratう Oi Cercetう ハle efectuate↑
ngrilirii bOlnavu…
↑
ngrり irea bolnavulUi datOram publiCatia"PrinCiplile fundamentale ale↑
a aiuns la COn…
lui“ .in cadrul ConSlllului lnterna10nal al AsistenJlor Medicali(lCN)s¨
cluzia cう de,1,tiintele mediCale deVin din ce in Ce rnai SpeCializate,ireclama anumi¨
ngrilirile mediCale,i Chirurgicale ale boinavului,
te tehnici rnOderne speCifiCe pentru↑
man acelea,i'i Se apliCb↑ n tOate ca‐
prfncゎ ′
′
′e ttndamentale ale mg嗜 !rii bolnavilor rう
in,i parte esentialう a tratamentului.
zurile in care↑ ngrilirile constituie aiutOr,Sprり
ngrJirile de bazう (funda‐
Virginia Henderson s― a referit↑ n lucrarile sale tocmaila↑
mentale)oferind un cadru conCeptual Cntre ani1 1950-1960)Care,de,i nu este la fel
n coniunCtie cu Ca―
de sofiStiCat preCum modelele Curente de nursing,poate fi fO10Sit↑
.

dru1 0MS,l prOCesul de nursing pentru a a,igura o practica eficientう

CONCEPTELE CHEIE ALE ACESTUI MODEL

Fiintt υ
manぅ ,COnceρ deSpre O/n
psiho―sOCialう formand un tOt indiviZib‖
El are neCe¨
lndividul este o entitate bio¨
“ n speciice,pe care,‖ e Salsface
Slう J fundamentale(comune tuturor)Cu manrestぅ n
singur dacう are puterea,VOinta,i Cuno,intele necesare.Tinde spre autonomie↑
satisfacerea neceSitう ti10r Sale.C)mul trebuie abordat hOliStic,ln globalitatea persOa¨
Oi Spiritualう
.

nei sale,incluzand dimensiunea culturalう

cute↑ n mod autonom,nu
sanぅ rarea"este O Stare in care neceSlう Jle Sunt salsね
se limiteaz触 la absenta bOliド・ ¨
,i afle
Arυ rslngυ ′
inseamna sう aiuti individul,fie acesta bOlnav sau sanatOs,sう

calea spre sう natate sau recuperare.

vidυ ′
ησ′
′ bO′ na1/sau sう ЛうfOS este cOnsiderat,,un tot COmplet prezentand 14 nevoi
“
fundamentale pe care trebule sう oi le SatiSfacう
.

a lintei umane pen…

IVe1/obル βdamenfab reprezintう neceskatea vlalう ,esenJalう
tru a¨ ,i asigura starea de blne.
 12 1 ManuJdehl● 市JIIltll● ￨“ i dilふ し
,￨￨● sto“ 0「 PoslI■ ILsalllお lvolu品 11111‐

Scoρ υ′Ang4'′ ″′
Oreste de a pう stra sau a restabillindependenia indiVidului↑ n sa‐

´
て 一
tisfacerea acestor nevoi.

‘
ROノυ′asFstenfei′ ηedica′ e constう in sup‖ nirea a ceea ce pacientul sau c‖ entui nu

︵︶
poate sう factt singur
﹁︱︱＝︱︱︱︱

Modelul conceptual formulat de Virginia Henderson a fost rea‖ zat↑ n conformi¨

tate cu concep!ia aCesteia asupra rolului↑ ndep‖ nit de asistentul medlcal, asupra
globa‖ tう lii persoanei,i asupra noliuni10r de sう nう tate.individui trebuie situat↑ n cen…
trul procesului de nursing,vう zut ca un tot unitar prezentand 14 nevoifundamentale
pe care trebuie sう fie capabil sう Oi le↑ ndep‖ neascう .

Componentele esenliale a:e unui mode:conceptual(cadrul conceptual)sunt

urmう toarele:
― postulate;
― valori;
― elemente.
PosfJrarere reprezinttt suponul teOreJc,1,linJlc al mOdelului∞ nceptual,enun―
↑
n aceea cう sunt recu‐

ヽ
turi pentru suslinerea altor enunluri.caracteristica lor constう

コ  年、
noscute,i aCCeptate,nu trebuie demonstrate.Modelulヽ /irginiei Henderson se ba¨

  い︶  や
zeazb pe urmtttoarele postulate:
―orice fiintう umana tinde spre independentう

じ ︻︶
,1 0 dOre,te;
― individul formeazう un tot caracterizat prin nevoi fundamentale;
_ cand una dintre nevoi ramane nesatisfう cutう ,individul nu este"complet“ ,"↑ ntreg“ ,

"independent“
.

yarOrille

Urmう toarele trei valori sustin modelul Virginiei Henderson:

―asistentul medical posedう funα ii Care sunt prop‖ i:

_ cand asistentul medical preia din rolul mediculul el cedeaztt o parte dintre func!iile

︻︺
︿︶
sale unui personal auxiliar;
―societatea

０︶
a,teaptう un serviciu din partea asistentilor medicali pe care nu poate
¨
sう l primeascう de la niciun alt personal.

Eremenfere
Cele O elemente care dau sens vietii prOfesi9nale sunti scopul profesiei,telul ac…
tivitう !li(beneficiarul),rOlul activitう lil,dificultう li↑ ntalnite de pacient(sursa de dificulta―
te),inteⅣ en!ia aCOrdatう ,consecinlele inteⅣ entillor.
a)SCOpul profesiei constう n a aiuta pacientul sa‐ sicOnseⅣ e sau sう s̈i restab‖ eas‐
↑
cう independenta sa Spre a― ,i satiSface nevoile prin el↑ nsu,1,de a favoriza vinde―
carea,precum,i de a asista muribundul spre un sfar,it demn.
Membril acestei profesil,de,itind Spre un ideal,fiind rea‖,ti,i neputand sぅ …
l atin…

gう accepta sぅ desfb,oare activitう lilirnitate care au scopul de a conseⅣ a sau a re…

stabiliindependenta persOanelor↑ ngrり ite.
b)Obiectivul activitalii prOfesionale este beneficiarul,adicこ persoana sau grupul de
persoane spre care este↑ ndreptatう activitatea.
 natos,
in alngerea obiecJvり lui Se une cont de faptul ca individul,bOinav sau sう
manifes‐
formeazう un tot Cu nevoi comune tuturor iintelor umane,dar,i de faptul cう
tarea nevoilor este diferita de la un individ la altul.
i profesiei.Conform
c)Rolul profesiei desemneaZう rolulsocial pe careJ deun membハ
′
V Henderson,rolul asistentului rnedical este de sι ρ
rinire a dependentei(a Ceea
in conformi- nlocuiasca necesitatea↑ na,a fel
ce nu poate sう facう persoana),de a↑ ncerca sう ↑
iical, asupra
ca persoana sう poata sう ¨
rう handicap.intrucat
,i satiSfaca cerintele rnal u,or,ifう
;ituat in cen-
nu existう o definitie internationalう a rOlulul esential↑ ndeplinit de asiStentul rnedi¨
rndamentale ↑ a
cal,definiliaヽ こHenderson lgureazこ Ca valabilう ntre alte definitil elaborate de¨

lungul tirnpului:
:eptual) sunt rseり cOnSめ m a ttυ ra ρ ersOana bornayう
υ′esen″ ar ar asた renfυ ′
υ ′medcar“ υ
"RO′ ‐
sう ′ asお reわ υ′ crilDり ρrrn的 ‐
Sう ―
rfmere sare
ダmen“ うsaυ reca,fige sう nぅ rarea rsaυ saυ ο
υ no,―
deplin′ κa sarcわ 〃orρ e care re_ar″ 舗deρ rintt sゎ gur daca ar″ a1/Jr yOゎ ″
liprere necesare.ハ sお ren鮨 ′ ゎsう わdeplineascう acesfe力 月c″ asffer m‐
mediCar freわ υ
ゎaw′ sぅ ― だnd ρOSわ 〃
iゎ 。 ダreca,rigeゎ めρenden,Caf maicυ
.“

rptual, enun- centrate pe persoanう ,tinta nursingului fiind

“ V Henderson eSte adepta ingrり irii
:d sunt recu- sう nう tatea.Eaa subliniat faptul cう aSiStentul rnedical are rolul in continuう schimba¨
:rson se ba- re,trebuind sう ― ,psihOlogicこ ,SOCialう ,uneori
,i asume roluri ce priVesc sfera medicalう
preluand chiar atributil aux‖ iare,spre a aiuta pacientul sこ 「
うSpundう nevo‖ or sale↑ n
efortul de a redobandi sau menline sう nぅ tatea
nU
d)SurSa de dricukate.Dricu‖ ぅ Jle↑ ntalnte la pacient care fac ca persoana sう
let", ,,intreg", poatう rう spunde la una din nevo‖ e sale sunt cauzate de o:
_ lipsう de foⅢ う ;

_ lipsa de vointぅ ;

_lipstt de cuno,tinte.
Aceste difiCunう J un de competenta asiStentului medical,i eSte important de,Jut
intre func(iile de care lipsう este generata sursa de difiCultate.Nu toate dificultう !ile↑ ntalnite la pa¨

cient suntlegate de profesiunea asiStentului rnedical.

enili10r asis¨
are nu poate e)lnteⅣ en!ia ap‖ catう persoanei:↑ n elaborarea,lirnplementarea inteⅣ
entio este iniliativa
tentul medical va avea↑ n vedere omul↑ n globa‖ tatea sa.inteⅣ
n scO‐
proprie a asiStentului medical,i Va fi Orientattt asupra sursei de dificultate↑

siei, lelul ac- pul de a cre,te independenla persOanel.

dependen!ei sau
r de dificulta- f)COnSeciniele sunt rezulatele obunute constand↑ n"ame1lorarea“
dObandirea independeniei care constituie,i scopul planului de ingrJiri.
i restabileas-
voriza vinde-

ind sd-latin-
rva sau a re-

au grupul de
 14 | manual de nursing penftu elevii din anul I ai $colilor Postliceale Sanitare * Volumul 1

Nevoile fundamentale ale pacienlilor care necesiti acliuni

din partea asistentilor medicali 9i modulin care acestea pot fi influentate
prin conditiile permanent existente sau ocazionalel
Elemente ale ingrijiri lor
nursing fundamentole
A acorda asisten!; bo navului
in funcliile ce urmeazd sau
asigurarea condiliilor ce ii vor
permite:
1. sd respire normal
2. sd mdnAnce si sd bea normal
3. sd elimine pe toate caile de
eliminare
4. sb se mi5te 5i si meniind o
postura buna (ln mers, agezat,
intins 5i cdnd schimbd de la o
pozilie 1a alta).
5. sJ doa'm) si sa se od h^easca
6. si a eagd imbrdcdminte
adecvatd, sd se imbrace ;i
dezbrace
Co n di,ti i perma n ent p reze nte
Stdri potologice care modificd
care infl uenleazd nevoile
nevoile fundamentole
fundomentale
1. V6rsta: nou ndscut, copil, 1, Dezechilibru marcat al
adolescent, adult, matur, bdtrdn fluidelor 5i electrolililor, stare
de irarit:e. vona o.ternica.
2. Temperament, stare incoercibild 9i diaree
emolionali sau stare trecdtoare:
(a),,normal" 2. Nevoia acut5 de oxigen
(b) euforic, hiperactiv
(c) anxios, temdtor, agitat sau 3. Soc (inclusiv colapsu gi
isteric hemoragia)
(d) depreslv sau hipoactiv
4. Pierderea st5rii de
3. Statutsocio-cultura conStien!e -
e5in, comi, de ir

7. sdmenlina temperatura
corpu ui in llmitele norma e
prin adaptarea imbrdc;mlntei
︵一︶
Un membru al unei familii cu
pr eteri .i sldlJt sa.] o pe.soara 5. ea la ,ece si cald-"a.
F,prre
si relativ singurd 9ilsau neadaptat, Cdreure€dr) o terperar-"d

´ ＾
modificarea mediu ui anorma 5 a corpului

・ ︵一 一
sa rac5.
B.:) rrent r) co'oul c;ra si

´ ・＾
bine ingrijit gl sd protejeze 4. Capacitatea fizicd ;i 6. Stari acute febrile (cauze

一＾一ヽ
tegumentele intelectua l5: diverse)
9. sd evite riscuri in mediul (a) greutate normala
bolnavului si s; evite (b) sub greutatea normala . Riri i pligi silsau infecti

＾
．一・
accidentarea altora din jurul rcl pesle g'eLlaiea ror.rd a

一
(d) inteligenla normald

・・
sd u. B. O boala contagioasi

一
10. sd comunice cu alte (e) inteligenla sub nivelul

・一
persoane pentru a-ii exprima normai 9. Stare preoperatorie

一一
emotii, temeri, nevoi etc. (f) dotat, inteligenli

．
1 1. s5-5i practice religia. postoperatorie

一〓一 ︵
remarcabi d 1 0. Stare
2 si aibi o oc-pdr'e ca'e ri-' {9) s n'lu o-zului, a \tal-) - .

dea un sentiment de a se simti echilibruiui Si tactil, normale I

I mobi zdre ddtor ;L; bo or:

ヽ
︶・
util (h) pierderea unuia dintre prescrisd ca tratament

一
13. sd participe la diverse forme simluri

︶一
de recreere (i) locomolie norma d I2. Durere persistenta sau

´
´〓一 ． 〓一 一
14. si studieze, descopere sau (j) pierderea locomoliei extrem de puternicd.
curiozitatea care
sd-5i satisfacd normale 一
conduce la dezvoltare norma a
一

5l 5dIld Ldte
︶
一〓一 ︻
一

1
Cf. V Henderson -,,Principii fundamentale ale ingrijirii bolnavului" , R. N., M. A. , tradus cu aprobarea
tcN.
:

entate
』
″ た

3, Comunicarea cu semen‖
ｍ耐

︶
σ
Ｏ σ

憾馳鮮[1義疑淵辮i徽麟 響l
l錦 ::凛 1螺 ilWT:
iξ

ne腐 肥見:腿 1∬ ilttWm:‖ f:瑞

nil,expedenle,linformaJi.

スnfυ raJ一 perSOanele care trう iesc↑ n inlmlatea sau in preaima indiVidului.

lI『 籠肥
「轟退
1鷺 ll躙 証 悧胤酬::::罫 謝隻高1よ
濯よ t』

´ ==￨ Codare― operaJa de traduCere a unui mesaiinformaJonal・

Decodare― operala de extragere a unui mesaiinfOrmaIOnal.

礎署誕撫電
北∫
難写器
1330 0r

ansambluri:eul fiziC,eul spiritual,i eul soCial.

0′ OgiC― ansamblul eului ce are↑
n Vedere atitudinile corpOrale care Se
Eυ ′fiZiC Saυ わ′
identifica cu schema corporalう .

SCute
Eυ ′Sptrma′ ― ansamblul eului alCatuit din tOtalitatea dispOZitil10r psihice innう
sau dobandite.
e fatう de relallile sociale ale indi¨
Eυ ′
sOCia′ 一anSamblul eului care vizeazこ atitudin‖
vidului.
e ale unei
.s cu aprobarea
Mesa′ 一ansamblu de date,imagini sau idei despre Starile reale sau posib‖
persoane sau ale unUi Obiect.
Pre」 iudecarう 一judecata aprioricう ce are caracter de opinie personalう sau grupala in… vP

suficient verificatう prin experientう Oi insuficient intemeiatう logic,i Care,fiind echiva― -:

lata cu O crediniう ,introduce un coeficient de formare,i fo10Sire↑ n cunoa,tere.
Recepror一 persOana care p‖ me,te un mesaiinfOrmaJonal・ :a ae
l^ .
RO′ ―mOdel organizat de condulう p‖ vind o anumlう pozlie a unulindivid intr― un an― t

samblu organizaJOnal.
- ^:ei
PROCESUL MENttINER‖ :NDEPENDENTE:NEVO‖ DE A COMUNICA lecl
Cu SEMEN‖
Acest proces se bazeazう pe utilizarea mり 10acelor sau metodelor de comunicare. .a at
↑
n cursul evolu!iei,Omul,i¨ a dezvoltat diferite sirnboluri pentru a se exprima,tota¨
c

^a
litatea acestora constituind comunicarea verbalう Oi COmunicarea nonVerbalう .

Comυ ρ′ carea non1/erba′ うreprezintう limbaiul COrpuluil expresia fetei,a Ochilor,

gestunle,pOz“ ia COrpului.P‖ n intermediul ei se transmle un mesai global,uneo百 FA

o intentie,O dOriniう ,o durere sau o soliCitare neexprimata in cuvinte.Reprezintう

o CA

formう arhaica de transmlere a mesaie10L Conunutul mesaiulUitransmis depinde de

I, F
cadrul de referin!う ,de educalia,i de cultura careia li apa“ ine emitatOrul,iar decoda―
1, I

rea,linterpretarea mesaiului pot fiinfluentate de educalia primitぅ ,de cultura recep¨

torului,de cadrul sう u de referin!う Care nu sunt,de cele mai multe ori,acelea,i cu ale
emlう b酬 面,'de pttudecう Iね receは orul‖
carea yerbab sau‖ mbaiul S¨ a leⅣ dutЮ 口d,suprapunandu_se pes―
Comυ ρ′
te comunicarea nonverbalう .Ea permite o exprimare mai clarう ,mai precisう Oi mai
nuanlatぅ a mesaiului,ceea ce nu exclude unele interpretう n erOnate datodtう ↑
nlele¨
2.
sului dife‖t acordat unor cuvinte,i expresil.De aceea,decodarea mesaiului Verbal
trebule sう !ind cont de cadrul de referin!う ,de educalia,de nivelul de cultura,i de
3,
situalia↑ n Care se aflう emilatOrul.
Cele douう modalitati de cOmunicare mobilizeazう fiinta umanう ↑
n totalitatea sa:

corpul,inte‖ genta,memOria,emotivitatea Realizarea unei comunicう ri optime se ba¨

4.
zeazう pe un ansamblu de cond“ ii biO― psihO¨ socialei
―capacitatea fizica a fiintei umane de a receptiOna stimu‖ i intelectuali,afectivi,i
鳳
senzonalitransmi,l de antura;
―capacitatea psihologicう de a sesiza semnificatia meSaiului recep!iOnat;
1.

一 capacitatea de a rう spunde adecvat J de a aVea raporturi sociale normale cu cei

din iurul sう u
2.
Nevoia de a comunica cu semeniisう iinclude,i nevOia de dragoste,de afecilune,
indispensabilう vieJi,i manifestatう sub difeJte formei gestun,cuvinte,contacte lzト
ce,dragostea,l sexuallatea,afe∝ iunea maternう ,familialう ,amicab,pneteneascう ,

romanlcう ,i afe∝ iunea pentru d市 inlate.

Pentru a se rea‖ za plenarla nivelui nevoli de a comunica cu semenii sう i,omul
are nevoie de o imagine pozitivう despre el↑ nsu,1,despre capacitう !ile,i rOlurile sale.
Aceasta presupune un anumit nivel al cunoa,teril de sine,a persoanei sale,a com―
ponentelor personalitう !li prOpril:eul personal(eul fiZic,i eul Spiritual),,i eul social.
;au grupala in- O persoanう independentう din punctul de vedere al nevo‖ de a comunica cu se¨
… e,sentimen‐
: fiind echiva- menii sうi este capabilう ,pe de o parte,sう Se afirme,sう ,i exprime nevo‖
i asculte,iSう ―
― i inteleagう
roagtere. tele,ideile,opinille,i dorinlele Sale,1,pe de alta parte,sう
pe ceilalli.

vid intr-un an- in concluzie,independenta sau autonomia↑ n satiSfacerea nevoli de a comunica

cu ceilatt presupune:
一integritatea fizicう Oi buna functiOnare a organelor de siml,i a mecanismelor per¨
JNICA Cep!iei;
―dezvoltarea intelectuala suficientう pentru a receptiOna COrect semnifiCalia rnesa_

e comunicare. le10r;
exprima, tota- ―un anuml grad de con,lentう pentru intelegerea mesaie10r;
ierbald. ―o funqiOnare psihicう normalう :memone bunb,iudecatう Oi raJOnament corecte.
etei, a ochilor,
global, uneori FACTOR‖ CAREINFLUENTEAZA SATiSFACEREA NEVO‖ DE A COMUNト
Reprezintd o CA Cu SEMEN‖ SAl
n s depinde de l Facro″ ゎゎrOgた′
ul, iar decoda- 1.Integtttatea organeior de siml,i funα 10nallatea lor conform cu etapele
capacitatea de a se ex…
cultura recep- Cre,teril,i dezvoltう rii(copil,adult,bう tran)influentea2ぅ
aceleagi cu ale prima,de a discuta,de a comunica cu ceilal!￨.
Atingerea,mangalerea reprezintう un mり loC de comunicare care permle expl・
nAndu-se pes- marea senlmentelor,i↑ mpう 武 うOirea 10r:empaJe,Simpale,afecJune.Trebuie
de
crecisd si mai sub‖ niat cこ formele atingeril,mangalerii si sensul acOrdat acestora variazう
la o cultura la alta,de la un poporla altul,idupう educatia primitう
↑
n familiё .

Catoritd in[ele-
esajului verbal 2.Integritatea organelor fonatiei eSte necesarう pentru comunicarea verbalう
,

e culturd gi de pentru transmlerea mesaiUlui p‖ n uJlizarea limbaiulul.

i,Cう ri armonioa¨
3.Integritatea aparatuluilocomotor permite efectuarea.unorn∩
totalitatea sa: se ale membrelor,ale corpului,mentinerea poZitiei COrpului,i a Capului,ofera
optime se ba- capacitatea de a cOntrola mu,Chii fetei eXprimand surasul,rasul etc.
4.La copil cOmunicarea depinde de dezvoltarea sa psihO¨ mOtOrie
rali, afectivi gi
肌 Facro″ psわ o′ ogFc′
: nat: 1.Dezvoltarea normalう a facultati10r intelectuale ale individului,intengenla,ima―
normale cu cei ginaJa,memoHa,judecata,l perml persoanei↑ ntelegerea mesaie10rtransmi¨
se de antura sau pHmle din mediul↑ nconiurう tOn
↑
n
: de afecliune, 2.Perceptia realizatう de organele de sirnt,analiZatう de cortex,itransformatう
:, contacte fizi- irnagini,semnificatil,mOdeleazう personalitatea proprie,educaiia,Cultura,li dう
. prieteneascd, individului o experien!益 proprie acumulatう ↑
n tirnp.Toate aceste elemente con…
al persoanei care
sltuie percepJa persOnalう Oi subieclvう ,Cadrul de refenniこ
renii sdi, omul inluenteazう mOdul prop‖ u de a COmunlca.
sr rolurile sale. 3.Persona‖ tatea determinう adesea motiValia indiVidului de a comunica,l influ‐
ei sale, a com- enteaZう Capacitatea lui de a comunica,de a se exprima,de a stabili contacte
r, si eul social. cu ceila、 i semeni.
 M`ntaidentrsinJpoitlリ ロё ￨15:,“ ￨￨IVO堕 型生三二
●idn,11111肇 墨壼:6SIた 。

4藝
檬翻
_ m2'
--.

纂舗 蓼『『‖ 退:雉
- rui-

喜晏 巳
r轍
za au dicJtt m ex"maЮ a em叩 :::Ff:∬ :L翼
3'c p

int6rne,i deteriorarea echilibrului psihiC.

_)'-
″∴Facrori soc′ 0′ Og′ c′
1.AnturaJul este foarte impOrtant pentru satiSfacerea nevoil de a comunica cu Ma
COmuniCe,sd ascutte,iSう
semenii Sう i:prezenla unOr perSOane diSpuSe sう - 4.aa

嚇毯量
轟瓦舗弾踊襄性ゼ
這
\ i,
-

- -as
iI彗 lnf

震燒 地 I露 翻 脳 l蛸∬ 藤 Jき憚 靴 ζ
‖,deoarece mOda11触 J19 de COm
nicら
鵬 う
;Sう「 Cia,lipsa

脳 よ
夏「ぷ鼻
sunt influeniate de obi,nuintele familiei Si de nivelul de Culturう

ご
電
冨贈瓦ど駆 棋r滉 I邸 :I篇 1器
i信
l[:犠

DE A COMUNICA
MANIFESTARILE DEINDEPENDENTA ALE NEVO‖
cU SEMENI SAl
ate la nivel bi010gic,psihologic
Manifestarile de independenta pot fi obseⅣ '=^'
ゴ弔:鷺縄 :￨:Lttdeindependenlこ hn市 d bbbgた
:
-:
留 ^:-
富観劉紹:[iζ 照 需淵 mJQ
.

三[:i覇 111:]1:liNよ
=7、

一 Deb′ r yerba′ :

一 一
͡一
．
一 u,Or'‖
`υ eier,
_cu ntm mOderat,

一一
・
一一
一 uJlizand un limbai Clar,i preCiS・
― Exprimarea non1/erbab p‖ ni 一
一一〓
一 miscari armOnioaSe,
_p。 去 manibr,
Jiげ gestun docvente aЮ
一expresia feleiin COncOrdantう Cu cOnJnutul mesaiului,

一
´   一

ilill[:l]￨!￨[11:ilttl器 11蘇
縣
 一 一
    ︵ヽ︺

FIiibttentimentelor
   一

_u,unnta exp‖ mう rii nevoilor,donnte10r

 一 一

一 Exprimarea clarう a gandurilor

 _ lrnagine pozitivう despre sine
munica a per- e
_ Perceperea obieCtiVう a mesaielor primite,i capacitatea de a verifica percep!i‖
bucurie, rAsul,
:ea ce ii elibe- proprll

;e interiorizea- ― Exprimarea sentimentelo「 prin atingere

de celelalte persOane
terea tensiunii ―Atitudinea de receptiVitate,ide↑ ncredere fatう
一Cう utarea atenlel,i afe∝ iunii Semenilor Sbi
cu persoanele din
_ Capacitatea de a se angaa,i a menline o relatie Semnificativう

iurul Sう u
rare falう de agreSiunile psihO10gice
I Comunlca cu ―Utilizarea coreCttt a mij10acelor de apう
Manifestarile de independentこ la niVei soCi01ogic:
i asculte gi sd
limat calm, ar- 一Apartenenta la un grup cu O activhate precisう Oi un anumlinteres
n impul diStracJilor
m este, ii Per- ―Stabilirea unor relaJi armonioase↑ n familie,la serviCiu,↑
:ilal!i. Aceleagi ―Pう strarea unei diStante sociale↑ n cOmuniCare
rl cdsdtoriei. :nfluenia neVOli de a comunica asupra celorialte nevoifundamentale
i este Satisfacutう ,asistentul
i'ea unei comu- cand nevOia persoaneide a comunica Cu semeniisう
urd invSlate 9i medical conStatう prezenta rnanifestう rilor autonomiei,11a celelalte nevoifundamen―
: sardcia, liPsa tale ale acesteia.
Astfel,el observう Cう frecventa,i amplitudinea respiratorie sunt norrnale,iar de¨
intelectuale 9i
Stt seⅣ eaSCa masa cu per―
;eilalfi semeni. bitul verbal al pacientului eSte adeCVat.lndividul preferう
COmportamente nonverbale cOn…
soane agreate,i agreab‖ e,fata de care manifestう
:restaurant,cantinう etc.
IUNICA cordante cu Situatia Oi10Cul↑ n care Se aflう
mbrこ Cat cu ve,minte adecvate
Asistentul mediCa1 0bSeⅣ うca pacientul este↑
anolmpului,temperatuHi mediului ambiant,momentului zilel,iSlua,el,,iare un aS―
1ic, psihologic
pect curat,i↑ ngrり it.
1,i plan「 icう momente d6 relaxare,i
Pacientul airma ca are un somn Odihn10r,cう ―
deslndere,patticipう la actiVlう J reCreatiVe↑
mpreunう cu familia,VSaV p‖ etenil.Stう
i permit pacientului↑ n…
panirea,i utiliZerea metOde10r de cOmunicare cu semenii sbi↑
in functie
deplinirea rolurilor sociale si li dau sentimentul de Securitate psihO10gicう
ent al re¨
de varstう ,cuLurう 01 0bi'nuinie familiale pacientul pOate l un praCtiCantfeⅣ
ocazionalla actiVitう !i Cu CaraCter rengios.
ligiei cう reia↑ i apa“ ine Sau pOate participう
a ma‐
in impul a∝ iunil de Culegere a informaJi10r,asistentul mediCal va obSeⅣ
nifestう rilede independen!う ale indiVidului,iinteractiunile nevoli de a cOmunica cu
semenii Sal,cu celelalte nevoi.Actiun‖ e asistentului mediCal VOr viza eduCarea pa¨
J10r
cientului pentru men,nerea integntぅ ,l organe10r de simt ale acestuia,moda11こ
de exprimare a emolil10r,i Selltimentelor,,i adOptarea atitudinilor de reCeptivitate,i
incredere in Ceilalil.

INTERVENT‖ LE ASISTENTULU:MEDiCAL pentru menJnerea independeniei

ca cu semenii Sう i pOt fi:
sau pentru satiSfacerea nevoli de a comun†
1.Explorarea↑ mpreunう Cu palCientul a mり 10aCelor propril de comunicare cu Semen‖
mare.
; sentimentelor Oi a pOSibi11う J10r Sale de exp‖
2.Educarea pacientului ViZand:
 鯉b壼 事Ⅲ Ⅲ9'1“
taFI"h,dl‐ 二
ManuJdenuttngpeAttЧ deⅢ dl三 ndlⅢ 5こ

一 Hi

_ masurile neCesare pentru mentinerea integritう !i10rgane10r de Siml: al

_modal性 触 Jle de exp面

mare a emouilOr,senimente10r,donntelor; Cr
de semen:i sal;
一adoptarea atitudin‖ or de receptivitate J↑ ncredere fatう ぬ
鵬叫 帥 Mね 酬 軋 dtt deSeM血 "u et

需 ::111‖ 棚 漱 :i::‖ lil∬ dl

h(
DE A COMUNiCA _月
DEPENDENTA∫ N SATISFACEREA NEVO‖
cu SEMENliSAl i poate deterrnina aparitia ur‐
rr

l(
Nesatisfacerea neVOil de a cOmunica Cu semenl sう
/Sanatate: b
mtttoarelor probleme de dependentう
mOtOr; 2. ■ :L
ai comunicarea inefiCientユ la nivei Senzorio‐
一 ´
b.comunicare inefiCienttt la nivel intelectual;
1
c.comunicare inefiCientユ la niVel afectiv.
k

C
MOTOR ―E
ao coMUNICAREINEFiCiENTA LA NiVEL SENZOR10‐
I

醐讐
鮮善淵鮮:i躙:撼[恐硝ま 藍
ヽ

-1

mNerbale画 酬 mb4画 面 田 ugesticlommに

a… m酬 ,h面 d SenZ∝
“
Mecanismul perturbarii nevOli de a
面motor se Jtueaztt pe mJ mule口 anttintare↑
oⅢ

T::冒 :譜 7:罵 :IW誂 綿tausupあ sddね Ю

n sluaJa apa‖ Jd u19rtJbura‖
Jdn me Cu ttm酬 ve‖
『 i:『

一 一 一一一
:肥 r巴

´ ´ ﹂
鰍『 鳳『鼎瀾 翼柵 ‖ 誂:洲 :『 :淵 7 ￨∫

_署 器 Rぷ 棚 胤T』
柵 撚 ,麟 il響i
猶鮒鴇t:li:騨乳:階 brdedttbb灘 ぬ 籠
Manifestう Hle(semnele)de dependenlこ
:

btrrう ri Ser7ZOrfare precum i

イ. 丁レ′
Sau pa“ ialb a vede‖ i datOrita afectう
面i apara‐
一 Cecttare一 orblre,lipSう integralう

tului OCular,acう i10r aferente sau a Centri10r de proleciie COrtiCala.

― Surdilale.
area acυ ′
_Dttnわ υ 諧″ViZυ ale.
―D加 わυ
area acυ ′
め″aυ J″ Ve. ‐
― Dルηinυ area saυ ρfeだ erea gusfυ
υ′
′ . '
υ′
′
一 Dttnわ υarea saυ ρわrderea mirosυ
.
simt; 一Hiloeresrezゎ 一tulburare a senzoHa111Ji,urmare a cobora‖ i pragului senzon¨
al care determinこ o suprasensibilitate la stimuli.Se traduCe prin impresia de
supor―
renii sdi; Cre,tere a intensita!li senzati110r,i percepllilor, persoanele respectivё

i de serviciu sau tand cu greu nu numai atingerile automate,ci,i Zgomotele,trepida!lile,lumina

n debutul bolllorinfecto‐ contagloase,boala Basedow,↑ n ca―
etc.Este↑ ntalnitぅ ↑
n stう ri de excitatie psi‐
drul farmacodependenlei,in unele forme de nevroze,↑
homotorie.
NICA
―Hilooesrez′ e一 diminuare a receptivitatil g acuitぅ !ii senZOriale falう de diferiti sti―
ntalne,te↑ n Stう ri¨
mu‖ interni sau externi prin cre,terea pragului senzorial.Se↑
mina aparilia ur-
le depres市 e,melancolie,sChizofrenie,istette,farmacodependenta,surmenai,
boli neurologice etc.
2.乃lbυ 滴″de rimゎ 可 :

s
―スfazた 一plerderea posibi11う Jide a VOrbisau a↑ nlelege limbaiul VOrbl sau sc薇
area aparate―
↑n urma uneileziuni corticale↑ n emisfera dominantう ,cu conseⅣ
lor peifeHce de exeCuJe Sau receple ale limbaiului.in cazu‖ extreme,‖ mbaiul

devine neinte119ibil sau dispare complet.

iOTOR
―Dた attrie― tulburare a‖ mbttului manifestata p‖ n dricuLぅ J de artiCulare a su¨
netelor,i cuVintelor antrenand totodatう perturbう riin ritmul,intonatia,i expresi―
este dificultatea
vitatea vorbiril.Are un substrat Cerebral,↑ n unele bo‖ neuropslhice putandu_se
r anturaj sau ve-
aiunge la imposibilitatea total益 a pronun!う rii Cuvintelor(anartrie).
paraverbale sau
-3albた m― tulburare de vorbire caractenzatう p‖ n pronunJe defeCtuOasう a unor
sunete sau cuvinte,repetarea precipitatう a unor silabe,bloCarea unorfoneme,
la nivel senzo- n articularea unor cu¨
enllsiuni precipitate urmate de momente de dificultate↑
vinte.Unele sunete,i cuVinte sunt pronuntate incorect(balbalala,10gOnevro¨
liei unor tulburdri
Zう ).
,ulivenilidin me-
一Mυ ttη わ一‖psa capacitう Ji de a VOrbi.
―D′ ″
cυ ′饉″由 exprrmare.
:lor de sim!, sau 3. Tレ lbυ ttri de′ ηofric′ rare manifestate prin para‖ zili hemiplegie dreapta sau stangう
,

ll al spaliului in paraplegie,tetraplegie.
lcitdri cu stimuli. 4.Reac″ aFec″ ye falう de p‖ Varea sau suprasOliclarea cu slmuli de Jpul:
>brald in ariile de _Pricriseaめ .

:ctele de dezvol- ―′
r7aCriVilale.
―スnχ′
erare一 stare de nelini,te intensう aparutぅ in urma unei sluaJiincerte;se
poate manifesta p‖ ntr‐ o stare de nemu峰 umire,incenludine,agnaJe,teamぅ 。 i

ngr10rare datoritう anticiparil unui pericol sau a unei

↑ amenin!う ri a cう rei origi¨
i le provoace.Poate fi
afectdrii apan- ne nu este recunoscutう Oi↑ n absenla unOr cauze care sう
,dtd. acutう sau cronicう .

erarea acυ め 一fOrmう intensう de anxietate determinatう de o pierdere sau o

スnχ′
schimbare inlinentう care amenintう Sentimentul de securitate,i de bine al unei
persoane.
prin incertitudine,agi―
スnx′ erarea crOr7′ Cう 一 anxietate persistentう ,manifestatう
ta,e,f‖ Cう falう de eVenimentele din vilor.
 4, Lips
― とer7fOarea procese′ or de gandire.
_rzο rare.
cina″ 一percepJi
一Ha′ υ brう Oblecte de perceput;cel maifrecvent,pacientul au¨
de vociinexistente,vede imagini care nu sunt prezente sau percepe mirosuri
,i guSturi inexistente.

SURSELE DE DiFiCULTATE(ET10LOG:A DEPENDENttEl) tor as

1.Surse de ordin fizic:
一わsυ ficien綽 わ1″nSeめ darora屁 た
一afeOiunilor cerebrale sau neurologice
― tulburう rilor circulatoril
― deficitului de deZVOltare a organelor de sim!
―degradう Hl organelor de sinnt
― traumalsmelor
― oboselli
ηsυ ficわ η extrinsecう ρrrn:
―′
一diminLarea cantitう 1:i Sau calitalii stimulilor
―
“
privarea de stimuli
一oHce obstacol care lmpiedicう fun∝ iOnarea organelor de siml:panSamente,
aparate,tumol
― S″ ρrasO″c′ farea ser7zorfo― ρerceρ ttaた チ,Fsυ ″ηenaJu′
― Dezec力 ilibre hidroelectrolitice si dezechilibre apう rute datoritう durerii sau PLT
prin utilizarea drogurilor Comt
2. Surse de ordin Psihologic: '-,a
- Tulburdrile de gdndire
- Anxietatea, stresul
- Situaliile de crizd- situaliile care marcheazd o schimbare bruscd 9i semnifica-
tivd in viala unei Persoane
- Pierderea sau separarea de cineva sau ceva drag
3. Surse de ordin sociologic
- Poluarea sonord de recreere)
- Mediu inconiurdtor neprielnic (locuintd, locul de muncd 9i spaliile
- Temperaturd ambiantd scizutd sau crescutS, luminozitate neadecvatd
- Absenla mdsurilor de protec,tie a muncii adec-
- Conftictul de rot- incapacitatea individului de a aborda comportamente
Aceastd incapacitate
vate rolurilor pe care le-a ales sau care ii sunt impuse.
S∪
este legati de un conflict intre rolurile individului gi normele sociale, sau intre
valorile individului gi starea sa de sdndtate sau de boald'
Egecut de ro!- imposibilitatea asumirii rolului sau rolurilor sociale. Fiecare
13「
-
persoani posedd un set de roluri definite ca suma totald a comportamentelor
agteptate de partenerii de viald sau de activitate.
一

4. Lipsa cuno,tinle:Or despre sine,deSpre ceilalil,linSuficienta CunOa,tere a me‐

κ eJ献 う
diului inconiuratOr
COn゛ elT儒
i. pacientul au-
Cυ nOa,わ
“ 「
Sわ eЮ
:Ⅷ 甜塁 署 ∬TttiX
rcepe mirosuri
∬:『 「 :器 l∬ ξ
'湿
ど窯 覇‖:it:linQevJuaeaJa「 ed∝ ea de dna
i塀 :電

cientこ la nivei Senzo百 0‥ moⅡ

lnluenla prOblemei de sこ natate,,comuriCare ine■
r)
tOr` asupra celorlalte nevoi fundamentale duce la aparitia unOr probleme de
dependenlう Sau a unor semne de dependeniO Care indiCa nesatisfacerea altOr ne―
voifundamentale.

脚器忠囲 ξ 譜
Astfel se pot produce modifiCarea amplitudinil,i ritmulul respirator,,i O cre,tere

齢 鸞 蠣‖
神
憾鮮 1° li麓

1鷺 亀
爵 窪 :::lLly∬ ::.1需 ::::irma cぅ are dncu‖ de dnhare u‖ na南

si de materiifecale
' comunicarea inefiCienttt la nivel Senzorio‐ motOr pOate sう induCう o10 COmunica―
nsOtitう de Sentimente de deva10rizare,

塀li離:菖暮面磐
緊 肥Ⅷ『
re inefiCientう la nivel inteleCtual,i afeCuv,↑

'|: pansamente,
m哩
rio―
』
哩肩 rrl記 ・
:職 ∬
mOtOr poate duCe la afectarea integrit老

rrita durerii sau problema de dependenta

PLANULDElNGRIJIREpentruunpaCientcareprezintう
motor“ :

"comunicare inefiCienttt la nivel SenzoriO‐

f_Obわ Criv一 dirninuarea anxieね Ji paCientului.
InteⅣ entii ―asigurarea unui rnediu↑
nconiuratOr fizic,i SOCial securiZant;
一SuStinerea psiho10giCう a persoanel.
2. Obiecriv― prOcurarea ml10aCelor de comunicare alternatiVe.
Ⅳ
,cう sl semnifica―
enw一
∬1::誅 i駆 ∬脚ぽ
:

hお
:il留 i」 1:酬 l曇 :ll選 1lII1lξ
alte mり 10ace de comunicarei
―educarea paCientului sa foloseascう
de exemplu,tehnica artiCulう rii CuVintelorla persoanele Cu canulう
:irle de recreere) trahealう .

motor.
adecvatd 3. Obiectiv - suplinirea perturbdrii senzoriale sau a deficitului
I

proprii adecvate perturbdrii senzorio-motorii

lntervenlii - acordarea de ingrijiri
oftamente adec- a Pacientului'
rsta incaPacitate
;ociale, sau intre SUPRAVEGHEREA,1 lNGRIJIRILF DELEGATE acordate unui pacient care
moⅡ
la niVei senZOrio・
prezintう problema de dependeniう ,,ComuniCare ineficientう
sociale. Fiecare tOr`:

:mportamentelor 1.ObseⅣ area,i notarea:

_cresteni sau diminuう ‖
i nivelului anxietう Ji;
 ￨卜 Malllidl ￨ご さ
おhtrし ele術 ￨IA血 1

＾
241‐

十
一
 
“

＾
一
de exemplu: incepe si pronunle cuvinte intregi;

一
- -

一 
imbundtdlirii comunicdrii

 
一
一一
- satisfacerii unor nevoi proprii - de exemplu: poate sd ducd paharul la gurd.

 
＾
一一
2.

 
Realizarea tehnicilor de suplinire:

＾一
- tehnici de comunicare;

一 

 一
一
一
- acliuni de ingrijire in funclie de perturbarea senzoriald sau motorie: pansa-

 十
一
mente etc.

︵
一
一
 
3. Administrarea tratamentului specific: unguente 9i colire oculare, auriculare, na-

一
´
一 
zale etc.

＾
十一
4. Pregdtirea pentru investiga[ii giingrijirea pacientului dupd efectuarea acestora:

 
一一
 
- audiometrie;

十
一
- examen oftalmologic complet;

︵
一
一
 
- fund de ochi etc.

一 
︵
一一
 
一一
Adm in istrarea m ed icam entelor pe m ucoasa coniun ctivati

 一一
(coliruri, unguente)

 
＾一
一
 一
、
Scop - administrarea medicamentelor in sacul conjunctival pentru a obline un

 一
に 
efect terapeutic.

＾
一一
Pregitirea materialelor necesare :

 
一一
- Tavi medicald/cdrucior pentru medicamente.

 ・
十
一
- Picdturi (coliruri) sau unguente prescrise de medic.

︵
一
・
-

 
Ser fiziologic steril.

︷
一︶
- Comprese de tifon sterile.

︵
一一
- $ervelele sau comprese.

︵
一一
一
-

  一

 
Pipetd individuald.

一一
 
- Mdnugi sterile.

一一
 
- Recipient pentru colectarea materialelor folosite.

．
一
一
 
Pregitirea psihici a pacientului:

一
一 
- Se informeazd pacientul/clientul 9i i se explicd procedura.

一
一 
- Se explicd efectul terapeutic 9i eventualele reaclii, se subliniazd gi se clarificd

＾
﹄
︲
︲
Ч
︲︶
explicaliile medicului despre boald gi tratament, se explici orice altd recomanda-

一︼
 
re terapeuticd ad ilional5.
＾
一
一
一 

- Se instruiegte pacientul/clientul sd nu se miste.

 ¨
﹄
一

- Se identificd eventualele alergii cunoscute de pacient.

 
＾
一一
 
Pregitirea fizicd a pacientul ui :
十一
- Se asigurd intimitatea
︵一
一
 

- Se asiguri pozilia corectd a pacientului - decubit dorsal sau gezAnd cu capul dat
い
¨
 

pe spate.
一
一 

Efectuarea procedurii (fig. 1):

い
一
  一

- Se pregitesc materialele necesare pe o tavd medicald.

- Se verificd recomandarea medicali.
rte intregi;
一 
Se identifica pacientu1/c‖ entul.
Se atentioneazぅ pacientul/c‖ entul sa nu se
一

rul la gurd.
mi,te↑ n timpul proceduril.
一  一

Se asigurう o luminう adecvatう .

torie: pansa- Se pozi!ioneazう pacientul/clientul↑ n decu‐

bit dorsal sau↑ n pozilie,ezand cu capul
uriculare, na- dat pe spate.
- Se spald mdinile cu apd 9i sdpun/se imbra-
ra acestora: cd mdnugile sterile.
- Se deschide fanta palpebrald din interior
spre exterior folosind comprese sterile im-
bibate in ser fiziologic.
- Se aspird cu pipeta cantitatea de solulie ne-
cesard sau se deschide tubul cu unguent.
tivalこ - Se protejeazd degetele cu comprese steri-
le, se trage blAnd pleoapa inferioard pentru
Fig. 1. lnstilalie oculari
a se evidenfia sacul conjunctival.
」 a obtine un ―Se instruie,te paCientul/clientul sう priveasc嵐
↑n sus,itnapOi pentru a proteia corneea,sub pleoapa superioarう ,i pentru a pre―
veni ciipitul,↑ n momentul cand se apropie pipeta sau tubul.
― Se sprり inう mana care Jne medicamentul pe fruntea pacientului pentru a se evla
rうnirea ochiului cu pipeta sau varful tubului daca pacientul se miocう :Se plasea‐
zう pipeta sau varfultubului cu unguent deasupra sacului coniunctiValla l-2 cm.

― Se instileazう numう rul de picう turi prescris sau se aplica aprOximativ l cm liniar din
unguent,pe suprafaia pleOapeiinfenoare.
― Se e‖ bereazう pleoapa inferioarう .

― Se instrule,te paCientul/cllentul sa↑ nchidう ochiul,ISう 'i mi'te g10bul ocular pen‐
tru a↑ mprう 。la medicamentul.
― Se↑ ndepう rteazこ orice exces de medicament din iuru1 0ChiUlui cu o compresう ste―

‖ ￨う sau un,erVetel・
si se clarificd ―Asistentul medical se spalう pe maini,↑ ,i sChimbう mう nu,ile,i repettt inteⅣ enJile
i reconranda- pentru celalalt Ochi,dacb este necesar.
ingrijirea pacientului:
―Se a,aztt pacientulin poz、 ie COmOdう .

―Se vor obseⅣ a eventualele reactil10Calei congestil,￨う crimare,prurit.

Reorganizarea locului de munca:
Se depoziteazd medicamentele 9i pipeta in locul de pdstrare, in condilii optime
J cu capul dat pentru medicamentele (sticlulele) deschise.
Se spald mAinile.
Notarea proceduriiin foaia de observalie:
Data, ora, medicamentul, calea de administrare.
一 

Numele asistentului medical care a administrat medicamentul.

一
 111110111111111illl‐ ￨I111iSIⅢ lお rpⅢ llさ llellⅢ allVo応 ltl■ ￨
'6 11M:^uJ dき
―Orice obseⅣ atie legatう de starea pacientului/clientului sau aspectullocal:secretil, Efeく

rO,eaiう ,SenZaJe de cOrp stttin. Se p

―Reac,a pacientulurclientuluila procedurう .
un(I

一
  二
Eva:uarea eficacitat:i adnlinistrarii: Se vl
― Rezuitate a,teptate/dorite: Se iC

  一
一 Medicamentele au fost administrate fう ra incidente Paci(

  一
― Pacientul/c‖ entul exprimう stare de confort,nu acuzう reaciii neplう cute:usturi― Se sl
Se a

  一
me,￨う crimare,senzalia de prezentう a unui corp strう in.
Se a
一Pacientul/clientul este cooperant,i demonstreazう inlelegerea informali‖ Or pri¨
cu α
mle.
機 (p
― Rezultate nedorite:
bit d{
― Pacientul nu coopereazう 。i eXiStう risc de lezare a corneei― se consultう me¨
cu α
dicul.
umel
―PacientuVclientul acuzこ senza,i neplう cute(uStu‖ me,￨う cnmare,arsuぬ )sau Se ― l sel
obseⅣ うhiperemie― i se explicう pacientului/c‖ entului cう sunt efecte ale medi¨
― ゎea
camentuluisau se anuntう medical,dacう aceste efecte nu sunt obisnule↑ n car ― Se r
zul administrう rii rnedicamentului recomandat. ― Se「
― Se anuntう mediculul orice manifestare ie,ita din cOmun:vedere neclarう ,diplo¨ ― Se ´
pie,cefalee,palplaJi.

Administrarea medicamentelor pe cale nazati lng

(instita[iite nazale)

Scop - introducerea medicamentelor pe cale nazald pentru tratarea afecliunilor

locale
Pregitirea materialelor necesare :
Re(
- Medicamentele prescrise.
- Tavd medicald sau cdrucior pentru medicamente.
- Pipetd/sticld picurdtor individuald.
- $ervelele sau comprese. No.
Pregitirea psihici a pacientului:
- Se explicd necesitatea procedurii gi a efectuluiterapeutic, a poziliei pentru instila[ii
nazale gi necesitatea menlinerii pozilieitimp de 5 minute.
- Se identificd eventualele alergii cunoscute de pacient.
巨vそ
- Se informeazi pacientul in cAt timp se instaleazd efectul.
Pregitirea lizlci a pacientului:
- Se asigurd pozilia adecvatd pentru ca medicamentul sd nu ajungd in faringe, de-
oarece va fi inghi[it, iar efectul va fi influenlat.
一
  一

- Se agazd pacientul cu capul pe o pernd la marginea patului in funclie de zona

afectatd (fig. 2).
 Efectuarea adrninistrttrlil
se pregatesc materialele pe o tavう sau
un cう rucior pentru tratamente
一

Se verifiCa recOmandarea mediCalう

 
  
  
 
  
  
 
 

se identificう pacientul.
一
  
 
  
 
  
 
  
 
 一
 

Pacientul este rugat sa nu se mi,te.

  
 
  
 
  
 

Se spalう mainile cu apう 。isう pun.

  
 
一 
 
  
 
  

rpldcute: usturi-
 
  
 
  

Se asigurう lumina adecvata.

一
  
 
  

Ц
 
  
 
 

Se a,eazぅ paCientul ↑
 

n deCubit dOrsal
 
 一

ehi蝋
informaliilor Pri-
cu capul u,or↑ nclinat spre zona afecta¨

蝉離 菫
pentru tmpa lui Eustachi…
bit dOrsal cu umerii SprJinili pe o pernう :

se consultd me- cu capul↑ n eXtensiei pentru sinusurile f

umerii Sprり ini!i pe perna,cu capulin hipl = ]豊
:. arsurd) sau se _ I se oferう paCientului,eⅣ etele sau COmprese.
efecte ale medi- n pipeta cantitatea de mediCament necesara.
― Se aspirう ↑ .
i obignuite in ca- ― Se introduce varful pipetei eXact in nara.
― Se instileazう cantitatea neCesarう numう rand picう
turile.

re neclard, diPlo- ― Se instruie,te paCientul sう menunう pOZヽ ia ump de 5 rninute pentru a preven!SCur―
gerea↑ n afarう Sau spre faringe a mediCamentului.
nu
― Se↑ ndepう rteazう eXCesul de mediCamente J i Se reaminte,te pacientului Sこ
sufle nasul.
l籠 ingrilirea pacientului:
_se rea,azう pacientulin pozilie comOdう ・
― Se obseⅣ 触Юa¨ a J starea pade成 JJttrocedezeda"va ttbJ Sa∞
雨 nue tra‐
由rea afecJuni10r _sさ instruie,te paCientu1/familia Cum sう
tamentulla dOmici‖ U.

ReorganiZarea locului de munc五 :

strare↑ n cOnditi1 0ptlne

一Se depoziteazう medicamentele,i pipeta↑ n locul de pう
pentru mediCamentele(StiClutele)deschiSe.
_Se spalう mainile.
atie:
Notarea procedurilin foaia de ObSeⅣ
―Data,ora,mediCamentul,dOZa,calea deち dministrare,numele asiStentei mediCa¨
le care a rea‖ Zat administrarea.
lei pentru inStilatil
―Orice obServatie legatこ de starea pacientului sau aspectul10Cal.
― InformaJile s6mnricaJve se VOrtransmne↑ n scnS,i Verballa schimbul de turう .

Evaluarea eficacitatil adrniniStrttr:i:

―Rezultate a,teptate:
_ Medicamentele au foSt administrate fう ra incidente.
rgd in faringe, de-
一Pacientul respira pe nas,cu u,urintう ・
― Pacientul nu acuZう rea∝ ii neplう Cute.
n functie de zona
一Pacientul eSte c00perant,i demonStreazう ↑
ntelegerea informalillor primite.
― Rezultate nedorite: Se :-
―La atingerea firelor de par din nas se declan,eazう Strう nutuli se va actiona cu
n lmpul administrう ‖ i,se vOr ofen pacientului,eⅣ etele,i va l instrul

一
g「 1う ↑ Se as

    一
‐
S触 ,i acopere nasul,igura cu un,eⅣ etel dacう ↑ i vine sう stranute. Cuc
―Paclentul acuzう senzalie de↑ ntepaturぅ sau uscう ciune a mucoasei:ise va ex¨
p‖ ca pacientului cう senzatia eSte trecう toare.Dacう rnanifestう rile se menlin,Se Se

一
    一
n,
anunta medicul. Se as
一Pacientul acuzう cefalee,palpitalil,inSOmnil(mal ales la bう traniげ cOpil)一 se 1- co:
anuniう medicul.
:r.i Lr
―Aspirarea n la‖ nge
a

soluJei din fosa nazalう favoHZeazう scurgerea acesteia↑

me― ingr
provocand accese de tuse(spaSme)― Se lini,te,te pacientul,i se anuntう

一
Se

    一
as
dicul.
Sen

Adrninistrarea rnedicamentelorin conductul auditiv extern _ Q.-'

(inStilatia auricularD ‐

Scop― introducerea medicamentelor in conductul auditiv pentru a obline un

-Sen
efect terapeutic.
Reo
Pregatirea materia:e:or necesare:
一Medicamentele presc‖ se(soluJi),la temperatura corpulul. -S:-
― Pipete individuale curate/sterile.
― Tampoane de vatう ,comprese de tifon. _ \= <'
―Ser iziologic(op,Onal) Nott
― Tavう rnedicalう sau caruciOr de medicamente.
Pregこ tirea psihicう a pacientu:ui:
― Se inforrneazう pacientul,ii Se explicう procedura. _ -F ^a

― lse exp‖ cう efectul terapeutic,i eVentualele senzalli neplう Cute.

^:-.,
― Se identificう eventualele alergii cunoscute de pacient.
Eva
Pregatirea fizicう a pacientului:
― Se poziiloneazう pacientul↑ n decubitlateral drept sau stang,↑ n funclie de partea - 1=-,
afectata.
D
Efectuarea administrう rii:

一 Se pregう tesc materialele necesare pe o tavう sau un caruciOr pentru tratamente.

― Se verificう recomandarea medicalう .

二 Se identificう pacientul. iez-

-
一 Se a,azう pacientul↑ n decubit lateral pe partea sう natOasぅ J se verifiCう integrita‐

tea timpanului.
― l se explicね pacientului procedura,i este instruit sう nu se mi,te↑ n tirnpul proce‐
duril.
-P
,L
― Se asigurう lumina adecvata.
_D
― Se spalう main‖ e cu apう 。isう pun.
一

Se curう !う paV‖ 10nul urechil,i partea externう a conductului auditiv cu tampoane

va actiona cu de vatう umezite cu ser fiziologic.
ii va fi instruit Se aspirう solutia medicamentoasa↑ n pipetう
一
    一

1,Oi↑ n
ie. cu 6 manぅ se trage pavilionul urechil afectate↑ n sus,i Spre spate la adu、
;ei: i se va ex-
iOS,i Spre spate la copil.
se menlin, se Se instileazう ↑
n canalul auditiv extern cantitatea de medicament prescrisう
一
    一

Se aspirこ excesul de mё dicament cu o compresう ,i Se menlne capul pacientului

si copii) - se
↑n pozilia inilialう 10… 1 5 rninute,pentru a evita scurgerea solutiei↑ n afara conduc‐

tului auditiv.
:eia in laringe
;e anunld me- ingrilirea pacientului dupこ efectuarea procedurii:
Se a,azう pacientul↑ n pozitie COmOdう dupう trecerea celor 1 5 minute.
Se introduce un tampon uscatin conductul auditiv extern,daca timpanul este in‐
tegru,sau un tampon steril,daca timpanul este perforat.
extern ― Se observう pacientul pentru a depista orice manifestare deosebitう ,rnal ales dupa
administrari repetate.
― Se instruie,te paCientul,1,eventual,membrii fami‖ eicum sう proCedeze↑ n cazul
u a obtine un
continuう rii tratamentuluila domiciliu.
Reorganizarea locu:ui de rnuncal
Se depozleazb medicamentele,i pipeta↑ n locul de pう strare↑ n cond“ li opJme

pentru medicamentele(StiClutele)deschiSe.
Se spal益 mainile.
Notarea proceduriiin foala de obseⅣ atiet
Data,ora,rnedicamentul,doza,calea de administrare,numele asistentei rnedica―
le care a realizat administrarea.
Orice observalie legatう de starea pacientului.
informaJile Semnricatve se vortransmhe in sc‖ s,i Verballa schimbul de turう .

Eva:uarea eficacitこ tii administrarili

tctte de partea Rezultate a,teptate:
一 Medicamentele au fost administrate farぅ incidente.

―Pacientul exp面 mう stare de confort,i diminuarea simptomeloL nu acuzう reacJi

u tratamente. neplう cute.
―Pacientul este cooperant,i demonstreazこ ↑
ntelegerea informaJilor p‖ mle.
Rezultate nedorite:
境ca integrita‐
ncう o datう recomandarea medicalう
I甫
― Pacientul nu coopereazう 一ise exp‖ cう ↑ Oi

necesitatea adminiStrう ril.

l tirnpul proce―
―Pacientul acuzう senzaJi neplう Cute― SOlu,a mediCamentoasa nu are tempera¨
tura corpului sau nu s¨ a pozttOnat corect pavi1lonul urechil afectate.
― Pacientul prezintう sensibilitate sau irltalii 10Cale― se anuniう mediCul.
 30 I Manual de nursinq pentru elevii din anul I Sanitare - Volumul 1

一
一 
一
一
b. COMUN:CARE INEFiCiENTA LA NiVELINTELECTUAL

一
         一

 バ
一 
・
一
DEFINITIE:comunicarea ineficientこ :a nive: intelectual este dificultatea in…

 ＾
一
  一
dividului de a↑ nlelege mesaiele,i slmulii pHm“ i,,ide a¨ ,i uJliza raJOnamentul,

一 
一
imaginara,memoHa,↑ n lmpul comunicう 口

  二

一一
i cu semeniisう i.

︵
一 
一
  一
Mecanismu:perturbう rii nevoli de a comunica la nive:intelectua:

︶一
  一

︼ヽ
Afectarea cortexului sau functionarea inadecvatう a facultatilor intelectuale ale

ィ
¨

﹂
pacientului determinう disfunaii↑ n↑ nregistrarea,analiza,i stOCarea informa,i10r p‖
mle de la ceilani semeni si din mediulinconiurう tOn Astfel,persoana are dilcuLう J↑ n
perceperea rea11う JI,i nu mai poate comunica coerent cu ceila叩 .MeSaiele p面 mle
suntinterpretate gre,1,Ceea ce face dricilぅ rela,a Cu ceila峰 i.Mesaiele emise de pa―
cient prin limbai nu mai corespund cu ceea ce el dore,te sう spunう .

MANIFESTAR:LE(SEMNELE)DE DEPENDENTA:
―D,■ cu/farea de a‐ si aminti evenimente trecute sau prezente.
― Pierderf de′ ηemorre.
一 D漸 むυrrarea de a↑ nlelege mesaele p‖ mle.
― Di■ёurrarea de a rationa.
― Transmわ rea de mesaie obSCure,linCOmplete.
― L′ mわ ィincoerent.
― D,■ cυ′
rarea de a se concentra si a↑ nvata.
― Comρ O″ amenfinadecvat
― Conttzie r7riOra′ ぅ_stare patologicう trecatoare,i rareori durabilう ,caracterizatう
prin tuiburari ale luciditう !ii,i Claritう !ii cOn,tiintei,Ceea ce duce la dezorientare↑ n
lmp,i Sparu.
― DezOtter7rare― stare patologiё うdatorata confuziei mintale.
―Debttrareゎ rerecttaゎ _forma cea malu,oarう de↑ napolere sau delcientう mintalう ,

caracte‖ zatう p‖ n gandire insuncient dezvonatぅ ,manifestatう p‖ n↑ nlelegere gre¨

Oale,i prin prin∩ itivism emolional,i SIう biCiune a vointei.
PL
SURSELE DE DiFiCULTATE(ETIOLOGIA DEPENDENTE:) i3om
1.Surse de ord:n fizic:
一加sυ ″
cFenゎ ル
甘ri77SeCう p‖ ni

― afectarea cortexului .:
― diminuarea facultう tilorintelectuale datorata boni sau cOnsumului de droguri
― deficit de dezvoltare
―degenerarea facuLう J10rintelectuale dato‖ tう inaintう ‖n i↑ varstぅ
― absenta stimulilor
―′
nsυ Ficienra exlrinsecう deterrninatう de mesaiele neClare primite din extё riorul per―
soanel.
一

― Dezecわ ′
′′
brele hidroelectrolliCe sau datOrita dureril,obOSelil,surmenaiului,Supra―
perceptuale.
solicitaril,i saturaril senzorio―
2.Surse de ordin psih010giC:
dificultatea in-
一 Anxietate
ra!ionamentul,
― Stres
― Tulburttri de gandire
―SluaJe de cnZう
ual _ Pierderea sau separarea de cineva Sau ceVa drag
ntelectuale ale Ⅷ
nformaliilor Pri-
are dificultili in
∬1:J」』∫
l『 :ξ:fl「 vernatdli:驚
lli:』 l∬ Ψ朧 ,T躙
:性 :

lesajele Primite 肥嘱 酬」 ill::::県 ∫軍l隧 模a“ a∞ m節 b"

ie emise de Pa-
_酢i:盪」Fi鳥 :訛 砲 :ξ 1器 i

一 Statut soCiO¨ economic devalorizant

― EducaJe deficitara
_Conflict,i/Sau e,ec de rol
― lzolare.

篤轟欄淵電 躙 革だ
』 :淋 潔1尾 1鑑 爾1尋 よ 認』I
:IF駄 !][ぼ γ愚酎よ
『∬「 :￨」
ど ::ド P::lよ :::常:1翼

Hi∬ 童 F:謁 邸胤:淵:[∫ 瑞

i ][lilil]‖ illllil:
mbraca,i a Se dezbraca,cre,terea sau

:就 W洲 朧 l
∫
oonfort,oboSealう ,incapacitatea de a se↑
15, caracterizatd
'肥
悩
rdezorientare in

)res fala de activitう tile recreatiVe,inCapaci‐

;ficienld mintald,
mboinavirilor,i accidentelor
r in[elegere gre- tatea de a↑ nVう la rnetodele de prevenire a↑

PLANULDElNGRIJIREpentruunpaCientcareprezintaproblemadedependentう
la niVel intelectual“ .

Et)
"Comunicare inefiCientう

イ. ObiecrivLr′ 一readucerea paCientulul↑

う
じ は
n realitatea imediatう .

Jua sう ma耐 ,dda ttna g

uluide droguri I:γ 訓11瀧 堂憔軍 rlttmpJS劇 :::「

JJSpЮ perttl∬ 鼎 器 Lte:s∝ sau s"Q mamぅ ル
¨
_0‖ emarea pade耐
te
tう ,cOpil,surori,frati;
― sugerarea↑ ntocmini unuliurnal:jurnalului.
一 acordare de aiutOrla redactare
din exteriorul Per-
 ―

´  一一   ´  ・
2.0わ たc″ 1/J′ ―↑

一
mbunう tう Jrea imaginii de Jne.

  一
ーofenrea aiutOrului pentru recunoa,terea capaclう

  二
Jlor ,i

一
inteⅣ enリ
preferinle10r propril pacientului;

¨
―acordarea libertう til pacientului↑ n efectuarea tuturor ac!iuni10r do―

綸 Ｃ Ｅ Ｓ Ｄ Ｐ
﹁■ｌｌｌｌｌｌＪ﹁１１１１１１１司︱︱︱︱

rite,prin mり 10acele propril.

二
SUPRAVEGHEREA s:iNGRIJ:R:LE DELEGATE acordate unui pacient care

  一  一  一
prezintうproblema de dependentう "COmunicare ineficientう :a nivel intelectual“ :

1. ObseⅣ area,i notarea modificう rilorla nivelul con,tientiZう rii reantう !ii(de eXem¨
plu,rea‖ zeazう cう este↑ n spital)Oi a perceplielirnaginil de sine(de eXemplu,

ヽ一
  ．． ︵︲
constatう cう nu mal are un picior).
2. Pregatirea↑ nainte,i↑ ngrり irea dupう efectuarea examinう rilor care investighea―

ン
     一

 ＾
zう starea de veghe,i afeCtarea func!ionbrii Crelerulul:arteriografia cerebralう ,

´´
electroencefalograma,tomografia computerizatう ,rezonanlう magnetica nucle¨

  ¨・ ヽ ︶ ＾︶ ″
arう (RMN― ul).

Ｃ
c.COMUNICARE INEFiCIENTA LA NiVEL AFECTIV

′一
一  一
DEF:NlttIE:comunicarea ineficienta la nive:afectiv este dincultatea indlvidului

  ，， ＾ ン  ´
de a se alrma,de a i receptiv fala de ceila、 i,i de a Stabi‖ legう tun semnricaJve cu

  一
persoanele din anturalul sう u.

´︶
一
Mecanismu:perturbarii nevOli de a comunica cu semenil,:a nivel afectiⅥ

     一

︻´
lndividul care nu poate comunica cu ceilalii se interiorizeazう Oi,adesea,stima

  一¨
fatう de prOpria persoanう se diminueazう .ln consecin!う ,Capacitatea sa de afirmare
,i amenintう toare.Principalele

一  一
este afectatう Oi relalia lui cu ceilal!i deVine nesigurう
cauze sunt tulburう「ile de personalitate,depresia,1 0rice afectare a integritう !il eului
a sinelui,dificultatea de a se

訓 ︲，
(de eXemplu,toxicomanille). Perceperea inadecvatう
afirma,iinCapacitatea de a fi receptiv fatこ de Semenii sう i provoacう pacientului difi¨

Ｓ
 ・
cunatea sau incapaclatea stabili百 i de legう tun semnricalve cu memb‖ i anturaului.

ヽ
一
 一
二

、
一
MANIFESTARILE(SEMNELE)DE DEPENDENTA:  一
  一

＾︵
一一
― Respわ gerea ρrop″ ef うμρerCepereaわ adec1/aめ asわ ο′
〃 υi
  一

enι
一 簗 一

rarea de a se aFirma′ dimわ υarea srime′ de she.

― D所むυ′
    二

― De1/arO″zare.
，︵・・・＾
．一

― Trisrere.
一
 ．

e― teama patologicう ,obsesivう ,de intensitate disproportionatう ,cu obiect

  一

― FOわ ′
一
 ．
  二

precizat.
一
 一

_スρarie_stare de pasivitate,cauzatう de lipsa dorinlelor g a OricarOr mOb‖ uri

︵
 ︶

↑
n unele afeqiuni neurologice,
  一

spre acJune・ in fOrmele accentuate este implicatう

一

psihice,i sOmatice
―

一わdiFeren■ .

citdlilor gi ― Egocenfrism.
― Inわ ri9″ zare.
ctiunilor do- 一 ハgresi1/ilale― comportament distructiv,viOlent orientat spre persoane,obiec¨
te sau spre sine
― Cred′ ηゃfarSe.
acient care ― Eυ forie.
relectual": 一 Ser7fimenr de resρ ゎgere.
i (de exem-
!e exemplu, 三肥 prindpalelor facul礎 叩
]ξ Lstareanormabdeanihllaresaususpensi:a
pdhteirespecivde incapadtateadeagandi Jdea↑ ntdege ceva,desendbト
nvestighea-
a cerebrald,
retica nucle-
ー
熙 W]燃i朧難撫朧 ‖嘘
_ぢ:惇 捏 梶。
誦潔1:L拙 l朧1留 T:‖ 翼11富 富 面百
n叩 岬a
pe un fond patologic,a unorideifalse,rationamente gre,ite sau concluzm abe‐
rante,deformate sau necorespunzうtoare realitう !li↑
nconiuratOare.
一月a′ υcha″ .

a individului _ハ rienare_destructurare a eului(H.Ey).

nlficative cu ― Aremcredere↑ n fo4ele prop‖ i,i↑ n ceila叩 .

rarea saυ imposわ ″rarea de a stabi‖ legatun semn「 icaJve din cauza
― D′ ″cυ ′

rl afectiv. ξ
″富 ξ
_::棚::鬼 境』 「
i胤冨:L :治 aJ ex"ma settmemdQ dttQ
esea, stima dorintele,Opinille.
de afirmare ― Prag de,freS SCう zut.
Principalele ―Prag de rorerantt SCう Zut.
;grita!ii eului deF sυ たidare.
―′
tea de a se
:ientului difi- SURSE DE DiFICULTATE(ET10LOG:A DEPENDENTEI):
anturajului. 1.Surse de ordin fizic:
η わfrinsecう p‖ n pHvare senzonalぅ 。 l afectarea cottexului.
一  一  一  一

rnsυ Ficわ
加sυ ″cわ η ″exrrinsecう datoratう traumalsmelo「
“ わ′
Dezecわ ilibrυ σЮ e′ ectЮ″liC Saυ dezec力 ilibre datorate dureril.
stprasoricttre.
2.Surse de ordin psihO10gic:
一  一  一  一  一  一

Anxietate.
td cu obiect Stres.
Tulburari de cre,tere,i dezvoltare.
iror mobiluri 下ulburari de gandire.
neu rologice, 丁ulburう ri de persona‖ tate
SituaJe de cnZう ・
 SUl
― Pierdere sau separare de cineva sau de ceVa drag.
prezint
― Neadaptare la rolul de bolnav.
l.Ob〔
一 Mecanisme de apう rare pslhOlogicう insuficiente sau neadecVate.
a.:
3.Surse de ordin socio:ogic:

い︶  ︹］
一 Conlict de rol.

０︶          ︻ ︶
Ｒ    ＾３  ・
― Esec de rOI.
― Pensionare.

﹁︼    ︵３    ＾ ︶   ＾ ︶
、
一 Singuratate.
4.Lipsa cuno,Inte:or despre sine,despre ceila睫 i li despre mediulincotturatOr

influenta prOblemei de dependentう ,,COmunicare ineficienta:a nivel afectiV“

asupra nivelului autonorniei celorlalte nevoifundamentale se traduce prin aparilia ur― Co
tmului
mう toarelor probleme sau Semne de dependenil:mOdliCarea amplludinil,i‖
ri necontrolate,irnobi¨
respiratoL alimentalie deficitarう sau supraa‖ mentalie,elinlinう
litate,agitalie,necoordonarea rni,cう ri10r,pozitie defectuoasう ,hipersomnie,diScOn…
de↑ mbracこ minte,dezinte‐
fort,obosealこ ,deZinteres falう de aSpectul exterior,i falう
derea u,oarう a temperatu‖
res falう de igiena corporalう propne,cre,terea sau scう
i

cOrpului,vuinerabilitate fatう de↑ mbolnう Viri si accidente sau afectare fiziCう oi/Sau pSi‐

hologiCう ,COmunicare inelcientう lanivelintι lectual↑ nsoutう de frustrare,i culpabilna―

te,devalorizare,neputintう ,dezinteres falう de activitう !ile reCreatiVe,relaxante,inca―
pacitatea de a↑ nvう ta metOdele de preVenire a↑ mbolnう vir‖
or,i acCidentelor.

PLANULDElNGR:JIRE pentru un pacientcare prezinta problema de dependentう

"Comunicare ineficienttt ia niVel afectiv``

イ. Obiecriyf― favorizarea cunOa,teril,i a perceperil pozitiVe de sine.
A∝ iuni:一 punerea↑ n valoare a capacitう J10r,abi11う J10r,l realizう
‖
10r pacientului.

2.Ob′ ecrivf一 facilitarea afirmaril eului.

or,i dOrinte10r
Actiuni:一 favorizarea exprimう rii necesitう li10r,a sentimentelor,a ide‖
pacientului;
一 determinarea pacientului sう ia deciziile care llintereseazう ;

Or de
一 educarea persoanei pentru practicarea tehnic‖ Or de afirmare,a tehnic‖
comunicare,i a tehnici10r de relaxare.

3.Obわ C″ y:一 cre,terea recepjvIう Ji falね de Ceila崎

1.

li10r prOpril de a―
i

Actiuni:― asistarea pacientului pentru identificarea posibllitう

turi
asculta pe cenalli,de a avea schirnburi de idei cu semenil,i de a stabililegう
afective.
4.ObFecri1/:― realizarea unui C‖ mat propiCe comunicaril.
te aCt市 lbl organiZate in
Aα iuni:一 determinarea pacientului sう panicipe la dife‖
institulia↑ n care este internat
一

SUPRAVEGHEREA o1lNGRIJ:RILE DELEGATE acordate unui pacient care

problema de dependenlね ,,COmunicare ineficienta la nivel afectiV“
prezintう
1. ObseⅣ area,i notarea:
a. rnodifiCう rilor aparute↑ n exprimarea verbalう ,i nOnverbalう :

ril.
b. nivelului agresivitう lii sau a gradulul interiorizう
2. Rea‖ zarea tehnic‖ or de↑ ngrり ire,de suplinire adecvate:
a. tehnici de relaxare,tehnici de afirmare a sinelul.
3.Administrarea tratamentului,i supravegherea efectulUi rnedicamentelori
iul inconjurdtor a. antidepresiVe;
b. anxlolitice;

nivel afectiv" c. tranch‖ izante.

prin aparilia ur-

Conc:uzili↑ n timpul culegeril de date, asistentul mediCal obSeⅣ
う manifestう ri―

:dinii 9i ritmului i influenta aceSteia

ntrolate, imobi- le de dependen!う ,Stabile,te problema de dependenib aparutぅ 。
aCtiuni pentru a reStab‖ i

;omnie, discon- asupra satisfacerii celorlalte nevoi fundamentale.Planificう

i dirninua anXト
rminte, dezinte- autonomia persoanei↑ n satisfacerea nevo‖ orfundamentale,pentru a‐
i a temperaturii etatea,pentru a‐ i procura mり 10ace de comunicare,pentru a suplini perturbarea sen…
i modifiCa imaginea de Sine,a‐
zoriala,pentru a― l readuce pe pacientla realitate,a‐
i

izica 9i/sau psi- de Ceilalti,ide

re si culpabilita- ねvoriza percep!ia poZitiVう a eului,a spori receptivitatea acestuia fatう
i.
a― i asigura un climat propice pentru stabilirea relatil10r Cu semenii sう
relaxante, inca-
entelor.

de dependenld

i,or pacientului.

:i1or si dorinlelor

a tehnicilor de

rr proprii de a-i
a stabili legaturi

d!i organizate in
 4. ilevoia de a resPira

nconiuratOr,fiind
Este ёapacitatea fiiniei umane de a capta oxigenul din mediul↑
necesar proceselor oxidative din organism,,i a elimina↑ n exterior dioxidul de carbon
rezultat din arderile celulare.
Respル ar′a est9 fun∝ ia organismului p‖ n care se realizeazう apOnul de Oxigen,
necesar proceselor vitale,↑ n paralel cu e‖ minarea↑ n atmosfera a dioxidului de car―
bon rezultat din acestea.Aparatul respirator asigurb schimbul gazos intre sange,i
mediul extern(reSpiratia externぅ ),i este alcう tuit din i
_ ca〃 e resρ irarorii― organe cu rol↑ n Vehicularea aerului(fig 3):
― superioare ―cavitatea nazalう ;

一 faringe;
_ inferioare ―laringe;
― trahee;
一 bronhil.
うman〃 organe la nivelul cこ rora au loC sChirnburile de gaZe(oXigen,i dioXid de
― ρ′ ―
carbon)(fig.4).
PIぅ manul are dOuこ componente structurale:
一 arborele bron,iC;
― leSutul pulmonar propHu¨ ZiS
aerul一 cう ―
Arborele bron,ic eSte format dintr― un sistem de tuburi prin care circulう
ile respiratoril extra¨ ,iintrapulmonare.
ncipale ce se ramri―
TeSutul pulmonar(parenChimul)este alcatul din brOnhii p‖
ca in bronhillobare,segmentare,interlobulare,bronhiolele terminale,alveolele puト
monare
_ curia rOrac,cう 一adう poste,te plう manil.
Tra力 eea― se bifurca↑ n cele dOua bronhil,cate una pentru fiecare plう
man,care
la faza de bronhiola terminal益 .Bronhiola
se ranlificう ↑
n continuare in bronhiole panう
manil au fOrmう de
terminalう deseⅣ e,te un aCin,alcatuit din alveole pulmonare.PIう
trunchi de con cu baZa mare↑ n iOS,i Sunt elastici;cel drept este alcatuit din 3 1obi,
cel stang din 2 1obi.Lob‖ sunt demmitati prin scizuri↑ n profunzimea carora patrund
ViSCeralう
pleurele care↑ nvelesc plう manil,ele fiind o SerOasう alcう tuitこ dintr― o foitう

―
 (care se aplicd pe suprafala externi a pldmAnului) 9i o foild parietald (in contact cu
fala internd a pereteluitoracic).
Acestea inchid intre ele o cavitate virtualS cu presiune negativd 9i care poate
pato-
deveni reald dacd pdtrunde aer (pneumotorax) sau lichid (pleurezie) in cazuri
■日 １ ｌ ｌ ｌ ｄ ｉ ｌ ｌ ｌ ｌ Ｊ Ｉ Ｉ １ １ １ １

logice. parenchimul pulmonar este format din partea funclionald a organului, adicd
bronhiolele terminale cu acinii.
雉
一

Trompa lui Eu(achio care co-

ne(teazi urechea medie (u oro
faringele

●
︱●■■■●︲
TrompaluiEustachiose
-.-- ..
deschide in olofaringe ----,.--.
I Nazoぬ 百nge

●・
  ●一・

〓●●●■一
  ・  ・
・ ・︱ ■●●

・
一
一●一
Mさ ru uiAdam

●●
((art lal t rOld)

ヽ‐

一一  一一 
[solag

Trahee ―― ‐ ‐
―――― ‐
―¨‐
―‐ ‐二 :

軒
日93.Cら ile respiratoni Fig. 4. Anatomia plim6nului.

一 一  一一  一・
一
c″ r′ a fOracた J― are,i ea fOrma de trunchide con,i este alcatulb din oase(an…
cOastele),mu,Chi,Vase,

一  一 一
terior― sternul,posterior― coloana vertebralう ,i lateral―

  ・
nervi,!esut Celular subcutanat,itegumente.

一´   一
din
Actul respirator este reflex,centrul sう u aflandu_se↑ n bulb,i punte,,i COnstう

一
dilatarea cutieitoracice prin contractia rnu,chi10r respiratori(intercostali externi,sca‐
lenl,sternocleidomastoidieni,diafragm).Cresterea volumului cutieitoracice se reali¨
zeazう prin cre,terea celor 3 diametre ale sale:
ia
―anferoposrerror― mi,Carea deios↑ n sus a coastelor 2,i4determinate de contra∝
musch‖ or intercostali externi;
_ rrans1/ersa′ turi de O deplasare in lateral;
=ridicarea coastelor 7,110 alう
_1/ericar_realizata p‖ n cOntrac,a diafragmului care a∝ 10neazう ca un piston. E difL
n interiorul plこ manului O scう dere a presiunii sub presiunea at¨
Dilatalia creeazぅ ↑
mosfericう datoritう cう rela aerul atmosferic pう trunde↑ ,plう man― aceastう
fazう fiind car

inspiraび a,i este acjvう .Urmeazう relaxarea mu,Chi10r respiraton,volumul cuJeito¨

racice revine la forma normalう ,plう manul se cOlabeazう expulzand aerul↑ n atrnosfe¨
de presiunea atmosfencう ′
rう ,dato‖ tう presiunil mai ma‖ a aerului din plう mani fatぅ ZI゛

.lnspiralia,i eXpiralia Sゥ
(cu 2-3 mn∩ Hg).Aceasta este faza expiratorie,i este pasivう
￨

Jcう tubsC resp施 ,Care la aduL are o frecventう de 16‐ 18ノ min. 38「

Reg:area respirafei Se realizeazう p‖ n mecanisme neⅣ oaSe,i umorale.

“
 4. Nevoia de 39

Mecanismele nervoasei scoarta cerebralう cu centrul respiratorin bulb,i punte

participう la rnodificarea mi,cう ri10r respiratoril.

i care poate intr― o anumlう linnita,mi,carile respiratorii pot fi modificate voluntan Astfel putem
cazuri pato- accelera sau rう ri ritmul mi,carilor respiratoril,putem opri aceste mi,cう ri Sau putem
lnului, adicd mう ri sau nlic,ora profunzirnea lon TOate acestea dovedesc cう scoarta cerebralう
poate inteⅣ eni↑ n respiraJe.Oa比 ぅdovadう ne‐ odう faptul cう stう 百
1e emoJonale ca
ぬsul,plansul,furia,frica,surpriza determinう schimbarea ritmului respirator.
,:: Reg:area umora:a l C02 Ca eXClator al centHlorrespirato百 .VanaJile cOncentraJei
Bronhle
de C° 2 din Sange provoacう va‖ aJi ale mi,Cう 百 10r respirato‖ i.Astfel,cre,terea peste
●︱ ● ■ ● ● 一

nol:Hal a C02 din Sange produce excitarea centrilor respiratori,i apare accelerarea
mi,Cう 面 10r respirato‖ i:scう derea canltう Jioe C02 nu malprovoacう exclarea cent‖ lor
respiratori,mi,Cう rile respiratorii se raresc sau chiar se pot opri=apneea.C02 a fOSt
numit din aceasta cauzぅ んormonυ ノceprruた ″respirafor in lumina cercetう rilor actuale
C° 2 eSte factorul p‖ ncipal,i esenlalin respiraJa‖ ni,Jtう
Mecanismul umOral stう la baza act市 1う Ji autOmate a cent面 lor respiratoH,iar me¨
canismul neⅣ os are rolul sう adapteze ritmul respiratieila conditille eXterne,iinterne
．■●●

aie existentei organismulul.

氣 l.INDEPENDENttA↑ n satisfacerea nevom de a respira este realizatb prin men…

辟mhbla
暫nerea integtttう Ji aparatului respirator,i a func,Ona11う Ji aceStuia Respira,a se re‐
n3etape:
alizeazう ↑
ului a)etapa puimonara:la nivelul plう manului are loc perrnanent schimbul de gaze↑ n―
tre aerul din alveole,i gazele dizolvate in sangele venos care alunge aici prin va―
n oase (an- sele cap‖ are.Aici oxigenultrece din aerul alveolarin sangele venOs,iar di9xidul
uschi, vase, ,de carbon aflat↑ n exces↑ n sangele venos trece in aerul alveolan Aceasta repre―
zinta yenfilattρ υttο naめ ,i eSte datう de drculaJa aerului p‖ n caile respirato百 i,i
;l consta din plぅ mani.c)ventilaiie nOrmalう este influentatう de:
externi, sca- ― integritatea cう ilor respiratoril,
: ce se reali- 一 concentra!ia oxigenului din aerul respirat,
一 conformatia toracelui sう fie normalう ,

ie contraclia 一musculatura,iineⅣ area sう le integre morfologic,ifunc,Onal,

一pleurele sう ¨
,i ↑
ndeplineascう functiile 10r fiziologice (sa nu fie ‖
pite, sう nu
.^t,
at, contina cantitati mari de aer sau lichid).
ciston. b)difuziunea gaze:or reprezintう schimbul de gaze care se face la nivelul membra―
resiunea al nei alveolo― cap‖ are,prin care oxigenul din alveole trece↑ n cap‖ are,i diOXidul de
ta faza fiind carbon din cap‖ are trece↑ n alveolele pulrnonare(moleculele unui gaz au tendinta
nul cutiei to- de a se deplasa dintr― o zonう ↑
n care concentratia lor este mai mare cう tre o zona
in atmosfe- in care concentrala lor este mai micう 一panぅ la uniformizare.)ProCesul de dru…
atmosfericd ziune al unui gaz va avea loc doar↑ n conditille↑ n care existう o difereniう de pre―
r si expira{ia siune,adicb in sangele capilar presiunea de oxigen va cre,te,iar a dioxidului de
carbon va scう dea― proces ce poartう numele de a″ erra′ izare a sangelui venos
:rale. din capilare.
 一
一  一螂一
40 | Uanual de nursing pentru elevii din anul I ai $colilor Postliceale Sanitare - Volumul 1

Este influenlatd de:

- starea peretelui alveolar;

二畔二︸袖
- suprafata respiratorie (rezultatd din suma suprafelelor alveolare) sd fie integrd
morfo-funclional ;

- presiunea dioxidului de carbon alveolar (care reflectd incdrcarea sAngelui cu

dioxid de carbon) sd fie fiziologicS;
- aerul respirator sd conlini oxigen suficient (Oz= 20,94o/o, CO, = 0,04%).
c) etapa circulatorie: reprezintd transportul oxigenului prin vasele arteriale la
pldmdn pentru a se
tesuturi 9i a dioxidului de carbon de la lesuturi, prin vene, la
elimina (fig. 5).
Oxigenul este transportat in sAnge sub doud forme:
- dizolvat in plasmd - in cantitate micd gi reprezintd forma intermediard obliga-
torie in transferul de oxigen cdtre aerul alveolar 9i hemoglobina din eritrocit. El
dd valoarea presiunii pa(iale a oxigenului;
- legat de hemoglobind - forma principald de transport a oxigenului. La fiecare
atom de fier din structura moleculei de hemoglobind.se leagd labil cAte o mo-
leculd de oxigen. Numdrul moleculelor de Or legate este direct propo(ional cu
valoarea presiunii pa(iale a O, din plasmd, ceea ce explicd capacitatea hemo-
globinei de a lega Or la nivelul pldmAnului gia-l ceda lesuturilor !a nivelul cdro-
ra presiunea parliald a O, este scdzutd.
CO, este transportat de sAnge in diferite moduri:
dizolvat in plasmd - aceastd valoare condifioneazd cifra presiunii parliale a COr;
一  一

legat de anumite grupdri ale proteinelor plasmatice, hemoglobina (carbhemoglo-

bina);
―sub formう de bicarbonat― restulde C02 din Sange(biCarbonati Care prin reacJi de
sens invers elibereazう C021a niVel pulmonar).
Compoz“ ia aerului alveolari 02+C° 2+VapO‖ de apう .

Etapa circulatorie este influeniata del

― cantitatea de hemoglobinう din sange;
― debitul cardiac;
― integritatea aparatului cardiovascular.
Aceasta este respiratia eXternう
d)etapa tisulara sau celulara reprezintう schimburile gazoase care au loc intre san_
ge,i Celulう (iesutuH)i Sangele cedeazう 02'ip‖ me'te C02 de la Celulう .Aceasta
este respiralia internう 。

Factorii care influenleaZう Satisfacerea nevo‖ :

Facrorii bbrOgicif
_varsta_ritmul respirator variazう cu varsta;la copil este mai rnare decatla adul!i
(de eXemplu:nOu― nう SCut=45r/min,adult=18r/min);

―sexul― femei=18げ min,bう rbaJ=16げ min;

 statura― la persoanele inalte numう rul respira,ilor/min este mai rnic decatla per_
soanele scunde;

醐胤 よ
よ
」 「
」‖
‖
」『
∫まfi品 編乱 面
叫帥¨
一  一

sd fie Integrd _“ 50げ

l sdngelui cu
『:♀ I‖ ￨『 1]ま rttЮ d洲
trenamentul influenieaZう ritmul respirator pe care― l poate reduce la 6‐
8r/min↑ n

琲 ilЮ spirat¨ ∞ b heb山 ‖m鴨 酬 aQ鋼 a“ Q∝

0,04%). "面
…
: arteriale la
n pentru a se

obliga-
=diard
iin eritrocit. El

ｒ  ｍ
ｅ
iui La fiecare

褻 ｐ
ｍｌ
bil cdte o mo-

ｕ
ｍ
ropo(ional cu
citatea hemo-
︲
ｉ
ｒ申
ｕ
一

a nrvelul caro-

肺珈
artiale a COr;
carbhemoglo-
ｔ
ｅ 印
ｎ
脚剛

prin reaclii de
ｍ︲
︲
ａ
ｖ
ｅ
。
ｅ

Fig.5.Schema circulaJei↑ n inimi.

al睡
』
al私
増 5』 lllllド :r:::♀ ::IIII誕 :1:Iよ T:￨::]L裾 :[潔 lllillよ ::構 lilt皇
: loc intre s6n-
;eluld. Aceasta
lttXIWittl情 [激Itti肇 ]I薩L昇
pOZitia,ezand;↑ n pozilie ortOStatica numぅ rul respiratil10r cre,te'i mai mult

decatla adu叩

nこ schimbarea ritmului respirator;

 ― durerea― influenieaza ritmul respirator:rう ceala sau cう ldura ap‖ catう pe piele pot
determina hiperpneea.
Facforii socblogial
―mediul ambiant― concentraJa de o2 din aerul atmosfe‖ cfavoHzeazう respira,a,
■１１１ｌｌｌｄ﹁ｌｌｌｌｌｊ﹁︱１１１１１１

de asemenea,i umiditatea;fumul de tutun are influente negatiVe asupra res¨

pira,ei,i aparatului respirator,p‖ n reducerea capacIう Ji Vitale a plamanului;
―climatul一 sub inluenta temperatu‖ i ndicate‖ tmul respirator cre,te paralel cu
Cre,terea temperaturii;frigul produce scう derea frecventei reSpiratorii;polipne¨
ea apう rutう la o temperaturう mal inaltう reprezintう un mlloc de pierdere de cこ ト
durう a organismului;
― locul de muncう poluant― este nefavorabil respiraliei nOrmale.
Astfel,mediultoxic,i pOluantilindustriali(mineri,vopsitori,laboran!i,COnstructori)
determina scaderea capacitう lii vitale prin boli profesionale.
Profesiuni cal aviator,scafandru,neceslこ adaptare la specificul cond叩 i10r de

一
一 一
一

一 ´
muncう .Astfel,↑ n caz de presiune atmosfelcう scazutぅ ,la↑ nう 、 imi ma面 ,unde canl‐

一
tatea de 02 din aer este redusう ,nu poate sう satisfactt nevoile organismulul.Avem

︶
一
一一 ¨
irnpresia ca ne asfixiem,nli,carile respiratorii se modificう ,devin maifrecvente,isu¨

＾︺
perficiale.Ele se norma‖ zeazう dacう se administreazう 02 pur.

Manifestiri de indePendenli :

一   
一   二 一

、
．

一 
de respiraJi pe品 inut.in stare lzio―

︶
Frecvenla respiraliei este datd de numdrul

一‘
・・
logicd este in funclie de:
- sex (F = 1B r/min, B = 16 r/min)
- vArstd: nou-niscut = 30-50 r/min,
10 ani=26r/min,
15 ani〓 20r/min,
adult=16-18r/min,

． ．
´  
varstnic=15-25r/min.

一 
_ pozilie:in pozi!ie culCat,frecventa eSte mai micう decatin pOZi!ie,eZand,in Ortos¨

 
一 
tatsm numう rul respira,i10r cre,te'i mai mu‖ .

stare de funα iOnare,intr― un organ,consumul de 02'i

一

―activlatea muscularう :↑ n

producerea de C02 Sunt rnai rnari decat↑ n repaus.Musculatura corpului↑ n timpul

contraα iei eSte cel mai mare consumator de 02'i Cel mal↑ nsemnat producう tor
de C° 2・

―temperatura mediului ambiantinfluenteazう frecvenia reSpiraliei,Care cre,te para―

aparutぅ la o temperaturう mai↑ naltう re¨ -3■ C
lel cu cre,terea temperaturil.Polipneea―
prezintう un mijloc de pierdere de cう ldura a organismului.
― starea de veghe sau somn:↑ n lmpul somnuluifrecvenla respiraJei Se mic,oreaZう・
― EE∩

CaraclerisficF aわ frecven"′ resp施 su劇 う,reguhtう ,am口 う,pe nas,bntう J

profundう .
"た
一
vOllmull
catう pe plele pot
lzeazう respiratla,
atlve asupra res―
e a plう manului;
cre,te paralel cu
p ratoril;po‖ pne―
〕plerdere de Cう ト
antil COnstructo百 )
icul conditil10r de
maril unde canti¨
]anlsmului Avem
al frecvente,i SU―
nut in stare fizio-
e sezand,↑ n Ortos―
30∩ sumul de 02'i
ョcorpului↑ n timpul
3emnat producator
l care cre,te para―
atura mal↑ naltう re―
〕
t elSe mic,Oreazう
￨ら pe nas, lentう ol
trunde si Se elimト
Amplttudinea respiraび ei reprezinta VOlumul de aer care pう
Respiratia pOate fi profundう sau superficialう
.
nう din plう man la fieCare respiraiie・
paralel cu frecventa reSpiraliei・ FrecVenta mai
Amplitudinea respiratiei Se mOdificう
mare a respiraJei eSte insOItb de mic,orarea amplludinii respiraJei.
Rttmul respiraJei― ‖ tmulin stare normalう ,un‖ tm regulat,inspiraJa,i eXpiraJa
succedandu‐ se la inteⅣ ale conStante.Respiraiia eSte ritmicう
.
rile respiratoril ale celor douう hemitOrace
Sirnetria rni,Cこ ri10r respiratorii.Mi,cう
m stare nOrmalう Sunt Simetrice,ritmiCe,i abia viZibile.
,farう efort,pe nas.Uneori
Zgomotele respiratOril:respiratie silentioaSa,lini,titう
in somn devine mai z9omotoasa.
sICう la femei.Se
Tipul de respiratie:一 reSpiraJe de lp cOStal supenor caracte‖
realizeazう prin dilatarea diametrulUi anteropoSterior,i prolectia,i ridiCarea sternulul.
rba■ Se realizeazう p‖ n dilata‐
―respiraJe de Jp COStalinfenor caractenslca la bう
rea diametFuluilateral.
rolul cel mal important‖ are dia‐
―respiraJe de lp abdOminal sau diafragmaJC―
la COpli
fragmul,prin mこ rirea diametrului Vertical al cutiei tOracicei caracteristicう
sila batrani. ―
'Tlpul de respiraJe se pOate modrica↑
n funCJe de act市 latea desね Ouratこ ,↑ mbrう
tura cu unele stari pato10gice.
camintea prea stramtう ,centuri Sau↑ n legう
in mod norrnal, muCOasa respiratorie este umedう ,Secrelii reduse,transparen…
leflexelor de apう rare.Reprezintう o
縫 .Tusea este O modifiCare a respiraliei datOrit触
eD9iratie fOlatう Care antreneazう seCrelil din caile respiratoril.
asigurう o circulaJe corespunZう tOare,mObilizare bunう ,?lト
O respiraJe nOrmaほ
minO「 i normale.
‖.DEPENDENttA↑ n sajsfacerea neVOll.
n care pacientul↑ Oi Satisface nevo¨
Asistentul mediCal culege date despre rnodul↑
【n de a respira,l observう urmう toarele probleme de dependeniう
:
一 dispneea;
― alterarea vOCil:
―obstruoia Cう i10r respiratodi.
de aer Cu
Dispneea一 simptom frecvent relatat de bolnav ca o sete imperioasう
uneori de ne‖ ni,te.
senzatie de SufOcare,reSpiratia fiind difiCilう Oi inSOlitう
Cauze:一 bO‖ ale inimil,ale plこ manului,,i ale cう 10r respiratOrii SuperiOare
Man′ わs誇 ″de deρ enden綽 :
_ortopneea― bOlnavul se Va a,eza↑ ntr― o pozitie fO叫 atう 一pozitie Oezand cu capul oi
inite,care faVOrizeazう reSpiralia;
tunchiul aplecate inainte,i Cu bratele sprり
cう prin faptul ca eliminandu_se o ma‐
…apneea― oprirea respiratiei;apnee se exp‖
re cantitate de C02 din Sange,lipse,te Stimulul chirnic al centrulul respirator.Dacう
ncう rcatこ de C02 apneea nu apare.
↑
respira,a fOttatう are loc↑ ntr‐ o atmOSferう
 Dacう aceasta se face↑ ntr‐ o atmosfera cu un prOcent mare de 02 apneea poate
sa dureze 6‐ 8 mln.
一bradipnee― reducerea frecventei respiratiei;

・一
一
―Tahipnee― cre,terea frecventei reSpiraliei;

、、一一
―respiratie Superficiala sau prOfundう

一
;

 ︶

、
                                           
_hipeⅣ en■ latie― Canitう J ma‖ de aerin plう mani;

︶十一
―tuse― expiralie fOⅢ atう Care antreneazう secretille aCumulate↑ ncう ile respiratoril

︶一・一
superioare,permiland degaiarea lori

︶一
―expectoraび e― seCreJile din arborele traheo‐ bron,iC,fOrmate din mucus,puroi,

．
一＆ 一
sange,celule descuamate;
―cianoz触 ―tegumentele de la nivelul extremitう !ilor de culoare albう strule― vinelie;

一一
一hennoptizie… …eliminare de sange prin cavitatea bucalう provenind de la nivelul plう “

．．

一
一一
  ．
      ´
． ．
mani10r;

一は 一
一zgomote respiratoril:

   ＾´´
― raluri;

´
一一
― sufluri:

一
一＾
ｌｄ

一 frecaturi pleurale;

・
︶一
― murmur vezicular.
― cornai― o inSpiralie z90mOtOasう uruitoare cauzatう de obstacole in cう ile respi¨

ratOni,determinatう de trecerea aerului p‖ n po41unea Stramtatぅ (lannge,trahee,

bronhii).
―tirai― retraqia tesutun10r mOi↑ n regiunea subciavicularう ,intercostalう ,ep19astl¨
cう ,↑ n timpulinspiratiei COrnaiul,i tiraiul alう turi de bう tala aripioarelor nazale apar

frecvent in bronhopneumonilla sugari.

―cttscatu:一 inspiratie fOrtatう prelungう ,cu gura larg deschisう ヴcare aratぅ o ane¨

mie cerebralう trecう toare;

_stranutul,i sughitu:― acte respiratodi modricate
Dupう frecventa,amplitudinea,1‖ tmiCitatea respiraJei deOSebim urmatOarele l―
puri de dispneei
l. Dispneea cu acce:erarea ritmului respirator(tahipnee sau po‖ pnee)
Frecvenla reSpiraliei eSte maritぅ ,amplitudinea mic,oratう ,respiratia este super―
ficialう ,dar ritmicう .

Se intaine,te↑ n toate cazurile de reducere a suprafetei reSplratoril,↑ n bo‖ le car―

一  一

diace care tulburう hematoza,↑ n anenlii,stう ri tox‖ nfecliOaSe,procese intraabdonll¨

    二一
一  
一

nale care ridicう baza plう mani10r,i reduc suprafata reSpiratorie(meteOrism,ascitう

．

,
 

︹︺
・ ・

sarcinう ).
・   二一
一

2. Dispneea cu rarirea ritmu:ui respirator(bradipnee)

Frecvenia reSpiraJei poate sぅ scadう la 12… 10… 8″ min,i mai puJn.Paralel cre,te
  一
    ・

amplludinea,iarinspiraり le devin profunde.Aceastう formう de dispnee se↑ ntalne,te

↑n caz de obstacol↑ ncう ile respiratoril.ln cadrul ei↑ ntalnim dOua forme:
 printr‐ o
a)Dispneea inspiratorie sau bradipneea inspiratorie_Se caracteriZeazう
h輌 可e yea aneVdOtt blda C悧
:滉 竃
l翼 1誹
a∬
i∬ 1::電 :=
muschi10r accesori. Se intalne,te ↑
n (

inspiratia eSte↑ nsO!ita de tirai,i COrnal.Acest tip de respiralie mai poate aparea
in caz de paraliZie incompletう a rnu,ch‖ Or respiratorii.
printr¨ o

鵬N梢
b)Dispneea expiratorie sau bradipneea expiratorie se caracterizeazう

:6ile resPiratorii ‖ 翼摺]譴 蝦霊常:鞘 lЛ Ff淵量 脚 li郷

r mucus, puroi,
綿:書 :T鼎 :∫ 用 肥「ゴ:∬ 1::『 堤
:計
潔雷∬聯』Ⅲ:淵= i慧 :洋 :

&Dspneea cu penurba腱 離
慧i思鮒1::::ξ『露￨』 認FI認 詰
struie-vinelie; mた
Je Ia nivelul Pld- de ritmul normal;mOdificう rile de ritm mal
rile functiOnale ale centrilor respiratori.
Aoeste mOdificari sunt cauzate de perturbう
Deosebim formele urmこ toare:

驚群 嘲T呉朧:肌 思鵬 nceput
respiratorii sunt superfiCiale la↑

le in cう ‖e respi―
lel cu cre,terea amplitudinii Cre,te,il
momentincepe sう scada atatfrecvenl 聾 ∬蠣
perloadこ de apnee de 2-5 secunde.
￨laringe,trahee,

15'' 15'' 20" 15'' 15''

ostalう ,eplgastri―
・elor nazale apar

をre aratう o ane―

n urrnう toarele J¨
Apn*e
J pollpnee)
「atia este super¨ 日g.6.Dも pnee de lp Cheyne― Stokes.

toril ↑
n bo‖ le
,ese lntraabdOmi―
car―

『 需罵
m↑ 1尾 :冨:醤 ‖ 胃
蹴冨駆枇選』
」 器』T2軍 il
]∬￨:暫 ‖
neteorism,ascitう ,
bde,uremie.
b)diSpneea Kussmaul(fig・ 7)― Se caracterizeazb printr― o bradipnee foarte accen…
de o pauzう lungう Oi apoi O
tuatう ,cu o inspiratie prOfundう Oi Z90motOasう ,urrnatこ
Ⅸ
山岬dd翻 b頓 町
e呻
縄胞:よ
“ '蹄 盤潔 棚 ぽ 重
i n Paralel cre,te
)∩ ee se↑ ntalne,te
min,i mal mul.Apare in hipertensiun(
mel ticう ,agonie.
)「
r J

46 | manual de nursing pentru elevii din anul I ai $colilor Postliceale Sanitare - Volumul 1

︵
ヽ︶ ＾ 
一
    一

＾一
    一

＾ ︶
﹁︱︱︱︱︱︱︱︱劇﹁

＾一︶
一  一  一
Ir

＾一︶
︵一︶
Fig 7. Dispneea Kussmaul.

C)diSpneea Bauchut― se caracterizeazう prin inversarea tirnpilor respiraliei nOrma―

le,in sensul prelungirilinspiralieifaiう de o eXpiratie mult SCurtata.Ciclul respirator
este format dintr― o inspiralie lungう Oi fO嗅 at5,O pauzう Oi eXpiralie bruSCう ,scurta
dupう care urmeazう inspiratia CiCIUlui urmう tor fう rう pauzう .Este↑ nsotitう de bぅ tう i―

le aripioarelor nazale,i de cianozう .Se↑ ntalne,te↑ n bronhopneumonia cop‖ ulul.

d)diSpneea BiOt― se caracterizeazう prin mi,cari respiratorii ritmice,de amplitudi¨
ne normalう ,dar despう Ⅲ ite de pauze de 10-30 secunde.Este↑ ntalnitぅ ↑ n menin―
gite,stari cOmatoase,i↑ n agonie,reprezentand stadiul preletal,fiind determinatう
de scう derea excitabilitう !li Centrului respirator.

J 4. Dispneea dezordonata― mi,cぅ rile respiratoril au amplitudini diferit6, des¨

︵
pう 吋ite de inteⅣ ale,inspiratia,i eXpiratia pot deveni sacadate;rnodificう rile nu se re―

［︶  二︺
petう la intervale regulate Este determinatう de o dereglare gravう a centrilor respi―

 ︱
rato‖ p‖ n procese intracraniene(enCefalle,tumon,hemOragii cerebrale,insolaJe),

︲   ´
．
toxiinfectiOase(cu alC001,infectii graVe),umOrale sau neuroreflexe(dureri foarte ac¨
centuate,emoui man sau stぅ n de↑ ncOrdare nervoasa).

ヽ ´ ︵、︶ 
5.Dispneea de efort― indicう saturatia insuficientう a organismului cu oxigen↑ n

・
tirnpul efortului datoritう tulburう rii sau incetinirii circulatiei Este↑ ↑
n↑ mbolnう viri

＾
ntalnitぅ

´一  一
ale aparatului renal sau aparatului respirator.

    ヽ 一
6.Dispneea de decubit― apare↑ n pozi!ia Culcat,i impune bolnavului pozitia

  一一一
,ezand,trぅ deazう o circulaJe insuicientう ↑
npほ man datO‖ ta reduceni suprafelei reS¨

  ●ヽ︶
piratoril prin procese inflamatoare
7.Dispneea de repaus― este o dispnee permanentう care apare,iin pozitie de

一
ortopnee.Se datore,te unul obstacol↑ ncう ile respiratoril,unor tuiburう ri de reglare

   
   
 
centralう sau unel insuficiente circulatoril.

＾ 一
   
8.Dispneea paroxistica一 apare↑ n accese repetate,atat ziua cat,i nOaptea.
 ・ ・
   
一
n astm bron,ic,astm cardiac,i edem pulmonar. Dispneea din ast¨
Este↑ ntalnitぅ ↑
  ︶
mul bron,ic Se obseⅣ うmai ales dimineaia,i este cauzata de cOntraclia spasticう a
bronhiolelor care↑ ngreuneazう expiraiia aerului din plう man.Cea din astmul cardiac
,i edemul pulmonarse↑ ntalne,te mal ales noaptea,datoritう insuficienlei aCute ven‐
triculare stangi.
9,Dispneea accidentalう 一apare nea,teptat,datoritう uneitulburari de hematozう
in cursul unor procese patologice ale plう manului,icう i10r respiratorii(brOnhOpneu―
monie,pneumonie,infarct pulmonar,pneumotorax sufocant,corpi strう iniintralaringi―
eni,crup difteric,laringita subo10ticう ,i↑ n intoxlcatii Cu dioxid de carbon).
 lntervenliile asistentului medical in dispnee:
-agezareabolnavuluilapatinpoziliecorectd,repausfizicgipsihic,obligatoriu;
aerului
- aerisirea camerei, umezirea
reducerea
;

anxietdlii;
- linigtirea bolnavului,de transpiralie,
- se gterge bolnavul
- se administreazi oxigen pe sondd nazald:
- se anunld medicul; de medic'
- se efectu eazdlralamentul medicamentos indicat
rra!iei norma- inflamatorii la nivelul ciilor respira-
Alterarea vocii poate fi cauzatd de procese
:lul respirator
toriisuperioare - nas, faringe, laringe'
ruscd, scurtd Manifestdri de dePendenld :
>tita de bdtdi- Afonfe=pierderea VOCl,imposibilitatea de a vOrbi. ,
rnia copilului. nぅ imea,intenslatea,i‖ m
ヽ
Dた fOnわ =tulburaH ale emiSiunii voCale interesand↑ sau
de amplitudi- de rう 9uOeal触 ,VOCe Stinsう lin laringita acutう
brul VOCil.Se rnanifestう Sub formう
riid in menin- ¨ nicう ,in leziunile nervului recurent stang,voce bitonalう
).

I determinatd Afaz′e〓 incapacitatea de a se eXprima coreCt Verbal.

SenzO″ e de sυ fOCare一 lipSa de aer.
diferite, des-
arile nu se re-
;entrilor resPi- :濯 碁
翻蹟たI丁」 「 λ
TF器 i配il:理 器1::魔 lttT」 誂:馴」][馘
ale insola!ie), ″
Man′ enden■
Sめ de deρ f

rreri foarte ac- ll[riliucoasepurulentecare↑

]脩 鮮 像 ::翼il彙1:T魁 軍 祀
mpie¨
ri cu oxigen in secrerii nazale crer7se saυ abυ f7denゃ
^n imbolndviri d磁 relll]:]:tぅ
,persistenta"chintoas江
.avului pozilia DeFormう ri ale naSυ ′
υ′―traumaisme,deViaJe de sept.
suprafelei res- EpたrattlL篇
謂
諾』1:1誓 ■
冦 pた Jcぅ
s in pozilie de ゎrrama“ mυ coasei nazJe,fanngbnc

illiliil[[i[:￨∫ iilili馨 眉
rarr de reglare Tabag′ s“ υ′favOrizeazう dezvoltarea ul
1:!
;6t si noaPtea. 棚 悧 蹴 淵 詣鷺 聾営國 Ъ器 属『 噂訛 釧 _

留盤至 rJ ndЮ dedd面 Q dttea Acestea側 耐

1面

dF:譜 亀i偉l∬ 笙
:neea din ast-
l]棺
ctia spasticd a
astmul cardiac 側 rse de ordin fiZic.
niei acute ven-
漁 党鰍 :譜 ‖富 i舅 滞 甘讐
:￨::￨:1:』 常鳳Iξ lbttmde“ J加
:∫

de munte``,poluarea,umezeala.
ri de hematozd
ρ 三 婁退
菖 ￨』:熟。
:l滉 夏
電誓 :Re::√ [:重 ∫
i (bronhopneu- Lripsa de cυ O,fin妙
luant.
1〉
lini intralaringi-
on)
 inteⅣ en!il:e asistentu:ui medica:pentru mentinerea independentei in sati・
sfacerea nevoii.
ObseⅣ うOi .Aceastう manevra consitu_
noteazう respira,a↑ n fOaia de temperaturう
le un indiciu pentru stabilirea diagnosticului,aprecierea evolutiei bO‖ i,recunoa,terea
bo‖ i,prognosticul bolii.
Materiale necesare:― tava medicalこ ,ceas cu secundar sau cronometru,foala de
temperaturう a bolnavului,pix oe cu10are albastrう si verde.
Erapere de eχ ecJrFei
l.pregう tirea materialelor necesare efectuarii tehnicil:se a,aZこ materialele folosite
pe tava rnedicalう Oi se aduc la patul bolnavului; ´
2.pregatirea bOlnavuluii acesta trebuie sう fie↑ n
decubit dorsal,masurarea respiratiei
E tirea bolnavului pentru a nu se modifiCa ritmul respirator,↑ n rnod
se efectueazう farぅ 。
voluntar.Se preferう perioada de somn a bolnavului.
3.efectuarea tehnicili se numう ra frecventa mi,Can10r respirato‖ ip‖ n:

a)inSpeα ie(Cand bOlnavul dOarme).Se ObseⅣ う Oi Se numう rう inspiraJile(mi,_

cう「ile de ridicare a toracelui)timp de un minut,asistentul medical stand langこ

patul pacientulul.
b)p‖ n palpare,asistentul medical a,azう u'Or fata palmarぅ pe suprafata tOra¨
celui pacientului,inumう ra mi,cう rile de ridicare a toraceluitimp de un minut.
4 notarea cifricう .Se noteazう cifric↑ n carnetul propriu al asistentului medical cu
culoare albastra. De exemplu: pacientul Vas‖ escu A. patu1 1,salonu1 5:20.08
RD=24r/min;RS=29r/min.
5.notarea graficう :pentru fiecare linie 9riZOntalう a foil de temperaturう se considerう
o respiratie・ Se noteazう cu un punct de culoare verde valoarea respiratiei dimineata

,i Seara,cele doua puncte unindu― se cu o linie de culoare verde.

ln stare fiziologicう curba respiratiei rnerge paralel cu cea a temperaturil,ia puト
sului
Asistentul medical exploreazう dep‖ nde‖ le de respiraJe ale pacientului,i efeC‐
tueazう educa!ie sanitarう pentru mentinerea independentei↑ n satisfacerea nevo‖ .

inVatう pacientul:
_ sa nu poarte↑ mbracう minte stramta,
一sう men!inう O posturう care Sう favorizeze respiratia,
―sう evite fumatul,i rneSele copioase,
一 sう facう exercilii respiratoril,
_sa se relaxeze↑ n medii cu mul oxigen(munte),
一sう mentinう permeab‖ itatea,iCう ile respiratoril libere(↑ ndepう rtarea mucozitati10r
prin suflarea nasului),
一 sう evite stresul,
一asigurarea conditii10r de igiena,
一asigurarea alimentaJei,i hidratう ‖i― se evlう supraalimentaJa.
 lntervenliile asistentei medicale
denlei in sati'
pentru pacientul cu deficienle respiratorii

nevrd constitu- Obiective inteⅣ en!li prOpril,i delegate

recunoasterea
r.: entul sa resPire liber, Pe indepdrteazd secreliile nazale
-.: gi si Prezinte Tnucoase umezeSte aerul din incdPere
asiqL,ra Ru OiLcarea secrelrilor nazale
pr n insti alii nazale
metru, foaia de -.llratorir umede blxtonlm' mentorln etc'
efeltuate la tndicatia mediculul cu:
ete' tanturn
administreaza tratan]ent medicamentos cu septo
verde
fiecarui
aliqur,; Hi.lr,utare suficientd in func! e de necesrtdtlle
erialele folosite cu ceaLurl caJde
organism

rarea resPiraliei Pacientul sb prezinte cう La nivelul plamAnilor I bronhiilor

iu;easca 9i si expectoreze in scuipator
1

respiratorii permeabile 51 o - 1."+J pacientul sa

sprrator, in mod bunら respiratie spec ale g sd colecteze sPuta
- noteaza in foaia de temperatura expectoralla
aspird secrellile bronS ce daca este cazul
n. sem;ezAnd
inuul; f,otnauul sa se ageze in pozille;ezAnd sau
inspiraliile (mi9- cAnd tu5e9te, expectoreaza sau prezinti dispnee
uiurl pi.".,rl in pozilie de drenaj postura pentru drenarea
ical stAnd lAngd
te.relillor din caile respiratorii inferioare
prin tapotaj toracic la
- stlmuleaza tusea 5i expectoralia boLnavului
suprafala tora- L ooro ptama'ur;t pttttlls-
np de un minut'
I uJrilit,t.uza la lndicatia mediculuitratamentul -^-^
nte' deconqestlonante
i*tituriu., bron hodi laiatoare, expectora
tului medical cu ale mucoasei traheobronsice)
- oxLgenoterapie la indicalia medicului
alonul 5: 20.08
- intJballe orotraheaLa sau traheostomle
'e5pi1o1..o a'tili 'ol" d ,Sta-a
trd se considerd cu capul in h perxtensle
3prirea ePitaxisului - alazapacientul in decubit dorsal,nazal nara care sdngereaza' t mp
: ratieidimineala - ."rpilr; cu pol cele pe septul
de 5-10 mtn
- recomandd paclentulu si nu sufle nasul
Ｓ ，

:e raturii a pul- anunla medlcul

- - paVeghe歯
^,-.,^^r^^1?i
品 さ1き験
gふ
言詩 酬 pぅ 哺 b Ю ttea medC酬 面 ,‖ 知

cientului gi efec- aslstentul med jcal susline il incurajeazi

pacientul in timpul
Facientul se Prezinte confort
'acerea nevoii. a i -en1ir O de 'g1iji1o 5i il SO'i( Io 'o'obotarod
psihic "oli
.,pri.o t, Ce Co"l'td len-l ( lp e) loreo a(p-le;d po'l'rU
:i
'd
r indec"'e
,.dr..,", anxiet;lii pacientulu Pacientul nu va fi lesat singur'
ふども
高ヽあ UU
上高詰 予 Liぅ 5 ni5teste panう
:こ
a venitta medに

a5aza boLnavul pe partea opusd dureri toraclce in pozltie

--
-- oaterea durerii toractce -
se ando.au'e,l^i:elatda
- ilnl5t"5t. Pacientul
in luncile de
adminlstreazir tratamentul prescris de medic
rrea mucozitSlilor O,.g lea d;re'i,
ratorii 9L a
- edJca pacrentul in efectuarea gimnastlcii resp
tehnicllor de relaxare
- combaterea sughilului
- cornbaterea tusei
 6o l ManuJdき ntrttng lさ ntrl de宙 i dinち ￨￨IⅢ I":i● IPOSIた 03● ￨IⅢlrll“ ⅢⅢⅢ■ _■ ■

- aDr
Preve∩ rea comp catil o「 51 asistentul medical va atenliona pacientul sd foloseasce batista
individuald pentru indepdrtarea secrelillor nazale
bo
as 9urarea rezistentei Crescute
fa■ de nた cti educd pacientul sd evite aglomeralii e 9i schimbarile brugte de -ad
temperatu r;
educd pacientu s5 evite zonele poluate
-as
educd pacientu sd renunle la tutun -ad
￢ educa pacientul sd se ducd la medic pentru tratament in cazul Efec

一  一  一  一  一  一
apariliei unei deficienle respiratorii evitar
educd pacientul si respecte tratamentu medicamentos indicat
evitar
de medlc
ed"rca pac ert" s6 evite alergeni' interz
contir
reven
PROCES DE NURSiNG PENTRU PACiENTUL
匡 infom
CU AFEC丁 lUNI RESPiRATOR‖
Culegere de date referitoare la pacient:
一 date fixe,
一 date variabile.
ldentificarea problemelor de dependentう ,i Stabilirea diagnosticelor de nursing:
― probleme posib‖ e:
J 一 alterarea vocil,
― obstruciia Cう ilor respiratoril,
― clanoza,
一 tusea,
一 durerea,
―expectoratia.
Diagnostic de nursing=RE.S.
a)diSpneea cauzatう de alterarea functiei respiratorii manifestatう prin bradipnee
,i Cianoza buze:or,
b)ObStrucJa,こ i10r respiratoHi cauzatう de proces infecび oS fa甫 ngian,manifes…
tatう prin dificu:tatea de a respira datorita secrelil10r dense,
Stabilirea obiectivelor de↑ ngrり ire
a)paCientul sう prezinte dirninuarea dispneei↑ n24h,
b)paCientul sう prezinte cう i respiratoril libere↑ n24h.
lnteⅣ enJile asistentului medical,propHl,i delegate.
a)― mう Surarea,i nOtarea respira,ei↑ n fOala de temperaturう a bolnavului,
一a,aZこ bOlnavul↑ n pozllie,eZanda sau semiOezandう pentru favorizarea res¨
piraliei,

一administreazb oxigen la indicaJa medicului,

一↑
nvata tehnici de relaxare care fac‖ iteazう satisfacerea nevoli,

一 ‖ni,te,te pacientul,i↑ l'terge de transpiralie panぅ la sosirea medicului,

一administreazう la indicalia medicului medicatie antiSpasticう ,bronhodilatatoare
etc.
b)― deZObStrueazう cう ‖
e prin aspirarea secretil10r abundente vascOase,
 . 1 4: Nevoia dO a rlζ 01ra l l‐ ■51

一a,azう bolnavul↑ n pozitie,eZandぅ i prOVOacう tusea

。 pentru a aluta expectoratia
bolnavului,
一 administreazう lichide calde pacientulul(ceai Cu lう male),
一asigurう cond“ ii de mediu(umidlate,itemperaturう ),
一administreazう la indicaJa mediCului mucolitice,i expectorante.
Efectueazう educaJa pacientului p‖ vlorla:
´
一  一  一  一  一  一

evitarea frigulu1 0i a umeze‖ i,

evitarea alergen‖ or,
interzicerea fumatului,i a 90nsumului de cafea,
continuarea tratamentului rnedicamentos,
revenirea la control rnedical,
informarea pacientului despre facto‖ ide‖ sc,i prevenirea complicarilor.

Evaluarea ingriliri10r
Se evalueazう :

―prezenla sau absenla difiCultう!i10r respiratoril,

de nursing:
一 cianoza,culoarea tegumentelor
―expectoraJa,
一 tusea,
一 starea de anxietatea a pacientului,
一 nivelul de cuno,tinle.
Dacう bilantul este favorab‖ ,starea pacientului este ame‖ oratう ,statiOnarぅ ―nivel
de dependeniう minOr sau independent.
Dacう bilantul este negaJv,starea pacientului agravatう 一nivel de dependenlう
nlaloL pacient dependent;planul de nursing necesitう revizuirea etapelor de↑ ngrり ire,
!n bradipnee stab‖ irea altor oblective,i alte interventii Care sう ducう la ameliorarea respiratiei,i

事igarea independentei pacientului

ian, manifes- “

ului,
rorizarea res-

iicului,
rhodilatatoare

e.

″
 5. Circutalia

Definifie: circulalia este migcarea sdngelui in interiorul vaselor sangvine sub im-
pulsionarea pompei cardiace, cu rolul de a transporta substan{e nutritive 9i oxigen
la lesuturi 9i de a efectua transportul produgilor de catabolism de la lesuturi la orga-
nele excretoare.
Sistemul cardiovascular este format din inimd, vase sangvine gi limfatice.
lnima (fig. B) este o pompd musculard cu patru compartimente, situatd in etajul
inferior al mediastinului anterior si din punct de vedere fiziologic este impd(itd in do-
ud p5(i: inima dreaptd si inima stdngd, despd(ite printr-un perete longitudinal.
lnima stAngd nu comunicd cu inima dreaptd.
lnima are patru cavitdli: doui atrii gi doui ventricule. Atriile sunt despi(ite de
ventricule prin septul atrioventricular. Peretele longitudinal are doud pirli: una care
desparte atriile 9i poartd denumirea de sept interatrial gi alta care desparte ventricu-
Iele, septul interventricular.
aorta
隋・●一

artere pulmonare
一●一

vena cava superloara vene pulmonare

atriul stang
valva mitralS
atriul drept

valva tricuspidS valva aorticd

valva pulmonard

corzi tendinoase ventricul stang

ventricul drept

mu;chi papilar

veni cavd inferioari

Fig.8. Anatomia inimii

ry
 14 1 ManuJdeit‐ rⅢ ollllrulllil● ‐
IⅢ Ⅲl● 15,OliblPol■ ￨￨“ ￨,￨11■ r■ VOⅢ ⅢЧ
ll l:■ ￨

sangele circulう ↑ n↑ ntre9 organism printr― o retea vastう de vase care se ranlifi¨
cう ,astfel↑ ncat sa irige,icea mai↑ ndepう rtatう celulう ↑ ntr― un continuu pe tot parcur―

sul vietil. Sangele care circulうprin vasele sangvine transportう nu numai oxigen,
Ci,i Substanlele nut面 jve indispensabile funcJonう ‖ 1 0rganismului;↑ n acela,ilmp
transportう ,↑ n sens invers,dioxidul de carbon,i subStanlele reziduale,de la nive¨
lul teSuturilor,care acumulate devin toxice.Aceastう circulalie↑ n dublu sens nu pe
Opre,te niciodatう .Prin releaua sangvinう a unui adult de staturう medie circulう circa 5
1de sange in care se gう se,te oxigen care↑ n conditil de repaus este suficient pentru
patru minute,iar↑ n activlate intensう aiunge doar pentru un minut.
Fiecare bう tale a ininnil are douう pう 4i:
D′ asfora reprezintう faza de relaxare,atunci cand ventriculele sunt goalei sangele

intrう din atriu↑ n ventricule prin valva tricuspidう Oi prin cea bicuspidう Valva pulmo‐
narう Oi Cea aorticう se↑ nchid pentru a↑ mpiedica sangele din arterele principale sう
se intoarcう .

sた ゎra este faza de contrac,e in Care ventnculele se contractう puternic,foⅢ and

sangele sぅ intre in artere prin valva pulmonarう ,respectiv,aortica.Simultan valva bi―
cuspidう Oi cea tricuspida se↑ nchid pentru a nu permite sangeluisa se↑ ntOarcう ↑
n atriu

inima dreaptう ↑
mpinge sangele pttn attera pulmonarう cうtre plう mani(cirCu:aず a
miC益 ),unde lasう dioxidul de carbon,ise↑ nCarca cu oxigen(fig.9).Sangele Oxige¨
nat aiunge↑ n partea stangう a inim‖ ,iar de aici,p‖ n circulaJa mare Se dist‖ buie↑ n tot
corpul Arterele man se d市 id↑ n ramu‖ din ce↑ n ce mai mici panう formeazう releaua
cap‖ arう Arterele au peretirnusculari,sunt elastice,iar prin contrac!ie,i prin relaxare
regleaza fluxul sangvin.Diametrul capilarelor este de numai o sutime de rnilimetru,
dar ele reprezintう locul↑ n care sangele are cel mal activ rol Suprafata tOtalう a capi…

larelor organismulul uman depう e,te 6000 de metri patrati,iar VOlumullor este atat
。
de mare↑ ncat nu se pot umple cu sange tOate↑ n acela,itimp.
陶¨

atriul st6ng
¨

ventricul stang

atriu drept

Fig.9. Crculalia mica.

ln circulafia mare (fig. 10), prin artere circuld sAnge oxigenat, iar prin vene, sAn-
ge incdrcat cu dioxid de carbon. Capilarele venoase se reunesc in venule, iar aces-
tea se varsd in vene din ce in ce mai mari, pdnd la cele doui vene cave: inferioard
 gi superioard. Peretele interior al venelor este cdptugit cu
o mucoasd care din loc in
e se ramifi-
numai intr-un singur sens'
) tot parcur- loc face cute numite valvule venoase, indrumand sdngele
direclie exercitd o pre-
mai oxigen, spre inimd. sangele ce se deplas eazd cufo(d intr-o anumitd
siune asupra valvelor, lipindu-le de pereli, astfel incat si
poatd trece cu ugurinld in
rcelagi timP
sd circule in sens invers'
de la nive- sens ascendent, iar dacd, prin fo(a gravitatiei, incearcd
SENS NU SE valvele se deschid giil oPresc.
prin circulalia micd (fig'
rculS circa 5 Venele cave se varsi in atriul drept. De aici ciclul se reia
crent pentru 11 ).

ale: sangele Venajugulari'

Artera carotidd
/alva pulmo- * Artera subclaviculari stingi
Vena cavd superioarl
>rlncipale sd Vena pulmonard
lnima
Aorta

infelioari
;rnic, fo(6nd Vena cavA
Artera brahialS

ian valva bi-

rarcd in atriu. Artera femurali
rl (circulafia
砕_殖 雪‐華…
ngele oxige- Artera tibialら

stribuie in tot
>azd re\eaua antetioari
Artera tibiald
prin relaxare
ie milimetru,
totald a capi-
lor este atAt
circulalia capului

面判 面
artere care merg la caP

atriu stang

ventri(ul stang

atriu drePt
artera aorti descendenti
//
ventri(ul drept /ン
circulalie gastrici

circulalia ficatului
circulalie intestinalA

veni cavi inferioari pelviani ;i a membrelor inferioare

rln vene, sAn-

rule, iar aces-
Fig. 10. Circulalia mare
rve: inferioard
 Pentru asigurarea respiratiei pulmonare este ob119atorie,1 0 Circulalie cOrespun―
zう toare, care sう permitう trecerea unei cantitこ li norrnale de sange. Debitul sang…
vin pulmonar este egal cu debitul circulaliei generale,dar presiunile,i reZiStenlele
pen_
din arteFele pulmonare sunt muL mai mici.Aceastう caracte‖ slcう ,esenJalう
tru respiratie, line de marea distensib‖ itate ,i capaCitate a circulatiei pulmOnare.
Datoritう acestor proprietう li,Circula!ia pulmonara tOlereazう rnari cre,teri de debit fttrう

mOdricぅ ‖de presiune,fenomene care nu se↑ ntamplぅ ↑ n circulala generalう .

Cantitatea de sange care trece prin tesuturi depinde de necesitう !ile aCestOra
in conditii nOrmale,din cantitatea de sange expulzat de inimう ,280/O trece prin ficat,

240/O trece prin rinichi: mu,ch‖ pentru a asigura mi,carea folosesc 1 5%, Creierul
︱∃ ﹃

14%,iarinima doar 5%.MaiOntatea lesutu‖ lor folosesc doar o treime din oxigenul
adus de sange,dar inima utilizeazう trei sferturi din oxigenul adus de arterele coro―
nare,ceea ce demonstreazう cat de intens lucreazう inima pompand in fiecare se¨
cundう a vielil・

Viteza circulatiei Sangelui este hotう rata↑ n principal de contractille ritnlice ale ini‐
mil,de diametrele vaselor,i Sunt sub controlul unui grup de celule neⅣ oase din trun…
︱︱ＩＪ﹁

chiul cerebral numit centru vasomotor.

ma¨
sistemul circulator este un sistem↑ nchis in care lichidul circulanttrebuie sa rう
nね mai mun sau mai puJn neSChimbat atat ca1lalv,cat,i canJtalv.
Orice modificare atrage dupa sine declansarea unor meCanisme complexe de re―
glare,astfel↑ ncat sう fie mentinutう hOmeostazia.Perturbarea mecanismelor reglato―
iuni grave,
‖i sau alerarea organicう a sistemului circulator sunt cauzatoare de afe∝
uneoriincompatibile cu viata
O bunう circulatie inseamnう ca fiecare celulう primeste hranう 01 0Xigen,iSe de―
greveazう de produ,i reziduali astfel incat sう Se men,nう O bunう funα ionare a meta¨
bolismului.Pentru ca celulele sa funcliOneze normal este nevoie de aport continuu
de sange,de un volum,i de O diStribulie corespunzう toare a acestuia.
Centrii cardiaci localizali↑ n trunchiul cerebral primesc impulsuri de la receptorli
senzoriali care accelereazう sau inhibう bう ta‖ e inimii prin intermediul sistemului ner―
vos vegetativ,simpatic sau parasimpatic De exemplu,dacう baroreceptoriiloCa‖ zati
↑
n peretele arcului aortic sunt atentionali asupra cre,teril debitului cardiac,trimit im―
pulsuri la nivelul centrilor bulbari.Centrul cardioinhibitor este stimulat,i deterrnina
o scう dere a ritmului Cardiac pentru a compensa cre,terea volumului sangvin.Rata
cardiactt a fiecう rei persoane variazう pe parcursul zilel.

Evalu area circulaliei sangvine

in aprecierea stdrii aparatului circulator, asistentul medical se bazeazd pe inter-
pretarea unor date obiective care pot sugera buna funclionare sau, dimpotrivd, alte-
rarea sistemului circulator.
O bund circulalie sangvind are drept indicatori:
- pulsul;
- presiunea arteriald;
- culoarea tegumentelor.
I corespun-
rbitul sang-
'ezistentele
ntiale pen-
pulmonare.
e debit fdrd
dtd.

: acestora.
e prin ficat,
i%, creierul
lrn oxigenul
lerele coro-
fiecare se-

nice ale ini-

rse din trun-

rie sd rimd-
Capilare

plexe de re-
Ｐ
reglato- Vene
ｍ
ｏ鰤
ｐ
=lor Pompa
:tiuni grave, pulmonare
ｇ

dreapti
Ａ
ｉ
ｔ
ｕｍ
ｒ

en gi se de-
Atriu
are a meta- drept

幽
ort continuu

a receptorii
temului ner-
:rii localizali
ac. trimit im- Vena cavd
;i determind
rngvin. Rata
CerebralS
Coronari
Renald
azd pe inter- Splanhnici
potrivd, alte- Artere
Musculari
sistemice
Cutantad

Fig. 1 1. Schema circulaliei sangvine.

 酪 I ManuJI`hし rttng plntru dё ■id■ ￨11● 5"1● F"`“ を
111San“ arlTvoⅢ Ⅲull‐
￨■ ￨
rs
PULSUL = 1/う
I Sθ χし

Sistola ventricularう ↑
mpinge sangele↑ n arterele rnari.Acest sange gぅ se,te in ar― r l.fa s〔

tere o altう cantitate de sange de care se love,te dand na,tere unel unde vibratorii
‐ ■^=
tradusう p‖ ntr― o mi,care‖ tmicう a pereJlor atte面 ali,sincronう cu sistola venticulara.

Independenia in satiSfacerea circu:atiei 3xer(

＾一︶
Pu:sul este o manifestare pe‖ fe‖ cう a activlう Ji mecahice a inim‖ ,constand in―

・・ 
o undう expansivう periodicb,sincronう cu eleCIia ventricularう ,perceputう la palpa‐
︱︱劇﹃

 
tr―

 
rea unei artere pe tesutul dur subiacent.

 
 
.a

ヽ 一・ 
Dilatarea aortei la originea sa,cu cre,terea presiunil datoritO sangelui expulzat
de¨ a lungul pereti10r

一
de ventricul,cuprinde sub forma unei vibratii Care se propagう
vasculari↑ ntregul teritoriu vascular cu presiune ridicatう .Este unda pulsului.Ea nu
este identicう cu viteza sangelui↑ n aortう (50 cm/s↑ n sistolう ),Ci Superioarう acesteia

(4-5m/s).
Fiecare contracile Cardiacう ventriculara genereazぅ o undう de presiune care se
propagう de― a lungul aortel,i a ramurilor sale,pulsul.
Unda pulsatilう arterialう ,care se palpeazう prin comprimarea arterei pe o suprafalね
rigidう constう ↑
ntr― o destindere a pereti10r arteriali,cu cre,terea presiunil,ia diame¨

trului arterei respecJve.Caracterele undei pulsa‖ le depind de fotta de contraqie

cardiacう ,de volumul sisto‖ c,i de presiunea arterialう ,precum,i de elasticitatea ar‐
terelor.
Puisul relectう starea fun∝ ionala a inimii si a sistemului attenal.

CALITÅ 丁lLE PULSULUl Ritr

Se apreciazう ↑
n mod Subiectiv prin palpare sau↑ n mod obiectiv prin ana‖ za sfig¨
mogramei.in mod uzual,↑ n practica medicab,palpatonu aceste ca11う J fundamen―
tale sunti
o frecventa;
。 ntmul:
o viteza sau celeritatea; lr t〔

o amplitudinea sau volumul:

e tensiunea.
Ca11う Jle pulSului depind de frecvenla,i‖ tmul cardiac,deblul sistolic,elaslcna¨
tea vaselor,i preSiunea arterialう ,viteza,i vascozitatea sangelui etc.,i au importantう
diagnosticう .
Am
Frecvenia se apreciaza numarand pulsaJile lmp de un minut;cu rare excepJi
este egalう cu frecventa COntracti‖ Or cardiace,la adult fiind cuprinsう ↑ ntre 60… 80/min.
Ter
Cre,terea frecvenlei se nume,te raゎ たaだie(ρ υ lS fre9υ en″ s),iar SCう derea,bradi‐

cadie(ρ υls rartrs).

Frecvenia pulSului variazう ↑

n functie de O multitudine de factori(bio:Ogici,psi‐
ho:ogici,sociologici):
 varsfaf frecven!a pulsului scade odatう cu varsta.
rbaiii.
「↑
Sexυ ′ n general,femeile au o frecven!う rnai crescuta decat bう
in raport cu
dsegte in ar- Masa corpora′ 百f persoanele hiperponderale au o frecventa crescutう
rde vibratorii cele normo¨ ,i hipOponderale.
Ac″ 1/iraleaf↑ n impul acJvlう 1,freCVenia pulsului se mare,te Existう
↑nsう un pa¨
rentriculard.
radox:efectuarea unor exercitil pe duratう scurtう rnaresc frecventa cardiacう ,dar
le pe termen lung,o mic,oreazう .Acestfapt ne argumenteazう de ce spor―
exercit‖
lvil au un puls Cu frecven!嵐 mai SCう Zutう
constAnd in- Temρ era"raf frecvenla pulsului este direct propo叫 10nalぅ cu temperatura.
caf rata pulsului cre,te↑ n stう rile emotiVe din cauza stimulう「
ii simpa―
utd la palpa- SIarea ρsiわ ′
ticului.
elui expulzat Durerea acυ raf rata pulsului cre,te.
rgul perelilor ‖emoragね f frecventa cre,te din cauza mecanismelor compensatoni,p‖ n slmu―
lsului. Ea nu lare simpaticう
―
.

:ari acesteia Posfυ rar poz“ ia de decubl sCade frecventa pulsului,↑ n Jmp ce ottostalsmul o百
di“
C′ ハ
seara,i maiSCう Zutう in pri¨
;lune care se
「 Rilmυ ′ cacrianf frecventa pulSului este mai Crescutう
ma parte a zilei.
e o suprafa[d た Tariaf ρersoanere scυ nde aυ frec1/en■ ρ υISυ rui mai mare decar cereゎ arfe.

ir si a diame- l Arimenral′ af frecventa pulsului cre,te↑ n impul digeslei.

de contraclie frecventa pulSului cre,te↑ n tirnpul efortului Oi sCade dupa↑
ncetarea
Л
L EforfJ′ fizた f
lsticitatea ar- acestuia.
n Somnυ ′j↑ n lmpul somnuluifreo′ enia pulSului este mai redusう .

Va10area
c Mediυ ′amわ ねnff concentrala in Oxigen a aerului inspirat inluenleazう
pulsului
al constant
Ritmu:se referう la inteⅣ alul dintre douう pulsaJi SucceSiVe;un inteⅣ
r analiza sfig-
曰 racteHzeazう un ρυrs regυ ral(ρ υls regυ rarrs)Sau〃 fmた ,iar modrlcarea inteⅣ
alu―
Iti fundamen-
LJi caractenzeazぅ un ρυls neregυ ′ al(ρ υlS′ κ)gυ rarrs)sau arifmた .Antmia poate l in…

枷 lentう cand pe un fond de‖ tm regulat inteⅣ in unele neregulantう J izolate(de

exemplu,extrasistole),sau abSOlutう (de exemplu,fibrilalia atrialう ).PreZenla aritmiei
va i confirmatう prin electrocardiogramう sau prin aplicarea unui rnonitor Holter.
ar―
Ⅵ teza(celeritatea)indiCう rapiditatea cu care apare,i diSpare unda pulSatilう
bFia:こ .PLfrsυ ′cerer este cOnsiderat atunci cand unda pulsatill apare,i diSpare cu
sυ ′lardυ s este un pulS Care se palpeazう un timp rnal↑
ndelungat,de‐
;lic, elasticita- mpiditate.Pυ ′
au importanld oarece distensia arterei se face cu↑ ntarziere.
s amp′ υ
ρυ′
Arnplitudinea se referこ la mう rimea undei de puls.Se distingi un
degetul,iun ρυIS m′ C(ρ υIS pa″υs),Siab per¨
r rare exceplii IPurs magnυ s),care izbe,te cu fO嗅 う
tre 60-80/min. ●eptibil.
tderea, bradi- Tensiunea se apreciazう dupう fotta neCesarう pentru a comp‖ ma artera,ia Oblne
uls dυr(ρ UIS συ″S),
Aparitia pulSulul.Din acest punct de vedere se distinge un ρ
riologici, psi- 製 ∞mp‖ maoil,,i un ρυ rs mOare(ρ υ ′
ls mO〃 s),u,or depresibil Tensiunea pulsu―
m este determinatう de elaslchatea pereJ10r anenali.Elaslclatea sau expansibi1la‐
 J

一琥
「

一一
dar reflecti starea
tea arteriald nu afecteazdrata, ritmul sau amplitudinea pulsului,
generald a sistemului vascular periferic.
prin comparalie
Egalitatea se referS la caracteristicile pulsului radial interpretate
cum ar fi:
la ambele membre. lnegalitatea caracteristicilor indicd anumite tulburdri
prezenla trombilor, anomalii vasculare etc'

EXAMINAREA PULSULUI
pe
se realizeazi prin palparea oricdrei artere accesibile care poate fi comprimatd
plan osos: carotioa 12), temporald superficiald, brahiald, radiald, femurali'
un 1iig.
poplitee, tibiali posterioard, pedioasS.
Pentru obtinerea unor valori corecte, pacientul trebuie sd r6m6nd
in repaus fizic
(antebra!, picior etc') va fi
si osihic 10 minute. segmentul pe care se mdsoard pulsul
rpiiiinit. in practica medicatd se apreciazd de reguld pulsul radial(fig'
13)'
E

IN
コ﹁︱︱

︵一︶
F19.12.Examinarea pulsuluila artera carotid五 .

rrmarea cυ
υ′ρeriFerrc ra nル e′ υ′attrei radiare se Face prrn comρ
Palparea ρυlsυ ′
n
fre′ degere palparoare de la mana dreaptう (indeX,medius,l inelar)a atterei,↑

瑞 艦 蝙 脇 渋 ∬
淵
断 驚
ttυ fO″ ′ 鮒 らcυ 拗
ρOliCeル 野

一
lor se rearizeazぅ cυ

一
(

一
十  一
一一 ヽ´
respec″ ′ santul radial se alう ↑
n conJnuarea policelui,i este marginl de tendoa¨
nele mu,chiUlui flexor radial al carpului,i brahiOradialul,↑
n profunzimea caruia se
  一
一一
gう Se,te anera radiaほ .uneon,atteraradillう preZinね anomalil de poziJe,decitrebu‐ ´
一
一
．

¨
ie cう utatう cu atenJe in labacゎ era anarom′ ca.
Palparea pulsului radial trebule fう cutう ↑
n acela,i timp la ambele artere radiale,
urmarind dacう unda de puls are in cele douう puncte aceea,i amplitudine,i Survine
simultan;in acest sens se vorbe,te de simerrra si sincron′
smυ ′undei de puls.
n afara unghiului temporal al A
Artera temporalう superficialう se aflう deaSupra,1↑
fantei palpebrale,la o distaniう de 3¨ 4 crn de acesta.
￨

・ Pし
Artera femuralう se poate palpa in partea superioarう a triunghiului Scarpa,sub ar‐
cada cruralこ .Se gう se,te mult mal u,Or dacこ se ridicう ,01dul pe o pernう
.
 一
 ¨

primului spa-
Artera pedioasi se acceseazi pe fala dorsald a piciorului, deasupra
tiu metatarsian.
)mparalie
lum ar fi: ■ 輻 ■饒 ■

)rimata pe
femurald,

rpaus fizic
etc.) va fi

Fig。 13.Examinarea pulSuluila artera radialう .

INREGISTRAREA GRAFICA A PULSULUl

tI:胤 jy親 帝
群 謝 累 理 じ 樅 :iま 冦麗 冨 議 [蹴 L
麟ぶ 鯉
n市 elul unei artere apropiate de inima(sfigmOgrama centra10)Sau la nivelul unei ar―
tere penfeHce(sigmogramb penfe‖ cぅ ).
`猛 nscrierea simultanう pe
面釧
Viteza de propagare a pulsului arterial se masoara prin↑
Je dferit hde"離 de de而 mう
T罠 胤:li譜胤 :T:1:肌 摺
a威
ユ ￨う ).

n aOrtう 017-12m/s in artere¨

Viteza pulsuluila tineri este de aprOXirnativ 4 m/s↑
le periferice.Forma pulSului arterial↑ nregistratう cu sfimografe elastice difertt dupa

rtmarea cu cum se face inscrierea.

arterei, in
濯鴬認鴛導:淵 想 鯛卜 圏澪 『星
∬
T:柵 ξ ij瀾 よ Tl闇乱 i

rd acestea
ea degete- “
:驚 馴讐 ‖∫ :駆 淵∫譜 寛l酬 環棚電 ξ淵電:』 蹴脳‖ え i:::
I la nivelul
le tendoa-
l cdruia se
eSヽ
「え
出
甘 籠濯背」 ↑
:舅急ndepttab de耐 unda anacrota,ce apare mう preJntう

deci trebu-
蹴留盲 よ:理 :樵樫S:&異 電 ξ冨縄稿 配退 :∬ ∬ぬ 苗鰤よ駆 iよ 8」

>re radiale, 側 mdepbnarea de inimう ,pulsul devine tOt mai puJn net,panう
dispare↑ n capilare.

>gi survine Callう Jle pulSului se apreciazう StHCt ObiectiV pttn analiza sigmOgramel.
puls.
:emporal al ASPECTE PATOLOGiCE ALE PULSULU:ARTER:AL
■pυ ″de purs rdupa mregrstrare graた り
printr¨ un puls regulat ca ritm,i Cu o amplitu‐
rpa, sub ar- ・ Puisul a:ternant Se caracterlzeazう una mai slabう
dine alternantう a undelori dupう fiecare pulsatie nOrmalう ,urmeazう
-

一一
三二二 一
gi mai mice ca volum. Exprimd in general o afectare severd a contractilitdlii mio-
cardului;
Pulsul ,,celer et magnus" (Gorrigan) este un puls cu amplitudine mare 9i o vite-
zi de ascensiune 9i mai ales de coborAre crescutd. Este caracteristic insuficienlei
aortice;
Pulsul ,,tardus et parvus" este un puls mic ca amplitudine 9i o duratd mai mare,
caracteristic stenozei aortice ;

Deficitul de puls desemneazd diferenla dintre frecvenla ventriculard 9i numdrul

pulsaliilor radiale. Se intAlnegte in fibrilalia atriald cu frecvenli ventriculard rapi-
dd, cAnd nu toate contracliile cardiace sunt eficiente, unele neputAndu-se trans-
mite la periferie.
E

puls normal

puls alternant

Fig。 14.Aspecte grance ale d市 erselor unde de puls,

n_
Pulsul este un indicator al statusului circulaJei sangvine.O buna circulaJe↑
seamnう prime,te hrana,1 0xigen,i se degreveazう de produOi re‐
cう fieCare celulう

ziduali,astfel↑ ncat sこ se menunう o bunぅ functionare a metaboliSmului.Pentru ca

celulele sう functiOneze normal este nevole de aport continuu de sange,de un volum

Oi de O diStribulie COrespunzう
toare a acestula.

Manifestiri de indePendenli

Frecven ,to medie per minut in func\ie de vdrstd (bdtdi/minut)

一  二・

VARSTA REPAUS REPAU5 EXERCIT‖

(ln Stare de veghe) nSOmn) sau FEBRA
  ・

(↑

Nou-ndscut 100-180 80-160 peste 220

l sdptdmAnd-3luni 100-220 80-200 peste 220

 3 1uni― 2 ani 80-150 70-120 peste 200

2 anl-10 ani 70-110 60-90 peste 220

"tare si o vite-
: insuficienlei -l ani - adolescent 55-90 50-90 peste 220

ハdυ ′
r 60-80 50-70 peste 100
rtd mai mare,

rd gi numdrul PRESiUNEA ARTERIALA

triculard rapi-
ndu-se trans- Presiunea exercitata de sangele circulant asupra pereli10r arteriali poartう denu―
mirea de tensiune arterialう .Sangele circulう sub o anumitう presiune↑ ntretinuttt de
∞ntracJile」 tmice ale inimil(de fotta de COntra∝ ie a inimil),de elaslcitatea pereJlor

arteriali,i de rezistenta perifericう totalう a arborelui arterial,↑ n funcile de calibrul va¨

se:or mici,i de vascOzitatea sangelui.

Tensiunea arterialう scade de la centru catre periferie.Ea variazこ ↑ n raport cu fa―

zele revolu!iei cardiace.ln conditii norrnale,presiunea are,la↑ nceputul undei pulsa¨

留s
ノ
ti:e de la sfar,itul undei diastolice(pd― presiunea diastonca sau minimう )va10area
presiunea sistolicう Sau maximう )
de 80 mmHg;↑ n sistolう 司unge un varf maxim(ps―
de120 mm Hg.Diferenla intre cele douこ valo面 (ps― pd)de aprOximaJv 40 mmHg
oonstituie amp‖ tudinea presiunii sau a pulsului.
ヽ Deci,presiunea arterialb are douう va10n:
_sisrO″cぅ numlう Oitensiune artenaほ ma刈 ma;
ma.
― diasro′ ica num忙 ぅ,itenSiune arteHalう mわ ′
in sistolう presiunea sangelui este mai mare,iar↑ n diastolう ea este menlnuta p百 n
actualizarea energiei potentiale din peretii Vasculari,care,prin elasticitatea lor,vor
mOerca sa revinぅ la calibrul anterior sistolei.
valori
r circulalie in- Tensiunea arterialう poate fi apreciatう dupう tensiunea pulsului,cele douこ
Ce produgi re- flind↑ n interrelaiie

rlui. Pentru ca Vasodilatalia scade tensiunea arterialう .

:, de un volum VasoconstncJa cre,te tensiunea arte‖ alう .

Valorile tensiunm arteriale sunt variabile cu tonusul neurovegetativ,starea glande―

br endocrine,starea vaselol volumul sangelui circulant,i al urinei.

FiZ10LOG:A PRESiUN‖ ARTERIALE

Presiunea sangelui↑ n arborele arterial reflectう ech‖ ibrul dintre diver,i factori pre…
EXERCIT‖ cum:debitul cardiac,rezistenla vaSCularう perifericう ,volumul sangelull elasticitatea
iau FEBRA pereJ10r atte‖ ali,vascOzlatea sangelul.Un factor petturbat antreneazう afectarea aト

tllia pentru cう ei se aflう intr‐ o continuう interdependen!う .

De exemplu,cre,terea volumului sangvin creste debitul cardiac.in tabelul de mai

los se releva cum lecare factorinluenleaZう presiunea artenalう .
 Efecte hemodinomice ole presiunii orteriale

Cregterea presiunii arteriale Descreqterea presiunii arteriale

. creste debitu cardiac . scade debitul cardtac

. creste rezistenta vascu ard periferlca . scade rezrstenla vasculard perlferici
o cregte volumu sangvin . scade vo umul sangvin
. crelte vascozitatea sAngelui o scade vascozitatea sAngelui
o descre$te elasticitatea perel lor arteria i

Capacitatea complexね de reglare,i COntrol a circulatiei previne pericolul princi¨

piului dominoului atunci cand se perturbう un singur factor.Mecanisme compensa―
toril intervin in timp util,astfel↑ ncat sぅ fie evitatう o alterare generalこ n sistem.De
↑

数 Ｌ  一
E exemplu,daca volumul sangvin scade(printr_O slabう hidratare sau prin hemoragie),
lmediat cre,te reZiStenta pe‖ fe‖ cう pentru menunerea presiunil atte‖ ale↑ n limle nor―

︼
male.Cu cat vOlumul de sange din sistemul arterial este mai mare,cu atattensiunea

〓
¨
arterialう este mai ridicatう .Sangele↑ n exces trebuie sう ,19う Seascう
locul↑ n circuitul

periferic,astfelincat presiunea sa se pぅ streze↑ n limite confortabile.Cand rezisten!a

vascularう perifericう cre,te,Sangele↑ n exces nu poate fi acceptat,1,pe cale de con¨
secin!嵐 ,tenSiunea arterialう cre,te Cei mai mul!i dintre adulti au un volum de sange

Ｒ ミ一 一 〓一
de circa 5 000 ml,VOIUm care,↑ n mod normal,「 うmane cOnstant.

︲
Tensiunea arterialう este de fapt un produs al output― ului cardiac coniugat cu
。
Atunci cand,din diverse cauze,presiunea arterialう

一一 一・
rezistenta Vasculara perifericう
scade,rezistenta Vascularう periferica trebule sう creascう pentru ca o cantitate sufici―

    Ｓ ｔ︶ こ
     〓
entう de sange sぅ fie dirJatう Cう tre organele vitale.
Sublierea sau ↑
ngro,area lichidului intravascular(vascOzitatea)influenteazう
u,urinta cu Care sangele circulう prin vasele mici.De aceea,vascOzitatea sangelui
influenteaZう presiunea arterialう .Hematocritul sau procentul de globule ro,il din san―

´
一
ge determinう vascOzitatea acestuia.
O irnportantう caracteristicう ce aiutう la mentinerea valorilo「 normale a presiunil
arteriale o reprezintう elasticitatea pereti10r arteriali Elasticitatea este datう
de fibrele

musculare ce se gう sesc↑ n media arterelor care contribuie la oblinerea unui calibru

Ｒ
Ｌ
eficient in funclie de volumul sangvin,i de vascOzitatea sangelul.

FACTORi CARE INFLUENttEAZA PRESiUNEAARTERIALA

Presiunea arterialう nu ramane cOnstanta decat↑ n anumite linnite.Existう o multitu‐
dine de factori(biO10gici,psihologici,sociologici)Oi de conditil↑ n care valorile tensio―
・
一

nale variazう Unil dintre ace,tifactoriintervin chiar pe parcursul unei zile.Cunoa,terea

一

acestor factori conduce la o interpretare corectう a valorilor tensiunil arteriale.

時
    ︶

varsta
capう ta va10ri diferite pentru ca odatぅ cu cre,‐
De―a lungul vietii presiunea arterialう
terea,i apoi↑ naintarea↑ n varsta a individului se schimbう cOnd、 lile anatomo-lziolo¨
giCe,i psihosociale.
 n adoles¨
in cop‖ arie va10rile tensiunii arteriale sunt mai mici,dar la pubertate,i↑
Oenib ele pot varia de la individ la individ,dar,ila aCela,lindivid pe parcursul unei zile
itatea hormona¨
sau pe o scurtう perioadう de timp.Acestlucru are drept cauzこ instab‖
ntre
確i pe de o parte,caracteristicう acestei categoril de varstぅ ,,i diferentele de talie↑
indivizi,pe de altう parte.Pentru varsta cuprinsう ↑
ntre 1 3,1 1 8 ani valorile tensiunil ar¨
mmHg,u,or mai crescute la bう ieJ
teriale se vor↑ ncadra↑ n inteⅣ alu1 1 20… 140/70… 80
La adulii va10rile tind sう creascう odatう Cu inaintarea↑ n varstぅ
.va10area normalう
standard pentru un adult de varstぅ rnedie este de 120/80 mmHg.O preSiune sistolicう
sub 140 mmHg,i una diastolicう sub 90 mrnHg sunt considerate,de asemenea,nor―
Эer colul prlnci― alu1440… 160/80-90
male.LapersoanelevarstnicevalorilenormalesegasescininteⅣ
3me compensa―
mmHg.
a↑ n sistem De
「∩hemoragle),
〕
Sexu:
ale in linnite nor― ¨
in copilう‖e nu se inregistreazう diferenle Semn‖ Calve intre sexe,↑ n ceea ce p‖
」atattensiunea
veste valoarea tensiunii arteriale Dupう pubertate indivizli de sex masculin prezinta
locul↑ n circuitul
cand rezistenla
。絶nsiune anenala va‖ abilb,mal ndicatぅ decat a femeilor din cauza vanalei hOrmO¨
c‖ macterium,la femei,tensiunea arterialう
tinde Sう Creascう ,i
naie accentuate.Dupう
pe cale de con¨
devine rnai ridicata decatla bう rbatil de aCeeasi Varstぅ .

volum de sange

Rasa
lac conjugat cu
Se pare cう populatia de culoare↑ nregistreazう valori tensionale mai mari decat
)slunea arterialう
pOpulalia albう ,prezentand mult mai multe cazuri de hipertensiune.Acestfapt se da¨
)cantltate sufici¨
toreazう facto‖ lor geneJci,i mai puJn ce10r de medlu.

)a)lnfluenleazう
Stresul
lzltatea sangelul
Stう ‖ care slmuleazう siStemul neⅣ OS Simpalc cresc frecventa Cardia¨
le afectⅣ e
ule rosil din san― .Pe Cale
ca,crescand deOpotrivこ output― ul cardiac,i reZiSten!a vaSCulara perifericこ
de consecin!う ,anXietatea,frica,i Stresul emotional,↑ n general,conduc la cre,terea
male a preslun‖
bnsiunil arteriale
e data de fibrele
〕
「ea unui calibru
Ritmu:circadian
in cursul unei zile valorile tensiunil arteriale variazう ↑
n functie de mai mul!i faC¨

b面 ,cel malimpottant iind activlatea.Odihna,i SOmnulinluenteaZう ,de asemenea,

ALA n
valorile tensiunil arteriale.Chiar dacう nu toti indiViZil prezinttt acelea,i paternuri↑
巨xlstう o multitu¨
e valo「 ￨le tensio¨
evoluila tenSiunil arteriale pe parCursul Zilei,la cei rnai mulil,Va10rile sunt mai sca―
nregistreze cele
Ile Cunoa,terea zlte diminea!a,crescand u,Or↑ n timpul zilei,pentru ca seara sう se↑
ョ
rterlale
rrlai ridicate valori.Ceasul blologic are↑ nsう particularitう !l individuale.

Medicatia
3う odatう cu cre,― Unele substanle mediCamentoase pot afecta↑ n mod direct sau indirecttensiunea
anatomo― fiziolo― arterialう De exemplu, narcoticele pot scadea tensiunea arterialう , iar substantele
DSihOactive cum arfi cofeina sau efedrina o pot cre,te.
 J

66 | Manual de nursing pentru elevii din anul I ai $colilor Postliceale Sanitare - Volumul 1

Emoliile, bucuriile, anxietatea determind cresterea tensiunii arteriale.

Climatul
Frigul produce vasoconstriclie, tensiunea arteriald cregte; cildura produce vaso-
﹁︱ ︱ ︱１ １ １１ １ １劇 ﹁

dilatalie, deci tensiunea arteriald scade.

Manifestiri de independenfi
Tensiunea minimd se obline in timpul diastolei
Tensiunea maxima se Ob,ne↑ n lmpul sistolei vent‖ culare.
Vdrstal-3ani 弔へmax 75-90 mm Hg
TA min 50 - 60 mm Hg

∨arsta 4-1l ani 罵へmax 90-110 mm H9

TA m n50-65 mrr H9
∨arsta 1 2-15 ani TA max 100 - 120 mm Hg

TA mln 60-75 mm H9
∧dut 弔へmax l15-140 mm H9
d
弔へmin 75-90 mm Hg
VArstnic TA max peste 150 mm Hg
TA min peste 90 mmHg

Tensiunea diferenfalう reprezintう diferenla dintre TA maxim嵐 ,I TA minimう .

Menunerea rapottului dintre TA max,iTA mini TA min=(TA max/2) HH

¨ 一
HIPERTENSiUNEA ARTER:ALA

一一 一
一一一
一
一
Valorile ridicate ale tensiunii sistolice,diastolice sau ale ambelor reprezinta ce‐

一一
ea ce↑ n patologie se cheamう わrioettρ Sルr7e attria崎 .HTA reprezintう cel mai mare

一
一 一 一一 一一 一一 一一 一
risc pentru producerea atacurilor cerebrale,i cardiace,fiind responsab‖ こ↑
n cea mai

一一
mare masurう de mOartea unuiimportant sector populaJOnal organizaJa MOndialう
a sanぅ tぅ !li a Stab‖ it ca repere limitele peste care se considerう hipertensiune arte¨

・
rialう .Astfel,indiferent de varstぅ ,chiar la bう trani,daca tensiunea arterialう sistolicう

depb,e,te valoarea de 140 mmHg,iar cea diasto‖ cう ,90 mmHg se considerう hiper‐

tensiune arterialう .lmportant de,tiut este faptul cう ,indiferent daca numai una dintre
一 一

valori este crescutう ,vorbim despre hipertensiune S― a constatat cう la adultul tanar

一一． 一

chiar,i aceSte limite valorice reprezintう risc de apari!ie a bO‖ lor cardiace.A,as― a
．
． 一

aiunS la concluzia cう valo‖ le maxime cupttnse↑ n inteⅣ alu1 120-140 mmHg trebuie
considerate prehipertensiune arterialう
一一 一

Asistentul rnedical poate educa c‖ entul asupra riscurilor hipertensiunil,con,tien―

一

tizandu_l cat de necesar este ca tensiunea arterialう sう fie sub control.

riale. Cl o sifi co re a te n si u ni i a rte ri ale

Diastolicう (minimう )
SistoliCう (maximう )

ο ングοr, Categorie
produce vaso- 1/a′ r′ Categorie

< 140 Tensiune arterlali normald < B5 Tenslune arteriali normala

,10 - 160 Hrpertensiune arterralS medie 85 - 90 [ mita superloaria TA normale

r 50 - 200 Hipertensiune arteriaJl moderati 90 - 104 H pertensiune arteriald medie

> 200 H pertens une arterlalS severd I 05 - I 14 Hipertens une arteriald moderatd
> I 15 Hipertensiune arteriald severd

MANIFESTAR:DE DEPENDENTA
― cresterea mOderatう a va10rilor― TA tranzitorle
― Cre,terea permanentう a Valorilo「 丁A
― cefalee occipitala cu caracter pulsatil,frecvent diminea!a
― hemoragil(epistaxls,metroragil)
一 durerl precordiale
― dlspnee la efort
―ameteli
一 astenie,obosealう
一 tulburう ri de vedere
― tulburari de memorie,i COncentrare
― parestez‖

lnlma
HIPOTENSiUNEA ARTERIALA
Cう ,cat,i pen_
∨alorile scう zute,sub limita normalう ,atat pentru presiunea sisto‖
.Hipoten―
1″ 」cea diastollcう (inclusiv pentru ambele)definesc hipotensiunea arterialう
s」 nea este,deci,termenul medical ce desemneaZう O Valoare a tensiunil arteriale
r reprezintd ce- s_590/60 mmHg in funcre de duratう hipotensiunea poate i trecatOare sau perma―
td cel mai mare -3 ntう esentialう (apare↑ n
,lar↑ n functie de etiOlogie poate fi hipotensiune arterialう
abild in cea mai
3ESenta unei cauze cunoscute,i Se intaine,te frecventla persoanele care fac mari
rizalia MondialS rilor mecanismelor neⅣ oase,i endOCrine care
ertensiune arte- =rcrturi lntelectuale,dln cauza dere91う
eni n regimul circulaliei),Simptomajcう (se↑ ntalne,te↑ n insuicienta suprarenalう
,

rteriald sistolicd -loxlcatli cu alcoOI Sau nicotinう ,pericardita constrictivう ,stenoza aortica sau mitra―
:onsiderd hiPer- ),i
H cerebralう ,boli cronice ca,eCJZante avand prognOslcul bolilor de baZう
rumai una dintre =lu mぎ
:三 ostatlCう Scう derea tensiunil arteriale este lnfluenlatう de anumite cOnditil deSCrト
r la adultul tAndr patolo9iCe
arteriale,↑ nsう se↑ ntalne,te,desigur,,i↑ n cOndil‖
ardiace. A9a s-a == a lzlologia presiun‖
lensiunea arterialう normalう este situatう de oblcei↑ n iurul Valorli de 120/80(slS―
0 mmHg trebuie
13 3a/diastolicう )La oameniiSう nato,i,↑ n speclalla sportivi,hipotensiunea reprezin―
rsiunii, congtien- 1= ´
n semn de bunう func,onare a sistemulul cardioVascular Totu,1,hipotenslunea
ol, Iこ ate fi expresia unei anumite afec!iuni,↑ n specialla persoanele varstnice in randul
 acestei popula!il,hipotensiunea poate deterrnina un flux sangvin inadecvatla inimう , M
creier,i alte organe vitale.
Hipotensiunea acuta suⅣ enita brusc poate fi urmarea unorrう nigrave sau a unei
hemoragiiinterne cu pierdere mare de sange,intoxicatil aCute,stari de,Oc(CardiO―
gen,infe∝ 10S,anailaclc).
Hipotensiunea cronica nu este gravう .Problemele reale apar atunci cand tensi¨
unea scade brusc,i Creierul este privat de un flux sangvin necesar oxigenarii sale.
Ea apare de
︱

Acest fenomen poate duce la aparitia VertJUlui(Senzalie de ametealう )・

obicella ridicarea bruscう ↑

n pozitie ortostaticう din pozitie de decubit sau din pozilie
sezandぅ .in asemenea cazuri,acesttip de hipotensiune este cunoscuta sub denu―
mirea deわ fiOOrens′ υne ρosttraめ ,わ rioolensル ne Oわ Sね ″ca sauゎ riOOrens′ υne οわ sra‐
，

Ｍ    一
日

ricぅ ηediarδ neuronar.

′
Hipotensiunea posturalう este consideratう ca o imposibilitate a sistemului neⅣ
os

． ・
os care controleazう activlう Jle
autonom(reprezentat de poliunea din sistemul neⅣ
vitale involuntare,cum arfi bう tう ile ininnii)de a reac!lona corespunzう tor ia modificari
bru,te.in momentulin care o persoanう stう ↑ n pozi!ie ortOStaticう ,o cantitate de san…

ge se scurge↑ n extremlう りe infe‖ Oare ale corpului.Dacう sistemele adaptaJve aie

ｌＪ ﹁ ︱ ︱

organismului nu arinteⅣ eni,acest fenomen ar avea ca rezultat scう derea presiunii

arteriale.Cu toate acestea,↑ n mod normal,organismul compenseazう acest delcit
―
,i adapteze functia
prin trimiterea unor semnale la nivelulinimil,pentru ca aceasta sう
se contracte.Aceste mecanisme contracareazう scう derea
de pompう ,iar arterele sう
tensiunil art6riale.Dacう ele nu se produc↑ n mod corespunzう toL apare hipotensiu¨
nea posturalう .

Atatincidenla hipertensiunil,cat,i cea a hipotensiunii cresc odatう cu varsta,par‐

11al datoritう unor modificう ri degenerative,normale.De asemenea,fluXul sangvin la l・ 1

nivel cerebral scade cu varsta,prin↑ ngustarea lumenului arterial,i prin pierderea

tii vaSe10r Deci,prevalenta hipotensiunil posturale cre,te,de asemenea,
elasticitう

cu varsta;se estimeazう ca un procent de 10… 200/O dintre persoanele varstnice au hi―

potensiune posturalう .

MANIFESTARI DE DEPENDENttA
Frecvent hipotensiunea este asimptomatica,fiind depistata↑ ntamplatOr. uneori
pot aparea:
― cefalee occipitalう
―astenie pronuntatう
― lnsomn‖
―palpitaJi
― transpiralil
一↑
n unele cazuri rnanifestう ri lipotinlice

― mai rar sincop益 (plerderea de scurtう duratう a con,jenlei,ifun∝ il10r vlale)

 MASURAREA PRESiUN‖ ARTER:ALE
pacientul trebuie pre¨
′
e sau a unei Ca,i↑ n cazulrnう suraril pulsului)asiStentul rnedical,tie cう
gう Jt izic,i pSihic pentru ca valoHle tensionale obunute p‖ n masurare sう le corecte.
,OC(CardiO¨
Persoana va ramane in repaus 5-10 minute pentru a contracara influentele efortului
￨l cand tensi― ,i emOJi10r.
Surarea sう se
lgenう rii sale POZitia pacientului va fi de decubit sau sezandぅ .Este bine ca mう
Ea apare de ねca pe ambele brale pentru ca va10rile pot fi diferite,ce6a ce semnifiCa anurnite as¨

lu din pozl!ie pecte↑ n funcilonarea aparatului cardiovascular.

Valorile presiunil intraarteriale se apreciazう cOmparativ,prin diferite metode de
ta sub denu―
,υ ηθO″ OSfa― masurare.

mului nervos Metoda palpatOrie

Aparatul este alcう tun dintr_un rezeⅣ or de slclう ,Care conune mercur,i eSte pre―
zう activltう !ile

la modificari
虚 ut cu un tub manometnc.in pOttiunea SupenOarう n市elului mercurului,rezeⅣ orul
are douう tuburi de le9う tura:pentru diSpozitiVul de pompare a aerului sub presiune
ttate de san―
de 12 cm se aplicう pe bral deasupra plicii cotulul.
daptative ale ,pentru man,etう .Man,eta latう
:n timp ce se palpeazう artera radialう cu mana dreapta,se introduce aer in SiStem
)rea presiun‖
prin compresiunea parei de cauciuc,panう cand pulsul devine imperCeptibil,artera
l acest deficit
編ind perfect colabatう prin presiunea superioarう din sistem.Cu atentie Se deCOmpri¨
pteze funciia
〕
ma,panね la apa‖ ,ap面 mei pulsaJi,urmう ‖
ndu― se n市 elul mercurului din manometru.
3za scaderea ↑
n man,etう o presiune cu puJn infenOarぅ
P‖ ma pulsaJe de decOmp‖ mare indicう
e hlpotensiu― .Aceasta este Valoarea maxirna.
presiunii sistO‖ ce din aortう
cu
Valoarea normalう a presiunil arteriale sistolice,singura care poate fi masuratぅ
lu varsta,par―
metoda palpatorie,este de 100… 120 mm Hg.
〈
ul sangvln la Metoda auscuitatorie de mう surare a presiunil arteriale se bazeazb pe principlul
)「 ln plerderea lui KorotkofF,dupa care asupra arterelor comprimate se aud z9omote,i Sufluri,pro¨
e asemenea, pO嗜10nale cu gradul COmpresiunil,i Cu debitul arterial(fig.15).
ゝ
「stnice au hi― in principiu se prOCedeazう ca la metoda palpatorie,cu completarea cう ,pe supra¨
este super―
hta plicii cotului,↑ n dreptul expansiunii biCipitale,unde artera humeralう
。Presiunea este
malぅ ,deasupra ei,se lxeazう palnia unui stetoscop cu membranう
曖 scutう rapid↑ n siStem,panう dispare pulsul.Decomprimand prOgresiv apar feno¨
pletor. Uneori derea presiunil din man,et益 , cu

画h Sub preJuneaぷ dにう

rrlenele auscultatoril descrise de KorotkofF. La scう
,anera se de糊
unea din artera atinge valoarea maximう ,:
調麗ぽ¶:露[
:』 :梶 :W期 鷺
nuare,cu fiecare pulsatie↑ n StetOscop se aud zgOmote care cresc in intensitate,z9o‐
ce,
motele se transforma↑ n sufluri,tot mal puternice.in aproplerea presiunil diasto‖
zgomotele reapan Se noteazう valoarea presiunii cand aceste zgomOte devin brusc
surde sau dispan
Apa‖ Ja pnmului zgOmOtla decomp百 mare marcheazう
pe manometru valoarea
r vitale) presiunii sistolice,iar ultimul z9omot auzit,celei diastolice.Exactitatea procedeului
este foane mare.Astfel,pentru stabilirea presiunii sistolice,diferenlele de masun re―
petate sunt± 3 mmHg.
 J
―

Ｍ ｔ 
ｅ
〓 一
一・一  
﹂
“
一
一〓 一
Manse饉

一 一一
一一 
一一一
E

一 
Manometru

一
一一 〓一
Ｊ
一 一
一 一
一
﹂

Fig.15. Sfigmoman0metru cu stetoscop.

 Metoda osci:Omet面 c益 (Marey)
atunci
Marey a stabilit ca amplitudinea os,‖ ati110r pereii10r arteriali este maxirnね
cu presiunea me¨
cand presiunea pneumaticう exercitatう asupra acestora este egalう
metoda osci10metricう de
die a Sangelui din aortう . Pe acest prinCiplu se bazeazう
r.
masurare a presiunil atte‖ ale medil a sangelul,precum,l a eXpanSibi11う Ji attereり
Mう surarea presiunii medii se face direct cu osci10metrul PaChOn(19.16).in
principiu,aparatul conStこ dintr― o capsulう OSCi10metricう diferentialう
:un manometru
realiZate↑ n
electric,a carui membranう este supustt pe de o parte contrapresiun‖
man,eta pneumaticう ,iar pe de altう parte va10ril instantanee a preSiunil intraarte¨
n Cele dO¨
riale.Practic,↑ n Vederea mう surarii presiunii sangelui,se introduce aer↑
↑ntre ele,i
ua cOmpaЁ imente ale capsulel oscilometHce diferen,ale,care comunicう
in man,etう ,la o presiune SuperiOarうcelei sistoliCe.↑ ntrerupand comunicarea apar

oscilatille Supramaximale,egale,de amplitudine micう ,datOrate izbirii rnarginii Su―

nregistrare se reStabile,te CO
pe面 oare a man,etei de unda pulsaJIう .Dupう lecare↑
aerul,ca presiunile de o
municarea intre cele douう COmpartirnente si Se eVacueazう
e e9JQ Decomttmand m tteptt dn lo
F常 113講 酬 :電11鰤 財 棉 認 19 apare o oscilaiie de amplitudine Superi―
atille cresc in amplitudine rna‐
oarう .Ea corespunde presiunil arteriale sistOliCe.Osc‖
ximう care,cOnform principiulul A/1arey,COrespunde presiunil arteriale medil,aVand
valoarea de 80… 90 mm Hg.La‖ mla dintre unima oscilaJe de amplludine mai mare
presiunea diastolicう .

,i urmう tOarele oscilatii mici,egale intre ele,se noteazう

Mう surarea presiunii arteriale este una dintre cele mal uzuale exanlinari medicale,
practicata cel rnai frecvent cu rnetOda auscultatorie.

Fig. 16. 0scilometru Pachon.

 万 I Manuidenursingllhttlde前 dnandiJ,こ keaに 5an■ ,r― bl岬 Ⅲl ‐
"brP9劃
NOTAREA TENSiUN‖ ARTERIALE Mec
in foaia de temperaturう ,tensiunea arterialう se noteazう cu culoarea albastrう ↑
n lnim
felul urmう tor:
vate de
一 se contureazう un dreptunghi ha,urat Cu culoare albastrう :
cu 10-3
― latura superioara a dreptunghiului reprezintう valoarea tensiunii sistolice,iar latura atriului ,

inferioara pe cea a tensiunil diastolice; lulele pi

―tensiunea arterialう se va mう sura dimineata Oi Seara dacこ nu este specificat altfel este ge
de catre medic(19.17). terelor t
0「 ice modificare,↑ ntr¨ un sens sau↑ n altul,va fi raportata medicului. (vasocc
丁rebuie,tiut faptul cう tensiunea arterialう respecta regu‖ le ritmului circadlan,i, modificr
ln mod normal.valorile ob!inute seara vorfi ceva mai ridicate decat cele Obtinute di― contrac
mineata. metabo
mecani
con{inu
RECLAREA CiRCULATIEi SANGViNE
︱︱ ︱ コ ー ー

lntrarea in functiune a mecanismelor de reglare a cordului Oi vase10r este declan‐

izarea aces―
,ata de mOdificarile de presiune din vasele mari si cord.Uneori mob‖
tor rnecanisme este consecinta unor rnOdificari umOrale.Variatille presionale sau de
compozi!ie Chimicう a sangelui↑ n sectoarele dotate cu receptori determinう tulbura¨
rea ritmului descう rcう rilor de lmpuisuri aferente spre centrii bulbari urmatう de modifi¨
carea tonusului acestor centri,i mOb‖ iZarea de mecanisme vegetative,endocrine,i
umorale care tind sう readucう la normal constantele tulburate
↑nlcond、 ii lZiOlogice,din volumul sangvin tota1 1 00/Ose gう sesc↑n cord,8%in cir‐
Cula,a pulmona南 ,12%↑ n attere,5%↑ n capilare,i aprOape 65%↑ n sectorul venos
Cn SpeCial↑ n venule,i venele mici).Mecanismele de reglare aqioneazぅ
modricand
dupう necesitう !i calibrul arteriolelor,i/Sau al sectorului venos,precum,i repartilia San…
gelui↑ ntre difente sectoare vasculare,men,nand astfel hemodinamica normalう ↑
n po―

fida variatil10r irigatiei siStemice sau locale.Arteriolele opun cea mai rnare rezisten!う
¶uxului sangvin(Vasele rezistentei), iar mOdificarile tonusului lor influenteaZう debト
tul sangvin tisular prin modificarea fluxului capilar.Capilarele nu au celule muscula―
re sau fibre neⅣ oase motorii in structura pere!i10r,de aceea modificう rile de calibru
suntin cea mai mare parte pasive,lind determinate de vasodilatara arten。 le10r,i
de staza venoasう .Dar volumul cel mai mare de sange este cuprins↑ n sectorul ve‐
nOS(Vasele capacitう !ii);de aCeea,mentinerea tonusului acestui sector cn Special al
venulelor,i Venelor mici)dotate cu putere de vasomotricitate detine Cea mai mare
impOnan!ぅ pentru menJnerea hemodinamicii.Act市 latea cordului,i tonusul patului
vascular sunt reglate pe cale neurovegetativう Oi umoralう ,sistemul circulator avand o
bogatう ineⅣ alie vegetativう ,dar,i de o serie de substante de natura hormonala sau
umoralう prezente↑ n sange,MOdricう ‖ le adaptative cardiovasculare↑ n dife‖ te cond“ il

lziologice se rea‖ zeazう prin mecanisme complexe de reglare intrinseci Oi extrinseci.

 Mecanisme:e intrinseci
lbastrd in lnima bi poate adapta,autonom,↑ n anumle limle,deblul p‖ n mOdrican adec―
vate de frecvenlう oi/Sau ale volumului sisto‖ C.Frecventa cardiacう (ce pOate cre,te
a pereii10r
cu 10-30° /O fatう de niVelul bazal)este influentata prln destinderea pasivう
iar latura atriului drept.Autoreglarea intrinsecう localう a vaselor sangvine,↑ n special mici(ce―
lulele pacemaker),este rezuhatul activlう Ji miOgene prop‖ i.Automaismul vascular
ficat altfel este generat de instabilitatea rnembranei celulelor pacemaker din tunica medie a ar¨
terelor care prezintう descarcari ce determinう cresterea tonusului muscUlaturii netede
lare,rezultand
(VaSOCOnstrictie Cu mOdifiCarea fluxului Sangvin),i a reZiStentei vaSCり
cadian modificarea presiunii sangelui Fluxul sangvin tisular este rezultatul echilibrului dintre
9i,
btinute di- contractia fibrelor musculaturii netede parietale,i dilatatia acestor fibre sub influenia
metaboli!￨10r celulari,a reduceril aportului de 02 Sau a ambi10rfactorila un loc Prin
mecanismul distensiei se realizeazう adaptarea con!inぅ tOrului(sistemul vasCular)la
00ntlnut(vOlumul sangvin total).

Mecanismele extrinseci
te declan- Reglarea neⅣ oasa se realizeazう pe baza unor multiple mecanisme de feed―
back
lrea aces- care implicう recepton,cぅ i aferente,Centtt de comandこ icう l eferente,efecton,induse
ale sau de intr― un sistem cent‖ pet(senZllV),i dOua SiSteme cent百 fuge:cardiomoderator(de―
d tulbura- presor),i cardioaccelerator(preSOr).Receptorii sunt preZenti↑ n intreg sistemul car¨

de modifi- diovasculaL dar au o densitate crescutう 。i importanlう deosebitう ↑ n special↑ n anu¨

rdocrine 9i mite zone reflexogene(Strategice):sinOCarOtidianう ,cardiOaortica,atrialぅ ,a venelor

mari,avand rOl de traductori al modificう rilor presionale(baroreceptori),ai mOdifiCう ri¨

8% in cir- :or compoz、 iei biochimice(chemOrecepto面 ),i de a genera impulsun nervOase care
:rul venos se vortransmite pe calea nervilor vagi aferenti centrilor cardiovasculari care regleazう
nodific6nd activitatea cardioVascularう .

artilia sdn-
nald in po- Centrii cardiovasculari
rezisten!d Cent‖ i bulboponJni reprezinta zona p‖ ncipalう unde sunt prelucrate informa,ile
:azd debi- dln po4iunea in―
corelate cu actiVitatea reflexこ CardioVasculara.ln formalia retiCulatう
; muscula- ferioarう a trunchiului cerebral,se alう o arie largう ,dlfuzう ,denumitう clasic centrul va―

de calibru somotor. Se descrie,i un Centru cardioinhibiton Stimularea acestei arii determinう

eriolelor 9i reflex pre―
Cre,terea tonusului vascular(vasOCOnstric!ie),hipertensiune,itahiCardie―
ectorul ve- sot in lmp ce slmularea altor regiuni mairestranse produce VasodilataJe,hipOtensト
atie
r special al une,i bradicardie一 reflex depresoL cele douう autoritmice fiind↑ n relaiie de ineⅣ
mai mare reciproca
sul patului Centrul cardiovasomotor are doub poⅢ iuni:O ZOnう excitatoare,cuprinzand poli…
or avAnd o unile laterale ale formaJunii rejculate,a carel exclare determinう slmularea simpal―
ronald sau cului,urmatう de vasoconstriciie bilateralこ ,i accelerarea frecvenlei Cardiace,lo ZO¨
rite condilii na inhibitOare,medialう ,care inhibう activitatea simpaticului,producand vasOdilatatie
ril directe a nucleului dorsal vagal.
extrinseci. ,i rarirea frecvenlei cardiace rezultat,i al stimulう
Centrul cardioVasomotor este conceput,deci,ca un mecanism de barostat reglabil,
 prevう zut cu tonus,i autOmalsm prop‖ u,care a∝ 10neazう ca un tot unlar,deterrnト
nand mOdificう ri coordonate concomitente cardiace,i Vasculare,de obicei fiind aso―
ciate cresterea frecventei cardiace cu vasoconstrictie,Sau scう derea frecveniei Car¨
diace cu vasod‖ atatie,aCeste interrelatii nefiind↑ nsう obligatoril,i invariabile.
Nucleul dorsal al vagului,denumit↑ n trecut centrul cardioinhibitoL se aflう de ase‐

menea↑ n formaliunea reticulatう ,lateral centrului cardiovasomotor,fiind centrul care

genereazう descarcぅ ‖le tonice vagale↑ n repaus.Acest centru p百 me,te aferenle de
acJvita―
la nivelul baro‐ ,i Chemorecepto‖ lor,impulsuH care l menun,i moduleazう
tea tonicう .Denervarea sinoaortlcう aproape abole,te tOnusul vagal,demonstrand ca
neuronii din nucleul dorsal(ViSCeromotor)al Vagului nu sunt acJvi decat↑ n prezenla
inluenlelor afer9nfale,din acest punct de vedere dife‖ nd de"centrul“ cardiovaso‐
ЦＩＩＩＩＩＩＪ

motoL care posedう o activitate tonicう permanentう ,intensificata chiar prin deaferen―
tare sinoaortica.
Acjvlatea relexう a cent‖ lor pontobulban(barOstatul)este inluenlatう permanent
de aferentele baro‐ ,i chemoreceptoare de la nivelul zonelor reflexogene specifice,
sau din alte teritorii nespecifice(pe calea fOrmaliunii reticulate), inluentatう ,↑ ntre―

Inutう ,i adeCVata sOliclう

‖
lor,i CirCumstante10r,,i de conlnutul↑ n c02'° 2'iH+al
sangelui care a∝ iOneazう direct asupra cent‖ lor sau indirect pHn intermediul chemo‐
receptorilor.
Activitatea centrilor bulbopontini este corelatう Oi Cu cea a altor centri bulbari,in
la adult ac¨
special cu cea a centrilor respiratori.Respiraiia obiOnuita nu influenleaZう
Jvlatea cardiaca,↑ n schimb,↑ n impul respiraJi10r profunde frecventa Cardiaca se
accelereazう ↑ n inspiratie,iSe rぅ re,te↑ n expiraiie(aritmie sinusalう ,prezentう la copil

,i↑ n Jmpul respira,ei obi,nule).

Hipotalamusul are roluri esenliale↑ n integrarea,i C00rdonarea activitう lii Cardi‐
ovasculare,prin influentele Stimulatoare sau inhibitoare pe care le exercitう asupra
centrilor bulbopontini.
zeazう integrarea reacili10「 CirculatOril in cadrul
La nivelul hipotalamusului se rea‖
unor modificう ri adaptative rnai complexe,impuse de schimbう rile SuⅣ enite in mediu
,itOtla acest nivel are loc integrarea componentelor vegetative cu cele somatice,hi‐
potalamusul asigurand↑ n acela,itimp producerea reaclil10r sOmatovegetative com―
plexe,adecvate diverselor acte comportamentale(a‖ mentare,sexuale,apう rare).
Centrii corticali,↑ n special sistemul‖ mbic,exercitう influente impOrtante asupra
sistemului cardiovascular,i de aceea se afirmう ca centrii pontobulbari,hipotalamici
si sistemullimbic constituie releurile modulatoare esen!iale ale reglう 「ii funcilonale a
cordului,i Vaselor.Scoa嗅 a cerebralう rea‖ zeazう integrarea cea maifinう Oi mal adec‐
vata a circulaJei,in cadrul modricぅ ‖
10r adaptaJVe impuse de vanate cOnd“ li lZiO―
角
10gice.Sub inluenta slmulilor psihoemo,onali Se produc importante modificう ‖he―
― eXF
modinamicel atat prin imp‖ carea sistemului de fibre simpatice colinergice cu origine ― inv
corticalう ,cat,i prin descう rcari de catecolamine din medulosuprarenale.De aseme―
nea,modificう rile cardiovasculare ce se produc cu ocazia unor eforturifizice repetate
(atleti,munCitOri),i Care debuteazう ↑ nca inainte de efortul propriu― zis cn drum spre
stadion sau fabricう )reprezint5 o dovadう a influente10r cOrticale asupra circulatiei,re―
a‖ zate prin intermediul unor reflexe conditionate cardiovasculare.
Jnitar,determi―
lblcel fiind aso―
frecventei Car_
ariab‖ e
se aflう de ase¨
nd centrul care
ste aferente de
uleazう activita¨
lemonstrand ca
lcat↑ n prezenta Pentru incheietura m6inii
Pentru brat
〓

」 cardiovaSO―
鸞

￨…
薔・

「 pr n deaferen¨
菫
一一
一
一一
¨

permanent
一

tatう
一
一
一

)gene specifice,
一
．
一
一

FUentatね , ↑
ntre―
・
一
一一
・

30ュ l° 2'iH+al
「nedlul Chemo¨
「
驀
entri bulbari,↑ n
〕 Pulsoximetru
Pulsoximetru
3azう la adult ac―
rta cardlaca Se
DreZentこ la copii
摯 ・
■

adlvIう Oi Cardト
exercitう asupra

l」 latorll↑ n cadrul Pentru sugari

l● enite↑ n mediu
プ
ele somatice,hi― Fig. 17. Diferite tipuri de aparate de mdsuri'
vegetative COm―
〕
ale、 apう rare)
,8ortante aSupra

票 ‖ l剛]illisangVine
Dar`hipotalamici
arl func1lonale a pentrurnenliよ ::11旨 il譴 [:「
r na sl maladeC―
late conditii fiZ10-
ヽ
Asistentul medical:
te modifiCari he― ale pacientului;
exploreaze deprinderile de respiralie 9i circulalie adecvatd
le「 glce cu origine
?nvald pacientul:
)nae De aseme―
し1 lzlce repetate
. sd facd exercilii lizice zilnic, plimbdriin aer liber;
ZIS(↑ n drum spre
. sa evite stresul psihic;
o sう aibう un regim de Vialb echilibrat, alternAnd perioadele de activitate cu cele
cra circulaliei,re―
de repaus;
-

76 1 Manualdelursindpent1091e■ i“ ￨IⅢ liaiSc61“ 6116sJた ealさ san■ ire― vo:umtilll

。 sa↑ nlぅ ture obiceiu‖ le dbunう toare(↑ mbrう Cttminte stramtぅ ,tabagism,mese co¨ - manifr
pioase); - manift
― educう pacientul: gi hip<
・ pentru asigurarea condilil10r igienice din↑ ncう perei - manift
°Sう ¨
,i menJnう tegumentele curate,iintegre i - manifi
o sう aibう o alimentatie eCh‖ ibratb fう rう exces de grう simi,i c10rurう de sodiu,cu
aport de vitamine; Factt
o sう evite tutunul,i conSumul exagerat de alcool;
- alimet
osう asaneze focarele de infecfe din Organism: - tutun:
う
osう poarte↑ mbracぅ minte leie南 ,Caresa nu stanieneascacirculaJa,i↑ nCう 鴫minte
- seder
∞ modう ;
port le

E ・ sb evle sta,onatul excesiv↑ n picioare; - mediu

o sう efectueze controlul periodic al tensiun‖ arteriale.
- anxiel

Prob
Dependen[a ?n satisfacerea nevoii gi a circ
Sursi
Gulegere de date Louis Gt
lnformalii de oblinut, intrebdri aiutdtoare : tics infin
Surs
Manifestiri de dependenli
Pulsul - frecven[5, ritm, amplitudine.
- De orr
arterii
Tensiunea arteriald - sistolicd 9i diastolicd.
Prezenla unor semne gi simptome in afecliuni cardiovasculare'. - Deon
durere precordiald:localizare, intensitate, iradiere, factori declangatori, factori de - Lipsa
sine, r
ameliorare;
durerea din afecliunivasculare'. durerea Tn afectiuni arteriale gi venoase periferi-
illani
ce;
durerea cu sediulin gambd: - este continui sau intermitenti? - tegun

- este calmatd de repaus?

- apare la efort?
- este insolitd de impotenld func[ional5? - modifi
―ρaわ 施″ :
- cAnd apar? in repaus sau la efort? dupd abuz de alcool, tutun,
cafea, ceai? dupi stres? dupi medicamente? - modifi

- durata?
cianoza : - localizare, intensitate ;

paloare; - modrt,
dispnee: duratS, severitate, intensitate, de cdnd au apirut problemele respirato-
rii?Ali luat medicamente pentru problemele respiratorii? Dacd da, cum v-a!isimlit
dupd aceste medicamente? - modifi
一  一  一

tu rgescenla ve nelor j ug u lare ;

oboseald la mersi
m an ife std ri n e ruo a se : cefalee, acufene, fosfene, ame(el i;
 ― man〃 bsよ うri respiralorii:hemoptiZie,tuse cardiacう ;

―man′ たsめ ″digesIVer gretu‖ ,Vう rsatu‖ ,meteo‖ sm,conSipaJe,duren in epigastru

,i hipOCOndru drept etc.
― man′ festtri cυ fanarei edeme;
― mar7′ fesIう ri generarer astenie,epuizare
l de sodiu,cu
Factori de riSC:
―alimetta″ f echilbratう ,dezech‖ ibratう sau↑ n eXCes?respedal orard meSdOr?
― i membni aifamilieifumeaZう ?
ncう 11う minte
aveJ 0 0CupaJe Sedentarう ?mergef peioS Sau cu mり loC
"funi de cand?cat?a、
_sedenlarismf de trans―
ぅ↑
port la serviCiU?Ce sport practiCali?stati timp↑ ndelungat in piCiOare?
_mediujloCuli Sau lucraJ↑ n mё diu poluat?
― anxierare,sfres.

:C′ κ″raFFe υ′Caだ′

madecva饉 /arferarea″ fm″ ′ ac
Problema de dependenl五
ダli懲 des Sdns httmbは MOddeげ hね entions autOnom■ Ⅳ
1寵 n面 ctton
e;RepertOire deS diagnos―
Louis Grondin,R.J.Lussier,MargOt Phaneuf,Lise RIope‖
tics infirmiё rs selonヽ 工 Henderson.
Surse de dittc“ ′
rare
―De ordin fiZic:alterarea mu,chiului cardiac,a pereJ10r artenali,veno,1,obStrucJi
arteriale,supraincarcarea inirnil.
一 

De ordin psihO10gici anxietatea,stresul,situatia de Crizう

.

,despre
Lipsa cunoa,teril― Cuno,tinle insufiCiente deSpre alimentalia eChilibratう
一

atori, factori de sine,despre al!il,despre obiCeiurile dう unatOare.

)noase Periferi- Manifestiri de dePendenli

- ,""i, palide, datoritd irigdrii insuficiente a pielii;
- tegumente modificate
- cianotice - coloratiiviolacee ale unghiilor, buzelor' lobului
urechii;
frecvenlei pulsului;
- modificarea frecven{ei putsutui-bradicardie - scdderea
I ldtd !
-tahicardie - cregterea frecvenlei pulsului;
le alcool, tutun, redus abia perceptibil;
- modificdri de volum at putsului- puls filiform cu volum
puls asimetric - volumul diferit al pulsului la arte-
re simetrice;
modificdri de ritm al Bulsului - puls aritmic pauze inegale intre pulsalii;
-
- puls dicrot - se percep doud pulsalii una puterni-
:mele resPirato- ci 9i alta slabi urmati de Pauzd;
cum v-a!i simlit cre.sterea TA peste valorile
- modificdri ale tensiunii arteriale - hipertensiune arteriald -
normale;
hipotensiune arteriald - scdderea TA sub valorile
normale;
一

78 1 Manuaide lilal口 l● 5111け k■ やSlⅢ ar,■ 11

ⅢⅢⅢり 11
'9S‖
― tensiune arteriala diferitう la segmente simetrice
(bral Stang,drept);
_mOdricぅ ‖aleTAdiferenJale― VaHaJile TAmax,1
TA min nu se fac paralel;
―edeme― acumulare de lichid seros↑ n tesutun;
一 1/arrce― d‖ atari ale venelor superficiale:
― 力emoro′ z′ ―d‖ atarea plexurilor venoase anale,i din partea terminalう a rectului cu
aparitie de prOcese inflamatoril,itrombotice:
一 わri00χ erブe― scう derea cantitう lil de Oxigen din sange;
一カriOOχ′ e― dinninuarea canutぅ Ji de OXigen din iesutu‖ ・
Prob:ema de dependentう :reducerea debitului cardiac
Sursal Diagnoslcs inlrrniers― ANADl: Diagnoslce de nursing ― NANDA
Q International
De″ Je:cantitate insuficientう de sange, pompatう de inimう , pentru a asigura
"′
nevo‖ e metabonce ale Organismului
Caracteristici definltorii

一一 ・¨
´
︶
Anerarea ntmuluiinimil:
_antmii

一一
一  一  一  一  一  一

´
ｄ

― bradicardie
ｌ

― modificう ri electrocardiografice
―palpitaJi
― tahicardie
Alterarea incう rcaril inimii:
一 edeme
― reducerea presiunii centrale venoase(CVP)
― reducerea presiunii↑ n trunchlul arterei pulmonare 巨 ￨

― oboseala dent`
― cre,terea presiunii venoase centrale(CVP) 01
一 cre,terea presiunilla penfe百 a atterei pulmonare(PAVWP)
― turgescenla veneilugulare
― z9omote cardiace
― Cre,terea↑n greutate
Alterarea dupう ↑
ncarcarea inimil:
― piele umedう
一 dispnee
一 scう derea pulsului periferic
― scう derea rezistentei Vasculare pulmonare(PVR)
一scう derea rezistentei vasculare sistemice(SVR)
角欧 Ｓ

1n
― Cre,terea rezistenlei Vasculare pulmonare(PVR)
一  一  一

一 Cre,terea rezistenlei Vasculare sistemice(SVR)

ｕ

― oligurie
― reumplere capilarう prelungitう
一 modificarea culorii ple‖ i

―variatil ale valorilor presiunil arteriale

 Alterarea contracJ11う ol inimil:
te simetrice
― cracmente

le TA max,1 ― tuse
―reducerea eVacuう「ii fractiOnate
― reducerea indicelui de lucru al‖ tmului Vent‖ cular stang(LVSWI)
一 reducerea indicelui de VOlum(SVI)
a rectului cu 一 reducerea indicelui cardiac
― scう derea debitului cardiac
― ortopnee
_ dispnee parOXiStica nocturnう
_ zgomote in S3
g 一 NANDA _ zgomote↑ n S4
CompOnament emO10nal:
tru a aSigura ― anxietate
― nellniste
―agitatie
Factori de legatura:
― alterarea batう i10「 ininnil

― alterarea ritmului inimil

一 alterarea vOlumului sistOliC
― alterarea dupう ↑ nCarcare
一 alterarea contractllitう ￨li

― alterarea↑ nainte de↑ nCarcare a inimil

匡lemente de supraveghere,l interventil Specifice probleme10r de depen・

denta
ObFecJVere y′ zeazぅ f
― pacientul sa prezinte circulalie adecvatう
一 pacientul sう fie echilibrat pslhiC
―disparitia dureril
―prevenirea COmpliCaJi10r lmediate,i tardive
_ promovarea COnfOrtului fizic,i pSihiC al pacientului
―asigurarea unul aport nutritional adecVat
_combaterea infecJI10r
―favorizarea cirCulatlei arteriale,venoaSe

lnteⅣ enti‖ e autonOme,i delegate ale asistentului mediCa:

―Asigu「 うpacientulul un maXim de COnfOrt fizic,i pSihiC
― 巨xphcう pacientului necesitatea repausululla pat
―Supravegheazう functia respiratorie ,i Circulatorle pentru asigurarea unei bune
Эxigenarl.
_i∩ vatぅ padentul:
一

_ sう ↑
ntrerupa consumul de tutun,alc001:
一sこ aibこ alimentatie u,Or digerabilう bOgatう ↑
n fructe,Zarzavaturi,stt asigure un
toli COmpu,li principa‖
aport caloric cOrespunzator nevOilor reale,iSう Cuprindう

６
al alimentaJei,inClusiv Vlamine,i Sarun minerale;

︰
_sa reduca grう simile,i C10rura de sodiu din alimenta,e:

一
_詢 裕 m酬 ,umezeala山 ∝ Jttle耐
JQ ttareattnⅢ b Ⅶ JJn bJa
一supravegherea functii10r vitale J a stう ri

de temperaturう .

― aiutう pacientul↑ n satisfacerea nevo10r fundamentale.

iZう ri
一ap‖ cう tehnici de favorizare a circulatiei:exercilil active,pasiVe,masaie,mob‖
ri functionale etC.
一pregう tirea pacientului pentru examinari radio10gice,explorう
目Ｌ

ri de labOrator.
― recoltarea produSelor biologice pentru examinう
一efectueazう bilantul hldHC・ - ^^+.
― administreazう mediCalia preSCrisこ i tOniCe cardiace,antiaritmice,diuretiCe,vaso‐
d‖ atatoare,hipotensoare,antianginoase,antiCOagulante.
一  一

urmare,te efectul medicamentelor : lrh

entie chi¨
pregtttiri preoperatoril,↑ ngrり iri postOperatorii pentru pacientul Cu inteⅣ
ｌ
 ｄ

rurgicalう . la,

educarea pacientului privind prevenirea recidiVelor

izう ril.
aplicarea rnう surilor de prevenire a efectelorirnob‖
informeazう pacientul asupra stadiului bolii Sale,asupra gradului de efOrt pe care
poate sう l̈ depunう ,asupra impOrtantei continuう rii tratamentului mediCamentoS,i
l̈ urrneze dupう eXternare.
asupra rnodului de Viatう pe care va trebui sう

．一¨
＾ 

． 一︶
¨
 

一 
一一
sd asigure un
rugii princiPali

6.Nevola de a rlanca,ia bea

vitale in foaia

aje, mobilizdri
cnale etc..

iuretice, vaso-
虚コ ∫
電 ξ「
口 r:よ l:l影 it:‖ ;罰]｀ i憾
∫ :亀
care la nivelul stomacului(depinde de st〔
￨:￨]ま lillilil.u [lli蔓
dorhidric,tonusul parietal gastric,i duOdenal).FactOrul psihiC este deciSiV in regla‐
ntervenlie chi-
rea apetitului.
I17aρ eren“ 一lipSa Sau diminuarea dOnnteide a manca:ea trebuie drerenJattt de
Cう ,gastntぅ atrol¨
SaJetatea precoce Care apare↑ n rezeCtii gム St‖ ce,hipotonie gast面
etc.
e efort Pe care (dOar pentru anu‐
:dicamentos 9i “ ハnorex′ a― absenla fOamei sau apetitului Oi poate fi:selectivう
n neoplaSmele gastrice); tOtala
mite alimente, tipicう fiind anorexia pentru carne↑
tare.
,↑ n cancerul gastric:falsう ,da‐
(pentru toate alimentele,frecvent psihicう );prOgresivう
torita fricil de a apう rea durere la ingestia alimё
ntelor(ulCer gastric sau duodenal,odi‐

nofagie):pSihiCa Cu refuz tOtal al a‖ mentelor(psihOZe,tumori Cerebrale).

dupう unele bOli,
a一 cre,terea apeJtului,↑ n pe‖ oade de COnvalescenlこ
HilDerereχ ′
m efOrturi mari,parazitoze intestinale,ulcer duodenal,hlpertiroidism,diabet zaharat.
n do‖ nia de
PoliFagね ―neVOia de ingerare a unor Canitこ J ma‖ de alimente↑
ioase ale hipota‐
OЦ inere a senZaJei de saJetate:↑ n diabet zaharat,afeoluni infe∝
lamusului.
BJlimb― senzaJa impe‖ OaSう de a ingera canJtう J ma‖ de alimente care
depa,esc neVOile organismului:↑ n pSihOze,leziuni frontale.

DEFINIT:E
mente de calitate bu‐
Organismul uman are nevoie sう ingereze,isう absoarbう
a‖

ntretinerea tesuturilor
nう si↑ n cantitate suficientう ,pentru a― ,i asigura deZVOltarea,↑
funα 10nう ‖
,i pentru a‐ ,i menJne energia necesarう
1・

INDEPENDENTAiN SATISFACEREA NEVO‖ DE A MANCA,IA BEA ^

AlimentaJa a fOSt O preocupare a Oamenl10r chiar din cele mai vechi Jmpun.ln
unimele decenil,nut面 Ja devine o adevう ratう 01in'datO‖ tう ↑
ntelegeni importanlei
 一
一 中
［嶼
vizi…
alimentatiei tn pastrarea sanぅ tぅ !ii・ Dezvoltarea biochimiei a dus la O rnai clarう

赫
une a ceea ce↑ nseamnう rolul a‖ mentaliei in functlonarea aparatelor,i SiStemelor

倒
【
η うnanc′ Desigur,hrana re¨
organismului.Se spune↑ n mod curentcう "esliceea ce′

＾ｉ
ｎ
ｉ
prezintう unul dintre factoril determinanti ai Sanatう !ii,pentru cこ ea COnstituie sursa de

ｂ
ｉｍ
∞
bazう a substante10r care asigurう sursa de energie pentru supravietuire,dar,i Sur―

ｍ
sa de↑ ntretinere,i reparalie tiSularう ,de¨ a lungul Vietil・ Actualmente,interesul pentru

ｍ
turil
promovarea sanぅ tぅ lil,i prevenirea↑ mbolnう vir‖ or con,tientizeaztt asupra legう

申
dintre stilul de viala,i Calitatea a‖ mentatiei・ Alimenta!ia rationalう ,sう
natOasぅ ,devine

嗣
astfel o preocupare din ce↑ n ce mai mare,nu numai pentru dieteticieni sau pentru

 
din ce in

 
cadrele medicale,↑ n general,ci pentru intreaga populalie Care l,i exprimう
le respecte↑ n com―

︲
Ｄ
ce mai acut nevOia de a cunoa,te repere sanogene pe care sう

 
portamentul a‖ mentar.
E pe o scarう largう ,de la

﹁
Problemele legate de alimentalie sunt multiple,i variazう
n ultimul rand,la imp‖ cati‖ e

面
probleme de Ordin fizic,la cele de ordin psihOlogic,i,nu↑

山
de ordin social.
mare pe anuml―
Este bine cunoscut faptul cう exista o serie de boli cu incidentこ
te spatii geOgrafice in care populatia preZinta anumite Obiceiuri alimentare sau es¨
te privatう de hranう .Se,tie ca bO‖ le cardiovasculare sunt maifrecVente acolo unde
訓 me耐 ¨ aede mJ b09試 amgぬ J而
﹁︱

:∬ 露器t糧 酬
a面
cauzele determinante ale mortalitう 記lT:富 露∫ :』 l
!li prin l

zonele sう race ale lumil,carentele de factori nutritionali,↑

n special de proteine,con―

duc la aparitia unOr bOli caren!iale Sau induse de scaderea imunitatil organismului.
Hrana modificatう prin diverse procedee moderne,precum Oi ingredientele folo¨
natate.cu cat hra…
site in prepararea a‖ mentelor pot constitui un pericol pentru sう
na folosIう respectう p‖ nciplile naturale,este mal ecologicう ,malpuun mod面 catう ,Cu
atat este mai sanう tOasぅ
¨
.

ln afarう de oxigen toate celelalte substante neCesare organismului provin din a‖

mente care se 9う sesc↑ n mediulinconiurう tOr sub forme foarte vaHate,forme in care
le transfor―
nu poti t‖ mise la teSutun,lfOlosle de organism.A‖ mentele trebule sう
mate din punct de vedere fizic,i ChimiC prin digestie,pentru a fi primite,l integrate
n organismul omenesc.Ele suntfaramlate p‖ n maslcaJe,itratate succesiv de sa―
↑
livう ,sucul gastric,secretille pancreasului,ficatului,i mucOaseiintestinale.
Sinnilor din ali―
Fermentil digestivi↑ mpart moleculele proteinelor,91ucidelor,i grう
Strう bata bariera mucoasei
mente↑ n fragmente mai miCi,i mai simple care pot sう
n sange. Peretele intestinului apう rう mediul intern de inva―
intestinale,i sa treacう ↑
digestia
zia moleculelor proprii tesuturilor altor flinle vegetale sau animale Dupう
intestinala frac!lun‖ e de proteine care provin din carnea animalelor sau din Vege¨
tale nu mai au nimic specric,i caractenslc iinle10r de la care au proVenl;numal
n
dupう aCeastう transformare subStantele din alimente sunt abSOrbite,l integrate↑
い出 ∫
冨星き:咀
Iζ lま i‖ rl詭 翼
讐 111星 i膳 」 li]』
i籠
:『 :臆rn J organた m
nu e↑ ntotdeauna de nestrabう tut: ea lasa sぅ pう trunda uneOri proteinele animale
sau vegetale netransformate,i care constituie substante Strぅ
ine pentru om.A,a se
 レeJ“ 耐
釘 ■b Ш
d∝帥 de subSt帥 や訓
mmtarei
clard vizi-
sistemelor
習
盟農岬 :器 認ぶ
蓄 omului reaα 10neazう p‖ ntr¨ o sele intreagう
de modricう 面

n limbaiul generalin nO!iunea de alergie sau idiOSin…

locale sau generale incadrate↑ de unil
r. hrana re-
crazie,care↑ nseamna de fapt o reactivitate modifiCata a organismului falう
ie sursa de
agenJ externi.
dar 9i sur- nυ frffivI Sau ρrfncrp′
〃O arimenfare Se gasesC Sub fOrma unor
In alimente,facfo″ i
esul Pentru
combinatii COmpleXe care nu ar putea fi utiliZate. De aceea este necesara trans_
rra legdturii fi abSOrbite de Catre organism.
formarea lorin elemente mai sirnple,Care sa poatう
asir, devine ri se realiZeaZう la niVelul aparatului digeStiV,de un―
Prirna etapう a aceStOrtransfOrmう
sau Pentru friJve tranSfOrmate aiung
de,pe Calea CirculaJei Sangvine,ilimfalce,elemenfere nυ
na din ce in de tranSfOrmare rnetaboliCう .

in celulel aiCi are loC O a dOua etapう

lcte in com-

larga, de la DlGESTIA

録∬鯉
ぼ 禅
a imPlicaliile

硝!順碩推ti鷲菫[鰐悪
'e pe anumi-
うril organiSmului.
rtare sau es-
e acolo unde
fiind una din
t vascular. in
rroteine, con-
:ganismului. gurS-
dientele folo-
r Cu cAt hra-
-nodificatd, cu

provin din ali-

forme in care
;a fie transfor-
ite si integrate
uccesiv de sa-
nale.
rsimilor din ali-
"iera mucoasei
rntern de inva-
Dupd digestia
sau din vege-
lrcvenit; numai
r st integrate in
l.
ern si organism
:einele animale Fig. 18. Anatomia aparatului digestiv'

^tru om. Aga se

 ￨
Aparatul digestiv este alcう tuit din totalitatea segmentelor care iau parte la diges―
tiei cavitatea bucalう ,faringele,esofagul,stomacul,intestinul subiire,iinteStinul gros.
Aceste segmente se inlう ntule sub fOrma unuitub conlnuu de calibru difent,↑ ncepand
de la orificiul bucal panぅ la Orificiul anal.in drumul sう u de la orificiul bucal panぅ
la Ori…

ficiui anal,tubul digestlv strう bate craniul viscerial,gatul,tOracele(mediastinul),cavト

1

tatea abdominalう ,marele,i miCul bazin.Cea mai mare parte a tubului digestiv este
n partea superioarう de mu,Chiul
situat↑ n cavitatea abdominalう ,care este delirnitatう ↑
diafragm,iar↑ n cea inferioara comunica cu cavitatea pelvianう ,de unde,i denumirea
de cavitatea abdomino‐ pelvianう 。
in afarこ de segmentele tubului digestiv,sistemul di¨

二︶
geslv mal are in componenta sa numeroase glande,unele sluate↑ n pereJi Sう i,aト

＾
ヽ﹀
噸︱︱︱︱︱︱ョー

tele constttuind organe glandulare anexe.Glandele din pereJi tubului digesuv sunt
rぅ spandite↑ ndeosebi↑ n tunica mucoasう ,iarin unele segmente(eSOfag,i duoden),

acestea pう trund panう ↑ n tunica submucoasう .Glandele man din afara pereJlor tu¨
bului digestiv,numite glande anexe,comunicう cu cavitatea segmentului digestiv re¨
spectiv prin conducte excretoare.in aceastう categorie intra glandele sa‖ vare,ficatul

li panCreasul
Aparatul digestiv are ca functil principale digestia,i absOrb!ia Substante10r alト
mentare,deciloaCう un rol esential↑ n nutri!ia Organismului.Prin digestie↑ ntelegem
totalitatea transformう rilor rnecanice,fizice,i chimice pe care le suferう alimentele↑ n
ri,moleculele

︵一︶
diferite segmente ale tubulul digestiv.Ca urmare a acestortransforrnう
complexe,insolubile ale a‖ mentelor(gluCide,‖ pide,proteine)sunt descompuse↑ n

＾一︶
molecule simple,solub‖ e,Care pot trece din tubul digestiv(mediul extern)↑ n sange
sau limね (mediUlintern).in prOCesul de digesue inteⅣ in enzimele secretate de glan¨
dele din mucoasa tubului digestiv,i de glandele anexe ale acestuia.Digestia se pro¨
duce numal↑ n acele segmente ale tubului digestiv↑ n care se secretう enzime speci¨

・
一一
 
fiCe,ianume:↑ n cavitatea bucall(d19estia bucalう ),↑ n stomac(digestia gastricう )Oi

 一
“
↑
n intestinul sub!ire(digestia intestinalう ).

P百 n absorbJe Se↑ nlelege trecerea substanlelor nut‖ Ive din lumenulinteslnal↑

n

一
¨
sange,i limfう・Procesul de absorbile are loc pe toatう lungimea tubului digestiv,dar

︶
．
一一
´
organul p百 ncipal specializat pentru aceastう fun∝ ie eSte inteslnul subJre.
ln cavitatea bucalう se produce faramitarea si↑ mbibarea hranei cu sa‖ vう ↑
n timpul

actului de masticatie.Apoi bolul a‖ mentar este propulsat prin esofag cう tre stomac
var,irea digestiei,i abSOrb!ia principa‖ lor fac¨
,i intestinul sublire,unde are loc desう
tori nutritivi Resturile nedigerate trec rnal departe↑ n intestinul gros,i Sunt e‖ minate
din organism.

Transformarile suferite de a:imente deⅢ a lungu:tractu:ui digestiv

Sa‖ va este un lichid incolor cu aspect filant,1 0palescent,cu o densitate cuprin‐
・・

sう ntre 1002,11012,i cu o reacJe Slab acidう (pH=6-7).Canltatea de sal市 うse‐

↑
・
一 ︶

cretatう n24 de ore este cuprinsう ↑

↑ ntre 1 000 si1 500 ml cu un debit de circa 50 ml
一 一

pe orう .Saliva contine 99,50/O apa,10,50/O substanie solide Organice,i anOrganice.

 6. Nevoia de a mAnca gi a bea I AS

rte la diges- numl pJalina,sau amilaza salivarう ,produce degra…

Unul dintre fermenJi saliVa‖

estinulgros. darea amidonului↑ n componen!i mai Simp‖ :dextrinう ,maltozう Proteinele,i‖ pidele
'it, incepAnd nu sufera niciO transformare la acest nivel altubului digestiv.

I pAnd la ori-
Reglarea secreJel Sal市 are se realizeazう exclusiv p‖ n mecanisme neⅣ oase,1
stinul), cavi- anume p‖ n relexe cond"iOnate,i necOndlionate.
jigestiv este Deg′ ″ Fa cupttnde totallatea mi,cう ‖
10r p‖ n care alimentele sunt transportate
din gurう in“stomac.Din punct de vedere funqiOnal,ea se realizeaz触 ↑
n trei Jmpi:bu‐
oe mugchiul
cal,faringian,i eSOfagian.
;l denumirea
7imρ υ′bυ ca′ cuprinde trecerea bolului a‖ mentar din gurう ↑
n faringe.Acest timp
sistemuldi-
este iniliat de O serie de ml,cari voluntare care plaseazう bolul a‖ mentar pe fata dor‐
erelii s6i, al-
jigestiv sunt salう a limbil,i創 ↑
mping in fa‖ nge.
Timpυ ′farir7g′ an este scurt ca duratう ,darfoarte complex.Principalele mi,cう ri ale
si duoden),
acestui Jmp sunti↑ nchiderea comunicう ‖ i nazofa‖ ngiene p‖ n contraqia mu,chi10r
perelilor tu-
vう lului palatin,ia mu,Chiulul constrictor superior al farlngelui,↑ nchiderea trompelor
I digestiv re-
auditive prin activitatea mu,chi10r care ridica palatul rnoale,↑ nchiderea orificiului la…
ivare, ficatul
ringian,prin tragerea laringelui↑ n sus,i↑ napOi,'i aplicarea epiglotei pe orificiul glo―
tic.
stanlelor ali- n↑ mpingerea bolului alimentar de¨ a lungul esofagului
Timρ υ′esofag′an constう ↑
ie inlelegem p‖ n contraoia musculatu‖ i circulare a acestui organ.
llimentele in Actul deglujJei este impottant pentru cう asigurう trecerea bolului a‖ mentar p百 n
. moleculele segmentul digestiv,evitand calea respiratorie.丁ulburbrile de deglutitie au o mare
;compuse in semnricaJe↑ n patologie.
rn) in s6nge mentar↑ mbibat cu sa‖ vう strabate faringele,i esofagulfう rう
Bolul a‖ sう sufere nici
tate de glan- un fel de degradare,i aiunge in stomac.
estia se pro- Sucul gast‖ c con,ne doifermenJ maiimponan,:ρ eρ Sha,ilabFermen鮨 ′
.

rzime speci- Peρ sha actioneazう asupra proteinelor transformanduJe↑ n compu,i mai Simpll.
l gastricd) 9i Ea este secretatう de celulele glandelor gastrice sub forma inactivう de pepsinogen,
care este activatう de catre acidul clorhidric,secretat de mucoasa gastricう .

I intestinalin LabFe〃 ηer7たノeSte o enzirna cu actiune specificう asupra cazeinei din lapte pe ca¨
digestiv, dar re o coaguleazう (etapう ob‖ gatorie),↑ ntrucat digestia cazeinei nu are loc decat du‐
'e. pう coagulare ↑
n continuare intervine pepsina,care produce digestia cazeinei.Tot
livd in timpul in stomac coninuう digesua amidOnului din inte‖ orul bolului alimentar sub aα iunea
retre stomac ptia‖ nei sa‖ vare,panね ↑ n mOmentul cand aceasta vine↑ n c6ntact cu mediul acid din
rcipalilor fac- stomac,care o inactiveazう .

unt eliminate Alirnentele astfel digerate trec prin p‖ or↑ n intestinul sublire,unde se desう var,e,te
digestia.
La acest nivel se↑ ntalnesc trei sucuri digestive: intestinal, pancreatic,i b‖ ian

V n duoden.
Sucurile,ficatulul,i pancreasului(glande anexe)Se varsう ↑
sitate cuprin- Secre“ わ′ ′′
a湾 (bila)este necesarう pentru digesJa,i absorb,a lipidelor,i pentru
de salivd se- dizolvarea unor substante inSOlubile↑ n aptt cum sunt colesterolul,ib‖ irubina.Este
e circa 50 ml formatう de cう tre hepatocite,i Celulele ductale ce marginesc ductele b‖ iare,↑ n can…
titate de 250-1100 ml/zi.Este secretatう continuu,i depOZitatう ↑ n vezicula b‖ iarう ↑
n
anorganice.
 deg臓
tirnpul perioadelor interdigestive.Se elibereazb↑ n duoden↑
n timpul perioadelor di―
istokininう ,o enzimう care sub〔
gestive numaldupa Ce chimul a declan,at seCrelia de coleむ
C
produce relaxarea Sfincterului Oddi,i COntractia veziculei biliare.
tma― tinu:L
Pancreasυ ′
exocrfn secreta fermen,digeSIVi foatte actiVi,secre,a10r iind‖
te a
tう de ingerarea a‖ mentelor,l influentatう de cantitatea,i COmponenta aCestora.In
￢ humoral.Pe te)づ
funala exocnnう a pancreasululinteⅣ ine un mecaniSm reglator neuro‐
de secreiia duO― abso
de o parte,secretia pancreaticう este influentata pe cale sangvinう
intervine↑ n secretia panCreatiCう prin
de al
denalう ,iar pe de altう parte,scoa嗅 a Cerebralう
rol↑ n
relati‖ e neⅣ oase viscero¨ corticale,i cOrtlco― viscerale
ie pana
ξ
ecre,a externa a pancreasului,Sucul pancrealc,este un lichid incolor,cu reaα
datol
alcalinb,care conlne treifermenJit‖ psina,amilaza(diaStaza),ilipaza.
sorb
E Tripsina este un ferment proteolitic activat de tripsinogen prin enterokinaza intes―
nceputぅ ↑ n stomac)pa― C
tinalう :datoritう ei se continutt digest† a substante10r proteice(↑
oea r
la polipeptide,i aminOacizi,,i SCindeazこ nuCleinele in acizi nucleinici,i albuminう
.

nこ
amidOnul↑ n Pota
スrη ′
′aza sau diasraza este O enzimう fOarte activう ,care transfOrmう
↑
n glucoZう eron.
maltozう Oi Care va fi transformatう ,la randul ei,de maltazこ
.

simile↑ n gliCerinう Oi A
とfiOaZa intervine↑ n sapOnificarea grasimi10R scindand grう
linaΠ
aciZi gra,i,Care form6azう sapunun cu alcal‖ din sucul inteslnal.AcJunea lipazei
E barie
asupra grう sirnilor are loc in prezenla b‖ ei・
n stransぅ dependentう Cu de｀ dl
Functia nOrrnalう secretorie a pancreasului exoCrin este↑
D
funCtia nOrmala gastrica,duodenalう Oi biliarう
.

哺繭
SecreJile inteslnului sublre COnln:
h il
― mυ ctrs, cu rOl de protec!ie a mucoasel intestinale lmpotriVa agresiunil acidului
― Sp
clorhidric,Secretat de anumite celule din intestin;
― Sp
一 ef7zル ηe asociate cu microVil‖ celulelor epiteliale intestinale,care nu sunt Secreta―
r de patru:rnaltaza,izo― 一 pe
te↑ n lumenulintestinal:peptidaze,diZaharidaze cn numぅ
exercitう 「olurile↑ n timpul procesului -ln
maltaza,zaharaza,ilaCtaza),ilipaza;ele↑ si
tr
de absorblie intestinalう ;

韓
―aρ う ,′
erecrrO″ ″secretali de Celulele epiteliale intestinale.
nean
ie de
AbsOrbua intesjnaほ se realiZeaZう pHn mai muke meCanisme,ln fun∝
■
substania abSOrbitう .

le dc
υCdele sunt degradate Sub aα iunea amilazei pan…

Ⅳ︵
La nⅣ elulinteslnului subJre,g′
oza,lactoZa,・ a.).Ace,la,la
crealce↑ n compu,i mai simpli num、 i diZaha‖ de(ma比

、
︶ 十一
la stadiul
randullor,sunt desCOmpu,ide Cう tre unele enzime din suculintestinal panう
de monoZaharide,forma sub care potfi absorbite prin mucoasa intestinalう
一
一一
一・
・
PrOreinere sunt degradate↑ n intesjn,sub acJunea rri10sゎ
θ′.ln sucul lnteslnal
一
exista un complex de enzime proteolitice care au rolul de a degrada polipeptidele,
十
一
一
oaCレ ′
,compu,ice pOtl
albumoZele,peptonele↑ n compu,ifOatte simpli num、 iamゎ
一ヽ
︶︲

absorbiti prin peretele intestinal

﹁一

Lrioidere se descOmpun tot in intestin,dar nu inainte de a fi emulsionate de ca―

一．

(secretatう de ficat).Dupう
emulSiOnarea↑ n par‐
tre sう rurile biliare din Secrelia biliarう
‖pidele vor l
ticule foarte fine, Care le mう re,te fOarte mult suprafata de actiune,
 d Nevdadea man■ ゴa bea 87

erioadelor di- degradate de cう tre riloazぅ ↑

n elementele componentei glicerol,i acizi gra,I(fOrma
I enzimd care sub care se pot absorbi prin mucoasa intestinalう ).

Cele mai importante procese digestive de absorbtie se petrec la nivelul intes¨

or fiind ritma- Jnului subJre.Je」 iuno― jreonυ ′are un calibru mai mic,i umple cea mai mare par―
r acestora. in te a cavitう !ii peritoneale. いЛucoasa sa formeazう cute circulare (valvule cOniven…
r-humoral. Pe te)げ nenumarate 1/iloz僣 ″わわSfinaゎ ′ reJレ and o suprafalう foatte mare,cu rd↑ n
secrelia duo- absorb,a intesinalう .Fiziologic,iauno¨ ileonul are trei funOil:mOto‖ e,secretole,i
ncreaticd prin de absorbJe・ Funqia secretone se manifestう p‖ n produα ia a numero,ifermen,cu
rol↑ n digerarea proteinelor,in scindarea grう similor neutre,i in digerarea glucidelor
panぅ la mOnOzaharide.Func!ia de absorblie se exercitう pe o foarte mare suprafalこ
) or. cu reaclie ,

datOntぅ vilozlう J10r inteslnale.Odatう cu plncipille alimentare aminlte se mal ab―

orinaza intes- ∞わ抑 a蜘 耐e雨 腱劇e,■ a面 耐
『
r. stomac)pA- Colonui nu poate absorbi mai mult de 九 同e叩 ぅ画 h醐 めSOar随
…
o si albumini. cea mai mare parte a sodiului,i C10「ului care nu au fost absorbitiin intestinul subtire.
i amidonul in Potasiul este secretat de catre cOlon.Aceste procese sunt controlate de cう tre aldost¨
eron.
in glicerind gi Astfel,alimentele Care au pう truns↑ n cavitatea bucala sub fbrma preparatelor cu¨
lirunea liPazei linare,vor deveni la nivelul intestinulul sublire subStanle simplificate care pot trece
bariera intestinalこ :monozaharide,aminoacizi,acizi gra,i,ig‖ cerol.in acest stadiu

lependenld cu de descompunere nu se maldeosebe,te Originea lor.

Dupう absorblia de la nivelul peretelui intestinal,vor alunge prin circulatia Sang¨
Vinう Oi‖ mfaticう ↑
n ficat,de unde vorfi apoi dirJali cう tre diferitele zone din organism,

rs unii acidului in functie de nevoi:

一 spre producerea de energie:
, sunt secreta- 一spre producerea altor substante nutritive necesare diferitelor functil;
'. mallaza,izo' ―pentru repararea tesuturilor;
'pul procesului ―↑n depozite ca substante de reZervう .

in conlnuare,facforii nυ fri″ 1/i vor sufe‖ o se‖ e de transformう ‖pan触 la↑ ncOrpo―
rarea lor↑ n tesutu百 le prop‖ i organismului,panぅ la arderea lor,ie‖ minarea restunlor

in funclie de neuti‖ zabile rezultate din aceastう ardere.

Totalitatea transformarilor descrise alcう tuieste ceea ce este cunoscut sub nume¨
a amilazeiPan- le de metabo‖ sm.
a ). Acegtia, la
cOnd la stadiul Metabo:ismul,i nut面 びa
tinald. Schimbulpermanent de substan!e,i energie dintre organism,i mediu se nume,te
sucul rntestinal metabolism,i reprezinta fun∝ ia fundamentalう a vieJi・ incetarea metabolismului de¨
a polipeptidele, terminう moartea organismuluI Pentru a e‖ bera energia ce se gう se,te acumulatう in
rmpugi ce pot fi substanlele alimentare au loc↑ n organism reacJi chimiCe,9nzimattCe,↑ n urma carO¨
ra rezunう Oi substanle care vor i eliminate in mediul extern.Energia intratこ ↑
n orga¨

rsionate de c5- nism nu se pierde,ci se transformう Oi Se intoarce↑ n mediu sub alte forme.
i onarea in Par- Metabolismul are douう laturi distincte:

i lipidele vor fi ― de sintezう ,de refacerealesutu‖ lor prop‖ idin substanie Simple,numlう anaborism:

―
―
 一■ Ｃ耐耐岬︲
― de descompunere a Substanle10r compuse,de degradare in scop energetic,nu―
mitう carabO″ sm.
in procesele metabo‖ ce sunt implicali a,a… Zi,ii factori nutritivi sau principli ali―

ｄ
ｉ
ａ
ｚ雌呻蛹・
mentare cu aiutorul Cう rora organismulfunaiOneazぅ ↑ n condlii normale.
n apOrtul
Nutrifa reprezintう ,deci tota1latea proceselor organiSmulul implicate↑
mentele(substanlele nut‖ Jve)Sunt fo10Sle
,i uJliZarea produSelor alimentare.Nut‖
in trei ma‖ direali:

四卿‘赫・四Ｆ］′箇ｍ︲
一pentru cre,tere J dezvOltare;
―pentru↑ ntretinerea,i repararea lesuturi10r;
一 pentru ob!inerea energiei necesare actiVitう til.
cate↑ n fiz101o―
Substantele nutritive esentiale(principille alimentare)ce suntirnp‖
E gia organismului sunti glucide(hidrOcarbonate,zaharide),prOteine(protide),lipide
(grう Simi),Vlamine,saru‖
minerale.
nd sOIVentul
Toate procesele din organism se petrec↑ n prezenta apei,aceasta f‖
nう tos.
in care au loc tOate reaoiile blochimice care↑ ntreJn Organismul viu,iSう
tune din carbon,
G′ c′ dere sauヵ ′d圏 ″de carbO'Sunt subStanie organice alCう
“ 0Xigen.Denumirea de"g′ υcide“ vine de la cuvantul grecesc glikis care
hidrogen,1

ｍ
ｕ
‘
, calitate comunう maloritう tii reprezentanti10r acestei clase. Cele

硫鰤﹁︲
↑
nseamnう "dulce“
maiirnportante glucide sunti zaharoZa(Zahう rul),galactotta(giucidul din lapte),ami‐
donul(glucidul din legume,i Cereale),celuloza,i henicelulozele(din vegetale),i gli…
Ca polizaharide一

ｓ
cOgenul(din mu,chi Sau icat)一 ,1 91uCOZa,ifruCtOZa ca monoZa‐

，
hande(glucide cu moleculう micう )

﹁ｔｄｉ
.Dupう
G′ υcidere,↑ n cea mai mare parte,sunttransformate prin digestie↑ n glucozう
n circulatie unde conCentralia ei
absorb!ia sa prin peretele intestinal,glucoza alunge↑
este de obicei COnstantう (g‖ cemia=70… 120 mg%).La men!inerea nivelului constant

ｒＲ義ｚｉ
・
al glicemiei participう o serie de rneCanisme neⅣ oase,i umorale.Astfel,cand glucO_
za sangvina tinde sa creasca,surplusul eSte dirJat catre ficat,unde are loc transfor¨
n Cursul proCe‐
marea sa↑ n glicOgen(forma de rezeⅣ うa glucidelor↑ n organlsm),↑
sului de glicogenogenezう .Cand glicemia tinde sa scadう ,sunt mobiliZate rezervele

ｒａロゴｃａｃｃ 山触
一
de glicogen,i se elibereazう glucozう ↑ n cirCulatia Sangvinう .Glucoza poate fi arsう ↑
n

celule la nivelul citoplasmei panう la diOxid de carbon,i apう ,proCes din Care rezul‐
僣 energie Arderea glucozei poate l produsう ↑ n condwi de aerobioZう Sau↑ n c9nd叩 i

de anaerobiozう .ln conditil de aerObloZう (↑

n preZenta OXigenului),este vorba des―
pre un lant cOmplex de reactil↑ n cursul cう rora se consumう Oi Se elibereazう energie;
desfa,urarea lor se efectueazう Sub actiunea diverselor enzime,iar produsele finale
sunt dioXidul de carbon,apa,i energia.Aceste reactii Se succed sub forma unui CiClu
la nivelul cう reia se↑ ntal‐
cunoscut sub numele de cic′ υ Krebs.El este placa turnantう
nesc nu numaiprodu,ii reZultati din descompunerea glucidelor,i lipidelor.ln conditil
n lipsa OXigenului),din degradarea glucidelor rezultう
un compus
de anaerobiozう (↑

n libertate energie,
numit acid lactiC,care poate fi,i e1 0Xidat↑ n continuare,punand↑
apう ,i diOXid de carbon.
 Glucidele se gう Sesc↑ n propottie mare↑ n alimentele de origine vegetalう (grau,pO―

rumb,orez,fructe,legume,zahう r,miere)Oi↑ n CanJtate micね ↑ n cele de Ongine ani_

chimictt diferitこ 一unele
malう (lapte,carne);↑ na‖ mente ele se 9う seSC Cu Structurう
dublう
cu moleculう micう 一 monozaharlde(gluCOZb,galactozう ),i altele cu moleculう
,

rte in aPortul dizaharide(maltOZう ,lactOZう ),1,↑ n sfar,it,altele cu molecula fOarte mare,polizaha¨

n organiSm decatin
sunt folosite ride(anlidon,9‖ cogen,celulozう ).Glucidele nu pot fi absorbite↑
urma digestiei care le transforrnう n monozaharide,singurele capab‖ eSう
↑ Strう batう

n sange,isう aiungう la fiCat.Alci o parte se transfOrmう

bariera intestinalう ,Sa treaca↑
ng‖ cogen,ca substantう de reZeⅣ う
prin sintez益 ↑ ,iar o alta parte trece↑ n Circulalia
generalう pentru a fi fOlosite la nivelul leSuturi10r,l organelor.
aproximativ 60%
;ate in fiziolo- Glucidele intra↑ n compozitia CitOplasmei si din ele se elibereazう
elibereazう 4,l kCal).Deci,
rotide), liPide din totalul energlei consumate de organism (1 9 de glucozう
principalul ror al glucidelor↑ n organisrn este cel ef7ergeric.
Ratia de 91ucide trebuie sう fie↑ n cantitate de 300-400g/zi,Crescand la cei care
iind solventul
sdnatos. depun eforturifizice panう la 500‐ 6009/Zi・
:e din carbon, PrOremere(pr01dele)sunt,din punct de vedere chimic,Substante Cu moleculう
rsc A/ikls care foarte complexう ,ce au↑ n cOmponenta 10r atomide carbOn,hidrogen,oXigen,azot,i
uneori sulf.Cuvantul ρroreわ ぅprOvine de la grecescul"proteiasH care inseamnう "prト
:i clase. Cele
adevう r,prin
1n lapte), ami- mul,primar`,referindu‐ Se la importanla 10r pentru organismele vil.intr―
Ele↑ ndep11‐
egetale) gigli- 籠nCtine pe care le au in organism,proteinele sunt indispensabile vielii・

a ca monoza- nesc urrnう toarele roluri:

― rol plaslc― Sunt componentele tesutudlor― deciintrう
↑
n structura tuturor celulelor

31ucoz5. DuPd ,i tOtOdatう iau parte la cre,tere,i refacere;

biOChimici Cu aiu¨
;oncentralia ei ― patticipand la formarea unor enzime sau fermen,(Catalizato‖
elului constant torul carora se efeCtueaZう maiOritatea reacti‖ Or rnetaboliCe),prOteinele intervin in
:l cAnd gluco- desfう ,urarea tuturor proCese10r vitale ale organismului:
い
re loc transfor- 一intrう in structura unor hOrmoni(subStante seCretate de glandele endocrine)al cう
, cursul proce- ror rol este deosebit de important↑ n reglarea actiVitう lli nOrmale a organismului;

zate rezervele ―iau parte la mentinerea ech‖ ibrului osmotiC,la repartilia apei,i a subStantelor di…
:cate fi arsd in zolvate in ea,ln diferite sectoare ale organismului;
or,i a toxinelor
Cin care rezul- ― intervin↑ n procesul de apう rare a organismului↑ mpotriva microb‖
n apう ra¨
sau in condilii acestora,participand la fOrmarea unor subStante numite anticorpl,cu rol↑
ste vorba des- rea organismului↑ mpotriva invaziei microbiene;
_proteieazう Organismul contra a∝ iuniitoxiCe a unor substan!e cu Care se leagう ↑
n
reazd energie;
n
rodusele finale combinatii Chimice,transformandu― se aStfel↑ n substanle lipsite de noCiVitate:↑
orma unui ciclu anumle sluaJl,prOteinele pot i arse in organism↑ n scop energejc Din acest pro―
cdreia se intAl- ces rezultう dioXid de carbOn,apう ,uree,acid uric,.a・

lelor. in condilii elibereazう 4,l kcal(sau eSte fo10SIう pentru sinteza glucidelor,i lipidelor).
'i energie:l g de proteinう
in clasa mare a proteinelorintrう o muヽ ime de substantei StruCtura 10rfoatte com…
I ta un comPUS
)eftate energie, p‖ catう rezuna din↑ nhntuirea unor enitう J Structurale mai simple,numle aminoacizi.

Ace,la au fost num、 i pe drept cuVant,,pietrele de construcJe ale Organismului“

.
一

ス″ ηOaCiz″
7′ rezultali din prOteinele alimentare sunt transportali pe cale sangvinう ac(

la teSuturi,unde sunt folositi la sinteza proteinelor propril organismului.Spre deo¨ run

sebire de glucide,i‖ pide,aminoacizii nu se depoziteazう ↑ n organism.Celulele fo‐ cre

losesc numal atat catle este necesar,restul sunt oxidali,i transformali↑ n glucide Cu
sau sunt ar,￨li se elibereazう energie.Din procesul de degradare a proteinelor,care
este mult mai complex decat al glucidelor,rezultう ,↑ n afara de apぅ 。i diOXid de car―

bon,amoniac,produs toxic pentru organism Acesta va fitransformat de catre ficat

in uree,substaniう mai putin tOXiCa ce se e‖ nlinう prin urinう .

intrucat prOteinele sunt singurele dintre ρrincrio′ ′e alimenfare care conun azot,pu_
′
tem stabili cantitatea de proteine fixate↑ n organism deterrninand cantitatea de azot.
S¨ a stabilit cう ↑
ntre cantitatea de azot ingeratう si cea eliminatう existう un ech‖ ibru;
日﹁︱︱︱

acesta a fost numlわ ね ρr azο lari ροzttycand canltatea de proteine ingerate(aZOtul

ingerat)este mai mare decat cantitatea de proteine eliminate(aZOtul eliminat),ine―
gariy cand cantitatea de proteine ingerate este mai micう decat cea de proteine e‖ rni‐
nate Cand apOrtul de proteine este egal cu eliminarea lor,ne alう m↑ n fata unui bilan!
azotat echilibrat Determinarea bilaniului azOtat reprezintう un criteriu de apreciere a

Slualei metabolismului proteinelor din organlsm

Dintre cei 30 de aminoacizi cunosCul caね cand pane din structura organismului,
8 sunt consideraJ a l esen″ ″ ,pentru ca nu pot i sinteJzaJ↑ n organtmul omului事
decitrebuie adu,ip‖ n alimenta,a zilnicう .Ceila、 i,num、 i neeseni′ a〃 ,pot i sinteJzaJ
de organlsm din alte substanle,Ceea ce↑ nseamnう cう apOrtullor din alimente nu este
la importanta ami…
indispensabil.Deci,termenil"esentlal“ ,1,,neesential“ nu se referう
noacidului pentru organism,ci la capacitatea organismului de a¨ l sintetiza.Pentru
sinteza proteinelor propril,organismul are nevole atat de aminoacizli esentiali,Cat,i
de cei neesentia‖ ,↑ n acela,itimp,i↑ n anumite proportil
Alimentara noastrう conlne un amestec de proteine care difera tocmai p‖ n
n
compozitia 10r↑ n aminoacizi.Prezenla aminOacizilor esentiali↑ n anumite propottii↑
constitutia prOteinei↑ i conferb acesteia a,a― numita valoare biologicう

匡
.

Din punct de vedere al valorillor biologice,proteinele se pot↑ mpう li↑ n trei cate―

90ril:
_ρ rOreme de crasa′ (cOmplete),cum Sunt proteinele din ou,carne,lapte,i branze―
turi,ce contin toti aminOacizil esentia‖ ,in propo嗅 11 0ptime pentru sinteza proteine¨
lor proprii organismului De ele depind menlinerea echilibrului proteic al organis¨
mului,i cre'terea Organismelor tinere;
_ρ rOrehe d′ n clasa a〃 ―a(pattial complete),cum Sunt cele din unele leguminoase
uscate,i cereale(grau,Orez)ce au↑ n structura toli aminOacizil esen!iali,dar nu
↑
n proportil optime pentru sinteza proteinelor proprii organismului.Ele pot mentine
ech‖ ibrul proteic al organismului,dar pentru a↑ ntreline Cre,terea sunt necesare
cantitう !ide dOuぅ ori mai mari decat cele de clasa l:
_ρ rOrehe de crasa a〃 ′
―a(incomplete),dupう Cum le aratう Oi numele,din structura
lorlipsesc unul sau mai multi aminOaciZi esen,a‖ ,iar cei prezenli sunt↑ n propolil
dezechilibrate;aceasta face ca valoarea lor biologicう Sa fie fOarte scう zutう .[)in
Dale sangvinう aceastう clasう fac parte geiatina din oase,tendoane, cartilaie, ,i Zeina din po¨
rumb.日 e nu pot menune un bilan!prOteic echilibrat in organism,nici nu↑ ntreun
ul Spre deo―
Cre,terea organismelortinere.Se poate cre,te Valoarea lor biologicう prin asociere
n Celulele fO―
lati↑ n glucide cu proteine de clasa superioarう .

Dteinelor,care
Funclii in orgonism rtr′ bυ rdri
dioxld de car― Aminoocizii
i de catre flcat
esen.tioli
7/7′ ρθ
ア ― funct onarea sistemultli nervos scdderea consumului de hrand,
necoordonare a mi5cdrtlor
Ontln azot,pU― HTA

tatea de azot ′
Z′ ρθ - intri in componenta triptofanu ui g - dereg area circulaliel sangvine,
metioninei micqorarea numdru ui de eritrocite
a un echilibru; in sdnge g a conlinutului de
- sporette numdrul de reticulocite in
lgerate(azOtul miduva oase or hemoglobina
e lminat),iβ e― - provoacd epuizarea musculari
- dereglari in calcificarea oase or
0「 oteine elimi―
- modificdri pato ogice in ficat 5i
fata unui bilant plam6ni
ce'a'ee, \e'Iij. g'eaT;. .om5. are'r e.
de apreciere a
leucoper'e
Leucina contribuie la norma lzarea bi anlului - incetineSte cretterea
〕OrganismulUi, azotului, o re tdoo snl ui p,otei . : se -icso eaz; -asd co'Po'a a

g ucidic apar modtficdri in ficat gi in glanda

smul omulul,i
tiroid,l
cot fl sintetizall
zoleucina rntrd'in comPonenla Proteinelor lipsa izo eucinei in ra!ia alimentar;
l mente nu este organismu u provoacd ba anla azotatd negative
mportanta ami―
\,4etionina ajutd la sinteza colinei (substanlS - insufi cienla favorizeaza aparitla
lntetiza Pentru biologic activ;, iPotroPe) aterosc erozel
eSenila11,cat,1 normalizeazi metabo ismul lipidelor
￨
5i ai fosfo ipidelor in ficat
ajuta 1a funclionarea suprarenalelor 5i
)・ a tocmal pr!n la sinteza adrenalinei
mite propo叫 il↑ n ′
ごOρ ′
ρθ - ajuta la cregtere 5i dezvoltare - ipsa duce la reducerea cregterii,
mic5orarea masei corPorale

)artl↑ n trel Cate―

- chiar moartea
Triptofanul - particip; la sinteza albuminei 9i tulburirl de dezvoltare
g obulinei dezechi lbre acldo-bazice
apte,i branze_ cretterea / menlinerea echilibrului
azotat
,nteza proteine― ,
,iTLeZa p.Orc ^e o" er,Ce a
ctelc al organis― hemoglobinei, a acidului nrcotlnlc
l
ro importantin profi axia Pelagrei
31e leguminoase
participi la normalizarea funcliei fenomene dismetabolice
eSentiali,dar nu ':tilalanina (insufi cienla tirozlnel produce
g andei tlroide tl a suprarenalelor
.lcetarea 6s2v6 t!1ii si criar -oartea)
巨le pot menune slnteza tirozinei care contribuie a
formarea adrenalinei
a sunt necesare
■lsさ ′
dア rlθ participA a sinteza hemoglobinei - anem ;

decarboxilarea hrstidinei contrlbuie - tulburiri vascu are

e e din Structura
￨

la formarea histamrnel, care dl atd

sunt↑ n propOrtil vasele gr nnarette permeabilitatea

oeretilor lor
■e scazutう [)in
〕
 1● ng pentrlJe術 dral油 IJ5枷 or 16釦 kieale sanitare― Volumu11

Cele maiimportante surse de proteine din allmentalie Sunt:alimente de origine

de tip
la ter
anirnala precum carnea Oi deriVatele de carne(20… 30°/0),laptele(4%),branzeturile
chide
(20-30%),,i alimente de origine vegetalう (fasOle,mazare,linte,sola,ciuperci,nuci,
R
(17%)).De asemenea,se mai gう sesc↑ n paine(10%),paSteね inoase(10-15%),
ra en
Proteinele de origine animalう se asimileazう rnal u,or↑ n organisnl decat cele de Ori‐
gine vegetala.
lucre
avan
Moleculele ma百 de proide sunt desttcute,p‖ na∝ iunea fermenJlor prezenl la
cons
nivelul diferitelor segmente ale tubului digestiv,↑ n aminoacizi,singura forma capa¨
lele s
b‖ ぅsa strぅ batう mucoasa intestinalう ,isう treacう ↑ n sangel ace,tia aiung la celule
i lintei umanei pnn metoda atomilor lipide
,i Sunt fO10s、 l pentru sinteza pro‖ delor prop‖
marcal s― a cOnstatat cう ,↑ n‖ mp,toate proudele celulare sunt re↑ nnole;a‖ こ parte
CA SL

e‖ berandu_se energie.Aminoacizii nu se depun sub for‐ apel

Ц din aminoacizi este oxidatう
a fos
ma de rezeⅣ a.
grdsi
Nevoile de protide sunt mai crescute la copil(3,5g/kg corp pe 24 ore)deCat la
adu暉 (2g/kg corp pe 24 ore),deOarece la p‖ mii procesele plasice(formatoare)ale
din a
organismului sunt rnalintense.
cregt
carea
LripFdere
￢ sime.Ele unor
cuvantul ri10,de provine de la grecescul,メ ipos“ care↑ nseamna gras,grぅ
dic, t
reprezintう constituentul preponderent allesutului adipos din organism.Din punct de
vedere al originillor,grう sim‖ e pot fi animale,i vegetale.Ca structurう chimicう sunt
mulu
substanle organice cu moleculう mai mun sau mai puun complexう ,consJtune din
.,eser
acレ ′ gra,′ ,ig″ cero′ (gliCenna)
tiza
とriOdere● めsルηilej nu poti absorble↑ n organism decat dupう ce au fost descom‐
q

puse in lmpul digesuei sub fOrmう de glice‖ nう ,i aCiZi gra,i.Ace,la trec in circulaJa
at6t c

A'
lirnfaticう,i sangVinう , resintetizandu¨ se sub formう de grう simi specifice omului; la
nism
nivelul citoplasmei celulare sunt oxidate panぅ la dioxid de carbon,i apこ ,eliberan_
ca tea ir
du― se o mare cantitate de energie Altう parte din aceste grasimi se depoziteazう
n celulele adipoase de sub plele sau↑ n iurul unor organe(ri‐ A'
material de rezeⅣ う↑
Ar
nichi,intestin),de unde suntrnob‖ izate,ifo10Site la nevoie lntrう ↑
n compozilia unOr
hormoni,dar,i a siStemului nervos central,↑ n special a creierului.
de vi
sur― cofer
とriOidere pOt fi sintetizate in organism din glucide,i din proteine.Reprezintう
pentru organism,din arderea lor rezultand o cantitate de in
sa de energie importantう
celor
energie destul de importantう ,dioxid de carbon,iapう ・Un granl de lipide e‖ bereazう
tul 9i
9,l kcaloril. Pentru arderea lipldelor organismul are nevole de o anumita cantitate
/oo_1
de glucide.
rile g
Lipidele alimentare se deosebesc unele de altele↑ n primulrand prin prezenla aCi¨
zilor gra,i saturaJ,i neSaturaJ↑ n Structura lor.Denumirea de〃 acid gras saた ノ ral“ ,i nesa
N
de″ acid gras nesa"rar“ este datう de absenla,reSpecJv prezenia,dublelor legう tu‖
corp
↑
ntre atomil de carbon din molecula acidului.DiferenJerea lipidelordin acest punct de
dintre consu― in
vedere a devenitfoarte importantう de cand s¨ a dovedit corelatia directう
ce pul p
mul crescut de grう simi bogate in acizi gra,i saturati,i aparilia unOr boli metabo‖
 de tipul aterosclerozei.in general,grう sim‖ e bogate↑ n acizi gra,i saturati Sunt so‖
de
: de origine
la temperatura obi,nuitう ,↑ n timp ce grbsim‖ e bogate↑ n acizi gra,i nesaturali sunt li¨
brdnzeturile
chide(uleiuri)
rperci, nuci,
Rolul lor↑ n organism este↑ n primul rand er7ergeric,ele f‖ nd arse pentru a elibe―
: (10-15%),
cele de ori- ra energle.Deosebit de utile↑ n lupta↑ mpotriva frigulul,sunt indiCate indivizilor care
lucreazう ↑ n rnedii cu temperaturう scう zutう ,deci necesita cOnsum caloric crescut.Au
avantalul cう un volum mic furnizeazこ o importanta cantltate de energie.Lipidele sunt
: prezenli la
n celule va‖ azう :celu¨
consltuenI Structurali ai celulelor organismului.Propottia 10r↑
iormd capa-
lele sistemului neⅣ OS,de exemplu,sunt bogate↑ n grう simi complexe,nurnite fosfo¨
ng la celule
‖plde.ln teSutul adipos,cOnstituit preponderent din lipide,grasimea este depozitatう
>da atomilor
ca substan!う de rezeⅣ こfie sub piele,fie↑ n iurul diferitelor organe;organismulface
:: altd Parte mentar
pun sub for- apella aceasta rezeⅣ ぅcand nevoile sale cresc sau cand aportul caloric a‖
a fost insuficient.RezeⅣ ele adipoase pot creste in cazul unui consum exagerat de
Obez′ rare.
grう simi alimentare,i aCeasta duce la aparitia unei boli metabolice numitう
:re) decdt la
natoare)ale Consumul excesiv de grasimi,bogate↑ n aclzi gra,i saturaJ,prOvenle mal ales
din a‖ mente de origine anirnalう (carnea grasう ,untul,untura,ouう
le,.a.)determina
‐
Cre,terea coresrerOrυ ′υ ′sang宙 n:depunerea lui↑ n pereJi atterelor produce mod‖
la baza
carea acestora,proces cunoscut sub numele de aterosclerozう .Aceasta stう
nea aFわ rraめ ,わ Farcrυ ′
unor complicaJi de O extremう gravlate caわ rioe″ens′ υ
mゎ car‐
grasime. Ele
dic,わ emoragFa cerebra′ うetc.
Din punct de
Ca,i aminoacizil,acizli gra,i au fOSt↑ mpう 、1,↑ n funcJe de posibi11う Jle organis_
chimicd sunt
muluide al sinteiza sau nu,↑ n douう cate9o‖ i:esenua11,i neeSen,ali,denumirea de
cnstituite din “
refenndu… se numaila capactatea organismului de al Sinte―
"esenJal“ ,i,,neesenJal“
fost descom- tiza,i nu la importanta 10r.Pentru sinteza grう sinnilor propril,organismul are nevole
atat de acizii gra,i saturaJ,Cat,i de cei nesatura,,↑ nsぅ ↑
n anumle propo峰 il.

c in circulalia
ハcシ 〃grag esen“ 〃:linOleic,linolenic,arahidonici neputand i sinteJzaJ↑ n Orga¨
:e omului, la psa sau cantita―
nism,trebuie adu,i prin a‖ mentatie↑ ntr― o cantitate↑ ndestulatOare;‖
rpd, eliberdn-
pozileazd ca tea insuficienta↑ mpiedica utilizarea celorlalii aCiZi gra,i.

:r organe (ri- ハcシ 〃grag neesen“ ″Sunt acidul palm蘭 c,Stea‖ c etc.
i transportori
Acizii gra,i prezenti↑ n alimentele de origine animalう sunt principa‖
npozilia unor …
de vlamine liposolubile cai reinolul(vlamina A),coleCalciferolul(vlamina D3)'t°
;prezintd sur- coferolul(vlamina E)etc.
ln alimentaJa ra,Onalぅ este necesarう atat prezenla grう Similor animale,cat,ia
:cantitate de
celor vegetale,↑ n anumle propo叫 li・ Cele malimportante surse alimentare sunt:un‐
de elibereazd
mitd cantitate tul,i marganna(80… 85%),Smantana(20… 30%),slう nina(70%),untura(100%),Seul
(99‐ 100%),uleiunle vegetale(100%),Carnea grasう (15‐ 30%),laptele(4%),branzetu‐
si acizi
rile grase(23‐ 300/0),nucile,alunele(40… 500/0)・ Dintre sursele in care puten1 9う
crezen!a aci-
ras saturat" 9i nesaturaJ aminlm uleiul de germene de porumb,de loarea¨ soarelui,de sola etc.
5g/kg¨
Necesarul de lipide este de 2‐ 3g/kgcorp↑ n24 ore,dar poate cre,te la 4…
clelor legdturi
corp↑ n caz de efort fizic intens sau clima rece. 、
:cest punct de
mente,p‖ n transformう n sufe‖ te↑ nlm‐
ln concluzie,↑ n organism,pomind dela a‖
r Clntre consu-
pul proceselor de digestie,i rnetabolisnl,rezultう ca produ,i finali dioxid de carbon,
c i metabolice
一

94 1 MlnЧ JOさ hlrsi^96さ 111111ev"111tⅢ lll,,,COl10rll111`ellSaⅢ Ⅲ ￨“ :Ⅲ Ⅲ口■■ rl‐

apa,i energie.Procesul invers,de formare a compu,i10r organici pornind de la di―

oxid de carbon,i apう ,nu se poate realiza in organismul uman.Plantele verzi sunt
cele care pot realiza aceasta sintezう cu aiutorul energiei solare.Odata sinteJzaJ,
aCe,I COmpu,i vor i preluaJ de Cう tre organismul uman ie direct,p‖ n consumul ali‐
mentelor de origine vegetalう ,fie indirect, prin consumul unor a‖ mente de origine
anirnalう .
=j「
=`

sarurile minera:e
inSOlesc apa din organism,fiind prezente↑ n toate lichidele,i celulele din orga‐
zilnic prin urinう
︱ヨ﹁︱︱

nism,ele formand aprOximativ 50/O din greutatea corpului.Se eliminこ ,

transpiraJe,i feCale,,i suntinlocune odatぅ cu hrana,deoarece se gasesc aproape

n toate a‖ mentele,↑ n propolil Variab‖ e.Sう rurile minerale intrう ↑
↑ n organism sub for―
ma de c10run,fOsfa,,sulfaJ etC・
sυ ゎ mmerare intrぅ ↑
n componenla hranei,i sunt necesare la formarea

﹄ト
sran"re
m‐
!eSuturi10r,participう la procesele biologice,i fiziOlogice ale organismului Ele se↑
pa責 ↑
n macroeremenre(pOtasiu,calciu,fosfoL sodiu,magneziu,leL clor,sur),ca¨
re existう in organisM↑ n canltう ,man,,imた rOeremenfe(zinc,Cupru,crom,man‐
コ﹁︱︱︱︱︱＝

gan,cobalt,molibden,lod,luor,nichel。 .a.),Care se gう sesc↑ n cantitう !i fOarte rnici.

Fiecare mineral are rolul sう u↑ n rea∝ ille dln intenoru1 0rganismului.

Sdruri minerale
″he“ ′ Rolin organism
Cθ ′
6ア llノ - intri in componenla lesutu ut osos; organlsmul uman conllne circa 1200 g de
calclu (9970 din aceastd cantltate se afl5 in sistemu osos);!esutu osos este
'erervo pr rcipa a de calc * s Fos'o
ionl! de calciu stabrlizeazi membrane e celu are
- este necesar pentru norma izarea proceselor de oxidare la nive u sistemulul
nervos 5r de contraclie a mugch lor
activeaza unii fermenli 5i hormoni
- particlpA in procesul de coagu are a s6nge ui
- are acliune antiinflamatorle ;i desensibilizantd
Absorblia calciulul din produseLe a imentare are loc in intestinul sublire 9i ea
se producein prezenla vitaminelor D, proteinelor, acidului citric ti a actozei.
Aminoacizii formeaza cu ionii de calciu compu5t care se dizovd u5or 5 se
asimi eazd.Procesu deabsorbliegi utilizareacaciului esteingreunatdeunele
substanle, printre care acizii gra9i. Aceste substanle transformd calciulin compu5i
'in ralia a imentard dereg eazd absorblia calciului,
indisolubili. Surplusul de grisimi
deoarece acizii gragi formeazi a rdndu lor compu5i indisolubill cu calciul, acesta
e iminandu-sein cantiteli mari odatd cu bolulfecal. Acizil biliari normalizeazi
absorbtla acizrlor gragi ;i utiltzarea calciului.
DehciIL de .alci-r dere''r'-5:
- co1\ L -ii. pa"esrez . osreooo'o-5
Apare in alimentatra lncorecta (foame, exc uderea produselor lactate din hrana), in
caz de transpiralie abundent;, a femel e gravide gi la cele care al;pteaze.
Dereglarea procesului de absorb,tie a calclului apare'in:
patologiie organelor digestive (enterite, tulburarea functlei exocrine a
pancreasu ul, maladiile cdi or bi iare)
 rnind de la di- lfolo'l'uuindelungatdaCorticosteroizllor;ihormoniIoranabo]rci
preparate e de calciu ;i
SurplusuL de calciu i-n ralia allmentara 9i in apa de bdut,
tele verzi sunt calclferolul pot provoca hipercalcemia cu:
Iatd sintetizali, _- pi.iJ"ruu poftei de m6ncare, sete, grea_ta, voma, sldbiciune generali, convulsii,
't consumul ali- azotemie
Esteposibili depunerea ca crului in organele lnterne, mutchi' vase
Inte de origine Sunt boqate in calciu aptele si produsele lactate
Fosforul - intr; in componenla nucleotrdelor, aclzilor nucleici, fosfoproteidelor'
pdstrare 9i de
tortotiplO.toi, cofermenli or etc., particlpirnd La procesele de
genetlce, de biosintezi a aclzilor nucleicr' proternelor' de
folosire a informatlel
crettere ;i seParare a celulelor
ulele drn orga- formar'oa oaselor
- P neorgantc impreuna cu calciul contribuie laacumuleazS
_ .orp.igil fosforulul ATp gi creatinfosfarul energia eliminatd in
i lnic Prin urin5,
procesele blochimlce care este apoi ut lizata in organism
Ssesc aProaPe _ i, neorganic menlrne echilibrul acido_bazic'in organism. Ex sta un raport
lanism sub for- constant intre calciu 9l fosfor
Delicltul de fosfor Poate Provoca:
irt.opo.r;, osteoma'lacie, rnapeten!;, scdderea capacitelii de munca fizicd 5i
a'e la formarea intelectuala
rrlui. Ele se im- Ooqute in fosfor sunt ficatul, pegtele, carnea, laptele'
produsele lactate'
nf lmlnie
r clor, sulf), ca- f-ructele si leiumele contin o cantltate
totastul r"qb-re *.trbd-rul apei, mirind excrelia sodiului 9 a apei din organism
)ru, crom, man-
"eg eala P-e<;Jnea osroticS
rriati foarte mici. - asigura ecl'itrbrur acidobaz c
- influenteazd funclia miocardului
activeaz; uni fermenli
Hlpokaliemia determlni:
- adinamie, somnolenla, inapetenli, oligurie, hipotonie' dereglarea rltmu
ui

cardiac
dar 9i vSrsdturile,
ro osireu indelungata a diuretice or, hormonilor suprarenalelor,
ca 1200 g de diareea, transpiralla abundenti pot provoca hipokaliemle
050s eSte l'1 iperkaliemia determlna:
_ adlnamie, excitabi]ltate merite a sistemului nervos, mdrirea diurezei, deregldri ale
rltmului cardiac.
_ pJr" n provocata de hipofunclia suprarenalelor, insuficienla renal;, tratament
indelungat cu corticostero zi g diuretice
struguri 9i
notuilrt t.'q;te;te in: fructe uscate, cartofi, carne, pette, legum noase'
alte fructe ;i legume
υノ
∫ου′ -',bf.ffideclorurddesodiuintrd,incomponenlalesuturilorgiasAngelui
,-': ':5i ea - determini slnteza acidului clorhidric'in stomac
, . .:iOZet _normalizeazaechilibrulacidobazicgipresiuneaOsmotlce,findantagonistul
:,': Se potasiului
., .. le unele Hiponatriemia determinS:
_. - -. :r'compu;i - peten't5,
t-,iponuttl., ie moderatd : sliblcr u ne generala, som nolenli' i na
.:.:':: a calciului,
-hiponatriemiepronun,tatd:virsituri,diaree,hipotonie'tahicardle'pierderea
- . -' : ul, acesta lrno5tin1"i, convulsri, ir..9t.t.u vascozitalli sAngelui ti aparilla azotemiei
' -"'. timp
zeaZd
Poate apdrea ca urmare a unel diete bogate in potasiu, consumate
abundentd'
inaelunqat, poate fi provocat; de vomiimente, diaree, transpira-tie
folosi rei di u reticelor, hl pofu nclia su pra rena elor
(sare de
Ui[ernatriemia apare la persoanele ce consumi clorura de sod]u
:,::IIhrana),in exces, sufeiA frecvent de hipertensiune arteriala,
fru.jtarl.l in prezintd dereglari ale

funcliei rinichilorgi li se mdregte azotul rezidual in sdnge

pe care o conline
Norma zilnicd de iodiu este asiguratd de sarea de bucdtarie
: _- -aa pai.". f:_j q), Oe sarea folositdiu p,-.pu,ur.u m6ncdrurilor (in cantitate mica) 5i
 Fluorul
cea prezentd in apa de baut. Ra!ia aJimentari zilnici trebule s5 coniini 10-12
g

clorura de sodiu (unii autori consldera chiar;i aceast; cantitate ca fiind mare)

Magneziul intrd'in componenla oaselor, acestea filnd rezerva acestul e ement

poseda acliune antrspastica, vasodi atatoare
- merette peristaltismu intestinaJ, elimjnarea bilei 5i a co esterolului prln rntestin
Deficltul de magneziu:
- m;re5te excitlabilitatea neuromusculara, inducand convulsii e 9l deregldrile de
ritm cardiac
ld\aiTPdta dparir d osteopo o-P
- provoacd halucinaiii auditlve, senzalie de team5, tahicardie
Cauze aLe deficltului de magneziu pot fr:
dereglarea proceselor de absorblie la nlvelul intestinului
fo osirea diureticeior timp inde unga
Alimente bogate in magneziu sunt tAralele de cereale, crupele de oviz'
f leguminoaseie, fructe e-uscate, ouale, nucile, sfecla, salata verde, morcovu , bamele

sυ ′
nノ ′ intri in componenla unor aminoacizi, vitamine, a lnsulinei, a sistemului nervos, a
oaselor, cartilajelor, bi ei, sAngelui
Sursa princrpalS o reprezintd leguminoasele, crupele de ovdz, frigca,
ou5' carnea'
︱︱ コ ー ー ー ー

laptele, brdnza

intr) in structura m og obinei, hemoglobinei, globulelor rogli

Fierul - a

- transport; oxigenul din sdnge

- participa la sinteza unor fermenli
Deficitu in fier duce a anemia feriprivd
Cauze sunt conlinutul redus de lier in ralia alimentari, lipsa acidului clorhidric
in i*ut grttti. (se deregleaza absorblia fierului), hemoragiile cronice, consumuJ
sporit dJfier al orqanismu ur (in cazulfemerlor gravide 9i a celor care alepteaza)
Anemla se observi ;l la copiii mlci ale cdror mame suferd de caren!; de fier.
I La bo nav apar:
| ,taO.,rn. qenerali, cefa ee, palpitalii, dispnee la efort fizic, scAderea poftei de
Lun.u,.., a-nemle hipocromd, mic5orarea rezistenlei organtsmului 1a infeclii
I nlir.nt"t. bogate n lier sunt vegetalele cu frunze verzi (spanac), carnea, ficatul
Clorul intr; in componenla clorurir de sodiu 5i particlpa la reglarea presiunii osmotice
in lesuturi 9i celule
- ajuta a noimaltzarea metaboJismu ui hidric 1a formarea acrdu ul clorhldric de
;
, atra glanOe e qlO'ld(LrlUi
in .o6pon.n1a soluliei hipertonice a cloruril de sodiu, mic5oreazi transpiralla
la

efort fizic temperatura inalt,i a mediuluiinconjuritor

5r 1a
ales prln urlnd
elimini prin piele odati cu transpiralia, dar mai
- se
Hipocloremia determin6 relinerea Lichidului in lesuturl cu aparil a somnolenlei,
p
anorexie, slSbiciune general;, vomd, tahlcardie, hipotonie, convu sll, erderea
conttienlel, cretterea azotului rezldual in sdnge
Produsele altmentare naturale nu sunt bogate in clor. Clorul pdtrunde'in organism
odati cu clorura de sodiu din m6ncare
′
οdll′ d) q-rd IrncLd - o'rra'; o grande tiro.de
lnlipia u apare gusa. n localitalile cu con!inut mic de iod in apd, pericolulde
aparilie a gugei e"ndemice este sporit, de aceea se recomandd ca in alimentalie s6

sefoloseaicdsarea de buc;terie lodatd. Dartrebuie;tiut cd iodul nu este stabil 9i

termenul de valabilitate a sdrli iodate este de 6 luni

odul se afld in cantitdti mari in produsele martne (peite, alge), in oui, ceapi'
u stu roi
 10129 Fluorul - se afld in dln1i, oase, mugchi, glande endocrine
Iinら I'r ,.psa 'ui doa"e cdr a de' ia"5
詢nd mare) fluoroza
tonrlnrtrl inalt de fluor in produsele alimentare gi apa potabila provoaca
manifestatd prtn:
granular)
- osteosclerozd (sma11ul dinlilor capdtdnd un aspect
prin intestin sr.i O"grr,;i. fluor, ceaiul, laptele, g;lbenu5ul de ou, pegtele de mare' spanacul'
tomate e si aPa de biut
dar 5i a unor
reglarile de Cuprul - lntr5 in componenla unor enzime, intenslficAndu-1e acliunea'
proteine
- partic pa la metabolismul fierulu a insulrnel
-'r^s;l,c,erta
miregte aciiunea hipoglicemicd
l;i oror oaci:
i1 9rg3ni'n
dar deteimlna 5i numeroase disfunclionalitdli in intregul
metabolrsm
ln"ri.,
crpr"l t. lni in cereale, leguminoase, cartofi, coac;ze negre' diferlte fructe'
r oviz, leo,rme
norcovul, bamele Manganul - contribuie 1a eritropoiezd 9i la sinteza hemog obinei
rol metabollc in metabolismu hidroglucidic, in biosinteza
colesterolului
-
- posedi acliune lipotropd 5i hipoglicemianta
ului nervos, necesar pentru cretterea normal5 (in cregterea tesutului conjunctiv)
a

nsuf -ienra oe nanqa^ ^ orgar )^'r

"r-lip.r.o[""roleriie, p'o oaci:
te, carnea, _ fenoriene d gestive (vdrsSturi, grea-td), scdderea masei
corporale, anemie
pulin
C;;;;;ft;. cerealele, legum noase e, nucile, cealul' cafeaua 9i mai
carnea, oeslele, oua'e
ら
∬ま
異
r:a seXu訓
li設 13躙 :竃
Zincul

Jlui clorhidric tesuturilor

)nice,consumul 鋼 満
care alさ pteazら 「
〕
nta de ner
)
:榊 よ騨 拒 鵬 竃 認乳 謬 柵 "典

驚曜蝋 [1∫ lT∫ [爾

i鮎鮮 :襲 鮮
うderea poftei de
luluila inた CJi
:∞
〕,Carnea′ ncatul
cerealele,ciuperc e
nii osmotlce
[ο ♭θたt/′ - intrd in comPonenta vitamlnel B,t
ajuta 1a sinteza insulinei
clorhidric de procesele de
- participa la maturlzarea erltrocitelor, stlmuleaza hematopoieza 9l
c rette re
transPiratia la
t.l ca'erta de cobal'
- scade pofta de mAncare, apar anemie, cagexie, ataxie
Aljmentebogateincobalt:varzdalbd,morcov,sfecld,tomate'strugurl'coacaze
omnolenlei, neor e. fi. at. Desl e
i, pierderea
Arsenrul - tonic, stimulent al poftei de mdncare
- inlesnegte resPiralia
- aclroneaze in fizioLog a Pielil
Care"Ia lui " o"oat sr o"ovoacS:
_-oloseuta gen-era15, Iipsa poftei de mancare, anemie, afecliuni respiratorii,
ruicolul de afecliuni dermatologice
spanac' nap' morcov'
limentalle sd Arsenul se geseite in germenele de grdu, orez, usturoi, varz5'
este stabll ti cartol, ri'
Bromul :"dutl*l sistemu ul nervos, utllizarea lui filnd beneficd in insomnre
[eapa′ l Se gese5te'in md; strugurl, fragi, pepene ga ben, usturoi' sparanghel' nnorcov'

￨― レ
一
 V
Ivた わc′ υ′ - stimuleaz; funclia pancreasu ui 9i este lnd cat in drabet
Se oiseste in morcov, varz6, spanac, faso e, ceapa, tomate' struguri
vate
Stron,tiul
― Ca
― ∞

― dk
_pa
_pΠ
tal
υ′
∂eri′ ′ - deprimd fosfataza alcalini 9i, ca urmare, procesul de osificare
- sdrurrle de beriliu aclloneaza asupra procesului de sintezd a fosforulul neorganic ― vit
dln acizil nucleicl ― dc
Surp usul de beriliu provoaci in oase deregliri ca la rahitism 9i nu rdspund
― an
tratamentu ui cu vitamina D. Continutu mare de beriliu in organism deprimi
regenerarea lesutur lor. lntoxlcalia acut5 cu beriliu provoacd
E .*gt"ru, celuleLor
nec.ola r
-cot .ir9i
> icl'
― dc
― bc
bυ enυ ′
′ contribuie la sinteza protelnelor vegetale
/110′
― Ch
activeaze transrniterea aminoaclztlor proteine or
in
suiplusul de molibden in organism provoacd uraturte, gut5. Lipsa molibdenului ― dc
so m c5oreazi conlinutul aminoacrz lor 5i aciduLui a lui

Cromul ― dc
P翻 麗 『1縄 智翼:器 lbぬ
Fi雷 msdha Kade ttmhtta gttcozd h Fs帆 面 dc
― CC
h誹 :限 1:濯 胤 ::』 1古il[『 尾 :罪 l:LpdQ謄 9u而 ∩Oasdq謄 9umde
inl
osos, vascular, resplrator
S〃 ′
ι′
υノ loac; un rol irnportant in funclionarea sistemelor
intervtne a formarea tendoanelor, a plelii ― ac
este impitcat in tratamentu aterosc erozei, hipertensiunli arteriale, ― nc
demineralizarii, rahltismului, oboselii generaie
SE
iiiurura rol plast c func!ionalin fenomenele de nutri{ie generala, joacd un rol
5i
lmportant in dlversele procese de dezintoxicare inl

Silicrul se gesette in tirdlele de cereale, in usturol, in nap 5i in alte produse

― b〔
eeetal^
-0

と ,υ ′
,よ - echilibrant psihic, indicat in cazuri de insomnie, oboseald, stdri depres ve
Este folosit 'in tratamentele psihiatrice F
A lmente bogate in ltiu sunt produselq vegetale ao葉
dita
Vitaminele sunt substanle chimice cu structure diversd care, degi folosite in nici)
cantitati foarte mici, au un rol esenlialin menlinerea proceselor celulare vitale' Lipsa dere
provine de
lor in alimentalie provoacd patologii nutrilionale. Denumirea de vitamine ln pl
la cuvAntul latin vita care inseamnd,,via,td"' Scこ (

Ele au un rol important in procesele de asimilatie a alimentelor, de creqtere a or- tami

ganismului gi servesc ca material pentru sinteza unor fermenli. Sunt biocatalizatori, gani
iactori indispensabili reacliilor din organism, neavand nici rol nutritiv, nici energetic.
de ir
Microflora intestinald poate Sintetiza unele vitamine in cantitdli mici (B,, 82, PP)
sau in cantiteli mai mari (Bu, B,r, K, biotind, acid lipoic, acid folic). Dar organismul
C
uman nu poate sintetiza toate vitaminele. De aceea, ele trebuie aduse prin alimen-
ヽ
te. lngerarea unor cantiteli insuficiente de vitamine provoaca hipo- sau avitaminoze'
spe- 1
boli care in cazuri grave se pot Solda cu moartea. Fiecare vitamine are actiune
Bl),
cificd, lipsa ei producAnd anumite tulburiri.
 Vitaminele se gasesc↑ nsう numalin a‖ mentele proaspete,Iipsind↑ n cele conser‐
vate,Hiloovilamわ Ozereダ aИ ramゎ ο zele pot apう rea↑ n urmうtoarele cazu‖ :

―carenta de Vlamine din produsele a‖ mentare consumate;

on-tinutul de ―COnJnutul redus de vlamine↑ n raJa a‖ mentatt zilnlca:
e. Stronliul se
一 distrugerea vitanlinelor↑ n procesul prelucrariitermice a alimentelori
lcd rahitismul _pう strarea alimentelor timp↑ ndelungat;
rt5 maladie nu
―p‖ n ac,unea factonlor anJvhaminici care intrう ↑
n componenia prOduselor allmen…
for
tare;
rlui neorganic ― vitamine greu asimilabile↑ n produsele alimentare consumate;
―dereglarea balaniei chirnice a ratiei alimentare:
pund
deprima 一 anorexle;
liu provoacd ― deprimarea florelintestinale norrnale,care sintetizeazう unele vitamine;
― bolile gastrointestinale:
一chinlioterapia neratiOnal農 ;

clibdenului in 一 dereglarea absorb!iei Vitaminelor↑ n tractul gastrointestinal in pato10gille stomacu‐

lul,intestinelor,sistemului hepatob‖ iar;

― defecte congenitale ale mecanismului de transport,i ale proceselorfermentative,

in teSuttlrl de absorb!ie a vitaminelor:
― consumarea vitaminelor care pう trund↑ n organism odatう Cu hrana de cbtre flora
intestinalう patogё nう ,i/sau parazitil intestinali;
一 a∝ iunea anlvlaminicう a unor medicamentei
_ necesitatea sporitう de vitanline↑ n unele stari fizlologiCe(periOada de cre,tere,

joacd un rol sarcina,lactatia),unele conditii Climaterice,efortul fizic intens,efortul intelectual

intens,Stbri de stresi
―boli contagioase,l intOXiCatil;
i=c eslVe
―excreJa mare de vlamine.
Pe langう hipo― ,i aVitaminoze se evidentiaZう O formう ,,subnormalう
“de asigurare
ri biOchimice,raspan_
a organismului cu vitamine,care se caracterizeaza prin dereglう
ditう in unele contingente ale populatiei SanatOase(COpli,studenti,muncitori,varst¨
lesi folosite in ¨
nici).Aceastう formこ ,,subnormalう “ apare din cauza folosini↑ na‖ menta,e Cu precこ
rre vitale. LiPsa
dere a produselor rafinate(paine albう ,zahar)‖ psite de vitamine,plerderii vitaminelor
rine provine de
in procesul de prelucrare culinarう Oi pう straril indelungate a produselor alimentare.
de Vト
scaderea poftei de mancare,i COnsumul redus de alimente(sursa principalう
e crestere a or- a or―
ねmine)poate 1 0 akう Cauzう a acesteiforme carenJale.Asigurarea subnormalう
: biocatalizatori,
ganismului cu vlamine are drept consecintう scう derea rezistentei Organismului fatう
nici energetic.
de infe∝ li,p‖ n scう derea imunlう w aceStuia.
rlci (B,, B, PP)
Dar organismul
Clasificarea vitanlinelon
rse prin alimen-
σЮsO′ υ
vnaminele se↑ mpart inわ ′ わ〃θ わ′
′rilDOsO′ υ θメViramゎ ο
′ gene.
au avitaminoze,
Иrammereゎ ′ dЮ sorub′ re includl acidul asCOrbic(vitamina C),lamina(Vlamina
are acliune sPe-
Bl),ribOflaVina(vitamina B2),piridOXina(vitamina B6),acidul nicotinic,niacina(Vi¨
 一一
︱︱
acidul pantotenic
tamina PP), ciancobalamina (vitamina B,r), acidul folic, folacina,
(vitamina B,), biotina (vitamina H).
(vitamina D), tocofe-
Wtaminete liposolubile: retinolul (vitamina A), calciferolul
rolul (vitamina E), filochinona (vitamina K)'
Vitam i n ogenele : bioflavonoizi i (vitami na P), col i na'
poic, acidul pangamic (vitamina B ), acidul orotic'
inozita, vitamina U, acidul li-
隔
Vitamine

Vita mi ne hi drosol ubil e

― 司utう la adetta glucidelor,i pЮ teinelor p6ine neagrS, ovdz,

匡 Vltamina B,
fasoJe, mazire, soia, ficat,
(tramina) ―norma izeazら funct a s stemu ui nervos
― participё la procesul de crestere carne de porc, droidii
Hipov tan￢ noza Bl provoaca:
allmentare 9 de bere,
―insolη nie′ iritabi tate′ dureri 5i parestezil↑ n nucl, tarale
membre′ reducerea capaCitё !de muncさ n2cら ,

intelectualさ
Avitanninoza Bl proVOacう boala beri― beri ctl para izia
membre or nた loare′ tu burさ ria e acivLalCOrdu ul
Hipervitanη noza Bl
― dereglё r ale ftlnctlei renale cu anurie
―nη ic5orarea maset COrptllui
― steatozら hepaticさ ′ i∩ sOmnle

a celulard, metabolismuL gdlbenug de ou,

Vitamina B, - participa a respiral
ficat, carne, pegte,
(ri boflavi na) proteLC
leguminoase, tdrdle de
- mdregte rezistenla organismuluL fatう de
cereale, in varzd, spanac,
substantele toxice 5i microbiene
Ca re n1a:
drojdti alimentare
- provoaca leziuni ale limbii, ragade, conjunctivitd'
iotofobie, lacri mare, ciderea paru u i, dereg l5 ri
I

de hematopo ezi 9i sintezd a hemoglobinei,

m c5oreaza conlinutu de glicogen in ficat 5i
rezritenla organlsmului fala de infeclii, reline
cregterea organismu ui
intervine in metabolismul aminoaclzrlor, drojdli de bere gi
Vitamina B. - a imentare, gdlbenu5 de
(plridoxina) hemoglob ne
\ieaza crette rea, fu ncliona rea ce u el o r ou, lrcat, carne, Peite,
f av or J

leguminoase, t;rale de
nervoase
participi in slnteza ureei, serotonlnel, histaminei' in cereale, varza, sPanac
-
transformarea trlptofanulu in vltamina PP
impiedicd depunerea colesterolulul pe perelii
artere or
ra^ resLi p'in:
A\'La-;1ozd B ,e
- anemie, acr,tmularea fierului llber'in serul sangvin,
in ficat, splind cu apari{la hemosiderozet
―provoacg scぅ derea reJstente a inttct
ficat, rinich j, ou6, laPte,
V tamrna B,, - intervlne in slnteza hemoglobinei
carne, pette, drojdiile de
(ciancobala mina) - protector al celulei hepatice cu acllune lipotropd
- mdreste rezerva de gllcogen din ficat
 - stimuleaze Procesu de cregtere
Avitaminoza B., provoacd anemia pernicioasi cu
>,rdror arerric si tu b;rbri nervodse
Se sintetizeaza in cantitSll considerabile de citre flora

particlpe la metabolismul glucidlc, proteic ficat, cerea e

Vltamina PP - nedecortlcate, drojdii de
inracrna, acidul - intervine in resptralia celulard
imentare, soia,
contribuie la norma izarea funcliei sistemului bere gi a
ricotrn ic)
nervos, a unor glande cu secrelle intern; nuci
- stimuleazd eritroPoieza
- mictoreazd nivelul glucozei in s6nge
- coniribule la sporlrea rezervei de glicogen in ficat
- participa a normalizarea colesterolu ui in sdnge
- favorizeazafurnizarea fieru ul
lnsuficienla provoacd:
ye,ovdz,
- tulburari digestive ii a e sistemu ul nervos, mdrirea
zdre, soia, ficat,
sensibilitalii p el r la razele solare
rcrc, drojdii
in avitamrnoza PP apare pelagra manifestata prln:
:5i de bere,
e - diaree, demenla, tulburdri dermatologice
Vrtamina PP poate fi sintetizatd in organism d n
ami∩ oacidu tr ptofan 5 de nora ntest na b
participa in procesu de sinteze a proteinelor 5i frunze e p antelor, ficat,
aclzrlor nucleicl, in metabolismul unor aminoacizi rinichi, drojdii allmentare
- are proprietili llPotroPe ; de bere
Avltaminoza Produce:
- anemia megaloblastlcd hipocromd (eucopenie,
participe la metabolismul proteic, lipid c, glucidic, drojdii de bere 9i

gi mineral alimentare, t;rale de

de ou,
cereale, leguminoase,
te, peite, - lntervine in funclia suprarenalelor
Ese, terale de ! povitarinoza dete' rr'rd ficat, carne, pe5te,
deregldri a nrvelul sistemului nervos 9i a pie n'rorcov, conoPida,
nvarzi, sPanac, - ii,

imentare Se sintetizeazd 5i de citre mlcroflora intestinal; tomate

lntervine in metabolismul lipidic ;i glucidic galbenu5 de ou, ficat,
-
Hlpovitaminoza se manifestd Pr n: legume proaspete, drojdii
usciciunea ptelii de bere gi alimentare.
scdderea poftei de mAncare 5i a masei corporale
- fatigabiLitate g somnolent6
Vitarnina H este sintetizati de flora
e bere 5i intervine in procesele metabolice celulare, in fructe gi egume
lbenu,de
,/ltamina C (acidu - proaspete (maceg,
:re,9う
a scorbrc) metabolismul proteic, al colestero u ul, fierului
carne′ peste′ coacdzd neagrd, ardei
- particlpe la biosrnteza hormonilor steroizi
Юase′ rate de
stlmuleazd mecanismele de proteclie ale dulcl, mdrar, Patrunlel,
tう
-
va面 ,Spanac organismu ui
'impotriva infec! ilor, contrrbuie la etc.)
vindecarea p dgilor, previne hemoragiile
- stimuleazi apetitul
- mereSte funcl a excretorie a pancreasului, asigurS
depunerea glicogenului in ficat 9i funclia u
a ntitoxicA

Hipovrtaminoza:
- crette r scul organismului la infecf ii, duce a
richi, oud, laPte, agravarea evolu!iel or, scade rezisten!a a diferite
rc5te, drojdiile de
alimentare
 一一﹂揚トー﹂
︲
*uouau salqe'ari pror-1lale:' trdune l-nrci'
In ca1ur, grave de .aronLa doore sco'oLtJl ' are se
CaracLe,.Z-eazo p','a.lert e <anger;r' ) r'lama1 'd'e
ilnql.ro,,cade'ea o,rrilor. r ero'ag oe'a''ic-rare'
jrrii,'a"",,'r orgd"rere inre"ne. lioo*onie.
borele muri alJvitaminei C pot provoca insomnte'
sarclnIl'
cefalee, h pertens une arteria e, intr"ruperea,
de \ C con -
"uctele :i
-arr,fari spo'ite 'rdm;1a
1'n;ce'u'. coacala leag"a ardei du'c"
,aq"a'la,a

Su

理
縄
Vitamina A: flcat, laPte, este d
Vitamina A a,9uD ada口
smdntdnS, frigci, unt,
(retinolul) [選 1岸 ::お :tl:Li taboli〔
'in hcat; gdlbenug de ou;
- stlmuleaze sinteza glrcogenului
EI
erolul'ri in sange: Caroten (Provitamrne): Su
)po esie t ot t I.UrL -o esr
morcov, urzicS, varzd ro5le,
- *,1 .loa a s;^.eza h6116, i16' ste,oiz, si se\ -dl ;

salata verde, ardei gra5i,

lina.
- rl*aj"iia i",agr Talea p e" nJCod)elo'' )c1e'etLJlJi' gogosarl, tomate, cirete, An
dinlilor gi rezistenla organlsmului la infec-tii'
caise, prune, frag Vit
Carenta vitaminei A:
- 'arO" adapra"ea OCf ru'-' d r'llulle r C e - dAor"tia tenta l
hemeraloPi.^i; gabilit
- provoace ingro5area Pielii;
- produce uscarea corneel (xeroftalmie);
- i";r.5t. receptivitatea organlsmului la infecllile
AF
aparaiului resplrator, tractului digestiv;
- ,nceline(te CleSTe'Pa -OpiilOr: 'o' ‐ Ap
fouo, zaara apatiLo ma"o'rdL' 69"9er''tale' Ea co
Hrpervltam noza A:
60% 〔
- reduce Pofta de mdncare;
mai r
- Orovoaca h.Perestezia oieli"
V A poate patrL'de'n o'garisr odaLa cu h'ana o pen
fo'Tna oe p"ov rdni,li n-nit; caroler 51 1 Fcat se
'uri']u
)Lo
:蔦 aね minぅ Aこ aЮ te∩ u,9 agmieazう ma
:n
:嵩 :L詳 √
a饉 1

unt, fritca, smdntAni,

∨itam∩ aD ll** *,u aoso'o1 ia (dtc uru, sr lo'lor uluidin unere
gJ benug de ou, unturd de
.tesL:1, ta OepUner.a 'o' r Oa'e s. dint.
(Ca Citro uり peSte niSmL
- mAreite rezlstenla organ smu ui la infeclii -
tea a(
no,maliz"ard funcllonarea glandelor tiroidd'
hipofizd, Pancreas l口
Lipsj"uiiaminei D la copli provoacd rahitlsrn' lar
la
hna,
ao-,t', osleol.a dcie, osteooorozd
i'a deou' e'ea 5a"-r 'ol oe 1塾 3oa
t'pervitan toza oeterr
calciu in organele interne, h percolesterolemie
ri'
cu
nns:
favorlzarea iterosclerozei, napeten!a, varsdtu
j

tD in l
Vitamina D se sintetizeazS in piele sub acliunea
nct(
oue, ficat, laPte, unt, ulel Al
Vrtamina E in procesele de reproducere,'in dezvoltarea
vegetal nerafi nat, Palne
(tocoferolul) embrronuluL ― din
muscular 9t a ce ui nervos neag re
- la funclionarea
lesutulul
sul
- participe la depozitarea glicogenului in ficat
Carenla determlnd: ― din
- hemoliza erttrocitelor (sterilrtate la bdrbali 9l 爾
- tulburdrj de reproducere sal
 - malformalii congenita e, avort, moartea
intrauterina a fdtu ui, hipoqalactie la mamd
tulbur;ri rnuscu are sl nervoase
Vitamina K - in procesul de coagulare a s6ngelu , mic;oreazd legume verzt (varza,
(fi loch inona) permeabilitatea capilarelor spanac, cereale), tomate,
- favorizeaza procesul de regenerare a lesuturilor gdlbenug de ou,
Carenta provoacd hemoragii musculare, cerebrale brAnzeturi, fi cat, carne,
,mai des dupi tratamente indelungate cu antibiotice pe5te
si sulfanllamide care distrug flora intestinald, capabilS
de a sintetiza vitamina K

sybsranttreプ famわ ogene nu au toate insu,i‖ le caractelslce vlaminelor,inu

este determinantう prezenta 10r↑ n Organismul omului,dar este cunoscut rolulin me‐
tabolism.Se gう sesc numai↑ n produ,ele a‖ mentare.
vitamind): Substanle lipotrope sunt acidul oroJc,acidul pangamic,vlamina U,inozla,co¨
i, varzd ro5ie,
lina.
ardei gra5i,
nate, cirege, Antitireotoxicelel acidul paraaminobenzoic(aCtiOneazう antitireotoxic).
fraSi
Vitamina P(biOflavOnoizil,rutina)norma‖ zeazう permeabilitatea vaselor,i reziS
slう birea peretilor Cap‖
arelor),fati¨
tenla 10r.in lipsa vitaminei P apar hemorag‖ (prin
gab‖ itate,durerila mers↑ n membrele inferioare.

Apa in organism
Apa reprezinta mediul↑ n care se desfう ,oarう tOate reac!i‖ e chirnice din organism.
Ea consltule cam 70%din greutatea corpului unui aduL(corpul barba,10r COnlne
60%apう Oi al femeilor 50%).La copil acestindice este mai mare,iarla cei varstnici
mai mic.Copilul,la na,tere,are un procent de circa 850/O apう in organism,↑ n timp ce
o persoanう varstnica rぅ mane cu maipu,n de 40¨ 45%apう ↑ n organism.
in organism,apa se gう se,te↑ n Spali‖ e intracelular,i extracelular,fiind reparti¨
zatう in plasma sangvin5,↑ n‖ chidul intersIJal,↑ n‖ mね Oi↑ n C10plasma celularう .ln
mintini,
轟nerele,organismul conlne mai mu‖ うplasmう ;paralel cu↑ naintarea↑ n varstこ Orga¨
e ou, unturi de
nismul se deshidrateazう .Pierderea unei cantitう ti de apう din organism ducela moar―
tea acestuia.
lrnportanta apei↑ n organism este uria,こ :fう ra alimente,omul poate rezista,lo
:unう ,darね rう apう ,moattea se produce↑ n cateva zile.Toate rea∝ iile chimlce se des¨
fう
,Oarう ↑n prezen!a apei Care dizolvう Substantele nutritive pう trunse↑ n organism.Ea
transportう aceste substanle,participa la prOcesele metabolice,iar reziduurile forma―
te↑ n urma reacJi10r metabOlice sunt evacuate cu apa pnn inichi,piele,plう mani sau
tract digestiv.
,lapte, unt, ulei
Apa din organism provine din douう sursei
erafinat, pdine
― din lichide,ia‖ mente ingerate,fiind adusう ↑
n organism ca atare sau cu hrana con…
sumatう ;

― din oxidarea substante10r Organice in procesul de dezasimilalie,din metabo‖ za‐

ηerabο ″
rea princlplilor nutritive(prOteine,glucide,l lipide),iSe nume,te aρ う′ cぅ

sau aρ うde combυ Srie. Ea fo10se,te la necesitう !ile hidrice. La arderea a 100 g
 lipide se formeazう 107 mlde apう ,la arderea a 100 g glucide se produc 55 ml apう ,
vitan

iar din arderea a 1 00 9 prOteine rezultう 41 mlapう . tre c(

nifes

Ro′ ″′ape′ Fn organfsm nent(

in organism apa alcatuie,te partea fundamentalう a medillor interne(plasma sinte

sangvinう ,lichidul tiSular,ilimfう ),indeplinind roluriimportante i bazう

―este solvent al substantelor Care se absorb prin sange,i‖ mfう : 8-10
―transportう la celule substantele nutritive dizoivate in ea,iia din ele produ,li de ∞ m:

dezasim‖ alie pe care↑ i duce la organele excretoare:rinichi,plele etc.; sfopr

―↑
nlesne,te tOate reacti‖ e chimice,l oXidarile din organism avand rol de cataliza― indisl

tor; P
E 一ia parte la mentinerea temperaturii constante a corpului prin evaporarea de la ni― ― Ca
velul plelli intre aportul,i emminarea de apう exiStう o stransこ dependen!う Oi un sel

perfect echilibru.Aportul(ingeStia)trebuie sう fie egal cu elirninarea(excrelia). ― CO

Pierderea de apう declan,eazう reflexul de sete.Cand pierderile de apa suntfOar¨ Ca
n coma diabetica) ― Ca
te mari,apar deshidratari grave,care pot fi mortale(exemplu↑
n totalitate,aceasta se reline↑ n!esuturi,i Ⅳ
cand e‖ minarea apei nu se poate face↑
apare edemul.Rolulimponantin metabolismul apei‖ delne SOdiul Al
J Existう un bilani hidnC echilibrat↑ ntre aponul,i eliminarea apei.in mod normal, ralial
.Tbate acestea
aportul este alcう tuit din:bう uturi,apa din anmente,i apa metabolicう ,i rer
↑
mpreuna constituie cam 2 500 ml. tabol

La elinlinare contribuie urina,pielea,fecalele,plう manil prin care se plerd in total CiZi).

tot 2 500 ml. prote

in condttile temperatu面 i moderate a aerului,i efOttului lzic u,Or,omultrebuie sa ha(
prOCesul descompunerii cat si
bea↑ n24 ore circa l litru de apう .Surplusul apel intensificう
proteinelor,i cre'te trava‖ ul miocardic.Este binecunoscut faptul ca sarurile de sodiu nevol
retin liChidul↑ n organism,i Se reduc la bolnavii cu boli renale,i Cardiace Sう
rurile de denu
calciu,i potasiu mう resc diureza,i Cresc eliminarea lichidelor din organism.Pierderea tate c

a5%de apう din organisrn provoacう setea,pierderea a 1 5… 20%proVOaca mOartea Al

organismului. indivi

Deci,pentru pう strarea balanlei hidrice,un adult sう nう tos cu O activitate moderatう ma r

trebuie sう ingereze can1 2 500 ml apう (aprOXirnativ 1 000-1 500 ml prin lichide inge¨ terrnil

rate,↑ n afarう de alimentele solide). are l(

nece
Alimentatia eChi:ibrat議 ―factorin pこ strarea sanこ tこ til vana
n substanie clna,
Alirnentalia Se bazeaza pe necesitう tile fiZiOlogice ale organismului↑
nutritive,i energie,reie,ind din particularitう !ile individului,a dinamicii vielli COtidiene, bolisI

faza bolii,dar,i a Caracterului eventualelor dereglう ri metabolice constatate. C(

activ
Substaniele nutnJve,pう trunzand in organism cu alimentele,acJOneazう voie《

asupra proceSelor rnetabolice la toate nivelurile de reglare care au loc. de 7C

Alirnentalia ech‖ ibratう prevede cantitatea,i Calitatea optimう a substanle10r nutri¨ sunti
tiVe,i biOlogice active de baZう numlte principli alimentare(gluCide,proteine,‖ pide, plime
 vitamine,substanie minerale)Oi apう ・Ea asigura corelatiile fiziologice favorabile↑
n‐

tre componen,esenJa11,dar,i premisele aα iunii Substante10r minerale asupra ma―

nifestari10r biOlogice↑ n organism,a altor substante nutritiVe,iapう li10「 10r compo¨

nente.O deosebitう atenlie se aCOrdう echilibrului substantelor eSentiale ce nu se

erne(plasma sintetizeazう n organism sau se sintetizeazう ↑
↑ n cantitう !i limitate. Componentil de
bazう n alimenta,a Omului sunt reprezentaJ de aminOacizil esenfali(↑ n numar de
↑
8‐ 10),aCiZli gra,i polinesaturati(3‐ 5),toate vitaminele,i elementele minerale.Unil
le prOdu,il de componen,cu act市 late lzlologicう ↑nanう ,precum fosfolipidele,91icoproteidele,fo¨

tc i sfOproteinele etc.sunt considerati subStante indispensabile.Numbrul de cornponenti

Ol de cataliZa― indispensab‖ i↑ n alimentaila echilibratう este mai mare de 50.
Princrip′ ′
′
e de bazJ are a″ menfareF ec力 〃
′brare sunt:
ic↑ n raport cu varsta,
rarea de la ni― ― cantitatea alimentelor pentru asigurarea necesarului calo「
)endentう ,i un sexul,activitatea,i rnasa corporalう ale fiecarul individ;
l teXCrelia) ―corelaJile COrecte,i↑ ntemeiate ale substanielor de bazう (atat ale celor nut‖ IVe,

apa suntfoar― cat,i ale celor biologic active):

lma dlabeicう ) 一 calitatea a‖ menteloringerate.
le↑ n iesuturi,1 NecesarJ′ caro″ cダ ca″farル ar a″ menfaref
Asigurarea energiel organismului uman este o funcJe vlalぅ ,僣 rう de care respト
∩mOd normal, ralia,activitatea inimil,a creierului,ficatului,excretia,aCtiVitatea muscularう ,cre,terea
下oate acestea ,ireproducerea nu arfi poSib‖
e.Energia organismului uman este asiguratう prin me¨
tabolizarea(arderea)Substanle10r caloHgene(monOZaha‖ de,acizi gra,1,i aminoa¨
se plerd↑ n tOtal CiZi).PrOducerea de energie se realizeazう ↑ n special pe seama glucidelor,i‖ pidelor,
proteinele avand rOl deosebitin cre,tere'i↑ n repararea teSuturilor.Neuti‖ zarea tota‐
Orllul trebuie sう lこa energiei furnizate duce la depozitarea glucidelor,i‖ pidelor↑ n leSutul adipos,fi―
l descOmpunerll cat,imu,chi Excesul a‖ mentar,i sedentarismul creeazう premisele obezitう til・
Cand
)arurlle de SOdiu nevo‖ e energetice nu sunt acoperite prin aport alimentar,timp indelungat, apare
ace sarurile de denutritia・ Pentru mentinerea func!li10r sale vitale,organismul are nevole de o canti―
lnlsm Pierderea tate de energie caloricう minimう .

Эvoaca moartea Acesta este/η erabο ″ わazaち care Se define,te astfeli energia necesarう unui
sttυ ′
n stare de veghe,↑ n repaus fizic,i psihiC,de Cel putin l.2 ore dupb ulti‐
individ aflat↑

iv tate moderatう ma masう Oila Celpuun 24 de ore dupう ingesla de proteine,↑ n condlil de neutrallate
3「 in lichide inge¨ termicう ca o temperaturう a mediului ambiant de 20… 21° C).Chiarin repaus complet,
are loc o cheltuialう minimう de energie,ceea ce presupune un consum de a‖ mente
necesar fun∝ ionう ni inim‖ ,plう mani10r,circulaJel etC・ Valoarea metabolismului bazal

variaza cu greutatea individului,suprafala sa COrporal嵐 ,diferite stari fiz101ogice(sar―

-lui in substanle cinう ,alう ptare,adolescentこ etC・ ).Unele functii glandulare influenteazう Oi ele meta¨
: i vietii cotidiene, bolismul bazal.Astfel,hipertiroidismul↑ l mare,te,iar hipotiroidismul↑ l reduce.
:nstatate. Calcularea metabo‖ smului bazal se face tinand seama cう adultul normal are ne‐
pe orう .De exemplu:un adult
actioneaze activ vole de o calorie pentru fiecare kg corp greutate idealう
roc, de 70 kg are nevole de 1 680 caloril(l X70x24=1680).Nevoile energetice bazale
.lcstantelor nutri- sunt mai crescute la copil,i sCad odatう Cu varsta.Pentru cheltule‖ le energetice su―
r croteine, liPide, plimentare(↑ n speCialla efort),organismul necesitう un supllment energetic.Se,tie
 adult
ca un gram de liplde elibereazう 9,l CalOril,iar un gram de gluCide,i de prOteine cate
cu o
4,l caloril.Se cunosc astazi nevoile caloriCe pentru diferite activitう !i fiZiCe,i profesii
PI
ale adultului↑ ntre 25‐ 40 de ani.
n ra_ CentL
Unil autori afirmb ca,raportate la kgcorp/greutate idealう ,nevoile calorice↑ _pr(
port cu munca depusう Sunti ― lip
― repaus la pati 20-25 calori1/kgcorp/zi: -91L
一 muncう u,oarう 130-35 calori1/kgcorp/zi: D
一 activitate fizicう moderatう :35-45 calorii/kgcorp/zi: protc
― muncう fiZiCう intensう Oi prelungitう :40-45 calori1/kgcorp/zi; _p“
一 muncう fOarte greai 50‐ 60 Calori1/kgcorp/zi si Chiar rnai mult. ― lip

即 i autoH cJCdeazう suttusJ de cJo‖ 6ede necesarul mdabdtmJJ bazJ, ― gIL

匡 ↑
n funα ie de dife‖ tele act市 1嵐 J astfel: C
一 pentru viaia sedeniarう :800-900 Calorii; sare,
一 pentru activitate fizica u,oara:9oo-1 400 caloril; alim(
_ pentru actiVitate moderatう :1400-1 800 Caloril; (prOt
― pentru munca grea:1800-4 500 Caloril. xima
0
︱ｌ

Alirnentele se pot cOnsuma fie ca atare,fie dupa prepararea Culinara.Prin grupa¨

ｄ

rea in diferite moduri a preparatelor culinare la o rnasa se obline ansamblul de pre― rului
aSigure o varietate lar9う de
parate culinare numite meniu.Meniul ratiOnal trebule sう sこ pti
rea‖ zeze O COnCOrdantう
preparate,precum,i un mOd de prezentare stimulator,sう insu(

deplinう lntre aport,i neVOi,sう fie echilibrat,adica Sう Cuprindう alimente din toate lr
de
grupele(faCtO‖ energeici,plasici,sarun minerale,Vlamine).Aceasta repreZintう telor
Salsfaca atat can… amin
fapt ra“ carO漱ヵ alimenfaめ ,ded Canltatea de alimente Care sう
n raport Cu munca,se¨ favol
titativ,cat,i calitativ toate nevoile nutritive ale organiSmulul,↑
,pe o pe‐ tesul
xul,varsta,diferitele stari fizio10gice(alaptare,graviditate,cre,tere),climぅ
ia subStanlelor nutritive↑ ntr― o ratie Caloricこ :e fol
rioadう ,de obicei,de 24 de ore Propo“
ech‖ ibrata trebuie sう fie pentru adultul sう nう
tosI mali
_proteine 1 0… 15%(13%↑ n medie); a te〔

_lipide 25-30%(27%↑ n medie): vegc

_glucide 55… 65%(60%↑ n medie). balal
pentru proteine,1… 1,5g/ C
Aceasta echiValeazう Cu:1-1,5g/kgcorp greutate idealう
99/kgCOrp pen… buie
kgcorp(,i numai↑ n cazuri deosebite 2 9/kgcOrp)pentru lipide,14‐
ト
tru glucide.
mare(lapte,carne,branze‐ 4g,
Sub aspect calitatiV,prOteinele cu Valoare bio10gicこ
de prOteine(ma¨ fluor
turi,ouこ ,pe,te)trebule sう reprezinte 40-450/O din Cantitatea totalう
ト
xim 50%).
n functie pnn
・
Raportul dintre lipidele animale,i cele vegetale trebuie sa fie 1/21a1/2,↑

l撃 緊 品
:蝋Ъ
Ъ 」
]ξ ∬認ξ 「 tate,

:睡 浦濯 寡 鰤濡∬:翼
[認 :ア
60°/O din cantitatea totalう de grう simi
l』
L de p
ou,I
rnare Cegi
in ceea ce prive,te glucidele,calitativ,VOr fi alese dintre cele Cu moleculこ
ZI,V
se reduCerea dulciur† lor rafinate Un Organism
(Cereale,legume,fructe),indiCandu¨
 6. Nevoia de a m6nca;i a bea I tOZ

adult sう nう tos,confOrm conditillor de efort mediu,are nevoie z‖ nic de o a‖ mentalie

rteine cAte
:9i profesii cu o valoare caloricう de aproximativ 3 000 de caloril.
Printr‐ o regulう de trei simplう ,cunoscand necesarul de principii nutritive,i pro―
centul,putem ala u,or cate ca10rii din cele 3 000 revin fiecう rui principiu a‖ mentari
orice in ra-
― proteinei 3 000 caloril x 1 5:100=450 caloril
― ‖pide:3 000 caloril x 25:100=750 caloril
― glucide:3 000 calorii x 60:100=1 800 caloril
Dacう ↑ mpa峰 im rezultatele prezentate la indicil de ardere cunOSCuti(4,l pentru
proteine,i glucide,19,l pentru lipide),Oblinem O cantitate aproximativう ↑ n gramel
― proteine 450:4,1=109,7g(110 g in medie)
_ lipide 7501 9,3=80,6g
nului bazal,
― glucide 1 800:4,1=438,099
Cunoscand aprOximalv cate grame din iecare substaniう nut‖ Jvtt sunt nece‐

sare,↑ n cadrul raliei ca10rice zil口 ice,se pot alege produsele corespunzう toare unei
alimentatii echilibrate.Ralia trebuie sう cuprindう a‖ mente din toate grupele principale
(prOteine,‖ pide,91ucide)↑ n prOpo叫 iile indicate,i↑
n cadrul unui numう rtotal de aprO―
ximativ 3 000 caloril.
Prin gruPa- ―
O persoanう care se a‖ menteazう ralional,folosind tabele pentru calcularea numう
rblul de Pre- nJlui de caloril,l pentru a alege din toate categori‖ e de factori nutritivi,dupa cateva
:ate largd de saptぅ mani de practicう va putea respecta ratia ca10ricう ,fう rう a mai apela la calcule,
:oncordan!d inSu,indu‐ ,i deprinderea de a stablll,,din ochi“ alimentele,i Cantitatile respective.
rte din toate in alimenta,a echilibratう se acordう o mare atenJe caraCterulul,10‖ ginii substan…
eprezintd de telor nutritive utilizate.Proteinele de origine animalう constituie un echilibru optlm al
rca atAt can- se eviden,azう p‖ n cOrelaJa
aminoacizilor.Proteinele din carne,pe,te,lapte,10uう
.l munca, se- favorabilう a aminoacizilor cu un nivel↑ nan de reJnere,i resinteza a prOteinelor↑ n
md, pe o Pe- 幹Sutunle organismului.Proteinele de Ongine vegetalう ↑
n combinaJe cu Cele anima―
ratie caloricd :e formeaza cOmplexe de aminoacizi biologic fOarte active,care permit utilizarea cea
mai valoroasう ,din punct de vedere fiziologic,a aminoacizilor↑ n procesele de sinteza
a teSuturilor.Proteinele animale asigurう balanta calitativう a aminoaciz‖ or.Proteinele
vegetale reprezintう nsう sursa de azot care men!ine eChilibrul azotat↑ n organism,i
↑
balanta de aZOt pozitlvう .Ele favorizeazう patrunderea↑ n organism a aζ otului necesan
eine, 1-'1 ,5 g/ Clorura de sodiu trebuie adう ugatう zilnic sub formう de sare de bucう tう rie,care tre¨
l/kgcorp Pen- buie administrata↑ n anumite propoⅢ ll.
Nevoile zilnice de elemente minerale ale adultului sanぅ tOs sunt:clor 6 g,sodiu
arne, brAnze- 4g,potasiu 3,29,sulf l,2g,fosfor l,29,calciu O,849,rnagneziu O,329,fier18 mg,
proteine (ma- luorl mg etc.
Nevoia de vitamine este asiguratう atat prin alimentele de origine animalう ,cat,i
1l2,in funclie prin cele de o‖ gine vegetalこ .Astfel,vlamina A-5000U.￨,1,5 mg(pe,te,unt,lac¨
lles la bdtrAn, tate,soteu‖ de morcovi,pう truniel,ardei),vlamina D-400U.l,(ulei din unele specil
chiar PAnd la de pe,te,lactate,9う lbenu,de Ou),Vitamina E-2‐ 3 mg/pe zi(germeni de cereale,
ou,ficat,lapte,ulei de floarea― soarelui Oi paine intermediarう ),vitamina K-0,5 mg/zi

noleculS mare Oegume verzi),vlamina B-1,5 mg/zi,v‖ amina B2 2… 2,5 mg/zi,vlamina B6 2 mg/
Un organism zi,vitamina C-50… 150 mg/zi,vitamina PP-15… 26 mg/zi Vitaminele din complexul
 -ol
B segう sesc atat↑ n alimentele de origine vegetalう ,Cat,itn unele de origine animalう
.

egumele -gr
Vitamina C se obune p‖ n cOnsumul de fructe,ilegume verzi.Fructele,‖
ruri minerale, -ut
verzi,carnea,ouう le,ilaptele sunt irnportante surse de vitamine,isう
deci suntindiSpensab‖ e↑ na‖ mentalia z‖ niCう・
-le
cele patru grupe de alimente de bazこ
-fr
Studiile,tiin!lfiCe asupra a‖ mentaliei de la lumう
tatea seCOlulUi trecut i¨ au deter¨ -zi
Care trebuie Sう Se -bi
minat pe cercetatOril americani sう COnsidere patru grupe de bazう
regう seascこ ↑ n alimentalia ratiOnalう :
-c(
(
1. grupa l:lapte,l produse lactate:
sul r

2 grupa all― ai Carne,i prOduse din carne;

ales
3. grupa a l‖ ‐
al paine,i prOduse Cerealiere;
cres
E 4. grupa a lV‐ ai Vegetale(legume,i fructe)(fig・
19,20).
mai
HOtaratOare deci pentru o alimentatie corecta este coexistenta tuturor factorilor
a fiecう rui aliment↑ n parte,cat !drilt
nutritiVi.Nu este atat de impOrtanta Valoarea nutritivう
seSC zinti
mal ales valoarea nutrilionalう a dietei in tOtalitate.PrinCipille nutritive nu se gね
n Care propo嗅 ia lor Va… fier,
ca atare in naturう ,Ci Sub forma unor COmbinatii COmplexe,↑
un a‖ ment Care sう Cu‐ con:
riazう ↑
n limite foarte largi.Acestea sunt alimentele.Nu existう
sun'
prindう toti factorii nutritivi↑ n propo“ ii echilibrate,nOrmale pentru organism.De ace¨
p‖ n asoCierea mai multor alimente.Din punct aste
ea,alimenta,a zilnicう trebule alcう tulう
toarele grupe: zAtt
de vedere nutritiv,alimentele se↑ mpartin urmう
ech
― carnea,i derivatele de carne;
pen
― laptele,i derivatele de lapte;
can
0nl
deri
sale
chili
i
pul
den
patr
gan
nisr
lest
I

tbn
@n
dEr
pec
inb
I

日9,19.Fructe diferle.
En
 ― ouう le;
)「 igine animalう
一 gttsimile:
ele,11egumele
― cerealele,i deriVatele lor:
3う ruri minerale,
― legumele,ileguminoasele uscatel
― fructele;
_zaharulげ prOdusele zaharoase;
ecut i― au deter―

re trebule sう se ― bう uturile nealcooliCe:

― condimentele.
Combina,a↑ ntre aceste grupe↑ ntr‐ o anumlう propolle eSte stnct necesarう ,exce―
sul sau absenia unOra dintre ele pentru o penoadぅ mailungう lind dう unう toare,mai
ales lentru organismul↑ n cre,tere,dar,i pentru organismul adu性 .Astfel,consumul
din ce↑ n ce
crescut de produse animale favorizeazう aparitia aterosclerozeila o varstう
maitanarぅ .un cOnsum scう Zut de cereale,legume,i fruCte,a,a cum Se↑ ntamplう ↑ n
tuturor factorilor
le,i branzetunle repre‐
ent in Parte, cAt 籠‖ le industnalizate,ducela apa‖ Ja Cancerului de colon.Laptё
rac in
,,e nu se gdsesc 芝intぅ cea maibunう sursう de calciu,de proteine,ide vLamine,darlaptele lind sう

cropo(ia lor va- leL un regim lactat prelungit,poate provoca anemil.Carnea,pe,tele,i preparatele lor
-ent care sd cu- ∞ nln prOteine la fel de va10roase ca,i Cele din lapte.Spr deOSebire de acestea,ele
sunt bo9ate in fiet acI10nand antianemic,dar‖ psindu¨ le calCiul,administrarea lor,nu
Eanism. De ace-
rlente. Din punct este suficientう .Legumele,i fructele sunt singurele grupe de alimente care furnizea‐
za vitamine,isう ruri minerale↑ n cantitate suficientう .Tbtu,1,Singure nu ofera un regim
echilibrat.De aceea,in ra,a echilibrata,unand seama de toate aspectele men10nate,
pentru omul sanatOs,alimentele trebule sう le administrate↑ n urmう tOarele propoⅢ li:
carnea,i derivatele sale 4-80/O din aportultotal caloric al z‖
ei,laptele,i derivatele 1 0%
aproximalv 1 2‐ 17%,painea,i
le 3¨ 4%,gttSimile
Cn funα ie de Varstぅ 。
itoleraniう ),Ouう
導

denvatele de cereale↑ ntre 24¨ 45%,legumele,i fruCtele 1 7‐ 18%,zahう

rul,i denvaゃ le
一
・

sale 7… 8%.O alimentaJe unilateralう sau cu predominania unOr alimente duce la deze¨
chilibre nut‖ Jonale,cond"ia apanlei a numerOase boli,unele cu nsc VIal.
in anmentalia ratiOnalう o deosebitう atentie se aCOrdう diViZib‖
itう
tii meselor↑ n tim¨
pul zilei,dar,i canltう Ji de hranぅ repartizatう la lecare masう .↑ n cond“
ille vieJi mO¨

derne este recOmandatう frac10narea meseloL astfel↑ ncat paniJile sぅ leね Cute↑ ,
patru mese pe zi.Nerespectarea regimului alimentar aα lOneazぅ negaJv asupra or‐
ganismului,provoaca tulburari ale organelor digestive,i ale starii generale a orga¨
nismului.S― a constatat ca inteⅣ alele mari dintre mese deregleazう
metabo‖ smulco―
:esterolului,i cOntribule la dezvoltarea aterosclerozei.
de bazb ale alimentaJei COrecte prevう d mese maldese,i hranう
frac…
P‖ ncipille

,Onatう ↑ n canltう J mai mici.inteⅣ alele↑ ntre mese nu vor depう ,i4… 5 ore.in aceste
COndlii Se creeazう efonunifOrm al organelordigeslve cu aqiune OpJma afermenJ10r
digestivi asupra hranei,i prelucrarea ei rnaximう de cうtre sucurile digestive(se res‐
nt卜 un anuml
pectう astfel relexul de eliminare a sucului gastnc,bogat↑ n fermenJ,↑
interval de lmp).
Organele digestive au nevole de odihnう ↑n timpul noplil・ Activitatea continuう a sis‐

temului secretor reduce fotta de digestie a sucurilor,i deregleazう sinteza acestora.

 一
一 ．訓ｉ
Pentru restab‖ irea functiOnarii nOrmale,91andele digestive au nevoie de un repaus

ｎ
ｍ悧ｈ
︲ｉ
de 8-10 ore↑ n24 ore.Servirea tarzie a cinei lipse,te organele digestive de acest
cu cel
repaus,ceea ce duce la supra↑ ncarcarea siistOvirea lor Cina trebuie sepritう

︲ノｃ
ｉ
ｎｂ
putin 2-3 ore↑ nainte de culcare.
Fra∝ lonarea raJё i alimentare in lmpul zilei se face diferen,at lnand cont de ca―

ｒｄ
racterul act市 1う oide muncう .卜 a un regim a‖ mentarformat din patru mese pe zi se

ｅ
、メ輛
recomandう a repartiza valoarea energeticう ↑
n felul urmう tori dinnineata-250/0,la
pぬ nz-35%,la guStare-15°/0,ila cinう -25%.
Persoanele care nu suntin activitate(caSnice,penslonari sau↑ n vacanla)se pOt

品 は訥血四赫剛い
alimenta mal des(de 5-6o‖ pe zl),i↑ n Canitう J mai mici.
a fi con¨
Produsele bogate in proteine(carne,pe,te,leguminoase)Se recomandう
sumate dimineala,in timpul z‖ ei,iar pentru cei care lucreazう
in schimbul de noapte,
E panぅ ↑ ncep lucrul,din cauzう ca proteinele excitう procesele metabolice,i SiStemul
neⅣ os.De asemenea,nu se recOmanda seara cOnsumul unor produse cunoscute
ca excitante ale sistemului nervos(cafea,Cacao,ciocOlatう ,ceai concentrat,alimen…
te condimentate).Folosirea lor este indicatう dirnineala,i↑ n timpul zilei Cina trebu―
le sう fie u,oarう 一de preferat produsele lactate,fructele,legumele,care nu sO‖ Citう
prea mult organele digestive.Este dう unatoare mancarea abundentう ,dar,i nesatis¨
SOttnul
facerea senzatiei de foame↑ nainte de culcare.Aceste conditil deregleazう
creand premisele insomniel.
Persoanele cu inapetentう vorinclude↑ n ratia zilnicう gustう ri(eXCitanil puternici ai
secretiei gaStrice care mう resC pofta de mancare sunt bulionul de carne,dё pe,te,

一  一  一
supa de ciuperci).Nu se recomandう consumul a‖ mentelor grase la inceputul mesei
deoarece grasimile inhibtt secretia gastrica.

︺ 一 
一ヽ一一

Fig. 20. Legume diferite.

 6.NlvOia de a manca‐ ,ia bel 1 111

e un repaus Temperatura hranel este,i ea importantう ;pentru felul↑ ntai― cel putin 55… 65° C,
ve de acest felul doi-50‐ 60° C, desert rece 10… 14° C. Hrana trebuie mestecatう farう grabう 。 i

ervitd cu cel minu,OS・ Masa trebuie seⅣ itう ↑ n cond“ ii plう Cute,籠 ra petturbう H cum arl zgomotul
sau conlictele de o‖ ce fel.Sunt interzise cllul↑ n lmpul mesei,discu,ile grave care
i cont de ca- inhibう secreJile mucOasei digeslve,ireduc pofta de mancare.
ese pe zi se A‖ mentaJa sanOgena respectう p‖ nciplile de fun∝ iOnare a aparatelor,i siSteme―

.a - 25%,la lor organismului,i Jne COnt de necesarul caloHc,ide COn,nutul biologic↑ n funcJe
de varstぅ ,sex,activitate,i rata rnetabolica a fiecaruiindivid↑ n parte.
:an!d) se Pot Alirnentatia dietetica se bazeazう pe principlile patogenetice,i COntribuie la corec¨
ncipiul cru!う ‖i Organului afec¨
Ia funqii10r dereglate ale sistemelor organismului.P‖
rndd a fi con- tat intr¨ o anumlう etapう de evoluJeAnVOluJe/tratament,se respectう ,darse combinう

:l de noaPte, cu alimentatia de↑ ncarcare,i descう rcare.Dieta contribule la antrenarea,ireadap‐

e 9i sistemul tarea nu numal a tractului gastrointestinal,dar,i a proceselor metabonce,inclusiv la
;e cunoscute nivel celular.Crularea↑ ndelungata a unOr Organe provoacう de multe ori avansarea
rtrat, alimen- procesului patologic prin dezadaptarea multor rnecanisme compensatoril.Trecerea
i. Cina trebu- ↑
ntr‐ o anumitう etapう de la regimul de crutare la diete de contrast,i apoi pe un timp
r-e nu solicitd scurtla un regim a‖ mentar obi,nuit,dar echilibrat cu energia pierdutう Oitinand cOnt
de varstぅ ,sex,profesie,i al!i parametri,asigur5 o dinamicう pozitivう a bolil.
ar gi nesatis-
eazd somnul
Dieta vegetarianこ
rti puternici ai Vegetarianismul reprezintう un comportament a‖ mentar bazat pe vegetale.
ne, de pe9te, Tipuri de regim vegetarian sunti
;eputul mesei ― ovolactovegetarian;
― lactovegetarian;
― vegetarian pur
in functie de tipul de regim,a‖ mentele trebuie alese cu grり う ,astfel↑ ncat↑ n ele sぅ
se regう seasca toate pJncipille a‖ mentare↑ n canltう I Sulciente.
De,i este mai sanう tOasぅ ,mancarea bazatb pe vegetale prezinta riscul unui slab
aport proteic,i lipidic,mal ales↑ n ceea ce p‖ ve,te aminoacizli,i aciZii gra,i esenJali・
in concluzie,a‖ mentatia reprezintう una dintre necesitう tile de bazう ale organis¨
ξ

mului,↑ nsう ea trebuie respectatう ↑

n mod particular pentru cう fiecare individ are pro―
e mecanisme de adaptare,i propri‖ e cerin!e pentru funcilonarea organismuluila
pri‖

standarde optime.
︰

FACTO撃 ‖CARE:NFLUENttEAZÅ SATiSFACEREA NEVO‖

DE A MANCA S:A BEA
l Facro″ bゎ ′
og′ c′
1,varsta
Nevo‖ e nutritive ale organismului sunt↑ n concordan!う Cu varsta persoanei,atat
ca aport caloric,dar,i al raportului↑ ntre principa‖ i factori nutritivi.
yarFabib a″ menrare mル ncre de ttrs籠
Strgarυ ′(0-l an)Se caracterizeazう printr― o cre,tere rapidう care necesitう un cres¨
cut nivel energetic.Greutatea medie de la na,tere(CCa.3000‐ 3500g)se dubleazう

一
 bolic. I
la 4… 5 1uni,i Se tripleazう la varsta de un an.ln prima lumatate de an,Sugarul are gi de s,
kgcorp,iar↑ n cea de‐ a dOua lumatate 108 kCal/k9‐
nevole de aprOXimatiV l1 7 kCalノ Net
este capabila Sa absoarba numal
corp.ln aceasta periOada】 mucoasa digestivう iar bdtt
de lipide.Anunlite enzime,pre―
hidrocarbonati,prOteine simple,1 0 Cantitate micう esenIii
cum amilaza nu sunt prezente la na,tere.Apa din OrganlSmul Sugarului reprezintう CTESCU
circa 850/0,fapt pentru care aceSta are nevOie de un aport CreSCut de fluide. lU, tJlE
Tipun de alimentaJe a sugarului: 'oidei,
a.Alimenta,a naturalう Ui
cea mai potrivitう alimentatie pentru sugar este Cea cu lapte matern.De aceea noda
este recomandatう ,daca nu are ake reSt‖ Oil(afediuni ale mamei etC) 'estric
b AlimentaJa artricialぅ tre pediatrii se
: Aine,
E Acesttip de a‖ mentalie trebuie recomandat,i Supravegheat de cう Ad
n functie de Starea Sugarului,i de tOleranta aceStuia ^.octr
foloSesC diferite tipuri de lapte↑
pentru anumite prOduse. :xl ste
c.AlimentaJa miXt嵐 Cu alt
mentatia la san se completeaZう 'i,clu
Dacう mama nu are destullapte,atunci a‖
evite biberOnul pentru Ca sugarul
tip de lapte Este bine ca hrbnirea suplimentara sう
nu renunle la suptulla San. UC
sう ptamani,1
lntroducerea a‖ mentelor solide nu Se recOmanda inainte de 10-12sう -5ait
Cu stadiul de dezVOltare a tubului di―
va respecta anumite prinCipli Care se coreleazう
gestiv Oi Cu tOleranta aCestuia pentru anurnite alimente.
li Ca10riCe creSCute.Chiar da― S:
Coρ 〃υ′m′ c(1… 3 ani)are,de aSemenea,neCesitう
cう a incetinit Cre,terea,COpilul are nevOle in special de prOteine,calCiu,i Vitamine.
Laptele ramane prinCipalul aliment(Cam 2 ce,ti Zilnic),dar laptele integral se intro‐
duce numaidupう varsta de 2 ani,din cauZa aciduluilinoleiC.COnsumul exagerat de
fierul eSte
lapte↑ n detrimentul altOr alimente COnduCe la aparitia anemiei pentru Cう --a a

２
．
 
procurat rnai aleS din carne,i Cereale.

＾
in medie cam 2 kg,1↑ ntre 5,i8cm anual.La

ヾ︶
Pre,COfa出 ′(3-6 ani)ca,19う

・
nう ltimea

一
一
deCat cea de la un an,iar↑

一
 
sfar,itul acestei perioade,9reutatea eSte dublう

一一
 
de o datう oilumう tate.COpilul de 6 ani va aVea aproximativ 19 kg,1105 cm.Nevoile

．．
 
zilnice de prOteine creSC(Cam 40 g),dar,i cele de Vitamine,in Special vitaminele A

、
、 
si C.

SCOra″ ′ (6-12 ani)prezintう

0 1nceinire a ratei de Cre,tere,in mod gradual cu 一一
一
 ・
一
一
一 
scう derea neVO‖ Or energetiCe ale organismului.!n aceastb perioada se recOmandう
一十
一
 

o cantt de lapte ziinic,cereale integrale,fruCte,ilegume pentru aport VitanliniC lin

．一
´
一
 

special A,iC),1… 2 1ingun de unt sau margannぅ

.
一
十

sICi nut‖ 10nale ca↑ nceputul adO‐

一
 

Pυ be″area(12‐ 14 ani)are acelea,i Caracte‖

十
一
 

lescentel.
一
一一

ハdOrescenfLI′ prezintう numerOase modificarila nivel hOrrnonal care atragelefecte

meta¨
muhiple in func,onarea aparatelor,i SiSteme10r organismulul,dar,Ha n市
t, sugarul are bolic.Alimentara trebule sう respecte anumle reguli ce un de cron。 logia varstel,dar
108 kcal/kg- sl de sex.
;oarbd numai Nevo‖ e calorice sunt crescutei fetele necesitう aproximativ 2 000… 2 500 kca1/zi,
enzime, Pre- iar bう ieJi 2500… 3 000 kcal/zi.Necesarul proteic aiunge la 50… 60g/zi Calclul devine
rlui reprezintd eSen!ial pentru cre,terea rapidう a oaselor adolescentului.Fetele au nevole de aport
luide. crescut de fier din cauza apariliei rnenstruatiel.Datoritう accentuarii functiei tiroidie―

ne,cre,te necesarul de iod,iar cre,terea ratei rnetabolice,ca urrnare a activitう lii ti¨

「oidei,cre,te neCesarul de vitamine din complexul B.

O atenJe spo‖ tう trebuie acordatう fetelor a cう Ю r greutate intrう n conlict cu
↑
;rn. De aceea
I
moda conducand la cOmportamente de risc precum aportul caloric insuficient sau
restrictionarea de la anumite a‖ mente de bazう (de exemplu,cereale integrale din
:re pediatri; se paine,prOduse lactate etc.)

ranla acestuia ハσυ′

オυ′are nevoi nutritionale relativ stab‖ e ca valoare caloricう Oi faCtOri nutritivi.
Cre,terea↑ nceteazこ ,iar hrana trebuie adaptata ce10rlalte variabile care marcheazb
existenta unui adult.Nutritia se↑ ncadreazう ↑ n paternurile deia descrise.
ヾarsFnictrr reprezintう categoria↑ ncadratう peste limita de 65 ani. Procesele de
rieteazd cu alt
itru ca sugarul involutie linliteazう nevoile proteice,dar,i Cele calorice.De asemenea,este redus
necesarul de vitamine din grupul B.
Datorita proceselor degenarative a‖ mentatia trebuie sう COntinう Suplimente alト
2 sdptdmAni 9i
mentare.O importantう deOSeblう trebule acordatう suplimentului de calciu la femei,
rre a tubului di-
care sunt prediSpuse la osteoporozう lncetinirea peristaltismului tractului digestiV
poate provoca constipatie.
:ute. Chiar da-
Statusul nutriliOnal al varstnicului este influentat de numero,i factOri,↑ n special de
cru qi vitamine. n
conditia organismulul.Daca celelalte grupe de varstう prezintう oarecare stab‖ itate↑
rtegral se intro- existう
.lul caracteristicile esen!iale,Varstnicii se individua‖ zeazう tot rnai rnult,astfel cう
exagerat de
posibilitatea ca douう persoane cu aceea,i varstぅ crOnologiё うsう se afle intr‐ un de¨
u cd fierul este
Calai biO10gic de 10 chiar 20 ani

I cm anual. La
2.Starea sanatぅ lli
rn iar indllimea Starea de sう nう tate a organismului este subordonatこ unei a‖ mentatii corecte,dar,
05 cm. Nevoile la randul el,conditioneazう regimul alimentar.lata cぅ existう o interconditiOnare↑ ntre
;ial vitaminele A oele douう noliuni.
FOame,′ aperil
rrod gradual cu Nollun‖ e de foame,i apetit(poftう de mancare)nu Sunt sinonime.Prin apetit se
i se recomandd lntelege dOrinta,i plう Cerea de a ingera alimente↑ n raport cu experienia anteriOa¨
ort vitaminic (in ぬ a individului.Foamea este o necesitate imperioasう 01 irnediatう de anmente care
se manifestう ↑ntr‐ un cadru simptomalc ce include o gamう Vanata de senzaJi ne‐

r inceputul ado- plう cutei l‖ tabillate,astenie,cefalee,amete11,SenzaJe de tensiune,9olin stomac

sau chiar crampe epigastrice.Cu toate cう pentru pacien!i,i Chiar↑ n vechiul con‐
are atrag efecte oept mecanic,stomacul se gう se,te↑ n Centrulfenomenelor care genereazう dOrinta
sr la nivel meta- de alimentaJe,↑ n reallate mecanismele de re91are ale ingesjei de alimente sunt
 a hOmeOStazieiinterne,i
mai complexe,1↑ nCa neelucidate,inCluzand reglarea finう
abill・
facton de ordin pSihiC de10C neglり

stari fizio:Ogice partiCu:are

entitう ti: mama ,1
Sarcina ↑
nseamna necesar nutriliOnal adecVat pentru douう
『
配 t曽 簡 ∬ 吊 脳 」 fh品 穆tyI珊 ∬ ξ懇鮒 J:胤 澗 規 事 :
留
asupra aportului ca10ric

∞ 由  一
↑
n greutate de circa 10… 15 kg.Gravida trebule atentionatぅ
poate conduCe la CetoacidOZa Ce
pentru contrOlul masei corporale.C)Cre,tere rapidう
poate fi un pericol pentru fat

 一
,↑ n concOrdantう
cu nece―
Alirnentatia Va fi adecvatう fieCarui trimestru de sarcinこ

 一
se va rnentine O balantう reZOna―
L tului.ln primul trimestru de sarcinう
sarul cre,teril fう
bilう ↑ntre principille alimentare cu cre,terea Calitalil acestOra.
68°/O din tO‐
Cantitatea de proteine se rnう re,te Cu 30 g sau se va aprecia cam 65‐
talul hranei.Aportul de calciu cre,te Cu 50%ZiiniC.CalCiul este important mai ales
in trimestrul al treilea de sarcinう .Fierul trebuie sう Creasca dela 30 1a 60 mg pe Zi.

猫晰爵鱗 i榊
[堪 I鮒 親]驀 馳Ittl

一
・︶
este necesara cu O cre,tere de 30% De asemenea,Vitaminele din grupul BI Ca,i

〓
vitamina D trebuie asigurate↑ n exCes.
n conditi1 0pti―
Apa este importantう .Pentru desfa,urarea proceselor metaboliCe↑
Z‖ nic.
me sunt necesari aproximativ 2 1 de apう
o―

α ‖
Se vor evita alcoolul,eXCesul de cafea si ceai sau alte Substante aCtiVe in fiz†
lOnう
logia organismulul,inclusiv medicamentelざ care se VOr administra cu rest‖
riguroase.
semntticaJve↑ n apor¨
Lacrara repreZintう O Stare lziologlca ce necesla cre,te‖
.

tul de hranう .in lactalie Sunt necesare cam 500 kCa1/zi peSte neCesarul din sarcinう
n vedere cう laptele
Cresterile se referう la proteine,sう「uri minerale,vitamine.Avand↑

腐‖
;T需 鮒濯隠饗Ъ 翼 :i 「
:∬ 朧
r覚 i配 [峰翼1:認∫ it風
echilibru nutritiOnal.
Organismul este sIう blln ur‐
COη 1/arescen″ preSupune‖ scun muliple pentru Cう
un regim alimentar
ma luptei Cu bOala,iar sistemul imunitar trebule ranforsat printr¨
adecvat condヽ iei respect市 e.

3.Talia

『 慧
Masa cOrpora′ う reprezintう un indicatOr↑ n Stabilirea aspectului caloric al alimen¨
￨[]り

:lよ :Fi31ま ::::1:『 l ￨』ll昇

llilJ醐:ii∬ill酔 「Otu,i Se recunoa,te cう O Cre,tere de Circa

i革
g anual,dupう varsta de 30 de ani este un indiCator de sanatate.
200‐ 300
 Existう mai rnulte mり 10ace pentru a estima greutatea ldealう ,fie cu aiutorul tabe―
:elor,fie cu al formulelor.Cele mai cunoscute sunt determinarea indicelui de masa
∞ rporalう (lMC)oifOrmula lui Lorenz.

td!i: mama 9i
rr7dicere de masJ corporatt frM0
r sarcind este 1MC(indicele de masう corporalう )este raportul dintre
andd un cAgtig greutate,ipう imii(kg/m2).Este
tratul↑ nう 、 considerat nor¨

一・
:ortului caloric mallMC― ul cuprins↑ ntre 1 8,5 si25 kg/m2.supragreutatea

一一一
．
．
corespunde unui lA/1C intre 25,129,5.Valorile peste 30

．
一
;etoacidozd ce

一
一
，
definesc obezitatea↑ n diferite grade,dupう cum urmeazう :

〓請拠Ｗ珊製一・・・
Jan{d cu nece- 一↑ ntre 30 J 34,9=obeZitate graduli;

一
一
alanld tezona- ―↑ ntre 35,i39,9-obezitate gradul‖ ;

― peste 40-obezitate grad l‖ .

65-68% din to-

:rtant mai ales FormJ′ a′ ″′Lorenz:Gi=T-100-(T-150)ノ N,undei
a 60 mg Pe zi. Gi=greutatea ldealう
T〓 ↑nう ￨,mea(↑ ncm)
;tivitdlii tiroidei.
:ltdrii dinlilor 9i N=2 pentru femei,i4pentru bう rbaJ
O persoanこ este considerata supraponderalう dacう
ral. Vitamina C
grupul B, ca 9i greutatea realう depう 。 e'te cu mai mult de 100/O greutatea
「
idealう 01 obeZう daca depぅ 。 e,te Cu 20°/O greutatea ldealう .

￨■
^n condilii oPti- in realitate,masa corporalう idealう este datう ,i de tipul ‐ _… ■■―‐r.Ⅲ
…

oonstituliOnal.Astfel,la acela,i aspect exterior,o persoanう Fig 21.Mbsurarea greutう Ji

; active in fizio- cu un schelet puternic,i masiv va avea pe cantar O greuta¨

:u restricliondri te mairnare decat una cu un schelet rnai gracil.La mase corporale egale,persoana
cu scheletul sublire poate fi obezう n timp ce persoana cu scheletul puternic poate
,↑

ioative in aPor- i normoponderalう sau chiar cu deficit adipos De aceea,↑ n aprecierea masei cor‐
rrul din sarcind. porale ideale se iau↑ n consideratie indicatoril antropometrici.Antropometria este un
i ale cOrpului.Rezuhatele acestor mう
¨
:lere cd laPtele sistem de mう surare diferenJat pe dife‖ te pう 嗅
se subinlelege suratO‖ Oferう date valoroase↑ n ceea ce p‖ ve,te Starea de nut‖ Je a Organismulul.

ar si mamei un
4.AcJvitatea
:ste sldbit in ur- in ecualia men!ineril↑ n limite normale a greutう lii cOrporale existう doi pon asupra

regim alimentar carora trebuie sう se↑ ndrepte atentia:a‖ mentalia,i niVelul efortului fizic intre ace,ti
poli trebuie mentinut,pe cat pOsibil,un echilibru
Se,tie bine cう a‖ mentalia incorectう este sursa maiorう a prOblemelorlegate de
greutate.Dar reducerea numarului de calorii nu este solulia cea mai bunう pentru a
pierde↑ n greutate.Dacう se reduce numう rul de caloril,se slう be,te chiar,ifう ra efOrt
aroric al alimen-
izlc,↑ nsう aspectul corpului va fi ca al unui om slう bit de o boala pentru ca se plerde
'alitdlii corpora-
nu atat din teSutul adipos,cat din leSuturi ce trebuie pう strate,precum cel muscular.
u sd rdmAnd o
De aceea,activitう !￨le fiZiCe regulate reprezinta solutia idealう pentru meniinerea unei
;r:stere de circa
.'.dle. mase corporale ideale.
 t

8:だ 1き朧 職 よ
∞型 li精 席踏∬署
:]li淵 ‖ 器 iぴ ￨『 ￨な
rete
LdU
el
la activlate,mal ales la n市
traJile descnse pentru cう alimenta,a se raporteazう I

energetic. Qrar

針
■area em可 ∞ 釘 画面
肌 Facro″ ps胸 o′ Ogた ′
eЮ
"κ
Jう
里罪乳『 洲ピぽⅧ 退
鼻 ζ :冦 zati

獄賠堀器漏計誦 亀
lW温 mul
clin
ma
【

鰐 Ⅷ IT温 11鰹欄 誉i墨勇藤 [憮 七ょ

洲 ∬」 i翼

diglilill][1掃 l η l

i:ir:i
lilillillilllillili:翠 年 lr
[i:lfrl:亀
rintele alimentare suntinduse,pe de o partl CIS

M∬ ぷ[鰍点雖 』 悧驀 [慰 激 1瑞 穏
、
〃∴Faclo″ SOCForogicF
l. Statutui SOCiOⅡ economic

畿f∬樵患薗
網襦鷺蠍l逼驀需
“電 F肥:選 舅 鳳冨pl:即 :濡 潔∬:腫 器酬
[哩 せ :覧

肥 濡ぶ稲 』 Ю ‐ ll‖

:躍 薔 :T孵 a gdemJ」 mmbrprinlや "ね d釧

::」 ]『 :Ы

lor alimentan esenJali

20Ы 面 面 に ね 酬 ‖ et teた ‖叫

∞ in fi:鷲 ittr酬 品 質amentul alimenta tte晰

翼
Obiceiul a‖ mentar Se formeazう

需ぶ
Ⅷ騨Ⅷ晶 i構選
響尋 ][譜
ciurile sunt expuse obeZitう !li Cele Carc
I』
roscleroza cu cOnSecinlele binecunOSCute.

3. Cultura,i religia V.
a‖ menta,a,atat canitatV,Cat,i Calla‖
Facto‖ i SOC10‐ Culurallinluenteazこ
 Folosirea a‖ mentelor bazate pe grう simi, prepararea alimentelor,i tipurile de
ielincAt sd rnil「 o,il,ia‐
reiete culinare curn ar fi pr:対 e‖ le,COnsumul cう rnil↑ n exces,rnal ales a cう
in concen-
tぅ cateva cOnditii Care afecteazう starea de sう nう tate a organismului.
es la nivel
Posturile prelungite,interzicerea consumului de alimente ce coniin prOteine sau
grasimi alimentare pot genera condilli de dezechilibre nutri110nale.

petitul, dar 4. Clima

fie ba‐
in regiunile cu climう rece sau↑ n anotimpurile reci,alimentatia trebuie sう
scddere a
l配 1裾 『
∫♀:1晰 盟聟 ∬
rrile, diare- 旧 どす
enomenele 配 i』 Iボ ::曽 岬記冒 割 鮮ll認 躙
ciima caldう se recomandう alimentele u,or digerabile,vegetale cu continut energetic
mal n∩ lc.

siv paternul
i digestiv 9i 5.Lipsa de informari asupra factorului a:imentar
Lipsa de cuno,tinte COnduce la o a‖ mentatie neraiionalこ Care,pe de o parte de¨

vine factor de risc↑ n aparilia bOlilor,iar pe de altう parte poate agrava bolile existen…
leza scdzu'
ra c6 prefe- te.Un exemplu↑ l reprezinta cOnsumul exagerat de sucuri(chiar naturale)sau de ape
minerale care vor afecta funaia renalう .Prepararea termicこ a alimentelor conduce la
nportament
distrugerea vitarninelor.Consumul exagerat de clorurう de sodiu(sare de bucatarie)
unor neuro-
va ridica valoarea tensiunil arteriale.
astfelincAt
Pentru informarea corectう a populaJei asupra comportamentului alimentar ca
n sine.
parte fundamentalう a stilului de viatう sunt necesare programe de sanう tate↑ n care
asistentii rnedica‖ au rol esenlial・

: mai ieftini MANIFESTARI DE INDEPENDENTA:

Cavitatea bucalal
ele animale;
i insuficienli,
―dentiJe bunう :

一 proteza dentarう ↑
n stare bunう ;

― mucoasa bucala rOz,iumedう

ndvirilor Prin
;

_‖ mba roz;
rte bogate in
lipsa factori-
― ging‖ roz,i aderente dlntilOr.
Masticatia:
一u,oarう 。i efiCace;
― cu gura↑ nchisa.
Reflex de deg:utitie一 prezent.
ntar este un
Digestie― bunう
nentalie.
Deprinderi alimentare― programul meSelor(3 mese,i2gustう ri,10 ore repaus
; preferd dul-
nocturn,
Cezvolta ate-
Apetit― poftう de mancare prezentう .

Foame― senzalie deZagreabilう ,tradusう prin dorinta de a manca.

Salietate_senza,e de plenludine dupa consumarea a‖ mentelor.
i calitativ
Hidratare=consum de lichide↑ n fun∝ ie de nevole.
一

一 ′
/7ε

Gust,i Valoare acordata rnancaril: allI

― alegerea alimentelor; 一 Cc
― servirea mesei singur Sau↑ n grup:
_traditil,ObiCeiuri culinare,eduCalia・

DEPENDENTA'N SATiSFACEREA NEVO‖ DE A MANCA llA BEA:

tOarele probleme de
cand aceasta nevole nu eSte satiSfacutぅ , Survin urmう ― Sよ ￨

dependentう :

a. a‖ mentalie,i hidratare inadecvate prin defiCit;

b. alimentatie,i hidratare inadecVate prin surplus;
c. difiCuitate de a Se alimenta,l hidrata; 一 D'
E d. dificultate de a respecta dietal
e. refuz de a Se a‖ menta,i hidrata;

SURSE DE DIFICULTATE:
― SurSe de ordin″ z′ C:
一 alterarea mucoaSelor cう i10r digeStiVe,i a periStaltismului intestinal; 一D
_ alterarea parenchimului hepatic sau a cう 10r b‖ iare;

―obstruα ii,tumOn;
_側 asolidtt Orga雨 smtt n酬 向
「
_ dezech‖ ibrei durere,d9Zechilibru m :穆 l:智 :‖11』
ζ
絆」
lllII!器
― Surse de orガ n ps′ わ0′ Ogicf
― 疇

― tulburttri de gandire;
_ anxietate i
― く
_stres:
_situa,i de ё
rizぅ .

― Surse de ordin soC′ 0′ OgiCr

_foame;
一 insalubritate;
_malnut‖ Je.
_rns″ ″ aヽ 1,a mediului↑ nconiurう tOr.
cた
"fa Cunoa,rere de sine,a celo‖

Problemele de sanatate:
hetteヴ hidrda“ had=思
■測 ettbЮ h創 ‐
鰤 W:,。 cantiは

簡
Deficitul este un aportinsuficient de el

111組 T:肌 l『 二
罫朧霜 猟
棚誂肥鰍i酬 背ldttm¨ m舗
tuturor aparatelor,i siStemelor organismului(denut‖ Je,i deshidratare).

Man′ たSめ ″de deρ enden■ f

一 ハr7orex′ e=lipsa poftei de mancare.
_Dた fagわ =greutateり ↑
nghヽ ire.
 ―′
naperen鰤 =lipsa poftei de mancare pe care bolnavul o prezintう fatう de anumle
alimente.
″わυCare:
一Condifiile caviだ 認
一absenia dinJ10L Caril dentare,gingivite;
―ulceraJi ale buzelor,i a mucoasei bucale;
― lirnba↑ ncarcata,depunere sabura10,glositう
A BEA: ;

_driculぅ J↑ n masicaJe.
Obleme de
_srarea regυ menrerOr:
― tegumente,i mucOase uscate;
_ plerderea elasticitう !li,persistenla p‖ ului cutanat;
一 acnee,dermatitう .

― Doesrie:
―dificultate↑ n digestia,i abSOrblia a‖ mentelor:
― grealう ,vう rSう tu‖ :

―regurghaJI;
―aerofagie(eructaJi):
― pirozis.
t;
― Deprinde″ arimer7rare:
― gre,eli↑ n prepararea alimentelor;
一 gre,eliin alegerea a‖ mentelor;
amente; ― orar neregulat al rneselor;
}gic. _pierderea obi,nuinte10r p‖ n schimbarea cond、 lilor de mediu.
― Hidraね re i
― consun∩ redus de lichide,i saruri minerale;
_ plerdere↑ n greutate.
― Semne de dezec力 ilibrυ i

一 slう biciune:
― tegumente,i mucOase uscate;
― urine concentrate(intens colorate).
― Gυ sr,F1/aroare acordatt mancぅ rii:
― dezordonati
_ mぅ nancぅ ↑ n piCiOare sau↑ n pat;
― obiceiu‖ gre,le(COnsumぅ numal un fel de mancare,numairece etc.).

2.A:imentatie,i hidratare inadecvate prin surplus

i calitate insu- Surplusul este un aport a‖ mentar exagerat cantitativ,i calitativ.
Persoanele care consumb elemente nutritive↑ n exces,p6ste necesitう !ile enё rge‐

lulfuncliondrii tice ale organismului,se↑ ngra,う ,i devin obeze.

Surplusul de greutate are repercusiuni asupra funcliOnう ril organelor,i siSteme…

:o「 organismului.
Man′わsめ ri de deρ enden■ :

―′ ndice ρonderarsau lndice de Masa cOrporalb(l.M・ C.)modifiCat

 一 greutate corporalう cu 15… 20%mai rnare decat greutatea ldealう ;

一↑ ngra,are.
control
-3υ rimわ =senzaJe exageratう de foame;manancう farぅ

三 TI:電 雷琶
m、記間凝習li慧 風 ]Tll:II翼 需] [晰
l]‖ 7.
gastric.

hidrata
3.Dificuitatea sau inCapacitatea de a se alimentaノ
Man′ たsめ ″de dependen■ f
―dificultate de deglutitie,digestie,rnasticatie,
― nu poate foloSi ustensilele pentru a se alimenta.
E DEI
Surse Cre d′ ″cυ ′
raref
penoaЮ ,由 雨
Je membrdOrsupenoarQ
sade{
三】:臀 :嵐 rξ llI七 :需 1:lt『 :‖ :『 [』
駆 ce;
produ;
Or

一 deficit Vizual, Gei

一deformarea a威 lculaJi10r mainil,paralizie, . calei
_proteze dentare prost aiustate. . calei
r Calel
4.Dificultatea sau inCapacitatea de respecta un regim alimentar . calei
Man′たsめ ″de deρ endenrf o prin
一 bea lichide interziSe,rnう nancう alimente interzise,Omisiuni ale meselor sau mese
Me
neech‖ ibrate.
cialdir
Surse de d″ cυ ′
raref
Pre
an測
サ
謝]乳¨■品よ 都
1鵡 謁ξ
す 悧‖
ξ
「 二
翼1肥見ぶ習l∫麒 銚 zabile
fansp
mentarう
procure,isう
:

substa
―nu s― a adaptatla rolul dealimente
'i prepare bolnav,icOnform
COnvalescent.
dietei,intoleranta a‖
rolumr
Fut
5.Refuz de a se alimentaノ hidrata
Maniわ sめ ″de deρ enden■ f
bbr d
― nu vrea sう bea nici un lichid,nu vrea sう manance nici o hranう . *le c

brrnin
Surse de criFicυ ′
raref
n me¨ prtea
一 anxietate,Stres,atitudine defaVOrabilう ,anturai,durere,miros insuportabil↑
rnordir
diul ambient,Stare depresivう ,slう biCiune,pierderea stimei de sine,separare pr!n
*QitＬ駄中
Ｅ
deces sau divo4,tulburari de gandire.
．
断
ld;

i de salietate.
a conlinutului 7. I{evoia de a elimina

DEF:NITIE:elimlnarea este o necesitate vitalう a organismului de a se debara¨

D「 superloare, sa de substantele dう unatOare siinutile rezultate in urma proceselor rnetabo‖ smului.
Organi,mul recurge la moda11う J dife‖ te,ila cう i diferite pentru a,,scう pa“ de
produ,ii nefO10Sitori sau in surplus.
Cこ ‖e de eliminare sunt:
o calea renalう :prin urinう ;

・ calea digestivう :prin materii fecale;

tr e calea respiratoriel prin aerul expirati

・ calea genitalう :rnenstruatie,secretil e‖ nlinate prin tractul genital;

:lor sau mese ●pHn tegumente,i mucoase:transpiraJe,SeCrew diVerSe.
Metabolismul celular produce C02'l anumle substante inale,provenle↑ n spe‐
cial din catabo‖ smul proteic,care trebule e‖ minate.
;. dezgust ali- PIぅ manil e‖ mina C02'i alte Substante VOlatile,iar substanlele nevolatile inu‖ li―

ru poate sd-gi zab‖ e sau↑ n exces sunt e‖ minate↑ mpreunう cu o anumitう cantitate de apう 。i prin
.dtd, transpiraJe,dar↑ n cea mai mare parte p‖ n‖ nichi si mate‖ i fecale.P‖ ne‖ minarea
substanle10r nevolaJle,日 nichiul reprezintう p‖ ncipalul organ care menlne COnstante
volumul,concentratia electro‖ ticう Oi reactia Chimicう a lichidelor organismului.

Functille de e‖ minare pot fi uneori neglJate↑ n↑ngrり irea nursing din cauza aspec‐
telor de tip social,i cultural care↑ mpiedicう pacientii sう VOrbeascう despre eventu¨
alele disfunc!ii Suferite.Pudoarea,preludeCalile,‖ psa educa!iei pOt fi cauze ce de¨
terminう aparilia unOr bon grave care,↑ n condilille unor comportamente adecvate,ar
rorlabil in me- putea fi evitate.Asistenta medicalう ,cunoscand tOate aceste aspecte,are un rol pri―
separare prin mordial↑ n prevenirea↑mbolnう virilor,i↑ n evitarea aparitiei cOmplicali‖ Or↑ n cazulunor
afeCJuni deia instalate

ELIMiNAREA UR:NARA
sisrem″ ′rerar este fOrmat din rinichi,iCう ‖
e urinarei calice,bazinete,uretere,
vezicう urinarう ,i uretrう (fig.22).
R′ nicわ 〃sunt↑ n mod normal organe pereche de forma unor boabe de fasole
cu rol esential↑ n excrelia prOduselor finale ale activitう lii metabOHce,i a apelin
 \Ja

1棚躙 吻 囃亜
亀
mici g

∬瑞性
!‖ 鱗鷲 ll‖ li鶏
ment ai nefronului, la acest nivel prOdu(
n tubul urinifer,Fiecare
mari,
lard.
Ur
r

cu formarea foarte d‖ uattt a urinei primare,de unde trece↑

nud p
nefron se desChlde prin tubul diStal↑ ntr‐ un tub COlector format din confluenia tu¨
bilor uriniferi.
1-2 cr
gi astl
in vez
Ve
Vena cavd si pds
匡 in fun
Ur
din cc
Rinichi stang port c
Rinichi drept
bru d
ie de
fiziolc
Ureter
Ureter Pr
'iziolc
:himi
Vezica urinard ori c,
lonc(

員 Ｌ
陣
Uretra

月
Fig.22.Anatomia aparatulul unnar.
3T

i蠍
´
Rinichil indeplineSC funCJi muttiple preCumi 3 0r

三辮 よ
」][」 」]:l:i駆 器∬ ヒ ==Ce

一fun∝ie de menunere a echilibrului aCid 豊 鸞 L∬ え叩献m neⅣ JJ S_‐ (

7,35¨ 7,45);
一fun∝ ie de menJnere a echilibrulul osmouc;
nlinarea unOr medi―
一 funclie antitOXicう prin inactiVarea unOr substante tOXiCe,ie‖
camente.
Fun∝ ia p‖ ncipalう a nnichiului este cea de eliminare.
prin cう ′
′
e urfnare re‐
Urina formatう la nlvelul rinichiului este COleCtata,i dirlatう
urinarう Oi uretrう pentru a
pre2entate de ca‖ Cele renale,pelvisul renal,ureter,vezicう
fi elinlinatう .
 felu‖
Ca′ bere renale cOnsutuie po雌 iunea inwalう a cai10r unnare,i Sunt de douう
:

)a structura-
renal (Polul mici si mari.Pelvisul renal sau bazinetul este rezultat din cOnfluarea calicelor renale
aproximativ triunghiu―
d primul ele- mari,'se continuう cu ureterul,i este un organ cavitar cu forrnう

rei sangvine larう .

rifer. Fiecare urererυ r este un tub muscularlung de 25‐ 30 cm,i diametrul de 3 mm ce conti…
onfluenla tu- nuう pelviSul renal pana la vezica urinarう ↑
n care se deschide oblic pe o lungirne de

l‐ 2cm(deSChiderea este COmp‖ matう ↑n Jmpul contra∝ iei veZiCil,oHlciul se inchide

si astfel urina nu reflueazう ↑n ureter).Prin contraclii periStaltice urina este condusう
in vezica urinara.
Vez′ ca υrrnatt este un rezeⅣ or cu perete muSCular↑ n care urina este acumulata
Aorta pinfOrmぅ sau ovoid益 ,Va‖ abilう
,ipう Strat愚 ↑n inteⅣ alul dintre miα luni,aVand O formう
de 250-300 mi.
in funclie de gradul sう u de umplere、 Are capaCitatea medie fizlologicね
urerra este un canal musculo‐ membranos cu rol excretor al veziCii care porne,te
↑
n ra¨
din colul vezical pana la exterior avand deschidere prin rneatul urinar,i diferう
Rinichi stang port cu sexul.Uretra masculinう este un conductlung de 15‐ 20 cm cu tralect,i Cali¨
din canale¨
bru diferit,iseⅣ e'te atat↑ n elinlinarea urinel,cat,i a spermei provenitう
8mm,cu rOI
le de eiaculare.uretra femininう are lungimea de 3,5 cm Oi calibru de 7‐
lziologic exclusiv pentru e‖ minarea‐ urinei din vezica urinarう
.

――――一 Ureter
Principalulrol al aparatului excretOr este de a pastra↑ n limite normale constantele
lziologice ale mediuluiintern adicう homeostazia.Proprietう !ile fizice ca,i COmpOZilia
chimicう a sangelui,lichidululintersIIal,mediuluiintracelulartrebuie menlnute la va¨
n organism S‐ ar aiunge la
:ori constante.in caz cOntrar,prin acumularea toxinelor↑
concentratil ale acestora incompatibile cu viata.

Formarea υrrner

La formarea u‖ nei participう mecanisme complexe des■ ,urate la nivel glomerular

01rarea,i difuzia glomerularう ),i niVeltubular(reabSOrbJa,i SecreJa tubula饉
).

F〃 frarea g′ omerυ ′
a″ ↑n procesul de ultrafiltrare a sangelui cu ttutorul
'COnstう
membranei glomerulului,i a fOlelor fiZice de la acest nivel.Membrana de filtra―
re prezinta O serie de pori Ce perrnit trecerea tuturor COmpOnentelor plasmei cu
excep!ia prOteinelor cu greutate molecularう mare,i a elementelor figurate: pre‐
siunea efectivう de filtrare are un debit de 125 ml de plasmぅ /min(presiunea efec―
nut in intervalul
tivう de filtrare reprezintう suma preSiunil hidrOStatice din cap‖ arele glomerulare,i
a preslun‖ coloid¨ osmotice din capilare,idin Capsula Bowman).Plasma astfel uト
trafiltrata poartう numele de trrinう ρrimara(120‐ 140 ml/min),i COnline toate com…
area unor medi-
ponentele plasmei sangvine cu exceplia prOteinelor.
n alta
ara constitule procesul actiV de trecere dintr‐ o parte↑
D′ ftfz′ trnea g′ omerυ ′
.Din cantitatea
cdile urinare re- a moleculelor prin membrana semipermeab‖ うglomerulocapsularう
;i uretrd Pentru a n24h(aprOXimativ 1 70… 1801),la adultul normal se eli―
de urinう primarう rezultatこ ↑
aclvIう Ji tubllor renali.
minう ,sub formう de u面 nう deinlivう ,Cam 1 500 ml,dato‖
tう

一
一
 Reabsorb″ a rυ わυ′
atteste unul din cele douう procese care au loc COnCOmi― dir
tent la nivelul nefronului,i COnstう ↑n readucerea↑ n circulaJe a apei,i maiontう !ii tez

datoritう particularitう li10r bioChinnice,i rnorfologice sin

substante10r din urine primarう
ale tubi10r rena‖ .Reabsorb!ia tubularう are loC printr¨ un mecanism pasiv care nu ^i^
st5

necesitう energie,i Se prOduce datoritう diferenlelor de preSiune oSmotiC嵐 ,i elec‐ -ho

ntr― un mecanism acJv,Cu mc
trochimicう (de exemplu,apa,uree,par,al NaCI),,ip‖ D,
consum energetic datoritう reacti‖ Or chimice(de exemplu,transportul vitaminelor,
I

↑n prOpolie de 99%,Sarurile,1,↑ n Jld tr

91uCOZel,i anlinoaciz‖ or)Apa este reabsorbitう ^) c
particular clorura de sodiu,↑ n propottie Variab‖ う(98-99%).Substanlele toxice nu
sunt reabsorble decat↑ n prOpo嗅 ie mun mal mica.
M
SecrelFa rυ わ arづ constう ↑
υ′ n mecanisme pasive,i aCJVe de trecere a unor sub¨
lt'1
Stante din sange↑ n lumenultubular,permitandu¨ se aStfel ca o serie de substante -- ^ a
fie elinlinate din organisrn cand ating O anumita cOncentralie.SeCrelia
strう ine sう
Et
-^^+
pas市 うnu necesitう consum energeJc avand intervenJi pentru Secretia de K+, a,
NH3(amOniacul,cu rol foarte important↑ n echilibrul acidO‐ baZiC),baze,acizi slabi. - ^.
n prinCipal la nivelul tubului
Secretia actiVう necesitう consum energetic,i are loc↑ R
contort proximal(secreJa de H+),i COntort diStal(seCreJa de K+).
unele sub‐ =
Dupう cantitatea de apう pe Care o are la dispozitie,rinichiul eliminう z: "ra
nう cu denshate van‐
Stante inlr‐ O CanJtate mai mare sau mai micう ,rezunand o u‖ -^
abilb. Urina forrnatう perrnanent se depoziteazう ↑ n vezica urinarう ,de unde,atunci
--
cand se acumuleazう o anumittt cantitate(250… 300 ml),Se declan,eazう ↑ n mod reflex
=Ze
--
mictiunea cu deschiderea sfincterului veziCal,igo‖ rea vezicil. e)
:3'e r

REGLAREA FUNCTIEI RENALE

Reglarea fun∝ iei renale este realizatう p‖ n mecaniSme nervoaSe,i umorale.
Reg′ area neryoasう este realizatう prin sistemul neⅣ os sirnpatic,i siStemul ner¨ :l^-t:
vos parasirnpatic. Sirnpaticul cu origine lombarう are actiune vasoconstrictoare,
iar parasirnpaticul inteⅣ ine↑ n esentう ↑
n COntrolul diurezei. 2
='a
Regrarea υmora′ うdeune rolulfundamental p‖ n acJunea dife‖ Jlor hOrmOni se―
cretaJ de glandele endoc‖ ne,dar,i de secreJa renalぅ (‖ nichiul se comporta ca

O glandう cu secretie internう ):

一 ADH‐ ul(hOrmOnul anJdiuretic retrohipofizar)deterrninう cre,terea reabsorbJei

-.a'a
apel;
-a
― tiroxina,i trilodotironina(hOrmOni tiroidieni)Stimuleazう diureza;
― renina(enZirnぅ secretatう de o ZOnう a rinichiului situata↑ n aproplerea glomeruli‐ =- a'
α g10bulinう plas¨ -: -i
10r,i denumltう aparat iuXtaglomerular)i aceasta transforrnう o 2¨
maticう ,elaboratう de ficat,↑ n ar7g′ orens′ ηう′
,Care la randul el eSte convertittt de
o altう n ang′ orensina′ ′
enzimう ↑ .Este cea mai puternica dintre substantele Vaso‐ -=
constrictoare cunoscute↑ n prezent.Angiotensina are,i proprietatea de a stimula
secretia de aldOSteron.Se formeazう astfel un complex ce poartう
denunllrea de - :,.
― factoH care slmuleazう ↑n mod
sた わm renわ う― angわ rensゎ ぅ ardosrerOn.P‖ ncipal‖
Ioncoml― direct secretia de reninう sunt:sCう derea presiunii medil in artera renalう Oi altera¨

la10ritう til rea balanlel Na+la nivelul tubilor renali.SecreJa de reninぅ Oi fOrmarea angioten…
rfologice sinei sunt influentate,l de celelalte mecanisme de reglare a preSiunii sangvinel
care nu sistemul simpatoadrenergic,i secreJa de aldosteron;
_ hormonii sexua‖ steroizi produc retentie de apう Oi de Sare fう rう a interveni↑ n
責si elec―
activ,Cu modlficarea volumului filtratului glomerular.
Prezenta hipertensiunil artenale↑ n nefropaJi a atras de mu‖ う
Vreme aten,a aSu_
ョmine10r,
n reglarea fiziolo91‐
n pra rolului rinichlor↑ n etiopatogeneza hipertensiunil arteriale,i↑
lrlle,1,↑

toxice nu cう a presiunii sangvine.

『′
ル cJ″ nea
Jnor sub―
Mi∝ iunea este actu1 lzio10gic ce constう ↑n emisia naturalう au‖ nei p‖ n evacua―
;ubstante or elastic ce poate
rea din vezica urinarう .Vezica urinarう se comportう ca un rezeⅣ
Secretia
mentine o cantitate de urinう mai mare decat capacitatea eifizlologicう ,prin distensie.
ia de K+, se poate go11,
Una dintre virtuJle remarcab‖ e pe care le doVede,te este aceea cう
cizi slabi
側b contrd ttmね L Chiar山 nuestettn訓
ul tubului
Reglarea miqiunil are douう“compOnent Ⅳd晰 ねぬ伸 雨剣 J耐 Ⅳd叩 ト
se face↑ n
naril),i alta voluntara(la nivelul scoa“ ei cerebrale).Reglarea involuntarう
lnele sub― Atunci cand vezica se
zona sacrata a mう duvei spinaril unde se afla centrul mictiunil・
)ltate vari… rand senzaJa
umple,suntt‖ mise impulSu‖ senzo‖ ale cう tre centrul din mう duvう ,apう
de,atunci
de micJune.Dacう oCtOrul social permle,sincterul de la nivelul uretrei se relaxea‐
nod reflex iunii se poate consuma.Dacう nu sunt cond、 ii OpJme,atunci Sincte―
zう ,iar actul mi∝
p‖ n cent‖ i subCOttiCal‖ a scOaⅢ a
rul extern rう mane contractati suntt‖ mise impulSu‖
care dep‖ nde,↑ n―
cerebralう care inhiba relexul micJunil.Omul este singura ninIう
tr… un inteⅣ al de 12… 24 1uni,de la↑
nceputul vietii Controlul voluntar al evacuう ril urinel.
torale. Deprinderea de a urina voluntar se fixeazう in acestinteⅣ al,i este rolul unui prOCes
temul ner- complex de 90ntrol neurovegetaJv care implicう ↑n mod act市 ,i sCOatta cerebraほ un…
strictoare, de sunt10Calizate adevう rate zone de contrOl al mioiunil・
La om,comanda de evaCu‐
are a vezlcil este datう de creier care are posibilitatea de a selecta calitatea impulsu¨
:rmoni se- ‖lor pe care le p百 me,te↑ n functie de starea de plenludine a vezicil.
mportd ca in mod normal,creierul exercIう un efectinhiblor asupra centrului ponln al miCJ―
unil, neactivandu¨ l decat atunci cand stimulli sunt suficient de puternici pentru a
absorbliei inヽ la,la dO‖ nta indiVidului,miolunea.ln acestfel,mi∝ lunea poate l amanatう volun‐
tar o perioadう de timp panぅ cand apare senzatia de imperiOZitate stringenta de a uri¨
astfel de sluaJiindMdul cautう un bc unde sう poata evacua veJca,sau,dacう
na.↑ n
.Aceste fe¨
rglomeruli- amanこ peste o anumitう limitう ,se produce plerderea involuntarう de urinう
>ulini plas- nomene depind de calitatea impulsurilor aferente ce vin de la nivelul vezic‖
.

:nvertitd de in mod anormal receptorii care genereaztt aceste impulsuri pottransmite mesa―
n!ele vaso- ie gre,ite aStfel↑ ncat sぅ
informeze crelerul cう vezica este p‖ nう ,de,i↑ n ea s‐ a acu‐

e a stimula mulat o cantitate redusう de urinう .Rezultatul este frecventa creSCuta a micliunilor,
.Vezica devine astfel hト
numirea de irnperiozitatea de a urina sau plerderile involuntare de urinう
azi in mod peractivう .
一

高扁鷹葛扇募再亜塾型亜:」」S,● 10r POStlⅢ ,S

“ Ok
Leziunile medulare Situate supralacent centrului mictiunil altereaza COntrolul VO‐ Ur
旧ntar,dar cu pastrarea miα iu雨 brinvduntittdeunnaemも
う de cう tre nnthiげ de cu ef(
Numう rul de mi∝ iuni depinde de canltal de ap
r variaztt de la O la l ln timpul
capacitatea fiZlo10giCう a veZiCii subieCtului.Acest numう cons(
nOptli,idela 41a 5↑ n timpul z‖ el. Tc
P:

FACTORi CARE INFLUENTEAZA ELIMiNAREA URINARA nare

n volumul
de facton mulipli care intervin atat↑ lung‖
Eliminarea unnaぬ este inluentatう
sulul
de u‖ nう ,Cat,i↑ n aCtul mi∝ lunii
prlnc
varsta
う,drept pentru care urina elimi¨ C
La Sugari,lla COplii mici resorblia apel eSte difiC‖
E .E,prezintう miCtiuni dese,e‖
minand o cantitate mare de R
natう nu este COncentratう
.Un COp‖ Care are cam 10°/o din masa unui adult ‖chid
urina↑ n rapOrt cu masa cOrporalう
pう str
Cu 33%mai multう urinう deCat acesta,De exemplu,un COpil de 6 1uni Cu gre¨
excretう

‖
te mi
circa 40o¨ 500 ml UHnう .COntrolul vOluntar al
utatea cup‖ nSう intre 5,1 8 kg eliminう

鞘f肝器嶽 覆 1爵1選1藁建
cresl
cu m

J』 C
ハ

胤 ∬冊
篇 :‖:il:∬ T鳳
inslp

ぅ
￨

lor p
Pe de O pane,mobillatea aleratう oi in‐
r艦
iune・
La varstnic apar dricu性 J la nl∝ con(
° ‖ 撃 ‖
l器 器 『 l鳳 鮒 i鶯身ぷ誦淵群
F
%l鳳
舅』 iF∬
hipc
C

alterarea prOCese10r cOgnitive in afec!iunile mentale degeneratiVe, precum boala

ri ale controlului voluntar al miCtiunil・ nlve
Alzheimer sau demenlele Senile produC alterう

豊
[‖榊∬響熙硝礎
畿齢￨∬輛
mull

l volし
ノ

帽 籍』 は
柵謂出
Wil肥 酬騨な
la r`

:茸 』 FttTaettn
T曹 ￨

01p
FactOril psihO10giCi
dar pot influ‐ Opr
StreSul emoliOna1 0i anXietatea nu altereaza caracteristiCile urinei】

l柵1製
cati

El:欄 鸞勲
蔀1離墨讐薦 麟 tう c
Factorii SOCiO‐ Culturali adr
10nal.PUdOarea
CiviliZa,aimpune anumlecondlilpentru COnsumareaactului mi∝ cul
respeCtう normele invう !ate in mediul Cultural.De aceea,unele cate9orii de perSOa¨ tru・

ne,rnai aleS din cultura OCCidentalう ,au nevoie de spaliu priVat,i de cOnditiligienice
pentru o eliminare eficientう .
 17:NeVOin dさ
■,lilihl■ 1127

￨う controlul vo― Obiceiuriie persona:e

Unele obiceiuri alimentare precum consumul de cafea,cealuri sau alte a‖ mente
tre rinichi,ide cu efect diurelc determinう cre,terea frecvenlei mi∝ iunilor.De asemenea,consumul

Ola l↑ n timpul
de ape minerale bogate↑ nsう ruri minerale pot cauza dezvoltarea calcu‖ lor urinari cu
consecintele respective
Tonusu:muscu:ar
Pう strarea tonusului muscular este o conditie neCesarう in mentinerea funcliei uri_
ヘ
nare normale.lmobilitatea,sedentarismul,traumatismele,inclusiv cateterizう rile pre―
atat↑ n vOlumul
lungite,atrofiile musculare de la menopauzう ,reprezinta cOnditil de SIう bire a tonu¨
sului muscular al sfincterului uretral extern. Persoanele varstnice sunt afectate↑ n
principal de slう birea tonusului muscular.
lare urina elimi―
Cantitatea de lichide ingerate
∩titate mare de
Rinichil menJn echilibrulintre ingesua,i excreJa liChidelon O cre,tere a aportului
nasa unui adult lichidian produce o cre,tere a e‖ minarii urinare cu d‖ ulia COnsecutivこ a urinei pentru
ie 6 1uni cu gre¨ pう strarea electrolili10n in cazul consumului redus de lichide,cantitatea de urinう es¨
・olul voluntar al te mai micう ,apa se resoarbe la nivelrenal,crescand cOncentralia urinarう .Cafeaua
este ca,tigat↑ n Cre,te frecvenla miCtiun‖ Or De asemenea,alimentele cu coniinut rnare de apう ,pre―
cunn fructele,rnう resc diureza.
lnd concentratう Conditille patO:ogice
3 adultう e‖ minう Anumle sta百 patO10gice modricぅ atat diureza,cat,inumう rul mi∝ iuni10L Diabetul

insipid,diabetul zaharat,bolile neurologice precum boala Parkinson,leziun‖ e nervト

a alteratう lor pe面 fe‖ ci,stう 百1e febdle,dar,l afeqlunile tractului u‖ nar,sunt numai cateva dintre
01 in―

111or ce formea― condit‖ le mediCale care altereazう funclia urinarう .

↑
∩ultlmul rand, Procedurile chirurgicale
precum boala Stresul chirurgical determinう cre,terea de ADH(hormOnul an‖ diureJc produs de
hip9talamus,i depOZitat in hipofiza posterioarう )care favorizeazう resorbtia apei la
ntar al micuunil
nivel renal cu reducerea consecutivう a activitう !ii de eliminare. Rう spunsul organis―
コu mal este atat
muluila stres conduce la ridicarea nivelului de aldosteron care,la randul sau,reduce
⊃ln cauza redu¨
volumul urinar Cre,te pe mう surう Oi vOlumulintravascular.
clent retinand o
Analgezicele folosite↑ n anestezie incetinesc rata filtrう rii glomerulare producand
i‖ e urinare prin
!a randul10r scう derea cantitう lii de urinう formata de rinichi.
Plaga operat9rie abdOminalう conducela prう bu,irea tonusului muscular.Edemele
,i prOCesele inflamatorii de la acest nivelreprezinta cauze Obstructive ce favorizeazう
el,dar pot influ― enti‖ e Chirurgicale este indi¨
oprirea fluxului urinar(glob Vezical).De aceea,la inteⅣ
lhi or abdomina‖ catう cateterizarea urinarう
cterul uretral ex― Medicamentele
Diureucele↑ mllediCa resOrbJa apel,darfavonzeazぅ eliminarea electrolり lo1 0da¨
tう cu apa.Atropina ca,i alte anticolinergice,unele antihipertensive,i betablocantele
tlonal.Pudoarea adrenergice favorizeazう reten!ia urinarう .Existう unele medicamente care schimbう
)gorli de persoa― culoarea urineil dupう indometacin,urina are culoare verde,dupa amitriptilinう ,albas¨
)condit‖ igienice tru¨ verzuie etc.
 Re
ALTERAREA ELIMINARILOR URINARE adenc
TJ′bcrrう ri are diυ rezeF dezvi
de timp
Diureza repreZinta vOlumul de urinう 降
secretatう de riniChi intr‐ o perioadう sa 9i

:す :i龍 署撚曝 麗胤 蒜籠:f淵 高憎∬∬謂 翼翼覇

][‖
謂 pe ca
cauze
n
n Care diureza este mai mare de 2 000 ml↑
P。 ″″ra este definitう Ca o situalie↑ Re
24 de ore bet st
ingestia unei
υ″e
Poliuria poate fi ρO′ ′ fiz′ o′ OgiCう , a,a cum Se↑ ntamplう dupう a colr
':鯉
肥 錦股 晶 ∬ 1:T組 fT鐸 れ
柵:1乳誦ξ ::瀑滉
i:[ vdluie
]庁
altele

inlぅ mね za de ddeⅣ esCen,a unorbd hた 中

dSIbl魔
E 廿
腿富』麗∬↑離 OaSe sau ir
bil de

器
l鮮
Tr

驀 鱚 朧 霧 讐 麒 帯 Este
inso!i
υria de Crurara se↑ ntalne,te↑ n nefr(
Po′ ′ cAnd

嘲lM壺 基
nalう cronicう (glomerulonefrita cronicう ,piel M

翻鷺
ga c€
de ur
la op
↑ntalnitぅ fie la oameni Care uneoriingereal
croni
te ale parenchimului renal.Panう la 400 n
ncor
tatea 10r maximう funclonab sう aSigure eliminarea t6turOr de,eun10r metaboliCe,i
i

ぼ Iギ i董 識r馴 霜
chiar
ζ
rttix蹴凛ittty∬ き logicr
:野
酬 κbぶe wbttC酬 鴫
Ю
D
∞ de壺
ふ‖Ю “
si un
rir刷 il潔 ‖鳳Ⅷτ
鮒』 i譜 e nde cu dttu‖ e,u‖ na esb de CeЮ
n24 de ore apare anυ rra traduSう
prin lipsa de
senz
de je
mal multe ori decoloratう 。Sub 100 ml↑
uretr
formare a urinei↑ n riniChi.
insol
Anuria se define,te ca o imposibilitate a rinichiului de a fOrrna urina.
ρ
Cauzele pot fi rerenare cn hemOragii Cu scう derea tensiunil arteriale SiStOliCe la N
nald
6)70 mmHら Cdapも ,OQ deSh計 面 'httF∬ へ11:網 ‖∬ ボ :「 ∬ :ξ
insol
cum arfi HgI Pb,As,acid OXalic,tetraclo
ρOSfrenare(toate Ob‐ sau
microbiene,tOXiCe,hemOlitice,traumatice sau septiCOtOXiCe),i
1

stacolele pe Calea urinarう ).

Ir
TurbJガ ″are micr"n″ u rini
^ t-^
Tulburう rile mictiun‖ sunt proprili aparatului urinar inferior(VeziCa,i uretra),la ca¨ d ild

re se adau9う Sufe‖ nle ale aparatului gental masCulin Cn speCial patO10gie proStaj¨ ori s
‖ale sistemului neⅣ OS).
ca),i tulburう ‖le neuro10gice(afeCtう sfin c

:穆 面mpttЫ i瞑 』
貫常庶:翼 」 :』 肌∬1駆T』 ζ
pЮ
』
卵聞歯
3 exl
lter
sauわ
comρ reめ COmρ ′
e誇 ,dupa cum eva(
 Rerenl′ a cOmρ reめ de unnう este provocatう de cele mai mule on,la bぅ rbat,de un
.Ea se
adenom al prostatei,ila femeie,de o tulburare neurologicう sau sfincterianう
dezvう luie brutali nevoia de a urina este imperioasう ,vezica este tensionatう ,dureroa¨
)adう de timp
Sう Oi palpabilう (910b Vezical).Aceasta retenJe impune un sondai VeziCal evacuator
ll.Tulburう rile utarea
pe cale uretralう sau prin aplicarea unui cateter vezical suprapubian,apoi cう
este Valori.
cauzei prin diferite examene.
3 2000 ml↑ n
Rerenす ね わcomρ ′ eめ de u面 nう are uneo‖ o o19ine neuro10gicう (legatこ de un dia¨
ngustare
bet sau consecutivう unei rahianesteZii),de cele mai multe ori obstructivう (↑

ngestia unei
a colului vezlcal,un calcul sau un cancer al prostatei,un fibrom uterin)Ea se deZ¨
ぅemoul,sub n lmp unele de
vう lule↑ n mod treptat p‖ n tulburう n de mi∝ iunei miqiuni aprOpiate↑
et,hipertiroi―
altele,iet Siab al urinei,Senzatie de golire vezicalう incompletう ,uneori incOntinen!う

)￨l infe∝ ioaSe

sau infectie urinarう .VeZiCb este de cele mai multe orirelaxatう ,domul eifiind palpa¨

‖
う tahicardie bil deasupra pubisului.
Tratamentul este cel al cauzei retentiei de urinう ,care duce la disparitia aceSteia.
Jm slln urma
nu se confunde retentia aCuta cOmpletb de urinう care este
Este foarte important sう
↑nsotitう de un tab10u c‖ nic dramatic cu anuria(‖
psa de formare a urinei↑ n rinichi),
lsuficientう re_
lalう ,tubercu― cand desigur,vezica este"uscatう “ .

ntrea¨
mpensat,dla― ″′ crル nea mcOmprett este repreZentatう de imposibillatea de a elimina↑
n lmpul unei mictiuni a,a¨ ziS iZiologice.Cu Jmpul canitatea
ga canitate de unnぅ ↑
de ore,i este de unnう care malramane↑ n vezicう (reZiduul vezical)cre,te fOatte mun,aiungand ie
la op‖ rea unnぅ ‖i↑ n mod brusc(retenJe acuta cOmpletぅ
de unnぅ )sau lent(retenJe
n boli avansa―
sau falsう
esc la Capaci¨ cronicう completう de urinう ,cu diStensie vezicalう ,i urinare"prin preaplin“
metaboliCe,￨ incontinentう urinara,cand↑ n vezica se pot acumula↑ ntre 700-2000 ml de urina sau
n Ofe∝ iuni neurO―
ョ
una patologi― chiar mai mul)Apare cel maifrecvent↑ n bOli ale prostatel,dar,i↑
Эnta cardiacう ,
logice.
lerslstenta).ln Dis″ ra este O difiCultate↑ n evacuarea vezic‖ urinare Este un simptom frecvent
Duternic urina, .Are doitimpi evOlutiVi:prelungirea tirnpului dintre
,l uneOri cu semnificalie deOsebitう
iunii Cu mOdinca百
a este de cele senzaJa de mi∝ iune,i mi∝ iunea prOp‖ u‐ zisう Oi prelungirea miα
nguStari a
lぅ prin lipsa de de iet urinar.De obicel este cOnsecutivう unui adenom de proStatこ ,unei↑
iile unnare apare
uretrei sau unei contraα liinSuiciente a mu,chiului vezical.ln infeα
la insotitうde durere
lale sistOliCe la 訪たJJ"〃 e dureroase sunt de asemenea frecvente Durerea poate i premiC10-
)u metale 9rele ndぅ cttintedeunnare),Cand ve2ca este"prea口 inが ,in叩 Jこ Oa↑
nceputd mi∝ iunii),
rnogloblnurice, de mictiune)
lnSOlitう de tenesme vezicale(senzalia cOntinuう ,perrnanentね ,dureroasう
.■ a′ θ(toate Ob― n tOt Jmpul mictiunil).
sau totalう (↑

rncOnf′ nen,υ ″ natt este deinlう Ca o eliminare accidentalう Onvoluntarb)de

urinう .Ea nu reprezintう o boalこ ↑ n sine,ci mai degrabう un sirnptom al unei maladil
;l uretra),la ca― poate fi totalう sau paⅢ ialこ (de cele rnai multe
a tractului urinar.Incontinenta urinarう
O109ie prostati― de o deicien!う a
o‖ sub forma uneiinconinente unnare de efo■ )Ea este cauzatう
oase COm…
sfincterului uretrei.Pe rnasurぅ ce Vezica se umple cu urina,Semnale neⅣ
plexe asigurう ↑ nchiderea sfincterului,i relaxarea pereti10r vezicil urinare.Aceasta
3re Ea poate fi nei↑ n afara actului micJunii・
interactiune↑ ntre nervi,imu'Chi,↑ mpiedica scurgerea u‖
a sau partialう
 。 CIIに 5,nilrl― VOl虹
Manuai de nurJng`さ ntru deli山 ￨￨￨￨ll‐ Ⅲ 5Cd」 LE25望

Se Viatう ,

in lmpul unnぅ Hl,impulsunle nervOaSe determina mu,chil din pereJi VeziCali sう coexl
n uretrう .Concomlent Cu cOntracJa pereJlor
contracte,eliminand unna din vezica p‖ Af
vezicali,tot prin contrOi neⅣ OS,Se prOduCe relaxarea sfinCterului urinar,perrnitand SC:
n caZUI ―
urinei Sa treacう prin uretrう ↑n mediul extern.!nCOntinenla urinarう apare fie↑

1鳳L冒廿 哩
熙 札‖
grε
und COntratt bru,b aveJ釧 u‖ naЮ lexel:ピ
譜」 l∬ ― fun

電
器 TT::ξ 篇記
雫笙 ― tra
]ξ l:』 :『
11:Iil]J題
lncontinenla poate sう apara dacう mui:laxeazぅ
濡皇tttlerulveZiCalSunt
:」 一 infl

― obl
brusc sau dacう uretra e b10Ca‐
i conducand la eventuale sCurgeri de uri― ― anl
afecteazう cu O freCVentう de douう 01 mai M

dttCa糧翼躙 ‖ 需酬胤謹
diure

叩m軌 ∞Ne∞ 雨
E
nd“ 酬 b開 わ genit

ea penm刺 酬 お側 面 れ∽ 呻
turile

"lmittrhi¨ 酬
de timば vezlc

…
鮒譜 e鮒 寵懲』
怠
i::i鮒 chiru

認乳砒鯛 躍 ∴ 7誦 inWIT:退 BI

∝げ
::i電
Oe∝ 威 me2椰
11麗 満 鷺∬
糊梢爵
lar c(
acutう durat→

lttu赫酬画 … “而¨
littl

開 糞:躙 ∬Ti朧 消 猫 afecl

lr

…
rirea in volum a proStatei se reZOIVこ
pe cale chirurgicalう .Dacう inCOntinenia nu este bil↑ n

締 ∬襦揺II鸞憾i∬椰 1輔懇艇
urinc
incor
E
zolvarea acestOr afealuni. lent,

nconfinen,υ rrnara de efo″ apare↑ n Cadrul diVerse10r act市 J Care impliCう

1う
′ S
n vezica urinara,cum arfi Strう nutul,tusea,rasul,ridiCarea obieC¨ de ir
Cre,terea presiunil↑
telor etc. de a
′ ″naめ ρrin ρreaprin este un lp de incOnjnentう Ce apare atunCi
nconfinentt υ zate
unui b10Cai(ObStructil),fie da―
cand 9olirea veziCil urinare e insufiCienta,fie datoritう E
toritう unor contrac!liineficiente ale muSCulaturii Vezicil urinare.ObStructia este core‐ cう .t
ngustarea lumenu!ui(dia_
latう ,deobicei,fie cu rnarirea de vOlum a prostatel,fie cu↑ ace〔
uretrale.
metrului)uretrei Cauzatう de unele stnctu‖ lzic
au‖ nei↑ n mediul exte‐
Incontinen,fOfarう e reprezentatう de scurgerea COnlnuう cula
rior,cauzatこ de pierderea funcliOnalitalli Sfincterului urinar. ril p(
de inconinenlう u‖ narこ ,ce e corelatう
fr70ο nfinen,ル ncl′ Ona′ d este o fOrma rarう eforl
cu limitarile fizice sau psihiCe ale pacientului,Care nu are capaCitatea de a aiunge E
la toaletう .
pul(
Facわ ″山 riSC ani).
lncontinenia urinarぅ eSte asoCiata cu un mare numar de factori de riSC.Ea poa¨ leaz
te fi rezultatul unOr diVerse afectiuni sau al unor mediCalli Variate Agregarea famト maJ
u‖ narう ↑
n familie)sau sllul de
liab(mai muhe persoane sufe‖ nd de inconinentう
 ￨￨‐ ￨‐ ‐ ￨￨￨■ ￨￨￨ ‐
￨ ‐ .‐ ￨ 1 7.N,volal191111Ⅲ II ‐
11,1

zicali sd se Vialう ,reprezintう 。i ele facto‖ de Hsc.Uneon se pOt regう si mai mutti factO‖ de Jsc
!ia perelilor coexistenti pentru incontinenla urinarう .

permildnd Afe∝ iuni Sau facto‖ din sjlul de vialう Care pot determina inconlnentう unnarぅ :

fie in cazul 一schlmbう rile corelate cu varsta,cum arfiscう derea capacitう !ii Vezicil urinare,ide¨
r cazul unei gradarea fizicう cauzatう de varsta↑ naintatう :

tdli mari de ― fumatul;

― traumatismele vezicil urinare sau ale uretrei:
rezical sunt 一infectil ale vezicil urinare sau ale organelor genitale;
tra e bloca- ― obezitatea;
rgeri de uri- 一 anoma‖ ile structurale ale tractului urinar.
loud ori mai Medicalia,i alimentele care pot agrava incontinenta urinarう sunt cele care cresc
rrbalii vArst- diureza, relaxeaza musculatura vezicil urinare sau determinう congestia organelor
;esul fiziolo- genitale.Acestea includ cafeaua,cealul oi bう uturile carbogazoase cafeinizate,bう u―
turile alcoolice,medicamentele care cresc diureza Sau care relaxeazう musculatura
incontinen{a vezicil urinare,cum ar fi anticolinergicele,i antidepresivele.Radioterapia sau cura
lncontinenla chirurgicalう pentru cancerul de prostatう pot conduce la apanJa incOnJnenlei unnare.
en{a urinard lzheimer,boala
Bo‖ le neurologice cum arfi boalaノ ヽ Parkinson,accidentul vascu¨
rzd prostata, lar cerebral,neuropatia diabeticう ,traumatismul mう duvei spinaril,i scleroza multiplう
incontinen!a afecteazう capacitatea controlului voluntar al mictiunil.
rzatd de m5- in caz de incontinenla urinarう este necesar ca pacientulsう nu se sirnta incOnforta¨
enla nu este bil↑ n discutarea acestei probleme cu medicul sau cu asistentul medical.lnconlnenla
:bicei disPa-
,i fiZiOlogic al↑ mbう tranir‖
urinarう nu e un proces inevitab‖ N4aioritatea pacientilor Cu
rnta datoratd pot i trata,,i vindeca,sau aiutaJ.
inconlnentう u百 narう
rrea dupi re-
Expectativa vig‖ entう este folositう ↑
n cazul uneiincontinente urinare cu un debut
lent,cand pacientul poate controla problema el↑ nsusi.
care implicd
Strategille comportamentale sunt↑ ncercate de primう intentie pё ntru toate tipurile
icarea obiec-
de inconJnen!う u‖ narぅ .Mう sunle
generale incluse aici sunt reducerea consumului
de apa sau de lichide ingerate,eliminarea din dietう a consumuluide bう uturi cafeini‐
apare atunci
zate,i carbogazoase,,i stabilirea unui program de mi∝ iune・
'uclii), fie da-
Exercil‖ le fiZiCe efectuate↑ n mod regulat contribuie la sう nう tatea fizicう Oi pSihト
tia este core-
cう .Unii pacienti Cu incontinentう urinarう nu mai practicう sportul pentru cう setem cう
menului (dia-
acesta ar determina agravarea inconlnenlei.Nu trebuie↑ nsう ulatfaptul cう exercwul
fizic este necesar pentru combaterea stresului,i pentru pう strarea unuitonus mus¨
mediul exte-
cular optim.Se pune accent pe executia exercitil10r pentru tonificarea musculatu―

ce e corelatd
面i pelviene(exerCiJile Kegel),Care pot reduce simptomele inconlnenlei u‖ nare de
efort,i a inCOntinenlei urinare datorate necesitう !iiimperioase de a urina.
r de a ajunge
Enurezisul este o emisie de urina,completう ,involuntarう ,iincon,tientう ,↑ n tim―

pul somnului,la un copil care a depう ,it varsta deprinderii mictiunii voluntare(dupう 2

risc. Ea Poa- ani).Ea poate fi cauzatう de o imaturitate neurologicう a vezicil pentru ca nu se dece_

regarea fami- leazう leziuni organice Unii speciali,ti O atribuie unei cauze hormonale sau psihoso¨

t sau stilul de matice.Enurezisulla cop‖ este de luat↑ n considerare dupう varsta de 5 ani.

一
 ■
Micr"″ 〃
e impe″ oase se caractenzeazう p‖ n faptul cこ ↑
n momentul cand apa¨
esi
re senzaJa de miα iune,bolnavul nu mal are controlul el,nu mal poate reJhe unna.
Este atat de puternic五ncat pacientul nu mal are timp sう alungう la toaletう .Numitう
↑ al(
fur
01,,ソ ez′
cう iritab〃 う“
,aCest tip de incontinentう apare la contraclia bruscこ ,i nepOtrivitう
ac(
a vezicil urinare.Aceasta se poate↑ ntampla,i atunci cand vezica conline O Cantitate
micう de urinう .Este important sう fie diferentiatう de incontinenta urinarぅ ,cand boina_
re

vul pierde unna conlnuu intre mi∝ iuni,are uneo‖ mi∝ luniinCOn,lente sau la efo威
(inCOntinentう deS↑ ntalnitぅ
la femeile cu rupturi de perineu dupa na,teri).

Modificこ 面le de面 tm ale micず unil

POra層 ″ria se caractedzeazう p‖ n miα iuni frecvente,cu canltate mica sau nOr_
E malう de urinう ,suⅣ enind ziua sau noaptea.Polakiuria eSte simptomul cel rnai frec¨
aibう Oi multiple
vent din toatう pat。 10gia urinarう .Cand este↑ ntalnit singur,poate sう
nsotit,i de alte semne Certificう de obicei o boalう uri―
cauze extraurinare;cand este↑
,CalCul al
narb.Ea traduce de ObiCel o i「 itatie a Vezicil(adenOm de prostatう ,cistitう

vezicil)sau O diminuare a capaCittttii sale. 3U

Existう mai multe tipuri de polakiurie: dl

_ρ Ora〃 υ
rre ρ
rrp redtrcerea caρ ac′ オ
う″1/eZた are(care↑ n mod izio10gic eSte de circa
250二 350 ml): st〔

_ρ ο′ sfagr7are yez′ Carぅ

_vezica nu se poate 9o‖ complet,i apare rezi‐
akiurre ρrrn
Ю
bnJa CЮ ntう de un窮
ねmaЮ
ca雨 ね
duJ veゴ cJ Sau
_ρ ο′ak′ υria ρrln ρoliurfe一 boinavulingere 。
ぅ de‖ chde Φ
ddpg→

Ｌ ﹁ い
(diurezう crescutう ):COnsecinta eSte
,i deCi Va produce o cantitate mare de urinう
urinarea frecventう ↑
nsotita,i de eliminarea unei cantitう ti mari de uri口 農(pOliurie);
akiurre prfn diSecraz′ e(greutatea de deschidere a colului vezical).

︶ ３ π
一 ρο′
Opusul polakunei este m′ cr″ nea raガ .Mai des↑ ntalnlう la femei,are drept Ca…
uze scう derea diurezei,anoma‖ i COngenitale sau Ca,tlgate(megaVezicう ,diVerticuli

、﹁
劉 回 htt deine岬 剣 e veZi釧
… POrattυ ria nocrυ mo(apan,a mi∝ iuni10‖‰ r_劇 め m叩 鯰a m mdfizio¨
3 panう
1ogic,omulnu u‖ neazこ )Adenomul de prostatう dう miCJuni nOcturne de la 2…

一 
la 10 miqiuni pe nOapte,lind de Cele mai mune on p‖ ncipalul simptom care aduce

一 
bolnavulla rnedic.

一´´
McrJra este inversarea raponului mi∝ 10na1 2‐ no9pte,ded cu prep● nderenla dト
urezei nocturne. ０一 〓κ  ＾
Ops′ υ″a este intarzierea↑ n eliminarea canltう Jl de liChide ingerate,care poate l
deterrninata,ide bo‖ extrarenale(boli endOcrine,cardiace,hepatice).
さ  ＾¨

te microorga¨
infecり :ecこ i10r u‖ nare sunt afecJuniinlamato‖ i produse de dife‖
nisme care aiung la nivelul aparatului u‖ nar,unde se品 uLiplicう ,l determinう njmp
↑
modificう ‖↑ n fun∝ 10narea normalう a nnichilor,lacこ ilor u‖ nare.
infeqlile u‖ nare se↑ ntalnesc la nivelul:
― aparatului urinar inferiori uretrう ,Vezica urinarう (cistitう );
te).
一aparatului u‖ nar supenori uretere,Hnlchl lnfecJile sunt numle nef‖
 uretra la femei
rtul cand apa- Femeile pot prezenta↑ n mOd frecvent infe∝ ii u‖ nare pentru cう
te reline urina. este foatte scu置 うfatう de Cea a barbaJlor.De asemenea,la femel o1lciul uretral se
prezenta bacteri1lor,ia
oaletd. Numitd afほ ↑
n vecinう tatea orificiului vaginal,i a celui anal,a,aCう
. Uneori
d gi nePotrivitd fungilor↑ n aceste ZOne face posib‖ うtrecerea miCroorganismelor↑ n uretrう
ma‐
tine o cantitate aceste treceri se pot realiza chlarfoarte u,or,mal ales ca unele bacterii posedう
rd, cAnd bolna- re mob‖ itate
Agen,i patogeni(de exemplu,bacteni,fungi)pot pう trunde↑ n tractul unnari
1te sau la efort
ri). ― ρe ca′ e ascender7オ う:din uretrう ↑
n veziCa urinara(prin existenla unui reflux ure―
=
tro― vezical chiar↑ n conditii fiZiologice sau↑ n tirnpul actului sexual):din vezica uri¨
panう ↑
n rinichi:
narう ,prin ureter pe cale ascendentう
; micd sau nor- _ρ e care sangyinぅ :germenii patOgeni pot pう trunde↑ n sange de la un altfocar de
rul cel mai frec- infe∝ ie din organism,i aiung↑ n‖ nichi,unde pot determina infecJa;
vezical,chiar,i
aibd 9i multiPle ―ρe cale direcrう i prin instrumentar urologic,prin cateterism uretro¨
cei o boald uri- ↑
n condilil de asepsie riguroasう
cistitd, calcul al Agen!li patogeni cei mai↑ ntalniti↑ n infealile urinare sunt de obicei bacteril de ti‐
pul bacililor enterici:EsC力 erichFa co″ ,Proreυ s,Krebsierra,Pseυ
dOmOr7as aerυ g′ ρoSa

(denumlこ ,i bacil piocianic).

lic este de circa AIJ agenJ patOgeni care pot produce infecJi u百 nare sunt streptococi,enterococi,
stafilococi,levuri,Car7σ ′
da.
et gi aPare rezi-
CARACTERiSTiCiLE URINEl
;nide (PolidiPsie) cu′ oarea u面 nei normale este galbenう ↑
n nuan!e difente↑ n fun∝ iede COncentraJe.
consecinla este sau dupう COnsumul unor
Ea este rnai↑ nchiSう la culoare cand este fOarte concentratう
urind (Poliurie); medicamente(antinevralgic,albastru de metilen etc.).in bO‖
le↑ nsotite de elimina―
:al). i↑ n urinう ,aceasta are o culoare ro,ie murdarう ,↑ n afectiunile hepatice cu
rea sangelし
rei. are drePt ca- determinand o culoare brunう ―
negricioasう (Ca berea
icter,bila se e‖ minb prin urinう
rezlcd, diverticuli
neagrう ).s10 Se‖ e de alimente ca sfecla,varza ro,ie,bOmboane10 co10rate,pot sう
modifice culoarea normalう a urinei.
tea, in mod fizio-
M′ Юsy′ u‖ nel este specific.ln infeα lile unnare care duc la fermentarea unnei,
re de la 2-3 PAnit
mirosul este Caracte‖ slc de amoniac sau de gunoi de graid.Unele alimente sav
ptom care aduce
prin urinう pOt Sこ ¨
iimprime acesteia mirosuri
medicamente aromate care se eliminう
cilor a alcool.
aromate.Urina bolnav‖ or de diabet poate mirosi a acetonう ,iar a alcoO‖
:reponderenla di-
7ransparen■ eSte caracte‖ SiCa unnei prOaspete:dupう cateva ore de la unnare
precipi‐
se poate tulbura,rnai ales dacう este linutう la rece.Acestlucru se datoreazう
rate, care Poate fi
籠ni(SOlidricぅ ‖￨)Sう ru‖ 10r minerale care se gasesc↑ n mod nOrmal dizolvate↑ nu‖
nう

urina proaspata este tulbure,atunci

:lferite microorga- Oi nu COnstituie simptomul vreunei bOli.Dardacう
poate contine puroi sau mucus,hematii sau poate fi reZultatul unui COnsum foarte
cetermind in timP
mare de produSe bogate↑ n calciu,ca lapte,branza Orl de carne.ln cazul urinei cu
sange,se pot evidentia Cheaguri.
fie examinatう
Pentru a putea apreCia daCう urina este clara sau tulbure trebuie sう
: te nefrite). intr¨ un reciplent transparent.
一

de la l… 1,5 n sezonul Si m
Cantiね rea de urinう ↑
1itri.↑
n24 de ore la un adult variazう
te b
vう rsaturi,diaree,dupう transpiralil intense(deshidratare),du¨
cald,dupa febrぅ ,dupう la,c
fumat sau consun∩ redus de liChide,Cantitatea de urina este mai micう
.

pう
ra― into]
Dupa emoJi,tratamente cu diureice,consum mare de lichide,de alimente sう herr
peste 2 1itri(poliurie).
te,de alcool,cre,te cantitatea de urinう prot
Bう rbaJi eliminぅO CanJtate mai mare de unnぅ decat femeile
Orfre no″ ηare↑ n cazul iOrit
Dens′ rarea urinei se deterrninう Cu urOdensimetrul. Va′

T螂 犠IW‖ 罫璽蜃職讐
cani

∫爆罐:1卵 i凛
a densitう !li urinare,i invers,cand urina dl
.Numal↑ n diabetul za‐ vat
l

mai concentratう ,atunci densitatea urinarう este mai crescutう

E harat,↑ n ciuda unei cantitう li mari de urinう ,denSitatea urinei nu SCade,ci Cre,te da‐
"uni
da〔
toritう glucozei dizolVate↑ n urinう .

dici
O denSitate urinarう se considera scこ zutぅ
atunci Cand examenele repetate eviden‐
pac
SluaJe aratう Cう ‖niChii bOlnaVi nu mai pot efectua
lazう valoarea sub 1012.Aceastう 150
n mOd COrespunZこ tOr,nemaiavand capacnatea de a produce
iLrarea g10merularう ↑
denSitatea se fiXeazう ↑
n iurul del
O urina concentrata.Este vorba de hipostenurie.Dacう dial
valoril de 1010,atunci Se instaleazう izoStenurla. zah
Cre,terea densitう !ii urinare peste Cifra 1 030 se define,te ca o hiperstenurie,l in‐ carl
dicう fie o deshidratare a OrganiSmului,fie un diabet zaharat. zah
Sau alcalinう .↑ n mod
ReacFFa″ ″neFsau pH・ u:u‖ nar aratう daCう U‖ na este acidう se(
ntre 5,5 si 6,5,Dupう o alimentaJe bO‐
normal unna este acidう avand pH¨ ul cup‖ ns↑ caロ
gatう ↑
n carne,i mediCamente acide(Zeamぅ delこ male,vlamina C),Se eliminう o un―
mediCamentё alCaline
nb mal acidこ ,iar dupこ un regim alimentar vegetarian,dupう

ａ
響 謂出誕器∬悲認:]∬
OCabOnd,ape mmedo sau dupう h貯

ｏ
:
Sat [『 :￨∬
Urina Care este permanent prea acidう

ｏ
8:暮罵 :l騎 舅
詰trlば 首
藁器… :1:::計 ::綿 胤
よ
C酬

ｕ
am面 ce ha面 n触

ｅ
JCJト
際 ぅaddこ ゴ hatta se↑ nro,ette,断 断 b pH peSb 7,O unna ede consderd触 3´ 」

nう Oi hartia se albう stre,te

3J
33
ANALiZA CHIMiCA A URINEl
n rnod normal,
ス′ わumina sau proreFnere υrrnare provin din alburnina sangvinう ol,↑ Ta
n bO‖ le
ea nu se gう se,te↑ n urinう .Doar↑ n bolile Care altereaza filtrul rinichilor sau↑
n urinう .La unele
care produc sangerう「i pe tralectul cう i10r urinare,albumina trece↑ 31
in cantita‐
persobne cu constitulie mai slabう a rinichilor urina pOate conline albuminう
nalti,Care iC(
te mai micう 。
Este vorba mai ales de tineril de 1 5… 25 ani,de ObiCei Siabi,i↑

捕WlI謳野
構摸離榊員Ⅷ世徽
︹ 一
︶
．︶
一

dupa consumulde ouう oi mediCamente,,i↑ n timpul sarcinil.Albuminuril permanente

 ■■■■■
回
ri. in sezonul si mas市 e se↑ntalnesc frecvent↑ n cazul bolilor de nnichi,i ale cう ilor u百 nare si aト
ridratare), du- te bo‖ care pot afecta rinichiul se↑ nsoleSC de albuminurie: hipertenslunea arteria―
c5. ￨う,dlabetul,bolile de sange,i afeC!lunile cardiace,infec,ile Cu microbi sau virusu日 ,

rlimente sdra- intoxlcatl‖ e cu substanle mlnerale sau organice.Deseori albuminuria se↑ nsole,te de
hematurie Dupa pierderea cronicう de albuminう prin urinう se produce o scうdere a
proteinelor corpului cu consecin!e negaJve asupra↑ ntregului organism ln marea ma―
nale in cazul joritate a cazurilor,albuminuria este moderatう ,i se apreciazう ca‖ tativ,↑ n raport cu
multe lichide, cantitatea de albuminう ,astfel:albumina=absentう :nor foarte fin;nor fin,i dOZabilう
;ral o scddere in acest caz se face sl dozarea albuminei dln urina care se exprimう ↑ng/1
e mai micd gi G′ ″coza din〃 ri77う (gluCOZuna sau g‖ cozurla).｀ ledicii din Antichitate au obser¨
n diabetul za- vat cう urina diabetic‖ or care este dulce, atrう gea furnicile,i albinele,i au numit― o

ci cregte da- . Ei foloseau aceste insecte pentru descoperirea diabetului,meto¨

"urlna de albine“
da aceasta fllnd cea mai veche"ana‖ zね medicalう “care se cunoa,te・ N4ai tarziu,rne―
cetate eviden- dicii sau alutoarele lor puneau rapld diagnosticul de dlabet zaharat chiar la patul
rai pot efectua pacientului prin simpla gustare a urinei Atunci cand g‖ cemla din diabet depう 。e,te
de a produce 150… 200 mg/100 mlsange,91ucOZa trece prin filtrul renal,ISe e‖ minう prin urinう ,un―
\xeazd in jurul de poate fi ana‖ zatう cantitatlv.De menliOnat cう g‖ cozuria nu se↑ ntalne,te nUmal↑ n
diabet ci,i↑ n alte situalil夕 de exemplu,dupa un cOnsum exageratde glucozう sau alte
rstenurie si in- zaharuri,dupう administrarea unor medicamente,la femeile gravide,￨la persoanele
care urmeazう tratamente cu hormoni Exista persOane care,fう rう sa prezinte diabet
calinS. in mod zaharat,eliminう permanent sau pe‖ odic glucozう p面 nu面 nう (diabet renal).Acest fapt
rlimentalie bo- se datoreazう unui defect al filtrului renal care permite trecerea glucozei↑ n urinう ,dar
elimind o uri- care nu influenteazう starea de sう natate a persoanei respective
=
nente alcaline Corp〃 cefonた ′nu se gう sesc↑ n unna normalう .Ei apar,i conCentrala lor un…
evine alcalind. n diabetul zaharat netratat si alte cauze pot sa creasca
narう creste foatte mu‖ ↑

l formarea cal- concentralia corp‖ or cetonici din urinう :infecIli miCrObiene,intoxicalli grave,dupう un
pOst prelungit sau dupう un regim a‖ mentar sarac in dulciuri,i bogat in grasimi,in
r hArtia in urind cursul sarclnil,dupう varsaturi prelunglte Unele medicamente produc o reacle falSう
r este conside- pentru corp‖ cetonici

sideratd alcali- Pigmenノ が′

′ar sunt substanle CO10rate care l imp‖ mう bilei hepaice culoarea
brun― verzuie in bo‖ le de ficat↑ nsolite de iCter,ace,ti pigmen!i trec↑ n sange dand
culoare galbenう ple‖ l,iar din sange trec↑ n urinう ,colorand¨ 0↑ n brun.ln mod normal,
plgmentii b‖ iari sunt absen!i↑ n urinう .Prezenta lor Se nOtiflca prin expresia,,prezenli“ .

in mod normal, υЮ bilinogen″ r este O substantう care Se gase,te↑ n canltate micう ↑

n uttna nor―

or sau in bolile malぅ insぅ ↑

n bolile de ficat cu sau farぅ icter(hepatita, lnsuficien!a hepaticう ), in

:rina. La unele intoxicaliile care atacう flcatul,↑ n bo‖ ale vezicii b‖ iare(coleCiStita),↑ n bOlile intesti―

nrind in cantita- nale cu tulburう ri de digestie(enterita,co‖ ca,constipalia),urOb‖ inogenul este foar¨

bi giinalli, care te crescut.Prezenta sa↑ n urinう se exprimう ca‖ tativ prln l-3 plusuri ori prin expresia
normal“ sau"crescut“
Ⅲ
rinuriitranzitorii ″herarere υ″″are sunt aceleasi din sange,dar↑ n unnう cOncentra,a10r este
sl stdri alergice, mult mal rnare,deoarece rinich‖ eliminう prin urin5 orice exces de minerale din san¨
rrii permanente ge,i dln organism
 pielc

謝ml鵬 fii:宅 肥謂 rFf穐

r覧
∞鯖 :ξ:ξ繁置竃 「 躁
l‖ il」
mori
san(
se face malrar,deOarece ana‖ Za sangelui ofertt date mai preCiSe Golo
Ana′ レa Carc“ rilor u″na″ car€
↑n rinichi Sau↑ n veZiCa urinarう ,datOri¨
Calculii Sunt cOnCreiiuni ce se formeazう ditat

:lil滞 雷∬
亀記」 ∬湯i星 耐謂!il∬∬i7器 115写 器[ ]l退 iよ

irea compOZitiei 10r chirnice,cu

E

i
cう lor urinare.Ana‖ Za calculi10r se face pentru stab‖
ril de noi
sdi
scopul de a se Cunoa,te mう Surile ce trebuie luate pentru preVenirea forrnう turie
renaほ trebuie Sう le atent Cand unne?_

N粗瀑酬W悧 盟葺鮮il」極科
calcull De aceea,bOlnavul care are o coliCう unl

酬襄
85(
E : mil

器ξ
脚,糧 ぜ 糧胤W冨鼎 菫亜 :「 酬 ll漱 眠LⅧ 肌;晰
SUS
inir-

鵠ξ枇l需T樵 器 鸞 惧官 躙諜Ⅷ I棚
i
悧眉
獄 @n
『
lat de calciu VOr cOnsuma mai pulne alim gra'

」瀧淵警欄騨 ‖
cafea,CiOColatう ,ceal etc.)i persoanele care au avut CalCuli de aCid uriC Sau urati VOr

器鵬淵 葛
I

攪l蒼
alet
:Ⅷ
prevenire a calculozei urinare(hidratare cc mal
xati
ANALiZA MiCROSCOPiCA A URINEl
Elementele,ifOrrnatiunile sonde din urinう ,Curn sunt Celulele,cristalele etc.,se pot rel
ObseⅣ a numaila microscop.Cand aceste elemente sunt puune,nu au impottantう
pentru sう nう tate,dar cand depう oesc O aPumlう
Canitate pOt auta la punerea unul
,Ci
oc
diagnostiC La femei unele dintre aceste elemente pot prOVeni nu numai din urinう

︵  一
『 1:T:￨][
l:よ 轟 ll:‖ ξlil『 lll:::(∬ i:lllilli:盟1糧 習 tlttit(1思 ]ril∫

   一
cer"rere ep′ fe″ are sunt rare↑ n rnod n
rinichiului pot deveni numeroase.
a
Eren7enfere rgurare se obseⅣ う la microscop. Pentru aprecierea cantitatlVう
toarea la micrOSCOp(proba AddiS).
elementelor Celulare din urinう Se face numarう
rul de
U「 ina se examineazこ la microscop numう randu_se elementele celulare.Numう
pe mililitru de urinう Oi pe minut
elemente celulare gう site se eXprimう
yarOri nOrmalef
― LeucoCite=0-2500/minut
一 E「 itrocite=0-3500/minut.
n urinう (leucociturie),de
LeJcoC′ fere sunt globule albe,Care au treCut din Sange↑
Obicei cu ocaZia unelinfectil urinare acute sau CronlCe

v鼎 :肌 鼎
雨 器牌.器導1:li悧 獅認稲311開 駆載
:麗 :∬ 驚 ti
 ￨ フ.Ne,Oialde a e:imina lllア

pielocistita), infectille urinare cronice(pie10nefrita,tuberculoza),Calcu‖ i urinari,tu¨

reatinina)ure¨
ea lor↑ n urinう
morile,bo‖ le de sange,hipertensiunea arterialう ,etc.,sunt↑ nsotite de eliminari de
sange↑ n urinう (hematurie).UneOri hematuria este a,a de mare↑ ncat sangele care
coloreazう urina,producand cheaguri,se vede,i Cu ochiul‖ ben Dar sunt persoane
l「 lnarう ,datori―
care prezinta hematurie farう a avea vreo boalう oarecare,ci datoritう unei condilil ere_
3xces prln url―
ditare a rinichilor(hematurie congenitala)
Exista 2 tipuri de hematurie― nlicroscopicう ,i maCroscopicう .
),l infecli ale
or chimice,cu in cazulわ emarυ rre′ ′
η′cЮ scoρ ′
Ce Cantitatea de sange din urina este atat de redu¨
:ormarll de nol sう ↑ncat poate fi ObseⅣ atう doarla microscop.un numar mic de oameniau hema―

lt cand urinea―
tule ttrう o cauzう cunoscutう (hematutte idiopaJcう ).Ace,la e‖ minう ↑n mod normal
e examlnat ln un numar mai mare de globule ro,il↑ n urinう .ln general,oamenii sね nう to,ie‖ minう
ule sa urineze 85 000 de globule ro,ii pe zi.La o mostrう de urin5 observatう la un microscop care
de mう re,te de 40 de oris¨ ar putea vedea una sau douう globule ro,‖・Astfel,se poate
tr― o bucatう
SuS!ine cぅ hematuria este prezenta cand sunt gう site mai rnuli de 2… 3 91obule ro,ii
Jl rand prin re―
lu vor evita ali―
↑ntr― o mostra.

ln cazulわ emarυ rre′ ′

ηacroscoρ Fce,urina este roz,「 o,ie sau rnaron¨ ↑
nchis,i poate
calcull de oxa¨
xalat(spanaC, COn!ine cheaguri mici de sange.cantitatea sangelui e‖ minatう nu indicう neapう rat,i
gravitatea bo‖ i Urina devine ro,ie,i de la un mililitru de sange.
c sau urati vor
間nar,pe langぅ Hematuria alergう lorilor este cauzatう de deplasarea repetatう a vezicil↑ n timpul
alergaril.
ate mう suri de
edlcamentos) U‖ na ro,iaJCう Ce nu este cauzatう de prezenla sangelui se nume,te pSeudohe¨
matu‖ e;consumul excesiv de sfec!う ro,ie,mure,coloran,alimenta‖ ,de anumlela¨
xative,i antialgice determina cu10area roz sau rosiaticう a urinei.

ele etc,se pot :mportant:prezenla hematuttelin ottce can■ tate este un motiv de prezenta¨
au importan!う re la rnedic,iar cantitatea sange:ui e:inlinat nu indica gravitatea bolii.
punerea unul Pentru evaluarea hematuriei(mai ales in cazul hematuriei macroscopice)se face
)al din urina,cl o clasificare a stadillor de producere a sangeraril↑ n timpul urinう ril.

C′ asi,carea
nu este incう definitivう ,dar este un punct de plecare valoros↑ n exa―
se recomandう
3alabilう
minarea,i diagnosticarea pacientului.
l urinare si ale
― Prezenla sangeluila↑ nceputul u‖ nう ‖i… わemarurreゎ 〃 aた1-indicう de muhe ori o
′
problemう a uretrei sau a prostatei↑ n cazul bう rbatilo[
a cantitatlvう a ― Prezen;a sangeluila sね 埒lul u‖ nう Hi― 力ema″ ″e rermゎ ab― poate indica boli ale
vezic‖ sau ale prostatel.
lproba Addis)
_sangerarea pe tot lmpul urinう ‖i― わematune rora層 _indicう probleme la vezicう
e Numarulde ,

ureter sau rinichi.

La femei,cand hematuna are10c pe‖ odic,↑ n lmpul menstruaJei,indicう o cre,tere
anormalう a teSutului tractului urinar sau o fistulう utero― vezicalう .

sangerarea↑ ntre urinう ri(pete pe lenierie)indiCう Sangerareala una sau la ambe¨

)ucociturie), de le extremlう J ale uretrei
Srimpromere asOciate hematuriei potindica locul,i/Sau cauza sangerarii.
Pentru a determina cauza hematuriei sau pentru a e‖ mina anumite cauze,se im¨
themoragie) la
pun ana‖ ze de urinう ,de sange,examene sup‖ mentare radiologice.
>merulonefrita,

rJ
-

■ Ｆ
３
．．
n Cazurile de boli
Cilindril urinari Sunt ni,te fOrmaliuni Cilindrice care apar numal↑
ale rinichilor(g10merulonefritう ,nefroZう ).

舗譜蝋 乱鼎肥隧贈謎
hsξ 瀾i:漏蕊 需:朧 雷郡滉
ふ
TrⅢ .乱 :∬ 瀾∬ ￡
謀よ淵縫謝認
A

鑑滉TT淵 :格ぽ
:l鰭 吉 elul‖ niChiului.Un
URl

sう se elimine sub forma de c面 stale,penurbahd llrarea unneila n市

formarea de criStale↑ n urinこ .

consum mai crescut de lichide poate sa previnぅ

li10r u‖ nare.Determinarea
MicrObli Se pot↑ nmu、 i↑ nu‖ nぅ ,i Sunt Cauza infe∝

見 :∬ 鮪剛「廿 l淵 聯:11:1量 ま lf:IT:￨ょ

ba掌
]」 ::よ
‖[鳶
ごピ
ζ 認 潔 需 liliil‖
￨

l:!:告 l乳 :1よ

認砒寵 ぶ習Lttl縄
=11蟹 1%盤:=冒l『 需潔 紺 臨￨
『ξ
‖
廿¶
尾 ∬∫]鷲￨￡]繋 :l〔 i「
MA
=31:隠
[i l:[II::
・ovine din rinichi,Vezica urinarう ,prostatう ).
)iul pierdut,Sterila la↑ nsaman!ぅ ri obi,nuite

(urOCulturi),care poate fi de natura tuberculoasう

FACTOR‖ CAREINFLUENttEAZA SATISFACEREA NEVO‖ TR

1.FACTOR‖ B10LOCiCi:
_arimenfalfa― canutatea,i callatea;
―hidratarea limente bOgate in celu10Zう Oegume,fruCte,
abundenta,i apOttul deふ

111;:]翼 :F拠 1需悲

ME
濯
_滉 :『 :き 峙ξ::::‖ T周謂
:regJdぅ a scaunぃ
lui:
mugchii abdominali 9i pelvieni care au un
rol impor-
一exercitille Fizた e― fottifiCう
tant↑ n lmpul defecaJei: AE
― 1/arsra 一 Coplil panこ la 2… 3 ani;
_bう tranil
一 prostatici;
_ora几〃elimわ うrilor mfesfinare― momentul ales este individual

2. FACTOR‖ PSiHOLOGiCI:
frecvenla' cantitatea,i Calitatea
- anxietatea 9i emoliile puternice pot modifica -
eliminirilor urinare 9i intestinale ;
- transPiralia;
- menstrualia
 3.FACTOR‖ SOC10LOGICI:
_ normele sociale=fiecare societate stab‖ e,te mう surile igienice pentru ca indi¨

)ersoanele. vizli sa respecte curう tenia locurilor publice

de acid uric
:l de situalii MANIFESTARI DE:NDEPENDENTA:
mildele) Pot URINA
richiului. Un Oare-9alben pal,transparentう
― Cυ′ .

rin5. 一 M′ Ю s― Slab aromaIC(de fructe)

eterminarea _ρ わ-4,5-7,5u,or aCidう
一 CaЛ ″rale 一nou_nう sCut 30-300 ml/24 ore;
ina este lim- _cOpil mare 500… 1200m1/24 orel
'ebuie Preci- ― adult 1 200-1400 ml/24 ore:
urinei (sdruri _varstnic 1 200-1400 ml/24 ore
rcdrlzirea uri- う一nOu_nぅ scut― miCluni frecvente;
― Frecyeβ す
) La bolnavii _cOpll:4… 5 micluni/24 ore;
serya uneori _aduに 5-6 micJunV24 ore;
_varstnic:6-8 micluni′ 24 ore
'ie (proba ce-
MATERllLE FECALE
1in primul Pa-
Oare
一 cυ ′ 一 nOu¨ nう sCut:meconiale,galbene;
>zica urinard, _urmatOarelei marOn― brun(↑ n funcle de alimentaJe);
rrd, prostatd). la alta
一 r"ros ―difera de la O perSOanう
riiri obignuite
_consた reⅢ う一pastOasぅ ,formう de cilindru
一frecソ eβ 一nOu¨ nう sCuti l-2 on′ 24 ore;
II ― sugar,i cop‖ :1/zisau l la douう Zile
“
TRANSP:RATIA
一 canltate― minimう :

3gume, fructe, 一mlros― Vanabil↑ n funcJe de a‖ menta,e,climat,i cOndiJile 19ieniCe

MENSTRUATIA
latir a scaunu- ―Frecventう ↑
ntre 20-35z‖ e ciclul menstrual:
一 CanJtate 70-100 ml;
l un rol imPor- ―Alll「 os dezagreabil
AttRUL EXPiRAT
―E‖ minare de C02'ide apう ↑
n timpul eXpirulul

lNTERAC丁 lUN1lNTRE NEVOIA DE A ELIM:NA

SI CELELALTE NEVOll
_dし feca,a eSte u,uratう p‖ n aclunea mu,chi10r respiratO‖ :

一aport liChldian suncient,ia‖ mentatie bOgatう ↑

n celulozう ;

atea gi calitatea
―exercit‖ fiZiCe frecvente i
―「elaxare,irepaus adecvat;
― temperatura corporalう normalう :

一 lglena cう ‖or de eliminare;

 I
140 | Manual de nursing pentru elevii din anul I ai $colilor Postliceale Sanitare - Volumul 1

一  一
im bricdmi nte corespu n zdtoare ; TEI
mijloace corespunzdtoare unei elimindri adecvate : Coli
- olild pentru copii; Crar
- colac incdlzit pentru bdtrAni; tare).
- ploscd incilzitd. Fec,
一
 

comunicare eficienti;
 

urmatd
  
  
 
  
 
  
一

mijloace adecvate in funclie de exigenlele personale:

  
 
  
 
  
 
  
 
 一
 

controlul elimindrii corecte ; Mar

  
 
  
 
  
 
  
 
一 

activitSli recreative fizice frecvente ;

 

Cari
  
 
  
 
  
 
一

cunoas\erea si ap\rcarea unor obrcerur\ corec\e de e\trn-rrnate. - frecv

- cons
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE PENTRU MENTINEREA
TNDEPENDENTET tN SATTSFACEREA NEVOil
- miror

1. Cunoagterea obignuinlelor de eliminare ale individului.

- culoe
Crampr
2. Planificarea orarului de eliminare lin6nd cont de activitilile persoaneiingrijite. Colici a
3. Educalie pentru sdnitate privind: Flatuler
-
metodele de a regla eliminarea;
Grea!d
-
exerciliile fizice care favorizeazd elimindrile;
Durere
-
tehnici de relaxare;
lritatia
-
5
alimente gi lichide carefavorizeazd elimindrile.
Semne
in timpul realizdrii culegerii de date, asistenta medicalS observd manifestdrile de
independenld ale persoanei ingrijite. Observalia !ine cont de v6rsta pacientului gi de -s(
interac{iunile dintre nevoia de a elimina gi celelalte nevoifundamentale. -te
in urma acestei analize, asistenta medicalS poate planifica impreund cu pacientul,
-ur
Sldbire
acliuni care sd-l ajute in menlinerea autonomiei 9i a stirii de bine. Obosez
Fecalor
DEPENDENTA
Problemele de dependen!5, care pot apdrea cdnd nevoia de a elimina nu este
SUI
satisficutd sunt:
Fizic
1 . diareea;
2. constipalia;
Psih
3. incontinenla de materiifecale 9i urini;
Soci
4. retenlia urinard;
Lips
5. eliminarea urinari inadecvatd/anormald: deficit sau surplus;
6. diaforeza;
7. eliminarea intestinala neadecvat5/anormald. INT
Scopur
1) DIAREEA = evacuarea scaunului lichid gi frecvent. - dir
lnflamalia sau defectul de constitulie/modificarea structurii mucoasei intestinale, Acliuni:
medicamentele, stresul, ingestia alimentelor prea condimentate sau prea grase pot -As
provoca dezordinea elimindrii scaunului gi urinei, putAnd atrage, in cazul prelungirii -Pe
stirii, dezechilibrul hidroelectrolitic. -Pr
- lnl
 TERMINOLOGIE
Colicう=durere cauzatこ de mi,Cう rile peristaltice exagerate.
Crampう =COntractie dureroasう involuntarう ,i paSagera a musculaturil(involun_
tare).
la inceputul scaunului'
Fecalom = acumulare de materii fecale in rect eliminatd
urmatd imediat de eliminarea unui scaun lichid.

Manifestari de dependenlこ :

caracteristicile sCaunului:
― i∝ 叫a=>側 mtt batte mard24∝ e:1酬
“
_ consistenla=>liChidう (panぅ la sangvin 、
「lNEREA ― miros=>acid,putrid;
― culoare=>Verzui,verde,orange,ro,U,negru.
Crampe abdOminale
inel↑ ngrljite Colici abdOminale
Flatulenla
Grealう Oi Vう rSatu百
Durere 10Calう 一anus
lritatia pielli regiunil anale
Semne de deshidratare
nanifestdrile de ― sete intensう :

-.acientului gide 一 tegumente uSCate,cu p‖ u cutanat persistent;

ale. ― urine concentrate
d cu Pacientul, Slう bire

oboseala,slう biCiune
Fecalom

elimina nu este SURSE DE DIFiCULTATE

Fizice:insuficienta intrinsec嵐 :rnOdificarea/alterarea mucoaSei intestinale.
dezechilibru:intoxiCatil alimentare,i rnedicamentOase.
PsihO10gicei anxietate,Stres,Situa!il de criZa.
So01010gicう :apう p01uata,alimente stricate(depreciate).
nCOniurator.
Lipsa de cuno,lnte:insuicienta cunoら ,tere de sine,i a mediului↑

lNTERVEN丁 llLE ASISTENTULUI MEDiCAL

scOpun:
一diminuarea anxietう Jil
Actiunil
;oasei intestinale, '一
Asigurarea paCientului aSupra Stう 百
ilui explicandutt scopu‖ le inteⅣ enJi10r;
ru prea grase Pot
r cazul Prelungirii ―Perrnisiunea paCientului de a exprima emOuile,i sentimentele:
一Prevenirea iritatiei Cutanate loCale:
一informarea pacientului despre urrnう toarele mう Suri:
 一 utilizarea hartiei igienice moi:
Cram
_curう tarea,i uscarea regiunil anale dupう lecare scaun;
Flatul
― aplicarea unei creme prOtectoare.
Balon
一 Diminuarea peristaltiSmului intestinal;
Fene(
―Sup‖ marea alimentaJei nOrma19;
Dttcu
_↑ niocuirea pierderilor lichidiene,cand↑ ncepe sう fie tolerate(‖ Chide cう ldute bO‐
Greul
gate in potasiu);
mente sub fOrmう de piu… Anor(
一Determinarea pacientului Sa mう nance pOⅢ ii mici de a‖
Cefal
re bo9atin pOtasiu,Cand incep Sう fie tolerate;
lritabi
―Calcularea ingeSta― excreta.
Fecal

supravegherea,1 lngriliri specifice ale pacientului Care prezinta diaree

St
Notarea fiecう rei schimbう ri:
Fiziα
一la nivelul consistentei,i frecvenlei sCaunului;
ln
一 la nivelul scaunelor de deshidratare;
Administrarea,i supravegherea mediCaJei・
― antidiareice;
一 anticolinergice;
― antiseptice intestinale; ￨∩

一 sedative.
lngrijiri pre¨ ,i pOSt examinare
´sh(
― recoltarea sCaunului=cOprocultura;
一radiografia abdomenului(intestin):pe gol,Cu substante de contrast; じЭC(
― clisma cu Bariu=iri9ografia.

2)CONSTIPATIA=evacuareare:iminarea sCaunelor dure,uSCate J putin

frecvente. ・ら
´ t〔

ncetiniri a bё lului a‖ mentar↑ n in―

ModifiCarea tranzitului intestinal↑ n sensul unei↑
lminarea_
testin perturbtt eヽ
￨ト
Principalele cauze ale constipaliei Sunt schimbarea modului de vlatb,h10rata‐
n reziduun,inactivitatea/sedenta‖ smul,emoJile,
re insuicientう ,alimenta,e saracぅ ↑
anumle medicamente,bon ale intestinulul(canCer,Obstruは l etc)

TERMiNOLOGIE
Balonare(metOnsm)=mOdricarea de volum/umlarea abdomenului de cう tre gaze
COntinute↑ n intestine.
Flatulenta=prezen!a gaZului↑ n stomac sau intestine.
Fenesme=nevoia/senzaJa de scaunね rう rezunaVeliminarea de mate‖ i

fecale(senZaJa de defecaJe).
Ｏ●・
  一

Manifestari de dependentこ
‘  ´、

Caracteristicile scaunului
―consistenta:miC,uscat,dur;
 ― frecvenia:1… 2 on pe sう ptamanぅ ;

Crampe abdominale.
Flatulentう .

Balonare.
Fenesme.
le cildule bo- Dificultatea de a defeca.
Greutate(apう Sare)abdominab.
formi de Piu- Anorexle
Cefalee.
lritabilitate.

Fecalom
tう diaree
Surse de difiCultate:
Fiz:ce:
Insuficientう intrinsecう :

一 alterarea/modifiCarea rnucOaseiintestinale;
_ dirninuarea periStaltismulul intestinal;
― alterarea/slabirea rnusculaturii care participa la defeCa!ie・
lnsulcientこ ext‖ nsecう :

―obstrucJe― tumO‖ ;

_ bol alimentar insuficient.

PsihO10gicei anxietate,Stres,Sltuatil de crlza

trasti ― SChimbarea modului de viatb.
Socio10gice l
―orarul de lucru inadecvat pentru satiSfacerea nevoli
―esec Sau confliCt de rol.
scate,i putin a叩 ,i a ttediului↑ ncOn…
Lipsa de cuno,14e:insuncienta cunoa,tere de sine,a ce10‖
juぬ tor.
alimentar↑ n ln―

:NTERVEN丁 ‖LE ASISTENTULUI MEDiCAL

)Viatう , hidrata―
Scop:
「ismul,emoJile,
―favorizarea e‖ minう ril intestinale:
一 determinarea pacientului de a prim1 0 Cantitate suficienta de lichide in fieCa―
re zl:

ri de cdtre gaze 一recomandarea a‖ mentelor bogate in reziduun cegume,i fruCte crude);

―stabilirea tmpreunう cu pacientul,↑ n funoie de act市 1う J,a unul olar regulat
de eliminare:
mersul pe iOS・
aterii 一 determinarea exeCutう ril de eXamene fiziCe regulat―
Diminuarea anxietう til:↑
nvう tarea tehnicilor de relaxare

supraveghere,i ingrijiri speciflce

Notarea oricう rei schirnbう ri:la nivelul consistentel,i freCVentei scaunului.
Aplicarea tehnici10r de ing面 ji‖ SpecricerpOtnvle(mt10ace de suplinire):

F
回 画 圃 闘 闘 鰤 圃 圃 圃 国 鋼 回 目 躍
:

一 clisma evacuatoare;
― clisma uleioasう .

Administrarea,i supravegherea medicaliei:laxative;

ingrり iri pre― ,i pOSt examinarei examene endoscopice.

3)INCONT:NENTA DE MATER‖ FECALE olノ SAU URINA=emisia involunta‥

rtt de rnaterii feca:e,iノ sau dё urinこ .

TERMiNOLOGIE
Enurezis=emisia de urinう ↑ n timpul noplil,involuntarう OiinCOn,tienta,care se ma_
nifestう ↑
naintea varstei,cand copilul dobandeste in mod normalcontrolul sfincterelol
nainte de varsta de 3 ani… 34/2 ani.
↑
Nictune=emisie de unnう in lmpul nopJi・

Manifestこ ri de dependentこ
Scurgerea scaunului sau urineifう 「a control.
Frecveniう ,Cantitate.
Durata emisiei:diaree,nicturie,enuresis,i mOmentul.
lritarea,l descuamarea/exconerea plelii regiunil anale,i genitale.
SenzaJe de arSurぅ la mi∝ iune(pierdeni de u‖ na). '
Durerila nlvelul micului bazin.
Surse de dificultate.

lNTERVENT1lLE ASiSTENTULUI MEDiCAL

Scop:
一prevenirea contaminaril
riii schimba‐
―invう tarea pacientului a precau!ii10r pentru eVitarea contaminう
rea lenieriei de pat sau de corp dupう fiecare eliminare:
一curう tarea,l uscarea regiunii genlale.
Diminuarea anXietaザ i

一SuSlinerea pacientului falう de starea lui exp‖ candu― i scopul interventil10r;

― explicarea pacientului despre starea tranzitorie
Cresterea controlului sfincterian
― oferirea bazinetului sau a urinaruluila patla fiecare 2 orei
―determinarea efectuう ‖i actⅣ laJ10″ exerciJ1 lZICe regulat,exerc、 li Care antre¨
neazう mu,chil abdomineli:
一 lirnitarea ingestiei de lichide seara.

Supraveghere,i ingrijiri speCifice

Notarea schimbari10r:
_ starii regiunii genitale;

一 a emisiel de urin触 J SCaun

 Aplicarea tehnicilor de↑ ngrり iri adecvate(mり 10ace de suplinire):
― montarea unei sonde vezicale;
_ spう ￨う tura vezicalう .

Administrarea,i supravegherea medicavei:anlbioJce

ingrり i百 pre¨ ,i poSt examinare:
一 cultura urinei;
iia involunta'
― cultura scaunului;
― analiza urinei

r, care se ma- 4)RETEN丁 lA UR:NARA=acumularea de urinこ in vezicこ

ul sfincterelor,
TERMINOLOGIE
Clob vezical=diStensia vezicalう deasupra sinizei pubiene,cauzatう de retenJa de
urina.
Manifestう 百de dependenta:
一Glob vezical.
―Absenta nevOii de goli吟 a Vezicil.
―Absenla emisiei de unnう .

一MiCJuni mici,i frecvente.

Surse de dificultate:
Fizice:
一 insuicien!う intttnsecう :

一 spasme vezicale:
― anomalli ale cう ‖or urinare;
― alterarea sistemului neⅣ os central,i periferic;
― alterarea cailor urinare.

schimba- ―dezechilibru:
一 medicale;
― drog.
Psihologicei anxietate,stres

irvenliilor; inteⅣ entil:e asistentu:ui mediCal:

Scop:
一diminuarea anxietう Ji: Sus,nerea lacientului p‖ n explicarea scopului
inteⅣ entillor.
Facilitarea eliminう ril urinare;
citii care antre-
― Prezentarea unei plo,ti↑ ncう lzite;
―Robinet care curge la o distantう COnvenabilう pentru pacient;
― Ap‖ carea cう lduril(buiota)↑ n regiunea inferioara a abdomenulul.

Supraveghere,i ingrijiri specifice

Notarea oricう rei schimbう ri:la nivelul cantitう lil de urinぅ emisa pe Orぅ .

Aplicarea tehnicilor de↑ ngrJire potrivite(mり 10ace de suplinire):

 E
- montarea unei sonde vezicale, dacd este cazul;
- verificarea globului vezical'
Admi n istrarea gi supravegherea medicaliei : d iu retice'

︵′一  ︵、︶   ︵ 一  ， 一    ＾ ︶
SURPLUS
5. ELTMTNAREA URINARAaUORIvtALA PRIN DEFICIT SAU
din urind sau prezenla in urind
DEFINITIE = dezechilibrul constituenlilor normali
prin aceasta.
a unor substante care in mod normal nu sunt eliminate
Din cauza disfuncliei renale, glandulare sau hormonale, in urind pot sd apard
sdnge, glucozd, albumind.

VOCABULAR:
ALBUMINURIE = prezenla albumineiin urind'
de producere a uri-
ANURIE = absenla urineiin vezicaurinard, cauzaldde un deficit
nei de cdtre rinichi.
DISURIE = urictiune dificild, cu dureri'
GLICOZURIE = prezenla glucozeiin urind'
microscopic)'
HEMATURIE = prezenla de hematiiin urind(macroscopic sau
OLIGURIE = diurezi de 300-500 ml.
POLAKIURIE = nevoie frecventd de a urina'
POLIURIE = diurezd Peste 2500 ml.
PROTEINURIE = prezenta de proteine in urind'
PIURIE = prezenla de puroiin urind.
de 80 mg% (normal
UREMIE = prezenta in sAnge a unei cantitdli de uree mai mare
20-80 mg %).

MANIFESTAnI oe DEPENDENTA
piurie'
- Anurie, oligurie, disurie, hematurie,
_ Poliurie, polakiurie, urini foarte concentrata sau foarte diluatd.
- Prezenfa sedimentului urinar.
- Hipertermie - frison.
- Greald - vdrsdturi.
- Edeme anasarcd (= edeme generalizate)'
-
- Sete intensd.

・一  一´一
- Durerilombare.
- Starea de congtienld - lipsd de concentrare'
- aPatie'

SURSE DE DIFiCULTATE:
f.F′ Z′ CEf ―insuicienta int面 nsecう ;

_afeqiuni ale cう ilor u面 nare:

一afecJuni ale parenchimului Tenal;
llmu1 11‐ ‐

一 insuficienla extrinsecう ;

― tumori ale aparatulul urogenital:

一 dezechilibre i rnetabolic,electrolitic,endocrin sau neurologic.
2.PS′ HOLOG′ CE― anxietate,stres,sluaie de cHzb.
3.SOC′ OLOG′ CE― insalubntatea mediului↑ nconiurう tOr,temperaturう scう zuta sau
RPLUS
prea ridicata,umiditate etc.
)Zenia↑ n urinう
4.と ′PSハ DE Ct/1VO,7frVTE_insuicienta cunoa,tere de sine,a celoHa‖ ￨,ia me¨
diului inconiuratOr.
i pot sこ apara
PLANUL DE INGRIJIRE
OBノ ECTryE/scoPtyR′ スCフ υAr′
1.Dirninuarea anxietう ,i paCientului
一asistenta medicalう ↑ i va exp‖ ca pacientului necesitatea ,i SCOpul ↑
ngrJiri10r

)「 oducere a url― acordate.

2 Suslnerea psihologica,1 lziCう a pacientului
―asistenta medicalう va vorbi calm cu pacientul:
― asistenta medicalう va respecta ritmul lent al pacientului↑ n efectuarea acti¨
l va aluta;
scoPic). Vitう !i10r cotidiene,1,dacう este cazul↑
― asistenta medicalう va a,eza la↑ ndemana pacientuluitot ceea ce↑ i este nece¨
sari pahar cu apう ,bazinetul,urinarul etc.

SUPRAVEGHEREA PACIENTULUISIACORDAREA
INGR:J:RILOR― DELEGATE:
1.ObseⅣ area,i notarea:
i0 mg% (normal
―cantitう !li,i Cantう til urinel emise:
_ staril de con,tientう a pacientului;
一funOii10r vlale:temperatura,puls,TA,respiraJe:
一aparitiei,diminuう rii sau accentuう ril edemului.
2.Acordarea de↑ ngrliri adaptate:
一realizarea b‖ antului hidric;
―recoltarea,i colectarea urinel.
3.Administrarea medicamentelorindicate de rnedic,i supravegherea pacientului:
― antibiotice,sulfamide:
― steroizi:
一 antiseptice urinare.
4.Pregう tirea pacientului pentru examene specifice,i↑ ngrり irea lui dupう efectuarea
acestora:
一 urograne;
― biopsie renalう ;

― dozarea ureelln sange;

― recoltarea uroculturil;
― examene endoscopiCe.
 一
一 ︲
一︲
6.ELIMINAREA MENSTRUALA,I VAGINALÅ ANORMALA

獅︲
↑
n Cantitate

一
DEFINITIE=absenia sangerこ ril uterine sau sangerarea neregulatう
prea mare sau eliminarea de secreJi Vaginale↑ n canjtate mare.

丁ulburう rile de ciclu menstrual sunt provocate,↑ n general,de dezechillbrul hormo‐

.SCurgerile vaginale pot
nal,anxietate,neⅣ OZitate sau schirnbarea modului de viatう St
fi produse de infectii Vaginale cu diver,i germeni patOgeni. 1 0b
aspec
VOCABULAR 2 Acc
AMENOREE=abSenta menStruaJei.
DiSMENOREE=menstruaJe insOutう de dure‖ .

SCURGERE VAGINALA=e‖ minare de lichid galben‐ verzui sau purulent,din vagin, 3.Adr
m到 僣 山 爾 eJ釘 側 耐 mpul面 呻 clentc
lⅧ ‖L m md mmJ m cantitdettm‐
LEUCOREE=secreJa
“ glandelor co、 ului
pぅ tand lenieria intimう ,reprezentata de un lichid mucos,i transparent.
HEMORAGIE・ sangerare ute‖ n canthate mare Sau Jmp de mai mule zile(peste
n触 ↑
4 1ng
7z‖ e)(peste 200 ml).
cientc
apう rutう ↑
ntre douう menstruaJI.
METRORAG:E=sangerare ute‖ nう

MANIFESTAR:DE DEPENDENTA:
一 colici abdominale,greala,vぅ rsぅ turi;
一 frisoane,cefaleeサ iritab‖ itate; 7.

― dureri dorsale sau 10mbare; D[

― scう dere↑ n greutate: glare
_amenoree,dismenoree,menoragie,metroragie;
V(
― scurgeri vaginale i cantitate,coloralie,ml「 oS.
SUD(
formう
SURSE DE DIFiCULTATE
TRAト
f.FIZ′ CEf― insuicienIう int‖ nsecう
一afectiuni ale mucOasei uterineり /Sau vaginale
M`
― insuicien!う ext‖ nsecう 一tumon ― suc
― dezeChilibrul horrnonal me
2.PS′ HOLOG′ CE 一tulburう n de gandire ― suc
― anxletate,stress ― mr
―shuaJe de c‖ Zう
Ｓ ル
︲
3.SOC′ OLOG′ CE:一 SChimbarea modului de vialう ,a Climatulul.
nconiuratOn
4.L′ PSハ CtyrVOsTIAI「 LOR:一 despre sine,i deSpre mediul↑

PLANUL DEINGR:JIRE
SCOPtJR1/OB′ FCTIVEス Cフ υIV′
1.diminuarea disconfortului pacientei
 一 inforrnarea pacientei despre avantalele unei bう i calde,a aplicう ril unei perne

rti in cantitate electrice,a exercilii10r de relaxare;

2.diminuarea anxietう tii
:hilibrulhormo- ―asistenta rnedicalう va exp‖ ca pacientei scopul↑ ngrJiri10r efectuate.

le vaginale Pot
SUPRAVEGHEREA,1lNGRIJIRILE SPECiFICE DELEGATE
l.Observarea,i nOtarea caracteristic‖ or rnenstruatiei(Cantitatea de sange pierdut,
aspectul,mirosul etc.),i caracteristicilor secreilei vaginale.
2.Acordarea de↑ ngrり iri adaptate(mり 10ace de sup‖ nire):
_ spう latura vulvarう sau vaginalこ ;

― tehnici de relaxare.
rlent, din vagin, 3.Administrarea medicamentelor presc‖ se de medic,i supravegherea reaqiei pa…
cientei:
ntitate micd ne- ― medicamente care opresc oVulaiia;
rt. ― analgezice;
nulte zile(Peste ― trichomonocide.
ngrり irea pa_
4.ingrJiri/pregう tirea pentru examenele paraclinice indicate de medic,i↑
cientei dupう efectuarea examenelor:
― examen ginecologic;
― examen citovaginal;
― examene radiologiCe.

7.D:AFOREZA
DEFIN:T:E:transpiraJe↑ n canJtate abundentう .TranspiraJa are rOl↑ n termore¨
glare,i↑ n eliminarea unor substanle toxiCel de exemplu,uree.

VOCABULAR:
SUDOARE=produsul de secreJe al glandelor sudo面 pare,la suprafala pielli,sub
formう de picaturifOarte mari.
TRANSPIRA丁 :A=excreJa sudOdi de catre glandele sudonpare.

MANIFESTAR:DE DEPENDENTA:
―sudoare abundentう pe toatう suprafata corpului,i mal ales la punctele de flexie ale
membrelor(aXile,inghinal);
― sudoare rece,↑ nsolitう de senzalie de frig,frison;
― miros puternic,neplう cut.

SURSE DE DIFiCULTATE
rjurdtor. C[ ―suprasoliclarea organismului;
l.F′ Z′
―dezechilibre― afectiuni glandulare:
― electrolitice:
― metabo‖ ce;
― endocrlne.

一
一 ‐
―
―
―

・
―

2.PS′ 月OLOG′ CE ―anxietate;

一stressi
―slua,ide cHZう
3.SOC′OLOG′ CE― temperaturう ambianta prea‖ dicatう .

PSA DE Cυ rVO,7frVTE:
4.と ′
― insuficlenta cunoa,tere de sine,i a mediului↑ nconiurう tOn

PLANUL DE!NGR:JIRE
03′ ECTryE/scoPυ R′
1.dinlinuarea disconfortului
スCフ tJN′
l.toaleta pacientului,dacう pacientului este necesar
2.schimbarea lenieriei de corp,ide pat,la nevoie
3.frecJonarea pacientului cu o lo,une reconfonantぅ

SUPRAVEGHEREA PACiENTULUi SilNGRIJIRILE SPECiFICE′

DELECATE
一observarea,i notarea aspectului pielii,a cantitう !li de transpiralie(lpり ama udう =
500 ml),i a miЮ Suluitranspira,el.

n
Actiunile asistentei medicale,cu scopul de a restabiliindependenta indiVidului↑
satisfacerea nevoil de a e‖ mina,sunt planificate pentru a favoriza eliminarea intesti¨
nalう Oi urinarう ,pentru a preveni suprainfectille,pentru a cre,te controlul sfincterelor

,i a diminua disconfOrtul pacientului.

一
・
・
一 
¨、
 
一．一
 8. Activitate, mobititate gi migcare

i este necesar
pat, la nevoie
reconfortantd
Practica nursingului necesitう Cuno,tinte vaste despre functionarea aparatelor,i
a unitう !ii
sistemelor organismului,i deSpre mecanica corporalう ca parte integrantう
FICE/
inctionale a acestuia.
Ornul,ca organizare bio― psiho¨ soCiala beneficiazう de mecanisme reglatoare,i
pijama udd =
integratoare↑ n mediul de refe‖ ntう Care tt aiutう la adaptare.
Mobilitatea organismului↑ i asigurう acestuia posib‖ itatea de deplasare,ide exer―
li.in dinamica corporalう suntimp‖
cate aparatele,i SiSte―
citate a diferitelor activitう
a individuluiin sub contЮ lul
mele locomotoni(scheletul,mu,chil'i attiCula,11e)Care funα iOneazう
rinarea intesti- sistemului neⅣ os central.
rlul sfincterelor De″ Л′ :Fer mobillatea reprezintう :

o capaclatea omului de a uJliza la maXimum potenJalul anatomic de locomole in…

n
tr― o anumlう articulaJe Sau↑ n ansamblul articulaJi10r cOrpului,concrelzata p‖
efectuarea unor mi,Cう 「i Cu amplitudine;
・ capacitatea omului de a efectua cu segmentele corpului miOcari cu amplitudini di¨
ferite.Capacitatea omului de a executa mi,cう ri Cu mare amplitudine se nume,te
sッ ρre妙 .

Pentru definirea calitう tii rnOtrice a corpului uman,↑ n literatura de specialitate se

folosesc dOuう noJunii cea de sυ ρ le",iCea de mο わ ′′
膚are.Acestea douう sunt sino‐
nirne,chiar daca cOnceptul de sよ prere se referb la elasticitatea ligamentelol tendoa…
nd岬 叫 由おL tt mめ ‖aわ aba山 cl:糧
Exerciliile Care dezVoltう mobilitatea↑ n 隠 ‖鵬:繋 」‖出層 tぽ
ln釧 ト
Or,capacitatea
deazう ligamentele,i fibrele musculare,mう resc elasticitatea rnu,ch‖
lor de↑ ntindere,reprezentand astfel un mり 10C fOarte eficace de prevenire a afectari¨
brla acest nivel
n toate actele rnotrice,i↑ mpreuna cu celelalte
O bunう mobilitate este necesarう ↑
callう J slcile mi,cう ‖10r.
determina parametHi,i Caracte百
Facro″ care conJ″ oneazぅ manfた starea mob″ 籠″
ExecuJa mi,cう ‖ 10r cu o mare amplludine depinde de forma suprafelei articula¨
re,de capacitatea de↑ ntindere a tendoanelor,mu,ch‖ 0鳥 ligamentelor,de suplelea
ooloanei vertebrale.
Mob‖ itatea este influentatう de 10nυ sυ ′mυ ,cわ ′
′04 dependentla randul sう u de sra―
腱 a sisfemtr′ υ′f7eμ OS Cer7fra′ .Oboseara OrganiSmului reduce mult mobilitatea.
 6entrveleviidina,11!:i5111i10r PosJiceale San■
are― V91umu11 ￨
af7r determinぅ mObilitatea in senSui cう
aceasta cre,te
Temρ erarυ ra′ ηed′ υ′ amわ ′

′
LJF

︲ ︵︼ 一 一´
︶
Zute;de asemenea,ferl‐
la temperaturi mai ridicate,i Se reduce la temperaturi SCう
″

︶
鶴 M、 グ :ξ 需 忠 躍 電i聯 篤 1穆 i柵 鞘 需 mJ Ю山 艶 .

Mobi1latea eSte condliOnattt de sex,i"rSめ ,fetele,i

=」
COplil avand o mObillate
mal buna
mult, cu atAt mai mare este mo-
Ыi乱 ∫淵窮,常 電
竃 :営 L翼』 ly嶋 ∫ :[ migcdri 9i mai mare ugurinla in
in toate cazurile dacd in mugchii
↑
z慧 :湯‖W曜 亀
]]』 盾 lT'untte'ね ::I:聯

Manifestari de independentう :

_ m、 cari ample,nedureroase,
一atticulaJi mobile,
_ postura adeCVatう ,

一 normotonle,
_ puls,lTA↑ n limle normale.
Mobilitatea poate fi genera′ うOi SpeCra′
う .

n tOate articulatiile,care permite executa‐

ヽlobilitatea generalう eSte mob‖ itatea↑
itatea specialう este mobilitatea
rea unOr mi,Cう「i Variate de o mare amplitudine.Mob‖
↑
n anumle attiCula,1(de exem¨
care aSigura O amp1ludine mare Sau chiar maXimう
,

01u,la dans Sau↑ n anumite sporturi). mobilitatea in―

Mobilitatea se mai clasificう ↑ni mob‖ itatea acliVa,care reprezintう
rぅ aiutOr din exte面 or,,i
tr― o articulaJe,Oblnutう
p‖ n act市 latea muSCularう prOpne,ね
e eXterne(apa¨
mobilitate ρas′ ν う,pe care individu1 0 rea‖ Zeaza cu sprり inUl unei fO叫
rat,persoanう de↑ ngrilire)
printr― o multitudine de criteril,i parametril
Mobilltatea se exprimう
,talocruralう ,a coloa¨
一 mob‖ itatea articulatii10r(SCapU10humeralう ,COXOfemuralう
nei vertebrale,genunchiului,cOtului,gleznei etc.):
gradele de actiune(sa‐
―mob‖ itatea planUrilor in care artiCulalille l,i manifestう

9ital,frontal,transversal);
一 mobilitatea tipurilor de mi,Cari permise↑ n artiCulalie(ln fleXie,i in extensie,
ln anteducJe,retroducJe,abducle,adduoie,circumdu∝
ie,rOta,e internぅ 。i

rOtaJe externう );
n mi,Care(generalこ ,uniar―
―mobillate indicand numarul articulaJi10r angaiate↑
icularこ ,segmentara);
一 mobilitate care preclzeazう regimul de luCru al mu,chi10r agonl,ti(iZOtOnic,1
izometHc).

POZitia corpu:ui
n plan vertical necesitand anumi―
Ornul are poZitie bipedう ,「 idiCarea COrpului↑
te transformう ri care au aparut pe parCursul dezvoltarii flogenetice. Printre aceSte
transformう「ise numう rう i Curburile fiZiO10gice ale cO10anei Vertebrale,curbura(bOlta)

i aceasta cre,te
lsemenea,rem…
lere.
lind malreduSa.
and o mobilitate
l mare este mo¨
nare u,urinta↑ n
daca ln mu,chil
permite exeCuta―
l este mobilitatea
culaui(de eXem_
mob‖ itatea in―
tう
lor din exteriOr,,i
)rte externe(apa―
:「 :
ocruralう ,a CO10a―
le de aCtiune(Sa―
×e si↑ n extenSie,
「Otatie internう ,1
〕lgeneralう ,uniar―
90nl,tl(lZOtOnic,￨
^e3esitand anumi-
re, Printre aceste
: e, curbura (bolta)
plantarう ―pentru a amortiZa,OCurile apう rute↑ n mersul biped― ,dar,i deZVOltarea
unor centri al echilibrului(la nivelul urechil interne),i al unor receptori kinestezici
la nivelul articulatii10r,implicali,i ei↑ n aSigurarea ech‖
i―
(prOpriOceptori)care Se aflこ
n adOptarea unor pozit‖ COr‐
brului prin aiustarea centrului de grё utate↑ n mers sau↑
porale.Ech‖ ibrul corporal este dat,i datoritう funcliei Cerebelului
ei cerebrale.
Coordonarea mi,carilor are ca Suport OCtiVitatea rnotorie a sCOa嘴
陶
li,Cう「ile diferitelor segmente ale corpului se desfう ,Oara prin mecaniSme COm¨
plexe p‖ n intermedlul aparatuluiloCOmotor format din oase,mu,Chi'i articula,i Sub
coordonarea continub a siStemului neⅣ os.
APARATUL LOCOMOTOR
S:STEMUL OSOS n…
Totalitatea oase10r din corp(2061a numう r dintre care 85 sunt perechi),legate↑
partea pasiVう a apara―
tre ele prin articulalli,fOrmeazこ scheletul uman.El reprezintう
turう a oaselor pentru a forma sche―
tuluiloCOmotor Forma,structura,irnodul de legう
:etul corpului uman reprezintう expresia adaptこ ril la statiunea bipeda,11ocomO!ie.
parghii ce se
Oasele ofera un supo威 ‖ gid tesutunlor moi ale corpului,i fOrmeazう
mi,ca cu autorul contrac,i10r musculare.
Alcう tuirea scheletului(fig 23):
La om,raportate la principalele regiuni ale corpulul,se disting i scheletul capului,
scheletul trunchiului,i SCheletul membrelor.
υ′este alCatuit din neurocraniu,care adう pOSte,te crelerul(ence¨
scherelυ ′caρ υ′
Pattea infe‖ oara a fetei,fOrmatう
falul),,i viSCerocraniu,care formeazう oasele fetei・
din mandibulう este singura parte mobilう a craniulul.Toate oasele craniului sunt le¨
gate↑ ntre ele p‖ n Sutun(artiCulaJl iXe),COmpuse dintr‐ un tesЧ t ibrOs,Care le asト
gura coez!unea.
,coaste,stern,la care―
Scわ e′ertr′ υ′este forrnat din coloana vertebralう
υ′
1篇
frur7cr7′
Ⅷ飢:督躙 肥
」 棚『 ∬棚 Ⅷ 翼劃I翼雷淵 :亀 ]檀
de coloana vertebralう dorsalう (tOraCalう ).COmpusう
din 26 de oase,Cu olungime de
din 7 vettebre cerVi―
70 cm,aceasta se↑ mpatte↑ n cinci regiuni:cervicalう (fOrmatう
Cale)― ZOna gatului― ,dorsalう sau toracalう (1 2 vertebre dorsale)pe care se artiCu…
ntreaga maSう Visceralう .
leaza cOastele,lombare(5 vertebre lombare)care Sustin↑
sacrul,os care se articulea―
Urmう toarele 5 vertebre sunt sudate↑ ntre ele sifOrmeazう
za cu Oasele inace pentru a conStitui bazinul.Ultimele vertebre,atrofiate,se unesc
intr― un os uniC,denumit cOCCiS.
ln spaliulinteⅣ ertebral se aflう Cate un disc Cartilaginos care amortizeazう ,ocurile,
刷鮒淵 脚器欄茸』
鷺 冊∬鋳蘭藍
letului,co10ana vertebralう
:諸
proteieazう mう i姜
盛iu(ependimar).
=一
 (

Cutia toracicう este compusう din 1 2 perechi de coaste fixate de vertebrele toraci‐
‐ I
ce,denumite vertebre dorsale.Cele,apte perechi de coaste superioare Sunt adevう
lav
rate coaste,iar perechile a 8-a,a9‐ a,ia 10 a sunt denurnite coaste false.Ultimele
de stern. lol c
dOua perechi sunt denumite flotante pentru ca nu Se artiCuleazう (

(raniu
misr
0s frontal
I Lt
=
0s nazal
0s zigomatic ' 'r^ e€
0s maxilar

. 0s mandibular
a,t!
(
Verteble cervicale
lec
(lavi(ulさ
Spati (scapula) a'l
:ln
'2
i
Humerus

Vertebre dorsale
写

Vertebre lombare :: :

"=a
:3:
ｄ
ａ
 
 

-..
Ｕ

又1換 :S:

Rotu15
‐
Ｌ ０
︲

Ｓ
ｕ
ａ
 
ｓ
ｅ

0ase metatarsiene

Fig.23. Scheletul uman

 scゎ ererυ ′memゎ rerOr
)rele toraci- Oase,Omoplatul,i
Membrele superioare se leagう de scheletul tOracic prin douう
;unt adeve- de
ie. Ultimele clavicula,care formeazう Centura scapulara,iar rnembrele inferiOare se leagう
Ooloana vertebralう prin centura pelvianう
.

t.
Oasele membrelor superiOare perrnit Omului sa benefiCieze de un Vast camp de
intre brat,
miscare.Fiecare membru superior are 30 de oase care Se repartizeazこ

』
誕:里 繋 」
郡￨.7罪 嵐臨:l∬ :T星 摯」LttW[1』 :i∬ :‖:∵ 戦
hnttsde membrd∝
hね ‖OaЮ suttn CO叩 J・ 酬 n acea獣 う CauZa sutt mJ sdde
嗣 de Je memttd∝ 馴 計
aRel:腿
T淵 ∬11:Tま i濾駄濁
"お
a rnembrelor SuperiOare.Femurul este un
eXiStう un os Suplimentar,ro―
congltuie gamba.La atticulaJa dintre coapSう oigambう
tula(1117な
re↑ n cOmponenta sa Oasele tarsiene"metatarsiene J falange(un tOtal
de 26 de oase Care Suslin intreaga greutate a corpului).
pe pic10are.Forma lor↑ n arC
in pozitie ortOStatiCa,masa cOrpului se reparLizeaZう
umtttate se sprilina pe par…
de boltう permite o buna repartiZare a masei COrporale.」 jumatate
tea anterioarう ,constituitう de oasele metatarsulul,l de falange,lar Cealaltう

"緊 配悧ふ 職誌誕判&dね 離∝仙n叩 卸dettQ“ b∞m¨

“
e゛

籠
鷺「里 『濯』
tFr議 t(雪 ‖‖:!計 淵 Ⅷ ぷ7:LT山 il:‖

“
岬  蝙

canal (entral al lui Have6

ＦＩＩＩＩ卜Ｆ

m;duv; osoasd

lameli osoasl

Fig. 24. Structura osului.

一
J
 ■

na
画 Cartilttmお こa JdemJJ sChel酬
“
Cre,terea corpului uman se bazeazう l.speciJ
↑
r pe Cr∞ ねЮa scheldJ血 Ea m‐

難態稿ぎ 轍輛
棚 薩重
accelereazう dezvoltarea oase10r-O Carac
II榊
:e
lui

av

dう eSte urmatう de osificarea completう

duNeぉ C江 印
a cartilaielor・ Dar canalul central al osului va
n acest「 oC鴫
di〔

誕::‖駆lT翼 鰹蹴榔::」 思践』

『 :∞

ｏ
︶︹一
︶
sISTEMUL MUSCULAR
circa 40°/O din masa
Corpul uman are aproxirnativ 700 de mu,chi,Care reprezintう
corporalこ (fig.25,fig.26).
eazう un strat Super―
Sistemul muSCular are mu,Chi Superficiali aparenu Ce for品

・
ficial sub care se gう SesC Straturi muSCulare intermedlare, Sub acestea din urmう
,

mu淵 星
:樅 型
器 :潮:』L留 電∬
∫ l酬 富
tezi Oi st‖ aJ.CunOa,terea pa武 i9ulant触 Jlor
￨:「
樫l占』
」:ihil
↑
n funq10narea corpulul uman.
Mu,Chii StnaJ(scheleJci)sunt Cei mai numero,1l peste 600.Ei suntlegaJ direct
ntinderi― ca¨
de oase prin tendoane― structuri de aSemenea fibroase,rezistente la↑
ia,1
re pun↑ na∝ iune attiCula,lle・ Capaclatea lor de a akerna cu rapidlate contra∝
relaxarea le permite realiZarea de miOCう ri multiple.
se sub COntrolul
Acest Jp de act muscular este denu品 1,i voluntar,alandu¨
este conectatう la creier p‖ n interme―
con,jent al crelerului.Fiecare llrう muscularう
oaSe.lmpulsul
diul unui neⅣ ,iar comenz‖ e aceStuia SunttransmiSe prin inluxuri neⅣ
o Cascada de rea∝ li Chimice care
neⅣ os transmis la lbrele musculare antreneazこ
produce contra∝ ia mu,chiulul.

∝翼1朧 F:酬 拙 「i肝 L蹄嘱

:器 ::」 it:「 翼 :『 i縄 誦艦
i」

de contra∝ ie,denuml ronus muSCular.TonuSulle permle sa reacJoneze foane ra‐

pld la ordinele date de siStemul neⅣ OS.
nlmpulcontraα il10r.
MuschiiSCheleJciCOnsumう oimpottantう canJtate de energie↑
n cursui contra∝ li10r
O panと din aceastう energie este transfOrmata,i se va diSipa↑
musculare.Este↑ ncう lzirea muscularこ .

,fie cこ eSte vorba de gesturide O ma‐

Paleta mi,cう rilor corpului nOStru este largう

脳蜘逝l棚舗榊J鸞i輛雌働鸞
irnplicこ mu,chii netezi,Care tapeteaztt organele caVitare,preCum intestinul.
 Mu,ChilimplicaJ↑ n mi,Cう ‖le voluntare au un punct cOmuni aproape tol se termト
nう prin tendoane,constituite din structuri fibroase foarte rezistente fixate pe schelet

etului. Ea in- Muschiul se contracta sau se relaxeazう ,osuliuCand rOlul unei parghil.
casi este re- MaiO‖ tatea mi,cう ‖10r de extensie,de presiune sau de compresiune pe care
le efectueazう corpul nostru se rea‖ zeazう datoritう organizう ril↑ n cupluri a sistemu…
andi dezvol-
n perechi sau grupe,lecare mu,chi
lui muscular.MaiO‖ tatea mu,Chi10r lucreazう ↑
ini gifeminini
eastd perioa- avand un partener opus
Anumli mu,chi funaioneazう ↑
n grupe de perechi opuse,efectueazう tra∝ luni↑ n
ll al osului va
diagonalう sau↑n unghi asculit,Ceea ce permite executarea mi,cari10r de rotatie.
acest proces,
Contracturile sunt contraclli dureroase mai↑ ndelungate:mu,chii Capう tう duritatea
lemnului.Ele sunt datorate unei slmula‖ neⅣ oase relexe a mu,chi10r sluaJ↑ ntr_0
regiune a corpului supusう unei agresiuni sau unuitraumatism.

l0% din masa

n strat super- 0rbi(ularul guIii, ridi(6'
torul buzei supelioale
tea din urmd, Migcarea maxilarului
buzelor
Mu!(hiul stelnodoidomastoidian
l!4it(area sprancenelor
Aplecrea ti ridicarea Gpului, rotirea ti
si frunt i
indinarea qetului ti al capuluiin
Mut(hiultrapez ti
li a oftlcularulo(hiului
stanga-dreaPta
mutchiul deltoid
Deschidelea ti inchiderea rotirea,
pleoapelor Mu,chiul ro‐ milcarea um;rului

¨
Mutdiul pedoral male tund mare

，
い
e mugchi: ne- Mii(area laterali a bralelor RotiFa bratu ui

陶
Multhiul biceps
rleagd rolullor

財
bnhial Mut(hiul ti(eps
indoirea bralului brahial
Extensia cotului
Mutdi obli(extern
nt legali direct Mi9(area indoilea

intinderi - ca- Mut(hiuldrept

abdominal
e contraclia 9i
',1x,rile1n tim-
pul re5piraIiei,
:Jre, strinutului,
sub controlul 'rsulu . oftatului

,r prin interme-
oase. lmpulsul
ii chimice care .roitol
Mut(hiulgluteu mare
Aple(area ti pistra-
Mutdiul exten-
sor al degetelor
i\4it(irile in timpul metr rea oQuluiin pozilie Mi9(area degete-
sului,statului pe loc verticali
lorsi al'n(heieturii
rpaus duPe ori- p;stririi echilibrului
Mut(hiul bi(epsfemural
r nivel minimal Mu$hiul cvadriceps [r1iX;ril€ datorate me6ului,
statului in pi(ioare, alerg;rii
femuml
neze foarte ra- Extensia aniculaliel 9e- ii p;str;rii e(hilibrului
ぬｌ

nundiului sl mhcErile
Ｏ い
ｌ
ｉ
ｕ
ｕ

gambei

>ul contracliilor.
solearul (tricepsul)
sul contracliilor llrlit(irile piciorului ii
Mitcarea pkiorului
al gleznei
ti
a gleznei

esturi de o ma-
le fo(5, cum ar
ntare. in primul
:el de-aldoilea,
Fig. 25. Sistemul muscular - vedere anterioari Fig.26. Sistemul muscular - vedere posterioard
estinul.

‐
 ..fixe"
ARTICULA丁 l:LE mare
Articulatille sunt ZOnele unde Se↑ ntalnesc douこ sau mai multe oase.MaiOritatea
Dt
articulalli10r sunt mobile,permitand mi,carea oase10r.
Articulali‖ e Sunt alCう tuite din(fig・ 27):
- ar1
rot
― cartilai(aiutう la reducerea frec益 面i datorate mi,cう ‖i Oaselor);
―membranう sinovialこ (teSut care↑ nconioarう artiCulatia↑ nChiZand―
o lntr¨ o capsulう ); - arl
de
secretう liChid SinOVial(un fluid clar,‖ picios)pentru lubrifierea artiCulatiei:
_ ligamente(benzi dure,elastice de tesut de legう turう ce↑ nconioarう artiCulatia pen―
-art
tru a o susJne,iaョ limla mi,Cう ‖le):
-an
↑
i controleaza de
―tendoane ce leagう fiecare parte a articulatiei de mu,Chii Care
ml,Carea;
―burse― saculete umplute cu lichid,situate intre oase,ligamente sau alte structuri
adiacente care aiutう la reducerea frecう rii provocate de mi,care;
er―
― menisc― o bucattt curbata de cartila aflatね la genunchi,i alte articulalii(inteⅣ
tebral).

眈 Tendon

Cartilaj articular

Capsula artlculara 1

日
g.27.Structun amcdaⅢ bl

Tipuri de articulatil
n functie de
Existう mai multe tipuri de articulalli(fig 28). Ele sunt Clasificate↑
Sunt numle
structurう ,i de posibi11こ ,le lOr de mi,Care.Articula,ile Care nu se mi,Cう
 18.■ cll“ itl■ Obi“ ■te‐ JIⅢ I■ ´
￨■ ￨1159

.Anumle articulaJi Se mi,Ca foatte puun(vertebrele),iar anele au o capaclate

"lxe“
se. Majoritatea mare de mi,care(umう rul).

Dupう forrna lor sunt descrise:

_aricυra″ sferice― la umう r,i'Old― perml mi,cう ‖↑
nainte,↑ napoi,lateral,i de
rOtalie:
_aricJra″ fi10〃 ゎarama“ _interfalangiene,genunchi,i coate― perml numai mi,cう 百
ntr-o capsulS);
rlaliei; de↑ ndoire,i↑ ndreptare(lexie,i eXtensie);
― arficυ ra″ ri10〃 ρ′
νOr“ _atticulaJile gatului_perml mi,Cう ‖limlate de rotare;
articulalia Pen-
_aricυra″ eri10sO′ σare_atticula,a pumnUlui(radiOCarpianう )一 perml toate Jpu百 le
ii controleazd de mi,Cう ri,rnai pulin cele de pivotare.

au alte structuri
Sferice

:ulalii (interver-

Balama
Elipsoidale

攀 鶉

i sinoviald Genunchi 或
:niculari
．
Ｉ 一
．
■

■
ゴ

111‐

碑
‐
1ギ
:

' Structuri articulare

ate in funclie de
Fig. 28. Tipuri de articulalii
riscd sunt numite
 E
Dupi gradul de mobilitate:
(oase craniene' oase na-
- articuta, ite fixe (sinafirozete) - sutura dintre oasele late

ｃ
ｅ
︲
neintrerupte 9i nu prezinti
zale, cartilaje costale); ,""ri" articulalii sunt continue,

︲
ｔ
ｒ
ｏ
︲
cavitate articulard;

ｔ
ｏ
︲
intervertebrale, articulaliile oa-
- articutaliile semimobile (amfiartrozele) - articulatiile
suprafelele articulare aproa-
selor tarsiene. Sunt articulalii cu mobilitate redusd, cu
pe plane, fdrd cavitate articulard;
-'articula,tiile mobile
(diartrozele)- genunchiul, articulalia coxo-femurald' articulaliile
oaselor Tnvecinate' unul te
mainilor, umdrul. sunt articulalii care asigurd mobilitatea
COl
fati de celdlalt gi care prezinti cavitate articulard'
Migcdrile articulare pot fi: de alunecare 9i de rotafie'
Tipuride migciri:
On
匿
- flexie - aProPierea segmentelor;
segmentelor;
- extensie - indepdrtareamembrelor
- adduclie - apropierea membrelordedetrunchi;
trunchi;
- abduciie - indepdrtareamembrelor;
- circumduclie - rotirea cu policele in interior fata dOrsalう ↑n sus sau a pト
- pronalie - pozilia mAinii 9i
cioruluiin exterior;
mainii cu policele↑ n eXtenor,i faia dorsald
in jos sau a Pi-
―supinaJe一 pOZヽ ia
ciorului↑ n interior(fig.29)

Fi9.29. SuPinalie.

cu care se
in conditii fiziologice, principalii factori care determind amplitudinea 一  
´
．

executd migcdrile sunt:

ヽ・

-
一 一

structura 9i tiPul articulaliei;

¨

capacitatea de intindere (elasticitate) a ligamentelor,

tendoanelor 9i mugchilor;
-
一  

- tonusul gifo(a musculard;

一

- elasticitatea discurilor intervertebrale; procesele neuro-musculare;

- capacitatea sistemului nervos central de a coordona
- starea emolionald;
- factorii externi (temperaturi, umiditate etc')'
 Sistemui neuro‐ endocrin
le, oase na- Sistemul neⅣ os contrOleazう ↑
ntreaga activitate,dela o mi,care la alta,fう rう ex¨

retea de con―
inu prezinti CepJe・ SiStemul nervos este cea lnai COmplexう Oi cea malimportantう
trOl,i de dist‖ buJe a infOrmaJilor・ ↑
mpreunう ou sistemul ёndOC‖ n coordoneazう func‐

ticulaliile oa- ,Onarea intregului organism.

ulare aproa-
Mecanica corpu:ui
i, articulaliile Mecanica corporalう necesitう efort coordonat al sistemelor anatomice implica¨
te↑ n mi,care,descrise mai sus.lntegritatea anatomo¨ func!lonalう
a acestora este o
ecinate, unul
COndlie necesarう pentru menlnerea mobi11う Ji,i mi,cani.
Act市 latea presupune mi,care,iar liniele nu pot supravietui↑ n lipsa mi,cう
‖ i.

de calitate.
Ornul,↑ n mod particular,are nevole de activitate pentru a duce o Vialう

Factorii care inf:uenteaZう ノ

afecteaza activitatea,i mi,Carea
Activitatea,i mi,Carea sunt condi110nate de o serie de factoriinterni,i externi.
И rsra
Mobilitatea,i mi,carea Se relationeazう cu grupa de varstう .in cOp‖ うrie,↑ nainte

sus sau a Pi-

de procesul de mielinizare neuronalう , rnersul biped nu este posibil. Coordonarea
mi,Cう ‖10r se↑ mbunう tう 百1e sunt slmple,dar
te,te pe parcurs ce cOpilul cre,te.Mi'Cう
jos sau a Pi-
cOplii sunt rnai activi decat restul persoanelor.Mob‖ itatea este mai rnare,dar,i fra¨

gilitatea osteoarticularう .Din cauza proceselor de cre,tere,cop‖ ul are nevoie de asト

gurarea principillor nutritive,mal ales a saruri10r minerale,i a vitaminelor.Activitatea

nzicぅ intensう conduce la consumul rnare de caloril,ila instalarea oboselil.
Mai mult ca la alte grupe de varstぅ ,↑ n COpilう rie activitatea,i mi'Carea trebuie mo¨

nitorizate pentru rnentinerea ech‖ ibrului nnineral↑ n functie de necesitう tile organismu‐
lui↑ n vederea aslgurう ‖iintegntう oi sistemului oSOS.
Bぅ tran‖ reprezintう o grupう defavorizatう ↑n ceea ce prive,te mob‖ itatea articularう ,

dar,i capacitatea de activitate fizicう Oi mi,care.Procesele degenerative de la nivel

ri10r prin
osteoarticular,slう birea tonusului muscular,dar,i SCう derea preciziei rni,cう
afectare neurologicう sunt specince varstnicilor Tendlnta de a‖ mla mi,Cう
‖le face ca
bぅ tranul sぅ le mai puun act市 .

Masa corporalり
Este bine cunoscut faptul cう o persoanう normoponderalう sau chiar hipoponder
ea cu care se ralう se deplaseazう mal u,ol poate efectua mi,Cbri Cu grad mairnare de mob‖
itate

,i are O Capacitate mai mare de a efectua activitう li fiZiCe.La persoanele hiperpon‐

rul de
derale,oboseala fizicう se instaleazう rnal u,or,tendinta fiind de a reduce numう
i mugchilor;
mi,cari Astfel se reduce,i mOb‖ itatea de la nivelul articulatli10r cu scaderea conse―
cuJvう a complexlう Ji mi,Can10n
Trip“ ′de persona″ rare
rro-musculare;
Personalit益 tile Cu sistem neⅣ os excitab‖ sunt mal active decat cele cu sistem
neⅣ os↑ n care predominう procesele de inhibitie・ Persoanele cu comportament de
 ■
一Ｐ Ｌ Ｌ Ё
tip A sunt aCtiVe,energiCe,mObile,↑
n timp ce persoanele Cu comportament de tip B
‖
si C sunt mai Calme,mallente↑ n mi,cう
.

influente patOiOgiCe care afecteaztt poStura,i rnobilitatea

o mare varietate de COnditii patO10giCe afecteaza postura cOrpului,mi,Carea,dar
rai anomalli COngenitale,diferite
si mobilitatea artiCularう . Printre acestea se numう
boli Care afeCteazこ siStemele anatOrnice impliCate in mi,Care,diferite traumatiSme. tol(
A■ oma″ ′ρOSfurare pal
eficienta func―
Anomalille de posturう pot fi COngenitale sau dobandite,i perturbう
tionalこ a sistemului muSCuloscheletiC Ele sunt deterrninate de COnditii patO10gice ale
diverselor regiuni,1ノ sau segmente ale corpului Cel rnaifrecvent,anOmalia de poS¨
turう apare in defiCientele co10anei Vertebrale. rot
normalこ prezint嵐 ↑ n plan sagital o 10rdozう Cervicalう ,i una
coloana vertebralう de
tOracalう ,Curburう cOnvexう spre
lombarう ,curburi COnvexe spre anteriOr,i O Cifozう ral
este rectilinie,dar datOritう fO10Sirii cu
posterior.ln plan frontal,co10ana vertebralこ bu
ra greutう !i,apare
preponderenta a unuia dintre membrele superioare pentru a Cう
n condi!lile↑ n care interVin alli faC¨
scol† oza,care se Va accentua pe parCursul Vielil,↑ ex
rli datOrita poziti‖ or defi¨
tori.Aceste Curburi Se pOt accentua Oi pe parcurSul deZVOltう Se
n bancう ,la,COalう )・
po
citare adoptate de COpli(Cum ar fi pOZitia↑ う
rinlli nu obSeⅣ
De cele mai multe ori↑ nsこ ,deficientele sunt COngenitale.Daca pう po
rile pot fi gra¨
Cu copilulla mediC,urmう C引
din timp aceSte anomalii Sau nu Se preZintう
Se intervine din timp,recuperarea
ve,afectand intreaga eXiSten!う a indiVidului.Dacう
poate fi Chiar totalう ,↑ n Cazulin care defiCienta nu eSte ma10rう
in tabelul urmう tor Se regこ Sesc cateva dintre anomalille congenitale sau dobandi¨
te cu afectare posturalう .

Anomalii cu afectare Posturali

Congenital sau dobAndit Cuput .tt. inclrnat spre partea afectat5

(in care este contractat mu5chiul
ster nocle id om astoid ia n)

Exagcttea ctrbtt a飩 0ざ e a cdOand

Congenitald; temPorar in
“
f*ug.;t.u curburrr (convexitate) coloanei
Congenitald; tuberculoza
coloanei vertebrale
Combinarea cifozei cu lordoza
う
崎b栓 閣a¶ う
旱
::ユ ::tl::::!;R[ill♀
と
Cw厳
T翼 ふ :「 :讐 :ξ 鵬彗
inferroareI

Congenitald; Poliomiellta, Comblnarea cifozei cu scolioza

afectiuni Pulmonare
師 cu atta dencI私 1濡
Congenitala
:&[:潔 ‖ 摺ど W5F7.り
ξむ
LttLお き
る
l
n9o.ふ e cottnctutt m adducle
 Genu valgum Congen taI Apropierea genunch lor, mai ales in timpu
mprsrtlLti

Genu varum Congenita indepdrtarea genunchi or, mar ales n t mpul

mersulul (este normal pdna la 2 3 ant)
Congenital 9570 deviere mediala cu flexie plantard 5i 570
Picior equin
niscarea, dar oe iere laterala s do'so'e ,e

ritale, diferite
raumatisme. Asistentul mediCal trebuie sう cunoasCa anomali‖ e congenitale, posturile pa‐
n re9uperarea
tO10gice, cauzele 10r, dar,i tratamentul acestora. El este implicat↑
:ficienla func- pacienJlor Cu astfel de afe∝ iuni.

oatologice ale
malia de Pos- Sco″OZa
↑n cazul co10anei vertebrale scoliotice(fig. 30), leZiunea de baza o reprezinta
rOtalia↑ n spatiu a Vertebrelor,una in rapOrt cu cealalta.Rotaiia Vertebrelor toracale
rvicald 9i una tre anterior,i late¨
determinb deplasarea vertebrei alate in maximul de curbura,Cう
convexd sPre n plan frontal a unei cur―
ral,generand,tergerea curbu‖ i CifOiCe normale,i apa‖ Ja↑
ritd folosirii cu
buri sco‖ Otice,de regulこ dextroconvexう (la dreptaci).
lreutali, aPare n plan sagital, prin
c′ わza(fig.31)reprezintう o deviatie a coloanei vertebrale↑
rtervin allifac- ziSele atitudini cifOtice,care
exagerarea curburi10r normale.Cifozele pot fi Suple,a,a¨
i poziliilor defi-
se pot cOrecta voluntar prin contractia muSCulaturil,sau fixe(rigide),Care nu se mal
.Deb‖ itatea generalこ Sau
pot corecta prin redresarea voluntara sau mobiliZare pasivう

ぷ
繁胤m■ 11『 駆
ntii nu observd
drile pot fi gra-
p. recuperarea
鷺
誦螺誦:￨:rttT霞 :記 巴[1:WFil撃 』 ly・

e sau dobdndi-

,:brale insolita
: a goldurilor

日g.30.SCdiozら R9.31.〔 ifoカ

●
 Morbtr′ Porf(tuberculoZa coloanei vertebrale)produce o cifOZa prin diStrugerea
unei vertebre,I↑ nc‖ narea trunchiului↑ nainte.
C炊)zaル 1/en′ 層apare la varsta pubenぅ Ji,cu 10CaliZare mai mulla vettebrele dorsale.
la bう rbati,i dOrsalう
c〃 bza sen〃 うsau a bう tran‖ Or are loCaliZare cervicodOrSalう
medie sau dorso10mbara la femei.
■ordozere (f19.32)sunt deviatil ale CO10anel vertebrale cu COnveXitate anteriOa¨
rう ,prin exagerarea curburilor normale ale coloanei Vertebrale.Mai ales din Cauza
nainte decat normal,
slう birii
tonusului mu,Chi10r abdorninali,bazinul cade mai mult↑
favorizantう la femei este purtarea↑ ncう l!う nlintei
exagerand curbura10mbarう .O cauzう
n…
cu tocuri↑ nalte,care duce la↑ nclinarea bazinului Spre inainte,i a trunchiulUi Spre↑
apl∬ は
鷺梶咄ぼ
J机 :酬 町tyt認8::〕 」
:錨 ∬禦亀
compensare↑ n staticう
Tttu
01in mers. ■ 嶼 鶉

Fig.32. Lordoz5.

Anomalii genetice sau prin factori teratogeni

copii malformali
Este cunoscutd experienla anilor 1960 cand in sUA s-au nSscut
in urma tratamentului cu talidomidd a mamelor pe perioada sarcinii.
sau anumitor
Existd insi 9i mutalii genetice care afecteazd dezvoltarea oaselor
polidactiliile (numir crescut
segmente ale corpului. Sndactiliile (degete lipite) sau
degete) sunt astfel de exemPle.
topiii cu sindrom Down sau cu sindrom Turner au mersul greoi'

11

Fig.34.Sindactille 日g.35.PddacJた
Fig.33. Malformalii prin acliunea
factorilor teratogeni'
 8. Activitate, mobilitate 5i migcare I f OS

n distrugerea ″ecanisme pafo′ og′ ce care aFecreazぅ fOrmarea s′ dezyorrarea Oase′ or

Scheletul asigurう structura de rezisten!a a corpului proteland, de asemenea,
rbrele dorsale. leSutu‖le,i organele interne.Dezvokarea,i menunerea integ‖ tう Ji OSOase au la ba¨
rali gi dorsald zう mecanisme complexe la care participう metabo‖ smul mineralelor,↑ n special al caト

ciului,ivlamina D,sus,nute pttn inteⅣ en,e hormOnalう Osulrう mane un depozl de

itate anterioa- calciu,atunci cand Organismul are nevoie de acesta,iar nivelul sangvin al calciului
les din cauza este scazut.osul este un organ viu,cu o dinamicう continuう Oi Cu caracteristici pro―
dec6t normal, pril irnplicat↑ n procesele metabolice
r incdl!imintei Lipsa vitaminei D↑ n cop‖ うrie conduce la perturbarea metabolismului calciului,i
;hiului spre in- derea duritう !ii,i defOr¨
la aparitia rahitismului(fig.36)care Se caracterizeaza prin scぅ
,ld bilateralS.
marea oaselor.Osteomalacia este decalcifierea osoasう la adult,i reprezintう echiva…
ealaltd pentru
lentul rahitismului de la cop‖ .Este provocatう de o carenlう ↑
n vitanlina D care poate
fi consecinta unui aport alimentar lnsuficient sau,mai des,a unei absorbiii insuficト
ente de vitaminう D.Poate fi,i urmarea unei scう deriimportante a nivelului de fosfor
in sange,DeformaJIle OSOase afecteazう in p‖ ncipal venebrele,membrele infeJoare
,i baZinul,subiectul↑ ntampinand dricunぅ J la mers.
La bう trani apar prOcesele de osteoporozう (fig.37)ca urmare a alterう rii rnetabo…
lismului calciulul Boala este maifrecventa la femei,dupう menopauzう .

Alte tulburう n hormOnale precum cre,terea sau reducerea secreJei de sttH(so¨

matotrop sau hormonul de cre,tere)pOt COnduce la alterarea dezvoltari1 0aselor,ila
apanJa giganlsmului sau a nanismului hipolzan ParaJ「 oidele sunt implicate,i ele
in metabolismul calciulul.

opii malformali

r sau anumitor
numdr crescut

‐
11主
、

35 Polidactilie.
Fig.36.Rahnism. Fig. 37. 0steoporozi.
 E

ferarea mob‖ 饉ノarricurare

ハ′
Mob‖ itatea articularう este pう stratう nu numai prln integritatea sa anatomicう ,dar
,i prin asigurarea mi,carilor periodice la acest nivel.Exercitille fiZiCe mentin O bunう
mobilitate articulara.
Pierderea mobillう Ji are Cauze diVerse.
lmobilizarea pe termen lung conduce la pierderea temporard sau Permanentd,
pa(ial5 (redoare) sau totald a mobilitdlii articulare'
ρ〃
/1fec″ υ areわ ″
e attcυ ′ amarO清 メdegenera″ 1/e(an‖ te, artroze) reprezintd Pato-
efectua‐
logia cea maifrecventう a reduce‖ i mobi11農 Ji artiCulare.Durerea tmpiedicう
rea mi,cう ri10r reducand gradul de mOb‖ itate.
Traumatismele sunt cauze comune ale afectaril articulare.COntuzille,entorsele,
fracturile,luxali‖ e reprezintう tot atatea surse de imobilizare.in cazul fracturilor,ia
distrugerilor capsulei articulare,Vindecarea presupune reparatia tiSularう ,la nivelul
SI
osului,prin formarea calusului,i la nivelul cartilaielor articulare
rF
ry′burarr m″ sc″′ are
.Este
Distrofia muscularう este cea mai CunosCuta formう de afectare muscularう
C
a musculaturil,↑ n spe‐
o boalう rarう ,ereditara,caracterizata prin slう birea progresivう ll
Sura ce boala
cial a mu,ch‖ Or scheletici(cOntrOlali de Creier↑ n mod VOluntar)Pe mう
evolueazう ,fibrele musculare necrozate sunt inloCulte cu tesut COniunCtiV,i adipOS・
Nu ё
xistう tratament curativ pentru distrofia musculara,medicatia,i terapiile exis―
tente avand dOar rolul de a incetini evolu!ia bo‖ l・

PerrurbJ″ ra n′ ve′ ″′sた rem″ ′

J′ neryos
Afectarea sistemului neⅣ oS Central care coordoneazう mi,Cttrile voluntare ale
corpului are drept consecin!う tulburう「ila acest nivel.Accidentele cerebrale vascu‐
rilor mi,cう ril
lare,tumorile,traumatismele cerebrale reprezintう cauze ale perturbう
duvei spinaril.
corpului sau chiar a imobilizう ril totale,cum arfi↑ n cazul sectiOnぅ
ril rnこ

Traυ matismere sisfemJ′ ″′m″ scJ′oscherefc

Traumatismele reprezintう o cauzう importantう de alterare a actiVitう !il fiZice,ia
mi,cani cOrpului.Traumalsmul semnficう o urgentう mediCO‐ chirurgicalう ,iar o ina¨

decvatう gestionare a situaliei,lipsa primului aiutOr calificat sau o terapie necores―

punzatOare pot determina alterう ri permanente in mob‖ itate,l mi'Care.
POZitil:e corpului ‐
Adoptarea unel anumle pozlll(19・ 38)Jne↑ np‖ ncipal de funα iOnallatea Organis…
anumite criteril.
mului si de activitatea acestuia.Se descriu cateva tipuri de pozitil,dupう
″
POZ′ ′re acri1/e reprezintう un set de pozi!li pe Care persoana le adoptう
↑
n functie

de scopul activitう til,neavand nevoie de aiutor pentru acestlucru.

Se↑ntalnesc urmatOarele pozヽ il actiVe:
― ortostatism― pozilia Verticalう (↑ n picioare);
―clinostatism(deCubl)― pozttia culCat(dorsal,Ventral,lateral);
_ pozitia,eZand,i semiOezand
 理一
inatomicう ,dar
mentin o bunう

J permanentう

曲燻
,

3prezintう patO―
ledicう efectua―

Rg.38.PoJll difente.
zl‖ e,entorsele,
l fracturilor,ia
Pο Zitiile pas′ ye sunt pozilii Care se regう sesc la persoanele ce nu se pot mi,ca
J ara,la nivelUI ie
singure(adinamie,parallzie,stare de incon,lenlう etC・ ),iar pacienJi au neVOie sう
mobilizaJ de ake persoane.
POzitille Fo″ are,a,a cum le spune,i numele,sunt poz、 li aipiCe,uneon anOrmale
ηuscularう Este stea↑ n altう pozi!ie,
care obligう pacientulla efort sup‖ mentar.Acesta fie nu poate sう
)ulaturil,↑ n spe―
le este o poz、 ie reCOmandatう de o anumlう cond、 ie medicalう .

lasura ce boala
POZitille foⅢ ate Se clasificう ↑
n:
nctiv,i adipOS _ pozitii terapeutice;
。l teraplile exis―
―pOZ“ ii patologice.
Pο Zltille leraρ eυ lice sunt adoptate pentru dife‖ te inteⅣ enJi,pentru a ame1lora
starea pacientului sau chiar pentru a vindeca.
e voluntare ale
erebrale vaSCu¨
「barilor mi,Caril
nう duvel spinaril Fig.40,Poz“ ia Fowler

lV tう ￨￨l fiZice,ia
glcalう ,iar o ina―

teraple necOres¨
〕
re

Rg.39,PoJla Trendelenburg.
nalltatea organls―
うanumite criteril
adoptう ↑
n funCtle

Dintre poziliile terapeutice exemplificdm :

antalgicd reprezintd pozilii fo(ate de diverse dureri in evolulia unor boli. De

-
exemplu, pozilia ghemuitd in ulcerul gastroduodenal, decubitul controlateral in
pleuriti sau fracturi costale etc.;
 apare la bolnaVii Cu d,pnee;
一 ortopneea(pOZi!ia sembezandぅ )一
一 antidispneiCう

decubitullateral pe partea bolnavう la paCientii Cu pleurezie exsudativう ;pozitia Cu

torace aplecat anterior↑ n periCardita exsudativう etc.;
― Trendelenburg(fig.39),reCOmandatう ↑
n hemoragii pentru a asigura irigarea ce―
rebralう ;

一 Fowler(lg.40),reCOmandatう postOperator;
―pOZ“ lile din drenaiul pOStural;
_ pozitille pacien!ilor irnObilizali↑ n aparat ghipsat:
_ pozitia,,Spate de pisicう “fo10Sitう ↑
n punctia 10mbarう pentru departarea spalil10r in¨
teⅣ ertebrale etc.
ln practica nursingului, adoptarea pozitil10r terapeutice are O mare important益
.Asistenta me¨
pentru cう ,de multe Ori,viata bOlnavului depinde de o aStfel de tehnicう
entil,ea avand O
dicalう trebule sう cunoascう poZilille recomandate↑ n tehnici,i inteⅣ
rii pacientulul.
mare responsabilitate pentru corectitudinea poziliOnぅ
aro′ OgFce se↑ ntalnesc↑ n anumle bO11,unele dintre acestea lind pozヽ
li

POZitiile ρ
patognomonice pentru boala respectiVう
Exemple de poZitii fOⅢ ate pat01o9iCe:
prin decubit lateral,hi―
― in"coco,de pu,cう “ n meningite)(fig.41),caracterizatう (↑

perextensia capului,i a tOracelui↑ nsolitう de flexia coapSelor pe abdomen,formう

_器:酬 錦誦澪:躙 器酬蹴LmuscJa

ポlr:&:嵩 』
￨‖

i:「

rう de"rasul sardonic“ (datoritう Contracturii mu,chi10r fetel);

generalizatこ ,↑ nso!itう

_ pozitil antalgice,adoptate de pacienti pentru a ameliora durerea.

Opistotonusul,i pOZitia↑ n,,cocO,de pu'Cう “ Sunt pozilii patognomonice pentru cう
indica diagnoslcul,lind Jpice afeα iunli respectiVe.

』事

Fig. 41. Pozilia in,,coco; de pu;c5"(meningita).

cu dispnee;
d; pozitia cu

irigarea ce-

a spaliilor in-

e importanld
\sistenta me-
i. ea avAnd o

:a fiind Pozilii

Fig.42.OpistotOnus ltetan05).
bit lateral, hi-
lomen, formd
A' ln cazul pozitil10r fo叫 ate,dinamica corporalう este grav afectatう ,iar riscurile apa‐

turd muscula- riliei COmplicati‖ Or din acest rnotiv,extrem de ridicat.

schilor felei); Este lesne de inteleS rOlul asistentului mediCal↑ n supravegherea bolnaVi10r cu
pOZitii fOⅢ ate,i aSigurarea confortului,pe cat posibil,a acestuia.O mobiliZare pasi…
va pOate preveni complicali‖ e poSibile,mai ales Cele legate de circulatia sangvinう Oi
毀与常¨

nice pentru cd
de fenomenele dureroase

DEPENDENTAIN SATISFACEREA NEVO‖

Probleme de dependent触 :
．

a.lmobilitate/dificultate de a se mObiliza
霙ず霙簗蛯邁

b.Hiperactivitate.
c.Necoordonarea mi,cう「ilor
d.Postura inadecvatう .

e.Circulatie inadecvatう .

a.imob‖ itatea
Miscarea este o necesitate pentru toate organismele vil,Chiar,i pentru cele cOn‐
m!OCare ca
siderate statice,precum plantele,Cu atat mai mult,omul are nevoie dё
O fun∝ ie fundamentaほ a vieJi.Mi,Carea favoHZeazう circulaJa sangVinぅ ,aiutand la
irigarea adecvatう a lesutun10r,intreJne tOnusul muscular,i mobillatea organismu¨
:ui,i,nu↑ n ultimul rand,asigura cOnfOrtul psihic al individului prin satisfacerea unor
trebuinle de Ordin psiho¨ soCial precum act† Vitatea personalう Oi profesionala cu toate
oonsecintele ce decurg de aici:stima de sine,relaxarea psihicう ,realizarea personalう
.

― ―
一

卜麟
 irnobilizarea reprezintう o conditie care afecteazう ↑
ntreaga personalitate a indi―

vidului, de la degradarea fizicう , la Cea,piritualう Oi SOCialこ . lmob‖ izarea suprimこ

activitう lile calii grave. 6 C(
fizice,i COnduce la aparilia unOr comp‖
Manifestari de dependent益 :

一 absen″ saυ σ′ mゎ υarea m● cう ri10r;

― escare de decυ b′f;
― confracfυ ra mυ scυ ′
ara:
7 C(
―沿s sardonた rわ leranie,;
― crampe;

一  一
―σ′ mわ υ areaわ reresυ ′υ ′ρenfru m● care;
_初 rbυ ttrile moril治 ぅ
″ υ
vO′ nfare rdimゎ υarea saυ absen始 ●Cari10rf ρareze,′
“
ρaraた り :

b
一imporen"励 ncr′ οna層 _reprezintう un semn subiectiv impottant.Poate sう le
M
pa嗅 iala sau totalう ,i poate sttintereseze un segment de membru↑ n totalitate

sau mai muhe membre.Cauzele impotenleifunc,Onale sunt mu‖ iple:↑ ntreru‐ -vo
perea continuitう !li oSOase sau a formatillor musculotendinoase care eXecutう
-mi
mi,Carea,blocaiele,redorile sau anch‖ ozele articulare,reactia antalgica↑ n ur―
-mi
ma unuitraumalsm sau a unei afecJuni dureroase,leziunile neⅣ Ilor rahidieni -sp
- tic
sau leziunile sistemului neⅣ os Central etc.Din punct de vedere al evoluJei)
- rei
irnpotenta functiOnalう poate fi trecう tOare sau definitivう , regresivう statiOnara lr,
sau progresiva.
-as
― an“ 〃Oza一 diminuarea sau imposibilitatea mlcう ril unei articulaiii. _SU
―arroFia mυ scυra湾 _diminuarea volumului mu,chiului,a contractibi11う ,i Sale.
- int
―拍わυ
湾″e ronυ sυ ′
υ′ υscυ rar● tOni″ hipotonia muscularう ,hipe■onia muscularう )
lor
“
cο mρ ricali〃 e′mob〃′
zariij c,
l.Comp‖ calii Cauzate de circulalia Sangvinう inadecvatう :
:ontr
一 escare: itt!

一 tromboze,i embolli; - tul

一 edeme tur
2.Comp‖ catii : .
Cauzate de inactivitatea muscularう Oi artiCularう -ml
一 atrofii musculare; 3e
―reducerea mobi11う Ji artiCulare. -ca
3.ComplicaJi respiratoni: :o
― reducerea amplitudinii cursei respiratoril; :rl
― pneumonil hipostatice. :3r
4.ComplicaJi digeslve: le
一constipatie; -ca
― pierderea apetitului. :3:
5.ComplicaJi neⅣ oase: - fa:
一 parestezili -t
 8. Activitate, mobilitate;i migcare I lZl

alitate a indi¨ ― insomn‖ sau hipersomnii:

area suprima ― stare confuzionalう ;

6.ComplicaJi de Ordin psihic:

一 anxietate l
― pierderea stimei de sine;
― sentimente de inutilitate,i de culpabilitate:
一 depresil.
7.Complicali de Ordin rela,onal:
― comunicare ineficientう ;

― agresivitate;
― izolare.
ilor: pareze 9i

b.Hiperactivitatea=cre,terea ritmului mi,carilor,i a aCtiVitう !i10r individului

I Poate sd fie Manifestう ‖de dependen!う :

rru in totalitate
一 vorbire caracteristicう ;

rltiple: intreru-
― manie,euforie:
r Care execUtd
_ mlcari caracteristice,rapide,frecvente,
lntalgicd in ur-
―spasme― contraqiiinvoluntare a unuia sau mai muLor mu,chi:
rrvilor rahidieni
―ticuri― miOcariinvOluntare ale ochloL guril,ale unui brat sau unui picior;
re al evolu[iei, _reaqii accentuate la sjmuliinterni,i eXterni.
sivd stalionard rnteryer″ 」
―asigurarea cond“ lilor de microclimat,↑ nlう turarea slmulilor,
一 supraveghere permanentう ,

litdtii sale. 一interven,pentru men,nerea integ‖ tう Ji lZiCe(supraVeghere,↑ nlう turarea obiecte―

nia musculard) lorcontondente,constrangeri fizice la nevole)

c.Necoordonarea mi,Cう ri:or― dificultatea sau incapacitatea individului de a¨ ,i

∞ntrola mi,Ca百 le difente10r grupe musculare,de a¨ ,i menlne O pozve lziO10gica.

Manifestう n de dependentう :

一tulburう ‖p百 n lipsa sau diminuarea mi,cう ‖10r normale(ataXie,convulsil,tremurう ―

tu‖ ,tulburう ‖de mers etc.):
一m● Cう ′
e myO′ J″ rare(mOJllatea
r′ involuntarう =milcう ‖involuntare ce aparinde―
pendent de voinia bOlnavului);
― convy′ s〃 re_sunt contractilintermitente ale mu,ch10r,cu o duratう variabilう .Ele
pot fi tonice,i prOduc rigiditatea segmentelor interesate sau pot fi clonice,cand
produc mi,cう ri violente,ample,dezordonate ale↑ ntregului corp.Ele potfi,i miXte,
tonico¨clonice.Apar↑ n ep‖ epsie,hipertensiunea intracranianう ,tulburari metaboli―
ce sau vasculare cu rう sunet pe creier sau↑ n intoxicalil exOgene;
― oonfracrura permanen饉 (punerea↑ n tensiune,i SCunarea lbrei musculare)一 ↑ n
tetanos,tetanie,turbare,afectiuni cerebrale,isterie;
― fascた Jrali:leダ ″b″ ′
ali:ie m″ SCJrare suat cOntra∝ li rapide,‖ mlate la suprafala
mu,Chi10r,fiind determinate de intoxicalii endO― Sau exogene;

一
 E

霜
醤
』
粛 忍∫ 甲輩L舅 魁」 遺淵 肥」じT
:『 :l:3i:誉 I量 ]「 :よ :し

「 n emoJi,intOxica,Cu plumb,arSenic,mercur,boala
fea,ln hipettiroidism sau↑
BasedOW,SClerOZa in placi.Tremuratu‖ le din boala Parkinson sunt rare,apar nY‐
e
p
mai↑ n repaus,i Sunt rnai frecvente la nivelul capului,i rnembre10r superioare.:n
apar tremurう tu‖ mal ample,i rare, p
encefalopaJa pottalう 。iinsuicienla hepaJCう
tremor;
ca bう tう ile aripilor de paSare,fiind denurnite flapping‐
―
驚 鵠 篠 ,1塁 罵歴lふ 栞晰疑獅 iギ 1麟輔 を
coordonate Spre deoSebire de ticuri,rT ,
一 akinez′ a一 lipsa sau diminuarea mlCう rilor normale;
_ araχ ′a― tulburare de c00rdonare a mi,Cう ri10r active VOluntare: rr

- tulburdrile de mers:
ntalnit↑ n bOlireumatiCe sau
- mersul antalgic - apare din cauza unor dureri,l este↑
in suferinlele nervului sciatic;
- mersul rigid - apare la aterosclerotici sau ↑
n boala Parklnson,i este un mers cu
pa,l miCl;

::電 ‖lT器 [α電

三 ¶箇ζ 猟
::鮒 ξ
::〔
:湘 隠lrfttde∝ に
m :」

tirnpul rnerSului:
duVa spl‐
一 mersul talonat一 ataxic,pe cう lcale,apare in sifilisul cu 10Calizare la mう
nう ril,tabes;
teu extern;
一 mersul stepat一 apare in paraliZia de sciatiC pop‖
rali - apare in miopatiile grave;
- mersul legdnat, de
afectiunile cerebeloase pacientul merge incet cu Pi-
- mersul ataxic - apare Tn 9i
cioarele depdrtate 9i cu privirea in jos;
cu barbiturice, in sindroame-
- mersul ebrios - apare in intoxicatiile acute cu alcool
le cerebeloase;
neoplaziiin faze terminale'
- mersul adinamic - miastenia gravis, boala Addison,
fizi-
d. Postura inadecvati - oricare pozilie care nu respecti pozitia anatomicd
ologicd a corpului 9i care predispune la deformdri'
Manifestiri de dePendenli :

- oboseala muscularS;
- torticolis;
- bitdturi;
- rigiditate musculard ;

ale membrelor inferioare, ale goldului;

- deformdriale coloaneivertebrale,
pozilie adecvatd;
- dificultate de a rdmAne inpoziliei;
- dificultate Tn schimbareade boal5;
- pozilii inadecvate date
-poziliifo(ate(opistotonus,pleurostotonus,trendelemburg,genu.pectorala,
torticolis, ortoPnee etc.).
 et Circu:atie inadecvatう (pЮ blemぅ prezentatう la circula,e)
e, rapide, mai
excesiv de ca- 肪gr″ ρenfru ρreyen′ 健a comρ lica″Orρ acわ n″ or Cυ ρrObreme de mOb〃 ′
Zare
`′
Atunci cand o persOanう este imobilizata temporar,atitudinea asistentului medical
mercur, boala
rare, apar nu- este definitorie pentru pう strarea condiliei fiZiCe,i psihiCe a pacientului,pe de o parte
superioare. in prin manevrele de mobilizare recomandate,iar pe de altう parte prin asigurarea su―
ample gi rare, portului psihic,i prin comunicarea cu pacientul.
↑
n cazul imobiliZう ‖
i permanente,responsabi11う Jle Cresc,iar a,teptう
百
1e nu sunt

migcdri raPide, rui funα li mOtOni

intotdeauna conirmate.Este dricil sa Susui pSihic un bolnav ale cう
igcdrile normal sunt sup‖ mate.Dar supottul familiei,i grta prOfesioni,110r pot↑ mbunう J callatea
tう

'eori repetitive
Vieiii pacientului.
Asistentul medical este abilitat sう asigure mob‖ izarea corectう a bolnavului prin
manevre specifice precum i
― asigurarea igienei personale,i a lenierlei de corp,ide pat;
i reumatice sau
一concentrarea atentiel asupra lenieriei de pat,pentru a fi bine intinsう :

_pozttonarea corecttt lnand cOnt de afe∝ iune,i SChimbarea poztteila O lumぅ ta¨
rste un mers cu
te de orう ;

―masai u,or la nivelul regiunilor predispuse la aparitia eSё arelor(zOna scapulo‐ hu…
RPA;
n arc de cerc in meralう ,calcaneanう ,Sacralう ,fesierう ,zona coatelor),ifO10Sirea colacilor antiescarう
;

― tapotai la niVelul toracelui dorsal:

―↑ eXpectoreze(dacう es―
la mdduva sPi- nvう tarea pacientului sう execute exercitil reSpiratoril,iSう
te cazul):
― asigurarea aportului de lichide;
― exercilii fiZiCe pasive:
;rge incet cu Pi- ― comunicare eficientこ ,la nivel cognitiv,i afeCtiV・
Fiinta umana tinde cう tre autonomie,auto↑ ngrり irea,i satisfacerea unor trebuinte
e, in sindroame- in pentru
de bazう presupunand de multe ori apelarea la mり 10ace speciale de sprり
百
Oblnerea autonomiei↑ n mi,care.Pentru mers,deplasare,i eXecutarea unor mi,cう ,

'aze terminale.
persoanele cu deicienle recurg la dispozlive medicale precumi

a anatomicd fizi- -0″θ

zef dispozitive medicale cu scop corectiv sau suplinitor al functiei unui seg…
ment al corpului;
_ρ rOrezer dispozitive medicale care inlocuiesc un segment;
_ mcぅ ltぅη nfe Orfoped′ cう i cOrecteazう statica piciorului;
7′

一dispOzi″ve de mers(1943)f↑ mbunぅ tatesc stabi1latea,i ca1latea mersului(fOtOlil

rulante,cadre de mers,catte,bastoane).

r e soldului; Activitatea ca forFnこ de asigurare a confortului psihOⅡ socia:

Recreerea― necesltatea de a se destinde,a se distra prin activitう !i agreabile↑ n sco‐

pul obune面 und rdax益 n lJce,pdhte.

Manifestari de independental
genu-pectorala,
―divertisment,joc,relaxare;
 E

∝ ｌ
ｌ
ｔ
ｐ 博 Ｓ
７ ３ Ｚ
︲
=T,‐ ■′

瘍 ■
‐ ∫
F19,43.Dispozl市 e de mers.

一 destindere(Stare de relaxare,de↑ ncetare a unei tenSiuni nervoase sau a unel

umire.);
stぅ n de↑ ncOrdare,SalsfacJe,Senlmentde mu、
_amuzament一 ↑ nveselire,diStra∝ ie,diVettiSment.
Ac″ Vifarea prOfesわ nab
Omul,Ca membru al societう Jl,des籠 ,Oara activl触 u necesare angrenaiului SOCial,

↑
鯖描i蝋舗:iW鮒 難
w蠍弄壺
mplinin care dau sens eXiStentei umane
/1c″ 1/iralea Fizた う
ntrelin COndilia fiZiCa a organismului
Exercitiile fiZiCe,actiVitう !ile fiZiCe curente,↑

i::摺 器 ]:TfT礎
:ξ ∬ 1肌 橘
鴛 せET襴 認 」 l鞘 摺 戴 躙
Sedentansmul
mu‖ う aCiVlate de Jp intelectual,favOHZaバ d sedentansmul.Faptul cう
iuni mai muL Sau mai puun grave,
reprezinta un factOr de nsC↑ n apa‖ Ja mukor afe∝
precurn bolile cardiOVasCulare,obezitatea,cOnstipatiai nu mal este un secret.
fOrma de relaxare neCesara Orga¨
De aceea,actiVitatea fiziCa ramane,pe langう
nう tう til,↑ n tota―
nismului,ca alternativう la oboSeala pslhiCう ,o fOrrnう de pう strare a sう
litatea ei("mens Sana in corpore sanO“ ).
 8. Activitate, mobilitate ;i mi;care I IZS

」ocυ ′
Jocul,formう ludicう lil,eSte predominant,i esen!ial↑ n cOpilう rie,dar nu↑
a activitう n―
に

ceteazう niciodata.La lnerete,i apoila matu百 tate,locul↑ mbracう forme tot mai sub…
は

11e,mai rainate,pentru ca la bう tぬ nele sa devinう ,din nou,o forma de acJvkate pre‐

一
贔

ponderentう .Lipsa activlう Ji de Jp ludic↑ nseamnう pletterea capactう Ji de a Vedea

軋

lumea↑ ntr‐ o forma agreabilぅ Oi,impliCit plerderea opimismului,i a chefului de viatう .

握

Se,tie cう persoanele cu simtul umOrului,persoanele extravertite,l optimiste trbiesc

覆

mai mult,i sunt mai sanbtOase,nu numai psihic,ci chiar fizic. Este,tiut faptul cう
之

dispoz、 ia pOZttivう ↑
ntreJne SiStemulimunlar p‖ n mecanisme biochimice ce slmulea‐
厖

za secrelia de seroto∩
戌

inう ,i endOrfine("hOrmOnii fericirii“ ).

Activitatea nu↑ nceteazう pe tot parcursul vietil decat in perioadele de crizう .Viata
↑
nsう ,este incompatib‖ a cu lipsa mi,cう ril・

Prob:eme de dependentう :

一 Neplう cere;
―Nemuttumire;
― Deficit de diversificare a activitう !ilor recreative.
Manifesta面 de dependen!触 :t‖ Stele,descuraiare,plans,diminuarea interesulul,
dincultate de a se concentra,agresivitate,plictisealこ ,dezinteres fatう de Sine,inca―
pacitate de a desfう ,ura aCtiVitう!i recreative.

Nevoia de a se rea:iza,de a infう ptui activitう ti care sこ・i perrnita satisfacerea

nevoilor sau sう fie ut‖ celorialti

lse sau a unel ManifestaH de independenta:
一 autonomie;
― stima de sine:
一 irnagine de sine pozitivう ;

renajului social, ―manifestう ‖de salsfaα ie:

celorlalli. Senti- 一 luarea deciziei;
:n\inerea stimei ― valorizarea propriei munci;
;zintd tot atAtea 一apartenenta la un grup;
―ocupaJa ind市 idualう .

Dependentう :

a organismului 一devalo「 izare― perceptie negativう falう de valoarea personalう ,i COmpetenta

imi. Societatea sa;
drn ce in ce mai 一neputinla一 ‖
psa de control a evenimentelor↑ ntr¨ o situatie datう ;

a sedentarismul ― dificultate de a se rea‖ za;

mai pulin grave, ― dificultate de a¨ ,i asuma roluri sociale.
un secret. Manifestari de dependentう :

necesard orga- ― sentiment de inferioritate;

;dndtdlii, in tota- ― pierderea imaginil de sine;
―dificultate de a participa la activitati Obionuite sau noi;

″
輌
- dificultate de a lua decizii 9i de a controla evenimentele;
- izolare;
- depresie;
- descurajare;
- pasivitate, somnolenld;
- disperare;
- oboseali;
- diminuarea motivaliei, interesului, concentrdrii
- agresivitate;
- sentiment de inutilitate, de respingere
 9.Confortu19 odihna,Isommul
(nevoia de a dormi gi a se odihni)

DEFIN:T‖ 一genera:itう ti
lVe1/o′ a cre a dOrF7′ ,fa Se οσ′
わr7′ este o necesitate a fiintei umane de a odihnifiziC
n timpul starii
,i pSihiC Organismul pentru a recupera resursele energetice cheltuite↑
de veghe(periOada de actlvitate psihica,i fiziCa),de a avea un ritm fiziologic de somn
noapte).
,i Veghe(‖ tm nictemeral=succesiunea zi¨
Odihna este perioada↑ n care se refac structurile alterate ale organismului,i se
transporta prOdu,ii reZultaii↑ n urma efortului(acidul lacuc),↑ n ficat sau rinichi(pen_
tru a n eliminal).
Somntrr este O necesitate fiziologicう ,i reprezintう o functie normalぅ a creierului.
Este o componentう a stう ril de odihnう caracterizatう prin absenta staril de veghe,prin
relaxare psihicう Oi fiZiCう ,astfel↑ ncat individul sう poatう recupera energia necesarう
activitう !i10r z‖ nice.in timpul somnulul, prin suprlmarea temporarう a stう ril de con…
,tien!う derea activitう lilor fiZiOlogice, se diminueazう metabolismul bazal,to¨
nusul rnuscular,ritmul respirator,i cardiac,temperatura corporalう scade cu aproxi―
'i SCう
maJv O,5° C,fun∝ ille Secreto‖ i(exceptand‖ nichiul)sCad,i Se intensrica prOducJa
hormonilor de cre,tere(↑ n speCialla pubertate).
Somρ υ′reprezintう un aspectimportant al odihnei,↑ ntrucat multe funail ale orga¨
n tirnpul somnului.Dar odihna inseamnう
nismului se regenereazう ↑ mai mult decat
somn;↑ nseamnう relaxare,schimbarea tipului de activitate,ie,irea de sub presiunea
problemelor curente Odihna nu↑ nseamnう neaparat repaus,ci poate fi,1 0 altう acti―
vitate,o plimbare↑ n aerliber sau orice altceva care rnen!ine capacitatea intelectualこ

,i pOate relaxa mu,chil.

Se apreciazう cう adevう rata odihna regenereazう ,oferう Oonditii pentru reacumula―
rea a aceea ce s‐ a consumat.
肪fr― osわ gυ め zちわ′ma υρυ′οmわ are deィ θθ θθθ de 04 br Sangele ρarcυ rge
aρ roaρ e 3θ de rη 〃οane de anere,1/ene,′ Caρ 〃are.C)′ηυ′resplrade aρ rOaρ e 2θ θOθ
′
ο
tt rOSわ ,わ aρ roxJma″ ソ4θ θ
θtt Cυ ′ Obtteazう grupe mυ scυ bre m¨ re
1/inわ

“
de circa 75θ de ori,f
“ ,aρ roaρ e fイ η ″Oane de neυ ron′
a′ υcrυ
acri1/eazぅ ,ρ υf76ρ σ′ 7′ .

ー
 ￨

TOr acesf υrra,tttya〃 υneces′ 誇ρerioade de οσ′ わnう ダcOnd′ ′necesare regenera″ ′
F′ ur
pr
rare.oσ ′
ce′ υ わna,Fsomnυ ′ 決)1/in asrferゎ dispensabile yfe“
ln

INDEPENDENTAIN SATiSFACEREA NEVO‖ DE A DORMi

SIA SE ODIHNI a
intr¨ un‖ tm trepidant,caruia O muヽ ime de
i zilele noastre,vla!a Se desfa,oarう
oameni obiOnuiti Se luptう sう ïfacう falう .巨 i au neVole de timp pentru odihnう pentru a b
evita oboSeala cronicう .

o
Studiile au aratat cう sistemul neⅣ os functioneazう cu randament maXim dupう
ntelegere,i de patrun―
noapte de somn bun.Aceasta explictt de Ce capacitatea de↑ gし

dere a lucrurilor mai profunde,complexe,i abstracte,este mai rnare dimineata de¨ ac

cat seara. at
Cう pro¨
in lmpul somnului sunt secretaJ anumli hOrmoni ceea ce demonStreazう p(
HOrmonul
cesele biochirnice sunt uneon mai acive↑ n'somn.De aici,iimpOrtania lui・ dl
de cre,tere,de pildb,este produs↑ nm,re patte in lmpul somnului lini,lt dinain― SC
tea miezului nopJi Acest hormon este rё numl pentru rolul lui foane imponant↑ n CC
il),dar aCest efect se exer‐ ´
Cre,tere(nu↑ ntamplatOr cOpili dOrm mai mutt deCat adu、 ¨ a
Clう i dimensiunile,ielcienla De asemenea,hOrm。 SC
Oi asupra creierului,crescandu―
OS,↑ n…
nul de cre,tere slmuleazう transpottul aminoacizi10r din sange in tesutul neⅣ
gう duind astfel celulelor neⅣ oase sこ facう din↑ nvう tare un prOCes perrnanent.

un an hOrmOnimponant,cottiZolul are produ∝ ia maximう

↑n intervalul dintre mie―
n lupta continuう a
zul noplii,i dimineala devreme CortiZOluljOacう un rol esential↑
Organismului de a face fatこ faCtO‖ lo「 stresanl,reducand inlamaJa,l obOSeala.Cei
Se refacう dupこ
care se culcう seara tarziu nu dau organismului lor posibilitatea sう

一 
uzura din timpul z‖ ei,il'i reduc astfel disponibilul de energie,i Vitalitate pentru a

一
︶
doua zl.

一 一
．
ntrelnerea neuroni…
in Jmpul somnului se refac celulele tesutului eplelial,dar,i↑
lor de la nivel cerebral printr― o maibunう irigare,mal ales pe perioada viselor.
Lipsa odihnel,i neaSigurarea unui somn corespunZう tOr reduce performanta,i
eficienla aCtiVitう ti10r cOnducand la aparitia Surrnenaiului Este bine cunoscut faptul
cう scurtarea perioadelor de odihnう ,iSOmn↑ nseamnう ,↑ n final,sCurtarea vielil.
Rolul somnu:ui
Somnul este esen,al pentru viatう .Animalele dep‖ Vate le somn au mu‖ t.Lipsa
somnului poate afecta sう natatea,i Chiar viala Oamenilor Un studiu efectuat de
Societatea Americanう de Cancer a indicat o Cre,tere a riSCului de deces de l,8 ori
mai rnare la persoanele sう nう toase care au dormlt doar 6 ore pe noapte fata de per_
soande∞ Ю tt dOrmitみ 8∝ e"mttnaum酬
oЮ mた mJ om¨ c tte濶 耐 mtbarat酬 縫∞ Ю ∝gme m JmpJttu
pentru odihna,i recuperare.Procesele r( J Ю
gttσ 洲“
Sunt htt maxime
↑
n timpul somnului
Fizio:ogia somn由 :ui
stare de abolire a
Cercetう「ile in domeniu au aratat cぅ sOmnul nu este o simpl農
o formう de cOn,tien!う mOdificatう ,darcu pう Strarea
stう 「li de con,tientう ,Ci reprezintう
 unor relatii Cu mediul inCOniuratOr.somnul eSte un prOCes fizlologic fOarte complex
prin care creieru1 0i COrpul uman alterneaZう ↑ ntre perioade fOarte acuve,i perloade
niciodatう
lini,tite,dar↑ n care actiVitatea nu↑ nceteazう
.

Existう dOua tipuri distinCte de SOmn:

nonrapid eye
a,somρ υ′renf supranuml SOmn ttrう mi,cう 面OCulare rapide(NREM―
) mullime de movements),COnsiderat,isOmnね ra vise;
‖ OCulare rapide(REM―
hnd Pentru a b.sOttρ raρ d,cunOSCut,isub numele de somn cu mi,Cう
rapid eye moVementS)Sau de somn ρaradoχ a′ .Este somnul cu ViSe.
lea se Cuno,tea dOar un sin―
raxim duPd o La↑nceputul deceniulul a1 0ptulea al Secolului al)(X¨
si de Pdtrun- gurtip de somn,diferitele sale faze fiind definite dupa gradul 10r de prOfunzime.ln
jimineala de- acest sens,Loomis,i colabOratOrii sう i au izolat cinci perioade(faze),mergand de la

reazir cd Pro- 肥 酬 Ⅷ 賜翼Ⅷ頒 甜 1警iTlお嵐裾

譜ξ 訊IW:
lui. Hormonul nsky si N.Klelman↑
dl de cう tre A.Ase‖
n
.A,a se faCe cう aStう Zi,datorita unOr
linigtit dinain- somn caracterizat de,,nll,cう ri oculare rapide“
> imPortant tn cercetう‖moderne,somnul a fost↑ mpう lit↑ n Cele dOuう cate9o‖ i:sOmn lent,iSOmn
efect se exer- rapid.Avem,deCi,de¨ a face cu o dualitate a starl10r de somn.Somnullent,adicう
renea, hormo- somnul clasic↑ mpう lit de Loomis↑ n patru faze,i CaracteriZat de unde lente,este
rtul nervos, in- mЮ ttpt peぉ dc“
"mnul旧
口 ∬糧 踊鮒露橘
星樵亀
d lpar測
::峰 1
ranent. 1う dinamicう Ce se dOVede,te a fi,↑ n cea n
alul dintre mie- Cu toJi Ca visau.Somnullent
ce SubiecJitrez、 i↑ n curSul somnului rapid relateazこ
pta continud a ↑n procent de
constituie 60-70%din SOmnul total,iar somnul rapid Se desfう ,oarう
oboseala. Cei 30-40%.↑ n timp ce la primultip de somn undele EEG sunt reprezentate de fuSuri de
;e refacd duPd printr‐ o activitate electricう desin…
mare amplitudine,SOmnul rapid Se caracterizeaZう
alitate Pentru a cronizatう ,rapidう .Astttzi,datorita cercetう
rilor fう cute se pot delirnita exact Cele douう

ド よ ∝
mns甲 ∝
¨。 劇e tt multe tt m Cursulttd m岬
inerea neuroni-
viselor.
蹴 淵 u劇
"
un model cicliC,Caracte‖ Zat p‖ n vana,i ale prOfunzimii SOmnulul,precum,i ale acti―
a
performanla 9i
vitう til electrice a creierului,mi,Cう ri10r ocu
cunoscut faPtul
sOmnul NREM relaxeazう 01 0dihne,t(
area vielii.
se produce o SCう dere a temperaturii corF

au murii. LiPsa
diu efectuat de
『誦rr::罠幡晶
需計 誦 :
:t::1「
cu Cea din timpul perioadei de veghe. コ
activitatea electrica a creierului este similarう
ieces de 1,8 ori
Este un stadlu↑ n care perSOana se simte foarte relaxatう ,i poate avea senZalia Cう
rpte fald de Per- ncう de tot ceea ce se↑ ntamplう ↑n iur・ Pe mう Sura ce
viseazう ,de,i este COn,tientう ↑

re un timP al siu
unt insd maxime
酬:l凪 :祀 麓櫓∬Fli7蹴 IttW∬ .麗::盤 鋪∬;t淵翼
numesC,,Spasme miOC10nice“ Oi Sunt tOtalinofensive.
n care apar,l mO¨
Pe mう surう ce SOmnul se adance,te,se trece la stadiul ll,↑
dificう ri ale electroencefalogramei,Sub fOrrna reduCerii frecveniei unde10r acestela.
rare de abolire a n
lar cu Pdstrarea Stadille l,ill de somn NREM nu sunt decat niveluritot mal profunde de SOmn,↑
 ｑ︶ Ａい     ａ
i∬ 梶
徹憚驚‖ 瑞i鞣[割 1鹿単
重 蝋
獄躍 理部 T∬留稲よi「盟』撃 よ 郡署朧
酬冒』
罫Ⅷ 異
:‖
邸」驚認W∫譜=瀾
mul,unnatul nOctum la cOpli(enureZiS)etC

麗晶TI悧 誦滉鴨北
l:裾 ::『

lttltt11鵠 1覧 l離
lttif理:1轡鰍
∞ ∬Ⅷ誂 山賂
insa,ln 10c Sう Se aiungう la stadiull,i SubiC

鴫
悲￡響馳 縄
ξ 「 撥‖I舗 [舗 重
e滅

li『 lZ;離 tti理 i柵

unde caracteristiCe care evidenliaZう
actiVi¨
electroencefalograma se↑ nregistreazう
ri rapide oculare)
tatea biOelectriCう Crescutう a Creierului. Perloada REAll(Cu mi,cう

;舗 瀾靡
)pe cand maioritatea

器
』
este aSOClatう cu activitう !i eXtreme ale creierulul(Care viSeazこ

鱚F新 選鞘I驚 罵寵
I縛 StadiullV al somnului NREM

T胤 寓鞘
:器嘉
Лsele.Dacう

獅J難檬 III亜 お
撻 se lua O decizie importantう Sau de a se re‐

zOlva o problemう difiCilこ ,Sう Se as19ure un SOmn eficient.

■露
認ξ雖1檄:凛‖驀∬∬ 構it肇
竃晨よ 暫 :誌 lT:舗 [』 liF:1:i』 :l鷲 ￨::壇

『:::糀 I:il:首
(IF:廿
』
ピ lξ:ζ :『i現 累I:言
『
∵ li器 ∬
:::認 :,舗 ‖駆淵t器
胃
記∫』 1翼 I「 ξ
1爺 b(F:l:r」 こ嶺IT:1:ii雨
tisfう Cutう nevoia de somn profund,i abia
澪
:iil[II曇
90…
De‐ a
120
lungul unUi SOmn de nOapte,fa
minute(60… 90 minute sOmn NR[ :電 1熟
acest CiClu se repeta de circa 4… 6 oriin cursul unei nOp!1.
 ―

9. Confortul; odihna 9i somnul I t at

rl seu, dar Poa-

Somnul din tirnpul z‖ ei nu se desfう ,Oartt dupう acela,itipar ca cel de noapte.
Somnulde Jp REM predominう ↑
n Jmpul somnului de dimineatこ ,iar somnul profund
n lmpul somnului de dupう ‐
(StadiUHV)predOminう ↑ amiazう 01 searう
rbiectultrece la
: se relaxeazd, Fiecare persoanう prezintう varialil individuale fatう de cele descrise mai sus,↑ nsう
stadiu este, de acestea nu sunt,in mod normal,prea rnari.
somnambulis- Regiarea somnului
n lumea
Controlul ritmului veghe¨ somn a rう mas multう vreme o necunoscutう ↑
rezitd pe timPul
neurofiziologiei. Relativ recent s― au descoperit rnecanismele de reglare a somnu¨
linud sd se sim-
lul.S¨ a evidenliat O interrelalie↑ ntre douう mecanisme cerebrale antagoniste care
I minute numitd
activeazう sau suprimう intermitent centrii neⅣ o,i superiori controland starea de ve¨
'oduce o ugoard ghe/somn.Sistemul reticulat contine celule speciale care au rol activator. Ele sunt
informate prin impulsuri neⅣ oase provenite de la receptorii vizua‖ ,auditivi,i taCti‖・
ordine inversd.
Activitatea corticalう (din stう rile emotiOnale sau din procesul gandiril)stimuleazう de
ece in timPul de
asemenea celulele din zona reticulatう .Catecolaminele,precum noradrenalina,sunt
,i ele implicate↑ n mentinerea starii de vigilentう
.

rapide, inclusiv
Somnul este indus de serotoninう ,un neurotransmlう tor Secretat de neuronii spe‐
axare. Pulsul 9i
cializati din bulb,punte,i rnezencefal.Aceastう zonう pOate fi controlatう de impulsuri
de tip REM. La
provenle de la n市 elun infenOare(de eXemplu,sunete,sjmulilumino,1,durere)sav
idenliazd activi-
rapide oculare) supenOare(gandun).De asemenea,emoJile,p‖ n sistemu‖ lmbic,potinluenta ZOna
;And majoritatea responsabila cu inducerea somnului.
Atunci cand o persOanう dore,te Sう adoarma adoptう o pozl!ie de relaxare↑ ntr¨ un
trezitd in aceas-
,tiseazdin timPul mediu lini,tit,fう「うluminう puternicう ,↑ nchide ochil, suprimandu_,i aStfel activitatea
sistemului reticulat.
somnului NREM
ace 9i odihnegte Ritmu:cicardian,i reg:area cic:u:ui veghe・ somn
in reglarea ciclului veghe‐ s6mn este implicatう Oi glanda pinealう Se,tie faptul cう
si invalare. latd
aceastう glandう :↑ n afara de faptul cう este cea care impune ritmul,i Cea care↑ nre¨
i sau de a se re- mesaele
gistreazう trecerea lmpului,este un organ fotosensibil,care interpreteazう

rmnului lent. Doi senzoHale transmise de reJnう .Ea descrreazぅ mё saiele lumil↑ nconiutttOare,cum ar
;a somnului timP i ciclul luminう ■ntuneric al zilelor,i nopti10r,dar,i schimbarile care au loc↑ n fiecare

: normale, iar liP- anoJmp,traducanduJe↑ n mesaie hormOnale pe care le t‖ mle↑ ntregului organism.
De aici rezultう un bioritm intern zilnic numit ritm circadian.Perioada necesara traver_
rare. Persoanele
sう 面i unui singur ciclu complet al‖ tmului circadian se nume,te pe‖ Oadう de‖ tm,i re―
cregtere marcatd
prezintう ,de obicei,o zi.

fdrd urmdri. Cei SecreJa de melatOninう a glandei pineale ainge punctul maxim in lmpul nopJi.
Acesta este unul din modurile in care epifiza stabile,te comunicarea cu alte orga‐
I a se retrage din
tr de aParilia unor
ne avand rOlde mう surator al tirnpului zilnic pentru↑ ntregul organism.Ea are un ma―
re potenlial antioxidant distrugand radicaliiliberi din corp care sunt raspunzぅ tori de
ate somnului Pro-
nrai intAi este sa- afe∝ lunile degeneFaiVe(CanceL maladia AlzheimeL boala Parkinson).Cea maiim―
portanta calitate a melatoninei este cea de revltalizare a↑ ntregului sistem endocrin
rmn cu vise.
in cicluri de circa a,a Cum a demonstrat expenmental cercetう torul elveJan 1/vaner Pierpaoli(trans_
plantand glanda pinealう a unul,oareCe tanぅ r la altul bう tran,acesta,i¨ a reca,tigat
) somn REM). Tot
vla1latea,prelungindu¨ i¨ se viala Cu 25 procente din durata medie de vialう ,iar cand

―
―

J
 mbう tra¨
a tranSplantat glanda pinealう a unui,OareCe batran la altultanar,aceSta a↑

nit rapid).
De asemenea,a fOSt demonStratう experimental oprirea in evolutie,i Chiar renli‐
la modifiCarea fusului orar,scう derea coleS¨
terea Cancerului,adaptarea mai rapidう
timusul care loaCa un rol
terolului↑ n Sange,sub influenta melatoninei.Ea stimuleazう

l隆 :ry黒 1鵬 鯉禦‖
電器穆
hormon este la nivelul oplm).
stresului aCumulat odata cu varsta)
[oritう

prodl
semnalitteazう siStemulul endOC‖ nsう (

n(
duce↑ n timp la atrOfia organelor sexuale↑ I

Se網
l:ljIII「::lall::」 』:』I]:サ l「 ::i:
￨

呻師na¨ m∞ ∞
刺 o
celulele organismului uman,prevenind,i reducand distrugerile provOCate de radica¨
br飢
釧Ⅷ 鞘雛
WIT鮒 :[ピ l』∬
"u「
lente(pe “ un somn
Jmpul nopJl)aSigurう

叫鱗肌
mfr正喜石[1輌
臨」
‖
朧 i冦 :Tmi理
『 蹴 lぎ
nTh:舗 稽糧都∬::1誕 艦
schimbate.Revenirea capacitう lli de Secrc
ntleg echilibru1lziO10gical organiSmului ce‐
va reseta ceaSul biO10gic,i va restaura↑
lor ce sChimbこ fusu1 0rar Sau luCreaZう ↑n ture.
de ritmul CiCardian,COntrolat de
Starea de atenlie,i de performanttt este afectatう

官出
Wl群 『 器:謁猟 ￨)」 鰐
ilξ
郷北
響響:呻 』 猫1胞 F↑ :』

麗瀾 ∫Ⅷ f鵠 1里躙 認 撚 躙 脚轟 寵鰍 i腫
『
mmょ」
ntre orele 9-1l dlmineata,urmat de
muncう .Maximul de atenJe,i perfOrmanta este↑

器wili7膜 臨 1‖淵脚 腑朧W[T難 S¨ a Serrit pranzul,lntre aceste Ore sOmnolenia se exa…

vit rnasa de pranz,dar dacう
cerbeaza.

MANIFESTARI DE INDEPENDENTA nこ scut,14… 16

:16-20 de orela nou‐
Durata SOmnului vanazう in fun∝ iedetarstぅ
9 0re la adult,16-8 ore la varst‐
orela l an,10… 14 orela 3 ani,9… 13 0rela 5-1l ani,7‐
nlcl.
de un somn nocturn,regenerator,Calm,
Calitatea sOmnului este reprezentatこ
Odihnitor,fara↑ ntreruperi,i este CaraCterizata de u,urinta in adormire,de vise agre‐
abile,plう cute.
 9. Confortul, odihna si somnul I t AS

Re:axarea reprezinta periOada necesara pentru refacerea fo吋 elor fiZice,i pSihi―
Ce(VaCanle,COncedil,timp liber petrecut fう rう factori de stres).

lie 9i chiar remi- Repausui este definit de pauzele periodice necesare↑ n timpul activitう !ilor fiZiCe

scdderea coles- ,i pSihiCe

:are loacd un rol Destinderea,i odihna se referう la alternarea activitali10r fizice cu cele psihice

zonului (generat (,iinVers),fO10sind mり 10acele adecvate capacitう li10r individului

astfel rezisten!a
ptim). Necesarui de somn
cdatd cu vArsta) Din raliuni↑ncう necunoscute,necesarul de somn este o chestiune extrenl de per‐
;xuali, care con- sonalう .Nu are legう tura cu sexul(Chiar dacう se crede cう femeile ar dormi mal puun),
;ului pentru actul gradul de inteligen!う sau cantitatea de exercitiu fizic efectuatう .Thomas Edison,rna‐

a femei). rele inventator american,se descurca cu numai 4… 5 ore de somn pe noapte,↑ n vre―

ld in fiecare din me ce Albert Einstein,genialul om de,tiin!う ,avea nevoie de cel putin 9 ore ca sぅ
'ocate de radica- fie in formう .

ra agenlilor stre- Nevoia de somn variazう ↑ n funclie de varstぅ .Un nou¨ nう scut doarme↑ n me¨
nsう ↑

rsigurd un somn die 20 de ore pe zi,un cop‖ de 6 ani,10 ore,unulde 12 ani,9 ore.Un adult are nevo¨
ie↑ n rnedie de 7… 8 ore de somn pe zi(cu Varialli deStul de marifa!う de aceste medli),
lie, un somn su-
iar cand durata somnului este prelungitう cresc semnificativ atat atentia,cat,i perFor¨
maniele intelectuale,emoliOnale,i fiziCe pe timpul↑ ntregii z‖ e.
lle tensiunii arte-
ie insomnie. Prin IVOυ ―
nう scυ fυ ′doarme↑ n medie 16 ore pe zi,de la 23 ore in primele z‖ e de la
tome rimdn ne- na,tere, panぅ la 10 ore la o lunう ,dar cu mari variatil indiViduale. Foamea,dure‐
; glanda pineald, rea,stimu‖ i externi precum frigul sau cう ldura,dar,i Zgomotele,i lunlina puterni―
organismuluice- ctt pot determina trezirea din somn sau scurtarea perioadei de dormit.Copilul poa¨
te sう plangう atunci cand nevOia de somn nu este satisfacuta cam 500/O din somnul
lian, controlat de nou‐ nう scutului este somn REヽ 4,acesttip de somn fiind indispensabil cre,teril'ideZ¨

orpului. Astfel, ni- vOltaril,mai ales din punct de vedere psihic.

a (cAnd aldturi de Sυ garυ ′are dtta create paternu」 de somn care↑ ncep sう se contureze incう de
:a olunう ,i se desavarsesc la varsta de treiluni.Somnul de noapte se deruleazう
pe
iar la persoanele
rl accidentelor de o perioadう cuprinsう ↑ ntre 1 0,112 ore,in tirnp ce ziua este in cea mairnare parte a
rineala, urmat de tirnpului,treaz.Totu,1,el pOate avea episoade de somn↑ n timpul zilei de circa 2 ore
orele 9-11 seara. Sugarul se treze,te dinnineata devreme,apol adoarme iar,dupa ce manancぅ .Media
dacd nu s-a ser- de somn se regう se,te↑ n inteⅣ alu1 14… 1 6 ore zilnic.↑ n aceasttt perioada predominう
mnolenla se exa- somnul REM
Coρ 〃 υ′ たdoarme pe totJmpul nopJl,i unul sau douう episoade de somn,ziua.
“ doilea episod de somn diurn este e‖ minat Procentul de somn REM
La trei ani,al
se diminueazう pentru cう slmulli externi sunt percepuJ mai intens.Copilul prefe南
sう stea treaz cat rnai mult tirnp,iar seara se culca tarziu pentru cう dore,te sう fie cu
rou-ndscut, 1 4-1 6
si 6-8 ore la vArst- parin!ii,sう exploreze,isう ― tile specifice varstei,sう capete auto―
nomie in ceea ce prive,te COmportamentul de,,plecare la culcare“
'i SatiSfaca curiOzitぅ .

egenerator, calm, Pre,COrarur este fOarte activ pe timpul zilei, iar principala problemう rう mane
rire, de vise agre- Oblinerea unei cantitう !i sufiCiente de somn.Mul!i cOpil pot avea co,maruri p9 timpul
nOptii Sau pot deprinde frica de↑ ntuneric,ceea ce cauzeazう perturbう ri ale somnului,

―
 ∬Ⅷ 盤淵
穐]辟 驀南W運憑
I精

轟
=糞
,情

1蹴鶴 駆Ъ 撰
au de a Canta copillorinainte de culCare.

iI警 罰
†
躍∬
聖巻瑾[樹 驚
1留
nentul de securitate.TOtalul de somn la

aceaStこ Varstう se↑ ncadreazう ↑

ntre 1 0,1 11 0re,zilnic.

scOrarυ r are nevOle de aproximativ 1 0-12 ore de SOmn,cu mari

¨ Variatil indiVidu¨
de varstう ,cOp‖ ul trebuie incuralat Sう ,ifOrmeze comporta…
ale.'Pe aceaSta duratう

」
∬鷺革稲焉:TPttt麗 踵』 :[1『if:邸 I缶 1製 !∬ ∫
騰雷‖毬lTT
veascう la televizor. mal
/1dOrescenfυ ′dOarme↑ n medie,lntre 8,1 9 0re ZilniC,dar petrece o perioadう
'::墓
lungl::1廼
1』 It晶 :]:i糧 11%:‖ :1ピ i菫 慧尊
喚 LI子

modernう ,adolescentul devine din ce↑

sう―
n ce

l determine sa renunte la orele de SOm:

`1:爵
padr脈
de santtQ d ttebJe educd Saづ
:∬:T:::罫 :思 Lesom.Daca unde
fυ ′
ハdυ ′ prezinta cea mai mare individu〔
u a se recupe旧 ,Jb旧 峰
Sunt sundenけ
「出lttllli∬∬
冦 _10%dintre adu嶋 idOrm mai mu‖ de 9 ore
20%dn sOmn o ЮJ耐 う
l:録 :『 :LttT首
:.甘
SOmnd REM, pЮ

1ボ R島 1∬ 鵠
″ ]穐 出
∬詭 [ζ :b易 IEM,Stadille‖ 卜lV de SOmn profund.O prO―
aceasta pOa―
blemう serioaSう pentru sOmnul adultului eSte ora de culcare pentru Cう
わ
切λ 電魔
滉]?晶 北勇 雲:1駆 Wil澤 鯉響鴇∬Ш瀧 :TI:r
.(〕 iClurile de sOmn se SCurteazう , SOmnul Se
calitatea sOmnului Se deteriOreazう V dn NRE鴫
mn「 dmd脚 峰 旧 .

「 閣 ξ ぶ nnului Se altereaZこ ,iar ritmul Veghe― somn

肥 師 星 簡 篇 ξ蝋
m耐 刺 ,赫 ma離 ∞ N耐 山 而

施 訛 胤 :駆 腫 Ⅷ f:』 ξ鵠 ISunt∞
or. .

Visele

饉』肥
淵慇 鰍 翼冨ξ
』」 弾 視ギ 軍 誕棚 ∫
:胤
;l::‖I]￨:Ъ ]::;￨(111]1:]『 lili「

蛸
:

鸞 Ⅷ撃磯
deauna marea ei diVerslate_Uneori,puL!「

量『慧『翠『せ 」 む
]響蠅残 fi』 ::ξ :::‖ ::署 :ぼ it:鷲 1:

sului are inSう numal un caracter abstract si didaCtiC,deoarece deこ

ele mai muhe on
 el poate fi coerent,i
in!ii trebuie sd visul cuprinde simultan,i suCCesiv caracteristici cOntraril,adicう
rdormire. Este incoerent,logic,i absurd,clar,i COnfuz
prO¨
rte de culcare, Cercetう rile neurofiZiologice moderne au adus multe clarificう ri, aratand cぅ
rnte care sd le cesele bioelectHce din creier au anぅ evOluJe↑ n Stare de somn decatin stare de ve―
ba pdtulul sdu ghe,i Ca visele apar mai mun in cOndlille somnului paradoxal atunci cand anumle
ul de somn la pO叫 iuni ale scoら lei Cerebrale sunt eXCitate,i Cand unele engrame(urme,depozト
tuit
te ale memoriei)sunt reactiVate.Materialul informalional din care este visul alcう
arialii individu- are ca sursう experienla prOprie:in consecin!う ,Orbii nu pot visa cu imagini vizuale.
zut nicioda‐
eze comPorta- Existう Cazuri cand Oamenli deClara ca au visat10curi pe care nu le‐ au vう
ta.Realitatea estё Cう anumitor fapte,↑ n stare de veghe,nu li Se aCOrdttimportantう
,

existd tendinla
rul sau sd Pri- ele nu sunt con,tientizaie,dar↑ n stare de somn devin dominante pentru cう ,ceea ce
nl品 pul
↑ stう ‖i de veghe a fost un relex extrem de slab,i iZOlat,in Jmpul somnului
c perioadd mai poate deveni un stimul puternic.Se aiunge astfeHa ideea ca rnecanlsmul ViSului este
rtal, faPt Pentru condilionat atat de influenla Stimuli10r externi care transmit atenuat senZatil,,Obiecti―
;re cd, in viala ve“ din mediul↑ nconiurtttOr cat,i de slmulilintemi care transmlimpulsun spre creier
randu¨ se preocu¨
rformare Poate De fapt,cauzele viselor sunt extrem de variate,intre ele numう
pう rile,grllle,sentimentele,care pot sa Se reactiveze↑ n sOmn,iSう Se propage↑ n
judicierea stdrii
ceVa↑ n
vis.De exemplu,↑ n preaima unui eveniment a,teptat,vom visa cu sigurantう
nn. Dacd unele ie9う tura cu el.latうde ce psihanaliza sustine nu fara temei,cう dOrinlele nOastre as¨
sunt suficiente cunse,itrebuiniele reprimate de con,tiintう rう bufnesc↑ n vis.
la urmぅ disciplina
ai mult de 9 ore Pe baza tuturor experimentelor intreprinse s¨ a conturat panう
to‖ i,urmう ‖nd Cronologia,Htmichatea,idu―
l somnul REM, olinJiCう Obieciva despre vise.Cercetう
profund. O Pro- rata celor douう lpud de somn pe parcursul unei nopJ aiung la explica,i senZaJonale.
;a aceasta Poa- Maiintai se constatう cう de fapttot1 0amenii ViSeazう ,farう excep!ie,chiar,i Cei care

:rnul de somn. neagう cう arvisa La ace,tla↑ nstt negarea este efectul unei amnezil de trezire.ln al
do‖ ea rand s― a aluns la pう rerea cう faZa de somn rapid,paradoxal,deci somnul cu
cantttatea, dar
ifう rう
lzd, somnul se vise este esentialう ,Vitalう ,strict necesarう .Cu alte Cuvinte,nici nu se poate trう
-lV din NREM). vise Nici oamenil,dar nici anirnalele nu pOt Sa renunte la ele.Aceasta,pentru cう
,

Sati sう vi―
rul veghe-somn visele sunt atat biologic,cat,l ps† h910giC,utile.Subleclli Care nu au fostiう
:ea nu pot dormi seze,fiind treziti ori de cate orl aVeau mi,carile Oculare simptomatice pentru activita―
ri de tip nevrotic.
te oniricう ,de,i dOrmeau cantitativ suficient au suferit unele tulburう
ouvet,de
Necesitatea absolutう de a visa a foSt demonstratう de pr6fesorul h4ichel」
enle radicale
steptate, in mod b facuLatea de medidnう din Lyon.↑ n acest scop el a supus unor expe‖
de"lipsire de vise“ nu oameni,Ci pisicl.Dupう doar o sう
ptう manぅ ,nevoia de a visa a
r gi deosebite de
la
'i frapeazd intot- fost totalう ,subiectiinemaiputand sう se autocontroleze.ln continuare el extirpeazう
vechl
sau chiar deloc. 65 de pisici partea tanう rう a creierului(neoCOrtexul),￨う Sand neatinse pう lile Strぅ
animalele visau continuu ce―
te sau numaidin (paleOCOrtexul)adiCa centrul vise10r Rezultatul a foSt Cう
ele consti―
Acesta este as- ea ce doVede,te cう ViSele au aparut pe o anumitう treaptう a evolu!iei,iCう
r vedere cd visul tuie forme atavice,legate de structuri vechi ale creierului,dar foarte necesare vieili・
n vise nu
en, logic sau ab- lata cum,i miSterele vlselor se destramう tot rnai mult.Cu alte cuvinte,↑
Bipolaritatea vi- existう nimic supranatural.
ele mai multe ori

一
 瑞 Ⅷ歌
]MITMttR]鶉∫ u耐 酬剛
:

allil,inevitabil,care nu pot fi COntrolali.Printre ace,tia se numarぅ

a.conditii fiZiCei Varsta,dureri,aparat ghipSat etC.
;

b.factori psihO10gici:emotil,anxietate,stari depresiVe,.a・

neadeCVata,lurninぅ eXCesivう ,lipSa cOn―
c.factori de mediui Z90mOte,temperaturう
fottului(patimprOp‖ u,fotOlilincomode,etc.),lipSa igienel,.a.: aSigure
de COmportamente care sう
odihna eficientう presupune o Serie intreagう
tOr refacerii b1010gice,i psihiCe,iar
organiSmului,pe de o parte sOmnul cOrespunzう
pe de altう parte,relaxare.
varsta
n Ceea ce priVe,te necesarul de
varsta repreZinta factorul cel mal important↑ de‐
somn al ilnlel umane.Odatう Cu trecerea ani10r,cantitatea de somn perfOrmantう
rat,i din ce↑ n ce mai pulin neCesara.
vine din ce in Ce mai micう ,dar nu neapう
stilul de vialこ
↑
n componenta lui COmporta―
Allodul de viaia al oameni10r eSte diferit,i preZintう
e,unele dintre acestea influentand cantitatea,i Chiar
mente dezirabile Sau indezirab‖
calitatea somnului.NerespeCtarea ore10r de sOmn,privitul la televiZOr seara inainte
pastreze intacte paternurile SOmnului sunt.
de adOrmire,lipsa unor ritualuri care sう poate cea
tot atatea conditii de alterare a aceStuia.Lucrul in schirnburi reprezintう
numai patru nopliin
malimportanta cauzう de pierdere a efiCientei sOmnulul.Dupう a acesteia in alt
care nu se pastreazう Ora de culCare,cu schimbarea conSecutiVう
in turう de noapte dOarrne pe
interVal de timp(de exemplu,persoana care lucreazう
,iar adOrmirea nu mal are loc,Chiar daca
tirnpul zilei),paternul de sOmn se Stricう
ntamplう olla schimbarea fuSului
persoanei reSpective li este sOmn.AcestluCru se↑
Orar.Dupう oc触 lう tOrie in alta emisfera sunt neceSare cateva zile(Cel putin trel)pen‐
tru reglarea SOmnului
Mediulinconiurこ tOr
dOarme.Temperatura
lnfluente semnifiCatlve le are mediul in Care o persoanう
camerei,ventilatia,z90motele,lumina puterniCa sunt tot atatea surSe de alterare a
,rnirosurile grele,praful,dezordinea sunt
somnulUi.Lipsa confortului,O Slaba igienぅ
percepute ca Stimuli perturbatOri.
ntr‐ un mediu nefamili―
lrnportant de,tiut este faptul Ca o persOana care doarme↑
Oferう un Spaliu COreSpunzatOr
ar poate avea probleme de SOmn.Spitalul chiar daCう
este un astfel de mediu.Daca peste aceSta suprapunem,i temerile paCientului Cu
privire la bOala sa,atunCi Se intelege eventuala alterare a sOmnului
StreSul emoJonal
StreSul reprezintう poate problema Cea mai frecventa care conduce la alterarea
rile,Situatille inerente pe Care le traver―
somnulul.Grilile ZilniCe,nelmplinirile,frlStrう
seazう Oamenil in fiecare Zi reprezinta surse irninente de stres.Gandurile negative ei
ce invadeazう COn,tiinta↑ nainte de adOrmire reduc capacitatea de inhibitie a SCOa嗜
 cerebrale conducand la marirea inteⅣ alului de veghe↑ n defavoarea celui de somn.
―
Toate acestea determinう reducerea penoadei NREM Ⅲ lV Cu apaHJa REM¨
ului mai
rii controlabili,
devreme decat↑ n mod uzual.Persoanele dominate de stres adorrn tarziu,cu perioa…
dう de adormire rnare,i se trezesc deVreme.

AcJvttatea
Exerc“ iile,l oboseala izi9う mOderatう aiutう la oblnerea unui somn bun.Dacう
;iva, lipsa con-
o persoanう face exerci!ii fiZice cu douう ore inalnte de Culcare se pOate a,tepta sう
Obiina relaxarea care sう ―
ifac‖ iteze somnul.
are sd asigure
Munca intelectualこ intensa trebule alternata cu perioade de actiVitう li fiZiCe pentru
; gi psihice, iar u,oara care sb permitう adOr―
a Obtine relaXare mentalう 01 0 Stare de obosealう fiziCう
mirea urrnatう de un SOmn de calitate.
AlimentaJa
; necesarul de n special con¨
Alirnentalia in general,i regimurile hipercalorice sau hipoCalorice↑
erJormantd de- pater¨
duc la Ca,tiguri sau pierderi in masa COrporal益 .Aceste fluctualli afecteazう
necesard.
nul de somn.lncう rcarea tubului digestiV cu aliment6↑ nainte de culCare deterrni‐
nう eforturi suslinute↑ n digestie.Se,tie Cう
tubul digestiv,pe tirnp de noapte trebuie
a lui comPorta- Sう fie in iurul
sa se afle↑ n stare de repaus,fapt care presupune Ca ultima masう
ntitatea gi chiar tatea favorizea―
ore1 6-7pm.,adicう Cu patru Ore↑ nainte de culCare.Hiperpondera‖
)r seara inainte n timp ce slう birea duce la
zう cre,terea perioadei de somn Cu intreruperifrecvente,↑
; somnului sunt din
fragmentarea somnului.O Cauzこ certう pentru aparitia insOmniei ca o problemう
zintd poate cea ce↑ n ce mal aCtualう o reprezintう dietele hipocalorice,i pierderile in greutate ca o
ai patru noPli in consecintう a↑ nfOmetう ‖i.

r acesteia in alt Substante:e psihoactive

apte doarme Pe factori care
Alcoolul,drogurile, cafeaua, ceaiul, unele medicamente reprezintう
loc, chiar dacd influenieaZう Cantitatea,i calitatea somnului.Dacう
dupう COnsumul de alcoo1 0 per¨
rimbarea fusului .Consumul cronic de
soanう adoarme foarte repede,calitatea somnului este alteratう
I pulin trei) Pen- alcool conduce la insomnie.
Cafeaua are calla,certe in menunerea stぅ ‖ i Vigile,a atenlei,Crescand capacト

tatea de concentrare,i rnう rind performantele,Cafeaua↑

n eXCes,dar,i consumatう
re. Temperatura dupう anurnite ore poate determina perturbう ride somn.
decat aiu¨
se de alterare a Somniferele,de,iau menirea de a↑ mbunう tう J sOmnul,mai muL Stncう
dezordinea sunt tう .Aceste substanle aC'OneaZう uneOn pe anumle Jpun de sOmn akerand callatea
somnului.De muhe O‖ dau dependentう ,i diStrug paternul de sOmn.
se apeleze la O proteinう
mediu nefamili- Pentru ob!inerea unui somn satisfう cator este bine sう
,

Oi car¨
u coresPunzdtor L―triptofanul,care induce starea de SOmn,i Care Se gase,te in lapte,branzう
le pacientului cu ne.De aceea,se recOmandう O Cea,ca de lapte cald↑ nainte de culcare,

o bunう functionare a in…

O odihnう adecVatう Oi un sOmn satisfう cう tor favorizeazう
ri adecvate pe toate cう i…

luce la alterarea tregului organism,o respiratie,i Circulatie nOrmale,eliminう

)e care le traver- le,temperatura cOrporalう ↑ n linlite normale,cOmunicare eficienta pe toate planurile

)ndurile negative precum oi satisfacerea nevo‖ or spirituale.

:hibilie a scoa(ei
 MANIFESTÅ RI DE DEPENDENTÅ (Semne/simptome preZente/posibile)
insomnie caわ ripoSOmnゎ =Ore insuiciente de somn(SOmn petturbat canltalv).
‐
Insomnie ca Fragmenfarea sOmnυ ′υ′(=SOmn intrerupt),VSau arrerarea paremυ

υ′de somJ7(somn perturbat calitatiV).

′
Pseudoinsomnia=inversarea ritmului nictemeral de odihnう ;individul doarme
rul necesar de ore de somn.
in lmpul zilei,iar noaptea foane puJn,totalizand numう
spal…
CO,marul=un ViS Cu imaginiterifiante,i halucinatil hipnagogice.ProVOacう
mう subiectului,rnal ales prin imposibilitatea acestuia de a fugi de pericole,Ca urma¨
re a inhibitiei reflexelor monosinaptice spinale.Co,marurile apar rnal ales in situatii
stresante,dupう ingestia de alc001,barbiturice si tranchilizante.
prin plimbう ri
SornnannbuliSmul=tulburare paroxiSticう de somn,caracterizatう
citう ,mi,cう ri
nocturne(in Camerこ ,pe stradう ,diVerse loCuri periculoase),priVire ratう
dezordonate Pacientul nu comunicう (nu vorbe,te,nu raSpunde),apOi Se intoarce,
se culcう Oi adOarrne.
Pavorui nocturn=trezire brusCう din SOmn,Cu stare de Spaimう intensa,ridicare
citう ,tendin:こ de fugこ Dureazう
Cateva minute,
↑
n,eZut,1lpete,gesticulari,privire ratう
dupa care pacientul adoarme.
Hipersomnie ca numう r creSCut de ore de somn(SOmn perturbat cantitativ).
lunga(somn mOdricat
Hipersomnie ca somn profund,aparut brusc,cu duratう
calitativ).

somnolenta=accese de somn↑ n timpul Zilei.Poate conduce la inversarea rit―

mului nictenneral.
Letargia=hipersomnie profundう ,COntinuこ .Pacientul poate fitreZit pentru SCur―
ii Vhale dimト
te penOade p‖ n exclaJi viOlente,prezintう Obnubilare,itorpoare,funα
nuate.
cう ar fi o tulburare n←
Narcolepsia,numitう ,i Sindrom narcoleptic,se considerう
vroticう Oi Se manifesta pFin perioade scurte de adOrmire,de cateva ori pe zi,imposi¨
bil de↑ nvins.Aceste"accese de somn“ apar brusc,↑ n plinう activitate,i Sunt CauZate
de narCOlepsie este
se pare de alterarea somnuluide tip REM.Persoana care suferう
n timpul zilei,lSe"prabu,este“ ↑
somnoroasう ↑ n stare de catalepsle.
n timpul
o Catalepsia este o stare de prう bu,ire a tonusului musCular, de obicei↑
emOti‖ Or,farう plerderea stう rii de con,tientう
.BOlnaVul este speCtator con,tient la
atacul
atacul paralitic.Se preSupune cう "adOarrne mう duva“ ,nu creierul.Pentru cう
este declan,at de prezenla emO!li10r,pozitiVe Sau negative(uneOri criZa surrine
n mecanismul nar―
↑n lmpul rasului),S¨ a apreciat de catre oamenil de,linta ca↑
,‖ nencefalul este
colepsiei ar l implicat sistemul limり iC,,lindu¨ Se deia faptul cう
angrenat↑ n stう ‖
le afective,mai ales↑ n emOuile putemiCe.Pacientul este confuz J
nu poate face diferenta↑ ntre ViS,i realitate.
o Narcolepsia pOate fi↑ nsotita de"paralizii de somn“ ,de trezire sau de adOrmire
halucinaliile
asociate cu halucinatil,i actiVitう 11 0nirice intense Se considera cう
 lb‖ e) reprezintう forme patologice ale activitati1 0nirice din somnul paradoxal.Cei care

〕
t cantitativ)
suferう de narcolepsie prezintう Oi alte tulburう ri:obezitate,poliurie,chiar diabet etc.

rea ρarerr7υ ―
〕
Disconfort=stare de neplう cere fizicう Oi pSihiCう .

Obosea:a =stare de epuizare fizica ,i psihiCう Pacientul prezintう facies pa¨

vidul doarme
lid,trist,ochi incercう nali,bradicardie,hipotensiune arterialう ,astenie fizicう ,apatie,
)re de sOmn
・ somnolentう diurnう .

Ovoaca spaト n lmpul somnului,i

スρneea de somЛ =este un fenomen de op‖ re a respiraJei↑
ole,ca urma―
se prezlnta sub dOuう fOrme c‖ nice:apneea centralう Oi apneea obStructivこ .

lles↑ n dtuaJi う,a,a cum↑ ispune,i numele,are originea↑ n centrii respiratori de

・ /1ρ neea cenfra′
la nivelul trunchiului cerebral.Somnul paradoxal este asociat cu hiperpolarizarea
prin pllmbう ri neuronlor motori de la acest nivel, neuroni care rateazう transmiterea influxului
ぅcita,mi,cう ‖ neⅣ os cう tre mu,chii respirato百 .ln consecintう ,mu,chiul diafragm devine imobil,
￨l se↑ ntoarce, iar persoana↑ nceteazう pur,i Simplu sう respire
oス ρneea Oわ sfrycriソぅapare atat pe periOada somnului paradoxal, cat,i a som¨
ensう ,ridicare nului cu unde lente,↑ n cond、 il de tOnus muscular respirator normal RespiraJa
ateva minute, se prabuoe,te trecand printr― o stare de hipotonie mai marcata↑ n somnul REM.
Apneea obstructivう se produce ca efect al colapsului cう ‖or respiratoril din cauza
presiunii negative instalate.Presiunea negatiVa survine↑ n timpul hipotoniei exa¨
anitaJV)
gerate,i conduce atat la alungirea cう ilor respiratoril,cat,ila mぅ rirea lumenului
)mn modiflCat
acestora.Atunci cand oxigenarea sangelui devine ineficientう aparfenomene de
hipoxie cerebralう ,rnoment↑ n care persoana se treze,te.De asemenea,se produ―
lnversarea rlt―
ce hipenensiune sistemicう ,dar,i↑ n CirculaJa pulmOnara.
Persoanele care au episoade repetate sau prelungite de apnee se afl● ↑
n peri―
lt pentru scur―
col.Mecanismul de producere a apneei nu este prea bine cunoscut,darin rnod em‐
ctli vitale dinni―
piric s― a constatat ca persOanele hipertensive,cu afecliuni cardiace sau respiratoril
,i perSOanele cu obezitate sunt mal expuse riscului de a prezenta apnee de somn.
D tulburare ne―
Vulnerabilitatea fiziologica generalぅ cauzatう de apneele de somn este direct co¨
lpe zi,impoSi¨
relata cu lungimea,i freCVenta criZe10r apneice
)l sunt cauzate
lrcolepsle eSte 爾c″ ″′
e din som″ =o se‖ e de reac,i epiSOdiCe nocturne sub forma unor auto¨
matisme gestuale,rnotoril,masticatoril,mimice,verbale etc,ce apar↑ n faza de ador―
bicei↑ n timpul mlre.
:or con,tient la o Manifestう ri motoril:mioclonii fiziologice,tresariri,spasme tonice.
entru cう atacul ・ Manifestari psihomotoril:somnambulismul
「l criza survine o Manifestari psihosenzoriale:iluzil,i halucinatil hlpnagogice.
ecanismul nar¨
nencefalul eSte Toate tulburう rile somnului reprezinta tOt atatia faCtOri de stres care pot determina
l este confuz,￨ imbolnavirea Organismului.Atunci cand pacientul se aflう sub tratament cu diverse
drOguri care induc starea de somn,se modificう organizarea somnului,dar,i「 itmul
u de adOrmlre
〕 circadian veghe¨ somn.

cう halucinalille

J
 PROBLEME DE DEPENDENttArSURSE DE DIFICULTATE
Somnulinsuficient pe termen scurt duce la degradarea treptatぅ 。i Cumulativう
a
performanle10r intelectuale,atenJei,i COmpottamentulul.in acela,ilmp Cre,te um…
pul de reaclie la evenimente,se reduce vigilen!a,gandirea devine↑ nceata,i cOnfuzこ

,i Cre'te durata rezolvう

rii problemelor.Somnulinsuficient pe termen lung genereazう
sau agraveazう problemele de sう natate,scunand astfel speranta de Vialう ・
Problemele de somn sunt variate de la persoanう la persoanう Oi au cauze diferi‐
te.Unele persoane suferう de tulburari ale somnului din cauza unor comportamente
nocive,altele din cauza factorilor stresanti,iar altele din cauza unor afec!iuni fiZice
sau pslhice.

Prob:emele de dependenta caracteristice nevoli de a dormi,i a se Odihni Sunti

l.hiposomnie/insomnie:
2.hipersomnie:
3 discOnfo‖ ノincomoditate;
4.obosealう /fatigab‖ itate

Surse de dificu:tate i
Dereglarea ritmului de odihnう Oi refaCere a Organismului este efectul unor facrori
multiplil
,hlpofizう ,tiroidう ,suprarenale),COn¨
・ leziuni cerebrale,afeciluni endocrine(epifiZう
strange‖ lzice,durere,surmenai;
o regim a‖ mentar neechilibrat,cu mese copioase seara;
o consum exceSiV de alcool sau droguri;
e consum excesiV de bう uturi sau substanle Cu efect excitab‖ asupra sistemului ner―

VOSi Cafea,cealuri,energizante,sucuri etc;

o administrarea pe perioade↑ ndelungate a somniferelor sau a altor substante Cu
efect asemanatOri
o administrarea anurnitor medicamente cu efect excitabil asupra sistemului neⅣ os
(COdeina);
e tulburう ri de gandire,situalli de Crizぅ ,anxietate,stres,frustrare:
o schimbari bru,te'i radicale in rnediul↑ nconiuratOr sau↑ n stilul de viat益 (SChimba_
rea continentului,i a fuSulul orar etc.);
e temperatura inadecvatう a mediului,z9omOt,e,ec prOfesionり ,cOnlide sodale,
o stil de viaiう dezOrdOnat,cu program de somn aleator,lfう ra 0 0rう de trezire sta―

bilitね :

o ‖
psa de cuno,tinte despre sine,despre mediu,despre cei din iur

l.HiposomniarinsOmnia
lnsomnia a fost definita ca o tulburare a ech‖ ibrului somn‐ veghe,care se mani―
festう prin lipsa de somn sau prin reducerea duratei,i a profunzimii somnului,avand
drept consecinle dereglarea proceselor metabolice de refacere desね ,urate↑ n Jmpul
 l permanett cЮ brJJ hbrm¨ i deSpre
si cumulativこ a
寛勉
」電:留 臓 :・ ξ
犠ttr黒 :『 :翌)at↑ n mOd nOrmal,ceea ce duce la crea¨

=な
imp cre,te lm¨ .Datoritう acestorinformatil,Creierul
rea unei stari de alertう Oi hiperexcitalie Cerebralう
Юatう Oi COnfuzこ n mOmentele↑ n
se compo威 う↑
n permanen!a Ca,i cum indiVidul ar i treaz,chiar,i↑
:ung genereaza
care se instaleazうStarea de sOmn.F‖ nd dereglate circuitul energetic,l irnpulsurile
Viatう・
neⅣ oase cerebrale,metabolismul de bazう nu rnal asigura refacerea,i regenerarea
au cauZe diferi― ↑
ntretin COrcul Vト
organismului.Acumularea permanentう a oboselil,ilipsa de odihnこ
∞ mpOnamente
cios al insomnillor.
r afe∝ iuni lziCe mai ridicata
Insomnia este una dintre cele maifrecVente tulburari,cu O incidenlう
in randulfemeilor,i al Varstnic‖ or.
Procesul natural de odihnう nocturnう este afectat ca urmare al
n se odihni sunti n
―irnposibilitatil de a adOrmi,Chiar dacう Organismul este foarte obOSit,i persoana↑
cauzう resimte acestlucru:
一 甘eJ‖ orrepdde dn JmpJ n岬 ,a』
濃 態 i麗 冨 よimJpmeaad針 雨
― treziril dupう cateva Ore de somn,la orc
din nou;
― incapacIう Jl OrganismulUi de a se reface↑ n lmpul somnului(chiar dac益 "doarme“
7-8 ore pe noapte,persoana↑ n cauzう Se treze,te oboSitこ ,din cauza faptului cう
3ctul unor factori 「こmane↑ n starea de SOmn Superficial,i are un somn aglat).

;prarenale), con- 濡 器]l::鴛1里 鷲[濯 ::濡 :l:∬:∬l:ぶ lど ∬曹星

:∫ ]眠 :」
‰ 習鼎 J

de concentrare,i memorare,irascibilitatea,nervozitatea.Sunt afectate randamentul

事
電Ⅲtξ は :鰍 瀾 送 T乳 Ⅳ 帥 ,mttb"“ m籠・
:電 Tmtt cont
l場
'a sistemului ner- ¨馘 ∞ ∞ 鰤 甲 ed醐 J漁
durati ldw∞ ヵ bOmttett h ma
“ insomn′ e franz′ forre― de scurtう "酬
―
ttor substante cu sう ptう mani; “
ale de
一′nsor7fe′βrermitenfう 一episoade de lnsomnie tranzitorie repetate la inteⅣ
sistemului neryos tirnp neregulate;
nsomf7′e CrO月 ′
―′ Cう 一 pe o periOadう de cateva luni paCientul nu a putut dormi cel

pu!in Cateva nOp!ipe sう ptう manぅ .

e viald (schimba-
∬‖
〉 l朧 :W勇 .1躙 棚濡
』 棚よ塁
′ [:胤 ¶翼l諾 r:」

onflicte sociale, “
↑n urma unor afecJunicare produc puSeun durerOaSe↑
cer,boli CardioVasculare etc.)
n lmpui nOpJi(exemplui can…

:rd de trezire sta-

h硼 ,∽ 厖
Deci,insOmnia face parte din clasa disSOmnillor flind cea maifrecventa tulburare
dtt maiadesea de situ鍬
蒲
総肥 枇篇 ‖ 朧
]篇 品
put prin difiCultatea de a ini!ia somnul,iC
menlinerii stirii de somn.
Manifestdri asociate insomniei pot fi: nelinigte, confuzie,
iritabilitate,
're, care se mani-
somnului, avAnd tristele, oboseal d, scdde rea capacitdlii de concentrare'
s'agurate in timPul
 2.Hipersomnia
υ′Cre ore de sOmρ (peSte 10 1a aduk,i peS¨
Caractenzatぅ de cre,rerea nυ mう ″′
te 14 1a cOpil, exceptand conditille partiCularel efOrturi intense, COnvalescenta),
′υ′ ↑n funale
cre,rerea dυ raleF y ρroル nZ′ m″ somβ υ ,Se instaleaza brusc,l evOIUeazう
de afeα lunea Cauzalう .

瑚輔鱗 胤雨副樅 1憾欄 ≧

『
%鴨 累朧1槽穏襦榊 湯
驚 纂I鷺1卵 ￨ i世
山 Ю わ bmde‖ persom雨 d“ mに dttga
1:《 慇饗
亀 :槻 ::肥 選
:L糖 :∬ l:わ acrivirare,obosea′ う, cOmρ Orramenf

1/erba′ ダηOttVerbar renち greOf・

3.DisCOnfortrincOmOditate
Se mai poate defini printr― o stare de incomOditate,senzatie de iena,i este carac―

驚ξ
蹄竃 誦 滉壇」
ff鰤 ::縮緊 循
郡蹴郡ど酬 」Nよ
rirη υsCυ ′
are.
forezう :rnai rar apar dυ reri,i COnfracfυ

4.ObOSeaほ ノ
fatigab‖ itate

」Tξ Uif稿野卵∬li糧 ixi:警

∬曇]:i優棚 ew←
λ席躍:鵬 :』 硼 淵:胤4b∽ ∞耐asoCia mm籠 剥
Ю :':′
derea ροηdera′ う
cifice obOSelil,inclusiV SCう
.

Privarea de SOmn
n funclie de varstう 。i individ.De
↑
Somnul este o Caracteristicう genetica ce diferこ

覆 驀 撤 鰭 i難 爾 撤 壬 舗 f
請計 弱 ∬ 薫
tう ,astfel↑ ncat sぅ se asigure somnul odihnitOr fiZiC,Cu unde lente,i ce1 0dihnitor psi‐
hic,SOmnul paradoxal.

∫
Ш W甜i鵬 脚Ftrll:謂 晰:里 譜
ば聞ぎ蠍 ∫
:悧。 l鱗
bOlile cronice netransmiSibile,i
Somnulinsuficient sau de slabう Calitate agraveazう
cre,te riscul accidente16r cardiovasculare Stresul Zilnic interpretat amplificat de SOm¨
(de adaptare)cu mult
nul insuficient,i de obosealう cre,te conSumul de energie vitalう

『:翼 霞:lil:寵 嵩1悧酬 :酬:乱 躙:ピ:淵m累 ¶』

￨∫
: :孫
l曽
 -

pentru a completa necesarul organelor vitale.in acela,itimp,el activeazう pe termen

la adult 9i Pes- lung sistemul neⅣ os autonom parasimpaic↑ ngreunand adOrmirea,i↑ nttutう Jnd Ca¨
externi sau in―
:onvalescenla), llatea somnului,crescand,i mai muL sensibillatea la agen,i streSO‖
terni care determinう amplificarea,i cre'terea↑ n duratう a stresululinterpretat.
rreazi in funclie
Oboseala modificう activitatea cerebralう si determina schimbぅ ri la nivel afectlv.

ismului, dar 9i a Pierderea nopli10r,l orele insuficiente de somn au efecte nefaste asupra organis―
r idiopatice care mului intr― un studiu elaborat,↑ n care un grup de voluntari a fost privat de somn do―
uう zile, cercetう toril americani au constatat cう imaginile obiinute↑
n urma scanう ril
unoscute. S-au
scoartei cerebrale aratau cum cう dOuう Zile↑ ntregi farぅ sOmn par a schirnba conexi―
9i dureazd mult n
ctrice. un‖ e cerebrale.Astfel,functi‖ e de inducere a staril de calm,i ra!iOnare existente↑
′se m“ ―
tie. Este binecu- cOnexul prefrontal s¨ au redirectionat cう tre centrul fHcil(↑ n amigdalう )."7o鮨
加ri10sa sο mη υ′υi Creわ ″′ se reわ roarce cぅ rre mOdere ma′ ρ rimttye “
de
tulburdri atAt in ρ tt caダ cυ ′
ste narcolePsia. aC″ υ “
ρe.orere de sOmη ρiedυ reルaυ ρeわ Jyidわ Capab〃 sう COnfexrυ alizeze
ttcυ f

i, comportament experren絆 ′ 湾,ρ enfru a decran,a ttsρ υnsυ ri ρofrivile,I cOρ frorare“
e de na初 め aFec″ ヽ ,

a explicat coordonatorul studiulul,Pdatthew Walker.

Si reStul echipei de cercetう
toH a sesizat o schimbare↑ n comportamentul celor
ρer7σ υ‐
care nu au dorml↑ n cele doua zile↑ n care au foSt mOnloHzaJ."Pう reaυ sう
うra″ 舗regぅ fυ め cυ υ n anυ ¨
nd gi este carac- leze mfr_υ n specrru rarg de emo″ .Eraυ exfrem de sり ρ
cientul. Frecvent ′f′ υc″ ,br m scυ ″rimρ se gandeaυ ra aceeaゴ s″ υ arfe ca ra υηルcru Foatt amυ ¨
indispozilie, dia- “
zani Prezenfaυ o sfare eυ forrcう asemう ρうIoare cυ cea m“ ゎ僣 ra berわ “ ,au declarat
acestia.
Creierul obosit copiazう bolile psihice.Aceasta este concluzia la care aiunge
Matthew Walker care susune cう persoanele care,↑ n mod cronic, sunt private de
rDoseald cronici. anumle modele psihiatHce.slind acestlucru se poate decide dacう o
somn copiazう
o stare fizicdt al persoantt sufera de O afecliune psihiatrica sau de O tulburare a somnulul.
acies incercdnat,
nanrfestdrile sPe- Simptome ale privdrii de somn

;tmptame fizrologtce Simptome psihologice

rsta gi individ. De -'emor al mAini or Disforle, dispozille negativA

iciderea reflexe or Dezortentare, contuzie
rd pe care trebuie
.cetlnlrea timpu ui de reac!ie Lrascibilitate
rebuie sd doarmd -.iburirl de memorie Sciderea motivatlel
:rtate personaliza- -apsusuri ln gasirea cuvintelor
H iperactivitate

:'ori de judecati si ral onament Fatigabi ltate

I cel odihnitor Psi-
-; burdri de ritm cardiac Som nolenla

rnduce la aParilia
Nesatisfacerea nevoil de a dormi,i a Se odihni determinう respiratie,i circulatie
rcitdtile sale fizice.
deficitare,a‖ mentalie,iimp‖ Cit eliminariinadecvate,hiperactivitate,l oboSealう ,te‐
; netransmisibile 9i
gumente alterate,i dezinteres pentru igienう ,comunicare dificilう la nivel intelectual
amplificat de som-
de pe‖ cole,i nesaISfacere spト
, adaptare) cu mult ,i afeCt市 ,delcI SenzonO_mOtor,vulnerabillate falう
ritualぅ
r central gi aPoi sd .

rior mai Pulin vitale

 一■   ｌ
ａ ｐ
︲ ｅ
D:AGNOST:CE DE lNGRIJIRE′ PLAN DE INTERVENT‖
(pentru prOblemele

au Alterarea modului de somn prin hi¨

ｃ
ｕ   ｔ  ｍ   ︲
onsumului de alc001,drogu‖ ,substanie

ｍ ＾ｌ
ｍ
ac
ap

ObieCtiVe: SO
Pacientui sa poata dormi satisttCatOrsau Asigurarearmentinerea unui sOmn dc
odihnitOr:
inteⅣ enfile asistentului medical: m
o cu rol propriu: イ

一 identifiCう tipul de insOmnie;

爾
ぎ 11状nillrfi:認馳 adc
』 li∫
_stab‖ e,te un program de Odihnう
lll]il]![li「 ￨li:llli[[ili 2

冤 i‖ ]:3「 ri]￨!ifil翼
席
ヽ
liiぎ
ζ
nou;
o cu rol delegati

翼熾 瀑 穆鱚
― adrninistreazう medicalia prescrisう
Pacientul sこ fie suStinut psihiC SaL
憔(

E楡 重Ⅷ 鵠 p非

hic:
interVenfile asiStentului mediCali
O cu rol propriu:
mure,te asupra stう rli,Sale,↑ nlう turand teama,
_ comunica cu pacientul ,i↑ ￨ ￨こ

tristetea,i apatia(atunci cand sunt

一 faciliteazう COntactul Cu perSOane al
酬
r

思
F:J:舅 :湘 iFi翼 地
:i
o cu rol delegati
一 administreazう mediCalia preSCrisう (Supravegheazう efectul aceSteia)

訓jtti駆讐 柵罵I鸞鷲胤穎 獅朧
[誕 網 :膳
 nce¨
la un niVel care poate fi receptionat,iinterpretat corect de catre acesta pentru↑
perea procesului de vindecare.
somn prin hi‐ Netratarea insomniei sau efectuarea unuitratament neadecvat poate avea reper¨
cusiuni grave asupra sうnう tう bi siStemulimunlar,organis―
Jl iZiCe,i mentale.Va slう
luri,substanle
dificultate Ca― mul nu se va mai putea proteia↑ mpot‖ va aqiunii germenilor patogeni,determinand
z■o″e,わ lermト
irnboinう virea,iar afectiun‖ e deia prezente se VOr agrava.Functille cognitive vor fi di―
nう taili rnentale:persoana insomni―
bttfare,depre_ minuate,iar obOSeala se Va reflecta,i asupra sう
acう va trece prin schirnbう ri emotiOnale puternice,de anxietate,i depresie,etc.Pot
inale de cazul
aparea,i tulburう ri comportamentale,i de persOnalitate.
zeaZう ↑ n functie de tipulin‐
Atitudinea terapeuticう ln cazulinsomniei se indiVidua‖
somniei,dar,i de COnditille de aparilie,Se are↑ n vedere factOrul extern,dar,i tipul
rea unuisomn
de personalitate.
in ,,Dル ηens′ υnea Ps′わosoCFa′ う a Pracric〃
Medicare“ , dr. l.B. lamandescu reCO¨

mandう trei etape terapeutice↑ n lupta impotriva insomniei:

υ′一menlnerea orarului de somn,evlarea sOmnului
.Respecrarea tガ oneF somnυ ′
イ
sit, ferit de zgo- diurn,desfう ,urarea unor activitali fiziCe↑ n timpul zilei,evitarea rneselor abunden¨
te seara,i aCtiVitう li10r excitante de tipul vizionaril ttV sau folosiril internetului,ae‐
the);
i pacientului; risirea camerei etc
tratamentul res―
ゎL″うrilor de somn secundare unor bOli Se recomandう
2.ln cazul rtr′
asigurd condilii dOarmう elci¨
de culcare; pectivelor disfundii sOmaJce.De exemplu,nu ne putem a,tepta sう
;d se plimbe cA- ent o persoanう Cu obstructie naZalぅ care nu poate respira.
3.7し lbυ rう rile de somn ρrfmare sunt Cele malimportante,i necesita diagnOstiC,i tra‐
sd adoarmd din
tament de specialitate.Vor fi folosite tehnici de rneditatie,placeboteraple,cealuri
sedative,rnedicalie de Specialitate,dar numai Sub↑
ndrumarea medicului.

DiagnostiC 2:Hipersomnie(sau Alterarea modului de somn prin hipersOm―

3steia) nie)din cauza afecJunil endOcnne(hipolrOidism)/cOnsumului de SOmnifere/sluauilo「
pacト
de crizう /anxietう pSei de cuno,tinte etc.(Sursa de dificultate caracteristicう
)chilibrului psiⅡ !li/‖
mぅ ″′υ′de ore de somn/a dυ ra‐
entuluVcazului studiat)manifestatう p‖ n Cresrerea nυ
′
υ′ ′ ac″ yilare,obosea麟
ダρ η 〃
わ′ rOル Z補 SOmnυ ,somρ olen■ lettrgFe,η arcoreρ sた ,わ
,

comρ O″ amenf yerbarメ ρ onverba′ rent greO′ etc.(↑ n fun∝ ie de datele culeSe des¨
pre pacient).
rldturAnd teama,
Obiective[
a\' Pacientui sa aibtt un numttr adecvat de ore de somn sau Asigurarear
:are (exercilii de mentinerea unui numttr de ore de somn cOrespunzatori
lecturi, muzicd); inteⅣ entil:e asistentei rnediCale:
o cu rol propilu:

:esteia). 一idenllCa cauza oi gradul de afectareぐ nclusiv p‖ n discuJi Cu apa4inatOni);

―asigura condり ile OpJme pentru odihnう :

poata fi echilibrat
rea organelor, re- 一faciliteazう discutii Care sう ï redea increderea,i lini,tea,sう
psihic;
n acelagitimP, se
catre creier PAnd ・ cu rol delegati
 ■■   改
― administreazう mediCalia preSCrisう oi nOteazう eventualele modifiCう
ri;

烈 旅
― participう la examinarea bolnavului.
Pacientui sa fie activノ comunicativ sau Mentinerea unei stari activercomuniⅢ

∝
cative l l
inteⅣ enfile asistentei medicale:
o cu rol propriu: gl
_ comunicう cu pacientul,i ll lう mure,te asupra stbrii sale;
― stabile,te↑ mpreuna cu pacientul un program de actiVitう li ZilniCe,agreate de
padtt COrespunzttOare dう 面Ci乳
1オ
『↑ pra

『 :hifT冨
exercili10r fiZice,plimbう「ilor,evitarii s
!1認 :lil:;‖

DiagnostiC 3:Disconfort(Sau A:terarea staril de confOrt)din cauza afeqiunil

/e,eCului profesional/anxletatil
cerebrale/consumuluide alcool,droguri/Stilului deviaiう ‐
pacientuluVcaZului Studiat)manifestatう p‖ nわ
etC.(Sursa de dricunate caraCtenslcぅ
,dυ re″ sau confrac―
comocrifare,senZa″ e deル nぅ ,肩 rab″ rare′ ゎ
dispOZ′

lυ ri′ ηLrscυ ′
are etC.lin functie de Cazul Studiat/de datele culese despre pacient).
",diafOrezう
Obiectivei
Pacientui sこ prezinte o stare de bine fiZicrpacientui Sa nu mai prezinte diS・
ri fiziCe:
confort sau Mentinerea unei bune stこ
inteⅣ enfile asistentei medicalel
・ cu rol propriu:
_ depisteaztt Cauzele discOnfortului;
_↑ nlaturぅ factOrii Care determinう incomoditateal
―asigurう conditille Optime pentru odihnう i salon curat,lini,tit,aerisit,ferit de zgo‐
mote,cu luminozlate adeCVatう (SemiObSCu‖ tate,lampb de veghe):
―asigurこ o pOZitie COmOdう :

―aplicう tehnici de↑ ngrり ire curentう necesare ob!inerii Staril de bine:
o cu rol delegati
一 participう la examinarea bolnavului;

淵 ‖蹴:罫鵬 T善蹴 躙
Б ntM西 Ⅲ
亀li認∬■編
hic:
InteⅣ en,11e asistentei medicale:
o cu rol propriu:
rii sale,↑ nlう turand teama,tris¨
一 comunicう cu pacientu1 0i↑ llう mure,te asupra stう
teiea,i apatia(atunci cand sunt preZente);
);
一 fac‖ iteazう exprimarea sentimentelor pacientului(iritabilitate,ienう
―explicう ,ilう mure,te pacientul asupra diverselor rnetode de relaxare;
inatOril.
―asigura contactul Cu pacienti ech‖ ibrati psihiC,i Cu apaⅢ

DiagnostiC 4:Fatigabilitateノ oboSea:う din cauza durerii/afec:iunii psihiCe/COnsu―

mului de alcool,droguri/Stilului de vialう dezOrdOnaVanxietう lii/Surmenaiulul etC・ (Sursa
 n scaderea ra_
de dilcuLate caractenslcぅ pacientuluVcazUlui studiat)manifestata p面
〕ari;
Ю renめ ,greOab,
ρ′σうa Fore′ mυ scυ lare,10わ OSeab cronた う,facわ S ttcercう nat 1/Orb′

fremor ar membrerOtt scう σerea ρ onderab etc.(↑ n funα ie de cazul studiaVde datele
滝:vercOmuni・
culese despre pacient).
Obiectivel
Pacientui stt fie odihnitrsau pacientul stt nu mai fie obOSit Sau Dirninuarea
gradu:ui de fatigabilitaterObOseala:
inteⅣ enび i:e asistentei medica:e:
e, agreate de
istAnd asuPra ・ cu rol propriu:
一 stabile,te Cauza ObOSelil;
npul zilei).
―asigura conditille Optime pentru odihnう :salon curat,lini,tit,aerisit,ferit de zgo―

mote,cu luminozitate adecvatう (SemiObScuritate,lampa de veghe);

auza afecliunii
― urrnare,te perioadele de odihnう ,repaus,numarde ore de somn;
ional/anxietd!ii
一 supravegheazう starea pacientului:funcili Vitale,facies,greutate,etc.;
ifestatd Prin ln-
一planificう actiVitう li Zilnice coreSpunzう tOare capaCita!i10r pacientului;
ri sau contrac-
: pacient).
―explicう ,ilう mure,te pacientul asupra neceslう Ji reSpectani unui prOgram de
odihnう ,i reCuperare;
e cu rol delegati
i prezinte dis-
一 participう la examinarea bolnavului;
―efectueazう /participう la investigatille recomandatei
―administreazう (Supravegheazう efectul acesteia).
mediCatia preSCrisう
Pacientui sa fie ech‖ ibrat psihic Sau Refacerearmentinerea echi:ibrului psiⅡ
hic:
inteⅣ enび ile asistentei medicaie:
sit, ferit de zgo-
)1 tvl\
・ cu rol propriu:
― comunicう cu pacientul,i↑ llう mure,te asupra stう 「li sale;
ncrederil de Sine
―rう spunde la intrebttrile pacientului Oi faciliteaza reca,tigarea↑
lE,
,i↑ n eChipa de↑ ngrり ire;
aiuta Sう le apliCe COrect(exercit‖ de
―↑
nvatう pacientul metode de relaxare,1‐ l
respiraJe,eXerciJi lZiCe u,Oare ale capului,gatului,membrelor,lecturう ,mu…
rsteia).
ZiCこ );
chilibrului Psi'
o cu rol delegati
―administreazう medicatia preSCrisう (supravegheazb efectul acesteia).

'And teama, tris- Alte Diagnostice de ingriiire legate de perturbarea somnului,i a Odihneil
Diagnostic 51intolerant五 :a aCtiVitate din cauza gradului accentuat de obOSea―
a somnuluiinsuncient manifestatう p‖ n actⅣ 忙ate lzicう diminuatこ (absentう ),faJ¨
lう ノ
)nd);
gab‖ itate,astenie,comportament Verba1/nonverbal lent(↑ n funCtie de cazul studiat/
laxare;
'ii. datele culese despre pacient).
Obiective:
Pacientu:sa prezinte O toleranttt la activitate adecvata sau Mentinerea unei
rii psihice/consu-
stari activercomunicatiVe.
rajuluietc. (sursa

一
斗
 STTES
inteⅣ enfile asistentei medicale:
timpt
・ cu rol propriu: nat c
_ comunica cu pacientul,i↑ llう mure,te
asupra stう rii sale;
supr
― asigurう un mediu de sigurantう ,i prOte∝ ie pentru efectuarea unor activlうJ: T
_lう mureste pacientul asupra neceslう Ji efectuこ ni Zilnice de activIう J:
nu Su‐ labo
一stabile,te lmpreunゑ cu pacientul un program de activitali z‖ nice care Sう
L
prasolicite(Cu Cre,terea treptatう a intensitう ti1/difiCultう til acestOra), adeCVate tean
stう rii fiZiCe,i pSihiCe a pacientului na).
Pacientui sb beneficieze de un SOmn′ Odihna adecvate.
inteⅣ entil:Se vor adapta inteⅣ entille↑ n functie de pacient(VeZi diagnosticele T
l,14). It
nulu
DlagnostiC 6:Deficit in diversificarea actiVitatii din Cauza fatigabilitう
ti1/hiper‐ oob

::l嘲 ∬ 1:∬ l贈 嘱
:艦 ど lWiil』 電 嘉ξ
]」 器霊11:
ttr卵電 . ldt
la;

funCtie de caZul studiatlde datele culese despre pacient). .ex

OblectiVe: NL

Pacientui sa poattt efeCtua activitati diverse(Variate)Sau cre,terea capaCト

oef
il躙 .aF
器 冨淵
Ч瀧￡ よ .in
.a[
o cu rol propriu:
mure,te asupra stう rii sale: oI9
一 comunicう cu pacientulザ ll lう

一explicう pacientuluiimportanta alernぅ 面

i activlう J10r izice cu cele psihiCe;

li:淵 !1:::ぶ ∬
(
:退
T旱 ]ご 1%:lli」 ll‖ ‖譜 器∬￡
お ::Ъ :す :li
-el
(

a acestuia);
‖
,activlう J de autOing‖
…
―susune pacientul↑ n efectuarea difente10r act市 1う J:plimbう

jire,de infOrmare despre sine/mediu. -al

Pacientui sa beneficieze de un SOmn′odihna adecvate.
-al
inteⅣ enfiI Se vOr adapta inteⅣ en,lle in fun∝
ie de pacient(Vezi diagnoslCele -p(
l,i4).
-el
I

″
ｕ ︵︶ ＾︶ ´
ntrerupt,Cauzat
Perturbarea struCturii sOmnului pOate fi definita ca un somn↑
in↑ n sllul de vialう (dO‖ nle,actiVlate profe¨
de discOnfott sau de obstacole ce inteⅣ
sionalう etc.).Caracteristicile definitoril↑ n stab‖ irea diagnosticului de↑ ngrり ire includ:

dificultatea in a adormi,Starea de veghe initiala sau tarzie,experiente(aCliuni)Ce

︻︶ ＾

↑
ntrerup somnul(ViSe,z9omote etc.),aqiuni compottamentale,i cOgnlive ce suge‐
ヽ︶  

reazう iritab‖ itate,insomnie,dezOrientare sau letargie,i nu in ultirnul rand,acea ne_

cesitate de a Se odihni ce nu este resimiita de persoanう
.
︵︶ ︵︶
一  一

palpe…
NlodifiCう rile fizice posib‖ e Cuprind: niStagmus,tremur al rnaini10r, ptozこ
‖ de VOr―
bral触 ,halucinaJi
ntunecate“ ↑n fala OChi10r),i tulburう
ViZuale("Cerculele↑
tO‖ Sau
bire.Unele perturbう ni ale structu‖ i SOmnului Sunt date de Stimuli inconiurう
 stresanl care pot i idenjlcar din inteⅣ iul pacientului sau obseⅣ area persoanei↑ n
tirnpul somnului:daca persOana acuzう insomnie,tipul de insomnie poate fi determト
nat de interviu sau obseⅣ at↑ n laboratoarele dotate cu aparatura de monitorizare,i

or acJ輛 tう 0:
supraveghere a pacientului.
Tulburarile sOmnului potfilegate de problemele c‖ nice,fiind necesarう Oi utila cO_
tう !￨:
laborarea cu medicul specianst.
care sa nu su―
Legう turile posibile intre diagnosticele de↑ ngr」 ire includ urmatOarele:anχ ′
erarea,
Dra), adecvate
reama,dυ rerea,mattnた a,ρrOcese Fam′ ′ ′
are lnluen!eazこ negaJv somnul,i odih‐
na).

l diagnostiCele
TEHNiCi SPECIFiCE OD!HNEIol SOMNULUl
inteⅣ enび i:e asistentei medicale pentru menJnerea Odihnei,i saISfacerea som¨
nului individului/grupului implicう :

〕
abilitう !ii′
hiper―
o obseⅣ area programuluiz‖ nic alindividului/grupuluiitimp de lucru,perioade de re‐
icitate/ne,tlintう
laxare,de repaus etc.:
mい Cう l etc.(↑ n
murirea individului Oi expliCarea necesitう lii reSpectう ril unui ritm de viata OrdOnat;
` lう ïfavorizeze odihna,iSOm¨
・ explicarea unortehnici de relaxare,i mOdalitう !icare sぅ
nul:
,terea capaCIⅢ o efectuarea unor acJuni de susunere,i confoni
o ap‖ carea inteⅣ enil‖ or tehnice;

・ inlierea aoiuni10r de p‖ m aiutOr;

・ ap‖ care inteⅣ enti1lor de recuperare;
o rea‖ zarea actiun‖ Or educative.
)sihice;
orespunzatoare Condilil pentru Odihnこ eficienta
rcitatea de efort Confo″ υ′fizた
一 e‖ minarea surselor perturbatoare ce produc stう ri de iritare,i neⅣ ozitate:
:d!i de autoingri- 一 controlul dureril;
― asigurarea uneitemperaturi optime a mediului;
― asigurarea igienei:
rzi diagnosticele ― pozilii corporale adecvate;
一 eliminarea surselor de distragere a atentiei
ルηρ′′care ρersona′ うrespor7saわ 〃う
一capacitate ‐
decizionalう (fieCare persoanう trebuie sう ,i Cunoascう cond“ ille cOres―
intreruPt, cauzat
activitate Profe- punzう toare):
: ingrijire includ: 一patticipare acJvう ↑n menlnerea sぅ natう Ji;
en\e (acliuni) ce ―informaJi COrecte cu p‖ vire la salsfacereatrebuintei de SOmn:
_ practicarea regulatう a comportamentelor corecte pentru formarea paternului de
:gnitive ce suge-
.ll rAnd, acea ne- somn.
Somn sυ ficわ nf
lor, ptozd PalPe- ― obtinerea unor ore suficiente de somn;
tulburdri de vor- ― calitate corespunzう toare a somnului.
inconjuritori sau
 Regu‖ pentru pttStrarea capacittttil de odihnこ ,iSOmn
Asistenta medicala trebuie sぅ Cunoasca regu‖ le pentru ob!inerea unuisomn odih¨
npう strarea rit―
nitor,isう infOrmeze clientil despre rolul comportamentelor sanogene↑
mului veghe¨ somn.Problemele de somn sunt adesea rezultatul unor proaste deprin―
deri de somn,care cu timpul devin o parte importantう a vieJi COtidlene.

Reguli pentru obJnerea unui SOmn de callatei

_ acuvitate moderatこ :exercitil fiZiCe in cursul Z‖ ei(atletii beneficiazう de mai mult
somn decat ceila、 1 0ameni);
一respectarea cu strictete a orelor de culcare,i de trezire,chiar,i↑ n Weekend Sau
↑n vacanta;Oamenii sunt programati Sう funclioneze duptt principiul obi,nuintei;
―respectarea,pe cat posibil,ap百 nciplului regula‖ tう Ji↑ n tOate acivIう Jledes籠 ,urate,
inclusiv↑ n domeniul alimentaJei;
― evitarea meselortarzil;nu ne putem odihnidacう aparatul digestiv nu este in repa¨
us;o masa de searぅ u,oara,Cu 3-4 ore↑ nainte de a merge la culcare este idealう
;

rui alt drog;

― evitarea alcoolului, cafelei, ceaiului chinezesc sau rusesc ,1 0ricう
acestea supHmう somnulde Jp REM;
puternicう ,a lectu‖ lor tensionate,ia
一evlarea programelorttV Cu tentう emOJOnalう
discuJilor↑ n cOntradicto‖ u;
一p‖ mbう ri lini,tite↑ n aer curat↑ nsotite de exercilil de respiratie;
―bう i calde(nu fierbinti);
_dOrmlor ae‖ sl,cat mal lini,lt'i mal puln luminoS Cu puuntぅ (dacう Z90mOtul e
o problemう ,dopurile pentru urechi sunt foarte utile;se pot fo10si,de asemenea,
sう pro¨
benzi textile(fig・ 44)ap‖ cate pe oChi,pentru a↑ mpledica lumina nedoritう
le plう cutう
ducう disCOnfort);temperatura din camerう trebuie sう :

F1944.Bandb texllら pentru somn

 ―practicarea nlぅ tura gandurile,i grり ile
unor exercitli de relaxare:relaxarea minlii↑
IUiSOmn Odih― acumulate pe parcursul unei zile care pottine pe Cineva treaz mai mult decat ori¨
ce altceva De aceea,este foarte utilう concentrarea minlil aSupra uneiteme uni―
lpう strarea rit―
oferう apoi cel
「oaste deprin― ce Medita!ia pe teme spirituale cu deconectarea de la lumea realう
malbun somn.
h cOmprbrarea reg″ ‖or de maFsJsf
― nu este bine sうluptう m cu oboSeala;persoana oboSitう trebuie sう meargう imedi¨
ぅde mai mult
atla culcare;
llveekend saU ―nu este bine sう ne culcう m dacう nu suntem obositi;acestlucru nu va face decat
Obi,nuinlel; sa ducぅ la deprinderi proaste,ca de exemplu statul↑ ntins↑ n pat,i privitul tavanu―
lui↑ n gol.Patultrebule asociat cu somnul;conversali‖
e telefOnice,uitatul la televi―
e desfう Ourate,
n directil
zor,cititul etc.,vor asocia patul cu alte activitう !i,i VOr programa creierul↑
u este in repa― gre,ite:
―unele persoane considerう ca tigう rile↑ i ttuta sa se relaxeze,dar de fapt nicotina
re este idealう :

Dう rui alt drOg; este un stimulent care va accentua starea de veghe:

一alcoolulinceune,te fun∝ ionarea sistemului neⅣ os;el poate aluta la adOrmire,dar
tensionate,ia maitarziu somnul va fi↑ ntrerupt;alc001ul diStruge paternul de somn,iar in dimi―
neata urmatOare va determina stare de obosealう Oi dureri de cap;
一↑
nvう tarea tehnicilor de relaxare poate fi o solulie Salvatoare.
Somnul este,fう rう ↑
ndoialう ,marele restaurator in timpul somnului,celulele se di…
Vid,idau na,tere altOr celule,cu o vitezう dublう fatう de cea din tirnpul perioadei de
ica zgomotul e ¨
de asemenea, veghe;de aceea,cei care↑ ,ipう Streazう capacitatea d9 a perfOrma un somn de ca‖
redoritd sd Pro- tate se menln lnen mai mu‖ Jmp.Se spune cう dacう dOrmi mun trale,l mun,dacう
dormi pulin trぅ ie,ti putin.Adevarul este ca fiecare individ are necesarullui de somn
pe care trebuie sう ―
lob!ina,darimportantう este mai ales calitatea somnului.

Hipnoza
Hipnoza reprezintう o Stare de con,tientう modificatう asemう natoare sOmnulUi
Este un fenomen↑ ncう neelucidat,dar se,jι ca se bazeazう pe sugeslbi1late.incう
din cele mal↑ ndepう rtate timpuri a existat o serie de preocupう rilegate de hipnozう
.

Dar,↑ n anumite perioade,hipnoza era utilizatう Oi lnterpretatう ca fenomen mistic Sau

se recurgea la escrocherie,1'arlatanism pentru ca,tigarea unor beneflcil de la cei
neavizali.
cuvantulヵ rionο zう Vine de la grecescul"hypnos“ care↑ nseamnう somη .Cercetう
rile

moderne de psihofiziologie atesta ideea cう hipnoZa se aseamanう mai rnuit cu sta¨

rea de veghe decat cu cea de somn.Tehnica hipnozei se bazeazう n toate cazurile,

,↑

pe difente prOcedee sugesIVe.intr¨ un fel sau akul,maio‖ tatea oamenilor sunt su¨
gestionab‖ 1.Dar sugestibilitatea diferう de la un individ la altul↑ n functie de particu―
:aritう tile pSihice ale persoanei, varstぅ , sex, experientう de viatこ , 9rad de culturう ,

capacitate de discernere, etc. Pentru cre,terea fo嗅 ei Sugestibilitう tii cuVantului se

poate solicita subiectului sう priveascう un punct strう lucitor,un obiect fiX sau chiar
ochil hipnotizatorului. Subiectul hipnotiZat rう manё cOnectat la cuvantul hipnOtiza―
a
torului executand cOmenz‖ e acestuia atata timp cat se poate mentine pe scoaⅢ

rilョ ■
■ili
 ︱
    一
.CuVintele hipnotizato¨
cerebralう a hipnotizatului un foCar de excitabilitate maximう
rului pot provoca reprezentう ri vil,i acte automate de mi,care.De,1,tiinta nu pOate
incう explica↑ n↑ ntregime mecanismele hipnozei,efectul hipnoJC Se atnbuie funcJei
reglatoare a limbaUlui,capacitう !li de sugestib‖ itate a subiectului,1,dupa unil au¨
tori,chiar particularitali10r deosebite pe care le¨
ar poseda hipnotizatorul.ln hipnOZう ,

nu diSpare,dar au loc fenomene de cOncentrare maximう

asupra
activitatea psihicう
celor sugerate,ln aceste conditii Subiectul poate executa O Serie de actiuni automa¨
nう toare cu starea de ca―
tizate,i chiar adopta pOzilii mai putin cOnfortabile asemゑ
la niVelul creierului,cOnsecutiV
talepsie.Acest fapt se datoreazう inhibitiei realizatう
cu mentinerea unei Singure zone de excitab‖ itate prin intermediul Careia se exercitう

Ｋ
inluenle asupra subiectului.

︲
Ｃ   Ｃ
Fenomenul hipnotic se poate realiza,ila animale,atunCi Cand se produce un tip
de comunicare bazat pe mり 10ace nonverbale.
n SOmn natu¨
Atunci cand se prOvoacう un SOmn hipnotic,el se poate transforrna↑
tura dintre hipnotizatorげ hipnOtiZat.丁 recerea
ral dacう Se↑ ntrerupe sau slう be,te legう

md tt OmJ Ю
誡 わ
se poate face,linVersi de la somnul naturalla somnul hipnotic.Un astfel de caZ Se

"de manifedaげ
『桃習:」な
‖』裾 棚濡
:柵よ
un ton potrivit,legate de continutul ViSului.
natural se transformう ↑n somn hipnouc,ise aα ioneazう p‖ n sugesue.ln felul acesta
se poate recurge la Sugestia hipnoticう ↑n scopul↑ nlう turaril unOr deprinderi,i↑ nClinalli
nvう tali sa Se auto¨
negative din comportamentul copillor.Uni1 0ameni bolnavi pot fi↑
―
hipnotizeze,in a,a fel↑ ncat atunci cand se apropie criza,sう ,i provoace o stare de
se apropie criza↑ ,i proVOacう
hipnozう .Spre exemplu,bolnavil de astm,cand simt cぅ
un somn hipnotiC,iar criza dispneica nu mai are loc,iar bolnavul se treze,te automat
(dupう Circa un sfert de orう )

Tot prin metode de autosugestie,boinavii pot ob!ine Starea de relaxare,atat de

necesara pentru controlul dureril.
cu succes↑ n
Apreciind uti‖ tatea practiCう a hipnOZei,o serie de speciali,ti O aplicう
ap‖ cativう
stomatologie,psihiatrie,chirurgie,logopedie.S¨ a creat chiar o diSCiplinう
n tratamentul nev「 OZei
nunlitう hipnologie Astfel,hipnoza este folosita ca adiuVant↑
astenice,a obSesillor,a lcu‖ lor,a insomniei,a balbismului(balbaiala),a alcoolismu…
↑
n terapia dureril.
lui.Dar cel mai mult,Cu rezultate excelente,este folositう

‖lor OrganiZaJei Alertnes

Evaluarea deficitului de SOmn(COnfOrm recOmandう
Solution)
de evaluare pen―
ExpeⅢ li din domeniul somnului au pus ia punct O regula simplう
↑
n cursul Z‖ el urmう ―
tru a putea eVidentia daCう O persoana a dormit sufiCienti dacう
vig‖ entう ,i Odihnitね ,atunci a fost
toare persoana reSpectivう nu este somnoroasう ,ci
asigurat necesarul de sOmn↑ n nOaptea anterioara.
Se poate folosi ur‐
Pentru a evalua cate Ore de deficit al somnului are o perSOanう
mう toarea metodう de Calcul:
ptう manう
― se noteazう cate ore a dormit↑ n fiecare zi a Sう ptう manil,i apOi tOtalul/sう
;
lolum● 111

― i se cere sう ― perforrnaniう ,i aten!ie,i

ele hipnotizato― ,i aminteascう una dintre zilele de maximう
tiinta nu pOate
apoi noteze numarul de Ore dormite↑ n noaptea de dinaintea acestei zile(aceaSta
§
fiind durata optimう a somnului de noapte=n)(daCう nu↑ Oi aminte,te numarul de
atHbule fun∝ iel
ore dormite va trece valoarea imp‖ citう de 8 ore care este durata medie de somn
l:dupう unil au―
pe o noapte):
Dru1 ln hipnozう
ptう mana↑n curs=total ore dormite-7xn:
,

― deficitul de somn pe sう
maximう asupra
o Exemρ ルf run′ =6i maィ =5メ mわ rcυ ri=7ガ 0′ =6r yine″ =5「 samわ ぅめ=8ダ dυ ‐
aCluni automa―
うmanう =43 ore.
Cう =6,forar Ore/sぅ ρォ
″7′ η′
)u starea de Ca―
o Delcitul de somn=43-(7x8)=-13 ore.
・ului,COnsecutiv
・ Persoana are un deficit de somn de circa 13 ore,deci aproape 2 nop!i.
,rela se exercitう
Dacう diferenta este pozitivう ↑
nsemna ca persoana se odihne,te suficient,itrebu¨
are un
ie sa cOnlnue acest sIl de vialう Dacう diferenta este negaJvう inseamna cう
・
e prOduce un tip
deficit de somn,i va trebui sう se culce cu l sau 2 ore maidevreme sau Sう adauge
cate 0 0rtt de somn dupう pranz panぅ cand diferenta Va deVeni pozitivう
.

la↑ n sOmn natu―

∩otizat.TreCerea Cea mai corecta rnetOdう de stabilire a tulburaril de somn este rnonitorizarea sta‐
l astfel de caZ Se diilor somnului pe lmpul nop,i Cu aiutOrul ρoliSOmnograme′ .Aceastう invesigaJe
)sate↑ ntrebう ri pe presupune mう surarea acJvlう ,i electnce a crelerului(EEG― electroencefalograma),
ョspunde,sOmnul a mu,Chi10r(EMG― electromiograma),ia mi,Cう ‖ lor globilor ocula‖ (EOG― elec¨
le ln felul aCesta trooculograma).Graicul obJnut relevう Jpul de afectare a somnului,indicand,i gra¨
rlnderi,i↑ nC‖ nalil vitatea afectう ril.

′
うtali Sう Se auto―
lvoace o stare de EVALUAREA INTERVEN丁 llLOR APLiCATE:
↑
n evaluarea inteⅣ enlil10r aplicate asistenta medicalゑ respectう urmatoarele eta¨
3rlza t,i prOVOacう
treze,te autOmat pe:
1.Stabile,te gradul de autonomie/dependenlう a pacientulul.
relaxare,atat de 2.Efectueazう bilanlul↑ ngrり i‖ 10r pe baza evidenie10ri
o foala de obseⅣ alie― evolulie:
o plan de↑ ngrり ire-Obiective rea‖ zate/nerea‖ zate.
。￨lcう cu succes↑ n
sclp‖ nう aplicativう 3.Apreciazう starea pacientului↑ n raport cu nevoile de bazう :

tamentul nevrozei
。StatiOnarう ,amelioratう ,agravatう ;

ala),a alcoOliSmu― ・ autonomie reca,tigatこ ,sう natate restab‖ ita;

o nevoile de bazう satisfacute(=pacient independent),nesatiSfう cute(=pacient

a durerll
dependent).
4.Revizuie,te etapele procesului de↑ ngrり ire↑ n caz de bilanl negaJV・
〕
aniza,ei Alertnes
o Criteril de revizuire:
◆identificarea cauzelor bilantulUi negativ,
n de evaluare pen―
― ◆revizuirea etapelor procesului de↑ ngrり ire
l cursul ZIlel urmう ngrり ire,evaluarea.
◆reformularea obiecivelor,refacerea planului de↑
hnitう ,atunCi a fost

se poate fo10Si ur―

totalulノ sう ptう manう :

 10.Nev● ia de a selmbrこ ca sl dezbrヨ ca.
imbtticttminte corespunzう loare―
‖nbracare sl dezbracare

:.Definttle:eSte O neceslate prop‖ e individului de a purta↑ mbrう cう minte adec―

vata dupう circumstanie,temperaturう ,activitate,pentru a― ,i prOtela corpul de rigorile
climei(f‖ g,Cう ldurう ,umidlate),perm"andu¨ i o libertate a miscanlor.
lmbracう mintea asigurう o bunう exigen!う Oi prOteα ie a inimlぅ Ji sexuale,i are,
de asemenea,o semnificalie aparte pentru un grup,o ideologie sau un statut soci―
al N/e,mintele pOt deveni element de prelungire a persona‖ tう !ii,alegerea unui orna¨
ment exprimand individualitatea,sentimentul de demnitate,i autOrespect.
Lipsa de↑mbracaminte poate reprezenta o plerdere a libertatil(cand este Obligat
sa pOatte ceea ce nuJ face plう cere),lun mり 10C de pedepsire.
Din punct de vedere al psihiatrilor,vestimentatia este un semn de sanう tate.o↑ m―
brう cう minte bizarう ,stridentう ,cu multe podoabe poate exprima chiar o boalう psihicう .

lmbrう camintea atesta integntatea persoanel,l proteieazう inlmlatea iar din punct
de vedere estetic contribuie la determinarea expresiei corporale,i participう semnifi―
cativ la comunicare.
:ndependenta in satiSfacerea nevoli
Ornul,contrar animalelor,are nevoie de haine cu care sう se↑ mbrace,pentru a se
proteia de rigorile climei;preocupat de sう nう tatea sa,el↑ ,i alege ve,mintele adecva¨
te circumStante10r,i neCeslう Jlor prOp‖ i.

‖.Factorii care influenteaZう alegerea imbrこ canlintei(bio:Ogici,psihoiogici,

sociologici,i culturali)
1.Factori bio:ogici
varsta:temperatura corpului va‖ azう ↑
n func!le de varstぅ ;individul↑ ,i proCurう
hainele adecvate pentru a se prottta↑ mpot‖ va va百 aJi10r temperatu‖ i mediului am‐
biant.
*COρ
″ ″7'C′ ρersoanere m yarsfぅ au temperatura corporalう mai coboratう de¨
,′

cat persOanele adulte,deci trebule sう uti‖ zeze ve,minte mai cう lduroase(copili au

 ■
  ・
tendinta mai mare de pierdere a temperatu‖ i datonta unui sistem de autoreglare mai

labil,lind↑ n dezVOhare,iar varstnidi,dato‖ tう

diminuう ‖ ifun∝ iibr Organtmului).

Ta:ie,staturう :↑ n Vederea asigurう rii Stう ril de binё , indivizil↑ ,i aleg hainele in
funCtie de talie,i staturう .

↑
mbrう cう minte
Activitate:pentru confort,1 1ibertatea↑ n mi,care,indivizli pOartう
adecvatう ↑
n fun∝ ie de activlate.
2.Factori psihologici
↑
mbracaminte
Credintこ :indiVizii Care aderう la o re‖ gie sau la ideologie poartう
sau obiecte care sunt semnificative pentru ace,tla sau pentru comunitatea carora le
se disungう ↑ n sOcietate ca

″   
apattin.↑ n plus,purtarea uniformei permle indiViZi10r sう
cand parte dintr¨ un anumit grup

・
fぅ
marea unor
Emoび i:e:inluenieaZう alegerea,i puttarea halne10r care perml exp‖
sentimente,i a unei Stう ri de confort psihic.
3.Factori sOCiO:Ogici,i cultura‖

m轟 竃lal:鷺 沼 :こ rll露 :u[1冨 t汎郡 訛 『」 ll」 dittWi

繋:1器
n timp Ce ve,mintele de cu‐
ditate se vor purta Ve,nlinte albe,largi,ample,U,Oare,↑
n limle normale,↑ mpiedicand

＾´´    二
loare inchisう Oi grOase menJn temperatura corpului↑
pierderea cう lduril.
Statutui sociali societatea,prin normele sale,impune indiViZi10r un statut care li

   
doVedeasCう rangul10r social.

一
obligう Sう Se↑ mbrace,i sa poarte Obiecte prin care sう
mintel.
Dupう condヽ iile lnanciare,pot apう rea limle↑ n alegerea,i purtarea lmbraCう
Muncal cOnditi‖ e de munCう pot,de asemenea,influenta alegerea,i purtarea ha‐
inelor.Siguranta muncil este datう de echiparea cu obiecte speciale de vestimentatie,
protectiv↑ mpotriva accidentelor,frigului,zgomotelor etC.
mbrう cう mintea care↑ i va
Cu:tura:pentru conseⅣ area tradili10r Oamenil adopta↑
deosebi de ceilalti(portul popular).
Manifestttri de independent嵐
LA IMBRACARE′ DEZBRACARE― ↑nsemnう
alegerea ne…
Ⅲ.:NDEPEDENTA
mり 10CIう de cう tre un individ a↑ mbracamintei,i presupune cunOa,terea,i respecta―
rea unor reguli:
_semnificaび a haine10ritOt Ceea ce aCOpera corpul uman,l ascunde,itt proteiea―
zう ;ele sugereazう apartenenta Sau neapartenenia la un grup social,profesional,
cultural,religios;
_alegerea personal五 一haine alese dupう gust J CirCumstante(persOnalitatea in―
1,prefe‖ nte Vesimentare,
d市 idului,ocazii feslve,proteiarea corpulul de intempe‖
mOdう );
_sortarea hainelor― adeCVate functillor psiho10gice,↑ n cOncordanta Cu importanta
T
acordatう ↑
mbracamintei,i tinutei personale;
一calitatea hainelor_adecvate climatulul,Statutului sociO‐ Cultural:
一proprietatea haine:or reliefeazう nivelul sociO‐ economic,Statutul soCial;
 ―purtarea de obiecte semnificative― pune↑ n evidentう rangul soCial,↑ nsemnata‐
Jtoreglare mai
tea personal餞 (prin meda1lon,talisman),functie religiOasう ,SeCta re‖ gioasう ,Calita¨
ηismului)
tea de functiOnar de stat,ritualuri:
leg hainele↑ n
―exigente in intimitate― modう ,norme sociale;ordonat,curat tot jmpul,↑ n oHce
actⅣ late― funα lonalう ,estelcう
imbrう cう minte
:

―capacitatea de imbracare,i dezbracare― mObilitate articularう , tonus

fizicこ
muscular,maturitate pslhOmotorie;
一 talie,i staturう 一varstぅ ,sarcina,grad de dezvoltare a leSutului adipos.
lmbrう caminte
tatea carora le
Rolul asistentului medical↑ n mentinerea independentel indiVidului de a‐ ,i alege
↑
n soCietate Ca
lmbracぅ mintea adecvatう constう ↑ n:
c‖ mei,tempera¨
一a↑ nvう ta perSOana sう ¨
,i aleagう ↑
mbracう mintea corespunzう toare
Kprimarea unOr
turii rnediului↑ ncOniurator,activitatil,varstei;
―explorarea gusturile,i semnifiCatia hainelorla fiecare persoana;
―incuralarea persoanei pentru a¨ ,i alege singurう ↑ mbracう rnintea,ornamentele,ac¨
sう le permitう
cesorille dorite.
cう ldurう Oi umi
snllntele de Cu¨ lV DEPENDENttA LA IMBRACAREノ DEZBRACARE exp‖ mう neceslatea unui
le,↑ mpledlcand
aiutOr pentru↑ mbracarea,i/Sau dezbracarea unul individ,i poate fi determinattt de
urmう toarele probleme:
un statut care↑ i

― dificuitate de a se imbraca,i dezbraca;

angul10r social ― dezinteres pentru rnuta ves■ mentaral
mbracamintei l.Nemdemanare m a→ i alege haine potttVite
3,l purtarea ha‐ Sursele de difiCultate care determinう cele douう probleme de dependentう Sunt:
e vesumentaJe, 一 de ordin fizic:
一 lezarea fizicう (fracturi,arsuri,plう 91):
nlntea care↑ i Va 一 diminuarea motricitう li membrelor supenoare(slう biCiune,paraliZie,hipotOnie,pa‐
reZe);
―absenta unui membru supenor sau a unei poⅢ iunidin membru(bOnt);
nう alegerea ne¨ _obstacole ce impiedicう mobilizarea membrelor supenoare(aparate ghipsate,sis―
gi):
)rea,i respeCta― teme de imobiliZare一 chingi,benzi adezive,pansamente,plう
― dezechilibrel durere,slこ bire,fatigabilitate.
lde,￨‖ protelea¨ ― de ordin psihologici tulburう ri de gandire,anxietate,stres,plerderea imaginil de sト
cial,profes10nal, ne,pierderea/separalia,situatie de criZう
一de ordin sociO‐ economici e,eCuri,conflicte,sう racie;
n―
)ersonalitatea in― ― lipsa de cunoa,terei insuficienta cunoa,tere de sine,a ce10rla11,i a mediului↑
lte vestimentare, COniurator.

コ
ta cu impOttanta
DIFiCULTATEA DE A SElMBRACAll DEZBRACArDEZINTERESUL PENTRU
TINUTA VESTIMENTARA
li
Manifestう ri de dependent五
Dificultateaノ incapacitatea de a se↑ mbrう ca si dezbraca:
ll soCial;
 ■

―dificultatea de a¨ Oi↑ nChela,i deSCheia nasturil;

ba
―dificultatea sau incapacitatea de a― ,i mi'Ca membrele superioare;
―dificultatea de a se↑ ncう lta,i desCう ￨!a.
Dezinteresu:fata de tinuta sa:
一 apatle↑ n a se↑ mbrう ca:
― acces de melanco‖ e:
一 refuzul de a se tmbrう ca,i dezbrう cal
― alegerea inadecvatう a↑ mbrう caminteil exageratう ,Caraghioasう ,coafuri bizare;
― halne inconfortabile;neadecvate taliei,masei corporale:
― dezbrう care continuう .

Obiectivele,iinteⅣ entiile aSiStentului mediCa::a pacientui cu dificultate de

I

a se imbraca,i dezbrこ cal

(

l.Pacientui sa cunoascう importanta Satisfaceril de a se↑ mbraca,i dezbraca:

― ￨

―
paCientul privind importanta Vestimentaliei↑ n identifica‐
(

一asistentul rnedical educう

― l

rea personalitう !ii:

― noteazう zilnic interesul persoanei pentru a se imbrう ca,i dezbrう cal l

一 supravegheazう cu ce se↑ mbraca;

-1

―explicう legう turile dintre tinuta vestimentara,irnagine,i stima de sine:

1

一 incuraleazう pacientul.
mbraca,i deZbraca singun
2,Pacientul sう se poatこ ↑
a persoanei↑ ngrlitei 加
一 asistentul medical identificう limitele,i Capacitatea fizicう
―↑ i acordう timp suficient pentru a se rnbraca ,i dezbrう Ca; recomandう , dacう
↑

一      一
amele,te,sう Se↑ mbrace,ezand↑ n fOtoliu;
―sugereazう apattinぅ tOrilor sう ï prOCure pacientului haine largi,u,Orde↑ mbracat,cu
mod de inchelere simplu,,i↑ nCう 睫 うminte fう rう Oiret:
一 face z‖ nic exercilli de mOtricitate finう cu pacientul descriindu¨ i gestica neceSarう
↑mbracぅ ril;
― asistentul medical↑ mbracう Oi dezbracう pacientul↑ n caz de para‖ zii ale membre¨
lor,suslnand membrul paralizat↑ n lmpul↑ mbrう cう ‖i:
― l

n
ncepe↑ mbrう carea cu membrul para‖ zat,i apoi cu cel sう nう tos,i deZbracarea↑
1

一↑
-1

mod invers.
3.Pacientui cu tuiburari psihice s益 口
,i reCa,tige independenta de a se lm・
braca,i dezbraca.
―asistentul rnedical evalueazう gradul de cOnfuzie,1 0bServこ schimbう rile de com¨
一
  一

portament,o「 ientandu¨ l regulat↑ n timp,i spatiu;

  一

―solicita persOanei sう se↑ mbrace,vorbindu¨ i clar,distinct,Cu respect,irう bdare,

    一

respectand ritmul acesteia:

― explicう gesturile pe care trebuie s触 le facう pentru a se↑ mbraca,↑ n limbai inteligi…
  一

bil;
  一

一 asazう obiectele↑ n camerう ↑ n aceea,l ordine tottimpul,iar hainele↑ n ordinea folo¨

siril lor,i SOliCitう pacientululla dezbrう Care sう le punう
↑n ordine inversal
 lMBRAcAREA,lDEZBRACAREA PACIENTULU‖ MOBIL:ZAT LA PAT(schim…
barea:enieriei de corp)
Scopl proteiarea COrpului,i aSigurarea inlmlう Ji.
Obiective:
―mentinerea staril de igienう ,i confOrt a pacientului:
一 prevenirea escarelor de decubit;
一Cre,terea demnlう Ji paCientului;
_ pう strarea ldentitう !ii・
山 ri biZare:
inteⅣ enJile asistentu:ui medical:
一alegerea lenieriei↑ n functie de:sex(cama。 うde nOapte sau puama),temperatura
dificultate de mediului,varstう ,talie,i staturう (sa asigure leieritatea miocう ril),de integritate fizi¨
Cう Oi pSihiCう a pacientului(cOmOdう ,i cu rnOd Simplu de incheiere);

― pregう tirea lenieriei la↑ ndemana pacientului;

a,i deZbracal
― explicarea tuturor gesturilor ce urrneazう a fi efectuate;
ei↑ n identifiCa‐
―↑
ncuraarea pacientului sう patticipe,pe cat pOslbil,↑ n funcJe de capacltatea,i li¨
mitele sale fizice
― felicitarea pentru fiecare progres;
1e;
― aiutarea pacientului↑ n efectuarea tehnicii sau efectuarea integralう a tehnicil(la
nevoie,se efectueazう de catre douぅ asistente).
Materiale necesare:plama(cama,a de nOapte),pう turう ,pudrう de talc,Sac pen―

tru lenieHa f010Skこ ,mう nu,i de unicう fo10Sintう .

ei ingrijite;
;omandd, dacd Pregatirea paこ ientu:ui:
_ psihicう :informarea pacientului,exp‖ carea necesitう lii tehnicil,exp‖ carea partici¨
pう rilla procedurう ,obtinerea consim!う mantului.
de imbrdcat, cu
proce-
fizicd.. asigurarea intimitdlii gi asigurarea elimindrilor fiziologice inainte de
:stica necesard durd.
Efectuarea procedurii consti in:
agezarcalenjerieicurate pe un scaun la marginea patului;
一  一

zii ale membre-

utilizarea resurselor fizice ale pacientului 9i ale posibilitdlilor de mobilizare a aces-
dezbrdcarea in tuia;
- plierea pdturii la picioarele pacientului;
rla de a se im' - acoperirea pacientului cu un pled incdlzit;
- spdlarea, dezinfectarea mAinilor 9i imbrdcarea mdnugilor'
nbarile de com- Dezbricarea 9i imbricarea bluzei de pijama (etape):
- descheierea nasturilor;
ipect gi rdbdare, - intoarcerea pacientuluiin decubit lateral 9i dezbrdcarea bralului eliberat;
- intoarcerea pacientului in decubit lateral invers qi dezbrdcarea celuilalt bra! inde-
in limbaj inteligi- pdrtdnd bluza',
- menlinerea pacientului in decubit lateral;
in ordinea folo- - rularea mAnecii giimbrdcarea bralului liber;
=
rversS; - intoarcerea cu blandele a pacientuluiin decubit lateral invers siimbricarea celui-
lalt bra!, intinzAnd bluza Pe spate;
 1が 5cd‖ 。′POSJketteS'n.ai,二 咆
￨"Ⅲ l二
ManuJ de nurJ,9 pentru dew昴 i anコ

― a,eZarea paCientului↑ n decubit dOrsal;

鵬
脚棚∬
― inchelerea nasturilor:

￨:il繁 ll[Jttantaloni10rspre…
… ridicarea regiunl 10mbOSacarate,i trag(
ilr噸
三器躙 :::[1‖ if‖ 退I∬
i嬌
∬11観 ¨ e
!lliilil‖
一 ridicarea u,Oarう a membrelor inferiOar
ajutd asistentul medical ;
pantalonilor pAnd aproape de
- imbricarea Pe rAnd a fiecdrui membru 9i tragerea

Ю m釧
_織 rea pe tt a membdtt h鰤 ∞拓酬
。∝
一 ridicarea regiunii fesiere,tragerea pan

ｍ ｍ
ｕ ｅ
― verificarea lenieriei de pat pentru a nu aVea cute;
leniene folosIう .

こ :

』l;
1

_Ю ね ∝ Ю a画 J面 Jm側 に a ttd酬 Jule山

面 ゴ耐 悧 aЮ a md釧 Jd∝ fO10Sト
carl

罐離鸞 擬:響 I職 捕撫』

瀾凸
schimbarea s― afう cutf嵐「うincidente/paciel
詭『

“
rl

per

ｍ・
remediere(ObOSealう ,manevre brutale,dureri,lenierie cutata etc.)

４鍬
DE REJINUT:
incazulafecliunilorlanivelulmembrelorsuperioare,seincepecudezbrdcarea ie a
cu membrul afectat;
membrului sdndtos, iar imbrdcarea incepe
nu se recomandd pUamaua; slal
in cazul afectiunilor la membrele inferioare'
一  一

画
Serecomandasus{inereamembruluiparalizatintimpulproceduriidedezbraca-

 勧 一
re-imbrdcare;
suficient pacientului pentru a efectua
asistentul medical trebuie s5 acorde timp

︶
procedura;
pacientul cu rabdare,i Calm.
- asistentul medical trebuie sd abordeze
pre picioare; 11. Temperatura

)ersoana care

re aproape de

DEFINl丁 lA NEVO‖
Menunerea temperatu‖ i corpului↑ n limle normale este O neceShate a organis―
mului de a conSeⅣ a o temperatura la un grad aproximativ constant,pentru a¨ ,i

menJne O stare de bine.

CONSiDERAT‖ GENERALE ASUPRA TEMPERATUR‖

Temperatura este o mう rime care caracterizeazう energia cinetica medie de mi,¨
ldurう
erialelor folosi- care a moleculelor gazululideal.Temperatura este legatう de cantitatea de cう
corpuri,
transmistt prin schimbul de cこ ldurう intre douこ corpuri.La contactul a douう
rptate/nedorite;
care au temperaturi diferite,cantitatea de cう ldurう se transmite de la cOrpul cu tem―
rt care necesitd
peratura mai ridicatう la corpul cu temperatura mai scう zutう .Din punct de vedere ter―
ldurう ntr― un proces.
↑
modinamic temperatura caracterizeazう sensul schimbului de cう
Experienia arata cぅ sensul de transmisie a calduril este↑
ntotdeauna de la corpul mai

cald,care se aflう ↑ n echilibru termodinamic,spre corpul mai rece Temperatura es¨

;u dezbrdcarea
te acea mう rime fizicう prin care se caracterizeazう starea termicう a unui corp aflat↑ n

maua; stare de echilibru termodinamic.

'ii de dezbraca- Temperatura corpului se mentine constantう datoritう echilibrului dintre termoge・

nezこ ,itermo:izこ .Menlnerea echilibrului este asiguratう

de funα iOnarea cenfrilor
entru a efectua わ″′
rermoregrafO″ ,stuaJ laわ ripOfaramJs.Ech′ ′ dintre termogeneza,itermolizb se
numeste horneotermie.
lm.
ln producerea de cユ :dur触 ― termOgenezこ ― intervin procesele b10Chimice,cう
￨―

farJ′ proceseror oχ Fdare din Organism, mal ales prin activitatea

dura fiind rez″ ′
muscularう 。i glandularう .

in pierderea de cttldura― termolizこ ― intervin mecanisme fizice,cう

ldura pler―

prin:
zSndu.se prin piele, pldmAni, rinichi. Pierderile serealizeazd
．
Ｓ， ︺
︲ 針

. evaporare - care reprezintd pierderea cdldurii datoritd elimindrii transpiraliei

evaporirii ei prin piele. Respiralia, antreneazdo pierdere de cdldurS 9i, astfel,
t

cirea corpului;
・点 器∬∫
『 「:鼻 :棚::辮『温蹄『穏器:滞鮒魚謄選邸 L :「

° 面
画n contadJ dЮ d J COrpJ」 側
瞥理長
::退 認闇留IFttT:島 o circulatie de aerin iurul COr_
VeCFe―
0 00■ Care reprezinttt pierderea cう ldurii printr‐

畔里鍬 籠?雲itt hluenゃ ね

'山
rmOgereza Candゎ mperdura medu¨
aZう
leれ ∞
醐∝scadQ pe tte Ю
Mm∞ 可
8:雄 詭
』 1』驚品 棚首i腫 剛』襴朧
い elor OXittE
IW蟄 :尾 尾 お 轟 悧 腑
「
驚 椒 ruarea四
「
●口 SOCOnS“ Cre― m caZde mg,se red農
C :『 騎 鷺 :こ 1霊 [}[::perden峰 de C訓 ¨ C
o vasodilarare_ln caz de temperaturう
(
dura

aよ ::器 i:i馴 :こ鰐 :柵

『 繹 ζ出 ;観 僣 Wli:」 鵠 点 美 常

terne(de exemplu,metaboliSm),i a Ce10r externe(de eXemplu,condlille climaJce).

streaza temperatura din pro¨
Controlul temperaturii se face prin mecaniSme ce pう
funzimea,i de la suprafala teSuturilor in iurul Celei de 37°
C (± 1° )Sau 98,6° F(± 1° ).
rile de tempe¨
Temperatura de la Suprafata ple‖ i cre,te Sau scade odata cu schimbう

器 1:囃 Ъ∫咄
L尉 電皆lξ ∬ 鸞 ま鵞 ATtti翼 器 ]謬 輝
ta media temperaturii corpului.
Valo「 ile nu sunt acelea,i pentru toti indivizii, ci variazd In funclie de vArstd, de
act市 1う J etc・ (19・ 45)

Exercitii grele

Emouitt exerci口 i

moderate(pentru o
parte din adult‖ nOrmali)

MaiOntatea coplilor
‐
activi(37′ 5° 38′ 5° C)

Linnite normale
-37° C)
(36°

Dimineata deVreme
(>36° C)

Fig. 45. Varialia valorilor temperaturii corpului'

 in practica medicalう Curenta,asistenta↑ nvatう Cう fieCare persoanこ are o anumト
romagnetice,
:temperatura tう temperaturう ,proprie,in functie de activitatea depusa,i de rata metabolismului,
dar care se↑ ncadreazう ↑n limitele stabilite ca fiind,,normale“ .Dar,dintre constantele
al corpului cu organismului,temperatura va‖ azう ↑ n‖ mle foarte stranse(numal un grad Celsius),
rinli vitale:力 ripe"er_
dincolo de care se face vorbire despre deregiう ri ale acestei rnう
er in jurul cor- mた riporermFe,atunci cand tempe‐
,atunci cand temperatura cre,te peste 379C,,i力
ratura scade sub 36° C.
natura mediu-
iliimusculare
rtura mediului
TERMOREGLAREA
Echilibrul temperaturii corpului(fig.46)este reglat cu mare precizie prin com‐
elor oxidative. se
p‖ cate mecaniSme fiziOlogice ,i comportamentale. Pentru ca temperatura sう
mentinぅ constantう este nevoie de o balanlう relativう ↑
ntre producerea de cう ldurう din

balantう este asiguratう prin cele douう

rderile de cdl- organism Oi pierderile inregistrate.Aceastう
i),i
componente ale mecanismului termoreglう ni:fermOgeneza(prOducerea caldu‖
meca―
rse de varialie rermo′ ′
za(pierderea cう lduril).O aSiStentう medicalう are datoria sa cunOascう
chimbirilor in- pentru rnen!inerea aCes―
nismele de reglare,i COntrol ale temperaturil,isう intervinう
iliile climatice). teia↑ n limitele fizlologice.
atura din Pro-
r 98,6'F (t1"). CONTROLUL PRIN SiSTEMUL NERVOS
irile de temPe- tem¨
Hipotalamusul, localizat↑ ntre cele douう emisfere cerebrale, controleazう
adipos suPortd
peratura corpului↑ n acela,i fel c9 un termOStat al unui aparat de aer condiliOnat.
$nute rePrezin- de
Temperatura opJmう ,COnfonabilう pentru organismul respect市 ,este cond"iOnatう
IZire/racire.Este punctul
r de vArstd, de a,a numitul"set point“ cu care opereazう sistemul de↑ nCう
optim,la care trebule sa Se stabilizeze temperatura La aparatul de aer conditiOnat,
din camerう ,punctul stabilit(de exemplu,22° C),va fi pう strat prin eliberarea de ener―
berat,atunci
gie caloricう ,atunci cand↑ n camerう eSte rece,sau prin rう cirea aerului e‖
cand temperatura camerei cre,te.
Hipotalamusul↑ nregistreazう cele mai mici diferente de temperatura dintre inten―
de la acel,,set
orul organismului,i mediUI↑ nCOniurう tor.Cand temperatura deviazう
point“ ‖i din hipotalamus acJveazう mecanismele
(punCt Oplm),centrul termoreglう
de producere sau de pierdere a cう lduril,↑ n limitele fiziologice.

cand celulele neⅣ oase din hipotalamus↑ ncep sう se↑ ,cう IZeascう ,imediat trimit
le sa seimp‖ ―
tre celelalte aparate,i siSteme ale organismului cerandu¨
irnpulsuri cう
ce↑ n reducerea temperaturil.
ia
Mecanismul de pierdere a cう lduni include transpiraJa,VasodilataJa,i inhib、
procesului de producere a cう lduril.Dacう Celulele neⅣ oaSe din hipotalamus"simt“
cう temperatura sangelui este prea scう zut五 :semnalele t‖ mise conln infOrmaw pen_
tru producerea cう lduril,i COnServarea cう ldurii preexistente prin vasoconstrictie,cOn…
elul
tractu‖ musculare,i piloereは ie.Leziunile de tot felul,ca,itraumajsmele la n市
hipotalamusului sau al rnう duvei spinう ril(prin alterarea cう i10r de conducere,i a blo―
 pot fi cauza unor serioase deregldri in
cajului mesajelor spre 9i dinspre hipotalamus)
controlul temPeraturii corPului.

力￨￨″ ￨1輛‐ク●
rettρ ●
‐
‐ .(17.C).

F:tto11● xtll■ liⅢ pliCati:

Descretterea temperaturii sangvine
●ex● rciJ:“ ICe l
‐■intう lz"￨五 轟edi111i

⊆
守T'雪寧「1'7dザ

StimulSri ale receptorilor termici

Cretterea Pierderilor de
cilduri Prin evaPorare din hiPotalamus, care iniliazi
impulsuri ce conduc sPre:

ダClasν ¨ ダィ
“
`″
Cle,1,rea口 erdlJOrd● 力S。 グ″
σla“ ‐
c1ldurう prinirlller,‐

F19.46.Controlul temperatuni.

cう ldura corpului eSte produsう prin procesele metabonCe de la nivel Celular,prin

1早 ::風 記
Hlir::」 ‖
suma reattbr Ch輛 te dn bab Cdulele♀
l濡11:鷺
este hrana.Temperatura cOrpului cre,te↑ r
din arderile celulare.in tirnpul odih‐
intense,eliberandu_se astfel Cう ldura reZultatう
nei si somnului,cea mai mare parte din caldura prOvine din aCtiVitatea inimil,i din
釧 ∞ 山 酬 燎‖

ξ普 理 瀾
「
嗣 慧 穆隠 昴 帽 酬 ‖淵 rf叩 "nCipa_
 1■ Te■ 01Fatl■
1215

in tabelul de maijos sunt prezentate sursele,i rnecanismele producerii cう lduril.

Sυ RS/1 MECAJV′ SMυ ι JIMPι ′

CATrr rvtJRS′ NG
Rata metabollsmului bazal (RMB) este cea Alirnenta!ia 9i exercilille fizice
care elibereaza minimu energet c necesar infl uenteaze rata metabolismului
menlinerir unei temperatu ri constante,
confortabi e in condilii e adaptiri a
/・ l[烈 ∂0と ′
Sll l temperatura mediului inconjurdtor. Ea este
suportu vielli. RMB este m;sura kilocaloriilor
e oe'dl. r'tinp oe o o.a p'o:lp'afara de
un metru pdtrat. Ea constitute cam 55-60 %o

dln rata metabolismu ut totai

Actlvrtatea musculara crette cantitatea de ndlvlzii aie ciror rezerve energetice

energie eliberatd. Energia obl nuti prin sunt minirne, dar au temperatura
activitatea musculari provine din oxidarea corpu ur deja crescutS, pot suferi
carbohidralilor gi a grisimilor o c'eq'are a -eroeratur'i it o'ice
Tremuraturile musculare cresc producerea de moment gi 1a ce mai mic efort.
■_ Tll l万 4「[ cd durJ Nurse e pot interveni cu medicalie
‖υSC1/ι ハ鳥4 CAnd temperatura corpu ul tinde sd scada sau diferlte proceduri, precum
ura sangelui
prea mult, atunci tremurdturi e de a nive u1 acoperirea pacientului cu un pLed
rc) muschilor sche etrci pot crette producerea sau folosrrea de haine groase,
de caldura de patru pAni la cinci ori mai mult pen'' J p'e /enitea f',.ot-u , r'
dec6t in situalii norma e (Guyton 1986) preintAmpinarea cregterii
temperaturii
rtorilor termici Persoanele cu deregldri tiroidlene pot
Tiroxina 5r triiodot ronina cresc metabolismul
,care iniliazi baza prin prdbugirea niveluJui glucozei 5i avea intoleran!5 la caldura 5i la lrig
rnduc spre: al lipldelor sanqvine. Hipofiza anterioard
'1le'/ -o s, ea t oce* rreco^i n p-i'l
hormonul tireotrop (TSH). Ambit hormonl
‖ORA10N′
tirordieni trebure sd fie prezenli pentru
￢RO′ D′ [NI
menlinerea ratei metabo lsmuLui baza .

Deficitu hormona incetineSte metabo ismu .

in cazu temperatullor prea sc;zute nici un

hormon nu mai intervine in mecanismul de
req are

Adrena ina gi noradrena ina stimuleazd Pentru bo navi, a imental a

sistemul nervos simpatic pentru creSterea corespunzdtoare previne caderile
∫￢Alυ とハR[
metabolismu ui, atunci cAnd in sAnge creSte termice prin asigurarea surselor
∫llllMTICA
nivelul glrcemiel (celule!e devin disponiblle energetice externe.
pentru eliberarea de energie).

nivel celular, Prin PIELEA 9I REGLAREA TEMPERATURII

:ipal5 metabolicd Pielea are urmetoarele functii in men{inerea temperaturii corpului:
:tiile chimice sunt
izolare termici,
e. in timpul odih-
vasoconstrictie/vasodilatalie, care ajutd la oprirea pierderilor de cdlduri sau, dim-
tatea inimii 9i din
ctivitdlii, PrinciPa- potrive, la eliberarea cdldurii gi organism,
senzor de temperature: la nivelul pielii sunt situali receptorii termici care tnregis-
lreazd cresterile sau scederile termice din mediu.
 cand cantitatea de sange de la niVelul dermului sCade(prin VasocOnstric!ie Sau
prin cre,terea teSutului adipOS),pielea devine un eXCelent iZOlator termic.Oamenil
cu stratul de grasime mal pronuntat Sunt rnal proteialila frig decat cei slabi.
ar cu cel↑ n care
Modul↑ n care pielea controleaza temperatura cOrpului este Sim‖
ヽlotOrul auto¨
radiatorul unui autOmobil controleazう temperatura motOrului acestuia
ldurう Apa este pompatう
prin sistemul
turismului genereazこ o Cantitate mare de Cう
dirJand― o ln radiatOr unde se face
Cう ldura
de conducte al motorului,i COlecteaZう
.Astfel se protejeazう motorul de Supra…
transferul de cう ldurう cu aerul din atrnosferう
urce prea mult.↑ n organiSmul uman or―
ncう lzire,temperatura fiind↑ mpiediCatう
Sう
↑
卿 酬a mJJ柵 払ξj麗¶ぶ
ddttgne「od“ dげ
simpaticomimeticelor,cand corpul se supl 軍FⅥ ::き 鳳訴
:脳 し
cOnductelor de rう Cire,transportand caldura din interiorul COrpului,la suprafala sa.

習輩憎
Pielea este prevう zutう din bel,ug cu Vase sangvine.in zona urechilor,a mainilor,i

:ξ :::Ll緊 :」 彗 ::だ li∬

bitul cardiac(Guyton,1986),Ceea Ce↑ nSe
filII[fII[[毛
illlモ lま 11僕
n limト
n consecin!う la Menunereatemleratuni↑
cont‖ bule la pierdenle de caldurぅ ,1,↑
volumul de Sange care alunge
te de securltate.Gradul de vasOCOnstrictie determinぅ
ldurう plerdutう ↑
n mediul ex¨
la suprafata,1,pe cale de conSecin!う ,Cantitatea de Cう
Zuta,hipotalamusulinhibう impu卜
,

tern,Dacう temperatura mediuluiintern trebuie SCう

sunle simpaice,dilatう vasele Sangvine,iSe tnmle mai mul sange la suprafala COr_
°mm tte岬 ∝ de ob"Ⅳ 証 団mpotriva

:11:ill蠅 濡 躙 i』 i濯:鳳 鼻 lai mult decatlimitele admise,hipOtalamu―

fenOmenele de vaSOCOnstrictie cu diminuarea Cantitこ !ii de sange circulant
sul iniliazう
Cう ldura din cOrp.
la nivelul pielli.Astfel se conServう
1,atat pentru cald,cat,i pentru reCe.
Pielea este prevう zuta cu receptO面 termiこ
cand suni sensibiliZatt receptoni pentru rece,pielea se cOmporta ca un deteCtOr
ml impulsun
pentru temperatunle scazute.Cand pielマ a'Fngheatが ,Senzoni sai t‖

朧 Ⅷ 酬Tl:駆 慧
瀾 :埋 返
習i柵 i鼻∬雹ν
「 脚lr乳 篇I
hibarea proCesului de transpiratie,i VaSOCOnstrictie
Pierderea de Caldurぅ se face prin intermediul a patru procesel iradierea,con‐
dul歌 °
1翼巽 :1菖縄潟
』 悪き!亀
rd de ttduぬ de pe Supraf4a un面 OЫ ed pe
fie in COntaCt direct.Suprafata pielil pier―
suprafata altul obiect,fara ca aceStea sう
n apropierea
↑
de sau ca,tigう c触 ldura prin fenOmenul de iradiere atunCi Cand se aflう
Zutう Sau mai ridiCatう decattempera_
altor obiecte a cう rOr temperaturう este mai SCう
釧
・Ace獣 甘
anSb de CttdWa ed:濡・ e∬
tura口
鵠 退背 零 l:詳:習 胤i『
sau vaSOCOnstrictie care, la randul lor,1
;ξ
prin acoperirea corpului cu paturi sau haine
Pierderea de Cう ldurう poate fi redusう
cう lduroase,de culoare inchisう 。
POZitia COrpului afecteaZb,de asemenea,pierderea
onstrictie Sau
mic Oamen‖ 口
e:3冊
誕猥里■:認 肌ぽ :tl熙 魚
謄i翼』 ↑耐Ю 。Ыede』 a douぅ
slabi
te in contact,dinspre obiectul mai cald ctttre obiectul mai rece. Prin conductie se
cu cel↑ n care
ト
ッlotOrul auto― T鞘 ∬臨 濫 柵 R
揺 ∬ :Fi難孔撤 11鑑 n imp ce suprafata scau_

ι翼
l prin sistemul

rttr種 ¶慇 サ
temperaturう :↑

unde Se face
:鮪
僣質i逆霧鸞i鮮
orul de supra―
,rnul uman or― tunci el se va incalzi,prin fenOmenul de

熙驚 舗踊舗 補
u al cre,teri10r
lne iOacう rOlul
l suprafata Sa
r.a maini10r,i
l樺 響
l舅 il‖ 1麟
and cap‖ arele
)a30°/O din de― aiii‖
う,suficientう Sう
II:l』ili[]li][!ii[1西 1:irii]Iii!]]『 ::[ll]ill:
よ :群 :i盲 胤‖ :‖ F■器理
∬:」il撮 晶
Deraturil↑ n limi―
ge care alunge :翼 駆 :』 認:i鶴 ￨:『 :‖

『
aer care se fOrmeaZう la suprafala aceSteia.COrpul nu pOate crea un Stral de apう
a in mediul ex―
mare atentie feno¨
ul inhibう impul― cald,a,a cun∩ face Cu aerul din iur.De aceea trebule acordatう
〕suprafala COr_
/at DimpotnVう
se,hipotalamu―
,

∬啓
難罰騨患 構馘騎鯛 鸞猪 毯
sange circulant
『
鷺蹴I蔀翼 聾 曹緊]響 訛
黙:ど瀧農冨
sl pentru reCe.
掲部 nult temperatura COrpului.
n VapoH necesitう energie Caloricう .

ca un detectOr EVAPORAREA.Transformarea unul lichid↑ n

la suprafala COrpului se COnsumう ↑

鮒 鵞
Pentru fiecare gram de apう Care se evaporう

燃憚
trimlt irnpulsuri

榊W麒 壌 聯麓蹴潤Ⅷ #器 徹∬
〕
teral),iar aces―

(tremurう tun),in―

‖
, pう strandu¨ se aStfel o bunう functiOnare
lradierea,cOnⅢ

unu1 0biect pe 脚 躍 :酬
‖
需:‰ :』 ]忠 :』
rafa!a plelil pler―
1う n aproplerea
↑ 問 誦IW淵竃置ぽ肥鮒￨:l』 撻Ltti脳 彗鮮 il

de cう ldura prin evaporare.Straturile pro

議榊騨雛猟
,decattempera―
de vaSOd‖ atalie
neurohOrmonal.
Daturi sau haine
nenea,plerderea
墨撫爾
朧滉
prin acetllcolinう ,principalul neurotransmitう
tOr care stimuleazう aCtiVitatea glande10r
 ■

訓軍L臓 1縄 M:ぷよ輛 ぶ 緊蹴潔:l:Ittiξ l

￨ll::￨「 :温

l露朧 :ξ 高¶ 響Ⅷ邸
器醤 謂:T:∬識鰤:『 馴
tよ」
stimulare simpaticこ .La sCaderea temperaturil,procesul de tranSpiratie eSte inhibat.

鮒笙 怨Ъ嵩製Ъ 湘評r織 悧l』1量f舗』 1:鋪

:il::慧 稗
:暮 :i:l:1こ 71[111:LI::r江

REGLAREA TEMPERATUR‖ PRIN COMPORTAMENT

MⅧ
m淵
鸞 Ⅷ 憾雉 [郡 繹
柵 T剛 蠍 i嚇 器 落響糧i鷲 景
1「 (

罐
t「

::lilllili[:￨lllli鼈
鐵

ａ   ｖ   ︵︶
￨:lili11:‖
廿
‖F:lilili翼 :ll[ililll
‖ I:籠 Fl甫 淵1:f
rt濡 '品
雷『 nceteazう activitatea,cauta o↑ ncぅ
pere cu aer
ge haine subiiri,deschiSe la culoare,↑
COndヽ iOnat,unloc umbrOS,i raCOros,mette la,trand sau,pur,i simplu face un du,
rece.Cei ce au rneCanismele de termOreglare alterate,Cum arfi cOpili sau perSOane‐

撒 騨 l羅 畦難聴 聾鼈鮮 曇縄i蠍『

』

一  
胤ょ
再 :篤 函

一 一 
:闇
1:首 r滉lよ ::憲 [RI:LI]1lll::11:性 ,]贈 :‖
ltil::
ぼ
一
 
lliラ

 
cand temperatura devine extremう ,prea l
m胤

・ 
J“

 一 一 
＾ 一
I』 lXIttested馘 C.
o Subfebri‖ tate― temperatura COrpului=37… 38°
C.
o Febrこ mOderatユ ーtemperatura corpului=38-39°
40° C.
o Febra ridicat五 一temperatura cOrpului=39‐
C.
O Hiperpirexie― temperatura COrpului peste 40°
o Frisoane― cOntraoii musculare putern!ce
●Ⅲ oσ tte― 口de“ 酬 屹 e淵
"剛
―menlinerea tempel 11。 叩∝ Jem mtta闘 釘eab←
a.
` Febra continuう
lii peste 37° C,Cu difereniう sub l° C↑ ntre Valo‖ le inregistrate dimineata,i Sea「
Voluml11

glandulard a cd- o Febrこ intermttentこ ―diferentう de cateva grade intre valoHle↑ nregistrate dimineata
-rr5. Exerciliile fi- ,i Seara↑ n perioada de stare a bo‖ i,cele rnai mici valori scbzand sub 37° C.
cinld, transpiralii o Febrう remitentう 一diferentう de Cateva grade↑ ntre valo百 le↑ nregistrate dimineata

r sudoripard prin ,i Seara,↑ n perioada de stare a bo‖ i,dar cele mai mici valori nu scad sub 37° C.
alie este inhibat. ・ Febra recurent農 ― perioade febrile de 4… 6z‖ e,ce alterneazう cu perioade de afe¨
rrenli de aer sau brintate de 4… 6z‖ e,trecerile fう candu¨ se brusc
o Febrこ ondulantう 一perioade febrile,ce alterneazう cu perioade de afebri‖ tate,tre―
sd congenitald a
cerea fう candu… se lent
e conduc, la rAn-
・ Hipotermie― valori ale temperaturii corpului sub linnita normalう de 36° C.
o Cianozこ ―coloratie vinelie a buzelor,unghiilor,urechilo「
●E面 tem― ro,ea!a fe,1,urechilor,maini10r.
o Degeraturi― leziuni de necrozう la nivelul pie‖ i,determinate de temperatura scう ―
voluntare perso-
zutう .

<pugi la tempera-
amentulin vede-
FACTORH CAREINFLUENTEAZA TEMPERATURA CORPULUl
Atunci cand face aprecierea,↑ n cadrul procesului de nursing,asistenta medicalう
le de gradul tem-
trebuie sう constientizeze aceifactori care influenteazう Variatiile de temperaturう pen…
je puterea sa de
tru a face o evaluare corecta a devierilor semnificative de la normal
ld imbracd haine
O asistentう medicalう Ou o bunう pregう tire profesionalう trebuie sa cunOasca toate
ercilii fizice, aler- aceste influente si sう inteprinう atunci cand persOana↑ ngrJitう eSte vulnerab‖ う.Inter‐
: incoldcite in ju- Ven,ile nursing p‖ n difente prOcedee,mal ales de ordin compottamental,l pot ofe‖
ie, persoana ale- pacientului confortul necesar,i minima‖ zarea riscului de↑ mbolnう vire.Cunoasterea
> incdpere cu aer
factoHlor care inluenleazぅ temperatura corpului este una dintre obliga,ile asisten‐
mplu face un du9 tei rnedicale.
riiisau persoane-
'aturi extreme, ca
Factori biologici
tile lor sunt limita- ・ И rsta
iemenea, cei bol- Nou口 nこ scutu:,i copi:u:rnic au termoreglarea fragilう ,datoritう imaturitう !ii Cen_
reze sau nu recu- trului reglator,de aceea temperatura lor corporalうeste u,orinluenlatう de cea a me¨
ie ajutali s-o facd. diului ambiant.Nou… nascutul vine brusc,dintr― un mediu cう lduros,cu o temperaturう
. controlultempe- relalv constantう ,↑ ntr― unul cu va‖aJilargi de temperaturう .Mecanismele de termo¨
reglare ale nou¨ nう scutului nu sunt suficient dezvoltate,iar temperatura corpului se
poate altera dramatic la o variatie Chiar nu prea importantう a temperaturii din me¨
diul extern.↑ ngrり irea nursing a nou¨ nう scutului va fi astfel dirJatう ,astfel↑ ncat cOntro―
:ui temperaturii sう fie un obiectiv esenlial.Hainele vor fi adecvate,temperatura ca‐
merei corespunzう toare,i conStantう ,iar expunerea la temperaturi extreme,evitatう .

Temperatura norrnalう a nou― nう scutului variazう ↑ ntre 35,5° 中 37,5° C,i sCade treptat
spre copilう rie.Variati‖ e individuale se↑ ncadreazう ↑n limitele a O,5° -1° C
Panぅ la varsta pube威 うJi,mecanismele de termoreglare suntimature,de aceea
temperatura este instabilう Adulul↑ ,i menJne temperatura corpului↑ ntre 36… 37° C.
da de stare a bo- Limitele normale ale temperaturii corpului variazう nu numaiindividual,dar,loda¨
nrnea[a si seara. 腱i cu varsta.o temperaturう de 36° C,nu este obi,nuitう pe timp rece la o persoanう

一
_
 目

varstnicぅ .Media de temperaturう abう tranului este de 37° C.La varstnici,mecanis¨

iuni10r vasculare,diminu¨
mele termoregll‖ i Sunt mai puln eiciente din cauza afe∝ ra
うrii iesutului subCutanat,scう derii secreti‖ Or glandelor Sudoripare,dar,i a reducerii
ratei metaboliSmului.Riscul de↑ mbolnう vire este,i rnai cresCut la bう tranil inactiVi.
varstnicul prin diminuarea prOCese10r nervoaSe, este prediSpus, prin diminuarea m
C.
proceselor oXidative,la temperaturiin iur de 35-36° pr
o Miscarea a〔
Cre,te cantitatea de cう ldu―
A,a curn anl specificat rnai sus,activitatea muscularう tr(
rile
pう exercitii fiZiCe grele,cum arfi alergう
rう produsう prin procesele rnetabolice.Dし Vε
la 38° C Sau chiar40° C.ln timpul
pe distanle lungi,temperatura corpului cre,te panう b:
C
activitう !ii
rnusculare fOarte intense,temperatura COrpului poate cre,te Cu 2,2-2,7・
nceteazう .Temperatura cOrpului
peste valorile normale,dar reVine Cand activitatea↑
scade↑ h Jmpulinact市 1こ Ji.

o Acf″ rareaヵ OrmOna層

ln general,femeile au o temperaturう a corpului mai luCtuantう decat a bbrbaJ101
hOrmonii se¨
funClie de perioada ciclului menstrual,ceea ce COnduCe la concluzia cう
xua‖ feminini Sunt imp‖ cati↑ n prOcesele metaboliCe cu repercusiuni aSupra tempe―
nivelul prOgesteronulul din Sange se di‐
raturii COrpului.lnainte de CiClul menstrualサ
minueazう ,iartemperatura corpului sCade cu cateva zeCirni de grad,panala un grad
Celsius La oVulaJe,Itrul prOgesteronului cre,te,iar temperatura COrpulul,e ndiCう
Odata cu el.Ca o aplioaJe practiCう a acestuifenOmen,se poate determina peHoada
de ovulatie prin mう surarea zilnicう a temperaturii COrpului.
oR′ fm″ ′circadian
1° C,Ceea ce↑
n24 de ore Cu circa O,5° …
n―
in mod normal,temperatura variazう ↑

seamna cう acest indiCator reprezintう unul dintre cele mai stabile ritmuri cirCadiene
Stadial,urcand u,or
ale fiintei umane.in timpul zilei,temperatura COrpulUi Variazう
° ° scadう dimineala
↑ntre orele 1 6° -19° (exaCerbarea vesperala)pentru Ca,apoi,Sう
°
devreme,cam in iurul orei 4° (renliSiune matina:こ ),datOrita diminubrii proceselor
ptamani ciclul se reia.CerCetarile au de‐
metaboliCe din timpul somnului.La l-3sう °
monstrat cう Optimう pentru mう surarea temperaturil este ora 1 8°
′
・ Д′menfarFa
ingestia de alimente,↑ n Special proteinele,cre,te temperatura COrpului.
o Sfresy′
S¨ a demonstrat,p‖ n studil,linllce,Ca stresul iZiC,i emo10nal Cre,te tempera―
Oi hOrrnonalう
lnteresant de sub‖ niat es¨
tura cOrpului prin stimulare neuroVegetatiVう
nainte de internare sau chiar cand se pre_
te faptul ca,cう unei persoane anxloaSe,↑
zintう la consultatia mediCal嵐 ,↑ i Cre,te temperatura COrpulUi peSte valorile normale.
Asistenta mediCalう poate ob!ine cu fidelitate va10area temperaturii corpului pacien‐
tului,a,teptand cateva zeci de minute↑ nainte de a_ltermometriza,pentru ca acesta
sa se obionuiascう Cu noul COntext.
tici, mecanis- e Sexυ ′
rlare, diminu- La femei,↑ n a doualumう tate a ciclului menstrual,in‖ mpul ovu:atiei temperatu‐

si a reducerii nregistreazう valori peste 37° C.

ra corporalう ↑

trAnii inactivi.
o Med“ ′
Mediul extern inluenleaζ う temperatura corpului.Dacう o persoanう este termo―
n diminuarea
metrizatう ↑ntr¨ o camerう supra↑ ncう lzita sau, dirnpotrivう o camerう rece, poate
,↑ ntr¨

prezenta vanaJi termice la care once asistentう medicalう cu expe‖ entう se poate
a,tepta. De asemenea,dacう persoana respectivう vine de afarう ,unde se↑ nregis¨
rtea de cdldu-
treazう temperaturi foarte scazute,sau caniculare,putem intui o oarecare alterare a
ar fr alergirile de mediu sunt copiii li
valo‖ lor termice,Cei mai predispuOi acJunil acestor facto‖
O"C. in timPul
bぅ tranil.
2,2-2,7"C
' cu
atura corPului Factori psihologici
o FmoF′ ′′
e puternice pot determina o cre,tere a temperatu百 i corpului.

oス nxrerarea.
at a bdrbalilor,
d hormoniise- Factori socioⅡ Cu:tura:i,i spirituali
rsupra temPe- o LocJ′ de m″ ncJ cu conditil de cre,tere Sau scう dere a temperaturii mediului am‐
r sAnge se di- biant pot determina dereglう ri ale temperaturil corpului
dnd la un grad o CI:ma一 umezeala sau cう ldura determinう cre,terea temperaturii corporale,clima
'pului se ridicd rece si umedう determinう scう derea temperaturii corpului
mina perioada ●■ocυ わ ―temperatura incape‖ iinluenleaZう temperatura corpului.
ncう lzitう produce cre,terea temperaturii corpului prin radiatia ae¨
・ O camera supra↑
rului.
“
o Acela,ifenomen,↑ n sens invers,se↑ ntamplぅ cand temperatura locuintei este scう
―
C, ceea ce in-
zutう
nuri circadiene
.

ll, urcdnd ugor

;add dimineala
MANIFESTARILE DEINDEPENDENTA
o Temperatura corpora:こ norFna:触 :

rarii proceselor
◆ Nou‐ nascut,i COpilu:mici 36,lⅡ 37,8° C.
'cetdrile au de-
◆ Aduiti 36‐ 37° C oblinutぅ prin mう surare↑ n cavitatea axilarう
◆ varstnic:35‐ 36° C.
◆Valo‖ le obunute p‖ nmぅ surarea temperatuni↑ n cavl触 Jle↑ nChiSe― rect,vagin,
:orpului. cavitatea bucalう ―
―sunt cu O,3巾 0,5° C mai rnari decat cele axilare.

・ Valori constante ale temperaturii corporale:

:reste temPera- ◆ 37° C↑ n cavitatea bucalう :

de subliniat es- ◆ 37,3° C↑ n cavitatea rectal;

ar cdnd se Pre- ◆ 36,4° C↑ n regiunea axilarう :

alorile normale. o Pielea:

;orpului pacien- ◆ Culoare roz,temperatura cう ldulぅ :

entru ca acesta ◆丁ranspiraJe minim益 ;

◆SenzaJe plう Cutぅ falう de f‖ g sau cう ldurう ;

 ■■
o ColoraJe nOrmalう a tegumente10r.
o Stare de confOrt.
o Fう ra rnodificari ale staril de COn,tien!う ,i ale functi10r vitale.
o Temperatura Fnediului ambiant-18Ⅱ 25° C.

蠣 燥 帰 淵 聾 Fl並 ∬ 撫

O sう reducう din alimentalie,a‖ mentele cu r麒 朧 せょ

simile:
。sa consume liChide,i alimente reci;
o sう aibう O bunう Ventilatie↑ n inCう pere,la 10Cul de munCう
:

Osう aibこ ↑mbrう caminte leierう ,amplう ,de culoare albう

.

nvall pacientul:
cand temperatura mediului ambiant este sCazuta,asistenta↑
n Speciali
。sa creascう ,ln general,cantitatea de a‖ mente,i a ce10r calorigene,↑
o sう ingere lichide,i alimente Calde;
n incう pere temperatura de 18… 25°
o sこ aibう ↑
C;
。sう poarte lmbrう cう minte caldurOasう .

DEPENDENttA IN SATiSFACEREA NEVO‖

Manifestari de dependenta
o Temperatura cor10ralう Crescuta(peste 38° C)Sau SCう
Zutう (Sub 36° C)).

o Frisoane.
「 A.
・ Dirninuarea sau cre,terea pulSului,ia‐
o Senzatie de frig Sau de Cこ ldura

・ Piele calda Sau rece.

・ Cefalee.
o Aolale.
・ Ro,eatう ,paloare sau cianOZね .

o Dezorientare.
・ DiaforeZう
o Convulsil.
o Halucina口 l・

o Nevola lmperloasa de a dorrnl.

●Durerila nivelul regiuni10r afectate.
o Degerこ turi/arsuri etc.

SURSE DE DiFiCULTATE:
Surse de dificu:tate de ordin fiZiC
o Atingere fiziC触 .

o Deregl触 ri funCtiOnale ale hipolalamusului, prOVOCate de anOmalii Cerebrale, de

substante tOXiCe piretogene(bacterii,droguri).
 l l.Temperatura | 223

・ lmaturitatea sistemului de termoregiare

συra saυ fri9υ ′eχCes′ y… la care este expus corpul.
o Supra↑ ncう rcarea― cう ′
・ Expuneri excesive la 9う ldurう sau la frig,
・ Dereglari hormOnale― hipo¨ sau hiperfunctia tiroidianう .

Surse de dificu:tate de ordin psihic

o Anxietate.
。 Manie.

rpacientul: Surse de dificuitate de ordin socia:

o Conditii de mediu inadecvate
rmplu, grd-
o Umiditatea,i temperatura ridlcatう din mediu.
o Umiditatea,itemperatura scう zutう din rnediu.
o Calitatea necorespunzう toare a ve,tminteloL
Surse de dificu:tate de ordin cuitural
pacientul: ・ lnsuficienta cunoastere de slne
e Lipsa cuno,tinte10r
special;
● Necunoasterea mediului.

PROBLEMELOR DE DEPENDENTA IDENTIFiCATE

cand nevOia nu este↑ mplinlう apar prob:eme de dependenl議 :

・ Hripettrmた .

・ HripOrermた .

ELEMENTE DE SUPRAVEGHERE SilNTERVENT‖ SPECIFiCE

ferarea remperar″ ″ cOrpJ′υ′
ス′
Temperatura corpului↑ ncepe sう deoう oeasCう limitele admise ca rezultat al schim¨
bう rilor nedorite↑ n
sistemul de termoreglare sau ca urmare a temperaturilor extreme
din mediul↑ nconiuぬ tOr.Natura acestor schimbう ‖determinう 」pul problemalcii cu
care se confruntう individul.

HIPERTERMiA― STAREA FEBR:LA

Definitie
Cea maisimplう deinve a febrei este urmう toarea:Febra esre remρ erarura cOrpυ …
care deρ ぉe,fe 38° Qmう sυ ratt recrat tt cOndifii de repaυ s absoル f.Hipertermia
ル′
poate constitui un mecanism de aparare a Organismului,pentru cう ,↑ n momentulin…
vaziei microbiene,determinう producerea de anticorpi printr¨ o cre,tere a metabolis― コ
mului.

Starea febrilこ
Tbtu,1,trebule specificat cう pentru o anumita persOanう ,o valoare situatう ↑
n limi¨

te normale,poate fi considerata febra,iar pentru alta,chiar daca va10area depう 。e,te

parametrii norma‖ ,temperatura este normalう .C)stare febrilう adevう rata rezultぅ din
)rebrale, alterarea serρ orinf_ului din hipotalamus.Bacteri‖ e,virusurile,fungil,1,deSigur antige¨
nele sunt facto‖ pirogeni,substanle care determinう cre,terea temperatu‖ i corpului

一
Odatう intrate↑ n organisnl,substaniele pirOgene,prin actiVitatea celulelor albe numi―
te macrofage,determinう Secre,aわ rerleυ kinef f,substantう asemう natoare hOrmonト

lor.lnte‖ eukina l aiutぅ la↑ ntう ‖rea imunl触 Jl organismului,ila apう rarea organismului
↑
mpot百 va infe∝ ii10r,dar,de asemenea,a∝ loneaZう asupra hipotalamusului slmuland
rOSragrandゎ ぅE,care cre,te ser ρ οわ卜ul.oda饉
sinteJzarea unei substanle numlぅ ρ
ce cre,te set point― ul,mecanismele fiziologice,i cOmportamentale ale organismului
pentru reglementarea termicう valoHcb intrう ↑
na∝ iune・ in faza"rece“ organismul pro―

duce mai multa cう ldurぅ 。i O COnservう pe cea eXiStentう .Este o faZう de Cateva ore lh
ρO′nf,crescut Ca valoa
,鮒
care organismul se pregate,te pentru stabilirea unui nou ser

lttrttFmim謙 酬 帯鮒珊i選悪
ratura corpului este ridicatう .Odatう Cu staヒ
iar subiectului↑ ncepe sう ï fie cald.
in perioada febrilう ,metabonsmul corpului cre,te,crescand,i cOnsumulde oXigen.
Pe cale de conSecintう ,Cresc atat rata respiratorie,cat,i frecventa pulSului. Daca
subiectul are o problemう respiratorie ori cardiacう ,febra pOate fi mare,i pot ap詳
rea complica,i.Febra prelunglう ,,slう be,te“ organismul,epuizandu4 resursele ener―
geJce p‖ n cre,terea ratei respiraJei,Creand astfel senoase prObleme pacientuluL
Reducerea oxigenuluila niVelul creierului(hipOXia cerebralう )COnduce la aparitia con―
fuziei,i delirului(situalie reverSibilね ,de cele mai rnulte ori),dar,11a aparitia conVuト
sillor,mal ales la cOpli,Situatie Care,uneori,este ireversib‖
う,COpilUl fiind marcat de

potentiale Crize comitiale.

Temperatura ridicatう produce deshidratare,stare care afecteazう
↑
n special coplil,

ce au↑ n componenta OrganiSmuluilor O mare canjtate de apa,muL mai mare deぬ

la adulii,ceea ce cOnducela stう ri de dezeChilibre hidroelectrolitiCe severe ce pot pu―
ne in pericol chiar vlata miculUi pacient.
O stare febrilこ excesivう (hiperpireXie)↑ n care temperatura atlnge sau chiar
OS Central prin
depう Oe,te 41° C,prOduce probleme grave la nivelul sistemului neⅣ
aparilia hipertensiunii intracraniene Sau chiar a hemoragil10r vase10r cerebrale. :n
acest caz,organismul pacientului nu mai rう Spunde la medicatia antipiretica(Cum ar
fi aspirina).
distru―
Febra poate scう dea prin mai multe rnetode.Una dintre ele se adreseazう
gerii germeni10r(a bacteriilor,↑ n general,prin administrare de antibiOtice),Ceea oe
¨
determinう reducerea valo‖ i Ser ρ Oわ 卜ului din hipotalamus.Organismul↑ ncepe Sう 事
mobilizeze mecanismele compensatoril,i de aparare,↑ n acest Caz,mecanismele de
termolizう .Tegumentele devin fierbinli,i Capう tう Culoarea ro,ie datorita vasodilatatiei.
Mecanismele periferice continuう sう ac!10neze cu diaforezこ (tranSpiratie abundenta)
sau cu sudoralie rnOderatう ,iar paclentul se simte revigorat.
va10area aceSじ
Uneori, medicii nu considerう oportun tratamentul febrei,dacう
febra este un impOrtant m←
ia nu depう Oe'te 39° C.Cercetう ri recente sugereazう
cう
nsト
canism de apう rare.Febra moderatう 司uta la activarea sistemului imunlar.P‖
mularea sintezei anticorp‖ ol febra este utilう ↑
n lupta↑ mpotriva micrObi10r, iar prin
rlelor albe numi- suscitarea produceril interFeronului se dovedeste utilう n viroze Curba termicう are
↑
dtoare hormoni- valoare diagnosticう ,fiind utilう pentru punerea diagnosticului,mai ales↑ n afec!lunile
ea organismului care determinう o anumitう periodicitate↑ n cre,terea temperaturii corpului.in tabelul de
usuluistimulAnd maijos sunt redate cateva Jpun de curbe termlce,i afe∝ iunile↑ n care sunt↑ ntalnle.
t point-ul. Odatd
ale organismului Tipuri de pattern-uri ale curbei febrile
'organismul pro-
Tipuri de febrd Ctrrbaた bri麟 Cauzo posibild
de cAteva ore in
Cυ rbdた bllア クegθ ア
ク′ ε
′r7t76111θ F〃 ―febrう cu
rescut ca valoa- Febrd continui - cll lll′ Scar atina
in platou d fere∩ ta sub 10° C↑ ntre valorle inreg strate Pneumonie pneumococici
ftive favorizeazd dim neata siseara Rickettsioze
riar daci tempe- Prob eme ale slstemului
ionul se opregte, nervos centra

Febrd Curbd febrilS cu diferenla de cdteva grade intre lnfectil bacterlene sl vlrale
;umul de oxigen. intermitenti va orile inreglstrate dimineala ;i seara, ce e mai Ple onefriti acuti
micr valorl scdz6nd sub 37"C. l,,4arr variatiiintre
a pulsului. Daci valori, dar fard sa revina la normal
nare 9i pot api-
Febrd remitenti Curba lebrl d cu diferenlE de cdteva grade intre Ma arle
i resursele ener- va ori e inreg strate dimlneala 5i seara, ce e mai Endocarditi
eme pacientului. mlci valor nu scad sub 37"C. Fluctuolti mai mici nfeclil pu nnonare
decdt la febro intermitenta, dar fdro sa revtno la
e la aparilia con-
volori normale
r aparilia convul-
Febri recurenti Perioade febrlle de 4 6 ztte, ce a terneaza cu Boala llodgkin
rlfiind marcat de perioade de afebrllitate de 4 6 zi e Febra ga bend
Temperatura cre;te, dupa cateva zile revtne la
rTn specialcopiii, normal, ca apor sa reapara
t mai mare decAt Febrd nocturni Aparein timpul naplii;uneoi se inverseaza curba Tu bercu lozd

ievere ce pot pu- (inversd) termicd (dimineo,ta pacientul este febrrl, seara
temperatura scade, pentru a aparea din nou in
timpul noplii)
rtinge sau chiar
Febri ondulantd Cre5teri g descre'teri lente de temperatur;
ryos central Prin
:lor cerebrale. in
tipiretica (cum ar in evolufia febrei se disting frei perioade:
perioada iniliald (de debut) poate fi de cAteva ore - debut brusc- sau de cAteva
dreseazi distru- zile debut lent;
perioada de stare poate sd dureze zile sau siptdmAni, aspectul curbei febrile fiind
biotice), ceea ce
;rnulincepe sd-gi diferit, in funclie de boald;
mecanismele de perioada de declin poate fi scurtd - declin in crizd - sau lentd - declin in lizd.
itd vasodilataliei.
iralie abundentd) Manifestiri de dependenfi
Tipuri de febrd in funclie de valoarea temperaturii:
valoarea aceste- su bfeb ril itate - intervalul 37-38"C ;

un important me- febrd moderafd - intervalul 3B-39"C;

imunitar. Prin sti- febrd ridicatd - intervalul 39-40'C ;
ricrobilor, iar prin hiperpirexie - peste 40'C.
 l

implicali, cum ar fi trata-

Aceste valori sunt interpretate in functie de alti factori
￨

general, temperaturile mai mari de 41"-

(

mentul cu antibiotice sau cu antipiretice' tn

42'C sunt incomPatibile cu viala.
. Frisoane - contractii musculare puternice' roqie' caldd
o Piete rogie, caldi, umedi - pielea, la inceput' este palidd' apoi 9i

transPiratd,
. Pitoereclia - piele de gdind, senzalie de frig'
. Cregterea Pulsului 9i a TA.
o Senzatie de cdldurd.
. Arsuri.
r Agitafie.
. Convulsii.
. Diaforezd.
tahicardie, tahipnee,
. Sindrom febril - grup de Semne: cefalee, curbaturd,
inapeten,td,sete,oligurie,urineiconcentrate,convulsii,halucinafii,dezori.
entare.
macule, papule, vezicule, intalnite in bolile
infeclioase'
. Eruplii cutanate -

わg′ ce. '

ObieCtiVe de ingrijire
¨ ′
υ′わrimゎ
ダmen“ うlemρ erattra
fizわ
o Pacわ η Sう corpυ
"′I
o PacFer71υ Sう fie ec力 ilibrarわ FdЮ erecrrOlilic.
o Pacわ η鮨 ′Sう aわ う O Sfare de bわ e″ ZiC,′ ρS治 ′C・

inteⅣ entille asistentului rnedicalin caZul unui paCient cu febrこ

・ Aerise,te↑ nCう perea.
mbrう cう minte leierう
o Asigurう ↑
comprese recl,lmpachetう ‖reci,pungう cu gheata,f‖ ∝
iuni.
・ Aplicう
o incう lze,te pacientul↑ n caz de frisoane.
◆Administreazう medica,a recomandatう de mediCi anjtermice,anJbiOuce.
bilantul ingesta¨ excreta pe 24 orei
・ Calculeazう
o Serve,te paCientul cu CanJtう J man de lichide.
o Schimbう deS lenieria de pat,i de corp.
O MenJne igiena tegumentelor.
・ Pregう te,te psihic pacientul,inaintea tehnici10r de recOltare,i examinare

HIPOTERMIA
Definitie
LfF strb rim′ re normare, cau―
rii corpυ ′
Hipotermia reprezintう scう derea remperarυ
.Este mai putin nOciVこ de…
zatう de un deZechilibru↑ ntre termogeneza,i termOlizこ
de 36° C Se nume,te力 ripOrerrm′ e.
cat hipertermia.O temperaturう Centraほ mai micう
tran‖ ,copill mici,traumatizatil,
Categori‖ e de persoane cu risc la hipotermie sunti bう
n apう deCat
alcooliCil,drogaJi,↑ necaJi・ Temperatura corpului Se pierde mai repede↑
 in aer.↑ n fun∝ ie de Seve‖ tatea hipotermiei Semnele pot l:pulS Slab palpabil,Pra¨
)um ar fi trata- alterata
dicardie,tensiune arterialう sCう Zutこ Sau nemう surabilう ,nivel de COn,tieniう
ai mari de 41"-
sau coma.
Manifestこ ri de dependent触
o Temperarυ ra scぅ zutう (Sub 36° C).
rogie, caldi 9i
o Diminuarea pulSului,ia TA.
o SenzaJe de fng.
o Piele rece.
o Paloarei cianozう .

o Hipotensiune arterialう .

o Durerila nivelul regiuni10r afectate.

turi↑ n regiunea expuSう la fng.
・ Parestezil― senzaJe de amO嗅 eli,i furnicう
o Edenl generaliZat一 tumefierea↑ ntregului COrp.
o ApaJe.
だie,faわ わnee′
o Obosealう 一Stare de epuizare muscular益 .

rinaμ dezOル
● Dezorientare.
o HalucinaJi・
eCtiOase.
。sO面 n61enta_nevOia imperioasう de a dormi.

・ Vorbire lentう .

●DeOerう turi etc.

surse de dificultate
.in copliarie,hipOterrnia este cauZatう de imaturitatea meCanismelor de termore…
glare.

)bra ・ La adult hipotermia este Cauzata de:

◆expυ nerea prertrngifう ra frig:
◆ dereg′ うri endocrrne:
◆ abυ z Cre sedali1/e,F arcoor;
二.
◆′
a persoar7a yarS1/7'Cう :

め″Sた lemυ ′
υi ne′ Ⅵ
ltibiotiCe.
◆mce″ n′κa ac″ソ
′ )s.

ObieCtiVe de ingriiire
c Pacientul sう aiba temperatura corpului↑ n limite fizio10giCe.
fie ech‖ ibrat hidroelectrolitic.
・ Pacientul sう
o Pacientul Sこ ¨oi pこ Streze integritatea tegumentelor.
inteⅣ entille asistenteila un pacient cu hipotermie
(amlnare
。lncう lze,te lent,pacientul cu pう turi,termofOare.
e Cre,te,treptat,temperatura mediului,mbiant・
o Recolteazう sange pentru Cercetarea g‖ Cemiei,hemogramel,hematoCritului.

tite normale, cau- ・ Pregう te,te pacientul pentru EKG

o Administreazう lichide u,Or cう ldule,↑ n canltう J miCi,la intervale regulate de imp.
ri putin noctvd de-
o Calculeaza raportulingesta¨ excreta pe 24 ore.
negte hrPofermie. n apう de 37° C.
・ Pune extremlう Jle pacientului↑
mici, traumatizalii,
o Maseazう extremlう Jle.
rpede in aPd decAt

￨￨￨￨￨￨￨￨￨￨￨￨liillllilllllll1111111111111111111i:
 ■

・ AdnniniStreazう
tratamentul prescris:antibiOtiCe,corticoizi,analgezice.
PHmJttubrmacesbSituttirespedi』
suscitare.O atentie deOSebita trebule acor
1』 鯨島」
i淵i鳥祗
T陥 ぶ .tr鷹

:l爾 凧
1酬
「 ::∫:為 1駆 冨鷺:鏑 糧瀦∬輩譜l橘電
:器1:曜λ :

Ｔ
Ｅ
efectuat deoarece tOracele hipotermicului este mai rigid.

ｇ
ａ
′ anぅ ce nυ esre remcぅ fzfr.
Important!!!月 わοfermた υnυ ρOare″ decrarar decedarρ

づ
ｄ
ｅ
C)/Orう .Din acest rnotiv,resuscitarea

padtt ette de dW計 う

Reincう IZirea hipoterrnic‖ Or se face lent,Cu l°
∝

ｎ
ｅ
a酬 mJbngib::::」
:∬ :ま ∬潔∬∬:認1:枢

ｓ
ｕ
Ｏ
a corpului.Defibrilarea nu poate fi fo10Sitう

ｉ
︲
peste 30° C.

ｎ
 
枷 ＆
Metode cunoSCute,i fO10Site pentru reincalzire sunt:
din invelirea paCientului cu pう turi,i pastrarea
・ reincう IZire externa pasivう ,COnstう
ncalzire se fO10Se,te pentru peCienJi cu

補
lui↑ n mediu ambiant cald.Acest Jp de re↑

ｍ
。 世

ｉ
旨
現 見
¶

ａ
[l]1:昇∬ LTぽ [Flii:l:]:IIili鼎
'ビ
ilt閣 ::i!『i∫

Ю
 
・誦 胤嘱席 ぶ:IF31:ざ しlttTll深 』 馨
¶l∬ 雪∬￡

Ａ
説 ll‖ :電

面
「‖ }:l馴尾
m padentul rapid,aceSt lucru fiind OpliCa―

饉
:11:l普 ￡』
:l雷 ilでl mod rapid;

﹁
:亀 1:[」
Specialう fO10Sita in unit二 !i Spitalice,ti・
reincう lZirea actiVう Centralう 一 metodう

ｏ
・
Aprecierea stこ rii febrile l
i Se coreleazう Cu cre,terea freC―
omう sυ rarea semperOr1/irare i cre,terea temperatu‖
Venlei pulsului(tahicardie),i a ratei re〔

・T露滉lF:簡 ∬鰹
留7翼富 ―
a tegumentului↑ n urma cOmpreslun‖

・ dratare:

[離 理
撚 樵]J緊1雨l]鳳鼻
semnelorinsoltOare;
穎]蜂驀鷺
e se ya nora prezenla vう rSaturilor sau a diareii Care determina pierderi de apa,dar
e alterari ale stう ril de con,tientう ,COnfuzie,agitalie Sau
,i de electroliti Cu poSib‖
dezorientare;
in sAnge se impune Pentru a PreintAmPina
. monitorizarea nivelului etectroli,tilor
dezechilibrele prin pierder:ide sodiu,
potasiu' clor'
 ciu¨
zice. o seソ a οbseⅣa mυ coaSa bυ Caだl care atesta starea de deshidratare(prin uscう
slce
ABC-ul de re- ne,i pierderea elasiClう JI).Apa‖ Ja miCilor leziuni herpeJce sunt Caracte‖
rmicului. Orice starii febrile.

e duce la stoP
e maidificil de SEMNE VITALE
Semnele vlale― TEMPERATURA,PULSUL,RESP:RATIA sI TENSiUNEAARⅡ
TERA麒 ― Ю う eJ耐 hdcatori J bund:網 i:『
1:品 ]嵐:11淵:電 :lL蓬
este reincdlzit.
ganismului.O「
Serie de faCtOri,ca tempen

iv, resuscitarea
raturii normale l:rl:黒 [」
『
』
〕祗
γ「
窯
謎♀ :l:i曹 ￨:『 ￨よ [￨よ よ
」
si efectele↑ mbolnう Virilor sunt cauze ale modifiCarilor valorilor semnelor Vitale care

』 ]:[[llllJlill!ii
sul sこ u la stresulfiziC sau psihO10giC,precL
a corpului este lilIIJ常
O alterare a Valorilor semnelor vitale↑ nS(
neⅣ 刺 e medに Jう 耐eⅣ 刺 eN面
"面 靴 Ю Ыdttc m Jgem∞ mplex∽ Ю 鮨∝ …
Fiinta umanぅ consltule din punCt de ve(
帥genedtta mediJ extern HOme
口
uri gi pdstrarea
魔1躍 脚麗略
誕 雷 :闇 品
:講l dinamic,instabil,Ce menlne Organismul
rtru pacienlii cu

朧端 鰐 ∬ 』 「
‖[:尾 需滉l脈 罵∬ ]綿 Lttξ
:este 32'C; :冦 ltr品 1:
acientului in ba-
au pungi cu aPd la parametriifunctiOna‖ ,pastrandu¨ se in limitele unor constante bine determinate,ca¨
re¨ i asigurう normalitatea.
a procesului de nurSing.
nie medie cu o Aprecierea semne10r vitale este parte fundamentalう
nぅ tate,i sunt rnう surate↑ n timpul Culege‐
in apd caldi se Acestea repreZintう indicatori ai staril de sう
eXaminarea fizicう .Asistenta mediCa¨
rcru fiind aPlica-
閣Ю Ю
田¨却開而∞ ∞軋潔柵 :fl器 怖 :』
ril datelor despre bOlnaV,Cand se efectueazう
aЮ
Ⅷ寵
pitalicegti. vitale,dar,i Sb intervina imediat,cu proR
=卵
nseamnう uneori a Salva O Viatう .

O ludeCatう de Valoare↑ n aprecierea funclii10r vitale↑

;u cresterea frec-
LiNH DiRECTOARE PENTRU PRACTiCA DE NURSING
o Mう surarea COrectう a valorilor semnelor Vitale este O activitate omniprezenta,i
tele Pot fi Palide,
'enirea la normal Ob‖ gatorie in cadrul proCesului de nursing.Cun6a,terea maneVrelor,i deprinderi‐
le acestor actiuni Sunt cerinte de baZこ ↑
n practlca nursingulul.
r semn de deshi-
tor.
o Se va fo10Si un echipamentfunCtiOnal,corespunzう
Valorile
;, de obicei, inso- ・ Se vor cunoa,te limitele normale ale tuturor semnelor vitale. Pentrunseci
Cう
sau ext‖
↑ntre anumle limle,funcJe de facton int‖
funα li10r vLale vanazう
n‐

son, grea!5, foto- le maxime,i minime admiSe,

i completa tabloul secl,organiza,a mOndialう asう nう tう Ji a stabi1l valo‖
tate corespunzう tOare,din
pentru a conSidera o perSOana ca avand o stare de sanう

:rderi de aPa, dar acest punct de vedere.

de obiCei clientul(in―
o Se vOr cunoa,te va10rile normale pe Care le↑ nregistreazう
'uzie, agrtalie sau
fieCare persoanう are pattern‐ uri bi¨
dividualizare). Este bine cunoSCut faptul Cう
n care Organismul respectiv
u a preintAmPina 010gice,i psihOlogice propril ,i Ca urmare, va10ri↑
fun∝10neazう Op」 mal.
 国

tc
o Se va COntrola sau minimaliza OHCe facto/din extelor care pOate inluenla alera― ni

rea semnelor vitale; SI

o Actiunea de verificare a parametrilorfunctiOnali Se Va face in rnOd Organizat,dupう

鰭Ⅷtl剛 鴨TM盤『 囃 霧騨「 趣

思 ≒

respira,a aCestuia.lmpOttant de reunut c

trebuie sa se execute paS Cu pas.
e Se vorana‖ za rezultatele obtinute din mう Surarea semnelor Vitale;
entulul.Chiar daCう mediCul este cel
。se va decide asupra stう ril de Sanう tate a c‖
「」 r::::∫淵]
:棚 需 ::理 者
M、fλ卿どtn∬]F:』 露
翼 :甘

se agraveazう ,ea poate sう COntroleze Valorile functil10r vitale rnai deS,Ori de cate
On se impune. cului sChimbう
Hlι apう rute in Valo面 le sem‐
o Se vOr verifiCa,i Se vor COmunica medi(
nelor vitale.
n foala de ObSeⅣ aJe,i Se↑ nsC‖ u↑ n planul de
Semnele vlale se tnregistreazう ↑
ri↑ n valorile obtinute prin mう
SuratOri,
↑ dacう apar dereglね ri sau modifiCゑ

裾憬
ngrり ire,iar

戴掛即生
張 l熙驚iF鞠吾
Jlil麟 嚢
este relevantう .Cand,↑ n urma unuitraumatism,tensiunea arterialう
,iarinteⅣ entia nursing Se adapteazう
Se prう bu,e,te,
,

acesta poate fi un indiciu de hemoragie internう

la conditia pacientulul.

MASURAREA SEMNELOR VITALE

精酬 L』 認
柵 r朧 翼』
n:憮孵 構 鶯 ‖
o la internare(↑ n triai,↑ n gardう ,↑ n Salon)
nう toarele situalili

o ln spital,la verifiCarea de rutinう ,COnfOrma cu standardele secliei,i Cu indiCatille

medicului.
naintea oricう rei proCeduri Chirurgicale
o ↑

・ ↑naintea unui prOCedeu diagnoStiC traumatizant,inVaziV(de eXemplu,endOSCOpie).

nainte,ldupう administrarea unor rnediCamente cu efecte CardiOVasculare,respi¨
o ↑
ratorii Sau pirogene.
a pacientului este↑ n schimbare(de eXemplu,↑ ,i pierde cu―
e cand conditia fiZiCう
m釧 叫a mu cЮ ttdnten釧 曲 山 Ю
Om梶
郡1靱 ,wttJl癬 」
!nhmけ ぅ mJ"u mJ岬 Ю metrii

逮 鍋
“
岬 e
o ↑
n toate cazurile cand pacientul reClam
de"plin“ ,"9ol“ ,"dife‖ r). "me neS山
□
 importantd a asis-
「 se;
Aprecierea funcliilor vitale reprezintd, poate, sarcina cea mai
a pacientuluiinseam-
nfluenta altera―
tentei medicale, pentru c5 acegti indicatori ai stdrii de sdnState
corespunzatoare, iar uneori chiar
nd, de multe ori, punctul de pornire intr-o terapie
or9anizat,dupう
salvarea vietii bolnavului (fig' 47).
nal↑ ntaitempe¨
■暮
うsoara pulsul,1 ｀
・:‐ ■
￨

semnelor vitale
_il■ ●￨

nedicul este Cel

i nursa este de
area pacientului
des,o「 i de cate

in valorile sem―

crlu↑ n planul de
prln mう suratOri,
t date fiz101o9iCe Fig. 47. Monitoare pentru urmirirea funcliilor vitale'

)area acestuia la
ice, rata pulSului MÅ SURAREA,INOTAREA TEMPERATUR‖ n
ョse prう bU,e'te, unitatea de mう Surう ↑n Sl este Kelvinul(K)sau gradul abSOlut in tara nOaStrう ,↑

ng se adapteaZう practicう se ujlizeazう gradul CelsiuS(° C)・ in siStemulinterna10nal,atunci cand tem¨

3arclnile cele mai
lse va face oride
ln gra―
n grade abSOlute se noteazう cu‐ L iar cand este datう
peratura este exprimatう ↑
de Celsius se noteaZa cu t.
lnstrumentele folosite pentru indicarea temperaturii COrpurilor se numesc termo―
ibrului termic,este ega‐
metre.Termometrul indicう temperatura,care datOrita ech‖
1う cu temperatura cOrpului cu Care este pus in contact.Terrnometrul prime,te Sau
ldurう fie negliiabilう pentru ca sa
,care trebuie sう
cedeaza corpului o cantitate de cう

魁1:柵脚よ
躍柵 :L濯レ ::』 :理 淵鼎[麒型 ri
1』 :贔 ど
∞酬e厖 う Nmれ dea∞ Ю
1』
e10i Cu indicatllle

ttFt甜 蹴 測ムF『 満
practiめ
il:tζ
ele acceptate este,i acela propus de CC
ntrucat
centigrad.Rezultう Ca temperatura mう Suratう in grade CelSius este relatiVう
,↑
lplu,endoscOpie)
DVaSCulare,respi…
:『 ::1:鷺 紆 ■
∫ 誦:鯛 憲 i」 ]』 ::」 胤:L電 亀
腸星 ∬ 「P3:tttL
l「
O Varialie a prOprietう !i10r↑ n funclie de temperaturう
.

naturil lor diferite,ele prezintう

Ｓ ，

cu¨
Astfel,cu toate ca cele douう puncte fixe sunt riguros determinate,diVizarea interva―
lului↑ npう 嗅i egalb nu este intotdeauna cea mai potrivitう
.

ai mulli parametrii a introdus o noua conventie

Pentru a evita mう surarea inexaCtう a temperaturii s―
prin care s― a ales un nou termometru drepttermometru etalon,iar toate celelalte ter―
;pecifice (senzalie a conVenl Ca termOmetrul
mometre au fOSt gradate p‖ n comparaJe cu aCesta S¨

ー
 sensibillう Ji lui,iar subStanla termOme¨
etalon s嵐 le un termOmetru cu gaZ datontう
trica sa fie hidrOgenul.
termomet‖ cう
scara normalう de temperaturう f010Se,te hidrogenul ca Substan!う
.

Celsius
Aceastう sCarう este deinitう prin convenJa CelSius.SCara de temperaturう
de tempera¨
obunutう p‖ n folosirea termometrului eta10n se nume,te scara normalう
relaJvう .Cu aiutorul ei putem sta¨
tura.scara normalう de temperaturう este o SCarう
b‖ i Starea termicう a unui COrp prin comparalie cu Cea a ghelii Care se tope,te,farう

a o indiCa exact. ¨
Marirnea fizicう Care caracteriZeazう direct Starea termica a unui corp Care se gこ
absolutこ .Temperatura absOlutう se
seste↑ n ech‖ ibru termic Se nume,te temperaturう
mう soarう ↑
n grade Kelvin,iSe nOteaza cu TK.Definirea gradului Kelvin se face la fel
Ca,i a gradului Celsius.
Febra nu este o bOalう ,ci este un Simptom.PreZenla acesteia sugereaZa ca or¨
ganismul rう Spunde norrnal la infecti‖ e virale sau bacteriene.De aceea este indicat
ca febra sこ ie urmantぅ cu atenle p‖
nmう Surarea temperatu‖ i cOrpului,i↑ n fun∝ ie
sura
de valori sa se ia mう Surile potriVite.Existう mai multe oplluni pentru a putea mう

temperatura COrpului.
Existこ 5 upun de termometre(19.48):
o cu mercur(de slclう );
●digitale;
・ Impanice(pentru urechi);
o orale(tip Suzetう );

o instantanee(benZi de pus in aXilう ).

Ｌ一■雪〓・
颯● 一
鰺漑
箸〓
重産増

だ卜 舞
〓

︱ ︱ ヘ
一
■一■﹂
一■●
一﹂●●、

ヘ
■ト ト キ 一

犠
  ａ

￨:

b.

b' cu afipj electronic

Fig.48. Diferite tipuri de termometre: a. cu mercur;
 Mbsurarea temperaturii corpului are o importanta deOSebitう la toate cate9orille de
nta termon∩ e¨
pacienti,dar cu precう dere la copil pentru cう mecanismele de termoreglare ale aces―
ril din hlpotalamus
termometricう .
tuia nu sunt complet dezvoltatei de asemenea,centrul termoreglう
pot fi spec―
・atura Celslus nu este complet dezvoltat.De aceea,Variatille de temperaturう la cop‖
うde tempera― taculoase,dramatice,i Cu repercusiuni pe termen scurt.Pentru ei au fost COnCepu―
ei putem sta― te unele instrumente de mう sura a temperaturii cu caracter special.Benzile speciale
pentru fruntea copilului,de,i foarte practiOe,nu mう SOara temperatura↑
n mod COreCt
)tope,te,fbrう ¨
n stare de perFectう Sう
si nu sunt recomandate decat ca o variantう de supraveghere↑
ムぅtate.Metodele p‖ n care se poate mう sura temperatura sunti recta:,oral,暫
mpanic
rp care se ga¨
sau axia:.Metoda rectalう este standard oi rnedicli o prefera ca fiind cea mai cOrectう
.

ra absoluta se
sう fie aiuStatう
n se face la fel Daca se opteazう pentru altう metodう trebuie ca valoarea masuratう Oi

comparata cu cea reCtalう .

suratう la copii cu
ereaza cう or― Urmう torul tabel oferう cateva infOrmaJi deSpre temperatura mう
〕
Da este indiCat cele 5 tipurl de termometre:
lul,i↑ n functie
putea mうsura

Citirea se face greu

Temperatura citita este foarte corecti Este fragil
Nu face zgomot Masurarea dureazd 2-3 minute

TERMOMETRE ELECTRONICE
D′ gた σ′

∨aloarea se cite5te u5or Necesiti baterii

TeTperatura cttb eSte corectb Misurarea dureaza cel pulin I minut
″Beep〃 cand este gata Zgomotul poate trezi un copil adormit

oraltip suzeta

Prezinta siguranlS Necesitd baterii

Nu treze5te coPilul Necesiti cel pulin 3 minute la masurare

Masurarea temperaturii se face rapid Pentru masurare corectA necesita aplicarea

(3 5 secunde) co ec air canalll urechi
Elimina risculcontaminarii ce apare la Nu ..ste foarte indicat in cazul bebe ugilor
folosirea combinata a metodel rectale 5i Necesita bateril
ora le Este scump

一
 ■■■一    ●
lnstantaneu (axial)

Mdsurarea temperaturii se face rapid (2-3

secunde) Este mai greu de folosit in cazul unui copil
Elimini riscul contaminarii ce apare la agitat
foloslrea combinati a metodei rectale 9i Este scump
orale

la
Temperatura normalう a corpului variazこ de la persOanう la persoanう ,de la orう
Ora sau dela O metodう de mttsurare la alta Temperatura normalb medie este de 37°
C
F)Temperatura normalう a corpului variazう dela 36° C la 37,8° C(96,8° F… 100° F),
(98,6°
F)↑ ntre 2-4a.m.sau
iar in functie de orele z‖ ei poate avea valori de 36,1° C (97,0°
37,2° C (99,0° F)intre 6-10p.rn.Aceste variatii se incadreazう
n ceea ce se nume,te
↑

ritmul circadian.
Febra este definitう Ca o temperaturね ce depう Oe,te limita normalう ,iar valoarea
surare.Temperatura este consideratb febrう dacう
acesteia depinde de metoda de mう
C(100,4° F)rnう su―
este mai mare de 37,2° C(99° F)axial,37,5° C(99,5° F)oral,138°
ratう rectal.Cel mal u,or10C↑ n Care se poate mう sura este axial(sub bral),dar de,1
existう
nu estё cea mal exactう ,important este sう se CunoasCう Cu Certitudine dacう
sau nu febrう .Din motive practice,i de sigurantう ,nu se reCOmandう copli10r sub 5
a temperaturil De,itemperatura masuratう rectal este cea mai
ani rnう surarea oralう
sigura,modulin care se face poate speria un cop‖ .

La adu:t,mう surarea temperaturii Se face axial,dar este indicat益 ,i metOda oralう .

1)MASURARE■ 7EMPERATCJR〃 AXJAL rSυ B BRAフ

Folosind un termometru digital sau cu mercur se parcurg urmう tOarele etape:
o se porne,te termometrul digital.Cel cu mercur se scuturう bine panう cand coloana

de mercur coboara sub 36° C(96,8° F);

ncat ter―
・ se plasea2う termOmetrul↑ n aXilう , iar bratul va fi lipit de torace,astfel↑
ului
mometrul sう rう mana fix.Dacう pacientul este cOpl,adultul va tine bratul COp‖
ferm,↑ n ios,peste plepti
o termometrul cu mercur se menlne↑ n pOZiJe lXう lmp de 4‐ 5 minute,iar cel diglal
ca↑ n ca‐
n mOmentul↑ n care se aud iibeep"‐ urile de rigoare(se recomandう
panぅ ↑
zul folosiril acestui termometru,‖ beep"― urile sa fie ignorate,iar termometrul digital
sう rう manう ↑
n aceea,i poz“ ie 2‐ 4 minute pentru mう surarea cat mal exactう a tem‐
peraturil).ln cazul folosiriitermometrului axialinstantaneu(banda ce se lipe,te pe
piele)citirea va apこ rea↑ n2-3 secunde;
o se adaugう 1° ()pentru a putea fi cOmparata cu cea masuratぅ rectal,realう 。in cazul

benzilor acest grad se adaugう automat.

2)MASURAREA TFMPERATtJR〃 RECИ L

Folosind un termometru cu mercur sau digital,etapele de mう surare Sunt:
 daci se utilizeazd un termometru cu mercur, acesta se scuturi de cAteva ori (dea-
supra patului sau a unei suprafele moi, cain caz de lovire sd nu se spargi) p6nd
cdnd coloana de mercur coboard sub 37'C (98,6"F);
unui copll se unge capdtul termometrului cu pulind cremd (de preferat vaselind sau o cremd
solubild in apa);
se lasd copilul culcat pe spate gise indepdrteazd scutecul; 「
o oopilulrnai mare se poate lう sa culcat pe o parte:

5, de la ord la ・ oa‖ うpoztte Ce poate l folosl触 :copilul se une,i culcat pe bunう ,pe cOapsele
adultulul,iar acesta trebuie sう !inう O palmう ↑ n zona lombarう (pentru a↑ mpiedica
r este de 37"C
mi,Cう ‖le nedo‖ te):se intrOduce termometrul uns cu cremう la cca 2,5c.
i6,B'F-100"F),
Daca se fO10se,te un termometru digital se apasう pe butonul de pornirei
2-4 a.m. sau
O SeJnCu O manぅ picioarele‖ dicate,iu,or Se introduce termometrul↑ n rectla circa
;e Se nUmeste
2,5 cm(↑ n Cazultermometrului cu mercur pattea argintatう trebuie sう le introdusう
aproape in intregime);
L. iar valoarea
o se lne termometrul cu mercur↑ n aceastう poz、 ie Jmp de 3‐ 5 minut9(cel diglal se
ltd febrd dacd
line panぅ se aud cateva"beep"― uri),apoi se scoate,i Se citesc indicati‖ e:
)0,4'F) mdsu- o se curう 1う termOmetrulfoatte bine dupう lecare folosire
rra!), dar degi
e dacd existd 3)″ ASURARtt TEMPERA7tJR″ [繊 λⅣυLり fJREC〃′リ
copiilor sub 5 cand se fO10seste un astfel de termometru trebule sう fie asiguratう ↑
nchiderea
este cea mai completう a canalului urechil.Cand cOpilul este culcat pe o parte,pe o suprafatう caト
dう ,se a,teaptう 5 minute↑ nainte de a mう sura temperatura pentru a preveniretinerea
metoda oral5. cう lduril in interiorul urechil Nu se mう soara temperatura imediat dupう ce copilul a

venit de afarう ,unde a fost frig.

Temperatura se masOarぅ la urechea corespunzう toare mainil adultului:dreapta
ele etape: dacう este dreptaci,stanga dacう este stangaci.Capう tul terrnometrului se introduce
cand coloana cu atenJe↑ n ureche cu len‖ la aplecatう u,or↑ n fata Cu mana libeぬ se trage u,or de
lobul urechil(pentru copilul mai n∩ ic de l an setrage delob↑ n spate,i↑ n Sus)Aceastう
;tfel incAt ter- mi,Care va permite canalului urechii sう se↑ nchidう perfect Din momentul↑ n care ter¨
rra!ul copilului mometrul este pozitionat COrect se apasう butonul de pornire.Se cite,te temperatura
dupう 3¨ 4 secunde.ln cazul coplilor mai mici de 3 1uni,a copillor rnai mici de 3 ani cu
iar cel digital probleme de sう natate sau cand↑ nca nu se cunoaste exact rnodul de fblosire al aces¨
lndd ca in ca- tuitermometru,temperatura se va mう sura de 3 ori si cea mai corectう va fi cea mai
rmetrul digital ridicatう valoare.Filtrullentilei se va curう ta sau schimba dupa flecare folosire.
コ
exactd a tem-
: se lipegte pe 4)MASURAREn TttPERArtJR〃 oRAL
Aceasta metoda se va putea ap‖ ca la un inteⅣ al de 30 de minute de cand indivi¨
reald. in cazul dul a servit rnasa sau a consumatlichide,pentru a preveni erorile de citire.

Termometru:tip suzeta
Acesta prezinta sigurantう Oi indiCう temperatura corect in cazul copillor mici.
e sunt: Termometrul se va folosi↑ nsう numai pentru masurarea temperaturil,i nu Ca suzetう

一
Obi,nuitう .Se apasう pe butonul de pornire localizat↑ n partea din fatう a Suzetei.Se
pOZitiOneazう bulbul↑ n gura copilului.Temperatura se va citi dupう 3 minute.Pentru a
F).Bulbul
compara aceasta citire cu cea mう suratう rectal,realう ,se adauga O,5° C(°
suzetei se va Curう la foarte blne dupう fiecare folosire.

Termometru:digita:sau cu mercun
in cazul aduLului sau al copilului mai mare de 5… 6 ani(sau din momentul↑
n ca―

re poate urma instruoiunile de folosire),Se poate opta le pentru termometrul digト

tal,fie pentru cel cu mercur.Subiectul trebuie sa deschidう
gura,isう SCOatう limba
Se porne,te termometrul digital sau cel cu mercur se scuturう bine panう cand
afarう
n Spatele
coloana coboarう sub 37° C(98,6° F).Se intrOduce termometrul sub limbう ,↑
cavlこ Ji bucale,↑ n dreptul uttimulul molar,i apOi Sublectultrebule sう
↑nchldう gura―

foarte u,or↑ n cazultermometrului cu rnercur.Pacientultrebuie invこ lat ca nu trebuie

termometrul↑ n aceea,i poz“ ie,p‖ n plasarea lim‐
Sう mu,te,dartrebule sa menunう
2 minute
bli↑ ntreincisivil de sus Se lasa termOmetrul↑ n aceasta pozitie timp de l…
iunile lui de folosire).Se SCOate termometrul,i se
(Sau↑ n fun∝ ie de ce spun instruα
citesc indicalille.se adaugこ 1° C(° F)pentru a putea compara cu temperatura reall,
mう suratう rectal.
n gurう
Nota:Nu se lasa niciOdata copilui nesupravegheat,cu un termometru↑
.

lmportant!!!
o Temperatura normalこ medie a copilului poate sa fie intre 36,lⅡ 37,7・ C (97・

100° F).
C(100,2・ F)― sau un
・ Un copil mai mic de 6 1uni,chiar cu febra u,oara_37,8°
cop‖ maiFnare de 6 1uni cu peste 38,8° C(102° F),masurate rectal,necesit益
imediat atenJe mediCall.Aceea,irecomandare este valabiほ ,i pentru o feb饉
u,Oara,ce dureazこ mai muit de 2‐ 3 zi:e,:a un copi:mai mare de 6 1uni.
o Pentru temperatura mai mare de 40,5° C(105° F)se va Fnerge imediatia spital.
Masurarea,i notarea temperaturil pacientului↑ n foala de temperaturう reprezinta

una dintre func!iile autonome ale asistentei rnedicale.Mう surarea temperaturil,dacう

nu se recomandう altfel,este bine sう se facう de douう ori pe zi,diminea!a,i Seara,la
orele 6,respectiv 1 8,pentru a fl conforma ritmului circadian.in foala de temperatura
se noteazう cu culoarea albastrう ,fiind indicatう sitraSarea curbeitermice.

ileね
織 配 ∞ d而 回 a la tЮ オ Q mJ耐∞ bJdd mu訛 ∝ 翻 耐柳 Ю
i盤
織 な減 滞 11塀 蝋 詰 彙 』Ъ:1:『 ご 習 b『 濡 ::檀 TttЪ :置
sau dupう administrarea unor tratamente.
Se susline termOmetrulla bolnavi adinamici,agitati,incon,tienii,COpii sau persoa‐
ne varstnice.
 .Dacdvalorileinregistratesuntpreamarisaupreamiciserepetdmdsurarea.
[d a suzetei. Se
ninute. Pentru a o UmezealS modificd valoarea inregistratd'
in rect'
5"C ('F). Bulbul
. Dacd bolnavul gtie 9i poate, igi introduce singur termometrul neco-
. Nu se face termometrizarein cavitatea bucald la pacienli agitali' copii
operanli,bolnavicurespiratienazalddificildsaucAndexistdinflamaliibucale,rectale
cu inflamalii anale,
o Nu se face termometrizare rectal la pacienti agitati,
sau cu oPeralii rectale.
momentul in ca-
. introdus in solutie dezinfectantd
Dupd mdsurare, termometrul este spSlat 9i
ermometrul digi-
(schimbati zilnic)'
sd scoatd limba
r bine pAnd cAnd
limb5, in sPatele
;a inchidd gura - ANEXA l
ilat cd nu trebuie yaren如 詢fre gradere cersル s,FahrenheFf
Ecわ ′
:rin plasarea lim-
MHRIN月 丁 CFLSIυ S MHR[NHEIT
p de 1-2 minute CFι S′ υS
[「

385 1013
ermometrul 9i se 340 932
)mperatura reala, 1022
350 950
400 1040
:metru in gurd. 360 968
410 1058
365 977
420 1076
370 986
36,1-37,7'C (97' 1094
430
375
440 1112
00,2'F) -
sau un 380 1004
I rectal, necesiti
9i pentru o febri Pentru convertirea gradelor Celsius in grade Fahrenheit se multiplica cu 9/5,1
r de 6 luni. presupune scう derea cu 32,1↑ nmullirea cu 5/9.
se adau9う 32.Schirnbarea inversう
imediat la sPital.
eraturd rePrezintd
iemperaturii, dacd
rineala si seara, la
M嘱
ANEXA 2
°
S
ria de temPeraturd
ermice. 篇嘱
￡ 悧ボ
胤1躍ご 富 llξ
"計

a tor activitdli intre

rndarea medicului,
r ord, 3 ore, 6 ore

copit sau Persoa-

 ANEXA 3

Moarte
C°

44 111.2

Hiperpirexie 43 109。 4

42 107.6

41 105。 8

40 104.0

39 102.2

38 100.4

Temperotura _____----------4>
■
normolA medie

﹁
;

35 95.0

Ｍ
。

ｅ
ａ
34 93.2
 12. lgieni gi confort
(Nevoia ,A fi curat, ingriiit, a-[i proteia
tegumentele, mucoasele gi fanerele')

De″ n′ er curう leniaЛ giena corporalう este un mod de exp‖ mare a educaず ei altu_
dinale falう`′ de cei din iur,falう de sine,i de mediul ambiant.
スyarfa」 iere c″ ガ た′COrporare
Prin curalenia cOrporal触
"″ :

―pう stram ech‖ ibrul sう natう !ii nOastre,↑ mpiedicand aparitia diferitelor boli, infectil,
precum,i deZVOltarea mediuluifavorizant acestora;
― creう m o stare psiho‐ afectivう ↑
n genera:
"de bine“
一 inducem celor din iur a‖ tudine de respect,apreciere,precum Oi plう Cerea de a l
cu noi.
Scop″ eoた ne′ personare
`嘱
r ConseⅣ area ple‖ i,ia stう rii sale de sanatate,a mucoaselor,i fanerelor;
― Facilitarea funcII‖ 0「 ple‖ i:

︱︱︱︱︱︱︱ト
a)de prOtec!ie― pielea intactう constituie bariera care se opune actiunil agenli10r
externi de naturう lzicう (lovire,tぅ iere,radia,i solare etc.),chimicう (subStanle
toxice)sau bacteriologicう (agenti patOgeni);
b)de termOreglare― atat prin pierderea de cう ldurう ,cat,i ca izOIator termic da‐
torita stratului adipO;
C)de abSOrblie― plelea este permeab‖ うpentru anumite substante Care se admi¨
nistreazう percutanat(Creme,unguente,uleluri);
d)funCIie rnetabo‖ cう 一 la nivelul pie‖ i se sintetizeazう ,sub acliunea razelor sola¨
re,vitanlina D dintr‐ o provitamina numita dehidrocolesterol:
e)de Sensibilitate― pielea este,,ca o antenう “pentru organism,avand rOlirnpor‐
tant in adaptarea organismuluila mediu;
f)funqie esteicぅ ,lind probabil,organul care preocupa cel mai muk,↑ n special,
femeile.
Pielea se prelunge,te prin mucoase care acopera orificiile naturale(gura,nas,
urechi,vagin,rect).Fanerele sunt reprezentate p‖ npう r,i unghil.
 fr7dependentt m sarisfacerea neyor de as●
″
rare aむ ′
ene′ ゴc″ だ
"nfeF cor‐
ρOrare ll

Presupune:
舅 JJ de bcotte J mlcaЮ ,面 倒iCat m (

(
facilitう rii neVOli;
:糧 liFuttlll‖ ず :::[}λ :::羅
lce
〔
Z,auz,rniros,pipう it etc.)
一integritatea,l buna functiOnare a Organelor senzoriale(Vう
si a sistemului neⅣ OS:
_ζ tare de con,jenta nemodricatぅ ;

一 integritatea plelil J a rnucOaselor.

Fire de Pir

/\,

ぅ
鰤富 血 lm¨
Glandd sebacee Mugchi erector

Derm

Glandd sudoriPari

ｌ ｌ ｌ
Artere
︲ ︲ ︲ ︲ ︲ ︲ Ｊ
Venう

ｄ ｍ

ｍ ｓ
ｅ
ｒ ｅ
Ｈ Ｇ
ｐ 南
︲

ｕ
eceptor senzitiv {-.-.-=-.- I

Nerv rnOtOr

Fig.49,Structura ple‖

Strucf“ ra pFe″′

脳11島 ∬』
:駆 :印
￨よ IE.￨「 こ 1舅

::[』 蔦田:‖選晏
rilittffiIよ
FpFdermur este stratul extern,anandu¨
)rm,hipoderm(19・ 49).
se↑ n contact direct cu mediul.
itate selectiVう oi elasticitate. Prezintう
Este o Structura rezistentう , Cu perrneab‖

∫
署紺難講
IF憂 器 轍剛壁
露選捕質
fiecare zi,mil de celule moarte se deSprind,dar pielea nu se uzeaZう
intrucat celulele

moarte sunt inlocuite↑ n permanenta Cu altele nOi.

 DermJ′ eSte alcatuit din lesut COniunCtiV lax ce contine un amestec de mucopolト
zaharide,proteine,saruri minerale,iapう ・Fibrele coniunctive sunt de trei felurii co¨
are Tl
lagene,elasICe,i reJculare,dispuSe sub formう de retea.TeSutul COniunct市
rare↑ mpOtriva infeCtil10r ln
re,lrnp‖ cat↑ n de legう turう , susiinere, hranire, depozit, reglare,i apう
derm se alう vaSe sangvine,terminaJuni neⅣ Oase,foliculi pilo,1,91ande sebacee,i
Os,pipait etc.) sudoripare.
ffilpodermJ′ ёstё alcう tuldin iesutadipos.Acestdepozl de grう sime funaiOneazぅ
ca un termoizolator.in caz de necesitate organismul poate foloSi acest depozit de
pos se 9う seSC mu,Chi,ganglioni limfa‐
grう sime ca sursう de energie.Sub Stratul ad†
tici,precum,i nepri,i Vase sangvine.
Grandere pFer′ ′―sunt reprezentate de glandele SebaCee,i Sudoripare care↑
,i

varsa secre,ile la Suprafala pielil,↑ ndeplinind fun∝

‖impOttante.
Glandele sebaCee se aflう la radぅ cina firului de pう r,langう fOliCulul pi10S.Ele pro¨

1#[:背 :理 i:]昴 互
‖ ξ』:i獣
躍冨 卍『 :_罫 ]『 11せ 帽
槙暫胤1:権
din grう simile din sange,i care face ca
tr¨ o substanlう graSOasう ,pe care o colecteazう
iderm 't::l驚
epidermul,i lrele de pir Sう le impelmeabile.Glandele sebaCee stau sub inluenta
glandelor sexuale,aparilia Seboreei fiind,imultanう cu pubertatea.
llanda merocrind
Glandele sudonpare se gう sesё ↑ n der品 ,pe tOatう Suprafala pielil,i au rolindis¨
v4ugchi erector pensabil↑ n reglarea temperaturii cOrpului.Sunt rnai numeroase,i rnai dezVOltate in
etc.). PrOdusul de secretie al
trn''l anumite regiuni(aXilarう ,palrnarう , plantarう ,pubianう
acestor glande se nume,te sudOare sau transpiralie,i este un lichid limpede,putin
3landd sudoriPari sう rat,farう mirOs sau cu miros caracteristic,Care variazう de la individ la individ.De,i

:珊『 信蹴 i需 肥 題 ЪT駆 棚
讐
500 ml de transpiraJe,↑ n funα ie de temr ∬ 麟 優 i聾 湯 聯 榊

dea tte゛ m mttabrJ∞ 雨

門 Ы
coderm roase se pot eVapora chiar,1 2 1itri de sudoare.

攪1∬『
附獣 lr:[lγ l羅落
]f鼈 腿
'aslme sub(utanat

tori termiCi,durero,1'i de presiune,care

aferente,declan,and compOrtamente adaptative.
Culoarea piel‖ vanazう in funale de mai mu町 i facto‖
:

― factorul genetici
pe care le aco- 一 starea de sう natate;
plantare. Pielea ― starea emolonab: コ

一cond、 lile ClimateHce.

a pielii,el fiind secre¨
;diul. Melanina este pigmentul care conferう culoarea naturalう
existenttt in piele func¨
icitate. Prezintd tat de celule speciale aflate↑ n derm.Cantitatea de melaninう
sau germinativ, mpotriva razelor solare.
!iOneazぅ ca un ecran protectoL↑
:ratul extern cor- Fanerere
e, suprapuse. in Unghiile sunt anexe ale pielli cu rol protector.Prin vigoarea,i aSpectullor reflec‐
intrucAt celulele tう starea de sう natate a Organismului.Cuticula(plelea din iurul unghiei)este o realう
ba再 erう ↑
mpot‖ va infeqli10r.
 Fir de pdr

GlandS sebacee

F19.50.Structura lrului de pう r

Pう rulla om (fig.50)este O reminiscen!嵐 a treptelor evOlutive care,1¨ a pierdut o

parte din valoarea adaptativう ,pastrand tOtu,i rol de proteC!ie(perii din naS OpreSC
trecerea pulberilor,i a microb10r; la fel peril din alte zone↑
n care sunt mai bine
lduril asupra
reprezentaii).Parul↑ mpiedicう plerderile de cう ldurう ,dar,i actiunea Cう
rului de la n市 ←
pielil,lucand oarecare rol↑ n termoreglare.Cel maiimpottant rol al pう
lul scalpului este rolul estetic,
Man′fes籠 ″deわdependen鰤 (aspeCte lziologice,normale ale pielil,ifanereloL
care creeazう confOrt,i Siguran!う )

Acestea sunti
―plele ra transpiratie,ifarぅ mirOsuri dezagreab‖ e,suplう
curatう ,hormal coloratう ,fう
,

netedう ,integrう ;

- 9ingii normal colorate(roz);

― mucoasa bucalう intactう ,de culoare roz;
_farぅ ha110zう (mirOS urat al guni):
一ochil,urechile,nasul curate,fう rう secretil:
一 unghille tう iate scurt,fう rう depozite de mlzerlei
_pう rul curat,mう tasos,cu miros plう cut,籠 rう mう treata Sau paraz、 1.
cu
O persOanう autonomね ↑
n satisfacerea igienei corporale este o perSOanこ
aparentう fiZiCう plう cutう ,curatう ,atatla vedere cat,Ila miros.
 Facfott Care m″ Ven"azぅ sarFsFacerea nevo″ deむ ′
enaダ cOnfOrf
lgiena reprezinta,↑ n uLima instaniう ,un Set de comportamente individualizate ca‐
re asigurう indiVidului nu numai Sanatatea,i confOrtul,dar chiar stima de sine.
Atunci cand,↑ n anumite↑ mpreiurari,igiena devine defiCitara,apar O serie de ne―
plう ceri care afecteazう starea de bine a indiVidulul,dar,i a celor din iur.L4irosurile

neplう cute,aspectul ne↑ ngrijit,dezOrdinea,sunt tot atatea cauze de respingere so¨

cialう
Existう situalii cand persoana nU¨ ,i pOate indeplini ritualuligienic din cauze inde―
pendente de vointa Sa,i are nevoie de aiutOr.
varsra
masurile de igienう ,COpili,ibう …
varsta este un factor important ce inflUenteazう
↑ngrijiri speciale↑ n ceea ce
trani reprezentand categorille de varstこ care necesitう
prive,te igiena.
ln prinli1 2… 3 ani,copilul este↑ n totalitate dependent de persoanele din iur in asi‐
nVele primele com‐
ncepe sう ↑
gurarea igienei.incepand cu varsta de 3 ani,copilul↑
portamente igienice.
AdolescenJi oi adu｀ ii au nevoie de mう SuH igienice StHCte mal ales datOnta mト
de hormoni sexuali.
rosurilor emanate la niVelul pielii cauzate de Secretia exCesivう
n exces pentru a↑ ndepう rta
Ace,tia Sunt tentati sう fO10Seascう prOduse COSmetiCe↑
efectele nedOrite ale secretiei hormonale
nla la ri¨
Bぅ tranil,Odata cu pierderea interesului pentru aspeCtul exterior pot renり
gurozitatea din aniitinere!li・ lgiena deVine deficitarう Oi prin degradarea fiZicう ,l men‐
talう .

'e gi-a pierdut o Sexυ ′

rile focalizate pe aSpectul es‐
Femeile,prin natura blologicう ,dar,i prin preocupう
din nas opresc
tetic,au neVole de mう suri de igiena cOmplementare.Anatomia femeil,Ciclul men¨
: sunt mai bine ,pediChiurう ,ma¨
strual,procedurile cosmetice(vopSitul pう rului,coafurう ,manichiurう
cdldurii asuPra ↑
n asigurarea igienei.
chial)sunt tOt atatia factori Care cer aten!ie Specialう
lrului de la nive-
Facfo″ ′00nsrilJ“ nJ
mai
rielii gifanerelor,
Exista persOane cu un numう r mare de glande sudOripare care transpirう
.10ate
abundent decat altele.De asemenea,secretia de Sebum pOate fi exceslVう
acestea impun compOrtamente igienice personalizate.

Ｉ
Talia
agreabile, suPld,

Ｆ
toare,rnal ales la ni‐
Persoanele hiperponderale au nevole de igiena cOrespunzう
velul pliurilor ce se formeazう din cauza maSei corporale in eXCes.
ρersona″ rare
Tiloυ ′de
Anumite Categoril de persoane simt neVOia unor conditil igienice ie,ite din co―
mun.Nu numai mediulin care trう iesc trebuie sう fie foarte curat,ci,ligiena perso‐
n eXiStenia 10r.ordinea,i curatenia,↑ n caZul acestor persoane,
nalう are rol esential↑
tぅ !li,Ci Chiar raliunea 10r de a
nu mai reprezintう dOar o conditie de aSigurare a sanう
stabilite de persOana reSpectiVう devine un puternic
o persoana cu trう 1.Orice perturbare a"ordinil“

factor de stres.
 薗呻∞
1器 よ
:柵 l器 」 習制 ∬器 籠耀
∬躙 霧 誓ξ
眈
駕淋輔lW∬ i鷺1lulittTT猟 1ぅ nivelul de SudOraJe alindⅣ iZ10r vom

曽 肥
n COmportamentele igienice.

脚 銀艦 翼 鵬
deduce importanla COndlli10r de declan,are a stresului↑

II脳昼騨騰!i憾
:

.re a preocupう ril individului pentru igiena

corporalう .

Sfarea de sう ηうrale

鸞f悧融
∬ill晰嫌朧 憔∬ !

=黒 LoCυ ′de mtrncう

淵 1朧 舅鯉葬l
器脚 乱T旧i中 Ari躍
ba酬 辮:露』 fie riguroase.
activitatea,Cat,† igiena perSOnala trebule sう

瀑 am tt preciZat,mttmll蝶 驚 蘇
rl馴 ず翼 重点肥理 :星
鰍 瀞 llTζ

艶 赫
]￡
de igiena,intrこ ↑
n Sange“ ,i deVin rutina.
rea eC"OmiCO輛

淵iif蔦 鸞蝋 I鰐:籠溝彗鼻
∬ 1瀞
prea putin preocupati de igiena lor,i a spatiUluiin care trう
iesc.

ma
c′ ′

胤ξ
謂 胤 :冒 堰T雷』態 麒
驚 il轡 肇墨聾
縄鰹 ‖ うri‖ or proteleaztt pう rul de efectele nedOrite

ale razelor sOlare.

el
Man′ たS麟 ″de dependentt ra nル
sunt reprezentate de leZiuni elemenl
si rnucoaselor,modifiCari de volum,i as
お ‖
nsltuJe.Manifestう e de dependenta
ri sau↑ mbOlnう viri ale Oru
sa de igienう ci pot sう aparう ,i Ca expreSie a unor mOdifiCう
dezordine, ne- ganelorinterne la care se adaugう ,i neputinta sau inab‖ itatea persoanei de a¨ ,ifaCe

e de presiunea igiena↑ n cond“ li de boalう sau de rest‖ αie medicalう .

rai des.
つLezル eremenfare― apar↑ n boli de piele,boli infecto‐ contagioase,dar,l in
"′
afeC,uni generale,sistemice Acestea sunti
onsabil de Pre-
a
Macυ ′
in consideralie
_ patう produsう prin schimbarea culoriitegumentului pe o zona linnitatう ,circumscrisう ;

indivizilor vom sau hipo¨

一este bidimensionatう (are lungime,llう time),i poate fi hiperpigmentatう
entele igienice.
pigmentatう fatう de restul tegumentului;
titd de fenome-
_ cand este de origine vascularう are culoare roJe,Se nume,te eritem,ise datorea…
important, sca-
za vasOdilataliei Capilare.
:i pentru igiena Paρυra
― este o leziune proeminentう , circumscrisう , sOndう , rezultatう fie prin hiperplazia
n derm;
(↑
nmul!irea)Celulelor din derm sau epiderrn,fie prin infiltrat seros localizat↑
>rezintd factorul 、
ime):
este o lezlune t‖ dimensionala(are lungime,￨う Jme,i↑ nぅ
tatea individului ― poate fi tranzitorie,pruriginoasう (lnSO!ittt de rnancう rime)Ca↑ n urticarie,sau per―
obiceiurile sale.
sistentう ca↑ n unele boliinfe∝ ioase Sau↑ n alergille medicamentoase;
_ pot sう conflueze(sa se uneascう )↑ n placarde.
tle. Printre aces- υ′
IVoσ υ′
e se desfigoard ― este tot O leziune solidう ,tridimensionalう ,Cu diametrul rnai rnare decat al papulei,
loca‖ zatう ↑ n derm sau hipoderm.
Vezた υra(sub o,5 cm diametrul)わ ura saυ fricrena(>de O,5 cm diametrul)suntle_
) persoand care ziuni proeminente cu conlnutliChidian:ser,limね ,sange,lichid extracelular.
zilnic i9i interiori- 一 画 fiiZOlde mu grupakンrn d針 酬 “
:sa lor. Misurile “
― se↑ ntalnesc↑ n arsurile de gradul‖ ,de(婁 r狙 帆 herpt tm Ю ttσ dQ
Pυsttra― vezicula cu conlnut purulent;se intalne,te in sepJcemil,i fOliCulle
tJlcera“
:i. Lipsa aPei cu- 一pierdere de substanta superficialこ cand intereseazう numal epiderrnul sau profun…
:orlamentele igi- de cand intereseaztt dermuli
!ine, iar oamenii ― se↑ nttne,te↑ n pbdermle,dcerul va‖
C″ sfere― acoperぅ de obicei ulceraJi 置luntrezunatep‖ n uscarea exSudatului
(liChidulul)serOS purulent sau hemoragic.
r masuri crescute
oare deschisd 9i ″ ″Od:備 Cう ″de c″ ′
Oare are regumerfy′ υらmuCOaseror コ
efectele nedorite Coloratia nOrmalう a plelil depinde dei
… cantitatea de pigment melanic din derm;
一 cantitatea de hemoglobinう din sangele capilari
elor Ei fanerelor ― grosimea pielli.
ale tegumentului La ace,tifactori se adaugう fenomenele vasomotoril:
lor gi ale stdrii de ―vasodilataJa determinう entem(rO,eatう );
capilarこ

rd exclusiv de liP- ― vasoconstrictia cap‖ arう determinね paloare.

mbolndviri ale or- Modificarile de culoare sunt:

L
 胤理
‖ :‖ :f躙 ゝnstituie o甘 絲

nita↑ n bOala AddiSOn Care este o insunci_

oalう ,C010ralia brOnzatう a pielil,atat vara

utう de horrnon melanotrop care stimulea―

lnlc:

::認異な ‖Ъ
脚 艦』 :

o masca biliara localizatう la frunte,Obrail,i perioral,la Cei cu afectiuni hepatice.

背
1群群:11懸ゴ鼻 猟讐 晋 誦le耐 Jぅ carade‖ ZJこ p‖ nね gumeは Jbイ OZ■ ,

‖s rozィ oO吼 pう rЫ ondSuttrettmFIhゃ

o vitiligo― p9te deCO10rate cu margini erpomettdQ neregulate g cuね gu‐

_db鮮 :鷲 ittHil‖ ::詰 Lこ n

‖
de cJoare a tegumentdui datOrate acumJう
in pble

luttΨ l淵 11韮 ttte a tt Si mu∞ お 面 ¨ ∞

Ⅲ‖岬 e10r d試
la extre‐ ,

n Sange:pOien generalizata sau 10caliZatう

de hemOgiobina redusう ↑

。
穏 ￨』 IIユ 1よ:￨:]llitilbenぅ ,↑ n nuante diferite,a piel‖ J a muCOase10r(lublin―

器亀席重電潔 ]『 1摺 L鞭麟 1』l∫ ::翻 i罪 l龍織 ]鼻 l路

la nivelul sCleroticil oCulare,i a mucoaSei sublinguale vOrbim de subiCter.Se
deosebesc mai mule nuante de iCteri
‐ Zう
flaVin一 de Culoare galbenう deschiSa,se intalne,te in hemo‖
;

―,icter

」
二寵￨は 1「 ムξ 乳
瀾:]:誌翼■:1,現W穆 躍ご喫柵 iЫ bЮ

Obstructive:
nchisう ,Se↑ ntalne,te in cancerul de cap
→ icter melas― ―de culoare cenu,ie― ↑
de pancreas.
aparう Oi dupう administrarea unor me―
Coloralia galbena a tegumentului pOate sう
dicamente,dar,↑ n acest caz,sClerele nu Se co10reazう
.

o Lez′ uni C“ ranare vascurarer

_∬ 雛 vasculaЮ ∽ e ttn mmoragii∽ 』

‖ … 岬“
ЮN山 田 a pЮ
aЮ

ln derm;
_nu depa,esc diametru10e 2 mm,lind punCtrorme sau OValare;
_ cand se grupeazう sau conflueaZう apare purpura:
itう
!li peretelui capilar;
一 aparin cadrul unor boli de sange sau datorita frag‖
 ― se↑ nsolesC de hemoragil ale mucoaselor(gingiVOragil,epistaxis).
Ech′ OZere
a vaSelor din
itituie o trdsS-
“
― sunt hemoragii produse prin ruptura post¨ traumatica sau spOntanう
rste o insufici- tesutui subCutanat:
rielii, atAt vara _inwalauculoareroゴ e― V101acee,apoi galbenう ‐
verzuie dupa cateva zile de evoluJe・

:are stimulea-
り ″ OJ″ Cう ″ de aspecrダ de vOル m are reg″ mentJル l mycOaserOF
Sunt reprezentate de edeme
Edemυ ′reprezinta acumularea de lichid Seros↑ n tesutul subcutanat Poate l lo―
se,iin Cavitう !i
ca‖ zat sau generalizat(anasarca),↑ n acest Caz liChidul acumulandu‐
liuni hepatice. seroase(pleuralう ,peritonealう ,pericardiCう ).
Semne generale ale edemelor:
rent alb-rozat, ― mttrirea de volum Sau tumefierea regiun‖ ;

― pielea de deasupra este↑ ntinsう ,Iuc10asう ,fう ra cute naturale;

_ la presiunea digitalう ramane O adancitura numitう ,,semnul godeului“
.

rte gi cu tegu-
Semne Specifice in functie de Cauze(etio10gie)
nuldrii in piele Edeme Carcriacef
― sunt de culoare albastrこ ;

_ apar inilial↑ n regiunile decliVe(maijOase ale corpului,la nivelul gambelor,retro‐

:gterii cantitili
lizatd la extre- maleolaL f‖ nd favorizate de staza venoasう );
―se↑ nぬ lnesc,maifrecvent,↑ n afe∝ iunile cardio¨ pulmonare.

aselor (sublin- Edemele renaref

nent biliar (bili-
_ sunt albe,mOl,pufOase,ilaSう Semnul godeului:
′
一 se localizeazう inlial la pleoape(edeme palpebrale),la organele genitale(vulv触
,

d apare numai
Ie subicter. Se scrot)apoila gambe,putandu¨ se generaliza.
Edemere ca,ecricef
siunH coloid‐ oS‐
remolizS; ―sunt consecinta SCaderil proteinelor plasmatice,i a reduceril prё
epatitd; motice a sangelui:
lfecliuni biliare ―mascheazう starea de denutrtte a boinavului cu neoplasm sau Cu ttBC.
Edemereゎ flamafo浦 「
sunt localizate in jurul proceselor inflamatorii;
一  一

ancerul de cap
lezarea funcliei
se insolesc de semne inflamatorii (calor, dolor, tumor, rubor 9i
segmentului respect市 ).

ＬＦ
rarea unor me-
Edemere angゎ r7eυ roficer
― aparla contactul cu alergene specifiCe,la cei care au teren atopic Sau la cei care
se expun↑ n mod repetat;
_O formう partiCulara de edem agiOneurotic este edemul glotei din,OCul anafilactic
al scurt.
roragii capilare care apare dupa adrninistrarea unor rnedicamente alergizante,la inteⅣ

re mOJ″ cう ″ra pた 庸 ダ m″ coaSerOr

リ ハ′ n′ verIJ′

HilDe〃 ￨′ dЮza inseamna cre,terea anOrmalこ a secreliei SudOrale,i poate filoca¨

lizatう sau generaliZatう l Hiperhidroza loca‖ zata este,de obiCei,simetricう Oi atinge

:apilar;

″ す [

1馬
 zう rile asimetrice trう deazこ O tulburare
zona fetel,aXilele,palrnele,i plantele.Loca‖
organicう ,cel rnal adesea neurO10giCう .

Hiperhidroza axilarう ,palmarう Oi plantarう

Sunt cele mai frecVente,adeseori aso―
la rernisie
ciate una cu alta Prezinta caractere COmunei debutla pubertate,tendintう
i:‖
dupう Vada de 40 de tt dSpa‖ Ja b su::鰍
crize sudorale psihogene la cel rnai mic,(
き
i:1邸 i[ぶ rT獣 露笹
ご i雷 :輝

spira devine motiv↑ n sine).CriZele pot genera o stare delena,mal ales la persOane¨
o rnare importan!う .

le investite SOClalla care imaginea prezintう

Cauza hiperhid「 ozei palmo¨ plantare este genetiCう ,dOminant autosomalう .Hiper¨
hdroza pJmarう esb deosebl de"na農
『 為ユ1群慰
i蟹 出恐iⅧ 鼻計 i首
gestie. Este incomodう ,afectand activitatl
electricieni etc.
『
愈 器隠脚 ∬聰 1欄 離 鮒 鮮
litice prin acliunea germenilor.Planta eStC
肺 WettQ酬 レ
baSp翻 随
nea mersului,i poate deZVOlta dermite de
aЮa de pJberi

El邸 瀧翼
翼驚古 i:葛 群
ffittξ intetice,ia↑ ncう l!う mintei din inlocuitori de

口
dil::『
iW:1易 ∬:lT:出 而p謂
星:ll:r:七
ぷ胤鳥思1譜l糀・
蹴￨]:∬:爵轟胤堕
:ξ ‖Vi藍 驚ぷ 朧用
ヒ 滞∬:l∬ ::燿
din cauza diluliei Sudoril apocrine,i COnS
Catille vestimentare.
tru femei,prin aspectul inestetic,i irnp‖

Fig.51. Aspect de acnee

 ハcneea(19.51)este O afe∝ iune COmuna,pa嗜 ial determinatう geneJc,obSeⅣ
atこ

ila adu叩 .in acnee coexistう leziuni reten,onale,i

mai ales la puben,dar↑ ntalnlぅ 。
adeseori aso- inflamatorii pe fond de piele seboreicう .

dere aima‐
lin{d la remisie Leziunile de acnee induc o cre,tere a reactivlう Jiem010nale cu o scう
s aparilia unor ginil,i stimei de sine.Pacientul cu acnee are nevoie de supOrt psiho10giC pentru cう
principala preocupare
irica de a tran- poate prezenta modificこ ri comportamentale.lgiena reprezintう
s la persoane- a acestui pacient.
una
nu au nic10 1egう turう
Ce′ υ
″ra(1952)deine,te,ca termen,douう cond“ il,Care
sau comunう ,caracterizatう prin depunerea inegalね de
somald. Hiper- cu cealaltう :celu‖ ta esteticう
iOaSa,
tr-o simplS su- grう sime subcutanat触 ,ofe‖ nd un aspeCtde↑ mbう tranire a pielli,i Celulla infeα

urgi, violonigti, care are o conotatie pur medicalう ,fiind o infectie baCteriana ce poate lua forme gra‐
↑
ngrり iri Speci‐
ve.Fiecare forma de celulitう prezintう tablou clinic specific,i necesitう
'os ur6t dat de ale,mal ales↑ n spectruligienei.
eruplii kerato- 月emar7g′ οamere cυ rar7ale afeCteaZう Structurile vasculare de la nivelul rnucoase¨
embrionarう imatura,dar
sibila la presiu- 10r,i pielil,i sunt,↑ n general,localizate.Ele au o structurう
in incdllSminte n lmp se poate matu‖ Za.Din acest moJv maio‖ tatea hemangioamelor cutanate
↑
area de pulberi dispar spontan panぅ la varsta de 7 ani.
este o conditie ce Se caracterizeazう printr¨ o cre,tere in eXCes a p‖
o¨
n inlocuitori de 月irsurismυ ′
Zlう Ji,Cu tOpograle specinc masculinう ,la femei Sau copli.Cauza eSte cel maifrec¨
rta lor in axild, vent ovarianう ,suprarenal触 sau iatrogenう (cOnSum de rnedicamente),dar poate fi,i
>za axilard. Ea ldiOpaticう (cauzう ne9unOSCutう ).
:. Este inodord Se descrie o cauza geneticう ↑ n zona mediteraneanb.
za este o conditie Caracterizatう de cre,terea pう rului↑ n zOne care in
, mai ales pen- HilDerriCο
mod norrnal nu prezintう pilozitate sau in care pilozitatea este slab reprezentatう
.

Fig. 52. Aspect de celulitd

一
 , rarこ . Formele loCa‖ Zate
Hipertricoza genera‖ zatう este o afe∝ lune COngenitalう
sunt date de anumle afe∝ luni precum miXedem,porfine etc.sau de consumulde me―
dicamente(COrtizonice,difenil alantoina sau minoxidil).
あゎρぅ
rurile deわ secわ pot produce dife‖ te leziuni,dela O inlamaJe mare,ro,ia‐
neplう cere,dar
ticう ,panこ la una abia vizibilう .inlepう tura de insecta poate fi o sirnplう
ntepう turb.
poate fi gravこ ,uneori letalう ,mal ales dacう insecta a inoculat venin prin↑
Este recomandata prezentarea la medic.
Scabb este o afe∝ iune dermatologicう pru‖ ginoasう Oi eXtrem de contagioasう prO―
↑
n Stratul superficial al epi‐
vocata de un artrOpod(SarcOptes scabiae)ce paraziteazう
dermel.
ln urma scう rpinatului,ip‖ n inteⅣ enJa ttecanismelorimunologice,o pane din…
i Sunt distru,￨,dar↑ n caz de suprainfectare,numう
ruHor poate i foane ma¨
tre paraz、
:infestarea primarう poa¨
re.Pruritul,i erup!lile sunt COndilionate de reaoia alergiCう
te rう mane asimptOmatica pentru 4‐ 6sう ptう mani,dar reinfestarea produce imediat o
reaCtie de hipersensibilitate.
Leziunile cutanate pot aVea aspecte Variate:,antul prOdus de parazit,vezicule
rpinat.Se ob―
perlate sau papule.Acestea se asoCiazう cu leziunile produse prin scう
seⅣ a rnai ales pe partea dorsalう a main‖ Or,pe abdomen,in zona pubianう
.

cυ loarea modiFicaめ a mucoaselor denotう oH O Sufenniぅ

localう (de exemplu,,

lnflamatie),Ori O Suferintう de vecinう tate sau chiar generalう (COngestie,paloare).

υscac′ υf7ea la nivelul mucoaselor ne indiCう O deshidratare.
′
′
secrer′ e cu aspect modricat sau in exces au,i ele conotaJe patologicう

υ ′
′ung力 ″or
のMan′たS饉 ″de dependenF ra n′ ve′

ハsρ ecrυ ′υngわ ′

〃or reflectう ↑
ntr¨ o oarecare mう surう dezechilibrele hidrominerale,

dar uneori ne ofera indicii pretioaSe despre eventuale conditil patologice

fe‖ ca insuncientう (unghii pa―
Cυ loarea modricatぅ inseamnう oH o CirculaJe pe‖
tate.
‖de),Ori O cianozう (unghii Vinelil)・ Lυ c′ υ′unghiei este un alt indicator de sanぅ
echilibrul mineral.
O unghie sう nう tOasう este transparentう .Rezた ren“ unghiei aratう
inerale.
Unghille moi,f「 iabile denotう lipsa Calciului si a altor n∩
de subie∝ i,ea
υngわ ね mcamatt reprezintう o problemう pentru un mare numう r
ierea de―
devenind o cauzう a apariliei infectil10r.Unghia incarnatこ are drept cauze tう
lcnarぅ a unghiei sau pudarea de incう うminte
ヽ foatte stramtう .

ng力 わreダ ρ
le υ
nfeci′ ′
′ eriυ ngわ ble
n zOna inter―
On′ comた Ozere sunt infeα ii fungiCe care apar de obiCei,mal intai↑
digitalう Sau pe plantう ,iar dupう o perioada se extind la nivelul unghi1lor.in micoz←
lor,la inceput apare o modificare a culoril,i a grosimil unghiei La marginea unghi¨
deVinう friabiほ (se sfbrama).
ei apare o pata albぅ ,unghia se ingroa,う Oilncepe sこ
DisconfOnul de Ordin esteic este cel maifrecVent simptom,durerea lipsind de obiCei
↑
n ca乏
le,ne,tiind Cう este vorba despre o boall
`l onicomlcozelor.Din acest molv,muhe persoane trec cu Vederea simptOme
 Micozele se transmit relativ u,or prin contact direct sau indirect.Folosirea↑
ηco¨
nele localizate
pentru unghil,prosOp,
lsumulde me― mun a unor obiecte de igienう personalう (unghiera,forfecutう
sう pun), a haine10r sau pantofilor reprezintう mare risc de infectie. De asemenea,
,ba‐
e mare,「 o,la― cOntactul cu suprafete infectate(Vasele din sa10anele de coafura,i cosmeticう
risc de infecile・
leplacere,dar zinele de↑ not,gratarul din lemn din saune sau de pe plala)prezintう
Onicomicozele afecteazう ↑ n primulrand persOanele care lucreaztt cu main‖ e↑ n me_ 「
rn↑ntepaturぅ .

diu umed,i dulCe(COfetう rie,bucう tう rie,spこ ￨う torie),i care nu poarta manu,i.

Cele mai multe onicomicoze se gう sesc la unghille de la picioare.OniCOmicozele
ntagioasう pro―
localizate la nivelul unghillor de la picioare sunt mai frecvente la persoanele cu un‐
perficlal al epi¨
ghil↑ ncarnate sau care、 itale exagerat unghiile incう 、 こmintea stramta sau cea care
pう streazう piciorul cald,i umed favorizeazう aparilia Onicomicozelor.
e,o parte dln¨
PanarJ″ υ′eSte O inlamaJe a leSutului pe‖ unghial.Pana‖ Jul are cauze muLiple.
te l foarte ma―
Poate fi de naturね infectioasa Sau cauzat de un faCtOr iritativ(subStante chimice,
3 prlmara poa¨
detergenI).
」uce imediat o
Traumatismele,tう ierea cuticulei sau macerarea ple‖ i prin umezeala prelungita a
degetelor pot duce la aparitia panaritiului(cOpili care↑ ,i sug degetul potface pana―
lrazit,vezicule
ritiu)・
「pinat Se ob¨
首

η Man′ fes饉 ″de dependentt ra nfveru′ ρぅrJ′ ′

blana
l(de eXemplu, “
ex caρ itis)este O descuamare
Mう freara(ρ itiriaz′ ssルηρ′ fizlo10gicう exageratう a
e,paloare) plelii capulu‖ a care se adaugこ (Sau nU)O duperca(PilyrOspO″ m).Existう mう trealう

uscatう (pitiriazis uscat),imう trealう graSう (pitiriaziS gras一

atunci cand cantitatea de
0109iCう
sebum este abundentう )
¨
De,imう trea!a reprezinta un simplu dezech‖ ibru al pう rului sanう tos,datoritう imp‖

Cati‖ Or sociale, necesitう mう suri igienlce speciale,i poate face adeseOri obiectul
hidrominerale, consultului dermatologic.
derea
ICe
〕 ορec〃re reprezintう afeciiuni ale pね rului,i SCalpului,caracterizate prin cう
ス′
r.
ntう (unghil pa― difuzう sau localizatう a parului.in mod normal se plerd zilnic cam 50 de fire de pう
Dr de Sう nう tate Unele cう deri ale pう rului sunt fiziologice(cう derea pう rului la nou― nう scut,i Cea zisう
hlllbrul mineral seboreicう la sexul masculin).
Oi are
Alopecia androgenicう este responsabilう de Calvitia cOmunぅ la bうrbati
de subiec!i,ea predispozitie ereditarう .

luze tう ierea de― Existう 010a10pecie cauzatう de stres(de exemplu,un episOd febril,o na,tere difi‐
afectiv.)Refacerea completう
cilう ,o inteⅣ en,e Chirurgicalう ,un episod negaIV psihO¨ コ
n4panう la 6 1uni.
dupう un astfel de episod se realizeazう ↑
1 ↑
n zona inter― Alopecille toxice sunt cauzate de anu品 le substanle toXiCe(de exemplu,closta‐
￨￨lor ln micoze― tice,antitiroidiene de sintezう ,antiCOagulante,anticonvulsivante,derivati ai Vitaminei
narginea unghi¨ A etc.).
う (Se Sfaramぅ ). Alopecille dobandle se↑ ntalnesc↑ n anumle afeα iuni precum:mixedem,insul¨
lpslnd de obicei Cien!う hipofiZara,diabet sever,colagenoze,carenle alimentare,sifilis.
eni↑ n urma
erea simptome― Perada este o bOalう frecventう de cauZう neprecizatう . Poate suⅣ
pう r,de forrnう rotundう sau
unortraume psihice.Leziunea se prezintう ca o zonう fう rう
四
―
ovalara,la nivelul SCalpului,limita zonei fこ ra pう r fiind bine conturata,iar pielea strう
lucitoare,punctatう de orificlile fo‖ culilor p‖ 6¨ sebacei,i↑ nconiurata de fire rupte la
aproximativ l cm,↑ n formう de se商 nul exclamう rii.Leziunea poate fi unicう Sau muト
tiplう Evolutia merge spre cresterea spontanう a parulursau,dimpOtrivう ,spre gene―
｀
ralizare. 、

Microsρoria'F:百 co■tia sunt micoze loca‖ zate la nivelul pieni capulり l・ Leziunile

se prezinta ca ni,te plう ci rotunde sau ovale,acoperite de scuame sau cu suprafata

rO,ie,i acoperite cu pustule din care k■ apう sare ies picう turi de purOi.Aceste derma¨
lomicoze sunt contagioase,i necesIう tratamentゞ mttSun igienice speciale.
Pedicυ ′Oza este datう de infestarea cu pう duchi.Pう duchii se cantoneazう de obト
cei↑ n pielea cu pう Fa ca′ pului,maifrecventla ceafb sau retroauncular Afecteazう mal
pre―
frecvent pre,colaril,1,colaril,dar se↑ ntalne,te,ila adul!i,↑ n cOnditil de igienう
cara.
Existう Oi o pediCulozう pubianう .

Hiloerricoza reprezintう accentuarea p‖ ozitう lli↑ ntregului corp sau a unei suprafete
circumscrise.Se↑ ntalne,te in denutritie,anorexie neⅣ oasう ,acromegalie.
Hirsυ rismυ ′reprezintう dezvolarea de Jp masculin a pilozl嵐 り la femei(barbぅ ,

musta!1)asOCiata cu semne de virilism:calvilie,hipertrofia clitorisulul,lngro,area vo―

cil,atrofia mamarう ,amenoree Se intalne,te↑ n afectiuni ale ovarelor,i ale glandelor
suprarenale.Existう Oiforme de hirSutism iatrogen dupう administrarea unor medica‐
mente anabo‖ zante,preparate cu progesteron,contraceptive,corticosteroizi,spiro‐
nolactonう ,diuretice etc.

り ″odiFicう ″ aた 輔 ″ de COnsfr″
鷺
Obez′ rarea reprezintう cre,terea pani( JJJ adゎ 。S J a greuぬ J cOrporJe.h
funCIie de excedentul ponderal obezitatea poate sう fie de gradull,‖ ,‖ ￨.in functie de
↑
repartizarea paniculului adipos obezitatea poate sうmbrace diferite forme:androi¨
da,cand grぅ simea se acumuleazう iniumぅ tatea superioarう a corpului(ceafう ,brale,
abdomen),iSe↑ ntalne,te la bう rbal mal ales,,i ginoidう ,cand graslmea se acumu¨
niumう tatea infenoarう a corpului,la rう
leazう ↑ dう cina membrelorinfe‖ oare,pe fese,i
coapse,fiind specificう femeilor.
Obezitatea care nu respectう tipul sexual obi,nuit are,de regulう ,cauze endocri¨
ne.
Denυ :百1ia sau slぅ birea↑ nseamnう scaderea in greutate sub paramet‖ i normali
corespunzう tori varstei,i taliCe;se datore,te aportului a‖ mentarinadecvat,anorexi¨
ei,foametei,imposibilitう !ii persoanei de a se a‖ menta datorita unor stう ri patologice
grave.
EmacFerea reprezintう dispanJa paniCulului adipos,faciesul este supt,cu regiunト
le temporale concave,"descarnate“ ,spatille lntercostale sunt retractate,iar greuta¨
tea corporalう scade cu mai mult de 200/O din greutatea idealう raportatう la↑ nう ltime・
Ca,eXia este forma extremう a emacierii cand se instaleazう 。i atrofia muscula¨
turii scheletice.Oasele descarnate apar rnai reliefate,bolnavul prezintう edeme"de
 iar pielea strd- bamぴ Ca,edca口 dea se zbttCe,a牌
scade,temperatura centralう scade,iar exl [∬
「轟1:穏輩Ъ
蔀馴I麗 錨:li
le fire ruPte la ngrり i.、
unicd sau mul- se mai poate mobiliza,rう mane untulla pat,i nu se mai pOate auto↑
vd, spre gene-
SurSe de diFicurrate
りPrObreme de dependenF,′
problema n■ 1.A:terarea mucOasei buca:e
cului. Leziunile feJdう ,edem,ro,ealう
Date culese(manifestう H):Crこ pう tu‖ ,lsu‖ ,exsudat,halenう
,

lu cu suprafala ´
Aceste derma- sangerぅ ri,ulCeratil,Vezicule,usCarea gurll.
ceciale. Surse de difiCultate(etiO10gie)i
― deshidratarea;
oneazd de obi-
_ efectul secundar al chimioterapiei;
,Afecteazd mai a leziun‖ Or guril.
i de igiend Pre- 一lipsa de cunO,tinte priVind↑ ngr」 irea preventiVう oi Curativう

:■ :他 :lil熱 雲「 』
‖花群署
:T:鷺 ::膜 :『
:言 ￨』 :l「 :に it Ю
,ea',

r uneisuprafele durere
,galie. Surse de dificultate(etiO10gie):
一 dificultateaノ incapaCitatea de a Se mlCa;
a femei (barbd,
,ingrogarea vo- ―incontinenta de urinう ,i rnaterii fecalei
ri10r din sfera percep!iel,
si ale glandelor 一refuzul de a― ,i aCOrda↑ ngrijiri igienice,ca urmare a tulburう

gandirii sau a scう derii stimei de sine;

)a unor medica- a leziuni10r pleni,i rnu¨
_ l†psa de cunO,tinte priVind↑ ngrり irea preventiVa,i curativう
;osteroizi, sPiro-
coaselor.
Problema nL 3.DifiCultatearincapacitatea de a‐,i acorda ingriiiri de igienう
ノ
pe::醐 0酬 aQ
￨“ e manife飢 ‐ 叩 ea耐 ∞ 中 ∞ ptt mげ d釘 ゛ graSl"∝ 叩
rtri corporale. in
asprう ,murdara
lll. in funclie de halenう fetidう ,unghii murdare,leziuni de gratai,barbう
“
Surse de dificultate(etiO10gie):
: forme: androi-
iui (ceafd, brale, 一diminuarea mobillこ Ji lZiCe(delcle motoni,anchi10ze,spasme musculare):
_tremuraturi ale rnaini10r(bOala Parkinson);
imea se acumu-
'loare, pe fese gi ― leziuni ale mainilor(arsu‖ ,rこ ni,deformう 1,fractun,amputaJi):
―lipsa de coOrdonare a mi,Cう ri10r,spasticitatea:

ＩＬＦトーー
. cauze endocri- 一 restn∝ ilimpuse(trac'unl,fractun costale,lMA etc.);
― deficienle Senzoriale(vこ Z,auz,miros):
_ confuzie,fatigabilitate.
lrametrii normali
rdecvat, anorexi- Problema nn 4.Refuzu:de aⅡ ,iface igiena persOnalう
r stdri patologice Date culese(manifestう ‖):
'i faCう i9iena perSOnalう
― afirma ca nu dore,te sう :

supt, cu regiuni- 一reticentう ↑n efectuarea igienei personale;

ctate, iar greuta- ―reactie negativう privind igiena personalう .

tati la indllime. surse de dificultate(etiO10gie):

atrofia muscula- 一stare depresivう ,tulburう ‖↑

n Sfera afectiVlう JI;
_ ‖psa interesului:
:zintd edeme ,,de
 scaderea stimei de sine.
Problema n■ 5.Defic:t de autoingrilire
Date culese(manifestう ‖):

嘱
j駆亀
撃島糧 :蝸 旧
一  一

::t:11::::I[お:還 r罫 ::滉 :pd

Surse de difiあ ltate(etiO109ie):
一 感、ROミ nesく sSuscde(Q・ 、
S、

一tulburう ri rnetabolice,i endOCrine(diabet zaharat,hipotroldie,obezitateti

art'1=
一deformarl artlculare,i deflCiente motOril din cadrul unor boli autoimune(po‖
reumatoidう ,scleroza muLlplう ↑ n plう ci):

一 atrofla rnuscularう ,slう biciunea muscularう ;

― tulburう ri vizuale,tulburう 「i de echilibru,constrangeri fizice(aparate ghipsatel e,―

tensie,perfuzie etc);
― stomele(traheOstomう ,gastrostomう ,cOlostomう ,ileostOmう );
― coma,imobillatea

D′ agnosfcede nursわ g/pran deゎ reryen″ penfru proわ ′

emere FdenJ″ care
Problema nn l.A:terarea mucoasei bucale
Diagnostic de nursing:alterarea mucoasei bucale legatう de deshidratare,efe l‐

tul secundar al chinnloteraplel,lipsa de cuno,tinle,i manifestata prin … ….… ……

｀
(↑
n functie de cauze se vor adう uga manlfestう「ile specifice)
Obiect市 e:
l Paclentul sう demonstreze dlminuarea leziunilor mucoasei bucale in decurs c=
. ……… Zile(OblecJv pe termen scurt)
ptう mar
2 Paclentul sう prezinte o mucoasう bucalう intactう dupう ….… … Z‖ e/sう
(ObleCtlV pe termen mediu sau lung↑ n func!ie de leziuni,i de Cauza acestora)
:nteⅣ enび i(Sunt↑ n re:atie cu prOb:ema,i Cu sursele de dificukate):
一 se evalueazう semnele de deshidratare:aspectul,i turgorul ple‖ ￨,aspectul‖ mじ

pliul cutanat,tonusul glob‖ or oculari:

一se face bilantul hidHC:intrう ri― ie,iri l

一 se identlfica cauzele deshidrataril;

― se stimuleazう pacientul sう bea cel pu!in 2 1 de lichlde nealcoolice pe zi sau se r―
drateaza pe cale parenteralう ↑n func!ie de indicalia medlcului:
一 se obseⅣ うcomportamentul,i Semnele de confuzie(deZOnentare,vorbire inco∈
rentう );
― se explicう pacientului efectele chimioteraplei(aCO10 unde este cazul);
―se informeazう paclentul despre posibilitatea aparitiei unOr modincぅ 百↑
n percept E
gustului,iCう aceastう problemう este trecう loare;
― se exp‖ importanla igienei cavitう lii bucale dupう ingestia de alimente;
cう

―se informeazう pacientul despre importanta ap‖ Cう ril unul gel anestezic pe ulceratl=
mucoasei bucale,cu 20-30 min.↑ nainte de masう ,pentru dimlnuarea durerill
―se invatう paCientul curn sう ―
,i facう igiena bucalう ;
 ― se educう paCientul sう Se hidrateze,i alimenteze adecVat cu liChide neacidulate,la
rう grう simi,fう rう
o temperatura care sう nu irite termic rnucoasa,cu alimente moi,fう
∞湖 rnenb J cu COtt ЮttSde saЮ
一 se informeazう paCientul despre factoril :aЮ ねЮ 虚 ∞ 力 飢 σ area m呻 面 m―

ra apei. calei tutunul,alcoOlul,protezele:

「
_ se verificう ↑
nieleger9a infOrmati‖ Or primite.
Evaluareardatarsemnぅ tur:1

zitate); _ se face continuu Oila sfar,itulintervalului de timp precizat in cadru1 0bieCtiVului;

iune (Poliartrita 一 se verifica daca obiectivul este:

o realizat paⅢ ial Sau total;
o nerealizat,i↑ n acest caz se cerceteaza cauzele(obiectiv nerealist,irnprecis
:e ghipsate, ex- formulat,nemう surabil,i neobSeⅣ abil).
一se face reevaluarea,iSe modriCう planul de inteⅣ enJi↑ n caz de obiect市 nerealizat.

:胤 冦1踏 認 基eゃ ‖∞ dぅ
:::燿i∫ :ξ 群 ]1:霧 i駆蝋 脳 腫
e identificate de urinこ
,i rnaterii fecale,
de difiCultatea/incapacitatea de a Se mi,Ca,inCOntinen!う
‖psa de cuno,tinte,i rnanifestatう prin.… …… .… …(Se VOr preciza rnanifestarile speci‐
shidratare, efec- fice↑ n functie de etiOlogie)
in ..... Obiective:
l Pacientul sこ exprime dirninuarea leziunilor si a staril de discOnfort in decurs de
…………・Zile(Obiectiv pe termen SCurt)
うleziuni,ro,ealう ,↑ n de¨
in decurs 2.Pa6ientul sう prezinte tegumente,i mucoase intacte,fう 「
rle de

curs de.… Ⅲ….… …Z‖ e/sう ptamani(obieCtiV pe termen mediu sau lung in funclie de
. zilelsdptdmini caracteristic‖ e leziunilor)
za acestora) inteⅣ entii fn rela!ie cu prOblema,i Cu etio10gia):
ultate): ―se evalueazう Capacitう tile/1imitele pacientuluilegate de mi,care;
. aspectul limbii,
― se evalueaZう Starea pielli:culoare,temperatura:
nic;
一 se identifica localizarea,i diametrulleziunilor z‖
,la nivelul punctelor
一 se spalう tegumentulcu un sう pun neutru,se usucう J Se apliCう
de Sprり in,unguente impermeabile pentru apう ;

; pe zi sau se hi-
一se schimbこ pOZilia bolnavulul irnobilizat la interval de 2 ore ziua,i3ore noaptea

三
翌 藷i暑驀1鰈譜腑淵&
檄J冨馨
'e. vorbire incoe-

azul); (exerci!ii
―se↑ nvalう paCienta sう faCう exercitii pentru tonifierea mu,Chi10r
lcdri in percePlia
pampers sau sondd vezicald in
mente; - se stabilegte un orar fix al elimindrilor, se pune
ezic pe ulceraliile funclie de recomandarea medicului ;
aplicd o cremi protec-
- se spald regiunea anogenitald dupd fiecare eliminare gise
area durerii;
toare pe Pielea bine uscatd'
 目

Eva! uarea/dati/sem nitu ri

precizat in cadrul obiectivului;
- se face continuu 9i la sfdrgitul intervalului de timp
- se verificd dacd obiectivul este:
o realizal pa(ial sau total;
o nerea‖ zat,,i↑ n aCest caz se cerceteazう cauzele (obiectiv nerealist, imprecis
formulat,nemasurabil,i neobSeⅣ abil)
― se face reeValuarea,i Se modifiCa planul de intervenlii
in caz de obiectiv nerea-
‖zat.

Problema nn 3.Dificultatea′ incapacitatea de a‐ ,i acorda ingriliri de igienこ

personala

胤 朧 ∬ ‖湘 樫 脇 ￨!躙 :ζ 檀:i露 :苗 :器 II誕

」1よ ∬服
p∝ 螺
p‖ n
nare a mi,can10r,rest‖ ∝liimpuse,limle sen2onale,cOnfuzie etc.,i manifestatう
……… ・ …(Se VOr preciza manifestう rile specifice in functie de etio10gie)
Obiective:
Cu aiutOr↑ n decurS de.… .… .Z‖ e
1.Pacientul sう fie capab‖ Sこ ¨,i facう tOaleta pa嗅 ialう

(ObieCtiV pe termen scun). d(

‐
2.Pacientul sa fie capab‖ Sう ,i facう igiena tegumente10r,mucoaselor,i fanerelor n(
conform imaginil donte,uJlizand de o maniera ml10ace adaptate sluaJei dupa
ie de 1ロ

un inteⅣ al de.… Zile/sう ptamani(Obiectiv

… pe termen mediu sau lung in fun∝
situalie).
1.

INTERVENT‖ :

2
_ se evalueazう Capacitう lile mOtrice,gradul de confuzie,raspunsul pacientuluila di¨
la efo威
fen,sumuli(vizuali,audliVi,tacJli)precum,i gradul de toleraniう
:

― zilnic; ‐
l respecte
一se stabile,te un Orar pe care pacientul sう l CunOascう Oi Sう
―se stimuleaZう rnvata pacientul sa execute exerCitil de amplitudine cu membrele
superioare,i sa reprOduCう geSturile neceSare ingrijirilor igienice;
i

一 se asigura mり loaCe adaptate pentru facillarea nevolila cei cu delCiente motO百

si neuromusCularei
'● n,ezuti
bう i Cu scaun la un capat pentru cei care nu pot sta decat↑
e scaune speciale cu du,uri ata,ate pentru efectuarea tOaletei perineale:
ibru,ide cO
o sう punul pe sfoara,agう tat de gatul persOanei cu tulburう ri de ech‖
n timpui spう lう rii corpului;
ordonare a mi,Cari10r,pentru a nu fi pierdut↑
。 peni cu cOadう lungう ,mobilう ,pentru spう larea spatelui,la Cei cu duren atticu―
lare,anchiloZe;
lungう ,fiXate cu un diSpoZitiv la nivelul articulatiei mainil,la cei
・ periute cu COadう
care nu pot eXecuta mi,cう n de adducle,Clrcumduα
ie.

¨
一se supravegheazう /alutう pacientulla nevoie sう ,i faCう tOaleta zilnicう ;

prin asigurarea
―se↑ ncuraleazう paCientul sう aCCepte relatia de interdependen!う
inlmlう Ji Oi menaiarea pudO‖ i:
 - se cere pacientului confuz, cu deficiente senzoriale sd aprecieze temperatura
rbiectivului; apei, textura gi mirosul sdPunului;
- se acordd timp suficient pentru igiena persoanelor cu toleranld scizutd la efort 9i
se prevdd perioade de rePaus;
rlist, imprecis - se esaloneazd ingrijirile de igiena in cursul zilei: baie dimineafa, spilarea pe cap,
ing rij rea bd rbii d u pi- amiaza pentru conserva rea energiei'
i

riectiv nerea- Evaluarea/data/sem nitura

- se face continuu gi la sfargitul intervalului de timp fixat la obiectiv;
- se verificd dacd obiectivuleste:
iri de igieni . realizat pa(ial sau total;
. nerealizat, gi in acest caz se cerceteazd cauzele (obiectiv nerealist, imprecis
rijiri de igiend formulat, nemdsurabilgi neobservabil, factoride mediu neprevizuli, resurse li-
;a de coordo- mitate).
nerea-
rnifestatd prin - se face reevaluarea gi se modifica planul de intervenliiin caz de obiectiv
lizat.

's de.......zile Prob:ema nn 4.Refuzu:de a‐ ,iface igiena persona:う

DFagnosttcυ ′de n″ rs′ngr refuzul de a― ,i faCe igiena personalこ legat de starea

rr si fanerelor depresiVう ,tulburanle din sfera afectiV忙 う

ol,lipsa
interesulul,sCaderea slmel de si―
situaliei dupd ne,i manifestat p‖ n reucentぅ ↑ n efectuarea igienei,reacle negaivう fatう de prOp‖ a

I in funclie de ↑
ngrり ire.
ObiectiVe:
de igiena personalう ↑

ノ′
n decurs de.… …
1.Pacientul sう ¨ Oi reconsidere atitudinea falう
Zile(Obiectiv pe termen scurt)
:ientului la di- 2.Pacientul sう accepte sう ¨ ,i faCう igiena personalう
dupa.… ..zile(obleCtiV pe ter―

efort; men mediu)

e zilnic;
cu membrele !NTERVEN丁 ‖: /
― se deterrninう persoana sう exprime motivele refuzului de a… ,ifaCe igiena perSOna―
cienle motorii ￨う (Stare depresiva,‖ psa de interes,fatigabilitate);

︱︱ＩＰＩ
―se↑ncuraleazう exprimarea emOti‖ Or,a sentimentelor negative legate de prOpria
rt; igienう corporalう ;

u:
ineale; ― se asigurう obiecte de igienう care sう intereseze persoana,sう fie pe placul sう
ilibru gi de co- ,ampOn special,trusう de machiai sau de ras etc.;
cului; ― se asigura prezenla,i participarea unei persoane semnificatlve↑ n cazul pacieniilor
dureri articu- cu stari depresive;
―se explicう importanta aCOrdう ril de↑ ngrijiri igienice pentru confortul fizic,i pSihic;
:i mdinii, la cei ―se supravegheazう /alutう persoana sう ¨ ,ifacう igiena personalう
cu acordul acesteia

Eva:uareardatarsemnatura
i; ― se face contlnuu,Ila sfar,itul intervalului fixat la obiectiV;
rin asigurarea ― se verifica dacう obiectivul este:
o realizat partial sau total;

踊
 250 1 ManuJdenursiholentlude口 「din anり 1115,dibr PO,IⅢ ■●￨IⅢ allⅢ ⅢⅢl ll
lⅢ

o nerea‖ zat,,i↑ n aCest caz se cerceteazう cauzele(obiectiv nerealist,imprecis

formulat,nemう surabil,i neobServabil,facto‖ de mediu extern neprevう zuJ).
―se face reevaluarea,iSe modricう planul de inteⅣ enJI↑ n caz de obiect市 nerealizat.

Problema n■ 5.Deficit de autoingriiire

Dね gr70St′C de r″rsわ gr delcn de autO↑ ngruire legat de disfunα li neurOmuscu―
lare,tuiburう ri metabolice,i endocrine,deforrnう ri articulare,atrofie musculara,con‐
strangeri fizice,tulburう rl de echilibru,i ale Stう ril de cuno,tintう 。
i rnanifestat prin in…
capacitatea de a se spala singur pe corp sau pe diferite regiuni,de a folosi sursa de
apう Oi de a regla temperatura apei
Obiect:ve:
1.Pacientul sう accepte relaiia de interdependen!う ↑
n asigurarea igienei personale in
decurs.… .ore/Zile(obiectiv pe termen scu威 ).
2.Pacientul sね atingう un nivel n∩ inim de performantう care sぅ ï asigure confortul in
decurs de..… zile/sう ptう mani(ObieCtiV pe tertten mediu,‖ ung).

lNTERVENT‖ (:N RELATIE CU PROBLEMA llCU ET10LOG:A)

一se evalueazう capacitalile persOanei de a desfう ,ura aCtiVitう ti de auto↑ ngrJire utilト
zand urmぅ tOarea scalう de coduri:
0-completindependent
l― utilizeazう autonom mり IOace adaptate
2-are nevoie de aiutOr minim
3-este asistat pattial
4-este asistat total
5-are nevoie totalう de aiutOr
―se asigurう mり 10ace de igiena adaptate gradului de independen!う /dependent益 ;

― se exploreazう obiceiurile persoaneilegate de igien益 ;

一 se planificう ,↑ mpreunう cu pacientul,↑ ntalniri cu alte persoane care au trecut prin

situatii sim‖ are,is¨ au adaptat bine;
―se permite pacientului sう ―
,i exprime sentimentele de neputinla Sau frustrare,la
nevole;
一 se eviden!iazぅ ,se laudう progresele fう cute de pacient.
Evaluareardatarsemnこ tura
― se face continuu sila sfarsitulinteⅣ alului de timp precizat la obiectiv;
一 se verificう dacう obiectivul este:
o realizat paⅢ ial Sau tOtal:

・ nerealizat,,i↑ n acest caz se cerceteazう cauzele(obiectiv nerea‖ st,Imprecis

formulat,nemう surabil,i neobSeⅣ abil,facto‖ de mediu extern imprevizibili).
― se face reeヤ aluarea,i Se modincう planul de intervenり in caZ de Obiectiv nerea…
‖
Zat).

′θ.Te力 c′ de rgrena,′ COnforr

"′
Etirnologia cuvantuluiigiena vine de la grecesculわ yg′ er7e Care insemna sう ηぅfOs.
 nう tう Ji pentru ne_
lgiena persOnalう reprezinta una dintre condliile de pastrare a sう
salist, imPrecis ngrtiri
rePrevezu!i). care persoana lgiena preSupune masuri pentru asigurarea curう leniel,dar,i↑
)ctiv nerealizat. speciale pentru↑ ntreJnerea pielli,fanerelor si mucoaselor.
n obiCelurile,i praCtiC‖ e igieniCe.Fiecare Om
Existう diferente indiViduale notab‖ e↑

are reguli prOpril de igienう ,preferう anumite prOduse coSmetiCe,alege anumite ore
i毒 「
ii neuromuscu-
rusculard, con- Ⅷ 腑 ∬曽
淵雷ぷξ
塁器 ‖封 僻 鷲 庶 ll
nifestat Prin in- Asistentul rnedical trebuie stt COn,tienti
folosi sursa de au叩 M Cand ttu雨 penoadぅ ね COti―

lyξ :∬ 朧 lは ‖:iよ :1:翼 胤 ttう .De asemenea,atunci Cand starea pa―

酬 :°
cientului nu¨ i permite aCestuia autOingrtirea asistentul medical deVine reSponSabil
rei personale in leZiunila nivelul tegumente―
pentru confOrtul,iigiena sa Uneori pacientul prezintう
i adrninistreazね tratament10Cal cu diVer―
lor sau mucoaselo「 りlar aSistentul mediCal↑
ure confortul in atat a
se,creme,unguente,loJuni.De aceea este nevoie de o cunoa,tere corectう
COndliei pacientului,a ObiCeiUHlor sale igieniCe,cat,i a metOdelor corecte de asigu¨
rare a igienei perSOnale.

鮒珊暮椰
淵1鱗藤
-oGlA)

‖
rutoingrijire utili-

rgた na stう sub Semnul permanent al si

Va↑mbOlnaVini orga…
lgFena medυ ′ υ′↑ nconiurう tOr,ca factor de prOte∝ ie↑ mpot‖
nismulul,constこ in mう suri continue de pう Strare a curう teniei,i de as19urare a unu:

印 ‖mhЮ alenittd“ 画d ttnoぬ う

面はう
棚 秘;豚 糧 s崎 “ m∼
,'dependenld; nう Se recomandう o lenierie din texturi naturale,Suficient de mare pentru a acOperi
accesorille patului,i a putea fi↑ ntinsう
corespunzう tor.
rre au trecut Prin letterfa cre corp,e va sChimba z‖ niC.De asemenea,iesaturile naturale,de tip
protectie a pielil.Ele absOrb trans¨
bumbaC,in,matase naturalう vOr asigura o bunう
sau frustrare, la r:lil,1::lllil:『
鬱 ‖
III:翠]露#::111冦 ]」 ll:電::l廿 [:廿 tよ:):[::lit::￨:

de preferat pentru Ca substantele cO10ran

Calitate.
se folosesc co10ranti chimici de proastう

た
り gJmenた わ
rゴ a mucぃ d:tdemmmplexQ∞
'a“ mtte ttn叩 抑
Pielea repreZinta unul dintre organel(
erealist, imPrecis li
mare sensibilitate la mediul eXtern.Tegumentele,i mucoasele,ca,i celelalte pう
r imprevizibili)' ,dar,i de conditii de a
ale organismului,au neVOle de oXigen,factori nutritiVi,i apう
e obiectiv nerea- minate.OHCe interferen!う Cu funα iO¨
↑ndepう 威 a celulele descuamate,i reZiduun16 e‖
,↑ n primul rand,in
narea n6rmalう ,fiziologicう a acestul organ cOmplex Se reflectう
indicaton ai
culoarea pielil,i a mucoaselor.De mu比 8。 n ace,l parametn reprezintう
stう ril de sこ natate pentru↑ ntregul organism.
insemnd sdndfos.

JJ
 ■■
De aceea,masurile de igiena trebuie sう
urmareasca cateva Obiective:
_ sこ cure!e pielea de subStaniele strう ine,i de prOdu,li de excretie;

Ｓ
_sa rnentina integritatea,elasticitatea,i starea de hidratare;
_ sう asigure permeabilitatea sa pentru pう Strarea in cOnditil adecVate a rolului de

ｌ
ｃ
ｔ
ｃ
respiratie,absorblie,i excretie;

ｎ
一 sう o proteleze de agresiunea externこ .

.Astfel,
rigurOasう ,10 Spう lare maifreCVentう
Existう regiuni Care neceSitう O igienう
streze inte‐
late mal des,aVand grJぅ sう Se pう

ｓ
mainile,fata,zonele cu pliu百 ,VOri spう

ｌ
し
gritatea,i cOnditia lor de normalitate.

ｋ
Pielea se spala Cu apう ,iSう pun ori de cate orl este nevoie.
Dusul zilnic se recomanda nu numai pentru curう tenie,ci,i pentru starea de bine

ｐ
・
ド
a organismului,cunoscut fiind faptul ctt du,ul are efect reCOnfOrtant.
deVinう Vulnerabilう

ヽ
FoloSirea↑ n eXCes a produSelor COSmetiCe face ca plelea sう
ndepう rtarea COntinuう a se‐

ｔ
ｔ
la agresiunile externe Sapunul are efect degresant,dar↑
De aceea,du,u‖ le dese
bumului usuCう pielea,o fragilizeazう 01 0 eXpune la infe∝
il・

de fO10sirea sう punuri10r,Ci numal atunci Cand este

nu trebuie insotite↑ n permaneniう
eforturi fiZiCe intenSe,du,urile dese pot
necesar.ln perioadele Cう lduroase sau dupう
rtarea tranSpiratiel,irぅ cOrirea COr‐
fi praCtiCate numai Cu apう Simplう ,pentru indepう
pului.
ptう manう ,↑ nsa fOlosirea vanei
3aね generab eSte indicatう cel puJn o data pe sう
pentru↑ mbう iere eSte o practica personalぅ
pun a↑ ntregii suprafele cOrporale,
Baia generalう presupune Spう larea cu apう Oi Sう
bう ile fierbinti pentru
inclusiV a parului.Apa trebule sう
fie cう ldulこ (nu se recomandう
cう produc vasodilatatie Cu conSecinte asupra sistemului cardiorespirator).
l,favorizeazb exfOlierea,i rege¨
Baia generalう ,pe langう rolul de curう tare a ple‖ ii
tate sau conditille nu permit efectuarea bユ
nerarea acesteia.Dacう Starea de Sanう
persoane varstniCe,cardiace etc.,pen¨
generale,du,ul zilnic eSte sufiCient.Existう
Zilla bala generalう trebuie
tru care cada presupune,:risCuri.De aceea,fOloSirea cこ
adaptata conditiei Organismului.
TOabra ρaィ ′
a層
Cu u,urintう de
Mediul↑ nconiurう tOr contine particule,i gerrneni care se ata,eaZう
ezelii'd献 JJ“ Sebumげ ded雨 即
dedЮ 飢洲 ∞
“
Stra sう nう ta¨
は需 ]『 懸 ∬ 犠 堪 irtarea lor COnsjtuie un mod elCi6nt de a pう
iun‖ e expuse COntaCtului Cu
tea plelli,dar,i a intregului Organism. De aceea,po嗅
ita,punan…
substante strぅ ine trebule curう tate mai des.Fiecare regiune trebuie ingrり
tii
du¨ se accent pe anunlite ZOne↑ n funclie de tipul pielil,i al parulul,de tipul activitう
,i de COnditille climatice. se facう Cat mai
sρ ぅ rarea maゎ 〃 orcu apa,isう pun trebuie sう devinう O ruJna,iSう
des pentru ctt mana este un vector al gerrnenilor.Este obligatorie inalnte de mese
insistandu‐ se pe
larea coreCtう Se face Sub iet de apう
,i dupう fO10Sirea toaletel.Spう
pentru a↑ ndepう rta substantele strbine,i germenii
zona unghii10r,i Cea interdigitalう
cantonatila acest nivel.
 Zonele unde transpiraJa este abundentう ,precum zona aXilatt sau inohinaほ ,vor
fi spう late,daca este nevole,de mai multe or:pe zl.
riguroasう
Zona genitalう necesitう , de asemenea, aten!ie specialう Oi igienう
.

pun.Schimbarea
) a rolului de Spう larea trebuie fう Cutう cel puun o datう pe zi cu apう caldう Oi sう
trebule spう latう d9arla ex¨
lenierieiintime se face zilnic,dupこ Spう lare.Zona genitalう
terior,de preferintう cu un sぅ pun cu pH neutru.Spう laturile vaginale la femei se fac 「
,venta. Astfel, numai daca sunt presCrise de ginecolog sau dermatO10g.
Piciorul reprezintう un segmentla care mう surile de 19ienう comportう atentie deO‐
rdstreze inte-
sebltう 。
PiCiOrul va fi spう lat cel pulin o datう pe zi,↑ n funclie de niVelul de transpiratie.
deZVOltarea germeni‐
Unele persoane transpira mai rnult,iar umezeala favorizeazこ
ceri
tarea de bine 10r.↑ ntretinerea pie‖ i piclorului previne aparitia unOrinfectii care pot cauza neplう
pentru cね prOte¨
pe termen lung.incう ￨!こ mintea,i CiOrapil folosi!i au mare importanIう

rd vulnerabilS ieaZtt pielea,atat de conditille rneteorologice,dar,i de agenili patOgeni din mediu.

;ontinud a se- Materialele naturale permit plelli de la nivelul piciorului sa respire,asigurand confor―

dugurile dese tul,i rnentinand integritatea tegumentarう .

nci c6nd este

rgた na d′ nノ OF
urile dese pot
rdcorirea cor- Dinli au nu numai rol esteic,dar,p‖ n funα ia 10r de maslcaJe,au un impottant
rol in nutrilie.Starea de sう nう tate a dinti10r este datう ,printre altele,de igiena lor.

:losirea vanei Comportamentele igienice sunt cOmportamente↑ nvう tate,iar spalarea dinti10r repre‐
dupう fieCare masう
zintう unul din semnele civilizaliei Spう larea din!i10r este neceSarう
principalう .lnlocuirea spう ￨う rii din!i19r cu gume de mestecat nu rezolva cea malim_
ele corporale,
portantう cauzこ a deZVOltう rii carillor:prezenta bacteri‖ or la nivelul dinli10r.Acestea
ierbinli pentru C‖ bacteriene.
se regう sesc↑ n alimentele rう maSe↑ ntre dinti Oi favorizeaztt aparitia plう
tor). n care rう man alimente.
Periaiul are drept SCOp curう !area zonelor greu acCesibile↑
lierea gi rege-
De,i paStele de dinl au efeCte dezinfectante,maiimportant este penaiul care asigu‐ ｍ
fectuarea bdii
rd curdlirea dinlilor.
ace etc., Pen-
nerald trebuie 1無 ■
・・
・
・・

ou ugurinld de
・・
・
．
．
・
一

rctrostatice de
rdstra sdndta-
contactului cu コ

rgrijitd, punAn-
tipul activitdlii

;e facd cAt mai

ainte de mese
sistAndu-se Pe
ne gi germenii
 Se recomandう nceapう
ca periaiui dinii10r sう ↑ de la varste fragede,atunci cand
apar premolaril La varsta de doi ani coplil au o plう cere deosebita sぅ cOpieze com‐
portamentul celor mari(fraii mai mari, pう rinti, persoane semnificative), de aceea
copiii la aceastう varstぅ trebuie incuralati,ilう udali pentru↑ nvう tarea unOr comporta―
mente sanogene,dintre care,i peHaiul dinJ10r・ Din,i de lapte trebuie ingrJ、 i Ca,i
cei permanen,.Un dinte ca‖ at poate provoca durere,uneoH infeα ii,trebuind sう le
e‖ minat Dinlii alう turall se deplaseazね in locul rう mas libё tt nema‖ asand 10c pentru

dintele definitiv atunci cand acesta va cre,te・ in mod normal,periaiul dinli10r artrebui
sう se facう dupう mese,de trei ori pe zi,dar dacう acestlucru nu e posibil,periaiul de
searう ,inainte de culcare este ob‖ gatoriu,astfel↑ ncat dinili sう fie curati pe↑ ntreaga
perioadう a noplii・ Periaiu1 0inti10r trebuie sa respecte O anumitう tehnicう ,fiind nece―
sare mi,cう「i Verticale,de la colul dintelui spre margine,insistandu¨ se pe spatiulin_
terdentar.Se va proteia gingia,traumatismele repetate la cest nivelfavorizand san…
gerarile gingivale.Periaiul trebuie facut atat pe exteriorul dinti10r,↑ n vestibulul bucal,
cat,i pe suprafata internう ,↑ n cavitatea bucalう propriu¨ zisう
Folosirea scoblo‖ lor↑ n vederea curう !う ‖i dinJlor de restu面 alimentare este inter―
zisう .Se recomandう utilizarea unor aie speCiale care curう !う
Spati‖ e interdentare,mai
ales↑ n cazul dinti10r foarte apropiaii,farぅ a leza gingille.

:gier7a pJry′ ″′
Fiecare persoanう are un anuml jp de par,mai mun sau mai puJn,cu ir mal
gros sau mai subず re,mai rezistent sau mai puln reZiStent.ConformaJa anatomicう
apう rului permite ca acesta sう fie o 9azdう bunう pentru germeni,i pentru paraziti,in
condilille↑ n care igiena este deficitarうO igiena rigurOasう ↑nsう ,nu↑ nseamnう neapう ―

rat spう ￨う ‖prea dese care pot distruge lrul de par,ci O↑ ntreJnere ё Orectう apう rului.

Frecvenla spう ￨う rii parului este unul dintre aspectele importante de care trebuie
Sう Se tina seamぅ Este indicatう spう larea cel pulin saptぅ manalこ apう rului,recoman…

datう fiind o frecventう variabilう ,↑ n funclie de tipul pう rului,ide COndi!ii eXterne.Pう rul

seboreic(gras),prin spう ￨う ri repetate,nu numaicう nu devine mai putin SebOreic,ci

spう ￨う rile frecvente stimuleazう func!ia glandelor sebacee,iar pう rul tinde sa devinぅ
din ce↑ n ce mai gras.De aceea,chiar dacう este recomandata spう larea mai frec―
ventう apう rului seboreic,aceasta nu trebuie sう depう 。eascう frecvenla optimぅ stabi―

11う de spedalist,i trebuie↑ nsoutう de tratarea pう rului cu substante care aiutう la de¨

gresarea acestuia.in concluzie,pう rui trebuie spOlat de cate ori este nevole,adicこ
atunci cand este murdar.Poate fi murdう rit in fiecare zi,deci poate fi sp触 lat↑ n fiecare
zi,cu conditia sう fle fOlosit un,ampon adecvat spう ￨う rilor frecvente.
Spう larea pう rului se face cu apう 01,ampoane adecvate ipului de pう r.sampOnul
este extrem de important pentru cぅ el,↑ n afarう de rolul de curう !ire poate avea,i rol
de intretinere sau,dimpotrivう ,de distrugere a firului de par.Pぅ rui nu se hrう ne,te
decat la radぅ cinぅ ,↑ n pattea alatう sub piele MaiO‖ tatea produselor de↑ ntreJnere
(,ampOane,balsamuri,cearう ,fixative)aCtiOneazぅ numai pe firul‖ beL ie,it din piele.
TOate aceste produse,folosite exagerat sau gre,it stricう structura normalう a firului,
二 「1
vcIむ mt‐

ede, atunci cAnd pう rul↑ ,i la varfuri sau se rupe atunci cand este piep―
pierde elasticitatea,se bifurcう
sd copieze com- tanat.Folosirea unor substanie COSmeJce de revigorare a irului de plr a deVen1 0
;ative), de aceea practica din ce↑ n ce mal uzitatう ,↑ nsう fiecare persoanう care recurge la astfel de tra―
ca pう ―
a unor comporta- tamente trebuie dう ceara sfatul dermatologului.Dupう spう lare se recomandう
buie ingrijili ca 9i rul sう fie,ters cu un prosop absorbant,uscう torul de pう r favorizand deteriorarea fi―
tii, trebuind sd fie rului de par.Daca totu,i se preferう uscatorul,este bine ca temperatura aerului emis 「
sう nu fie prea ridicatう .Pieptう natul pう rului este o conditie necesarう pentru pastrarea
dsdnd loc pentru
integritこ lii firului de par.
;l dinlilor ar trebui
rosibil, periajul de
rgた na υngわ 〃or
:urali pe intreaga
Unghille n9Cesitう ingrり iri speciale pentru cう ele devin depozitul de germeni
hnicd, fiind nece-
infectloOi, prin a,ezarea lor in zona distal嵐 a degetelor,dar,i prin faptul cう ZOna
r-se pe spaliul in-
subunghialb este u,or aCCesib‖ うgermenilor,i greu accesibilう ↑ nd9pう rtう「ii acestora
;l favorizAnd sAn-
prin manevre de curalire.De aceea,↑ n afarう de spう larea corectう a maini10r cu in―
r vestibulul bucal, ierea unghi―
sistare pe zona unghialう ,igiena unghillor necesitう actiuni Specifice.Tう
pentru a
ilor trebuie sう fie una corectう ,astfel↑ ncat unghia sう fie suficient de scurtう
entare este inter- pentru a― li↑ ndepliniimportantul
lirnita pう trunderea germenilor,dar suficient de lungう
interdentare, mai o↑ ntreiinere aparte,i Suntincompatibile cu
rol de protectie.Unghille lungi necesitう
anumite profes‖ ,printre care,i Cea de asistent rnedical
pentru cう favorizeazこ
Tう ierea cuticulei(plelita din iurul unghiei)eSte interzisう
infecliile periunghiale.Cuticulele reprezintこ o bariera naturalぅ ↑
n calea germenilor,`
l pulin,cu ir mal rat tう ierea lor,citrebuie doar
iar↑ ngrり lrea lor(din ratiuni estetice)nu↑ nSeamnう neapう
「matia anatomicう speci¨
retu,ate periodic(o data pe sbptう mana)Se unOe baza unghillor cu o cremう
penttu paraJJ,↑ n nmoale cuticulele,fう Candu_le mult mai u,Or de↑ ndepartat,dupa care,cu
alう ,care↑
lnseamna neapう ¨ un beJ,Or din lemn se↑ mping u,Or culculele cu mi,cう H Ci「 Culare lente,avand grlう

Dorectう apう rului sう nu lezう m partea interioarう a tesutului cutlcular.Apoi se aplic5 o Cremう hidratan―
e de care trebuie tう de protecJe.
pう rulul,recoman¨
」tl externe Pう rul Cosmercere
putin Seborelc,ci ntretinerea
Cosmeticele sunt substante chimice sau naturale care aluta la igiena,↑
」
ltnde sう devinう escen,
,iinfrumusetarea pielil.in ulimil ani,industHacosmelceloracunoscutoefeⅣ
pう larea mai frec¨ nemalintalnitぅ datう fiind cererea tot rnai rnare a acestor produse.lndustria farmace―
〕nta Optima stabi_ uticう este profund implicatう Oi ea↑ n diVersitatea,i COmplexitatea acestor produse
)care aiutう la de_ atat de mult utilizate↑ n prezent.Ca‖ tatea cosmeticelor este,↑
n general,corelatう cu
Iste nevole,adicう pretul acestora.Chiar dacう nu este o regulう ,existこ totu,1 0 COncordaniう ↑ntre calita¨

n spぅ lat↑ n fiecare te,i prettrebUie avutう ↑ n vedere.Folosirea cosmeticelorieftine,de calitate↑ ndolelni…
cう poate reprezenta un factor de nsc↑ n apanJa unOrtulburう n ale fun∝ iOna11う
de pう r.sampOnul cu dezvoltarea consecutivう a unor afectiuni,mai mult sau mai putin grave.Preturile
'i pielli

l poate avea,i rol prohibitive ale produselor↑ nalt calitative determina un acces restrans la acestea,I
Jl nu se h「 うne,te folosirea pe scarう a unor cOSmetice care pot favoriza perturbう ri ale func!ii10r
largう
n ex―
)or de↑ ntrelinere pielil.Chiar dacう produSele cosmetice sunt de ca‖ tate superioara,fo10sirea lor↑
Der:le,it dln plele. ces sau↑ n lipsa sfaturilor speCialistului poate conduce la efecte nedorite.
normalう a firului,
 Principil de ingrilire a tegumente10r,i mucoaSelor
Ji oi
Pentru proteCtia tegumente10r,i ttucoaSelor,pentru menJnerea integntう
luclre,elastiCitate,
a functi‖ 。r10r, pentru pう Strarea aspectului eStetic(Cu10are,strう
etC.),trebuie reSpectate cateva principli generalei
イ.ハ limenla"COreCめ f regim echilibrat bazat pe fructe,legume,i produse lactate.
ntreJn plelea si muCOasele.NumeroaSe
FactOni nut百 JVi proventt din alimentale↑
Se relectう la nivelul plelil.
afeqiuni de nUt‖ Je(de eXemplu,avlaminoZele A,C etc.∫ lipsi¨
nu este numai O VOrbう
2.Odihnう ,I SOm17 SuiCiente.SOmnul"de frumusete“
tう de conlinut,Ci O realitε
lte.Lipsa odihnei,precum,i SOmnul insuficient sau de
proastう Calitate determinう apari!ia cearCanelor,i a riduri10r timpuril.Pielea resim‐
te stresul pSihiC,i Capatう aspecte maladiVe
jecre′ Or .Obiectele de igienう personalう nu trebu‐
3.FO′ OSirea Oわ ρersOf7are de FgFenう
aibう Caracter
ie↑ mprumutate.Periuta de dinti,pleptenul,prOSOpul etc.,trebuie sう
la alta`
personal pentru eVitarea tranSmiterii germeni10r de la o persoanこ
4.Evirarea ftrma的 ′ υ′ メa exceSυ ′ υF cre arcoo′ .

5.EЙ rarea expυ neriiprerυ η

Oile b sOareメ 籠nι SOarele are efecte beneice pentru
Vitamina D care faVOriZeazう
sう nう tate Sub aciiunea ultravioletelor se SintetiZeaZう
fOrmarea melaninel,i pielea devine
absorblia calCiului.Razele SOlare stimuleazう
mpOtriva radialli10r sola¨
bronzatう , brOnzul fiind necesar chiar pentru prOteclie↑
resursele de apう rare,i favOrizea‐
re.Numai cう excesul de eXpunere epuiZeaZう
zう aparitia arsuri10r,iar pe termen lung,,i a cancere10r de piele,Vantul,i SOare10
,reducand capacita―
usuCう pielea,modlfiCandu_ipH― Ul,1,pe Cale de COnseCintう
punurilOr grase,i a ule‐
tea de a se apう ra,i de a apara organismul.Fo10Sirea Sう
reziste mai bine la acJunea
iuHlor sau 10Juni10r hidratante poate aiuta plelea sう
radiatli10r SOlare,i a Vantulul.
or exfreme. Cう ldura exceSiVう Sau frigul supun pielea unor
6.EVifarea remρ eralυ ″′
a temperaturii cOrpo―
eforturi rnaXirne,pe de O parte pentru mentinerea conStantう
tii Sale.
rale,iar pe de alta parte pentru mentinerea integritう
Sυ わSfanゃ 加′
Cわ ′ Ce Saυ Cυ わOfen″ ar arergFc.Detergen,i,
7.EИ larea confacrυ ′υ′cυ
produsele chimice fo10Site pentru treburile casnice etc.pOt afecta epidermul,cOn―
ducand la aparitia unOr afectiuni10Cale,I Chiar generale.
ηOd adec1/al.SerViCille de friZerie,coafura,cos―
8.Forosirea seriCiilor cosmerice in′
metica trebuie sぅ fie asigurate prln retele controlate sanitar.Unele proceduri,pre―
respecte regu‖ Stricte pentru ca
cum epilatul,maniChiura,pediChiura trebuie Sう
pun↑ n pericol↑ nsう Oi Viata clientulul.
fun∝ 19narea
9.FO′ osirea COrecめ a COSmelce′
0`Produsele COSmeuce afecteaZう
iuni10‐
plelil,drept pentru care nu trebule fO10ste ln eXCes.Sunt CunosCute afeα
a
cale,cum arfi dermatitele de COntact care sunt Cauzate de fO10Sirea inadecvatう
substanie10r cosmetice Machiaiul ZIlnic trebule insOtit de demaChiere conSecuti―
vこ corespunZう tOare.Viata modernぅ
cu streSul cOntinuu,poluarea,radiatille atmo―

sferice cauZate de Subiierea stratului de OZOn,impun utiliZarea unor produse ad―

iuVante pentru↑ ntrelinerea plelii,i fanerelor.Cremele trebuie adaptate tipului de
 ,Cat mal pulin
ten,iar,ampOanele tipului de par.DeodOrantele VOrfi alese cu gruう
agresiψ e,i↑ n niciun caz antiperspirante
ea integritatil ,i
fθ .Consυ ′ υ′
farea spec′ a〃 sfυ ′ .FoloSirea produselor cosmetice trebuie sう aibう aviZul
31re,elasticitate, cute.ln cazul aparitiei unOrtul―
specialistului pentru prevenirea unor efecte neplう
,fiind
burう ri la nivelul tegumentelor,i muCOase10r,automediCatia este interzisう
produse lactate
necesarう conSultarea dermatolo9ulUi 「
;ele NumeroaSe
tう la nivelul plelil
Rolul asistentu:ui medicalin asigurarea igienei bO:nav10r SpitaliZati
lal o vorbこ lipsi―
Asigurarea igienei pacienli10r este una dintre functlile autonome ale aSiStentu―
lsuficlent sau de
I Pielea resim¨ Calitaし mお ね
面
lui rnedical. Sub indicatiVul"Ori de cate Ori este nevole“ , dar nu mai rar decat Se
nstitte o
“:btt C°
l‖

sonalう nu trebu―
蹴 躙 :∬
洲鵬1礼 l置閏 1瀞
Asistentul rnedical este responsabil pentru:
sう aibう caracter
一igiena sectiei(COridoare,saloane,sう li de tratamente,i pansamente,grupuri sa―
i la alta.
nltare);
_ igiena patului bolnavilor;
)benefice pentru _ igiena lenieriei de corp;
care favoriZeazう
_ igiena persOnalう a pacientului
￨,l plelea deVlne
Asistentul rnedical↑ ndep‖ ne,te urmatoarele sarcinil
a radialil10r sOla―
一schimbう Zilnic(Cel putin)lenieria de pati
rare si favorizea―
― schimbう lenieria de corp a paCientului;
vantul,l soarele
一asigura rnaterialele necesare ap‖ Caril inteⅣ entil10r(Sう pun,prosop,piepten etc.);
ducand capacita―
―executう /supravegheaz嵐 (dupう Caz)toaleta pattialう (tOaleta caVitう tii buCale,toa―
or grase,i a ule一
leta pe regiuni):
l blne la actiunea
― execut触 /supravegheaza bala generalう a pacientului(sau du,ul Zilnic);
na¨
_ executう /supravegheaZこ anumite manevre igieniCe necesare,precum i pieptう
upun plelea unor
tul,tう ierea unghil10r etc.;
)「 nperaturil cOrpo― _m畔 d酬 J ttu面 ね Ю酬 U嵩
‖断 asepde CWama“ 」nね 仰 Q
lgiena “
se∝ iei↑ nseamnこ aplicarea
“ mう
,0,c Detergen11, Cunoasca regulile de igiena,
dezinseclie,deratiZare).Asistentul mediCal trebuie “
sう
la epidermul,cOn― .

chiar dacう nu el executa cea mai mare parte a acestOr sarcini,ci numalle deleagう

3r e,coafura,cOS―
)e proceduri,pre―

ＦＩ Ｉ ｌ ｌ ｌ ｌ
l strlcte pentru cう

∋azう funclonarea
scute afectiuni lo―
3 rea inadecvatう a
achlere conSecuti―
3al radlaJile atmo―
l unor produse ad¨
〕
daptate tipului de
 13. Securitate si vulnerabilitate
(Nevoia de a evita pericolele) 「

DEFINl丁 lE― GENERALITA丁 l:

Nevoia de a evita pericolele reprezintう necesitatea individului de a se pro`(ヴ a↑ mぃ
potriva agentilor nOciviinterni sau externi(fiZiCi,chimici,patogeni etc)pentru a avea
o stare de bine(uneOri chiar pentru a supravielui)・
De― a lungul vieJi,lecare individ este expus la difente agresiuni nzice sau pSihice,
↑
mpot面 va cう rora trebuie sう se apere pentru a… Oi menJne integntatea lzicう ,i pSihiCう 。

︲ ︲ ︲ ︲ ｒ Ｆ
Aceastう apう rare este posib‖ うatat prin mecanismele naturale ale individulul(termO―
reglarea,imunlatea)cat,ip面 n capachatea individului de a¨ ,i menune integntatea
(acumulare de cuno,tinie despre sine,despre cei din iur,i despre
fizicう Oi psihiCう

′
mediu,p百 n educaJe,i autOeducatte)・
Fiecare persoanう are nevoie de sigurantう Oi de certitudinea cう este feritう de peri―
cole.Aceste pericole,de tot felul,vizibile sau invizib‖ e,mai marisau mai mici,actua―
le sau potenJale,Se alぅ ↑ n mediul↑ nconiurう tOr si ne fac vulnerabili.力 herab″ rarea
este cu atat mai mare cu cat mediul prezintう mai muhe condwide‖ SC,i Cu catindi¨
vidul este mai predispus de a l afectat de aceste cond、 11・

Securitatea copilului
in funclie de Varstぅ ,cOp‖ ul necesitう ↑
ngrり iri speciale pentru a fi proteiat de perico¨

lele existente la tot pasul.↑ np‖ ma sう ptう manう de vialう Se adapteaza noului mediu.
odata cu trecerea timpului,cop‖ ul↑ ncepe nvele sう Se apere singur de pericole
sこ ↑
Dezvoltarea senzoriantぅ til,i apol a cognitiei Secundare,logice,reduc din vuinerabi―
litatea cop‖ ului.in tabelul de malios sunt redate cateva din aspectele motorii care
cresc riscul de accidente la sugar,i COpilul mic panう la 2 ani.

Vulnerabilitatea (vdrsta 0'2 ani)

略 rs的 Dezvoltare motorie Rた c″ ri

1 1unら Nu-51 poate tine capul drept(panさ la 6 Daca nu este sprijinit corespunzdtor, prin
sbptさ ma∩ 0 cdderea capului poate fi seclionatd maduva
la nlr.,e ul coloanet cervica e.
2 1uni Reflexul Moro (de apucare) este prezent Port. ,pr.u diferite obiecte periculoase: fir
(pAna a vdrsta de 6 uni) electric, coada unor animale etc.
Creste r scul cё derlor din pat sau din cё ruclor
3 1unl Se rostogole5te de pe spate pe abdomen;
bralele pot fi Prinse sub greutatea
corporald
Poate inghili obiecte mici; obiectele

鸞灘皿翌
4 1uni
lntroduse in gurd pot fi contaminate.
Rlscul cdderi or cre5te

Este capabiL de a muta oblecte, ceea ce

5 1uni CreSte abilltatea de a face ml5cdri diverse:
rostogo iri, ridicdrr, aPlecdri
Apuce biberonul, dar nu i! !ine cu precizie,
ci il scapd cu u5urln!d
poate fi periculos
Risc de lovire cu obiecte contondente Poate
bea dln pozilie de supinalie ceea ce crette
riscul lnfectlel otice

6 1uni Creste capacitatea de a apuca ii ridrca
obiectele din iur. incepe sa meargd de-a
bugilea, foloslndu-se de mAini 9l picioare
in primele 6 uni: degete sau membre prinse,
suio.u,. sub pdturi sau perne, sindromul
rnortil subite
Cresie riscul unor incldente ;i accldente, dacd
runt l;tutu la indemAnd obiecte asculite,
tdioase, fierbin1i, etc, Poate ajunge la prizele
e ectrice sau a alte obiecte e ectrice

Girngure;te, lipd, rade zgomotos; poate Se mutd cu ugurinld dintr-un loc in altul
7 1uni
sta srngur pentru scurt timp
Se ridicd, face cirliva, pagi spriiinlndu-se
Poate cadea cu ugurinld pe spate sau in
8 1uni
De Dar-t )aL pe o
re'ile obiecte dir 'ur' diverse alte pozllii, lovindu se la cap sau in
Poale sta s ^qur ^ pozir e o'peda oe'l'" alte regiuni a1e corPulul
scL"l L.',l-p
isi oooLe piel6a 96hirio"u' S Ooale cadea oe
s.n, T-.aapa -a srea pe scaur' Acun Iace si
rira ,oriiir ' Duoa B l-r'' sciri ,d , rn lo.Jr pr r^e.o.oase.
Doate cidea
I pr'"r'ii pas cu sa;
'u' poate '' ( eoe sa r^ea gi 'ir-9u'' oin pat. oe pe Scaur saL oe pe alte srp'are1e
I cop
^s;' nesig'rr''r(eo'o sa u''e und'e a putut si se calere. Se poate ovi de
l\4e"s- este colturlle mesei sau de alte mobile din jur
| )Ca" e
Se caldrd pe scaun sau pe pat, dupd care Poate cddea de pe scaun; nu apreclaz; corect
l o luni
se da los cu uiurin!;, Este capabil sa-9i distanlele
schimbe rapid pozilia corpului, acest
fapt amuzAndu-l 5i credndu-i o stare de
sati sfactl e
DoreSte sd mdndnce singur, folosind
noerarea JTO', ar;T e.lte sol,de rar'
11 1uni ,tqn tire, [olosi'ea
tacamurile dln bucatdrie no1re , 'eo d 'culta-i 'a
lacdTUrror poate' pe"icu'oas5, ma a e>
Poate ridica capacele de la coSul de gunoi
sau de la unele reclPlente culite e gi furcu i1ele. Se poate rini cu diverse
obiecte. Pericol de a ingera substanle
tox ce g de contaminare cu drver5i germeni
oa L oqer,
Rlsc de caderi d n Jarc, pe scdrl, dln cdruclor;
1 2 1uni Copilul devlne din ce in ce mai
independent in mi5cdr , DisPare cu risc de accidente casnice, rutlere etc'
; s I rir-rJ

:淵 訥
駆11爛 暫 需 『
早
deschide ente tl Poate recip Ingn Il suDSIan,Ie

Sepa
15 1uni
f&譜 lQ toxice; poate cidea u;or
::罫 ￨』

:晴 ど雪
里 」
:‖ 」 脳 :古

Aleargd, se zbenguie face tot felui de Se poate rant in zona cranlane din cauza
1 8 1uni 5i
Tn rcari cdte .' atvzd
cdderilor repetate sl a gocurilor puE11lcg
 24 1uni l Poatt deschde 51 hchide uJ謄 Se poate rdnl din cauza ovlturilor produse
:rlculoase:fir
prin deschiderea ugi or de a camere sau de
la mobilS. Caderile sunt frecvente din cauza
r.u din cArucior ovituri or, Poate ingera substanle toxice din
baie sau bucdt;rie, Se poate incuia in baie,'in
cdmari sau in friqider
︲
ｔ
ｅ
Ｃ

ｅ
︲

ｔ
ｍ
ｎ

ｅ
ｉ

(adaptare dupう Whaleyl LF,i VVong,DLi Nursing care ofinfants and children,ed 3,St Louis,1987,The
C V Mosby Co:POttet PA&Perryj AG:Basic nursing,St Louis,1987)

: aeea ce
supr″ ′degefe′ or reprezintう o obi,nuintう Care perSistう ↑
nlmp,copilul avand ne_
:1cente. Poate voie sう ¨
deformeze arcada
,i satiSfaca reflexul suptului.Suptul degetelor poate sう
::a ce creSte
dentarう ,isう produca rう ni.se poate controla prin folosirea tetinei,i prin suprave…

nembre prinse, ghere atentう .

', sindromul 0"た ofagね ↑

nseamna rosul unghillor.Acest obicei tt au copili aghaJ,emojvi,
nelini,J,care,la cea mai micう emoue sau↑ n momentele de concentrare,↑ n mod re¨
accidente, daci
te asculite, flex,1,i duC degetele la gurう Oi↑ ncep sb‐ ,iroadう unghiile.Acestlucru se↑ ntamplこ ,1

rnge la prizele atunci cand cOplil aung,colari・ Din pう cate existう ,i adulti care nu s― au dezobi,nuit
ectrice
de acest obicei.C)supraveghere atentう a copilulu1 0i evitarea factorilor stresanli pot
loc in altul
reduce tendinta de Onicofagie.
)ate sau in De″ cた ,,v′ Z“ att poate apう rea la na,tere sau↑ n lmpulcopiほ ‖ei.Daca un cOpil
,la cap sau in
ntreaga familie e afectatう .A↑ ngrll un copi‖ ipsl de
,卜 a pierdut capacnatea vizualう ,↑

ncう pere
vedere este o sarcina dificilう care presupune,linlう ,imu‖ うrう bdare.intr_o↑
loculう de un nevttzう tortrebuie sa exlste cat mai pulne Obiecte de st‖
cta neceslate.
oate cddea pe
e. Poate cdd..a fie fix,orice schimbare in araniamentul camerei punand↑ n
Locul acestora trebuie sう lノ
e alte suprafele
poate lovi de pericol seё uritatea nevう zう torului.
)bile din Surdifarea,din nefericire,nu este descoperitう decat↑n iurul varstei de l an.Se

,tie Ca dacう este depistata cat mal devreme,,anSele de integrare a copilului sunt
apreciazd corect

mai mari.Pentru copili surzi sau hipoacuzici comunicarea nonverbalう este malim¨
portantう decat cea verbalう Pentru evitarea pericolelor pot fifolosite semnale vizuale.

le mari
ire. Folosirea
″ed′ υ′
n mod deosebit,sensib‖ ila aerul pe care↑ l respirう .Ei sunt fra¨
rsi, mai ales Copili mici sunt,↑
: rdni cu diverse gili,i pot deveni primele victime ale poluう ril,de unde,i necesitatea de a‐ i aiuta Sa
rbstanle
n rnOd direct
liver;i germeni respire un aer curat.Coplil care tralesc↑ n mediul urban sunt cOnfruntali↑
コ
cu emisiile de poluanl chiarin cう ruciorul care l duce la plimbare,eiinspirand ade¨
sea gazele emise prin teVile de e,apament.De aceea este bine ca p‖ mbarile sぅ
31n Caruclori fie
e etc
fう cute↑ n zone cu aer curat(grう dini,parcuri,zone verzi).
^;hilr substanle Animalele de casう pot,i ele sう fie o sursう de pericole.Mu,cう turile,zgarieturile,
peril inhalali reprezintう pericole iminente.De aceea,copilultrebuie ferit de contactul
cu animalele fう rう a fi Supravegheat.
: lin cauza Temperatura ambientalう are importaniう nu numai pentru confortul copilului,dar
sugani,i cOpili mici sunt muk mai
,i pentru sigurania sa.Este cunoscut faptul cう
sensibil‖ acう ldurう decat adu、 ii,nu numai pentru ca mecaniSmele de termoreglare
nu sunt Suficient dezvoltate,ci,i pentru cう ei nu se pOtrう cori singuri.Cう ldura exCe‐

sivう poate duce la deshidratare.

Ului de a¨ ,i regla temperatura corpo‐
Frigul pune,i el↑ n pericol capacitatea cop‖
ralう ,apう rand race‖ ,afectiuni respiratoril,i Chiar,oc hipotermic.
fie↑ n iurul Valoril de 20° C.La temperaturi ex¨
Temperatura ambiental益 trebule sう
cesive,adultul trebuie Sう intervinう prompt pentru a eVita repercusiunile nedOrite.
Germenii din mediu reprezintう unul dintre cei maifrecvenJ faCtOH care pun in per

::X需 :輩 響∬ ::庸 :潔 賄
満 [:::i製 懲
躙認棚 .悧 」
paraziti reSponsabili de alergil.Aspirand praful, aerisind freCVent saltelele,sChim¨
landu¨ le la temperaturi ridiCate,apoi
band des a,ternuturile,draperille,l huSele,spう
ului din punct de Vedere
cぅ lcandu_le Cu fierul↑ nCins,se poate controla Spaliul cop‖

W::IT:ζtti:解 留[TttF∬ 腕ぼ 滝 13∬ 量

留lT需late 竃 薄ξ :::‖
foarte deS pentru cう
lul de acest pericol.De aceea,rnain‖ e copilului trebuie Spう
reprezintう principalul Vehicul al germeni101
/1cc′ denfe frec1/enfe
nfう ,at;cう deri cu
e Cう deri din pat,din scaunele pentru cOpli Sau de pe meSele de↑
premeroこ toare,din carucioare sau din alte obiecte pe Care se poate urca. ,
ier.
o Contuzii cauzate de cこ Zこ turi sau lovituri;loviri de colturile aSCu!it9 0e rnOb‖
ト
・ Arsu‖ de la apa din cadヽ う,cu lichide nerbinJ,de la Obiectele incinse(ler de cこ
cat,plite,ligう ri,Cafea etc.)Sau arsuri SOlare.
o lnecarea cu Obiecte rnici liuCaril,chei etc.)sau cu mancare.
o Strangularea accidentalう cu SfOri,Curele,cOrdoane etc.
o丁 う ietun cu obiecte tう loase,jucう ni Cu margini ascuJte,fragmente de obieCte spar―
te sau rupte
nalte(pat,SCa―
o Rう niri,la cap sau la membre,proVOCate de cう deri de pe mObile↑
un,maSう )Sau SCう ‖・
n orifiCii(nう ri,COnduct auditiV).
・ Corpi strう ini introduse↑
O Mu,Catur卜 ,i zgarieturi provoCate de animale de companie.

:鷺 朧 ‖樵 朧 rdtteめ 耐 cOpilJね ∞ 叩 0威 眸 oa面 ■ de m哺 .

嵩 "um∝
o ingestia unor subStanle toxiCe(alC001,medicamente,detergen!i etC・ )
o Accidente rutiere prin traversう 「i neregulamentare.

Vuinerabilitatea persOanei Varstnice

ri de tip degenerativ ia nivelul
Odatう cu↑ naintarea↑ n varstう se prOduc modificう
tuturor aparatelor,i siStemelor organismului,care cresc riscul accidentelor,mal aleS
al cう derilor.
tOarele
Vulnerab‖ itatea bう tranului eSte cauzatう ,de cele mai multe ori,de urmう
schimbari apう rute↑ n fiziO10gia organismului,dar,ila nivel psihiCi
 ineficientう (cu tOate cons9ciniele de rigoare);
)termoreglare ・ clrcula!ie Cerebralこ
o obstructil la nivelul artere10r vertebrale cerげ icale ce↑ ngreuneazう
Circulatia Sang‐
Cdldura exce-
vlnう catre creier;

ＦＩ
eratura corpo- ・ reducerea acuitう !li ViZuale,i auditiVe;
o diminuarea spaJului percepjV:
o reducerea capacitう !li de acomodare a ochiUlui:
>mperaturiex-
o scttderea vederii nocturne,i a diSCriminう「li Cromatice;
le nedorite.
o fenomene de reducere a mObilitatil articulare;
iare pun in Pe-
inzesc spaliile ・ reducerea masei musculare,i a tonuSului muscular:
o reducerea capacit嵐 !li de ech‖ ibrare a mi,Cう ri10r;
fiazd acarienii,
rltelele, schim- : diminuarea CapaCitう lii de coordonare mOtOrie;

ri ridicate, aPoi o fenomene de OSteOporozう :

vitezこ de reactie incetinitう prin scう derea capacitatil de rぅ spuns a siStemului ner¨
rnct de vedere ・
i!at. Mediul nu VOS;
Sau ineficientう
5 feregte coPi- ・ actlvitate cardiaca alteratう
;

rdes pentru cd o scう derea capacitう !li rezolutiVe cu tulburう ri de gandire;

o nevoi afective crescute cu aparitia stari10r depresive,i a potentialului suicidar.

igat; cdderi cu INDEPENDENTAIN SATISFACEREA NEVO‖

E urca. DE A EVITA PERICOLELE
tate sau,dimpotriVう ,Sursう
Spaliul↑ n care traim poate fi sursう de confOrt,i Sanう
de mobilier.
generatoare de risCuri.Aceste surse cuprind conditiile igienice,asigurarea Spatiului
rse (fier de cdl-

げｒ
necesar pentru iecare persoanう ↑
n parte,minimum de uj11う 1,ia,eZarea obiecte¨
de pOtentia‖ agenti nOCiVi
lor in spatiul 10CatiV,precum,i asigurarea protectiei fatう
sau traumatiCi
Locu加 reprezintう n care n9 petrecem dacう nu cele maifrumoaSe mo―
↑
e obiecte sPar- "oaza“ o parte im¨
mente ale vielil,Cel putin cele mai sigure si mai COnfortabile.Ea ne oferう
“
portantう a cOnceptului de,,acasう “ .

nalte (pat, sca- deJnb o Sene de caraC―

Locuinta ar trebui sう asigure o Secuntate maXimう Oi Sう
tensuci obligato‖ 1:

de zi,dOrmitor,bucう tarie,ba_
一sb ofere spatiu sufiCient,i COrect↑ mpartit(Camerう
ie etc);
―sう fie aerisitう ,dar izolatう termlc,i usCatう (lipSita de igrasie):
rctivitate noud.
―sう fie dotatう Cu apa curentぅ 。i↑ ncう lzire eficientう ;

コ
tc.).
_ sう fie izolatう fOnic;
nalte pot favoriza ac‐
― mob‖ ierul sa fie adecvat(exemplui paturile,scaunele prea↑
cidente):
― mob‖ ierul sう fie astfel a,ezat incat Sう nu devinう ObStacol pentru 10Catari:
rerativ la nivelul
_ sう prezinte proteCtie la sursele de electricitate sau de gaZe(priZe,robineti de ga_
;ntelor, mai ales
ze etc.);
n locuri sigure;
de urmdtoarele ― obiectele casabile,itaioase trebuie a,ezate↑
一sう fie curatう Oi igienizatう periodiC.
 mbOlnう Virile.
Locuinta coreSpunZatoare limiteazう accidentele,i↑
n care lucreaz嵐
■oc″ ′de m″ ncJ trebuie sう confere acelea,i cond叩 i.in Cazul↑
mai multe persoane↑ ntr― o↑ ncう pere,trebuie sう eXiSte spatiu suficient pentru fiecare
persoana.
rnsffυ e penfry cop″
′ ,′
bJf“ n′ vor i amenaate astfel↑ ncat sa respecte↑ n
l determinう varsta
totalitate regulile
`″ de securitate raportate la gradul de riSC pe care↑
subieα i10r.

MANIFESTARI DE INDEPENDENTA ―
nsu,irea de a fiSau de a rう
integritate=↑ nsu,irea de a fiintegru,lincoruptibil;↑
mane intact,lntreg.
surilor de preVenire a ac―
integritatea fizicユ include cunoa,terea'i apliCarea mう
cidentelor,a↑ mbolnaviri10r,a agresiunilor fiziCe,Chirnice,precum,i a agresiunilor
umane Sau anirnale
integritatea psihiCa presupune fo10Sirea metodelor de relaxare, destindere,i
control emolional,dar,i praCtiCarea unui CreZ,Obicei,religil.
ncredere,i
Securitate=faptul de a fila adう post de orice pericOI;sentiment de↑
rare.
de lini,te pe Care↑ l da cuiva absenta Oricう rui pericol;protectie,apう
ni fonice,chimiCe,microbiene,
Securitatea soCia:ユ impliCう atat evlarea poluう
ale.
cat,i asigurarea unui mediu salubru,a mediului de siguraniう Oi a prOteoiei sOり

FACTORI CAREINFLUENTEAZA SATiSFACEREA NEVO‖

n:
Factorii care conferう siguranta,i protectie indiVidului sunt grupati↑
a.わ blogic′ :

_varsta:copilUl are neVOle de proteCtie,adultul are cuno,tin19,iab‖

itこ
!ide a se
sluaJilor p‖ n maSun Particu―
autoapara,iar varstnicuVbう tranul se adapteazう
lare de autoapう rare i

― terrnoreglarea,limunitatea(naturalう sau dobanditう );

cit la au―
わ.ρ s′ わ0′OgFcた emotille,anxietatea,Stresul(COntribuie la adaptarea,i lrnp‖
agresive):
toapう rarea individului fatう de diferite forme psiho―
C.SOC′0′ OgFc′ :

一cond、 il de mediuitemperatura intre 1 8-24° C,umidlate apЮ ximaiv 60%,lumト

nozitate potrivitう ,Z90moteく 1 20 decibe11,compozitie Chimicう Oi baCterio10gica
minimう 10Cul de munCう :

一loculde munCう :rnう Suri de protectie contra pericole10r(nOrrne generale,iSpe

岬剌a SOCi… 釧
ciale de protecJa muncil);
― enirea accid摺
よ‖
臨 器躙 ∬ 糀 1群
tractare de aSigurう ri sociale;utiliza
citate etc.;
一clima,culura,religia,educaJa(familialう ,,COlarう etc.) i
varsfa repreZintう unul dintre prlncipalli factorl responSabili de acCidente.
 De la na,tere'i panぅ la varsta cand devine con,tient de pericolele din jur,copi¨
]€,re lucreaze lul trebuie supravegheat↑ n permanenlう pentru cう este expus continuu la pericolele
)entru fiecare din jur.
varstnicul、 i pierde din abi1latea de a se fen de agenli agresott din cauza↑ nce¨
d respecte in tinirii capacitう lil de reaciie,dar,i a reduceril acuitう tii senzoriale.

:rmini v6rsta Deρ riyarea senzorfa′ うpoate fi congenita10(surdOmutitate,cecitate vizualう etc.)

sau dobanditぅ pe parcursul vielii↑ n urma unor bo‖ sau traumatisme.Ea apare,i ca
o manifestare de tip degenerativ la persoanele varstnice.
Lriosa Cυ ηO,rinttrOr reprezintう ,de mune O‖ factor de isc asupra sigurantei per_

lsau de a ra¨ sonale.De exemplu,adう postirea sub copaci↑ nal!i pe timp de furtuna cu descarcう ri

electrice sau improvizarea unor circuite electrice pot conduce la accidente fatale.
DeFicien"re rocOmOforii↑ ngreuneazう deplasarea,ifavOHZeaza cう de‖ le,i10Vi‖ le.
evenlre a ac―
ョagresiun‖ or
TJrbυ めri ρsわ たe determinう compottamente inadecvate proteqiei persOanelor
din jur,dar,l autOpЮ tealei.Agresivlatea,deta,area de la rea1latea↑ nconiuぬ tOare,
interpretarea eronatう a unor evenimente etc.,suntfactori care conduc la aparitia ris¨
destindere si
cului crescut de incidente,i accidente.
Derresa imυ nitarδ este recunoscuta ca principala cauzね de aparitie a↑ mbOlnう …
)lncredere s:
vir‖ or Scう derea factoruluiimunitar pune↑ n pericol sう nう tatea persoanelor,mal ales

atunci cand vin↑ n contact cu germeni patogeni.Dacう un organism puternic,cu imu―

, mlcroblene,
nlate solidう poate face fa,u,Or agresiunii germenilorinfec,o,1,un Organism cu de―
〕ctlei sociale
bilitate este vulnerabil,ise↑ mbolnうve,te usOr

Posibi1latea de a evla pe‖ colele favoHzeazう menJnerea integ‖ tう Ji lziCe,i pSi‐

li
hice p‖n circulaJe,i reSpiraJe coreSpunzう toare,alimentaJe,i eliminう n adecvate, ノ
mob‖ itate,i posturう bune,odihnう recuperatorie,integritate tegumentara,cOmunica¨
D‖ itう tide a se
re eficientう ,i satiSfacere spiritualう .

うsuri particu¨

MANIFESTARI DE DEPENDEN丁 Å
Accident=eveniment fortuit,irnprevizib‖ ,care intrerupe mersul normal allucru―
rnplicit la au― rilor(provOCand avaril,「 うniri, mutilう ri sau chiar moartea). Fapt↑ ntamplぅ 10r,banal,
care aduce nenoroclre.
o Accidentう rile pot fi variate, de la accidente rutiere, accidente la locul de
tv 600/0,lumi― muncう ,traumatisme panぅ la raniri,cう deri.
)acteriologlcう RIsc infecび oSi g‖ pう ,virozう ,abcese,a,care,netratate corect,produc com‐
コ
p‖ Catii・

ηerale,ispe― Scこ derea rezistentei organismu:ui=scう derea imunitう lil.

―lmunhate〒 rezisteniう a Organismului fatう de aCJunea microbilor patogeni
tarea de con― sau a produ,‖ Or toxici al acestora;
Drma,i,publi‐ ― un organism sensibilizat este predispus la recう deri dupう diferite↑ mbolnう ―
viri,fapt ce conduce la scう derea autoapararii Organismului.
Fatigab‖ itate=(tendinta spre)ObOSealこ :coeficient de obosealう .Este↑ nsolitう
ente de astenie,adinamie,scう dere ponderalう
 zatう pln somnolenI益
Surmenai=stare de obOSealう extremう a omulul,caracte‖ ,

n urma unui
dureri de cap,neⅣ ozitate,scう dere a posib‖ itatil de COncentrare etc.,↑
efort fizic sau psihiC excesiv,i prelungit
Stare depreSiVう =stare mentalう caracterizatう de cう derea tonusului neuropsihiC
,i manifestatう
p‖ n ObOSealう ,descuraiare,anxietate,pesimism.
Agresivitate=compOrtament ostil,destructiV al unuiindivid:tendinta de a ataca,
de a lupta, in sensul distrugerii 9i ostilitdlii'
de bund
Acte antisociale (unele psihopatii) = actiuni care se abat de la regulile
convietuire in societate, care constituie o primejdie pentru societate; imPulsivitSli :

crimd, automutilare, sinucidere.

(rogeald), tumor
Semne inflamatorii la nivelul tegumentelor/mucoaselor: rubor
ldurぅ
(tumefiere),do10r(durere),Calor(cう ).

Mobi:itate diminuatう =scう derea capacitこ tilindiVidului de a¨ ,irnobiliza segmen―

tele corpului prin mi,cう ri adecvate(fleXie,extensie,abductie,adduclie,rOtatie).

Insecuritate psiho:ogicこ =stare de nesigurantう ,lipSう de securitate psihicう (su¨
fleteasca).
oasう (manト
Agltatie=stare de nelini,te eXCesivう ,de tulburare,de tensiune neⅣ
festatう prin mi,cう ri grう bite,i dezOrdonate).
:轟tare=stare de eneware,de sureschare neⅣ Oasう 。 ,
Neincredere=↑ ndoialう ,susplciune.
ldei de suicid〓 gandurl,inten!ii de Sinucidere.
de un periCOl real sau
Fricこ=stare de adanca nelini,te,i tulburare,prOVOCatう
m葡 m劇 師 側 軋 博a崎 爾 い
Anxietatё =Stare
“ 峰 aЮ 輔∞ dda m到 僣
de nelini,te,de a,te 劇 岬 ,p南
in respiraiie.
“
Caractedslci ale anxietう ,1:
―senlment subiecJV,i Simptom de↑ nsOure;
_ poate fi↑ ntalnitぅ atat↑ n aria norrnalitう til,Cat,iin tulburう ri mentale;
_ poate repreZenta:
o un sentimenttranzitOriu normal,adesea Cu proprietう li adaptative;
。O trasaturぅ de personalitate;
o largう Varietate de tulburari mentale primare sau cau¨
・ un simptom vう zut↑ ntr―
zatう de o condi!ie medicala generala sau indusぅ
de o substantう psihO‐ activb:
un grup de tulburう ri(tulburう ri de anxi¨
・ un simptom dominant ce caracterizeazう
etate);
◆ca stare emotiOnalう tranzitorie poate avea rol adaptativ,rnobilizator;
cea_
◆semne/simptome somalce:tremori transpiraJl,Valun de cう ldura sau rう

￨う,palpitatil,precOrdialgil,polipnee,dificultう !i de inghitire,Senzatie de gurぅ

uscatう ,de voma,diaree,parestezil,scう derea libidouluil
◆semne/simptome cognitive: hipervigilentう , SCう derea atentiei VOluntare,
¨
gandire catastroficう ,fricう de a nし ,i pierde controlul sau de a nu innebuni:
somnolent6, rmodificdricomportamentale:expresiiingrozitesauplinedeteamS'retra-

謡
◆Rr邸 哨需ltte:‖ peretteJe cn spedJ h Zgomdo,depersonJセ
)n urma unui a¨

ＦＩ
re,nerealizare
i neuropsihic

a de a ataca,
T緊席鏑猶:棉 J・ewette aCddeme caЮ se「 oduC dund Cand centrulde
sう Se adapteZe reSpec‐
lanlica corpOralう

席宵島yw諾 粽
ulile de bund
rC∬ :囃 lぶ :退
:
impulsivitdli:
cOpilului,de,i fragil,prezintう o Oarecare
sea!d), tumor
elastiCitate care amortiZeazう ,OCurile.
a imobiliZう ril,i a COnsecinte10r aceS‐
La varstnici,Caderile pot fi Cauza principalこ
iliza segmen-

∬酬
謂精 酬ζ
∬
teia.

Tl網轟挿整 鷺
野書
rota!ie).
e psihici (su- i朦
reaCtie a adultului este mai bunう ,iar reec
rvoasd (mani-

蝠T鰍Ⅲ墨
sigurantう
diStrugerea

‖
re reprezlntう acCidente cu mare indiCe de gravitate pentru Cう
Ars″ ′

鸞鮮
“

げｒｌｌｌ
:ricol real sau mai suS,Se adaugう Oi SubStanla tOXica res
capacitatea functiOnalう Cu toate cOnsecin
palpitalii, jend ple pe care le↑ ndeplineste pielea.
prelungite la frig.Se produc,de regulう ,

Degettfurire apar Ca urmare a eXpuneri†

■ 憑 I帯 脳
批
∬ 療 I盤
re a curentului eleCtric Se produce O arsu
職 驀 粥
3: stopul cardiac.Cu Cattensiunea curentul
飢°
mare sau cau- 隠 糧 Tξ 』 :ly:∴ cddent劃 献 demJ m飢 em∝ dece釧 宙d面
↑n
“ Frecventa aceStui tip de aCCident
zOnele litOrale,cu laCuri Sau ape CurgatOare. コ
I psiho-activd;
lburdri de anxi- Crel::麗
]電 i∫ :r」 1111:re au deVenl↑ n ultimulump una dntre cele maifrecVen―
n Ce mal
bilizator; te cauZe de deCes.Numう rultOt rnal mare de vehiCule,dar,i Viteza din ce↑
iurd sau rdcea- crescutう ‖ pe zi ce trece nscul de a6cidente.Accidentele de circulale Sunt mai
diCう

:nzalie de gurd frecvente in rnarile ag10merう ri urbane

鯖意駆:鱈 1驚胤 箱爛 電
ね 朧
蝋 鰺貯IT増 篇∫ i「
ntiei voluntare,
unde Se consumう ciuperci sう lbatiCe
a nu innebuni;

一
 Radialille reprezintう un impottantfactor de nsc↑ n apan,a unOr mutaJi genelce,
n↑ntrea…
lind considerat factorteratogen.De asemenea,radiaJile au efecte nocive↑
ga biochimie a organismului,fiind cauza unor grave afecliuni,de la boala de iradiere
panぅ la cancerele de diverse tipuri.
S″ ′
cidur este cOnsiderat o expresie a depresiel.Cea mai mare parte din suici…
dari sunt depresivi Oi diSperati.Relalia Omului cu moartea este construita de fiecare
individ↑ n functie de experientう Oi de mediul socio¨ cultural.Se spune cう
suicidul es―
rba,i
te un compottament masculin.RIscul de autoagresivhate este mai mare la bう
alcooHci,ila bolnavil psihici(schiZOfrenicii prezinta risc mai rnare),dar nici celelalte
categoril de persoane nu sunt excluse pentru cう suicidul este un fenomen complex,
cu mai muhe falete.
Tentativele de suicid,uneori cu aspect demonstrativ,pot sう reu,eascう ,Chlar da¨

cう intentia era alta.Vう duvia,i diVOlu1 9resc sansele de suicid,Varstnicil incearcう

mal des sう se sinucidう .Anumle catego‖ i profesionale sunt mai expuse(eXemplu:
n toate pう turile sociale,↑ n specialla unele categorii
chirurgil),darfenomenul existう ↑
afectate de stresul posttraumatic.
Nici o altb formう de moarte nu lasb sentimente a,a devastatoare,iar riscul de
suicid e mai crescut printre cei care au trう it suicidul unei persoane apropiate.Dacう
existう ↑nsう ,suport social adecvat,acest risc scade semnificativ.
De obicei exista tendinta de a priVi Suicidul ca un act benevol,de alegere liberう ,

dar din punctul de vedere al celui care comite suicid nu e a,a・ Suicidul este vう zut ca

o ultimう solulie pentru rezolvarea problemelor.

Abuzu:de substante
Printre substaniele de abuz,cele mai folosite sunt alcoolul,i tutunul.可 btu,i nu

trebuie negllate drOgurile,i rnedicamentele care,in ultimultimp,au devenit O realう

problemう la nivel populati6nal.
Consumulde substante de abuz↑ nseamna nu numaldependentう ,Cu tot ceea ce
decurge de aici,dar rnai ales pierderea capacitう til de a rationa,Cu grave tulburari de
iudeCatう ,i plerderea contactului cu reallatea・
Cele mai grave accidente,agresiuni,i autOagresiuni se↑ ntampla sub inluenta
alcoolului.Alcoolul,i tutunul reprezintう factori de risc↑ n aparitia multOr bo‖ grave,
n peri¨
precum bolile cardiace,i canCerul.Consumul de droguri de mare risc pun↑
col viata conSumatorului,nu numaila nivel biologic,cat rnal ales la nivel psihologic
si social.
Abuzul de substante reprezintう o problema a intregii societう J,dar asistentul me―
dical are un rol chele,de ordin educativ,i Suportiv.
in concluzie,securitatea persoanel imp‖ cう o Serie de aciluni,unele laborioase,
altele curente,de rutina,care cOnduc↑ mpreunう la limitarea pericolelor ce apar de― a
lungul vielii・
[iigenetice,
PROBLEME DE DEPENDENTttSURSE DE DIFiCULTATE
Probleme de dependenlこ
re in intrea-
care reliefeazう ere′ η
ρOS′ b′′ odiFicう ri
1.Vu:nerabilitate fattt de pericole=prOblemう
de iradiere

;iittr:螺 :lR11翼
「:種』
:lif:嘲 雷蝋 翼::習 T:酬 翼:1:i:
』 :ξ :‖
te din suici-
I de fiecare JabQ defec―
留 ililT」 」 e pode irう nt pode l誡aCd u,o嘔 Care are p刺
suicidul es-
tuoase,critiCabile.
e la bdrbalii problemd de dePendenld care
2.Afectarea integritこ tii fiZiCe ,1/Sau psihiCe =
ricicelelalte
evidenilazう O afectare fiziCう Oi/Sau psihiCこ
.

en comPlex,
n perturbarea
Surse de dificultate implicate↑ n seCuritatea individului,respectiv↑
ii, chiar da-
nevoli de a eVita pericolele pOt fi:
iciiincearcd o de ordin fizic:
e (exemPlu: 一 deficit Senzorial,insensib‖ itate,leZう ri fizice(traumatisme);
ele categorii _ dezech‖ ibre eleCtrolitice,rnetabolice i
_durere,surmenai,obOSealう :

iar riscul de o de ordin psihO10giC:anxietate,stres,situatil de criz触

,tulburari de gandire;
opiate. Dacd o de ordin soc1010giC:
一 mediu ambiantinadecvat(inSalubru),pOluare;
egere liberd, _ ‖
psa protectiei SOCiale,sう racial
tt despЮ mttЩ
;ste vizut ca
・::ぶ 鴇f認蝋 駆¶
:ml∝
pЮ dtt despЮ

躍 de proteclie,i SeCuritate.

1/

南‖ ¨
製 mOdificari respiratOril ,i CirCulatOril,

mmtte脚 面
Nesatisfacerea acestei nevoi determinう
rul. Totugi nu
:venit o reald
訓 pertu幅 mobilniilTttξ
籠鼈盤:軍
ど .ね
mente10r,somn perturbat,hipOtermie,cOr

DIAGNOSTiCE DE lNGRIJIRE oI PLAN DE INTERVENT‖

肥鮮朧柵写tpericol驚
:u tot ceea ce
,e tulburdri de
誦
sub influenla
:or boli grave, 馨躙 酬躙
認l渕 濡 覇 :鋪雁 偶鳳
c pun in Peri-
vel psihologic
・艦 鸞
T覧鷺胤∫ 昴菅 ￡:縫電滉
%ti場 [脂 瞭 よ
躙 :it長報
culese despre pacient).
asistentul me- obiectiv l:DiminuareaFndepartarea Vuinerabilitこ lli(Sau Pacientui Sa nu fie
vuinerabil fattt de periCOle).

rle laborioase, InteⅣ enび ile asistentei mediCale:

r ce apar de-a ・ cu rol propriui

―asigura conditille de mediu(incluSiV mediu de Sigurantう oi de prOtectie):
pacientul Cu cう ruciorul;
一asigurう o pOZi!ie fiZ† o10giCう oila nevole tranSportう
 ―respectう mう Sunle de preVenire a infe∝ li10r nOsOCOmiale;
一 efectueazう tehnici Cu risc minirn;
― aplica rnう suri de profilaxie nespeCificう Oi Specificう
;

surilor de
一 informeaza,ilう mure,te pacientul asupra neceSitう lli reSpectaril mう
protectie↑ mpOtriVa accidentelor;
―asigurう o dietう adecvatう , Cu surpluS de legume, fructe pentru cre,terea
rezistenle1 0rganiSmului;
o cu rol delegati
_ participう la examinarea bolnavului:
一 administreaza medicalia preSCrisう (Vitamine,VacCinuri).
oblectiv 2:Pacientui sa fie ech‖ ibrat psihiC Sau Refacerearmentinerea eChi・
librului psihiC,
inteⅣ enJi:e asistentei mediCale:
o cu rol propriu:
‖i Sale:
_comunicう cu pacientul 11l lう mure,te asupra stこ
faCiliteazう mentinerea↑ ncrederil in echi―
一rう spunde la intrebarile pacientului゛
pa de↑ ngrijire:
― aslgurう lntinlitatea pacientului;
一↑ ncuraieaZう pacientul Sa¨ ,i exp‖ me sentimentele;
_ supravegheazう paCientul,i urrnare,te efectul teraplei: `
一 faciliteazう legう tura cu persoanele aprOpiate;
,masai,exercitii fiZice etc.);
―aplicう (expliCう )tehniCi de relaxare(leCturう
ngrJire;
_ pregう te,te pacientul pentru tOate tehniCile de↑

・ cu rol delegati
一administreazう mediCaJa preSCrisう :

DiagnoStiC 2:Afectarea integritユ tli fiZiCe,irsau pSihiCe din cauZa defiCitului

til,lezう
ri fizice,dezechilibrelor electrolitice,
senzorial,diminuarea/absenta senSibilitう
,tul‐
metabOliCe,dureril,surmenaiului,ObOselli/anxietう lil,Stresului,Situati10r de crizこrこ Cieiノ
,sう
burう ri10r de gandire/mediului ambiantinadecVat/1ipsei de protecJe SOCialう
pacientulUi/cazului Stu‐
CunO,tinte10r insuficiente(Sursa de difiCultate caracteristiCう
are,semneわ ″amaro″ らmob″ ′ fale
diat)manifestata p‖ n agres′ Иfare,acre anlsoC′
rare psttologicう ,ag′ fa"′ 肩fa〃 e′
agresfyirare,nemcredere,friCう ,

diminυ aめ ,わ Secυ ″
cFd(↑ n funclie de caZul studiat/de datele culese despre pacient).
de′ de sυ ′
′
obiectiv l:E)iminuarearindepartarea gradului de afeCtare fiZiCa sau Pacientul
sa fie echilibrat fiziC.
inteⅣ entille asiStentei rnediCale:
・ cu rol propriu:
_ evalueazう gradul de afeCtare fiZicう ;

ie;
一 asigurう un mediu Secunzant,i de prote∝
― asigurこ o pOZi!ie fiZlo10gicこ in pat;
ruciOrul/targa;
― aiuta pacientul in mobiliZare,illtransporta cu cう
 pa“ ialう
一aiutう pacientul↑ na‖ mentaJe,eliminare,toaletう ;

e,plう gile):
― supravegheazう Starea generalう a paCientului(incluSiV leZiun‖
一 respecta rnぅ surile de aSepsie/antisepsie;
_ pregう te,te pacientul pentru↑ ngrり irea plう g‖ ori
mdsurilor de
o cu rol dele9ati
_ participう la examinarea bolnavului:
.ru cregterea
一 efectueazう toaleta plう gil,bandaiUI Segmentelor afectatei
biOJCe).
一 administreazこ mediCaJa preSCnsぅ (aniinlamatoare,an」
obiectiv 21 Refacerearmentinerea eChilibrului psihic sau Pacientui sa fie
echi:ibrat psihic,
inteⅣ enび ile asistentei mediCale:
tinerea echi…
o cu rol propriu:
一menlne mediul de protecJe psihiCう ;

三 鵬猟
翼‖11‖』
:麗 ぼ』罰Tni謬 里 li:'; iI」

一↑ncuraleazう pacientul sa¨ ,i exprime emotille,Sentimentele,Opiniile:

ederil ln echi―
一supravegheazう paCientul tt urmう re,te efectul teraplei;
― fac‖ iteazう legう tura cu persoanele apropiate:
一 folose,te metode de relaxare pasiVう :meloteraple,masaie etc.:
一informeaza pacientul aSupra mijloacelor de autOapararei
・ cu rol delegati
一administreazう mediCatia preSCrisう
e etc.);
pierde‐
DiagnostiC 31 Anxietate din Cauza dureni,traumaISmului,SurmenaiUluソ pa―
r‖ ,stresuluiノ e,eculuiAnsuficientelor cuno,tinie(sursa de difiCultate caracteriStiCう
cientului/cazului Studiat).
Atenlite!Se pOt adう uga manifeStari de dependenia lin functie de caZUI Studiat),dar
;auza deficitului ngrJire Ca P+E(COreSpunde NANDA).
poate sう rう mana formularea diagnosICului de↑
rlor electrolitice,
obiectiv l:E)iminuarearindepartarea gradului de anxietate sau Pacientul sこ
lor de crizd, tul-
nu rnai prezinte anXietate.
ociali, sdrdciei/
inteⅣ Onfile asistentei medicale:
ului/cazului stu-
o cu rol propriu:
atorii, mobilitate
― as19urう un mediu SecuriZant,i de prOtec!ie:
incredere, fricd, factorii stresori;
一 evalueazう gradul de afectare,i ldentificう
rcient). 0 1ndepar―
:d sau Pacientul
_ identificう Sursa de difiCultate,1↑ ncearcう ,lmpreuna cu pacientul,Sう 「
teze:
― supravegheazう starea generalう oi COmportamentul;
o cu rol delegati
_ participう la examinarea bolnavului;
_administreazう mediCaJa preSCnsぅ (vlamine).
ObieCtiV 2: Refacerea/mentinerea echilibrului psihiC Sau Pacientui sa fie
echilibrat psihic.
al
 inteⅣ enJi:e asistentei medica:e:
o cu rol propriu:
一 comunicう cu pacientul,i↑ ￨￨う mure,te asupra stう rii sale;

一rう spunde la↑ ntrebこ rile pacientului;

―facilleazこ menunerea↑ ncredeni↑ n echipa de↑ ngrり ire;
―↑ncuraleazう pacientul sう ―
,i exprime sentimentele:
‐
―stab‖ e,te↑ mpreunう cu pacientul actiVitati care sぅ i redea sentimentul utilitう !ii

si↑ ncrederea
in convingerile personale;
― supravegheazう pacientul,i urmare,te efectul terapiei;
― faciliteazう legatura cu persoanele apropiate;
一pregう te,te pacientul pentru toate tehnic1le de investigatil g tratamenti
o cu rol delegat:
一administreazう mediCa,a preSCrisう :

スfre re regare de pe″ υrbarea ne1/o〃 de a e1/ila ρericorere:

diagr7osrice de ff7grlJ′
Unul dintre diagnostiCe se referう la evaluarea dureril acute,i cronlce,problemう
i altereazう inte―
care influenleazう individul,i↑ l faCe vulnerab‖ falう de pericole sau↑
gritatea fizicう Oi psihicう .

ve sunt ur‐
Din‖ sta de diagnoslce de ing‖ jire elaboratう de ANADl,semnilca‖
mう toarele:
― anxietate;
― teamう ;

― alterarea imaginii corporale;

_alterarea stlmei de sine;
―alterarea integritう tli tesuturilor,pielli sau mucoasei bucale;
―‖sc de infeqie,ranire,sufOcare sau traumaJzare;
―intolerantこ la aCtiVitate.
ース IVυ rsわ g
in lucrarea lui」 .Fuller,iJ.SChaller― Ayers ttearfhハ ssessmenオ
ntalnim↑ n evaluarea con…
ハρρroac力 ,pe langぅ anx′ erare,diagnoStice asemう natOare↑
ceptului de sine(autonotlunii),Cum arfi:
― irnagine corporalこ perturbatこ ;

― diminuarea temporara sau permanenta a stimei de sine;

―tulburarea identitう til personale;
― tulburarea Stimei de sine.
GrJa de Sine:curこ lenia,iigiena reflectう imaginea de sine a persoanei.Oamenil
ngrJi.
cu stima de sine diminuatう neglJeazう aceastう nevole de a se↑
↑mbrう cう mintea poate da indicil pentru imaginea personalこ .De exemplu,o per‐
.Pe
soanう care se↑ mbracう ↑ ntr― un stil potrivit poate avea o imagine de sine pOZitivう

de altう parte,o mamね de 45 ani↑ mbracatぅ ca fiica ei de numa1 10 ani poate fi expre‐
sia inabilitう !li aCCeptう rii varstei sau rolului de mamう .

n specialin cazul
Expresia felei poate da ake detalil despre imaginea de sine,↑
exprimう「li Oerbale contradictoril.De exemplu,dacう O persoana spune ca tOtul este
 bine,dar plange,i evitこ COntactul ViZual,este un indiCiu Suplimentar in culegerea

椰滋驀 ミ
1蝋憾
cere sau neplう Cere.Lipsa contactului ViZt
de sine sau poate fi un rう Spuns Specific a

)ntul utilitalil
:TmtF::澪肥 l」 :鮮 i冦
潔 :::呪 需:1
認l胤:脱 電籠鵬電
輔 見r:調闇mlbreattmd“
:‖

T鰤 J"hdtte ttecarea capultt privi‐

tent;
帽 選 [衝i踊撃1鷲槻鵠 肥 剛 ::∬ 燻r
蹴 tatea,iritabilitatea,supararea, retragerea
Spunsuri asOCiate
(iZOlarea)pOt fiindiCilin perturbarea COncep!iei despre Sine sau rう
)ericolele'. caplerl『
L鰐 :lfeareprelintぅ reaCJi afectiVe la un periCOl potenJal Sau aCtual…
re, probleme :;〔

tereazd inte- Este foarte important sう Se diferentieze cOr

ative sunt ur- 潔 1:rillよ

l♀
if‖ ilili義 :垂liiI]

蹴肥∬器二 l竃 肌 T胤
ぼ騨 蛸 i髪 距 ][鯛

′′
営&説 翼配:な 息illT:T
ege sau dettiCa sttSa h]暫 ‖
nu potte m口

:_ス
y晏 撤 l紺 餓 il爵 I基 :懇 葬
墨 驚 懇買
Anxietate relatate la.… “
rvυ rsing

Ⅳaluarea con‐ もruire ca,,FHcう ′ ,diagnosIC la care se vOrlua in conSiderare

ingrijirile directe sau indirecte.

lNTERVENT‖ LE ASISTENTEI MEDiCALE

l:盤 1橿 lTMi昴 苫
躍高ま 計
:翼 ‖:嘲 翼器m灘 。d∝ :枢 OЫ e←
ロ

tive i
ranei. Oamenii ril10r,lenieriei etc.);
一 respectarea igienei(personale,a10Cuinlel,iucう

xemplu, o Per- 一 asigurarea fereStrelor;

ne pozitivd. Pe
三
桐 1:闇 旱 「 ξ『:i聞
i篤 淵尾
:[:』 ][:ξ
poate fi expre-
[,"Curizarea"犯 :!ξ

;pecial in cazul
三
:凛 ][::l‖ :』 :簡 朧irdew耐
:」

re cd totul este 一↑
ndepbrtarea mobilierululinstabil.

ー
 nfer―
in cazul persOanelor cu risc Crescut sau cu VUinerabilitate fata de pericole,′
venfiile asisrenfei′ ηed′ Care sunt urmぅ toarele:
le;
・ asigurう un mediu lini,lt,Secunzant,i de proteα
n instttuJi;
o patticipう la programe de eduCare↑ n masa,i de cOntrol↑
o supravegheazう starea de sanぅ tate a populatiei;aplica imunizぅ rile necesarei
e exploreazう rnediul persoanei,i eXiStenta eventualelor pericole;
う noteazこ obiCeiurile
・ evalueazう deprinderile cotidiene ale persoanei. ObSeⅣ Oi
gre,ite ale individului:

・ explicう Oi lう
mure,te persoana(sau grupul de indivizi)asupra importanlei:
一 menlnenl cOnd、 il10r unui mediu sう nう tOSi

― evitarii poluarii mediului:

VirilOr;
一 respectう rii rnこ surilor de prevenire a accidentelor,i a imbOlnう
―respectう ‖i normelor de prote∝ ie,i Secu‖ tate:
一respectう rii normelor de igienう ,a salubritatii rnediului.
o colaboreazう cu membril echipei de↑ ngrり ire.

Securitatea pacientului
f.ス SOυ rarea salisfacett neyoわ r ttη damenfare
Oxigenυ ′necesar respiratiei este asigurat prin aerisirea corespunzatoare a caご
itatea sう aeriseascう salonul,↑ n primulrand
merei.Asistentul mediCal are responsab‖
dimineala,dar,i↑ n cursul zilei,de cate ori este nevole.
Un aer corespun…
lJm′ d′ rarea adecvatう a aerului asigurう confortul in respiralie・
de te‐
ntre 60°/0,i70°/O umiditate.Administrarea oxigenului,Ca fOrmこ
zう tor prezintう ↑

rapie,se face avand grijう sa se asigure umidificarea aCestuia prin barbotare.

Temperarura din mediUl ambiant poate fi o alegere personal嵐 ,dar confortul este
Ca temperatura din sa10n sう
aslgurat↑ ntre 1 8° C,i24° C.Asistentul medical are gniう
fie adewdう Ⅲ ∞ pЮ 山 ∞ Ю叩
“ :繁 ‖d∞ げ 酬
numJ( bba“ ∞可耐 a ttmm_
Ⅳυ″ 如 COrectう nu↑ nseamnう
“
tOare,astfel↑ ncat sa se previn益
telor,ci,ipう Strarea acestora↑ n condilii COreSpunzう
alterarea,i cOntanlinarea lor.De aceea frigiderul este indispensabil.De asemenea,
depozitarea,i rnanipularea alimentelor trebule sう
respecte normele sanitare.Locul
ndepartate,
unde se serve,te maSa trebuie Sう fie adecvat iar resturile alimentare↑
urmand circuitul corect
Fiecare pacient va aVea taCamuri,pahare,i Cani persOnale pe Care le va fo10Sila
servitul mesei sau la administrarea rnedicamentelor pe cale oralこ
.

2. Reducerea risculuide accidente

Asigurarea ituminatutui previne cdderile, lovirile sau alte
tipuri de accidente'
(sdli de baie, coridoare
mai ales pe timpul noplii sau in zonele neluminate natural
etc.).
 ntamplare cOnstituie obstacole ce fa…
Fy′ farea dezOrdiFP″ .Obiectele aruncate la↑
pere aU un loc potri‐
vorizeazう cう derile,1 10Virile.Dacう rnObilele si obiectele din incう
vit,riscul de accidente SCade.
existe
zarea spar″ ′
″′↑

ＦＩ Ｉ Ｉ Ｉ Ｉ ｌ ｌ ｌ ｌ
Sec″ ″ mpotnva intru,i10r・ ln secJile de splal trebuie sう
pazう sau sisteme de securitate pentru a preVeni intrarea perSOane10r indezirabile
recesare;
い皆
∬1:驚 酬 樫 冒
i星
:edan,d m Cazd und hddettnedtt pOden bb釧
:」
rzd obiceiurile si↑ n cazul unel alarme mediCale
' Pentru preVenirea incendlilor existう detectoare de fum,optice sau cu iOniZare,

tanlei: alarmう .Exista,de aseme¨

care avertizeazう personalul prin deClan,area unei sirene¨
nea,detectOare de gaz,detectOare de inundalii Sau depう Oirea unui anumit niVel al
apei(de exemplu↑ n Cazul piscinelor Sau baZine10r de tratament)

鮒踊輔驀鸞壺聾i里
蜃菫
'ilor;

︱︱ ︱ ︰ Ｌ ｙ Ｉ Ｉ Ｅ Ｅ Ｉ 貯 ︱ ︱ ︱ ︱ ︱
soanelor,1,daca se↑ ntamplう ceva anorm〔
buton,un semnal de alarmう

me‖:1:,XT滉 ∬il湯習朧1冊:;魁 T∬誂￨:i潔 胤,1謂 lsI:

脳乳
nzdloare a ca- rator etc).

L in primul r6nd

篤 留轟∬儡 岬 h
i零

r aer corespun-
i盤 観 脚 留L鮒器 L】::電
locul de munCう ,↑ n comunitこ tile de cOpil,bう trani sau↑ n spitale se impun reguli StriC‐
ca formd de te- Surile ce trebuie luate↑ n acest Sens
te pentru preVenirea transnliterii germenilor.Mう
arbotare.
ar confortul este ЮJ mtteCeptin Ⅲ∞ 前
sunt masuri antiepidemice,i Sunt grupate in fun∝
ie de factO‖ i epidemiO10gici pnn‐

ura din salon sd 鳳輝鰊 詰f:肥 惜

Ⅷ￡ e鰍 a de hた Q酬 m ttede 槙 uβ ゴ
men se
RezeⅣ ∝ J de gσ Юgう Se゛ 釧
>ntinut a alimen- transmitere,i poate fi:
;6rtsd se Prevind 一 extern:locuri neigieniZate,obieCte cOntaminate,Organisme Vil,Omul purtator sau
l. De asemenea, bOlnav,vectori;
e sanitare. Locul _ intern:propriul organism (autoinOCularea).
n cazul unor boli Specifice,precum:
tare indePdrtate, Oζηυ′poate fi surSう exclusivう de gerrneni↑
febra tifOidう ,diZenteria,ruieola,hepatitele virale,etC Eltransmite boala numai cand
prin cう i diferite,numarul acestOra variind cu peri¨
are le va folosi la este bOlnav.Germenii Se eliminう

譜:F品 1:]V:l::∴ :帽 lЪl里ri常 ]1:」 」

よlF:l雷 誕
:::L:tl:糧 l驚 THt11:::》
infectie toatう Viata(purtぅ tori"sう nう to,￨“
Care eliminb germenl).

Metoda de limitare a tranSnliteril eSte′ zO′

area perSOaneror bo′ nave,i SteriliZa‐
uri de accidente, ↑n care omul elirninう germeni
rea foCare′ orla persoanele purtこ toare.in anumite bo‖
e baie, coridoare
toatう viala(SIDA,hepaltele B,iC),Stenlizarea nu pOate avea loc,dar se poate
 朧』鷲驚1紺
請
Эr.

11

e,tuSe cOnvUISiVう ,ruieOlう ,Orelon etc.:

岬 峨鵡
3C pulmonar etC.:

:儒 脳膳 講鰤‖ 甘
1簡 憮年
TJれ は
:酬 鮒!糖I膜 菫
ettSiOZe鵡

旱
涅
MetOde adreSate surseli

_鳳 Ю
∬。 t肌
ypttt泥 [[:1』
百
ηarere repreZintう iZVOr pentru antro
スn′ ′
!!::[1.
n:
Animalele eliminう germeni p‖
一deieα li(Salmonele);
_unnぅ oeptOSpire); ・

bυ rnerii):
llill:i11:::よ
甘
:ll[li世 :「 ￨::滉 :;lerrsゎ

式脚 滉l覧 Ъl鮨 ctate cu脩

Cele maifrecvente iZVOare epidemlog
一 rozう tOarele tranSmit la orni tularernia,
譜星lmttlde
郁 ll舗 ンな

三廿
L慧 蠣F:i」 Fl晏 1路 鯛
::隅 l翼 Iξ :亀 btt a.。 ag丸 析
“dOZtt TBQ
lza;

d¨飾da
舅:洲 割 Ⅷ:謂
g服 糖∴
ll器 ‖
:L(dda pOatta de

∝ demmね dn m酬 Jm∞ 晰
可裾
うF精 型:』 ,署 ::lξ til皿 瀑 :

dJ師
献愧ゎ
deadЮ sdemЮ Ш
∝
酬
periicOttacttitm譜
淵 ぼ:繁
Plugge),i adresate mediulul eXtern,pc
::』l酬
 Dezinfeclね urmare,te↑ ndepう narea,i diStrugerea germenilor Poate l ρroFilacri_
cazul recolte-
l de donare in C● (de ruJnぅ )Sau m fOcar(conJnuぅ ,curentう )atat imp Cat bolnavul ellmina germeni
n mai muト
,ilerm′ nab,la sfar,lul pe‖ Oadei de iZOlare DezinfecJa se des籠 ,Oara p‖
,ice, diagnosti-
te ml10ace:
a prafulul,ae¨ .

一mfJ′οace rη ecanicer spう larea,,tergerea umedう ,aspirarea mecanicう

risirea,i ventilalia artificiala;
, oreion etc.;
―mfJ′ Oace fiziCei cう ldura(cう ICarea cu fierul,flambarea,fierberea, incinerarea),i
radiati1le ultraviolete;
―mノ οaCe mた er deZinfectantul ideal ar trebui sう le intens bacte‖ cid,solubil in
cわ ′
i holerd etc.; nu deterioreze
apう ,stabil↑ n solutie,Stt nu fie influeniat de pH,itemperatura,sぅ
materialele,sう nu fie toXiC,i urat mirOsitor,sa nu fie neutralizat de substanie or―
ganice,i sa fie ieftln.
oxigenata,
Modul de actiune al Substante10r dezinfectante: oxidarea(c10r,apう
permanganat de potasiu),わ ′ dЮ たう(aCiZi,i baze),coagυ ′ area ρroreわ elor(alC001i,
わre(saru‖ ale metalelor grele),mod′ Carea rens′ υρ〃sυ ρeル
feno11),reaC″ de precゎ
ficね ′
e(detergentii CatiOnici).
n soluli,Stro¨
νefode cre aρ licarei spう lare sau,tergere,SCufundarea obiectelor↑
pirea suprafete10r man,vaponzarea↑ n spaJi↑ nchiSe.
n
Exemple de subStanie dezinfectante fo10She in mediul splalicesc Sau↑
comunlう J:
一 var cloros in suspensie 1 0-20% (pentru dezinfectarea produselor patologie,a clo¨
setelor,9unoalelor)sau↑ n solutie(pentru vesela,lenierie,pavimente,obiecte di―
verse);
― cloramina,cu o stabilitate mai mare decat Varul clorOS;
―alte substantei SOdう de rufe,apう oxigenatう ,hipermanganat de K,lod,fOrmol,de¨
cut),
riVati de fenol(Cresol,creolina,llzOl一 utilizate rar din Cauza miroSului neplう
rt: bromocet).
detergenli aniOnici(Dero),Cationici(Sう ruri de amoniu cuaternar―
r, salmonelozele
srerilizarea urmare,te distrugerea microOrganisme10r.Fiecare Spital are sta,e de
n care
steri‖ zare,dar,i aparaturこ pe fiecare seC!ie↑ n parte(de eXemplu,poupinel↑
se stenlizeazう instrumentarul metaliC).
czd,TBC: distru9う ,iSう previna↑ nmu、 lrea vecto‐
Dezわ seci′ a urmare,te sa↑ ndeparteze,sぅ
‖10r(lanlan,pう duchi,cう pu,e,pu‖ ci,lebotomi,etc.).Dezinseα ia pOate l prollacticう
si de combatere.Se efectueazう le p‖ n procedee lzice,i chimice(subStanle inSec¨
d de la cAine la
- ifuge,i inseCtiCide),le p‖ n procedee biolo9iCe,i geneJce. コ
:ntd. 品potriva ,obolanilor,i
Deralizarea reprezintう totalitatea masuri10r indreptate↑
¨
presupune mう Suri profilactice,prin momeli a‖ mentare,sau de combatere prin mう
: (de la Poarta de
suri specifice.
。Masuri pentru masa receprva:
cti (prin interme-
ρroFila―
Mう su‖ le de cre,fere a rezた ren"′ organた m“ ル′raわ Fec″ Se refera la
obiecte contami-
a sρ eciFicう (prin vaccinare,i serOterapie),i ρ
χ′ rOfilaxFa nespeciFicう .

Antibioterapia↑ n scOp profilactic are indicatii restranse,cum arfi pericoluliminent

oparea Picdturilor
al uneiinfectii seVere.
patogeni.
・ νうsuri arreρ ′dem′ ce Fh focarf
― depistarea precoce;
―mうsun↑ndreptate catre suspe∝ i;

―supravegherea contactilor― analize de laborator(ancheta epidemiologicう );

_ masuri de control a convalescenti10r;

_ masuri adresate purtatOrilor― supraveghere acuvう :

― t‖ aiul epidemiologicitermometHzarea,examenultegumentelor,al mucoaselor,

informarea asupra unui eVentual contact;
― controlul periodic al personalului medical,al celor ce lucreazう n mediul a‖ ‐
↑

mentar,ln coleclvIう J:
―controlul medicalla angttare.
o Mう suri adresate facrori:Or sec″ nda″ f
一 mう suri generale igienico¨ sanitarei salubrizarea drumurilor, a sistemulul de
evacuare a apelor,igiena unitう ti10r cOmerciale,locuinte10r,aprovizionarea cu
apう potabilう ,↑ ndepartarea reziduurilor;
一mう suri de igienう alimentarう i cOntrol sanltar periodic al unitう ti10r de prOfil,i al
personalului↑ ncadrat,educatie sanitara);
一mう suri privind igiena copilului,i adolescentuluil mう suri↑n colectivitう ti;

―mう suri de igiena muncil:supravegherea unitう !ilor industriale,i agriCOle cu no‐

Xe,i pOtential epidemiogen:
一 educalia sanitarう a populaliel
Asistentul medical reprezintう plncipalul agent implicat↑ n prevenirea infealilor
nosoconliale.Acestea sunt infecliiintraspitalice,ti Oi au un risc crescut de producere
,↑ n unitatea spitaliceasca existぅ
datoritう faptului cう un numう rrnare de germeni pato―
geni,cu rezistentう mare,i Cu diVersitate mare.Persoanele spitalizate au imunitate
maiscう zutう ,tocmai pentru cう au probleme de sanぅ tate.Nu↑ n ultimul rand,cond“
iile

il10r.
de colectivLate cresc nscul de transmlere a infe∝

Infecti're nOsOcomiare=intraspita‖ cestl

一reprezintう infe∝ iile COntactate de pacient in lmpul splalizう li,i manifestate clinic
Categorie
↑n perioada spitalizう「ii sau dupう externare.De asemenea,in aceastう
suntincluse,i↑ mbOlnう vi‖ le infe∝ iOase contactate de personalul medicalin impul
acordう ril↑ ngrJiri10r.

Aα iuni Specrice pentru prevenirea infectil:Or nosocomiale:

1. Mこ Suri riguroase de asepsie,i antiSepsiei curう !enie, dezinfeclie,dezinseclie,
deratizare,i steriliZare.
2 Respectarea circulelor funα iOnale denie‖ e,alimente,matenale sanlare,rezi¨
duuri etc.).
3. Separarea zonelor aseptice de cele Septice.
4. Purtarea uniformei de spital de catre personalul de↑ ngrJire.
5.Folosirea mう nu,i10r de cauciuc,ia ma'li de prOteoie.
 6. Folosirea materialelor sanitare de unica fO10sintう .

7. Folosirea containerelor bine etan,ate pentru depozitarea rnaterialelor sanitare fo―

losite,i a prOduselor biologice reziduale.
,miologice); 8. Distrugerea materialelor biologice prin incinerare↑ n crematoriu special.
9. Uti‖ zarea de coOuri de gunoi acoperite,altele decat recipientele de colectare a
reziduurilor biologice,i a materialelor sanitare folosite
rl mucoaselor, 10.Purtarea lenieriei de spital a pacien!ilor.
11.Veselう ,tacamuri,Oblecte personale,individuale.
in mediul ali- 12.Limitarea vizitelor↑ n spital(fiecare pacient are dreptul la o singura vizitう pe zi).

ln seqille de bollinfecto¨ contagloase,teraple intensiva,obstet面 ca,neonatologle,

vizitele sunt interzise Vizitatorii vor purta halate,i↑ ncう ￨!う minte de protectie・
13.Restrictionarea obiectelor aduse din afara spitalului,inclusiv a a‖ mentelor.
sistemului de
14.Controale periodice ale personalului din spital,inclusiv exudat faringian.
:vizionarea cu transrnisib‖ こ
15.lzolarea pacientilor Cu infectii Sau suspecti de boalう .

Toate aceste mう suri trebuie respectate de↑ ntreg personalul spitalului ,i de tOli
r de profil 9i al
pacienJi.Numal↑ n acestfel pot i prevenle infe∝ lile intrasplalice,1.

tivitdti;
agricole cu no- ″ed″ ′sec″rizarrダ med″ ′ferapey〔 ′
c de profecr′ e
a.aSむ ″rarea meJ″ ル′sec″ ″zanfr
ndepartarea(prOteiarea)Surselo「 poluante;
―↑
rirea infecliilor ― asigurarea condilii10r pentru satisfacerea nevoilor individului:
t de producere 一 asigurarea curう leniei,Iigienei↑ ncう perilo「 ;

germeni pato- ― izolarea fa!う de facto‖ 1 lzici,i Chimici nocivi;

:e au imunitate 一↑
n cazul spita‖ zう ril:
rAnd, condiliile ◆ mう sun de prevenire a infe∝ li10r nOsocomiale;
◆respectarea constru∝ iei OpJme a splalelor:
◆asigurarea fun∝ iOnallう Ji tuturOr seⅣ icillor(de p‖ mire,de diagnoslc,i tra―
tament,se∝ iile cu patun,anexele 9ospodう re,1);
lnifestate clinic ◆respectarea circulelor fun∝ ionale.
rastd categorie ′ferapey『 c de prorecrFer
b.as′ gJrarea med′ J′ υ
edicalin timpul
一 araniarea,decorarea↑ ncaperi10r,holurilor etc.;
―↑
ndepう rtarea factorilor excitanti cu efect nociv asupra organismului:auditivi,
olfactivi,viZua‖ ;

― asigurarea perioadelor de odihnう Oi somn;

e, dezinseclie,
―aslgurarea mり loaCelor de relaxare:lecturう ,muzicう etc.;

, sanitare, rezi- 一↑
n cazul spita‖ zう ril:

◆pregatirea psihica a pacientulul pentru o「 ice tehnicう de ingrJire/tratament;

◆so‖ citudine,rう bdare,i bunう VOintう din partea personalului medical:
◆asigurarea c‖ matului,i a ambiantei placute↑ n unitatea spita‖ ceascう .
 EVALUAREA INTERVEN丁 llLOR APLICATE:
respecta urmう toarele eta―
in evaluarea lnteⅣ entil10r aplicate asistenta medicalこ
pe:
l stabile,te gradul de autOnomie/dependenlう a pacientului;
2.efectueazう b‖ antul↑ ngrJiri10r pe baza evidentelori
o foaia de obseⅣ aJe一 evoluJe;
Zate/nerea‖ Zate;
・ plan de↑ ngrijire― obieCtiVe rea‖
3.apreciazう starea pacientului↑ n raport cu nevo‖ e de bazこ :

O StaJOnarぅ ,amelioratう ,agravatう ;

o autonomie reca,tigatこ ,sう nう tate restab‖ itう

:

e nevoile de bazう satiSfacute(=pacient independent),nesatiSfacute(=pacient

dependent):
4.revizule,te etapele proCesului de↑ ngrilire↑ n caz de bilani negativ.
o Criteril de revizuirei
◆identifiCarea cauzelor bilantului negativ;
◆revizuirea etape10r proCesului de↑ ngrijire;
ngrlire,evaluarea.
◆ reformularea obiectivelor,refacerea planului de↑
dtoarele eta-

14. I{evoia de a fi preocupat tn vederea reauzeff

(= pacient

Dettnttie:reyoね de a re rea′ iza esre O neces′ rare a O″ caFriわ

J′ d de a des‐
籠,″ ra acf′ 麟″Care″ perm′ r sar′sfacerea neyo〃 or Sa〃 de a″ ″‖ Cerorra′ μ ¨
A∝ iunile pe care le inね ptuie,te l perml Sが ,i dezvoLe sim!ul creator,isう
'i fO‐
loseasctt potentialul la maxim. Capacitatea de a se realiza a fiecarui individ este
personalう ,unicう Oi neceSara pe tOt parcursul vielli・ Pentru a se realiza,indiVidul are
uarea
nevoie de conSideralie,dragoste,stimう Oi respect reciproc in actlvitatea pe care O
pOt genera stare de inu…
desfa,Oarぅ・Rela!lile necorespunzう toare la locul de muncう
tilitate,de devalo「 iZare
Munca trebule sう corespundう niVelului de pregう tire alindividului pentru a nu de¨
venl o povara.

:ndependenta in satiSfacerea nevoli

care formea‐
Fiecare om este o persOna‖ tate biologiCう ,psihologica,i SOcial嵐
fiinla umanぅ eSte o enfirare
zう o unitate inseparabilう Oi irepetabilこ .Putenl spune cう
b′ 0‐ ρS′ わ0‐ soCia′ うcare fo″ ηeazう υf7 1or υn′ rar

cu identitate soci‐
Persoanう =fiin!a Omeneasca,individ,ins.Este fiin!a cOncretう
alう determinatう (nume,varsta,familie,statut soCial).
Persona‖ tate=ansamblultrasぅ turilor psihice ale unuiindivid:Ceea ce este pro―
priu,caracteristic fiecarei persoane,1 0 diStinge ca individualitate.
Personalitatea umanう prezintう urmう toarele caracteristici:
一 generale― propriii tuturor indivizlor;
一 particulare― tipologice¨ specifice unor cate9oril de indivizi:
― individuale― ―care definesc omul ca entitate unicう ,originalう .

Personalitatea,fiind o unitate bio¨ , aslgura adaptarea

psiho― soCialう Oi culturalう

individului la conditille de mediu,i soCiale,reprezintう comportamentulindiVidului↑ n

contextul statutului,i rolurilor sociale.
Sub aspect structural,personalitatea are urmう tOarele componente psihice inter¨

nei
a)latura intelectualう 一totalitatea proceselor de cunoa,tere(SiStem de infOrmatil,
structuri,i Operatil intelectuale ale insului,stilul sau de cunoa,tere);
b)latura dinamico‐ energetica(temperament,afectiVitate,rnotiVe);
C)latura prOiectivう (trebuinte,tendinte,dorinte,aspiratil,SCOpuri,idealuri):
(dep‖ nde‖ ,pncepe‖ ,Capacitう J,apitudini);
∞ 翻酬 ∽
d)latura efectone sau instrumentalう
ndlnl牒
O latura d岬
“ “
Jう
離1:暉 Tttin』 哨:
eSenliale ale persoanel,atitudin‖ e sale C F里
n rapott cu normele sociale,i Cu va10¨
de ceilalti oameni,fatこ de sine,preCum,i↑
rile morale din colectivitate:
a indiVidului,baza sa OrganiCう Cu resurSele ei biO‐
O COnStitulia fizicう ,biOtipologicう
COmportamentul perSOanel.
10gice,i echilibrul hormonalintern,care inluenleaZう
Eυr este nucleul personalitう !li↑
n alCatuirea Cう ruia intra Cuno,tintele, atitudinile

fa:こde interese J VJO‖ ,precum J imagh?a deSpre dne.Fbcare om are o ttaghe

cu aparilia cOn,tiin:ei de sine
de slne,care↑ ncepe sa se formeZe↑ ,COpilbrie odatう
(↑
3 anl.)La crearea imagin‖ de sine COntribuie persOanele apropi…
n iurul varstei de 2…
n care noi ne perCepem
ate,apoi profesoril,i COlegil.lmaginea de sine este rnodul↑
prop‖ ile ca11う 1,i defecte.Ea se deZV9‖ うpe parCursul VieJi din expenenlele pe care

[蠍 麟 鮮酬囃[舗f蔀勢
懸 ]鱗
stirna de sine a cop‖ ului,pう rintii trebule sう
l̈ incuraleze. .
nte‐
Stima de s′ ne este perceperea valorii personale a unulindivid,prin va10are↑
unei persoane.
legand totalitatea↑ nsu,iri10r care dau pret sau impOrtan!う
ai↑ ncredere↑ n Jne,sう te simJ impor―
SIma de sine pOate lua diferite aspeCtei sう
pozitivう ,Sa te simli acCeptat de cei din
tant,sう te simti util,Sう ai o imagine COrpOralこ

iur,Sう fii Con,tient de propria valoare.

n raport cu propriile
Stirna de sine deriVa din mOdul↑ n care ne eValuam pe noi↑
iWti謄
1糞 i亀 :甑 理 :ξ 』l:蹴 ETttIT:‖
::Wttr::∬ 丁 :滉 濡
nttimagine de sine

FactO″ Care Fn″ sar′ sFacerea nevo″

"en"azう
Factori biO:ogicil
Acesta permト
e varsraダ cre,rerea.Ac」 vlalea dominanttt a copilului este iocul・
Se
te copilului sう Se dezvolte,sう cunoasCう mal adanclumea↑ nconiuratOare,isう
」Ocul influenleaztt tOate
integreze↑ n SOCietate.Prin ioc el reu,eSte sa cunOagCう
e,imaginaJe,gandire,senlmen―
aspeCtele deZVOnぅ ni copilUlui,perCeplei memo‖
.Se practiCう n care apar COnduCう tOri,i
te,interese,VOintこ 10Curi colective,iocuri↑
condu,i,ile dう poSibilitatea sa se afirme COn,tiinia de sine se dobande,te in iu―
rul varstei de 2-3 ani.
↑
n raport cu viata↑ n so¨
La,COalゑ ,Cand apattine unui grup va Simli Valoarea sこ
cietate.
rri); :.黒緊
dttT]潔謂 ￨:i濯 出:li拙 !T
鳳‖b視 譜淵♀
廿
rptitudini); mele sociale,regulile,ile fO10Sesc↑ n iOCunle 10r.
Preado:escenta eSte varsta la care activitatea dominantう este↑ nvう !う tura,dar
egte relaliile
preadolescentul participう Oila jocuri.Sunt preferate ioCurile de echipう ,de↑ ntrecere,
: muncd, fafd
care cerinvenlvlate,darzenie,dぅ ruire.Specincう varstei este imaginaJa creatOare
rle 9i cu valo- puternic,
ca formう de airmare a persona111Ji prOpHl.Con,linta de sine se alrmう
ncepe sa cunoascう ,obseⅣ and pe a叩 i,i COmparandu_se cu ei.Este mai cHJc falう
↑
iursele ei bio- de aヽ li decat falぅ de sine.
:ul persoanei. Se dezvoltう atenila,i intenrine rolul social―rolul de elev.Situaliile prOblemati¨
>le, atitudinile ce din,coalう ,precum,i Cre,terea numう rului de interactiuni determinう o crestere a
are o imagine capackう Ji reZOIUJve a elevului.La aceastう varsta poate sう ¨,i eValueze corect per‐
tiinlei de sine formantele,iar pedepsele sau recompensele neiusllCate,sunt resimJte acut de co¨
ranele aproPi- p‖ Apare sinele so9ial,preadolescentul exprimandu_se despre el,,sunt prietenos“
ne percepem
Adolescentu:一 expenenta,nivelul intelectual,i expe‖ enta SOCialう ,perml o mal
:n{ele pe care
zd gi particiPd mare independentう ↑
n atingerea,i conducerea unor activitう !i,dar,i reSponsabilitう li

pentru faptele lor.Adolescenta eSte varsta fOrmぅ ril unul ideal↑ n viata,a prOlectaril
r din copildrie
personantう !ii lui in viitor,i este Capabil sa lupte pentru realizarea acestora.Se auto―
increderea si
apreciazう mai corect,↑ ncep sう suporte critic‖ e,sう tinぅ cont de punctul de vedere al
altora.lmag′ nea de s′ne,′ stima de s′ ne se aflう ↑
n permanent conflict cu reflectarea
r valoare in!e- aspecte particulare,adolescentul o‖ entan…
rea11う JI.RelaJile interpersonale capatぅ
ne. du¨ se cう tre un anumit grup de prieteni pe care,i… i selecteazう comparandu_se cu el,
te simli imPor- prin adoptarea unui profil moral cう tre care tind.Adolescentul capう ta un interes mare
ptat de cei din pentru problemele etice,evidentiind principil,i cOnvingeri morale.
n rezolvarea pro¨
Adolescentul dezvolta preocupare pentru ce‖ al!i,se imp‖ cう ↑
:11 cu propriile blemelor comune.lnteresele sale sunt rnai bine definite,i preocuparea pentru viitor
fecte negative este mai mare.
rnstruim o bu-

︱︱︱ＩＬＦ
Adultu:― care ioacう mai multe roluri↑ n societate este pus↑ n valoare pe mう sura
alegeril acestora,i a satiSfactiei pe care aceste rolurile dau aspiratillorlui.lnteresul
un puternic factor
,i paSiunea falう de muncう ,aingerea scopului propus,reprezintう
de bucurie.Relati‖ e interpersonale capう tう stabilitate.Cariera reprezintう o preocu¨
pare.Adultul se confruntう cu numeroase roluri sociale,munca devenind o sursこ de
Acesta permi― ¨ ο′ maghe de
salsfaqil ocupa,Onale dar,1 lnanciare.Adunulreu,e,te sう
うtoare,isa se rile fizice,i psihiCe datorate
sine bunう ,o imagine tanぅ ra, neobservand transformう 'i menunう
Jenteazう toate varstel.Menlnerea canerei,l onentarea cう tre activI触 J ujle,i plう Cute duc la o Viatう
dlre,sentimen― de calitate,i pregう tesc adultul pentru perioada de varstnic.
conducatori,i
bande,te↑ n iu¨ varstnicu:一 peste 65 ani.
Persoanele↑ n varsta pOt,de asemenea, sう ―
,i punう ↑
n valoare potentialUl prln
cu viala in sO― act市 1う Jle pe Care le↑ nね ptuiesc conform gustun10r,i pOSibi11こ J10r izice,folosind
expenenta aCumulatう .Este unul dintre cei malimpottanJ faCtOn ai10ngevlう JI・
 Apartulburう ‖de memO‖ e,iatenJe,tulburぅ ‖afectiVe,stう n de depreSie.Varstnicul
sChimbう ril
se simte singur,izolat,i apar tulburari de persOnalitate,i astea datOritう
Fila nト
tii SOCiale,modifiCう
rolului social.le,irea la penSie aduce sentimentulinutilitう gat
derea SrimeF de sine.Nemaifiind ob‖
v61ul relatil10r personale,ceea ce ducela scう
mbrace pentru seⅣ iCiu,va neglla unuta
sう se trezeasCう dimineata,lsa Se spele,1↑ ‐
nu rnai Suntirnportante.Aceasta Va duce la scう
,i VeStimentatia Sa conSiderand cう
ncipalul supott emo,Onal al Varstnicului.
derea′ magわ 〃de she.Familiaぬ mane p‖
,i
Nepotii pot fi o sursう de bucurie,i preOCupare pentru varstnic,i se VOr silnti uti‖
demnう Oilipsita de grり
i.

realizati.SOCietatea,i familia pot asigura varstnicilor O Vialう

o Consffυ Caρ ac′ め″e Fizice.

"メ =Structura iZiCう a organismului.

ConsltuJa lZiCこ
Za ceva.
Capacitate fiziCう =priceperea organismului de a rea‖
le perrnita sa se realizeZe↑ n
lndivizii trebule Sb― ,i aleagう activitう !ile care sう
ncredintarea unOr mari raspunderi
concordantう Cu conStitu!ia,1 9apaCitう !ile fiziCe.↑

sau actiVitう li Ce SOncittt eforturi deosebite unor persoane nepOtrivite pentru astfel de
a ObOSeliifiZiCe si neⅣ Oase.
sarcini↑ i cOple,eSC'i eSte cauza maiOrう
FactO″ pS′ わ0′ ogic′
indiVidul,i presupun
。E“ ο′
′
′re.Apar↑ n cadrul actⅣ Iう J10r pe care le deSね ,Oarう
li10r desfう ,urate. Bucuria,
evaluarea, aCOrdarea de SemnifiCatie va10rica activitう
starea influenteaZう SatiSfacerea aCes¨
entuziasmul, Speranla, plう Cerea ,i bunう
n COncOrdanta cu aspiralille individu‐
tei nevoi. Munca efectuata cu plう cere,i↑
Care↑ i permit sう evolueze,isう Se realizeze.
lui cOnstituie o motivalie puternicう
permit satisfacerea neVOil.
Mul!umirea,1 1ini'tea Sufleteascう
Faclo″ SOC′ 0′ ogFcF
le permlこ alrma¨
e Cυ ′
鮨ra.in fun∝ ie de culura,indivizli↑ ,i aleg O profesie care sう
rea prin foloSirea cuno,tinte10r aCumulate.
o RO′ υrlle sociare.lndiVidul are libertatea alegerii Studil10r Si a muncii Sale,se poate
realiza deplin in functie de normele sOCiale De asemenea,individual se realizea―
ln SOCietate pe mう sura pregう tirii Sale,a
zう ↑n funclie de rolurile pe care le iOacう
VOintei,i a dOnntei de a― ,i asigura menJnerea acestor rolu‖

Manifestこ ri de independent触
a fun∝ li10r izlo10gice,↑ n raport
′
nfegriralea″ z′ Cう ,′ ρSわ たう aCtiVLatea oplmう permit
,integritatea fiZiCう ,i psihiCう
cu conStitutia indiVidului:dezvoltarea armoniOasう
ndeplinirea rolurilor SOCiale.
optarea pentru orice gen de actiVitate,i↑
actiVitatea poZitiVう este de obicei creatoare,
Mar7〃bSfう ri de bυ Cυ rre si ferrcire―
sursa Sanatatil organice,l pSihiCe,deoarece Se asoClaza cu cre,terea energiei vita一
le,cu Crearea unei atmosfere de destindere. de
ハυrOc″ ″
ca_tendinta de a lua hOtう ran pe baza chibZuiniei prOpll,ca o fOrmう
Cu adoptarea unei atitudini Critice
exprimare a independentei,vOintei, Se coniugう
de Opiniile celor din iur
falう de ideile,i aα lunile prOpni,i cu recepivlatea fatう
sie. VArstnicul Ltrarea de dec′ z〃 ―rapiditatea cu care persoana de‖ bereazう ↑
ntr¨ o situatie cOm―

'itd schimbdrii plexう Oi urgentう 。i adoptう hotう rarea cea rYlai potrivitう
rociificdri la ni- Sfima de sine― aprecierea obiectiva a capacitう !iloL trasぅ turilor caracteriale pre‐
raifiind obligat dominante p面 n comparale Cu a晴 ii;trasう tura a cunOa,te‖ i de sine este demnlatea;
r neglija !inuta demnitatea↑ nsemnう con,tiinla propriel valori↑ n conditille respectului faltt de allil,a
neacceptarii↑ niOSiril,i a puteril de a adopta decizil.
a duce la scd-
sう ï placう ↑
Imag′nea de s′ ne― nfう !i,area Sa,aspectul pe care↑ l are.
rl vArstnicului.
′
/1mわ ″a― doHntう arZbtOare de a realiza cat mai multin activlatea depusう .

or simli utili 9i
Moliyaria二 tOtalitatea rnotivelor care↑ l determinこ sう efectueze activitう !i prin Care
lipsitd de griji.
sう se rea‖ zeze.
Rο ′υ ri soc′ are― ipOstaze ale fun∝ ii10r sociale le care le poate ocupa individul

de¨ a lungul vietil・ Punerea↑ n valoare a acestor roluri,prin ac!luni care sう

determi…

ne salsfacJa realizう ‖i,a bunう stani(rOlul↑ n familie,la loculde muncう ,↑ n societate).

e realizeze↑ n
Foros′ κ a rimρ υル′肋 er― apattenenla la O grupare sodalう (cu‖ uralぅ ,slo威 iVう ,

larl raspunderl ri plう cute

politicう )dう posibilitatea de a folosi propri‖ e credinte,i Valori↑ n preocupう
entru astfel de
sl utile.

:nteracrunea intre nevoia de a te preocupa

JI ,l presupun in scopul de a te rea‖ za si ce:e:alte nevoi
rate Bucu百
」 a,
lnfluenta satiSfacerii nevoil de a fi preocupat in vederea realizう ril asupra celorlaト
,facerea aces¨
te nevoifundamentale este rnare Fiind o nevole cu un pronuntat caracter psihologic,
「atl‖ e individu¨
totdeauna psihiculinfluenteazぅ fizicul,,i sOCialul.Daca nevOia de a fi util este rea‖ 「
l se realizeze zata va inlvenla pOZliV respiraJa,alimenta,a)igiena,mi,carea,Siguranta,i elimト
narile.Tbate nevone au,i O componenta psihO10gicう

Dermltう aflrma¨ inteⅣ enび i:e asistentei pentru menJnerea

independentei neVOli de a fi preocupat in vederea realizaril
sale,se poate ―se informeazう asupra do‖ nte10r,i pOSibi11う J10r intelectuale,1 lziCe ale persoa―
」al se realizea― nel;
regう tl「 li sale,a -l aiuta sう ¨,ifacう un plan zilnic;
― orienteazう persoana spre acele activitう !i corespunzう toare capacitう !ii sale,i Care¨ i

permit sう se realizeze;
―↑
ncuraleazう o「 ice activitate care intereseazう ;

:gice, in raport 一↑
l stimuleaz益 ,i Sustine pentru a obline perfOrmanla dOritう
.
トーーーー
i psihici permit
Dependentt m sa〔 ′
sracerea nevo″
ricei creatoare, cand aceasta nevole nu este satisfう cutう ,pot suⅣ eni:devalorizarea,neputinta=
ra energieivita- Devaiorizarea:percep!ia negativう pe care individul o are falう de Va10area per¨
sonalう Oi competenla sa,↑ n realizarea roll‖ lor sociale.
, ca o formd de S″rse de dtticJ′ fare
atitudini critice o de ordin izic:diminuarea uneifun∝ il,handicap,lipsa de control a sincterelor,ne―
>lor din jur. aiunS iZiC,obstacol pentru mi,cう ‖,durere:
 o de ordin psihO10giC:tulburう ri de gandire,anXietate,stres,plerderea imaginil de si―
ne,pierdere― Separare,Situatie de Criza;
,legi,i
・ de ordin soCiO10giCi e,ec prOfeslonal,conflict profeslonal,cOnditie soCialぅ
reglementari↑ n deZacord Cu va10rile indiVidulul, lipsa de cuno,tinle(insufiCienta
cunoa,tere de sine,a altOra,a mediului).

Man′ fes麟 ″ de deperlden籐

n Care Se
Senlimenfυ ′de′ nferlorifale― pacientui nu poate acCepta noua stare↑
Cutう de a fi inferior altuia.
gう Se,te,rnodul cum aratう ,↑ nfう ti,area sa;irnpresie neplう
↑
n Care se ala nuJ
D′ cυ ′
rarea m a pariciloa ra ac″
yiめ
″―Starea de dependenlこ
permite partiCiparea la activitう !i;

―Stare
suneteascう de tnstete aSoCiatう
cu nemuヽ umire;
Deρ resね
J:
Ser7fimenle deレ 0′ are― ↑ndepう rtarea din cOlectiv,nefoloSirea in diVerse aCtiVitう
σe a rrece peSre diicυ ′
fr7Caρ aCifarea
め″ ― nu pOate depう Oi anumle momente cn‐
au diminuatincrederea↑ n sine;
tice,care i‐
la ce se intampほ in iu_
Somnoren″ ,pas′ 1/ilale― SenZaJe de SOmn,indiferentう
rul sう U;

スgresi1/ilare― CompOrtament provocator,pus mereu pe ceartう

:

efectue¨

一 pacientul nu cOnsidera necesar sう

″ ′
COnCenf語
JVa"ら
Dttnわ υ area mο

ze actiVitね !i,este dezinteresat,neatent; lZiCう `

faCう 一 Starea de dependeniう
ncapac″ area de a face ceea ce ρrefett Sう
,

′
J10r preferate:
psihica sau socialう nuJ permle pacientului efeCtuarea actiVLう
deOsebitう
Disperare一 Starea de deZnう deide,deZOlare,sufenntぅ
;

de prOble―
pacientul este preOCupat↑ n perrnanen!嵐
Obsedar de prob′ emere sare一
,↑ n Vederea realiZう
ril

mele sale,care au prioritate falう de activitatea depuSう

facerea arfOr nevO′

rnteracruneaゎ fre devarOrizareゴ neSalぉ
negatiV SatiSfaCerea nevo‖ de a reSpl―
Sentimentul de deValorizare influenteaZう
n defiClt dar,ibu‖ nlie,dezin…
ra,mOdifiCand frecventa,igiena defiCitarう ,alimentatie↑
teres pentru mi,care,i recreere,deZinteres pentru informaJe.

rr7rerVeni′ ″e aSた renfef mediCare

―
一 ascultこ actiV pacientul pentru a― i permite sう ,i exprime sentimentele priVind difi¨
cultatea de a se rea‖ Zal
pOSibilitう !ile
―aiutう pacientul sう identifice motiVele comportamentului Sau,apreciazう
fizice,i intelectuale;
l antreneazう ↑
n
一 sesizeazう orice fOrma de interes pentru o anumita activitate,‐
desfこ ,urarea lui;
utile;
_↑ ndruma spre acele activitう li Care Sunt atractiVe pentru pacient,i tOtOdatう
■■ ■ ■ ■

_ ObseⅣ うJ noteazぅ orice sChimbare in COmportamentul pacientului:

―ap‖ ca tehnicile de↑ ngrijire adaptate neVOi10r pacientului;
 ― identifica cu pacientul factorii care↑ ￨↑ mpledicう sう Se realizeze:familia,‖ nlite eco¨
laginil de si¨
nomice,starea de sanう tate;
一cunoa,te aSpiratille,Sentimentele,interesele,i Capacitう lile pacientului;
cialう ,legi,1
―↑l aiutう ↑n reevaluarea capacitう !i10r,i aspiratii10r sale;
(inSufiCienta
―↑I suStine↑ n stabilirea unor proiecte;
u;
― aiUtう pacientul sう se adapteze la noulrol pe care↑ l are sau la statutul sこ
―obseⅣ うrelatille de satisfaclie saU de nemultumire ale pacientului;
―explicう necesitatea cunoa,terii rnediului↑ n care trう ie,te,i a Celor din iur.
e in care se
'erior altuia. o
Nep″ n,f percepJa indiVidului asupra lipsei de control a eVenimentelor intr―
r′

: se afla nu-i situalie data.

Man′ たs籠 ″de dependen■
cOnfricr de ror_incapacitatea paclentului de a da doVadう de cOmportament
rse activitdli; COnliCtului dintre va‐
adecvat fatう de rOlul profeslonal ales sau impusi Se datoreaZう
nomente cri- lorile individulul,i nOrmele soCiale sau Starea de sanう tate

E,eC ρroFes′ ona′ ― nu realizeazう sarcinile obligatoniimpuse,care suntlegate de

tAmpld in ju- rolul profeslonal pe care l¨ a ales sau iS― a lmpus;
n
Diicυ ffarea Fh a′ υa deciz〃 ― pacientul nu poate lua decizille cele mai potriVite↑
tirnp util,nu poate cunoa,te'i COrela evenimentele.
de
lr sd efectue- スρalie― preZintう lipsa de interes fatう de aCtiVitatea impusa sau aleasう :falう
propria persoanう .

Rerragere,resemnare一 renun!う la aCiVlatea sau fun∝ ia pe care o deJne,i Se

ndenld fizicS,
complace↑ n aceastう sluaJe:
'erate; i apa“ in i
Docilitarea― se supune cu u,urintう unOr deCiZii care nu―
Fara″ farea_considera ca mersullucru‖ lor↑ n vialう a fOStinlueniatin moo preSta¨
nli de Proble- nlう turat,inevitabile;
bilit de o fo叫 うSupremai consecintele sunt de ne↑
e― nu ma!oOre,te sう ¨
rlizdrii. scopul,sう realizeze ceva anumei
とriOSa cre a“ ゎ′
′
′
スgasare― stare de eneⅣ are,de iritare pe care pacientul o are in permaneniう
'i ajngう
sau periodic:
oii de a resPi- Trisrere_stare sufleteascう apう sう tOare↑ nsoiitう de mahnire,amarう
ciune;
rulimie, dezin- n
Sentimer71 de fnferiorilare_stare de dezavantai pe Care pacientul o per9epe↑

︱ＩＬＦ
comparaJe cu Ceila、 i.

rnferacrυ nea mfre repυ ゴnesar′ sfacerea arfor nevo′

"戸
)le priVind difi― Nesatisfacerea nevoil de a fi preocupat in vederea rea‖ zう「li manifestate prin
`′

neputin!う determina manifestari de dependeniう la celelalte nevoi:imobilitate,pos―

turb inadecvatう ,insomnie,olosealう ,Vulnerab‖ itatea fatう de pericole,culpab‖
itate,
zぅ posibilitう !ile

devalorizare,rnodificari respiratoril,cOmunicare ineficace la nivel afectiV,dezinteres

antreneazう ↑
n falう de masu‖ le de igienう

DtOdatこ utile; hferyenl′ 〃e asた renfeF med′ care

_ identificう ,prin obseⅣ atie,i COnVersatie cu pacientul cauza neputintei sale,i Situ‐
￨￨

atiile care↑ i provoacう sentimentul de inutintate:

 purtate, increderea paci-
- cagtigd prin modul s6u de comportare 9i prin disculiile
一  一  一  一  一  一 entului;
l aiuta↑ n cunoa,terea,i reeValuarea capacitう !i10r
↑ Sale;

l consultう ↑
↑ n planifiCarea activitう !i10r prOpuse;
l priveSC:
informeazう pacientul asupra dreptului sこ u de a lua deCiZli care¨
obseⅣ うrelatille pacientuluila luarea decizillor;
i reVinei
↑l convinge de importanla lor,i a reSponsabllitatii ce¨
n rapOrt cu
↑
orienteazう pacientul spre alte actiVitう ti decat cele anterioare
capacitう !ile sale;
n
一aiutう pacientul↑ n recuperarea fizicこ ,pSihicう pentru reducerea handiC,purilor↑
mentinerea independeniei;
paclentul sう Cunoascう ― nsuSeascう criteri‖ e de control care― l aiuta↑ n
―aiutう Oi sう

aprecierea actiVitう !li Sale zilnice,a'1↑

obiectivelor realizate,a idealurilor sale;
_ noteazう oriCe modifiCare in comportamentul sau starea paCientului.
一creeazう conditil pentru↑ nlelegerea,i aCCeptarea bolil,pentru purtarea de proteze.
― favorizeazう COndilii pentru ↑ ntalniri cu perSOane care au trecut prin acelea,1
dricunぅ 1,i acum sunt autOnome.
lie,i SOCietate.
―subliniaza rolul familiel,i rolul pacientului↑ n fam†
esc;
′
15. Religie, credinfi, sistem de valori
(nevoia de a acliona conform propriilor
ln raport cu
convingeri, credinle gi valori)
dicapurilo「 in

3are― 1司 uta↑ n

「 sale;

)a de proteze.
prin acelea,i DEFINI丁 ‖―GENERALITAT:
Nevola de a actiona COnfOrm propri‖ or convingeri,credinte,i Va10ri reprezint触
necesitatea individului de a se comporta↑ ntr‐ un colё CtiV corespunzう tor ideilor,i cre‐

dintei Sale(despre ceea ce conSidera cう este bine sau rう u).

lnteractiunea unei persoane cu alllindivizi sau grupuri sociale,cu viala cOSmica

sau cu Flinta Supremう evidenliaZう experienla vielli,dezvoltarea personalitう lil,inclu¨
jv a prop耐 ∝湘 ¨ mungeri抑 酬 叫
De‐ a lungul tirnpului omul a↑ ncercat slgお ∞∝ぅm螂
Ju叩 ,0∞
刺 e
“
despre viatこ ,lume,planete,conceplle neCesarう ca baZう a gandiril,dezvoltand dト
.Cu
ferite idei,teoril,conCepte,iinfluentand sub diverse aspecte activitatea umanう
toatう diversitatea acestor teoril,nevoia sau dorinta omului pentru cunoa,tere nu es―
te satisfう Cutう ↑
n totantate.
Din dorinta,i necesitatea gう siril unei teorii pozitive despre existenta,i pentru a
acoperi golurile,"necuno,cutele“ ,omul a conturat concep!ii optimiste,etice sau mai
gioa―
putin mOrale ori pesimiste.Aceste concepiii au fOStinfluentate de curentele re‖
se,,tiiniう se noi dimensiuni vita16,i modificand stilul de
oitehnO10gie,descoperindu¨
centrat pe:
gandlre.ca rezultat,fiecare soCietate,￨‐ a fOrmat un standard de viatう
dragoste,iertare,↑ ncredOre,Onestitate,dreptulla opinie,.a. ＰＩＩＩＩ

Sisteme de convingeri,i valori

Convingeriie sunt puncte de vedere despre noi↑ n,ine,despre a聾 il oi deSpre slu―
alille pe care le consideram adevぅ rate.Sunt puncte de vedere emolionale,nu baza‐
te pe fapte,interiorizate↑ n structurile noastre mentale prin influen!a faCtOrilor externl,
de obicei educatiOnali,dar,i ca urmare a unor experiente trecute.
De exemplu:
eχ ′
sめ Dυ mnezeυ forceea ce mise m“ ρtt se daroreazう 1/o′ ρ妙′
Saret
Cred cう
″ ,′
“

―
`‐

一
 ex'sめ yiatt dupa moare.“
"Cred cう
〃Cred cう esreゎ ゎ esう a」iυ ″Oamen″ aFra″ 的diFicJrare.“
″Cred cう feme〃 e sυ nf ma′ wherab〃e決 )carわ δ rba″ .“
Convinge‖ le noastre se relecta sub forma aJtudinilor¨ valoH.in fun∝ ie de aces―
existenla・
te valo‖ ,pe tot parcursul vieJi,luう m tOt impul decizii care ne afecteazう
Exemple de valoril generozitate,altruism,responsab‖ itate,respect,bunう ―
cuviint触 ,

onestitate,sinceritate,seriozitate etc.
Va:orile sunt rnal abstracte decat cOnvingerile,i mal profunde.Ele constitule su―
portul moral al personalitう !li individulul.Sunt dobandite prin influenta mediului so―
cio¨ cultura1 lcarea convingerilor,i Valorilor personale
0i deVin foarte puternice.incう
e¨ valoare↑ mpie―
determina discOnfort psihiC maxim.Uneori,convingerile,i atitudin‖
dica indivizii sう ia decizii rationale.De exemplu,o persoana care crede cう
homose¨

xualitatea este,,un pう cat de moarte“ va avea atitudini ostile falう de cOmunitatea gay.
Valorile ne racordeazう ↑
ntreaga personalitate la viala cotidianう .De exemplu,pe
valoarea"sう narare“ se pot grefa o multitudine de convingeri:
〃Esre bゎ esぅ ne sρ うめm desρ e maわ ′ .“

″Esreゎ hesぅ mergem ra confrOfra sfoma10rOg.“

″Esre bゎ esぅ mancう m frucreダ regυ me doar dupう ce re sρ ぅ ram.“

3θ ′
η′arcoo′ z〃 月′
.
ηe sa βυわem ma′
Esreゎ ′
″ rnυ ′
rde c.イ

Fiecare are o lerarhie proprle a valo「 ilor detinute,iar aceastう ierarhie este unicう
pentru fiecare individ.ln functie de prioritう !i,indiVidul aci10neazう Oi↑ ,i rezOIVa prO_
blemele.N/alo「 ile sociale nu se nasc Odatう cu individul.Formarea atitudinilor de va¨
loare si a sistemelor de valoare reprezintう o parte organicう a procesului de sociali¨
prin
zare Socia‖ zarea este un proces de continuう interacliune,i adaptare socialう
care se asim‖ eazう sistemul de valo「 i al comunitう !ii,i devine sistem de valori propriu
fiecarui individ.Sistё mul de valori este un sistem normativ.
Valorile,ca,i concept,prezintう generalitate si centralitate in universul spiritual
al societう til,i↑ n Structura persona‖ tう lii umane,i Se regasesc ca standarde(crite_
ril evaluative)ale actiunilor umane,vectori motivationali Care determinう 01 orientea―
Zう aCtiunea Au caracter cOn,tient,inten!iOnal,↑ n sensul de adeziune la ceea ce se
doreste in sistem.
Valorile nu pot fildentificate cu nevoile,itrebuintele umane.Ele apar ca o repre
zentare↑ n plan mental a nevoilor,ca o sintezう a trebuinle10「 personale cu cele so―

ciale.Valorile ocupう un loC Central↑ n configuralia persOnalitう lil umane,i ghideazう

procesele de
deopotrivう atitudin‖ e,iudeCう !ile,i ac!iunile oamen‖ on Ele determinう
aparare,i manifestarea eu― lui,imaginea si stima de sine.
Valorile ca princlpli generale despre ceea ce este de dorit se transcriu↑ n norme
,i se exprimう ↑
,i atitudini,iar atitudinile se specificう
n opinil.Astfel,se poate consi―

dera cう Oi prOfilul axlologic alindiViZilor se bazeazう pe slstemul de valori↑ ncorporat

prin socializare.
 Religia
Pe↑ ntinsul globului pう mantesc au aparut de_a lungultimpului nenumarate curen…
te re1191oase,po1leiste sau monoteiste care au marcatiStona societぅ Ji,i,i‐ au pus

fie de aces- amprenta pe modulde viatこ al oamenilor.Religia se referう la acele moduri de gandi¨
existenla. re,simure,i aα lune,socialmente dist‖ bune,ce au de‐ a face cu supranaturalul sau
de sacralitate,sacra¨
nd-cuviin!5, ,,lumea de dincolo“ .Practic‖ e,i credintele religioase se leagう
litatea fiind↑ nieleasう ca oriCe este misterios,inspira respect,i este chiar potential
periculos,ceva le,it din normal.Sacralitatea se leagう indestructibil de sentimente¨
>nstituie su-
nediului so- le de reverentう Oi respect,oamenil putand avea acces la sacru numai prin ritualuri.
Ritualurile sunt proceduri formale ce dicteazこ cum artrebui sう se poarte oamenilin
r personale de
prezenta saCrului.ln comportamentullor religios oamenii creeazう o linie socialう
oare impie-
reguli,i semnricaJi ce guverneazう expe‖ enta lor.
cd homose-
Diferen!ele re‖ gioase produc conflicte religioase pentru care societatea civila nu
nitatea gay.
este indeaiuns de pregう titう . Principiul egalitう til ,l imperativul tolerantei reprezin―
>xemplu, pe
tう cuceriri istorice,care↑ ncearcう sう extirpe rう ul politic al conflictelor religioase,dar
amandOuぅ se compo威 こabstract falう de fenOmenul diferen!ei CuLurale ca potenual
de conflict.
CategoHile expe‖ enlei religioase sunt mu‖ iple,dar se contureazう Cateva fOrme
mai deoseble care se manifesta pe grupu‖ popula,onale ma‖ .

Existう un supranatural simplu,categorie in care credinciooil atribuie naturii O Ca―

: este unicd
,impersonalう ,supranatura10 Aici nu sunt implicali zeli Sau spiritele,ci
litate difuzう
rezolvd pro- nrう u.
este vorba despre o anumitう fortう Ce influenteaztt evenimentele↑ n bine sau↑
inilor de va- n manト
Oamenii silesc puterea supraumanう sa se comporte conform donniei10L p‖
ri de sociali- pulう ‖mecanice ale acesteia(de exemplu,t‖ folul Cu patru foi are fo叫 a angaatう sう

sociald prin realizeze scopuriimediate).

alori propriu O altう categorie este reprezentatう de credinta↑ n spirite sau fiinte.Oamenil au
atribuit spirite animalelor,plantelor,pietrelor sau unor oamenl.
'sul spiritual Theismul este categoria↑ n care rellgia este centratう pe credinta↑ n zei.ludaismul,
jarde (crite- ↑
ntr¨ un singur
Cre,lnismul,i iSlamismul sunt fOrme de monoteism sau credintう
si orientea- zeu. Ele toate au stabilite organizalii re‖ giOase, lideri religio,i sau preoli, ritualuri
I ceea ce se trad“ iOnale,i sc‖ en sacre.Religia Greciei Anlce si hinduismul sunt forme de polhe‐
isnl sau credinlう ↑
n mai mul!i Zei cu putere relativ egalう .

r ca o repre- Hinduismul este o religie maiOrぅnlume,nu doarp‖ n vittutea faptului ca are muli
↑
cu cele so- adepli(peste 700 de milioane),ci,i datOritう profundeiinfluenle pe Care o are asu‐
si ghideazd pra altor reng‖ .

rrocesele de cateva religli se concentreazう asupra unui sistem abstract de simboluri,se dedi―
ca realizね ni moralei,i perFe∝ iunii Spintuale.Avem,ca exemplu,unele religli din Asia,
riu in norme incluzand taoismul,i budiSmul.
poate consi- Ateismul rnodern capう ta O dimensiune din ce↑ n ce mai mare,se extinde↑ n toa¨
ca―
ri incorporat tう lumea,fo4ele supranaturale fiind negate, iar fenomenele misterioase, exp‖

te,lin,lc.Cel care a fう cut apologeul ateismului a fost Marx,care considera relト

gia un instrument de asup‖ re."Re″ gね esre geamぅ た ノ″ jη
ゃ′σOわ οttle,sυ fre"′ υne′

一
Ft『
:」 脚 !ttIIri[i
梶首ζl聞:響illil湾 志
Existう aSemう nari,i deOsebiri intre ma
轟
臨 島1暦 11:皐 ご ふ器営 lぶie“ Dumnezeu tte preztt m md昨
ね,de囃 面 se cu maね na‖
iR::1腫 常 翼 濯ピ :1滉 ∬
cru‖ Candu‐ndsF:1雲
Dumnezeu a F:』
Cう
cea deista care cOnSiderう
de evOlulie al aceSteia in comparatie cu panteismul,i alte credinte,deiSmul promo¨
veazう utilizarea COntinuう a ratiunii

鰐 欄 捕曇
亀
Э
leideologil
1蠍
au ca punct COmun pretuirea
tual
品 ate‖ alぅ ,↑ n defavoarea spa,ului spi‖
Fiecare religie are rnodul ei de a priVilucrurile,de aiCi rezultand diferenta intre po¨

De exemplu,la hindul,ti eSte cunoscl

躍稚鯰 isI曇 面
“ 測
鷲p― 。 山 vezi r畿 la alte明

care ar trebulincantate.
sarea intunericului↑ n luna Ramadanului
Musulman‖ pOStesc din zori pana la lう
uturi alC00‖ Ce.Nu lucreazう in Ziua de vineri.
si nu consuma carne de pOrC,i niCi bう
' Evreli de religie iudaica respecta sabhatul(Sambata)。 i nu COnsumtt anumite ali¨

I]i罰
i椰
淵讐 掲
ねrisぅ carnё a dar sutt acCe口 誡e Ou訥

￡
習l電計』」
:`rtll::‖
「ft群
li町
If:浩 配
、
n comunlate,ntualu面 :[]#lil■
↑ ￨(
liltdll「 駄 l
pozLla lerarhiCう
函 cult晰 J Cara■ ←
鷲 :‖ [宵 iiecaЮ COmu雨 ねO avea Sp¨ JSう u
τ ::」 ￨:駆 簡

ristiQ↑ n lumea modernう .Odatacuextini;‖

::翼 :‐1量 :(『 1:軍 I:￨￨::」:lltl:lilrllif「
intalnesc indiViZi din culturi diferite,Care
li鳳 画 a m dudattnomend∝ de
L織 ll』 ポ "pttЮ
:饉 ]T羊[じ liⅧDi,din cultura celorlal!i).
 Acestlucru eSte important pentru cう fiinla umanう are dreptulla propria culturう 01

tre grupul maioritar gene‐

1a propriul sistem de valori,neacceptarea aceStOra de cう
rand diverse forme de discrirninare.Va10area de adeVar a unor nOrme,i COnvingeri
Jtvt.
i reprezintう o institu!ie aX101ogi‐
,nceptia pan- nu este stabilitう de cineVa anume SiStemul de valo「
ratこ pentru indiVidul care o posedう
)spectiv a lui cう ↑
n Sine,fiecare norma fiind va10roasa,i adeVう
jUdece si,temul de Valori al altcui¨
nt in toate lu- ↑
n sistemulsう u de valori Nimeni nu are dreptulSう
deosebire de va,decat dacう acesta lhtrう ↑n conflict cu legea,i aduCe preiudicii Celorlalil.

rd Ia procesul
rismul promo- lNDEPENDENTAlN SATiSFACEREA NEVO‖ DE AACT10NA

ti, dar se de- Rま 〕:Ⅷ F罫 ど :∬ 鮮 鼎 1:l勝 温 itt b訓 面 。riZat ttb

eligioase fdrd modul Sう u de viatう ・Fiecare Set de Valori Cu‐
influeniele factorilor sOCian determinう
atia lumii, dar prinde anumite atitudini,i COnduce la prOmovarea anumitor activitati,i comporta¨
rrun preluirea pentru fiecare persoanう un puterniC factor
mente. lnfluentele culturale repreZintう
ntregii vietl・
motivant(aCtiVator sau restriCtiv)pe parcursul↑
renla intre Po- n confOrmitate cu siste―
Oameniitrう iesc dupう reguli Oi norme impuse sau alese,↑
iti i. ё
are a fost SOCialiZat.Astfel,ei adoptう un anurnit rnod de vialう care
mul de valori↑ n
il de via!5 in trebuie sう reSpecte aceste standarde.Activlこ Jle zilnice,regimul a‖
mentar,petrece…
Hinduistul se e sociale etc.,Se afほ Sub
rea timpului liber,odihna,i somnul,cOmunicarea,relati‖
irnperativul credinte10r propril,i a siStemului de valori propriu.
rmul de carne
intre caste, in ale vielii
Practici religioase legate de principalele evenimente
lintre hinduigti
r alte rugdciuni
U
r Ramadanului
Nu au un ritual sPeclfic
Ⅷ需
亀 部 濯
ziua de vtneri. 蘇蠅 [嘲 螂
∩e↑ ∩stlllel tinainte ca acesta sう ne ars
nd anumite ali-
tc.). Copilul beneficiaza de Patru Prezenla unut preot budist; rrtual de
'inmormAntare
la o formd de procedee: prezentare, af rmare,

︱ＩＬＦ
n care este in- confirmare, ordonare
jocgii sunt mai in avortului, duPd 130 zile
cazuL inalnte de moarte, credinciosul se confeseazd
de gestal e, f,ltul este considerat recunoscdndu-9i pacatele 5l cerAnd ertare
lurata Postului. familiei
perioan; (fiin15 umana comPletd)

relalii sexuale, Corpul este atins 5i spalat numai de famllle'

Ritual de circumcizte 5e op;n auroosie. s irc re'i'i'
:. pot fi trecute Ritual specific de inmormdntare

:ultural caracte- Botez cu ritual sPecific fiecirei

forme relrgioase crettine Rrtual specific de inmorm6ntare
tot maides se
: in locuri diferi-
fenomenelor de
一
一
 MANIFESTARI DE INDEPENDENttA
Re::gie=Credinla in linie sau fOle supranaturale.
de realitate.
Credinte=tOtalitatea convingerilor(personale)falう
Ritualノ rit=ordinea dupa care se desfう
soarg anumle praCtiCitradヽ 10nale.
o COleCt市 late;
Spiritualttate=ansamblu de idei,i Senttmente cecaractenZeazう
ansamblu de credinte,l practici proprii sufletului
↑
n societate.
Etica=totalitatea reguli10r de comportare adecvatう
Valori=↑ nsu,iri ale unor lucruri,fapte ё
Orespunzう tOare necesitう ti10r sOciale;to¨

talitatea calitう tilOr Care dau pret unui Obiect,individ.

propria voiniこ ;Starё a unei persoane
Libertate=pOSib‖ itatea de a aCtiOna dupう
e↑ n stat.
care se bucurう de toate drepturile pOlitice si Civ‖

FACTORI CAREINFLUENTEAZA SATiSFACEREA NEVO‖ cOnVinge面

Facto‖ i Care inluenleazう nevola de a a∝ 10na COnform propnilo「 ,

credinte,i Va10ri sunt diVer,1,i pOt fi grupatiin:

tOare):
a.b′ 0′ ogFc′ fvarsta,pOStura(geSturi,mi,cari corespunZこ
fOrmう ,emO事 ile,gandirea;
b.ρ sttO′ OgFc′ r donnia de a intera∝ iOna cu o anumlう
giOasこ (dreptul de a alege):
C.SOC′ 0′Ogic′ i cultura,iiStOria poporului,apartenenta re‖
Cre,Inism,budism,iSlamism,hinduism,ludaism etc.

Sこ nこ tatea
Factori alimentari irnpu,i de re:igie care influenteaZこ

Existd secte care sunt vegetar ene

inu CO∩ Sumさ a coo 5i nici
O parteimportantё Sunt ve9etar en iCe mai muに

Nu consumd carne de Porc

ス墨品WI:;冨l:詰 麗
‖鴻枯￨:沸 :[!::::r虎 :黒 ζ
:語 『
l早
produse lactate
:[i:ι iau

:脚 1胞 鴛 輩 11嬰 咄:雌 i嬰 幽姿
::1:背ile
店
lnT“
昂恐 話き
i51枯
[じ ￨￨; ↓ adoptate de biser ca翁
postuヤ

BenefiCiul obtinut prin practiCarea religiei

mpace Cu sine,isう fie
La nivel COn,tient sau nu,fiinta umanう are nevoie Sa se↑
valorizatう de ceilal!￨・ COmportamentele morale,↑ n general,aduC SatiSfactil,i atrag
i↑ ncearcう Sa se confOrmeze nOrrne…
stima,i respectul celor din iur.De aceea Oamen†
brd Sう 閥 ascう m ac∝ dcud m,u,cu酬
卜
e de aLぅ parte,norma asigurう se( :[・ hdudJJ pentru Cう l SttSね Ce
mOrala,i viala.COnduc lndividul pe cう
i

expectalia・ MaOritatea rengillor promoveazう

 decente,l ofera sprJin atunci cand se alぅ ↑
n impas.Atata tirnp Cat o persoanう es¨

.lnsこ ,atunci cand

te sanatOasう ,practicarea religiei reprezintう o alegere personalう
boala aduce Suferintう Oi neputintう ,iar moartea devine din ce in ce mai apropiatう
,

re‖gia poate Sう fie un refugiu,10,anSう pentru acCeptarea inevitabilului.Multe per―

:lonale
tう lini,tea sufleteascう de
)colectivitate; soane,↑ n faza terrninalう a bolli,Se Spiritualizeazう Oi Capう
care au nevole
Pentru fiecare perSOanう ,COnvingerile,crediniele,atitudinile,valorile stau la baza
conceplei deSpre lume,i Viata,inlueniand↑ n mOd fundamental a∝ iunile,COmpOr¨
or sociale;tO―
tamentele,i deciziile.

Jnei persoane respiraJe,i CirculaJe,hranire

Saisfacerea acestei neceslう J determinぅ o bunう
…
si elinlinう ri adeCVate,odihnう COreSpunzう
tOare,mob‖ itate,i pOSturう adecVate rugう
a persOana.
ll
ι iuniisau medla,ei,Siguranta,i↑ nCredere in prop‖
Or convlngerl,
MANIFESTARI DE DEPENDENTÅ (Semneノ simptome preZente/posibile):
Senttment de VinoVこ lie〓 Stare de amarう ciune,senlment de infenontate,obse…
gandireal sia scuzelorinutile.Persoana are tendinla de autopedepsire,autOacuZare,i trale,te
iul de a alege): cu conVingerea cう bOala este o pedeapsう
n greoale,lente.
PO芝 i!ie inadecvata=pozlie inCOrectう ,aplecatう ,curbata:mi,cう
de o suferintう accentuatこ
Depresie=deprimare sau stare mentalう CaraCteriZatう
.

n care Crede,precum,1
intttatea Persoana poate preZenta O Stare de furie↑ mpotriva formei↑
alte manifestう ri:rnanie,plans,dislalie,insomnle.
Anxietate=stare de ne‖ ni,te,de teamう nedeterminata,de a,teptare incordatう
,

↑
nSOJtう de tahicardie,hipeⅣ enllaJe,tegumente reci,iumede.
Pierderea libertatil=libertate de aα iune↑ ngrttdla de anumle nOrme s9cia‐
actiVitう li COntrare
le (din cauza nivelului cultural scう Zut). Persoana efectueazう
dorintelor personale.
de stare de amaraciune,tristete
inutilitate=lipSう de utilitate,zう dう rniCie,↑ nsotitこ
ce poate duce la lzolare sau agresivitate.
te
Constrangere=stare impusう de anumle condヽ li,Cum ar i tratamente nedo‖
sau psihoZa postnatalこ .

Sau pSihiCう de dOcumen…

Inabilitatea praCtiCarii riturilor=incapacitate fizicう
tare religioasう .Persoana se aflう ↑ トーーー
n impoSib‖ itatea participaril la actiVitこ !ile grupului

sau manifesta neputintう ↑

n urmarea exigentelor rengiOase
Tuiburari ale prOcese:or cognitiVe(CauZate de anurnite defiCite sau aparute ca
cu sine,isう fie efecte secundare ale uneiterapil):
o halucinalie=tulburare psihiCう COnstand↑ n perceperea unOrlucruri sau fenOmene
ltisfactil,i atrag
iormeze norme¨ care nu existう ↑
n realitate;
n inielegere,
o confuzie=tulburare psihica CaracteHzatう p‖ n incoerenIう OilentOare↑
spaJalう
tulburう ‖ale percepJei,i memO‖ ei,dezonentare tempOro‐ :

cう ti satisfaCe
dezorientare=neSiguranta,,ovう ialう ,descumpう nire.
〕lndivldul pe cう ￨ ・
 ingriiorare=temere,nelini,te(fatこ de prOpria existentう ,de suferinlう ,de Sensul
VieJi,i al mOⅢ il)・

ie
Disconfort=stare neplこ cutう de nesiguranib,de insatisfa∝

PROBLEME DE DEPENDEN丁 Å OiSURSE DE DIF:CULTATE

Probleme de dependentこ
1.Cu:pabilitatea.
Cut cauzat de
Reprezintう o stare de vinOVう !ie Caracterizatう de Sentimentul neplう
contrazicerea proprillor valori,i COnvingeri.Este influen!ata de experientele anteri―
Oare,ide educaJa p‖ mlぅ .

2.Frustrarea.
SatiSfa…
Este caracterizatう de sentimentulindiVidului de refuz Sau Care↑ ,i refuZう
cerea unei neVOi A frustra=a priVa,a lipsi de un drept,de un bun,

Surse de dificultate imp‖ Cate in perturbarea nevoli de a ac!iona COnfOrm propri¨

‖
or convingeri,credinte,i va10ri pot fi:
ordin lziCi afectare lzicう うni,dezechilibre,durere,traumaJsme),surmen司 ,

・ dё (「

Obosealb;
de ordin psiho10giC:anxietate,stres,situatil de Crizぅ ,tulburari de gandire,pierdere
・
(Suferinia prOvocata prin plerderea sau abSenta cuiVa drag/apropiat);
ale sau pro―
・ de ordin socio10giCi mediu ambiantinadecvat,conlicte sociale,fami‖
fesionale:e,ec(prOfeslonal,familial,social);
r, rnediu;
o de cunoa,terei cuno,tinte inSuficiente despre anumite situatil, adevう
cunoa,tere paⅢ ialう a propriei persoane sau a altora

Factori care afecteaza cOnfOrtu:spiritual

o perturbare
in anumite situalil poate inteⅣ eni stresul spiritual,care determinう
m↑ n permanentう
in↑ ntreaga fiintare a indiVidului uman.Chiar daca nu con,tientizう
umana Care salveaZ農
acest aspecti nevola de transcendere este o CaraCteristiCう
deseori subiectul de la perturbう ri,nu numai de Ordin psihOlogic ci,i organic Este

:喘 嘉躍Y:3:WT雪 躍 T::『 :淵 T冨 謡
:[『 :t輛 驚
:T胤罷
medicinei traditiOnale
Printre Facrorii‐ sfresori se regう sesc:
一 interzicerea practicilor religioase:
― neputinla practicarii ritualurilor;
― aparilia prOblemelor de ordin etico¨ re‖ glos(de exemplu,Sarcina la varste fragede
irnpune avortul;↑ n toate re‖ gille,avortul este considerat crimう );

― marginallzarea pe criterii socio¨ axlologice(sistem de Valori,religie);

― separarea de grupul de apartenen!う re‖ gioasa:

;autoblamare,i autOCulpab‖ iZare;

一perceperea Suferintei Ca o pedeapsう
diVinう
diVina.
一 angoasa din cauza repreZentう rilor Cu caracter religios;teama de pedeapsう
 rmp″ calille de od′ r ef′ c sunt numeroase atunci cand religia l,limpune dOgme¨
le retrograde↑ n mod abuziv.Existう secte religioase care interzic procedurile medi¨
d・ Transplantul de
cale,administrarea medicamentelor,transfuZia de sange,,.a.m・
nlう ‖le dezvOlate,↑ n care
rE organe repreZintう ↑ ncう un subiect muL diScutat chiar↑

aceastう tehnicこ se fO10se,te↑ n mod curent

rcut cauzat de Nesatisfacerea nevoil de a actiOna conforrn proprillor convingeri,Valori,i Credinte

1晶 :竃燎l11邸 ::il淋 輩:『 :[:m冦 ]

'ienlele anteri-
需:肥 翼器鼻1典 :拙甜
tiv,vulnerabilitate falう de pericole,deValorizare,ileZarea integritう tii fiZiCe,i pSihice.
refuzd satisfa-
DIAGNOSTiCE DE↑ NGRIJIRE oI PLAN DEINTERVENT‖ (pentru
problemele identifiCate)
;onform ProPri- Diagnostic l:Culpab‖ itate(sau suferintこ Spirituala)din cauza dureril,trau¨
maismulul,surmenaiuluypierdeni,stresuluVeseculuγ insuicientelor cuno,Inte(Sur_
lui studiat)manifestatう p‖ n Senfimenf
ne), surmenaj, sa de dricuhate caractettsICう pacientulurcaz」
anx′ erare(↑ n
cre yinOl層 OZi"ha(た Cyaめ ● ρlecarり ,m● cari rente′
indire, Pierdere funCtie de ",depreSFe,ρ
caZUI Studiat/de datele culese despre pacient).
itate(COnform proble―
rt); Obiectiv:E》 iminuareaFndepこ rtarea gradului de culpab‖
Obiective cn cazul afectう rii fizi…
niliale sau Pro- mei de dependentう )― Care poate fi↑ mpう litin douう
Ce,i pSihiCe):
adevdr, mediu; Pacientu:sa fie echilibrat fizic
inteⅣ enび ile asistentei medica:e:
o cu rol propriu:
― evalueazう gradul de afectare,i ldentifica factorii stresori;
rd o perturbare 一asigurう un mediu securizant゛ de prOtectie:
in permanenld 一la nё vole asigurう o pozitie fiZ101ogicう Oi tranSportう paclentul cu caruc10rul;
L care salveaze ―pregう te,te pacientul pentru toate tehniClle de inveStigatil,itratament;
si organic. Este o cu rol delegat:
一 participう la examinarea bolnavului;
Psihosomatica
う
―admi‖ dЮ ″mdbtta「 escri瀾
:scute in cadrul
冨暫き
cⅢ brat pJttC ttu Reね c∝
Pacientu:sa aibこ o imagine pozitiV
eゴ

menび nerea echilibrului psinic:

inteⅣ enび ile asistentei medicale:
o cu rol propriu:
llう mure,te asupra stう
一 comunicう cu pacientulげ ↑ rii sale;
a vArste fragede
n echト
―rう spunde le pacientului,i faCilleazう menJnerea↑ nCredeni↑
la↑ ntrebう ‖
3);
l::_i redea sentimentul uti11う
ξ
一  一

culpabilizare; よ
::lili1111]:illulil::誂 l寓 ;鱈￨ド :』 Ji

>edeapsd divind' si↑ ncrederea↑ n convingerile persOnale;

一
 一 supravegheazう paCientul J urmこ re,te efeCtul teraplei;
― faciliteazう legatura cu persoanele aprOpiate;
o cu rol delegati
iZante.
一adrninistreazう medicatia prescriSa:antidepresive,tranch‖

忠累
潮 ∫
腋 L服 ぶ
墓 鳥様性 発
藤督 通
:需 T,竃 [暫 ]驀 :

)濡 T需霜鰤 鰍
脇 濶 ‰巫 幌 鰍鶉 e電 1盤 鶴
pal[IIよ
rtarea frustrこ ril
面edc
い ‖F∬ 器剛 群誦 Ю岬酬m"暉 m画
ctiv:Pacientul Sこ nu fie fruStrat Sau Dinlinuarearndepこ

服
° ね
11lⅢ 舅gttdJ de attdaЮ げ do面 dЮ SOn; dentinCう

:磁壼紺推藍碑:[撫IT温絆
[棚i榊淋 ‖
:鷲詮 酬節耐剣中
…
・C:堡
1][:itε せ
λ 」
ξ信 ll『 :::1弾 :u Refacerearmenlinerea eChlllbrului pSiⅢ

II据 Ⅷ fasistettmediCお
_ ￨う mure,te pacientul aSupra Staril.sale;
― favorizeaZう COmunicarea cu paclentul;

三
猥織 Ⅷ朧 器 洲塾ettctul ter繊
_ supravegheaza pacientul J urmぅ re,
一 faciliteaztt practicarea unOr rituri:
e cu rol delegati
一 adnlinistreazう medicalia prescriSう i SedatiVe.

ALe diagnos■ ce de ingruire legate de Capaclatea de ao10na confOrm proPni10r

讐 」 li鰍 ∴鞘鶏螺 f器 :鞘 麒:
dぅ 藉
‖ li[11:翼 1lⅧ
 prin furbυ 晨ぅri de
de dificultate caracteristica pacientului/cazului Studiat)manifestatう
gandire,ォ υfbυ め″cre comρ o″ amenf cυ Ceicrirllノ 4 disconfor socFar cn functie de caZUl
studiat/de datele Culese despre pacient).
ObieCt市 :imbunatatireaノ refacerea re:atiilor sociale.
intervenび iie asistentei medica:e:
o cu rol propriul
cauza dureril, factorii stresori;
)lor cuno,tinte ―evalueaztt gradul de afectare a relatil10r sociale,i ldentificう
statう p‖ nρ ′
er―
―asigurう un mediu Securizant,i de prOtectie;
一↑ ¨
ncuraieaZb pacientul sう ,i exprime sentimentele;
04的 gttorare,
culese despre 一urmう re,te COmportamentu1 0iinforTeaza medicul asupra eventualelor modi¨
ficう ri;

― adopta un compOrtament COrespunzator situaiiei;

area frustraril n viata SOCietう
_ ￨う mure,te pacientul asupra efectului benefic alirnpllcaril↑ lli;
)blective:
_ pregうte,te pacientul pentru toate tehnic‖ e de investigatil tt tratament;
―supravegheazこ paCientul,i urmう re,te efectul teraplei;

o cu rol delegati
― participう la examinarea boinavului:
一 adnlinistreazう tratamentul prescris.

DiagnostiC 4: COnfliCt in :uarea deciZli:or din Cauza dureril, surmenaiuluiノ

:l温 祀 :T‰ 圏 「M,露 篤1漑 嚇

:淵 i題 懲
鰤l』 古 :だ

,ament; ο
rienfare(↑ n functie de Cazul StudiaVde datele Culese despre pacient).
Obiectiv:Pacientui sa fie capab‖ sa la proprille decizli.
inteⅣ enず ile asistentei medicale:
o cu rol propriu:
chilibrului Psi'
一evalueazb ne↑ ntelegerile pacientului si ldentificう factorii stresori;
―asigurう un mediu Secu‖ zant,i de proteα ie;
一↑ncuraieaZう pacientul S触 ‐ ,i exprime sentimentele J nedumeririle:
―adoptう un comportament cOrespunzう tor situatiei prin acordarea de timp sufici¨

ent,calm,rう bdare,sigurantう /COnfidenilalitate in diSCulli:

一￨こ mure,te pacientul asupra stう rii sale;
l pot aiuta↑ n luarea
_ comunicう cu pacientul pentru a desCOperi motivaliile care‐
decizillor;
― supravegheazこ paCientul oi urmare,te efectul terapiei;
tratamenti
一pregう te,te pacientul pentru toate tehniCile de investigatiiげ
o cu rol delegati
― participう la examinarea bolnavului;
― administreazう tratamentul prescris.
onform propri10r

urmenaluluソ anxト DiagnostiC 5:Aiterarea stimei de sine din cauza dureril,obOSelli/pierderil,situ¨

CunO,tinte(Sursa atiei de crizう ,Stresului/e,e9ului,medlululinadecvat,insuficientelor cuno,tinte(Sursa

一 一
一
 n anxiefare,わ …
de dricuLate caracte‖ slcう pacientulurcattului Studiat)manifestata p‖
n funqie de
υlilirale,dezOrienfare,dezわ reres fa″ de ρrOprfa ρersoanう ,Creρ resわ (↑
cazul studiat/de datele culese despre pacient).
ObiectivI PaCientu:sa aibttincredere in propria persoantt sau Cre,terea sti・
mel de Sine.
lnteⅣ enfiie asistentei medica:e:
・ cu rol propriu:
一 evalueazう gradul de afectare a stimei de sine;
- ldentificう ↑mpreunう cu pacientul factorii stresori Oi Stab‖ esc rnetode pentru di―
minuarea(↑ ndepう rtarea)efeCtului acestora;
―asigurう un mediu securizant,i de prOtectie;
一 asigurう orientarea temporo/spalialぅ (Calendar,ceas,disCulli adecvate):
― incuraleazう pacientul sう ‐
e:
oi exprime sentimentele,i nevO‖
de prOpria persoanう
一 motiveazう pacientul pentru cre,terea interesului fa!う
:

一￨う mure,te paclentul de COnidenJallate;

_pre9う te,te pacientul pentru toate tehniCile de inveslgaJi,itratamenti
o cu rol delegati
― participこ la examinarea bolnavului.
ibrului psi・
Pacientu:sこ fie eChilibrat psihiC sau Refacereaノ rnentinerea ech‖
hic: ・

inteⅣ enJile asistentei medicale:

o cu rol proprlu:
ldmuregte pacientul asupra stirii sale;
f av orizeazd comu n icarea cu
pacientu I ;
rdspunde la intrebdrile pacientului ;

manifestd solicitudine fald de pacient;

supravegheazd pacientul 9i urmdregte efectul terapiei;
facilileazd practicarea unor rituri ;
● Cu rol delegat:
administreazd medicalia prescrisd: sedative'

DiagnostiC 6:Adaptare fami‖ ala cOmpromisa din cauZa dureril, anxietう !ii,

pa‐
pierderil, e,eculUiノ insuficientelor cuno,tinte(Sursa de difiCultate caracteristicう
υfbυ 湾″ de comρ or―
cientuluVcazului Studiat)manifestatう p‖ n ttlbυめ ri de gandire,オ
ra“ enf cυ membriifam′ ′
′θi diSCOnfo″ ′
fam′ ′a′ (↑
n funale de cazul StudiaVde datele
culese despre pacient).
ObiectivI PaCientul sa se pOata adapta situaび ei familiale sau Cre,terea gra‐
du:ui de adaptare fanlilialう .

inteⅣ enび ile asistentei medicalel

・ cu rol propriu:
alう Si ldentificう factorii stresori;
一 evalueazう gradul de inadaptare fami‖
―asigurう un mediu securizant,i de prOtectie;
r,tanxietate, in- ― favorizeazこ legatura cu persoane apropiate;
(in funclie de 一 stab‖ e,te↑ mpreunう cu pacientul vizitele membrilor fami‖ ei,durata vizitelor;
―↑ ncuraleazう pacientul sう ¨
,i exprime sentimentele,isう ↑ ndepう rteze eventuale…
Cregterea sti- le bariere↑ n comunicare;
― adopta un cOmportament corespunzう torsluaJei(ascu忙 う,lini,te,te paCientul);
一 mure,te pacientul asupra imponanieifamiliei Oi menlne百 i rela,i10r adecvate;
￨う

一↑ ncuraieaZう ,limplicう familia pentru susunerea pacientului↑ n refacerea relaJi10r

,i pe parcursultratamentului;
:ode pentru di- ―supravegheazう pacientu1 0i urmare,te efectul terapiei;
―pregう te,te pacientul pentru toate tehnic‖ e de investigalil,itratament;
o cu rol delegat:
:cvate); 一 participう la examinarea bolnavului;
―administreazう medicaJa preSC‖ Sう :sedaJve.
persoand;
Puncte de referinlこ pentru evaiuarea diagnostice:or de ingrilire
rment; Cei mai mutt Oameni au convingett sli‖ tuale↑ n anumle forme,cum arl o foト
mう religioasう sau ane componente amorfe despre llosola vleJl.Religille organizate
↑ntrern valoHle,convingenle,nOrmele,stう ‖ le de refenn!う oi perSpecJva ce poate l
;hilibrului psi- n organizarea informaJi10r,i determinarea activ忙 う
uJlizatう ↑ o10r zilnice.↑ n zilele noas…
tre mule sodetaJ din lume au un set de credinle religioase dominante.
Convingerile re‖ gioase pot avea o puternicう influeniう a imagin‖ despre sう nう
¨

tate,i boalう .Unele relig‖ promoveazう sJlun de vialぅ Sanぅ tOase,↑ n care anumle
substanie dう unatOare,cum arfitutunul,i alcoolul)sunt evitate.in unele situa!li,bOa‐
ca pedeapsう pentru anumite fapte,Religia mai poate promo‐
la poate fiinterpretatう
Va,l un sens alidenJtう Ji,i al eChilibrului,ceea ce implicう un sIl de vialう poZliV,i
dezvoltarea persoanelor puternice.

Conceptul credinlei poate fi privit↑ n contextul general alintelectualitう !il,fi10ZOfiei

りal deZVOLう ni↑ n cre,tere.Fowler(1983)a idenllCat 7 stadil ale credintei,in funcJe

de dezvoltare,l cre,tere:
・enl, anxletう .Cred′ η
′ ″ρrimaめ n fazele inり ale ale copilう ‖
(apう rutう ↑ el),Caractenzatぅ pHn forma‐
lii,
‐ rea relati‖ or de↑ncredere cu alte semnificatil.
acteristlcう pa―
arl de comρ or―
υtt1/―proた cra誇
2.Credin始 わオ (cOnturatう la↑ nceputunle copilう nei),↑ n Care se contu‥
reazう bazele convingerilor,imaginaliei,percepliei,i Sim!lril;↑ n acest stadiu con‐
udlat/de datele
vingerile pozltive,i negative afecteazう puternic cop‖ ul.

n perioada cop‖ うriel,i dupう aceasta)eSte ca¨

3.Credinra′ ηitic‐ ribera′ ぅ(apう rutう ↑
3re,terea gra¨
racterizatう prin dezvoltarea gandiril logice asociatう cu↑ntelegerea ordinil lumil,i
semnricaJa VieJI・ Celelahe perspecive,↑ n specia1 19u‖ le familiale,i religioase,
sunt uzual acceptate.
esorl; 4.Cred′ η″ shle″ c_oo,venlわ na′ う(deZVO‖ ata↑ n pe‖ Oada adolescentei,i dupう ),↑ n

cadrul cう reia,de cele mairnulte ori,sintezele valorilor,i conVingerilor au evoluat

 la persoanele↑ ncercate(de anumite evenimente),reducand conflictele interioa貯
↑n contextul siguraniei atribuite de sistemele convingerilor convenlionale.
5,Cred′ n“ わdi1/idυ alた め―rerexi籠 (aparutぅ la adunultanぅ r,i dupう aCeea)este Ca_
nlelegandu_se pe sine
racterizatう de reflectii Critice ale valorilor,i conVingerilor,↑
.

si sistemul soCial.Se contureazう ,ansele COnstruiril ideologiel,i stllului de vialう

¨
6.bЮ 伽 ″cottnc″ 略 eZVdね 僣 ↑n mlbCJ Mel),↑ n caЮ Se reCunosC hね rpretこ
ω

‖le muttiple ale rea11う Ji;reinterpretarea vieJl,i aprecierea simbolunlor,metafore―

10r,i a miturilor pentru↑ ntelegerea adeVう rului.
υ aceea)↑ n cadrul Careia in…
7.Credin″ nルersaめ (COnturatう la mり 10Cul vieJi,i dupう
dividul este pregう tit Cu puterile existen!el.ViZiunle libertう tilindiViduale sunt dedi‐
cate sinelui,↑ nfrangand divizarea,opreSiunea,i brutalitatea.

poate oferilう muriri despre

Cunoscand aceastう stadializare,asiStenta mediCalう
n planificarea imediatう a inter¨
nevoile spirituale ale persoanei,i implicit un ghid↑
Ventii10r de↑ ngrilire,
Orice convingeri spirituale,i re‖ giOase sunt dezvoltate,uzual ele neputand schim―
Sau moartea culva drag(apro¨
ba semnificalia.C)CrizO,cum arfi O afectiune Severう
poate da opOrtunitatea
piat), pot Cauza tulburう ri spirituale. De asemenea,O Crizう
pentru cre,terea fo嗅 ei personale↑ n regandirea Valori10r,i COnVingerilor.inlelegand
convingerile spirituale,l religioase ale persoanei,asistenta medicala o poate alutal,1
ofe‖ suportul neceSar depう 01‖ i CAZei(p‖
n diSCuJi COmOde,i↑ nlelegう toare― despre
moarte,viatう ),priVind persoana↑ n mod hOliStic(spiritual,fizic,pSihiC).

INTERVENTllLE ASISTENTEI MEDICALE:

o Exploreazう deprinderile religioase ale persoanel.

σ
J mb認 う
● Evalueazう Standardul de valori.
・OtteⅣ う ttЦ ddttM酬
‖‖
岬md
o Asigurう un mediu lini,lt,favorabil comL ￨め
toa¨
o Stabile,te↑ mpreunう cu persoana/familia un prOgram dё activlこ J COreSpunzう
re.
o lnbrmeazう J bmuЮ ゛
e padentul asu闇
◆mentinerille9う turilor(benefice)￨ ia雨 lb,cu grupJ SOdJ;
◆organizう rii timpului↑ n funciie de priOritう !￨,i neCesitう !i;
‖i Conform pro¨
◆ uIlizう ‖i Serviciilor ofe‖ te de comunlate in vederea aα ionう
prillor credinle,i Va10ri
o incuraleazう familia sね sprり ine pacientulin reCuperare.
o Colaboreazう cu membril echipei de↑ ngrり ire,inclusiV Cu psihOlogi,asistenti soCi¨
all,preoJ etC・

n¨
,poate oferi↑
Asistenta medicalう ,prin tipul de activitate pe care o desfう ,oarう
ih点
∬晶蝋 ;:ぼ Ⅷ∫
lT』写 n習 」
』:悧黒‖ 1瑞 1鍵 肥∫ :
 ¨
e interioare medicalう trebuie sa adopte O atitudine tolerantう ,bazatう pe respeCt,i↑ ntelegere,fこ
rう sう incerce sう sChimbe convingerile pacientilor sう
i.Mai mult decat atat,ea trebuie
rle.
)a) este ca- sa cunOascぅ sau sう se informeze asupra obiceiuriloL ritualurilor,diverselor practici
-se pe sine re‖gioase ale pacienti10r, astfel↑ ncat sぅ ―
i aiute pe ace,tia sう ↑ndeplineascう acele

de viald. act市 1う J pe care le impune sistemullor de valo‖ .

"ri
: interpretd- in c‖ nicile moderne se construiesc anunlite zone de spiritualitate(capelぅ ,loc de
―
rugう ciuni etc.)↑ n Care clientii pot Sう ,i Satisfaca trebuinlele 10r in legttturう
cu practi―
r, metafore-
cile religioase.巨 ste bine cunoscut faptul cう omul,mal ales↑ n suferinia,are nevOie

ul cdreia in- de descoperirea pう 嗜ii sale spirituale,i de o comuniune cu absolutul.Acest dezide―

e sunt dedi- rat poate fi atins dacう este acceptatう practica re‖ gioasう sau ritualurile de tip spirl―
tual,de once fel,↑ n funcJe de Credinlele Clientului,obJnandu_se astfel o formう
de
depう Oire a sufe‖ nlel.
ruriri despre Asistenta medicalう are responsab‖ itatea de a facilita accesui clienti10r la practi¨
c‖ e re‖ gioase,ide a― i aiuta sa¨ ,igう seascう
resursele proprii pentru depう 。 irea stre‐
iatd a inter-
sului generat de boalう .

rtAnd schim-
drag (apro- EVALUAREA INTERVENTllLOR APLiCATE
↑
n evaluarea inteⅣ enili10r ap‖ cate asistenta medicalう respectこ urmatOarele eta¨
portunitatea
'. intelegAnd pei

oate ajuta 9i l.stab‖ e,te gradul de autOnonlie/dependen!う a pacientului;

are - despre 2.efectueaza b‖ antul↑ ngrJi「 10r pe baza evidentelori

evoluliei
・ foala de obseⅣ a!ie―
o plan de↑ ngrilire-ObiectiVe realizate/nerealizate;
3.apreciazう starea pacientului↑ n raport cu nevoile de bazう :

O Sta10nara,amelioratう ,agravatう ;

・ autonomie reca,tigatう ,sanatate restabilitう

;

o nevoile de bazう satisfう cute(=pacient independent),nesatiSfacute(=pacient

dependent):
'espunzdtoa- 4.revizuie,te etapele procesului de↑ ngrり ire↑ n caz de bilan!negatiV:
o Criteril de revizuire:
◆ldentificarea cauzelor b‖ antului negativ;
◆revizuirea etapelor procesului de ingrJire;
◆ reformularea obiectivelor,refacerea planului de↑ ngr」 ire,evaluarea.
conform pro-

rsistenli soci-

,oate oferi in-

yii diferite, cu
ea, asistenta
 16. Nevoia de a se recrea

Nevola de a se recrea este necesltatea pentru fiecare individ de a se destinde

printr― o ocupalie Sau actiune agreab‖ うcu scopulde a ob!ine relaxarea fizicう ,i psi―

hicう .

in decursul anilor,oamenil au acordat o rnare importaniう diStracJ‖ or,i actiVitati10r

relaxante,ca mり 10C de a se elibera de tensiunile neⅣ oase,1lZiCe produse de mun―
ca sau profesia lor.
ヽ
1110acele,i rnetOdele de distractie s¨ au schimbat odata cu evOlutia SOCietう li10r.

in zilele nOastre,posib‖ lile de recreere sunt numeroase,i diferite.Dar unele per‐

itう

soane,cbrora profesia le dう mari satisfaclil,uitう adeseori de aceastう nevoie funda―

mentall,ceea ce poate duce la suprasolicitarea fizicう sau psihicう a organismuluiサ la

Cre,terea nivelulul stresului,i la aparilia↑ mbOlnう virilor.

Factorii care influenleaZう autonomia persoanei sunt factori biologici,psihologici

,i SOC1010gici.
La copiljocul ocupう o mare parte din tirnp,i favorizeazう dezvoltarea fizicう ,i psi¨

hicう ,dezvoltarea personantぅ lli,i COntrolul emo!i‖ Or.丁 irnpul acordatioCului,i actiVト
tう !i10r recreative se rnodificう la varsta,cOlarう 。i↑ n timpul adolescentel.
Adutti aleg acJvIう Jle reCreaJve preferate,momentul,i durata lon
Bぅ tranii sunt‖ mita!i↑ n alegerea,i durata activitう !ilor recreative,datoritう diminu¨
うril ag‖ itう
lii fiZiCe.
ConsltuJa,i Capaclう Jle iZiCe specrice lecぅ rei etape a vieJiinluenteaZう activi¨

taJle recreaive ale lecう rul individ,indicatう lind renunlarea la act市 1う Jle Care cer un
mare efort fizic dacう individul nu este antrenat,i capab‖ de a le efectua.
Cultura poporului nostru pう streazう traditiile si obiceiurile de a se distra la anu‐
mite date fixei cう sう toria,i aniVersう rile ei, na,terea,i botezul copliloL sarbう tOrile
Pa,telui,Crう ciunulul,Anului Nou,aniversarea zilelor de na,tere'ide nume.
Rolul social derivat din profesie,i pensionarea influenteaZう nevoia de a se re¨
crea. in timpul practicarii prOfesiei trebuie prevう zute,i respectate perioadele de
recreerei sfar,itul de sう ptう manう , periOada de concediu, sarbう tOrile legale. Dupこ
ie,irea la pensie,Impul acordat distracJilor Va cre,te,aCiVitう Jle reCreaJve putand
fi diversificate.
Ⅷ 植t絲 癬 駆欄￡lr蕪 豊 習臨。 mmょ Ⅲ ¨ぉ i“ _

La cOpiliOCu‖ le sunt COnfOrme cu varst

.

riorizeazb prin zambete,rasete,strigate de buCurie Sau zbenguialう

dura,muJca,宙 ¨
de zambete,rasete,
Ю
nsOtitこ

∝
La adoleSCenti praCtiCarea sporturilor preferate este↑
Se p° ate reJセ a Cu

X:糞 犠 11:葛 ∬:S::肥 帽

出 :躍and sau reparand diverse obieCte.

Ⅷ喝駆肇
珊 暫
諦淵ξ
1::廿

職椒麓
i靭
酔
rea spectacolelor de teatru,cOncertelor,〔
acJvlう J10r menaiere.

inteⅣ entiile asiStentului rnedical pentru mentinerea autOnorniei persoanei sunti

l.explorarea gusturilor,l intereselor pacientului:

Ⅷ『
:Ⅷ孵解濡耀総 僣 こ
∬」∬欄電‖
:儡 de reveniЮ a

accidente10r.

う 1:T滞
Reducerea sau lipsa autonOnliei pacientuluila niVelul nevOli de a se recrea poate

l■ ::肥 』
Iml」 ￨:『 :鵬 1卵 7::魁 ];:1『 ::淵 1:悧 瀞懲
creative.
Dezinteresul falう de act市 1う Jle recreajVe duce la plicISeala,tnstete sau inactiVト
reslmtう la un momentdat,pe O pe‖
oad農
tate,iiZOlare.in cursul VieJi,indiViZil pot Sう
,t‖ Stele,de plerdere
de Jmp ma1lungう sau mai scuna,un seniment de plictiSealう
se producう fう rう o cauzb precisa sau
a interesului pentru viatう .Aceste reactli pot sう
i unui eVeniment neplbcut._
↑n urma surmenaiulul,stresului,obOSelli sau a produCe‖
Se↑ nveseleascう ,Sう Se amuze Sau sa
Persoana nu mai poate sう Se bucure,sう
se distreze.
Manifestう rile de dependen!う pOSib‖
e sunti

一aspeCtt‖ St,abatut,cu apa‖ Ja cnze10r de plans:

_ pacientul eXprimう Sentimente de deSCuralare;
_lipsう de interes fatう de actiVla,le sau eVenimentele VieJi COJdiene;
―dificultati↑ n cOncentrare;
_deregほ n ale somnului:insomnie sau hiperSOmnie:
― lipsa poftei de mancare,scadere↑ n greutate:
biCiune,de rau inexpliCab‖ ;

一 slう biciune,ObOSealう ,pasivitate,stare de slう

_ plictiseala,inactivitate,izOlare:
agresivitate,iritab‖ itate;
indiferenta fata de aspeCtul,lgiena,i ve,mintele propriei persoane:
incapacitatea de a Se impliCa in activitati recreatiVe,distractive.
 Sursele de driculate implicate↑ n apan,a prOblemei de dependen!う pot l lziCe,
psihologice,sociologice sau inSufiCienta cunoa,tere de sine,i a resurselor propril
pentru depう Oirea rilor
difiCultう !l10r. Reducerea autonomiei se poate datora tulburう
icd 9i se exte- nervoase,anxietう !li,Stresulul,pierderii sau separaril de cineva drag,aparitiei unei
SIuaW de cHzう ,modricう ‖i imaginil de sine,plerdeni sau diminuう ‖i slmei de sine,

nbete, rAsete, neadaptarilla starea de boalう .Mai pot contribui singuratatea dupう decesul partene‐
'd, muzicd, vi- rului de viatう sau plecarea copillor dupa cぅ sぅ torie,munca de rutinう sau pensiona―

riecte. rea,conflictul sau e,ecul de rol,neadaptarea la rolul de bolnav.

lilor 9i a ziare-
ia TV, viziona- P:anui de ingrilire
lio, realizarea Obiectivele pacientuluiracliuni:e prOprii as:stentului medica:
l va aluta pe pacient sう participe la acliuni distractivё
↑ :citit
l diminuarea p‖ ctise‖ i一

Cう 叫i,Ziare,reviste,tncotat sau cro,etat pentru femei etc.;

‐
2.diminuarea anxietう Ji― determinarea pacientului sう ,i eXp‖ me emoJ:le,i senJ¨
'soanei sunt:
mentele;
3.favoHzarea somnului,i Odihnei― confott izic,masai,obiCeiu‖ personale inainte

Ce prevenire a
de culcare:bale sau du,,Ceal,lapte;
4.ameliorarea conditiei fiZice a pacientului ―planificarea unor activitう !i fiZice in
concordan!う Cu activitう lile recreative.
Acliunile de:egatel
e recrea Poate
l.administrarea tratamentului cu antidepresive,i tranchilizante;
d de activit5lile
2.supravegherea pacientului pentru depistarea posib‖ elor reac!li la tratamentul cu
activitdlilor re-
antidepresive,i tranchilizante.

rte sau inactivi-

pe o perioadd
!e, de pierdere
zd precisd sau
rent nePldcut,
amuze sau sd

icabil:

e;
 17. l{evoia de ainvila

DEFIN:丁 lE=este necesitatea pentru fiecare individ de a achizttona cunO,tinte,

de a dobandi atitudini,i deprinderi pentru a… ,i modifica comportamentul sう
u,sau
dObandirea unor noi COmportamente cu scopul de a¨ ,i mentine Sau a― ,i reCa,tiga
sう nう tatea.

Procesul pttn care se menune lNDEPENDENttA lN SATiSFACEREAACESTEl

NEVO:
↑
n cursul vietil,individul trebuie sう se adapteze continuu modificこ rilor apう rute↑ n
mediul social,i natural,i Care determinう sChirnbarea mう surilor care trebuie luate
pentru pう strarea sう nう tatil.c)cunoa,tere de sine profundう ,1 0biectivう este necesa¨
pentru individ,pentru a reu,i sb analizeze obiceiurile sale de vialう oi a hOtう r care
rう

sunt mう su‖ le adecvate pentru men,nerea sう natう Ji.Dupう aceastう analiz触 ,individul
poate sう constate cう are nevoie sう ↑nvete mり 10acele sau metodele cele mal eficace
pentru a¨ ,i mentine sう natatea.cand individul a dobandit aceste cuno,tinle,el are
ului
un sentiment de siguran!う ,caci acum este capabil sう lupte contra bo‖ 10r,Stress¨
,i anXietatii vietii cotidiene.

FACTOR‖ CARE INFLUENttEAZA SATISFACEREA NEVO‖ :

Factorii biologici:
varsね ―copilul,↑ n umpul cre,teni oi dezvoLう 百i sale,↑ nvalう Cu u,unn!う ;un
↑nVう !う mant eficace↑ i va permite dobandirea de obiceiuri de vialう
adec―

vate pentru a¨ ,i mentine Sanぅ tatea:

_ ゎalttnυ ′
,memoreazう cu dificultate,dar este incう capabil sう ↑
nvete;

‖
鰍:螂 脇 1:1:富∬出lt麗 滉〕:躙 1lFf『::邸 :態津 li露
dini,i deprinderi pentru a¨ ,l pastra,iame‖ ora sanatatea.

岬
鮮 轟撒 :Ⅷ ,T魃 麗l獣 鰤 器
―emO″eメ senfimenfere,ca anxietatea,pot determina aCCelerare,proceSului de
flXarea atentiel in…
inVう tare,cう cltensiunea neⅣ oasう pe Care O produc determinう
dividului asupra Obiectului de↑ nvう 1う mant.in acela,itimp un nivel de anxietate,1

襦Л
:::lm肥 ]::ょ :iT『 l:3「黒
懲霧記 ■:悧 tyttli見 僣
ξ亀 ￨

care↑ linvalう ,faVOrizeazう proCesul de invう tare.

Factorii SOCi010gici:
de Calm,1 1ini'te,COn―
一 un mediu adecvatiluminう ,temperaturう normaほ ,ambian!う
stituie conditil de↑ nvう tare Optime.

MANIFESTARI DE INDEPENDENTA:
一  二

exp面 marea donnlei de a invう ta;

manifestarea interesului de a invう lal
stare de receptivitate;
  一  一

dObandirea de cunO,tinte singur prin lecturう ;

p‖ n intermediul radioului,丁 Vi CurSuri,

dObandire de cuno,inie↑ mpreunう cu aヽ li
confennle;
_dObandirea de noi atitudini,deprinderi si modificarea comportamentului pentru
men,nerea sこ nう tう Ji.

INTERACTIUNILE lNTRE NEVOIA DE AlNVAttA II CELELALTE

NEVOIFUNDAMENTALE:
― respiralie nOrmalう :

一 aport a‖ mentar corect;

― eliminare normalう :

―exercitii mOderate,circulatie sangvinう normalう ;

_ somn J odihnう reparatorii;

―↑ mbrう cう minte adecvatう :

_temperatura corpului normalう :

― tegumente lntegre,i curate;

_ rnasuri de Securitate fizicう ,i psihO10giCう ;

_ comunicare eficientう la nivel SenzOrio‐ rnotor,afectiV,i intelectual;

一act市 1う J legate de crediniele,i Va10‖
le prop日 ￨:

一 stう panirea rOlurilor sociale;

―activitau recreatiVe adecvate.

TRU MENwNEREA
翌躙 晋皿 躙 癬 薔ド
RI詳 民
l.explorarea nevOi10r de a↑ nVう ta ale indiVidului;
2.elaborarea de obiective de inVう tare cu indiVidul;
rocesului de 3.verificarea rnotivatiei individului pentru a↑ nvこ ta:
a atentiei in- 4.expunerea↑ n fata individului a resurselor,imり 10aCelor folosle pentru a↑ nvう ta;
) anxietate 9i 5.aiutOrul acordat individului↑ n jmpul procesului de invこ !are;

de a invSla. 6.verificarea↑ mpreunう cu individul,a atingeril,a↑ ndeplinirii obiectivelor propuse.

invald 9i cel
Dependenla in Satisfacerea nevoii de a invこ la se pOate manifesta printr― o sin…
guぬ problemう de dependentう l ignOran!う falう de starea sa de sう nう tate(lipSこ de
CunO,tinte)・

;ilinigte, con-
lgnoranla(fata de starea sa de sう natate)eSte necunoa,terea mり 10acelor utiliza―
te de indivizi pentru a¨ ,i mentine sau a― ,i recapぅ ta starea de sう natate.

VOCABULAR: ¨
Neinlelegerea informaび i:Or_proasta interpretare de catre pacient a bolil,amう
surilor preventive,a diagnosticului rnedical si a tratamentului
Dettcttin invtttare_d面 cuLate la nivelintelectual,emouOnal,iSenzo‖ al care↑ m―
piedicう procesul de↑ nvう tare.
,丁 V,cursun,

MANIFESTARI DE DEPENDENTÅ (SEMNE)

)ntului pentru
―insuficienta cunoa,tere a bo‖ i sale:
_ masuri10r preventive;
一 diagnosticului rnedical;
.ALTE 一 tratamentului;
一 convalesceniei:
― satisfacerii celorlalte nevoi;
― nereceptivitate,nu vede neCesitatea invう 1う ril;
― deficit↑ n invう iare:
nう tatea:
一 irnposibilitatea de a efectua anumite activitう !i pentru a¨ ,i reca,tiga sぅ
―nes19uranta,ifriCa de necunoscut;
―ne↑ ntelegerea informaJilor;
―nelini,te‐ agresivitate;
―lipsa interesului de a↑ nvう ta;
一 dificultatea de a inv触 la mう surile preventive si curative.

SURSELE DE DIFiCULTATE(ET10LOGIA)
一λ″ce― sufe‖ nta iZiCう
一 handicapul
― durerea
lNEREA ― ρSttO′ Og′ ce ―tulburう ri neⅣ oase
― anxietate
― stress
― pierderea― separarea
 - situalia de crizi
- sociotogic" _ffisi'#flfl.:Jr:xl::ffi resatd de educalie ei curturd

- schimbarea rolului
_lipsacunogtin|etor_insuficientacunoagteredesine,acelorlalligiamediuluiin.
conjurdtor.

PRoBLEMESAUMANIFESTARDEDEPENDENTApTovocateceloT|altenevoi
de citre ignoranld:
_modificareaamplitudiniigiaritmuluirespiratorprinlipsamdsurilorpreventive;
- alimentalie inadecvatd ;

- eliminare inadecvatd;
- sedentarism/hiPeractivitate ;
- insomnie/inconfort/oboseald ;

- vestimentatie neadecvati ;

contra frigului 9i a cdldurii;

- lipsa masuiilor de proteclie
incorecte;
- obiceiuri de igiend fata pericolelor;
- vulnerabilitate ingi/sau psihologicd;
- suferinld fizicd
- dificultdli in comunicare;
- frustrare;
- nePutinla; adecvate'
- incapacitatea de a alege activitSli recreative
INTERVENTItLE ASISTENTULUI
MEDIcAL
oBIEGTIVELEBoLNAVULUIgIAGTIUNILEASISTENTULUIMEDIGAL
-imbogdlireacunogtinlelorpacientului_educaliasanitar5.apacientului,aplicAnd
diagnosticul medical, tratament, masuri
principiile p"orgdi"" despre, boala sa,
preventive, curative;
- Participarea la ingrijirile proprii;
- Descoperirea nevoilor bolnavului'
SUPRAVEGHEREAgIINGRIJIRILESPEGIFIGEALEBoLNAVULUIGARE
pREztNrA rclroninlir4E DE sTAREA sA DE sAuArare
cunoqtinlelor' atitudini-
noiro, achiziliondrii, dobAndirii treptate a
- observare, gl
lorgideprinderilor,amodificdriicomportamentuluisauadobAndiriiunuicompor-
tament nou;
sanitarS'
- urmdrirea indeplinirii planului de educalie
tie 9i culturd

a mediului in- 18. Procesul de nursing

elorlalte nevoi

rreventive;

Procesul de nursing este parte integrantう a practicう rii nursingului,fiind o activita―

te ce faciliteazう interactiunea dintre asistenta medicalう Oi paCient,↑
n incercarea de
a mentine sau reabilita sう nう tatea celui din urma.
evalueazう Starea de sこ nう tate a pa¨
Prin procesul de nursing,asistenta medicalう
cientului,identificう diagnostice relevante,planificう inteⅣ eniii de nursing corespun¨
planul
zう toare,colaboreazう cu al!i Speciali,ti din domeniul sanatぅ !ii,implementeazう
de↑ ngrり ire,i evalueazう rezultatele.

SCURT iSTORIC
inainte de ani1 1950,practicarea nursingului era bazata pe diagnostice medicale
precise.Cuno,tinlele de nursing reflectau exclusiv modelul medical,independenta in
practicarea nursingului fiind evldentう doarin oferirea de igienう Oi cOnfort.Nursingul,
ca atare,nu s¨ a dezvoltat ca o profesie de sine statう tOare ci a urmat direclia de dez_
三DICAL voltare din rnedicina.Lidia Ha‖ a fost prima care a folosittermenul de ρroCes de r7υ r―

cand
ltulul,ap‖
slng pentru a descrie rolul independent al nurselor↑ n↑ ngrり irea pacientilor,in anul
ament,mう suri 1955,↑ n SUA.
in anu1 1967 a fost scrisう prima carte in care procesul de nursing era tratat deta―
¨
liat Autoril acestei cう Ⅲi,Yuka,i Walsh,identifica cei patru pa,i ai procesului de nu「
yULUi CARE Sing(evaluare iniiialう ,planificare,implementare,l evaluare),conSiderand diagnOs¨
ticul de nursing ca fiind finalullogic al procesului de evaluare.
in anu1 1973,Asociaua Nurselor din SUA(ANA)a inclus diagnosJcul de nur―
ltelor,atitudini‐
Jng ca o funcJe a nurgngdui proた JOntt↑ nさ 蔀 ea sね ρ 山だe“ ρracticう .↑ n anul
旧unu!compor―
1980,ANA,a publicat,,Declara,a de PO1llca Sociala“ unde nursingul este deinl
ca"diagnosticarea,i tratarea reactil10r umane la probleme de sう natate actuale,i
potentiale“・
Totin anu1 1 973,a avutloc la St.Lous prima Conferinlう Nalionalう de Clasificare

a Diagnosticelor de Nursing,care a marcat↑ nceputul unul efort na!10nal de recu…

nOa,tere,i Clasificare a problemelor pe care nursa le poate trata. Grupul partici¨
pant la aceasta confenn!ぅ a fOSt redenumlハ SOCMTr/1 DE D1/1CrVOSTrcE DE
 reri04 ca υmare a expans′ υη〃
′
ArtJRSIIvG D′ Arス MER′ Cハ DE ArORD frv/trvD幻 ,た ちυ
sare m′ υmea mfreaga,a“ ven″ rvArvD/1′ nfernalわ na′ .

scOPURILE PROCESULUI DE NURSiNG

,iSこ prOmoveze
Procesul de nursing este,,O acuvitate menita sa restabileascう
starea de sう nう tate a pacientului,sう meniinぅ la nivel constant calitatea vietil aceStu―

ia in situatia↑ n care starea de sこ natate nu poate f1 0blinuta“ (Yurak,i Walsh,1988).

Aceastう definitie eVidenliazう rOlul nursei↑ n prOmovarea, rnentinerea, restabilirea
sanぅ tぅ til precunl,i↑ n ingrり irea paliativこ .

scOpul procesului de nursing este deム Ofe‖ ↑

ngrJire indiVidualizatう ,holiSjcう oi

de calitate atat pacientului cat,ifami‖ ei acestula.

ETAPELE PROCESULUI DE NURSiNG ―

Procesul de nursing,ca proces dinamic si ciclic↑ n rezolvarea problemelor de Sう
nう tate,cuprinde 5 etape:
￨.APRECIEREAlNl丁 lALA
‖.ANALIZASITUATiEl oI STABILiREA DIAGNOSTICULUI DE NURSING
I‖ .PLANIFICAREA
IV IMPLEMENTAREA .
V EVALUAREA

l.APRECIEREA este prima etapa a procesului de nursing,i Cuprinde:

1.colectarea date10″ informaJi10r;
2.organizarea datelor↑ ntr― o bazう de date;
3.validarea datelor.

1.cOrecrarea darerOr/infOrmar‖ Or
l.1.丁 ipuri de daterinfOrmatii
lnformaJile COlectate de cう tre nursう pot 1 0biect市 e sau/,i SubiectiVe
l.1.1.Dare/1nfOrma″ sυ bわ C″ ve― sunt acele informa,i pe care numai pacientulle
poate oferi,i care nu pot fi descrise sau verificate de altcineva.Ele se rnai numesc

,i Simptome.
Ameteala,greata,gandu‖ le,senlmentele,durerea,sunt exemple de date Su―
blective.
cand cOlectう m date subieCtiVe,este important sう evaluう m abilitatea pacientului

de a da informatii Clare,varsta pacientului,conditia fizicう Oi rnentalう ,nivelul cultural

,S● 離uJttmb司 岬 deprindtte de co聞

intrucat simptOmele sunt resimJte nu ::ltЮ padettnuSattebJesう co昨
te de pacient.Paredle,
semneze cu exactitate aceste informaJi,a,a cum Sunt Ofe‖
irnpresiile,i interpretう rile nursei nu trebule lncluse↑
n COnsemnarea,i cOmunicarea
acestor simptome.
 Consemnarea exacta a ceea ce spune pacientul are importantう pentru validarea

datelor,ildentificarea problemelor.
Exemplu de date subiective,i semnificatia acestora:
,,le,i afarう din salonul rneu“ ―pacient
― ostil.

ノヘcest cateter/branulう rnう ucide“ ― pacient care experimenteazう durerea.

se promoveze
aflu eu?“ ―pacient dezorientat.
a vielii acestu- "Unde mう
m̈iva gう si cancerla operatie“ ¨
e frica cぅ pacient speriat de opera!ie,anX10S
Walsh, 1988). "Mi¨
l.1.2.Dare/infOrma″ obわ C″ Ve_sunt date obseⅣ abile,masurabile,palpabile.Se
a, restabilirea
mai numesc,iSemne.Aceste informaJi pOt i Venlcate de O ana persoanぅ Oi pot i
interpretate dupう anumite standarde.
rtd, holistici gi
Exemplu de date obiective:
― coloralia,i aspeCtultegumentului,i muё Oaselor accesib‖ e vederil:
―pOZ“ ia corpului,i merSul:
_ raspunsul pupilelorla luminう
lemelor de sう ―
;

― tremuratu‖ le maini10r:
一 reactille nonverbale la anumite↑ ntrebう ri:
一semnele Vitale(Valorile functii10「 Vitale,i Vegetative).
SING
1.2.Surse de informafi
l.21.Pacien″ ′
.Este sursa p‖ marう de obunere a informaJilor Cu cOndwa ca
¨
acesta sう fie con,tient,i cooperant,Se presupune cう informatille oferite de bunう
vole de pacient nursei,i celo‖ atti memb百 al echipei de↑ ngrり ire,sunt exacte,ide
'inde:
↑
ncredere.Exlstう ,↑ nsう ,,i situatii Cand pacientii distorsioneazこ rea‖ tatea,oferb date
gre,le sau au o↑ nielegere‖ mlata a prOblemeilor de sう nう tate(pacienl cu tulburう ‖
psihologice,copil).in aceste cazuri,asistenta rnedicalこ trebuie sう caute surse alter¨
native de informatli pentru completarea bazei de date.
1.2.2.Familia/prieren〃
Membriifami‖ el,i prietenii care cunosc bine pacientul pot oferi date suplimenta―
re despre starea de sう nう tate a acestuia sau pot constitui o sursこ importantう de da―
live te↑ n cazul↑n care pacientul este incon,tient,incoerent sau necooperant.Copiii de
maipacientulle varsta,cOlarぅ pot ofe‖ date subiective,dar nu pot Ofe‖ informaJi factuale,despre
se mai numesc problemele de sう nう tate.

12.3.Foab“ Obse″a"a pacien″ ル′

ole de date su- Este o sursう de informa,i aCtuale,i din trecuti
―date personale cum ar i varsta,ocupaJa,Venlu‖ le,asigurarea de sう nう tate,sta¨

atea pacientului rea de sう nう tate;

nivelul cultural
trebuie sd con-
acient. Pdrerile,
si comunicarea
― istoricul medical;
― rezultatele examenelor de laborator,i alte teste diagnostice:
―consuLaJi interdisciplinare,protocoa10 0peratoHi,i ane procedun opera‖ ve.
1.2.4.ス リmemわ ″a′ e“ fioe′ de′ ngrrJfre
lnteraoiunea cu memb‖ i echipei de↑ ngrり ire(mediCi,asistenJ,lZ10terapeuJ,die―
teticieni)pOate avea loc↑ n rnod oficlal↑ n tirnpul rapoartelor de gardう sau neoficial ori

‐
r‐ ‐
.:
E「 J ダ
 i care ne aiutう la planfi―
de cate O‖ este nevOie.Se VOr reJne numal acele infOrmaサ
carea↑ ngrJiri10r SeleCtiVitatea este un aspect important al aprecierii nurSing.Se de‐
n cadrul relati10r interpersonalei
Osebesc 4 forme de comportament selectiV↑
一 expunere selectiVa:
_ perceptie SelectiVう ;

―atentie selectiVう ;

―retlnere selectiVう .

lerartrra de specFa〃 rare

1.2.5.と ′
Ofeぬ informaJi,lin,lce despre boaほ ,metode de ingniire,i de tratament,me―
n validarea supOZiJi10r despre baZa de date a
tode de inveSJgare.Au importanib↑
pacientului.

1.3.Metode de obtinere a datelor

Metodele folOSite de asiStentul rnediCal pentru coleCtarea date10r deSpre pacient
sunti ObSeⅣ aJa,inteⅣ iul,i eXaminarea lZiCう
.

13.1.Obse″ alia

/酬 Tr器硼L曽 も
誕糊 :.

l悪爺 蛸 穏ittl響
畢
轟 i鰍 縣 [
藍 1朧薇棋醍 画
inう tate a perSOanei.ObSeⅣ atia presupune
mdJdOJ鳴 h∞ mponame耐 JQ
:::出 R麗:旧 :結 R穏:ffmわ
l ansamblu a Variati110r patologice posibile.
numirn prin referlre la un
NoiobSeⅣ うm ceea ce suntem capab‖ i Sa recunOa,tem,Sう
nde‖
ansamblu de Cunoointe,1 0ep‖
βle
Scoρ υ Oわ sen`are′ 的ρrOCesυ ′
de nυ rs′ ngf
n relatie cu persoana↑ ngrilit触 ;

o culegerea informati‖ Or care sa perrnitb intrarea↑

‖
i de sanatate(stabilう ,amelio‐
・ mう surarea semne10r clinice pentru aprecierga stぅ
raね ,aleratう ),itransmlerea informaJi10r catre mediCul curant:

・ identifiCarea semne10r psihOSOCiale,i COmportamentale Care indictt O inadaptare

a persoaneila starea de Sbnatate preZentう
;

ri↑ n teren(de eXemplu,un studiu re‐

。Observarea parametrilor speCifici unei Cercetう
iZatila pat).
lativ despre mり 10acele de prevenire a eSCarelorla bolnavilimob‖
Melode“ οわSeM″ e

°
Cele mal uJliZate sunti

:li鵠 :器 朧離
躙 il:『 ::雖∬童
富革∬獄
軍Ⅷ宙
獅■魁
strumentei

―
 ・;猶 背 ]1星 甲鷺 請』
『剛 計上∫ i量 :l非 襦 罰需
動鴇 i::稚
td la planifi-
sing. Se de- よ
cientul.
i黒
:i単

nale:
aiutOrul Sim!U‖ 10r(vう
z,auz,miros,pipう l etc.)
ObseⅣ aJa poate i nemり 10CIう ,Cu

歯廿 器現t出軍肥[照『 ぼ譜潔翼府乳淵ふ
,T!;懺 :‖ 』
I:『

de::蔦
Ti冒 背l¶ 寵:職」 縄駆 :霞 i呈 ?・

Ltament, me-
za de date a
:::[:首 埋 酬 lt∞ ЮJ pe側 ∞
::き釧e ttdq:‖

o sう faca abstractie de preiudeCう tile,i preocuparile persOnale:

。sa se rea‖ zeZe↑ htr‐ un climat de↑
nCredere.

1.3.2.′ nteⅣlυ ′

態劇脳鸞I葡[
l卦 椰ill撚∫
>spre Pacient

遇
si nici cu interogatOriul.

sau situalii in 鳳
′ げW切′este
nferyiυ
……cea Ч ,卜 metOdう de obJnere a ,datelor,atunci
mal uZuaほ
Oa lllШ 1_■ _J^^^_^:^■
cand pacien_
lhハ
薦 ‖ 高品 m .se`d
,● A riハ ‖ lli

VVγ V'昇
ucilLッ C00per〔
υ ・ ttr le date despre istOricul bOlil,
e. Observalia
tul eSLじ
Iul este con,tient'i
し∪ llマ ` : : 」^_^:月 ^_Arハ o、 ′ ハ
O+ili:lバ in十 si
J
きle pacigntulul,dar,i despre sJlul de vialう
despre factoril de risc,despど 許 _ _ . ′ r“ ヽ
e bazeazd Pe
ぅ
し‖ tate(1954).
r・

:[「 1孫 le apう rute↑ n starea Sa de sanう

de a dePista, `:i`ふ

軒 Ｆ一
socio-cultura-
tia presuPune
portamentale,
rgice posibile.
r referire Ia un

na ingrijitd;
itabild, amelio-
一
了

d o inadaPtare

u. un studiu re-
ali la Pat).

rpd anumite cri-

ajutorul unor in-

一
 ∬寵胤誕
1:id嵩 ∬Wi∬ Ⅷ∬
博 冒¶:∬ I糊 鍬∬
』 瞥i施
器嚇l乱 鮒 f躍 :LT朧 里t聾∬ξll菫 if警 離
sonala care se pOate finaliZa↑ n complianll
orice incerCare de a aborda clientul poate esua
De″ lareaわ reⅣ ′ υ′υ′

Satisfう ‐
La inceputul intepriului:
o verificati daca persOana aude,vede bine,este intr¨
O fOrma fizicう 。
i pSihicう

cう toare pentru a participa la interViu;

Jate10r furniZate:
lteral,dar privirea trebuie Sう fie fermう ,Sin…
lseamna a avea ceva de ascuns:
omot,de comun acord Cu persoana;
COmunice,iSう Se COnfeSeze
e adoptati o atitudine care sう incite persOana,sう
Condtrcereaわ lery′ υ′
υff
nu conlinう decat O singura
ntrebう rile trebuie sう fie simple,Clare,pertinente,isう
o ↑

neM面 ,耐 Ю蒟 ‖eW"m… 耐 h
.翼 儡 deoσ md∞ dttd釘 ∞
“
￨:lT潔
.里 1:鷺 里
混 ￨:]『 F魔 軍き腫
:llilIIIIi[i濡
unui Climat de incredere persOnala in b
o sa se lase interloCutoruluitimpul necesi 二lil‖ ￨II
nu se acopere rnomentele de tう Cere cu alte intrebう
ri.

爾ρυ″de Anfrebう rif

,puse↑ ntr― un mO―
sunt↑ n legう turう cu otemう abordatう ,10giCう
・ intrebう ri pertinente―
ment Oportun;exemp19 de↑ ntrebう ri pertinente in diSCutia despre eliminari:"De

。
711::rl‖ llil[:1li‖ 11』 lif!lli:I;ξ :卜 f:11‖ F:』
[lig邸 博
ごlllli]::耐 :ξl‖

scurte.

JeF庸 螢 :i寓 :r:盟 品

∬:j退 ¶ 7:塁 f朧 :黒禦肥 T::な 観1
riinchiSe,unele dupう altele,pacientul Va
zeazう interviul utilizeaza prea multe intrebう

鵬 Ⅷ 瀧 WTWL讐 乱 u淵
誦 鰍 『
猛 歳 』薔 植
sう libertatea pacientului sう
Se exprime
permland pacientului sう ―
,i eXp‖ me emoJile,temenle,credintele・
intrebう rile deschiSe au tOtu,1,linCOnveniente,,ianume:

翼穐::肥「lilξ 釧瀦疇l潮 1:Л :Y:‖ eК tteMJ

三器肥竃

―
=
partea asis- ・ interpelarea― constう
n reproducerea unuitermen utilizat de pacient pentru care
↑
ntotdeauna singuL coplil
ta calitatea se solicittt explicatil;de exemplu,pacientul zice:"Sunt↑
de dumnea‐
;fdgoare in- mei nu Se ocupう de mine.“ :interpelarea↑ n acest caz"Nu se ocupう
asistenta
voastra,vreli sa spuneli ca nu Vin sa Vう Vadう ?“ ;interpelarea arata cう
tie interPer- ‐
l

medicala care cOnduce interviul este atentla ceea ca spune pacientul,i Cauta sこ
r de relalie,
↑nieleagう
o reformularea― ↑
nseamntt sa verifici dacう ai↑ nteleS Ceea ce spune pacientul;asis…

tentul rnedical repeta ceea ce S― a spus dar cu altitermeni pentru a Obtine un raS¨
puns clar;de exemplu pacientul ziCe:,,Sunt↑ ntotdeauna singur,copili mei nu se
hicう satisfう ―
ocupう de mine.“ ,una dintre reformulう ‖le posibile poate l:"SunteJ↑ ntOtdeauna
singur,i ave!i Sentimentul de a fi abandonat?“ .

A stう pani conducerea unuiintepriu↑ nseamna:

_ a prevedea,i a prOgrama interviUI(datう ,Orぅ ,Ioc);
e fermd, sin-
,a prepara interviuli
uns;
一a uti‖ za un instrument Sirnplu゛ faCil de uti‖ zare a datelor;
soana;
― a fixa durata interviului:
rfeseze.
― a privi persoana↑ n timpul interviului:
一 a↑ ncurala persoana sう Se confeseze,uti‖ Zand tehnici de interpelare,reformulare
;At o singurd
,ifeedback;
一 a nu pune decat o singurう ↑ ntrebare o datう :

ergAnd de la 一 a respecta timpul necesar pentru rう spuns;

一 a fi atentla cuvintele exprimate la Sfar,itul interviului:
rit stabilirea ―a― Jlua rぅ maS bun,mu、 umind pacientului:
一a respecta sensul afirrnalli10r sustinute prin transcrierea acestora cu fidelitate.
;punsului, sd
1.3.3.Exar7′ narea Fizicう
surarea semnelor vitale,
Exanlinarea fiZiCa COnstう in cantう rirea paCientului, mう
e intr-un mo- obseⅣ area tegumentelor,i muCOaselor etc.(19.55).
rlimindri: ,,De Tё hnic‖ e
de examinare suntlinspectia,palparea,perCu!ia,i auSCultalia.
rcantitate?" Pentru asistenta medicaほ ,Cea maiimportan!う tehnicう
esteわ speci′a.P‖ n metO―
:u rdspunsuri da observatiei,pacientul este controlat atent↑ n toate regiunile corpului.
acele regiuni care sunt
Parparea pOate aduCe infOrmalli Va10rOase.Se palpeazう
>rmaliilor, mai suspectate de a preZenta rnodifiCari Pot fildentificate zone indurate,tumefiate,du…
lld care reali- reroase etc
. pacientul va ra"SunttehnicifoloSle mai degrabう de ctttre mediC,dar une¨
Percυ lね ,l aυ SCυ ′
o‖ pot Ofen infOrmaJi,i↑ n prOcesul de nursing.De exemplU,percuJa pe abdOmen
rzute, care la- poate indica O Cre,tere a unu1 0rgan sau poate genera anunlite z9omOte care indi¨
:urd calitativd, ca balonぅ ri,meteorism etc.Auscultatia pOate oferi date cu privire la ralurile bron,ice
sau la z9omotele cardiace.
Dale de raborarOr
Valorile probelor biologice,chiar a celor uzuale,sunt parametri care VOrbeSC de
ze interviul la sine despre condi!ia bOlnavului

釧
―
 房
R9.55.Exammarea lJd

‖=ANALiZA SITUATIEl oI STABILiREA DIAGNOSTICULUI DE NURSiNG

イ
.Anaル a situareF maJi,agstenta medた
Jう anJレ eatt da―
Pornind de la un numar cert de infOr
ipOteze,VerifiCう ipotezele puse,
tele referitoare la starea de Sう natate,elaboreazう

■■ ■ ■ ■
retinand acele date care se doVedesc cele mai pertinente pentru realizarea unei
、 古ec岬 釧 nte care sう
deineasCう 試area de艶 耐 de a persOano.
Etapele ana‖ zei situatiei Sunti
一 regruparea datelor;
一 analizarea date10r;
― emiterea unOripoteze de diagnostic

l.1.Regruparea datelor
Surarea stう ‖ide
Rこ spunde la↑ ntrebareai"Ce informaJi sunt necesare pentru mう
・
sぅ natate a unei perSOane,iCum Sう prOCedez pentru regruparea acestOrinformatii?“
Datele ce vor fi regrupate Sunt Selectate din trei surse:
・::肥1よに 」
席∬:』 鰹T綽:満 潔電 :tL:]‖ 鑑
ぷ肥雷潔℃
anJレ a SluaJd;
↑
n impul interviului:
・ ansamblulinformaJi10r colectate de asiStenta mediCalう
・ ansamblulinformaJI10r colectate p面 n eXamenul cliniC.
n care se ala pa
Pentru a crea un ansamblu peハ inent de date despre SIuaJa↑
cientul,asistenta medicalう va seleCta un model cOnceptual Care va avea rol de ghid
ndep‖ ne,te urmう tOarele roluri:
metodo10gic.Modelul co,Ceptual selectat↑
_ permite regruparea datelor;
 ―propune o sChema de anJレ areadatdtt sunti moddd COnceptuJ J Ⅵ
rgind
Nlodelele conceptuale cele mal utiliZa
Henderson,bazat pe descrierea celor 14 nevoifundamentale,i rnOdelul COnCeptu¨
al al lui Allariory Gordon,bazat pe exp10rarea celor ll sisteme funCtiOnale ale Staril
de sう natate
Modelul conceptual folosit trebule sa garanteze fidelitatea informaliilor Culese.
permita aceea,i estimare
Op!iunea pentru un rnodel sau altultrebuie,↑ n definitiv,sう
a stう ril de sう nう tate a persoanel.

1.2.Ana:izarea datelor
ncat
in timpul analiZう ril datelor,acestea sunt Separate,i examinate critic,astfel↑
亀重 酪 匡

fie eli―
cele relevante sう fie luate in cOnsideratie primele,iar cele nesemnificative sう
minate Nepotrivirile de infOrmatii trebule clarificate pentru identificarea unor proble―
nu a consumat alco¨
me reale,i cOrecte.Spre exemplU,un pacient poate sustine Cう
de alcoOlin sange.Acest
ol,dartestele de laboratOr sう arate o conCentratie ridiCatう
gen de neconcordanta↑ ntre datele subiective(Ce spune pacientul),i Cele Obiective
↑
naintea Stab‖ ir‖ diagnostiCului de nursing.
(teStele de laboratOr)trebuie clarifiCatう
↑n acela,i timp este posibil Ca pacientul sう fi COnsumat alcoOl pentru prima oarこ ↑ n
ЧURSING entil de nursing nu este nea‐
ultirnele trei luni.ln acest caz,planificarea unor inteⅣ
pう rat necesarう .

nalizeazう da―
Este posibil ca↑ n baZa de date sう existe 9oluri(date lipSa).ln acest caz este ne―
)otezele puSe,
cesarう colectarea unor inforrnatii Suplimentare pentru completarea bazei de date.
ea‖ zarea unel 10r,i de regulう
lndicille sunt informatii semnificative ce pot influenla luarea deciZ‖
sunt oferite de alte surse(zgOmote supraadう ugate identificate de medic la auscul‐
岬 う ∝仙 江
う
de ap梢
tう
a口 ma耐 sea ttpo蔵
).Aceste indiciitrebuie analizate pentru
星詣L:誦￨]l∬ 瀾
認 ξ冠 ￨『 :」
:

dente izolate sau sunt un tipar.Uneori este nevole de cOrelarea(Sinteza)rnai multor

indicii pentru a se fOrma O unitate ttheile vorbe,te deSpre cazurile clinice ca fiind
iar potrivirea acestor piese pentru a forma o imagine
"precum pieSele unui puzZle.…
holisticう Se nume,te corelarea indiciilor“
.

urarea stdrii de
AnaliZarea datelor Verificう daCう :

tor informalii?".
o pacientul eXprimう el↑ nSu,1 0 dificultate susceptibilう de a perturba Sau modifica
starea sa de sanatate;
ansfer sau scri- catoare↑ n raport Cu norme―
o inforrnati‖ e colectate atestう O Stare de sanう tate satiSfう
de bazd Pentru
le sau standardele de sう nう tate.
n baza de date,i le clasifica
Asistenta mediCalう comparう informati‖ e cOlectate↑
rterviului;
n doua mari categorili
↑
i馳 ph翼
lare se afld Pa-
avea rol de ghid
峰熙
mぷ 堂 :『 ::1乱 『籠鰍 瀾il惜 童 晰ittT
seⅣ abile,i Verificabile.Prlntre caracteristicile determinante ma10re este posibil sこ
roluri :
re9う sim Oi parametri flzlo10giCi,fizlopatologici sau comportamenta11.

… '一
Ｆ︼

―
―

∠
メ
 慧需
面二 ξ魃
c:「 』
解腫濡 窮府
糧選 l:1:t翼 蹴鷺尾‖
:滉 ,1:
面iSale de sう ―
senimente,de reprezentarea pe care pacientulinsu,1 0 are asupra Stう
natate.
わ
わ Caacreris僣 あmゎ an糧
Exemρ
“ 留rilttηttladom酬 L:sttenta
A. R.are diabet insulinodependent. ln

T調 記:暉 籠:習 需麗
風 鴛∬∬‖ ri;::‖ 1篇 淵翼1::Ftiteace針
tea,nu ma sirnt bine.“ :aCesta este un exemplu de date Subiective care vorfi cla―
sificate printre caracteristiC‖ e determinante minOre

岬 ∞ト
tatう ,9ulerul murdar,1
dOmnul A.R.are cama,apう
o asistenta medicalこ ObServこ
おbSerVttЮ い
Cう
unt Obi酬
盤躍
躙露 :臨 ∫ 器 71弾e,i Sursう de ipoteze diagnostice

l.3.Emiterea unoripoteze de diagnostiC

Pornind de la datele de mai sus, legate de paCientul A.R, asiStenta medicalう
ette Wm狙 ∞ ddttκ 御 剛
_ deficit de↑ ngrilire personalこ :a Se spう
“ la製 胤 uaingm“ u品 ∞ 叩∝ 也

_nsc de aingere a integntぅ Ji plelil; ,

一 mob‖ itate fiziCう redusう

ね」魁置ζ翼鵠』 l禦[讐醤
え鳳:tl:i』 冦 ∬器 ぷ∬1覧碁鳳 暁 i誕

躙繹 ¶酬 晃 胤 柑 鵬 SSidefittacestoripottteded"mttα
i歴 TTET鰍 舅 捕 [琳彗運諾蠍 肌Ⅷ 昴
igieni";
care pielea subiectului riscd sd fie al-
- risc de atingere a integritdlii pielii- ,,stare in
teratd de o manieri defavorabili";
resimte o limitare a migcdrilor fi-
- mobilitate fizicd redusd - ,,stare in care subiectul
zice autonome``.
Cu datele CuleSe ,i
Confruntand ipoteZele fOrmulate de asistenta medicalう
70bilifarea Fizicう redtrsう nu corespunde cu
cu dein、 lile Standard,reiese Clar Cう「
dlicuhう Jle idenllcate directla pacient.

″′de nJrsing
area diagnOSfCυ ′
2.StabiliЮ a/form″ ′
Ⅸ∞msticul“ Nrsing 「Ю ewl肥I思 :電 1翼Ъ獣:L退
1胤 『
ezintう

∬』ξ 』
1鰤 :硼 滉n脚 縫 pent関 eme de ttnttdQ le OЫ
[:Tせ li邸 ]ボ ::旭
pe懺 「
』
』 喘T諧[i謡il]ilЫ nttdC eズ dette oduJO,‖ SC de…
eふ e de sぅ
nう tう tii
,

posibile,Colaborative,i prObleme centrate pe Starea de bine a sう

:abloul cli-
problemele existente (actuale) sunt reaclii/simptome ale unei condilii medica-
'ceptiv, de
- le, de exemplu: respira{ie ineficientd, stres emolional, eliminare inadecvatS, deficit
ale de sa- de autoingrijire.
Risc de ... descrie reactiile persoanei la probleme de sdndtate care pot sd apard
probleme probabile
sau la procese ale vielii ce pot sd apard la un moment dat. Sunt
asistenta pentru care asistentul medical nu a gdsit caracteristici determinante, dar pentru ca-
de al-
re a identificat, in antecedentele persoanei, factori de risc (fumatul, consumul
de probleme la risc: risc pentru intoxicalie,
late aces- cool, noxele profesionale etc.). Exemple
) vor fi cla- risc de suicid, risc de traumd etc.
Problemele potenfiale/posibile sunt probleme pentru care datele culese sunt
I murdar gi insuficiente sau nerelevante. Spre exemplu, asistenta medicalS bdnuiegte
ci un pa-
tive gi con- cient este deprimat, dar nu are date certe gitrebuie sd caute informa{ii suplimentare
pentru confirmare. PAnd la oblinerea acestora problema poate fi definiti astfel: ,,po-
sibil, stimd de sine scdzutd".
problemele colaborative - apar odatd cu patologia specificd identificatd de re-
a medicald guld de medicul specialist. Aceste probleme sunt complicalii pe care asistenta me-
a pa-
dicald le monitorizeazd pentru a identifica alte schimbdriin starea de sindtate
corporald; cientului. ldentificarea acestor probleme nu intrd in aria de competenle a asistentei
hemoragie/
medicale. Exemple de probleme colaborative la un pacient operat sunt:
venoasd.
9oc, embolie pulmonard, trombozd
persoanei'
re de sdnd- Probleme centrate pe starea de bine a sdnitatii- descriu reacliile
;nostice de familiei sau grupului care doresc sd evolueze spre un nivel superior de sdndtate'
diagnostic. Exemple : promptitudine pentru confort crescut, promptitudine pentru imbundtdlirea
conceptului de sine.
rl resimte o
Diagnosticul de nursing are un titlu 9i o definilie. Titlul se gdsegte In taxonomia
de toaletd/ precisS
NANDA l. Definilia explicd diagnosticul de nursing, dandu-i o semnificalie
care permite diferenlierea diagnosticelor de nursing intre ele.
cd sd fie al-
Enunlul unui diagnostic de nursing
Diagniosticul de nirsing actual (reat) - se exprimd in trei pd(i, sub forma
PES: P/
nigcdrilor fi-
Problemd, E/Etiologie, S/Semne.
P/Problema:
e culese 9i de NANDA;
espunde cu - este titlul diagnosticului de nursing a9a cum este dat sau in 2-4 cuvinte (intole-
- poate fi formulatd intr-un cuvAnt (exemplu - durere) recreative);
ranld la activitate, deficit de diversificare a activitSlilor
- problemele sunt devialii de la, sau varialii ale stdrii de sdnState.
: referitor la E/Etiologie:
care provoaci sau con-
de sdnatate - se referd la factorii de legdturi, etiologici, favorizanli,
cauzele de rupturd a echilibru-
tribuie la aparilia unor probleme de sdndtate, la
sdnatate, fie
lui stdrii de sdndtate
risc de ..., - sunt introdugi prin termeni ca: legatd de ..., asociatd cu "'
Exemplu:
P/Problema : constiPalia
 Enuntt COnstittd∞ dう desadll」
ri sau d翻 釧
亀 d
S/Ser77e― Se mai numeSC manifestう
O caraCteristicう pOate fil
pentru validarea ipoteZei de di‐
_esenilalう 一Care trebule neapう rat descoperitう
agnostiC;
pentru identifiCarea diagnoStiCului de nursing
一 malorう 一 care seⅣ e,te ca bazう
n taxonomia NANDA l;
si care este inclusこ ↑
_品 inora_seⅣ e,te de asemenea Ca bazう pentru idenllCarea diagnosICului de
nursing,i eSte inclusう ↑ n taxonomia NANDAl
efectueze O analiZう COmpara‐
Aceste Caracteristici permit asiStentei rnedicale sう
.CaracteriSticile/manifes¨
tivう ↑
ntre date colectate de la pacient,l datele de referintう
Sau"mani‐
tう rile sunt introduse in diagnOStic prin expreSille:"se manifesta prin...“
festandu_se.… “
de Sarcinう
mOdelul PES:COnstlpatie legatう
Exemplu de diagnostiC fOrmulat dupう
care se rnanifesta prini
―efottin lmpul defecaJei;
一 dirninuarea frecVenlei SCaunelor(11a4zile);
‖
_duЮ m impd e面 Jd SCaundJ,Lttξ
A treia parte a diagnOStiCului de nurSir
1肝 胞
ヒ 操非配品罰
:]『
deauna neceSarう .Ea↑ ntare,te tOtu,i Saし

βgハ C“ ・
わ …“一
nursing prin descrierea Semnelor,i Simptomelor.

鷺‖
縄f[F:∬ 』1器甜a:111]路
Dbgnoslc de nυ
:濯 :』 :l屋

∞ ∞
;」

muり upJ"lQ m
factoril de riSC, Factoril de risc Sunt elen
anaね
織脳 「li糠 な
1聞 」 :LT::品 :結
p針
de sう natate.
(10Cu¨
Exemplu de diagnostiC la risci riSC de accidentlegat de un spatiu de Vlatう
ngruite.
intう )inadaptatla handiCapul persoanei↑

Eroriin fOrmularea diagnOStiCelor de nurSing

DiagnostiCul de nursing nu trebuie cOnfundat cu diagnosticul medical.DiagnostiCul
de nursing nu este un nou termen pentrY diagnOsucul mediCal,i nu trebuie fO10sl in
care ne―
locul celui din urmう .DiagnoStiCul rnedical descrie O COnditie fiZ10patologicう
cesitう adesea mediCatie,Operalie Sau alte terapil interventionale.DiagnoStiCul me―
dical nu variazう de la un pacientla altu‐
nursing descrie efectele simptomelor,i
entului.Este mult mai descriptiv decat d
multe tipuri de patO10gie.De exemplu,a
la pacientul cu hemiplegie,ila paci?nta Cu mameCtOmie dar,ila paCientul cu Sta¨
re depresivう .
 O eroare frecventう a asistentelor mediCale este enumerarea tuturor problemelor
pacientului ca diagnostice de nursing.Existう alte doua tipuri de erori ce aparla for―
mularea diagnosticului de nursingi eroare de comitere,i erOare de omitere.
Eroarea de comitere apare atunci cand se pun prea multe diagnostiCe unui paci―
ent sau cand se diagnosticheazう probleme inexistente.Spre exemplu,unui pacient
ipotezei de di-
care are scaun la 2 zile i se pune diagnoSticul de constipalie Cand de fapt acestlucru
biceiurile pacien‐
poate fi normal pentru acel pacient.Dacう S― arfi cules date despre●
rlui de nursing
tului s‐ arfi descoperit acest aspect,i diagnosticul nu ar maififost puS.
prOblemele de sanう tate,fie
Eroarea de omitere apare atuncl cand nu se identificう
rgnosticuluide
datoritう unei aprecieriiniliale gre,ite,fie lipsei de inforrnaili.

alizd compara- Ⅲ.PLANIFiCAREA

;ticile/manifes- Este a treia etapう a procesului de nursing,l irnplicう
:

,,." sau,,mani- 1.stabilirea momentului planifiCう ril;

2.stabilirea prioritう !i10r de↑ ngrilire;

latd de sarcind 3.identificarea obiectivelor/rezultatelor ce VOr fi Ob!inute;
4.selectarea interVenti‖ Or de nursing:
5.sCrierea planului de nursing.

イ.Momenf″ ′ρran′ ″cう ″

ngrJi「 ii pacientului.
) nu este intot- Planificarea are loc de “mai multe ori pe parcursul↑
pentru p‖ ma datう ↑ n unlatea de
agnosticului de Pranttcareaわ ′ lFab are loc cand pacientulintrう
tate asiStenta cOncepe un plan
ingrJire.ca urmare a aprecie‖ iin、 iale a stう nide sぅ nう
de↑ ngrり ire inllial pentru rezolVarea problemelor actuale ale paCientului.
llul/problema 9i
Planttcarea confinυ うrelectう interacJunile conlnue sau la dife‖ te inteⅣ ale de
logice, psiholo-
tirnp↑ ntre pacient,i aSiStenta mediCalこ ↑
n timpulinternう rii sau la dOmic‖ iu.intr_o uni¨
Trupul sd fie, in un plan de↑ ngrijire
tate spitaliceascう asistenta schirnbう sau adaugう inteⅣ entii↑ ntr¨
n comunlate asis¨
n lmpulleこ ぅ
↑ rei ture,i↑ n iecare zi de splalizare a pacientului;↑
r de viald (locu- n functie de neVO‐
tenta reevalueazう planul de↑ ngrり ire la fiecare viZita la domiciliu↑
ile pacientului
exfe“ nare se faCe la le,irea din spital sau dintr¨
un centru de
P′ an′ carea Fir7alゴ la
ingr」 ire,precum,ila finalizarea↑ ngrり iri10r la domiC‖ iu.Planul de eXternare include
:al. Diagnosticul ngrlirea la domiciliu
acele activlう ,,i↑ ndrumう n/Sfatun necesare pacientului pentru↑
lrebuie folosit in sau pentru recuperare.
:logicd care ne- κap″ o″ 僣″Or
2.Srab′ ″
)iaEnosticul me- Asistenta medicalう trebuie sう Selecteze acele diagnostiCe de nursing care sunt
Diagnosticul de prioritare,i care necesitう inteⅣ entie imediatう .Urmう toarele criteril au fost Stabilite

lctivitdfilor Paci- pentru idenllCarea p‖ ontう J10r(ch‖ Stensen 1995):

fi aplicat in mai ・ Probleme care pun in pericOlirnediat viata paCientului.
o Limitele de tirnp; resursele umane,i materiale avute la↑ ndemanう
. Personalul,
se int6lnegte 9i
rul de diagnostice de nur‐
>acientul cu sta- echipamentele,i materialele insuficiente reduc numう
en口 ile
sing ce pot i tratate la un moment dat.ln unlう Jle de ambulatonu inteⅣ

rJ
 n
de nursing sunt‖ mitate la rezolvarea urgente10r.in afara urgenielor Se vOrlua↑
ntr‐ o perioadこ
consideralie pentru interventie aCele probleme ce pot fi rezolvate↑
scurtう de timp pentru a‐ l oferi pacientului un sentiment de reu,itう
・Spre exemplu,
feedback pozLiv
↑
nVう tarea pacientului cum sa¨ ,i administreze singurinsulina oferう
mai tarziu.
pentru oblnerea independentei↑ n efectuarea acestei procedu‖
o Teorille, modelele oferう un Standard de comparalle pentru ierarhiZarea proble‐
melor.Spre exemplu,o teOrie utilizatう ↑ n stab‖ irea prioritati10r este pirarnida lui

Abraham Maslow Cu nivelele iziologice,de siguraniう ,dragoste,i apartenenlう

,

stimう de sine,i CunOa,terea de Sine. Nevo‖ e de la baZa piramidei(neVOi de

subzistentう )trebuie satisfう cute inainte de a trece la alte nevoi din ierarhie.
3.Srabilirea obた cJVeror/rezJ′ farerOr a,feprare
oferirea↑ ngrり ir10r de
Obiectivul sau rezultatul este acel rう spuns a,teptat dupう
nursing,i pOate include prevenirea,rnodifiCarea sau corectarea problemei enuniate
Stab‖ ite,ofertt punc―
↑
n diagnosticul de nursing.Rezultatele,nivelele de performantう
en!i‖ Or de nursing.
tul de plecare pentru selectarea,i eValuarea inteⅣ
eoゎ ゎcriν eror
Caracrerrsric′ ′
oblina rezulta―
o Sう fie centrat pe pacient↑ ntrucat pacientul este cel care trebuie sう
tul propus.
‐
oSう ie concis,i expliCl.Enunlultrebule sう le clar pentru memb‖ i echipei de ing口
poatう asigura continuitatea↑ ngrり iri10r. `
lire pentru ca ace,tia sう
o sう reflecte acordul mutual dintre asiStenta mediCalう Oi paCient Pacientul trebuie
sう fie de acord cu reZUltatul propus in cazul↑
n care el nu poate participa activ la

luarea acestei hotう rari,fami‖ a trebule consultatう .

oSう le obSeⅣ abil,imう surabil.Spre exemplu,↑ n loC de enuntul"pacientul va mer―

ge singur↑ n3zile“ un rezultat care sう poatこ fi ObSeⅣ at,l rnう
Surat,va fi exprimat

astfel:"pacientul va rnerge 100 m fう ra aiutor peSte 3 zile“

.

o Sう fie realist, luand ↑

n consideratie reSursele fizice ale pacientului, etapa de
Cre,tere,i dezvonare,starea mentalう Oi Capacitう Jle de adaptare.Enuntul rezuト
tatului trebuie sう reflecte capacitう !ile,i‖ mitう rile pacientulul.Spre exemplu,ar fi
ldeal de notat ca un pacient cu hemiplegie sう ↑ nvele sう meargう intr‐ osう ptamana,

dar acestlucru este nerealist.

limitう de timp
o Sう aibう 0 1imitう de timp,un inteⅣ al de timp pentru realizare.Aceastう
poate sa fie scurtこ (cateva Ore Sau l… 2 zile),medie(zile,Saptamani)sau lungう
↑n cadrul obiectivului oferう baza pentru evaluarea
(luni,anl).Limita de timp fiXatう
eficientei↑ ngrり iri10r.
ecrive′ Or
Domen′ υr/nfye′ υ′0わ ′
n urmatOarele catego¨
Obiectivele pot fi clasificate↑ n func!ie de verbul din enunt↑
spuns/
rii:cognitiv,afectiv,i psihOmotor.Aceste domenii suntlegate de tipul de rう
rezuhat pe care pacientultrebuie sう l obunう i cum va gandi,simJ,iCum se Va com―
porta dupう ce planul de↑ ngrijire este implementat sau dupう ce este educat/instruit.
 ii10r
o Domenた 〃cognf″ y一 include acele obiective care descnu un anuml niVel alfunα
se vor lua in
cOgnitive(memOrie,↑ n!elegere,apliCare,analiZう Oi Sintez益 )Exemplu de enunt al
Itr-o perioade
unui obiectiv cognitiv,pornind de la un diagnostic de nursingi
ipre exemplu,
― diagnostic de nursingi deficit de cuno,tinle despre procedurile de mOnitorizare
>dback Pozitiv
a glucoZei din sange:
tArziu. _ obiectiv:pacientul va descrie pa,l monitOrizう ril glucozei din sange dupう
Ce va
zarea Proble- p‖ miinstruqiuni despre procedurう .

e piramida lui Verbe fo10Site pentru domeniul COgnitiVi define,te, descrle, identificう
, liSteazう ,

apartenenld, ,Organizeazう ,planト

enuntう ,dう exemple,drerenJaZこ ,mOdriCう ,rela,oneaZう ,aratう
dei (nevoi de ficう ,COmparう etc.
abi11う J
rrarhie. o DOmenル ′ρSttO“ Oror― se concentreazこ pe acele raspunsu‖ Care impliCう
うSpuns
motoril aflate sub COntrolul voluntar al pacientului(perCep!ie,determinare,「
a ingrijirilor de ghidat,adaptare,originalitate).Se considerこ urmatOrul exemplu:
nぅ tう Jilegatぅ de inabillatea de a
emeienunlate ―diagnoslc de nursingi afeⅢ area menlne‖ iSう
n sangele capilar;
te, oferd Punc- efectua procedura de rnonitorizare a glucozei↑
de monitOrizare a glucO―
― obiectivi pacientul va demonStra procedura corectう
zel din sange.
oblind rezulta- Verbe uti‖ zatel efectueazう ,demonstreazこ ,fo10Se,te,aplicこ ,10Calizeazう ,urma¨

蹴 瀾 7掘 i)Jnclude oЫ 酬 ∝ 輛 山由 ‖mbtt m ttudinilQ∞ 雨 鴫 翻 ‐

chipei de ingri- “ urmatorul exemplu:
le,valorile sau sentimentele pacientului Se cOnsiderう
一 diagnostic de nursingi neap‖ carea proceduril e monitorizare a glucozei din
acientul trebuie
sange legatう deteama de a se↑ ntepa cu acul;
articipa activ la
_obiectiv:pacientul va accepta responsab‖ itatea de a-Oi mOnitoriza giucoza din
sange,demOnStぬ nd dO‖ nlこ de a efectua procedura.
rcientul va mer-
3.3.Formularea enuntului obiectivu:ui
t va fi exPrimat Un enunt bine fOrmulattrebuie sb inCludう :

→ Pacientul― SubiectulintervenJei de nurs:ng.

rtului, etaPa de →O sarcinう exprimatう un verb in legう tura cu raspunsul Specific a,teptat.
printr¨
de
Enunlul rezul- ―
,Un criteriu ce aratう conditia↑ n care pacientu11,iVa↑ ndeplini Sarcina(o limitう
‐
e exemPlu, ar fi tirnp sau un grad de reu,ite a↑ ndeplinirii sarcinii)Pentru evaluarea rezultatelor‖
tr-o sdPtdm6nd, mla de lmp esteimponantぅ 。 i ea face disinα ia↑ ntre obiectiVele pe termen scu離

,i Cele pe termen mediu sau lung.

;td limitd de timP Exemρ ′ e de obiecfive formυ ′are dupう aCesfe Crileriif
^nAni) sau lungd
Ograme
Obiectiv pe termen lungi pacientul(subieCtul)va pierde(Sarcina)10k‖
lentru evaluarea (Criteriu)in O luna de zile(criteriu).
Obiectiv pe termen SCurt: pacientul(Subiectul)Va participa la un program de
exercil‖ (Sarcina)rnergand l k‖ ometru pe Zi(Criteriu)sau
dtoarele catego- Pacientul(Subiectul)Va efectua(Sarcina)corect(Criteriu)prOCedura de determi…
ObJnerea instru∝ iuni10r despre
:ipul de rdsPuns/ nare a glucozei din sangele capilar(sarcina)dupう
procedurう (C面 tettu).
cum se va com-
: educat/instruit.
 4.serectarea hfeFyeni′ ′
′Or de n″ rshg
pentru pre―
lnteⅣ enli‖ e de nursing sunt actiuni efectuate de asistenta rnedicalう
n relaJe di…
venirea,menlnerea,recuperarea pacientului.AcJunile selectate sunt↑
rectう cu problema de sう natate identificatう ,cu etiologia precum,i cu mOdelul/tiparul
este fo10Sit modelul de adap―
de abordare utilizat la aprecierea initialう Astfel,dacう
Se
tare a lui Roy, inteⅣ entille Selectate vor fi centrate pe autarea pacientului sう
ngrり ire a lul orem ghideazこ
adapteze la factoni de mediu stresanJ;modelul de auto↑
inteⅣ enti‖ e Spre oferirea de↑ ngrり ire proprie.Elevil de la,colile de nurSing folosesC,
adesea,un model specific,didactic,conceput pe structura curriculumului.Acest rno―
del descrie felul↑ n care asistenta medicalう trebuie Sa interac!10neze cu paCientul,i
cum trebuie sう ¨
￨↑ ngrleaSCう din perspectiva domeniulul ei de competente.

Or de nυ rsゎ g
Regυ 〃ρenfru selecrareaわ re″ eni′ ′
′
zate in prac‐
→ Cunoa,terea teoril:or de nurSing,i a metOdelor moderne uti‖
ticarea nursingului.Practica nursingului este↑ n continua schirnbare ca urmare
a rezultatelor cercetう ril,i a descoperirilor tehnice.De aceea,asistenta medicalう
trebuie sう fie la curent cu metOdele noi Sau revizuite pentru practicarea nursingu‐
lui,i Sa le aplice Dacう ↑
n anil 1990 masaiul aSupra proeminentelor OSOase era
↑n↑ ngrり irea unui bolnav imobilizat,↑ n prezent se
considerat o inteⅣ enlie esenilalう
‖nd eStfel
considerう ca,i Cel mal u,or maSai poate afecta teSutul subcutanat,mう
sansele dezvoltarli ulcerului de presiune.
→ iden■ ■carea unui numar cat mai mare de inteⅣ enび i posibile.Cu cat intざ
「
oblnう
VenJile de nursing Sunt mai va‖ ate cu atat prObabilhatea ca pacientul sこ
rezultatul propus este mai mare.Spre exemplu,in cazul unui pacient anorexic,
poate identifica mai multe metode
din cauza chimioterapiel,asistenta medicalう
prin care sう creascう apetitul atat farmaco10gice cat,i nefarmacologice(antieme“
tice,prezentarea atracuvう a alimentelor,respectarea preferinlelor daca e pOSibil)
→ Stabilirea inteⅣ entil:Or de nursing adecVate,in funclie de Obiective,i de eti・
0:ogie.intrucat etiOlogia,diagnostiCul de nursing depind de nevoile individuale ale
pacientului,i de problemele sale de Sう nこ tate,asistenta mediCala trebuie sこ
ai¨

bう ↑n Vedere caracteristicile cazului,i Situatiei↑ ntrucat ingrJe,te bOlnaVi,inu bo‐

enti110r:
‖
.Pe de altう parte,,i mediul de↑ ngrJire pOate influenta selectarea inteⅣ
catla domiCiliul pacientului
inteⅣ entil u,Orde ap‖ cat↑ n spital,potfi maigreu de ap‖
→ Standardele de practicare a nursingului trebule sa stea la baza evaluaril
i:or de nurSing se:ectate.Standardele de↑ ngrり ire nursing
calitう til inteⅣ lnび
sunt cele stabilite de institulla mediCalう Sau se poate face apella standardele
la:
internationale definite de ANA(1991)・ Unele dintre aceste standarde se referう
―
o oferirea unui rnediu sigur,i terapeutic pacientului Care sう l proteieze de Orice
traumこ fiZiCう ,psihiCう sau emoliOnalう :

nVう iare/predare acO10 unde este cazul;

・ inciuderea unor rnetode de↑
n m9d adeCVat.
・ utilizarea resurselor rnateriale,umane,de mediu,i tirnp↑
Aё este regu‖ nu ofera garan!ia deplinう a reZOIVう ril problemelor paCientulul.De

aceea,asistenta medicalこ trebuie sう aibう ↑

n vedere rnodificarea planului de ingrり ire
 ‐
enlil alternative in plan atunci cand obiectivele nu sunt rea‖
,iinCluderea de inteⅣ
zate.
ヨpentru pre¨
↑
n relatie di―
Odelul′ tiparul
5,Scガerea pranJ′ υ′de rJrS′ ng
う OFeめ O merott claめ COncた う de
elul de adap¨ Sc‖ erea planului de↑ ngrJire intr_oお う 0″ Cわ ′ ,′

entului Sう Se め″舗g石 ″ri′ οκ

asigυ rare a cottlinυ ′

em ghideaza Un plan sc‖ s furnizeOzう informaJi tuturOr memb‖ 10r echipei medicale despre
3ing foloSesc, Obiectivele idenllcate,inteⅣ enJile de nursing formulate,i deSpre progresul paci…
lui Acest mO― entului spre Oblinerea rezultatelor dorite.De,i planul de nursing are diverse forme,
u pacientul,￨ acesta are trei componente de bazう :diagnosticul de nursing,Obiectivele pacientu―
nte lui,iinteⅣ e de nurSing.Pentru fiecare diagnostiC trebuie sう exiSte cel putin un
enti‖
a inteⅣ enti10r de
rezultat stabil(un ObleCtiV)Fiecare obiectiV este urmat de o liStう
ncat tOti membril
zate in pracⅡ nursing iar interventi‖ e trebuie sう fie exprimate clar,i corect astfel↑
lre ca urrnare echipei sこ le poatう implementa.
)nta medicalう
irea nurslngu― anυ ri de nυ rslng
Tiloυ ri de ρ′

Эr osoase era o Planuri de↑ ngruire construite individual.Sunt dezVOltate de la zero pentru fiecare
:↑ n prezent Se pacient,de aceea este neVOle de timp pentru dezVoltarea lor.Au,de obiCei,trei
entiile.
mう rind astfel coloane incluzand diagnosticul de nursing,obiectivele,i inteⅣ
・ Planuri de ingrilire standardizate.Au format stabilit,i pot fi fOlosite ca ghid pentru
.cu cat inter… implementarea inteⅣ en,i10r pentru diagnOSICe de nurSing comune.Aceste pla―
de sanう tate datぅ
)ntul sa oblinぅ nuri reflecta standardele de↑ ngrり ire stabilite pentru o problemう
Jent anorexlc, se oferう mgrw澪 .mJ md,ma COmpade Je und倒
割 pettru medJ↑ n caЮ
multe metode an
o Planuri de ingrtire Kardex― sunt versit
giCe(anJeme¨ de↑ ngrり lre detanat din fi,a paCientului.Aceste planurifac parte din doSarul Kardex
¨
daca e pOSibil) care include descnere stう nide Sう nう tate a pacientului,indicaJile medicului cu p‖
ctive,i de etiⅢ vire la tratament,i ab‖ itatea pacientului de a efectua activitう !ile zilnice.Sunt Sin…
individuale ale gurele planun sc‖ se↑ n crelon. _sunt mtti detaliate deCat planunle dein―
i trebuie sa ai¨
・ Planuri de↑ ngrり ire pentru elevi/studen!i
)lnavi,inu bO ncat sぅ fac‖ iteze
grり ire fO10Site↑ n institutiile de sanatate,fiind concepute aStfel↑
a inteⅣ enJI10r:
procesul de invう tare.ln prima parte aceste planuri cuprind Sumarizarea date10r
)￨￨lul pacientulul n―
colectate de la pacient,i din alte surse,iar↑ n partea a doua Cuprind planul de↑
baza evaluttril
grJire prOpriu¨ zis cu 5 coloane↑ n care suntinscrise diagnostiCul de nursing,Obiec¨
ngrり ire nurSlng ril acestora,i evaluarea re¨
tivele,lista cu inteⅣ en!li de nursing,motiVarea selectう
la standardele n'COlile sanitare din tara nOaStrう .

zultatelor oblinute de pacient.Ele se foloSesc,i↑

de se referう lal
teleZe de orice
:Ⅵ IMPLEMENTAREA
asiS‐
Este a patra etapう a procesului de nursing.Scopul aceStei etape este sう
azul: nう tう lli,preve―
te pacienIli↑ n Obtinerea obieCtiVelor propuse legate de restabilirea sう
l adecvat. rilla o stare de sanatate
nirea bolllor,promovarea stう「ii de bine,i facilitarea adaptう
oacientului.De
precara
nului de↑ ngrり ire
 :Ⅷ 馨
麗∬』ЛIF‖:‖ Ъ Ti織記麗:L淵
尾::ITttLl:星 ま i冦

de nursing sunt fo10Site treitipuri de actiunilindependente,dependente,i COlabora=

tiVe(interdependente).

le efectueazう ,bazandu― se pe Cuno,tinte

i supravegherea directa a altor specia‖ ,ti
Je nursing,iar asistenta rnediCal嵐 rう spun…
tarea corectう a aceStOra`

瀞 薦[揮推鰍亜
掛 還[魁 瑚
“ に 田 れo
「 au pe耐 hbⅣ etta ttNu酬
,推

::IT摺 罪爛 ∬l卵 鮮∬脳T刷 afara Sferei nursingului.

::II冨 :4倶胤 :』 T鰤 ぅ
cu Jl memb‖ J6c‖ pd de mgttrQ

l.Pregう Jrea implementう ‖i plni JJnd l,a de↑

ngrり ire,iCOmunicand cu a(i
― familiarizarea cu planul de ingrilire,(
membri al echipei
_ identificarea cuno,tinte10r,i aptitudinilor neceSare pentru implementarea pla¨
nului
nainte ca aoiunile
一pre9こ Jrea pacientului p百 n ofenrea de lnfOrmaJi despre plan↑
tii fiZice
de nursing sこ fie aplicate,prln asigurarea intimitう lil,i Securitう
一pregう Jrea spaJului(cOnd、 li de microclimat,matedale,eChipamente etC.).
2.lmplementarea prOprlu¨ zisa

dv:脳 湖llii:朧星『::]革踏:1高 緊間魁T締 締彙

t」 :黒
ire.
:::」

‖
fiecう rui pacient,i de oblectivele planului de ingrり
0而 口
ementare ddentう a mg可 br:::l:冒
翻■de;
― ab‖ itう li intelectuale:gandire critiCう ,cal
::a bara口 d dedが ,CЮ
―abillう o interpersOnalei comunicare,aζ
cuhare actiVう ,educarea pacientului,ofen―

_瓢 嵩 醤
iT鷺 ∫ li』 淵
器里 掃i月 』闊I]::1コ %:i席 ∬ilttζ器ど :i

supraveghere a bolnavilor;
rile din sta¨
_ colectarea date10r↑ n timpul implementaril pentru a identifiCa sChimbう
rea fiziCう ,pSihicう Oi Spiritualう a pacientului ca urmare a actiuni10r de nursing:
一
↑nredttrarea pЮ gЮ Sda reJレ dedel:1::翼
ttill魁 ‖
露翼肥唱η 農[首
nursing;datele se inregistreazこ de Cう 1
re cu Pacien- V EVALUAREA
Evaluarea este etapa finalこ a proCesului de nursing,are caracter fbrmal,i se
)ontinua 9i in
desfう ,oara ngrり iril. Evaluarea aiutう asistenta medicala sぅ
area Planului cOntinuu pe parcursul↑
3 gi colabora- identince acele actiuni de nursing ce vor fi eficiente sau ineficiente,i cOntribuie la
O Cre,tere a bazel,tiintifiCe fO10site in practica nursingului.Evaluarea are loc de fi―
ecare data cand asistenta interactiOneazう cu pacientul.Ea poate fifう cuta in timpul
obiectivele
pe cunostinle fiecう rei etape a proCesului,ila sfar,itul acestuia,pentru a verifiCa dacう
tor specialigti. identificate in planul de↑ ngrJire au fost indeplinite.
licald rdsPun- Pa,i↑ n procesul de eva:uare
′or,′ a sfandaだ e′ or Ce yor Fifo′ osffe ρenfru eya′ υare
o rdenfiFicarea crfferf′

Criterille sunt caracteristici mう surab‖ e ce descriu abilit愚 !i,CunO,tinle Sau atitudini

COmportamentul pacientului.Acestea sunt sCrise↑ n planurile de↑
n―
pecialigti (fizi- care influen!eazう
erviciului 9i cu grlire pentru a descde comportamentul dontla pacient.
mentelor, Pre- Exemple:
rurgicald, Pre- _ abilitぅ rii glicemiei cu aparatul giucotest;
!il demOnstra!ie a rnOnitorizう
―cuno,tinle:Verbalizarea informatil10r despre felul↑ n care se Stab‖ e,te Cantitatea
de insu‖ na ce trebuie administratう ;

re. ―aJtudini:indiferenta Sau noncomplianla pacientuluifatう de administrarea insulinei

ce poate avea ca rezunat nerespectarea indicaJi10「

Standardele sunt reguli scrise pentru pacient,i pentru echipa de ingrJire care in「
dica nivele de performantう .Aceste standarde oferう cadrul ofiCial de verificare a cali¨
unicAnd cu alli Or acordate.Standardele nu trebuie sう fie rigide ci lexib‖ e pentru a putea
tう til ingrり i「 ‖

fi adaptate nevoilor persoanelor ingrilite.

rmentarea Pla- o Comρ ararea rezυ ′
rareror ゎ υre cυ
ο crile″ 〃
eメ Srandaだ ere de mg`J′ Ю

lmplicう
“
:

nte ca acliunile
一 evaluarea resurselor pacientului g ale serviciului;
fizice _ compararea reactillor/rぅ spunsurilor pacientului cu obiectivele propuse pentru a
ente etc.).
stabili rnう sura↑ n care acestea au foSt↑ ndeplinite;obiectivele pot fil
ndeplinite complet― pacientul a reaciiOnat exact cum se a,tepta:
◆↑
rrea se face in-
◆↑
ndeplinle pattial_le numai Obiectivelё pe termen sCurt nu Oi Cele pe ter―
si spirituale ale
menlung au fost↑ ndeplinite,fie doar unele dintre obiectivele pe termen scurt
sau lung au fost↑ ndeplinite;
◆ ne↑ ndep‖ nite
zii creativitate; COleCteze
Dacう Obiectivele sunt↑ ndeplinite pa嗅 ial Sau deloc,asistenta trebuie sう
rcientului, oferi-
date pentru a stabili ce s¨ a intamplat.
pacientului;
=a o ′
denfiFicarea cadzeror
e rnvestigare 9i
Cauzele pot fi:
一 insuficienta culegere de date
mbdrile din sta-
de nursing; ―plan de↑ ngrり ire incomplet,nerealist
drii acliunilor de ― atitudini necooperante(paCient一 asistentう )
_ lipsa resurselor din sepriciul respectiv/sistemul sanitar
sub semndturd.
一 gre,eliin implementarea planului.
。 ModiFicarea ρranυ ′υ′de ttg、、

計
ndeplinle,i
Planul de ingrり ire este mOdliCatrtunci cand obiectivele nu au foSt↑
d Caz bdeね Zde「 OCesd面 de m酬 e
黙R¶ 馳埋電:肥 虜
瀾]昴 li冦 糧単 恩:￨∬ 寵鷺l:邸
::冒 ぽ :限
〔
:I;′ 」
醤嚇 たρ
enfru aわ fOrma membrii
lcre indeρ ″ or
ntre a ObFecfi1/e′
)rocesului de↑ ngrilire,Ci,1 0 parte integran―

tう a fiecbreia dintre cele patru etape ale aCestuia.

O formd de evaluare de bazd

(evaluarea nevoilor
ldentifica zonele ce trebuie evaluate
pri'"",riri prin raportare la diagnostice standard)

Oferi criteriile pe care se bazeazi evaluarea

Evaluarea este continuA pe parcursul

implementerii

apreciere in funclie
Evaluarea formali poate duce la o noud
de nivelul de indeplinire a obiectivelor
 Bibliograttie

e de soわ S(4eme EdliOn)

1.Amar,B.」 ,Gueguen P,COnCeρ r er tteories,demarcわ
Editura Elsevier Masson″ .

bOrr7ayυ ′
υ′ generare.E.D.R1991・
―reわ nic′
2.Baka,A.G.,あ g`″ ′
κa
3.BOCec,G.,Dわ gnos″ ce de Arυ rshg― NANDス ー ′ .Edlura Ex POntO,COnstania,
2008.
訓 卜aA∽ de雨 a Romtta h釧 耐J
4:褥
li:鞘 謝 3牲[11雪 評frfd“ Inivers Enciclopedic 1 988.

5 Marcean,C.,Fυ ndamente de nυ rs′ ng一 ′ ηantra′ ρenfru sttdenf,Editura Athena,

2000.
6.Weston,T,ハ ″as de ana10mわ .EdluraVOX,2008.Bucure,1.
υ′わοlr7ay,′ a Omυ ′
′ υ′sう ηδfOS,
7.Chiru,F.,Chiru,G.,MOranu,L.,fr7gttirea omυ
Editura ClSON,Bucure,1,2001.
Ogね omυ ′
tri,Edlura Medicalう
8.VOiCulescu,I.C.Oi Petnciu,￨.c.,ハ nalomわ ,′
fiZiO′ ,

1990.
ース IVυ rsわ gハ ρρroacわ ,1990.
9.Fuller,」 .,Schaller― Ayers,J.,Healthス sSessmenオ
s,1994.
10.ピ Afedi etl'Anadim,Dね gnosricsゎ Firmわ rs,lnterEdlions,Franta,Pa‖ ‐
cF de e1/a′ υare,′ 的grfJirr coresρ υnzう
11.Tlirca,Lucre,a,Gわ 層 de nυ rsわ g cυ reわ 月′
Romaneascう ,2002.
Orfレ ndamer71are.Editura Viata ldedicalう
rOare r7eyO′ ′
12.Carmaciu,R.,ハ naromわ メ fizio′ Ogね Omυ ′ υ′.E.D.P,BuCure,1,1983
ns infirmiers,υ f7 mO―
13.Grondin,Louise;Phaneuf,Margot;Rloppe‖ e,LouiSe,SO′
Hill,Edl10nS Gaetan Monn,
σθre cenfre surres besOわ s de ra ρerssOne,McGraw¨
2007.
14.Papilian,V.,ハ naromね omυ ′ υ′,VOI.‖ ,Edlura ALL,Bucure,1,2008.
υ′R.N.,M.A,,
θゎgrilirilわ Olnayυ ′
15.Henderson,Virginia,Prrncrio〃 fLrndamenfare a′
tradus Cu aprobarea lCN.
e,Louise,P′ aniicalion
16.Grondin,Louise;Lussier,R.」 .:Phaneuf,Allar9ot;Rloppe‖
des soFns infirm′ Ores.Modere d'Fρ le″ ef7rior7s aυ
rOnomes.Editeur Maloine,1998.
ηens′ υnea ρs′ わOSOCia′ うa ρracric″ ′
17.lamandescu,B.1.:Luban… P10ZZa,B.,D′ ′
nedi‐

care.Editura lnfomedica,2002
 Index

貪 cro∩ icら ′22

Abduct e′ 274
152′ 160′ 162′ Aparatul digestiv′ 83′ 84′ 200
Abuzul de substante′ 276 Apatie′ 33′ 146′ 189′ 208′ 227′ 295
Acidul ascorblc′ 98′ 99′ 101 Apnee de sOmn′ 39′ 43′ 44′ 45′ 189
Acldul to ic′ 98′ 100′ 101 centralう ′189
Acldul pa∩ totenlc′ 100′ 101 obstructivう ′189
Aclzl gra51′ 86′ 87 Apnee′ 39′ 43′ 44′ 45′ 189
∩eesentla l′ 93 Arborele bron5ic′ 37
saturati′ 92′ 93 Arsuri′ 207′ 222′ 226′ 275
Acneea′ 119′ 247′ 248 Artera carotidら ′55,61
Acte antlsociale′ 274′ 278 Artera humera b′ 69
Adduct e′ 122′ 160′ 256′ 274 Artlculatille′ 120′ 151′ 160′ 256
Adolescentul′ 14′ 63,112′ 184′ 286′ 291 t puri de,159
Adu tLll′ 14′ 17′ 63′ 65′ 96′ 103′ 106′ 217′ 243′ Asoc atia∩ urselo吟 321
291 Atax a′ 97′ 171
Akinezla′ 172 Atrona muscularう ′127′ 170′ 252′ 254′ 258
Albun31na′ 86′ 91′ 134′ 135′ 146 Audiometrie′ 24
Albuml∩ u ria′ 134′ 135′ 146 Av ta rinoze′ 99′ lol′ 264
AIlrlnente′ 81′ 82′ 84′ 87′ 104′ 107
Alopecille
androgenicう ″251 は
seboreicう ′′251 Bac ul Koch′ 284
251
toxlce′ ′ Bala generalb′ 260′ 265
Amenoree′ 148′ 252 Baroreceptori′ 56′ 73 苺
Amlaza′ 85′ 86′ 112 Bi a′ 85′ 86′ 133
Am noacizl′ Biot∩ a′ 100
eSentia l′ 90′ 91′ 93′ 105 Boa a A zheimeら 126′ 131′ 181
neesentia l′ 90′ 91′ 93 Boala Parkinson′ 131′ 181
Anchi oza′ 170′ 256 Bolul alimenta「 143
Anorna l de postu「 う′
60′ 162 Bradlp∩ ee′ 44′ 45
Anturaj′ 15′ 16′ 18′ 20′ 32′ 120
An urla′ 100′ 128′ 146
Anxietate′ 65′ 66′ 67′ 118′ 138′ 143,199′ 278′ に
281′ 303′ 307 ⊂alclul′ 94′ 95′ 98′ 104′ 112′ 134′ 136′ 165
acutう ′21 ⊂alcull ur l‐ a ri′ 127′ 134′ 136′ 137
⊂apsula Boい yman′ 123 晰
⊂a5exia′ 97′ 252′ 253 Decodare′ 15

[:黒 :魁 %l:]ξ ‰ ′84′ 87′ 117′ 221′ 237 3:::服 『 究場

″ i羊 ;2乙 242275
⊂ёi de e lminare Deglutitia
digestiVう ′122 tirnpul bUCal′ 85
timpul esota91an′ 85
:i'電 bF:n栓 ‐
mucoasQ 122 timpulね ringian′ 85
rel‐ alら ′122 De ir′ 14,33′ 224
122

秘 動 ″
respiratorie′

::棚 ぜ
⊂ecitate′ 20′ 273 7
⊂elulita′ 249 i∫ Iう
⊂ent口 l cardlacl′ 56′ 73 305′ 308
⊂entri COrticali′ 74′ 125
⊂hemoreceptOri′ 73′ 74
Deratizarea′
Derm′
285
216′ 240′ 245′ 246
"ζ
Detresa imun tarb′ 273
寵 旧 :悧 :1:‰ ′ 川 9226ハ o
286
Dezlnttctla′ 265′ 285′
⊂iclul Krebs′ 88
DezlnseCtia′ 285
⊂iclul rnenstrual′ 139′ 148′ 221′ 243
Dezvo tare normaう ′14′ 17
⊂lfosco iOZa′ 162
DiagnostiC de↑ ngrり ire′ 8
⊂itoza′ 162
DiastO a′ 54′ 66
juvenilb′ 164
seni b′ 164
⊂i lndril urinari,138
⊂irculatia SangelLll
55
甘 ‰
蒲蓬辮 第器垢
♂
93′ 94
:彙 92
marea Clrcu atie′ 54′

mica ci「 CUlat e′ 54′ 55 Dismenoree,148

72 Dispnee,43′ 77′ 78′ 168
reglarea′
viteza′ 56 accidentalb′ 46
⊂￨lma′ 93′ 117′ 206′ 244 Bauchut′ 46
⊂lor′ 94′ 96′ 107′ 228′ 285 Biot′ 46
⊂odare′ 15
⊂olecalciferol′ 93′ 98 [11::虐 ￨:驚 ￨(承 ului Ю spl口 toL 44
′ 34 44
溌ill淵 ′
[:需 ittr鰤 議 み
cu rう rirea ritlη UIUi resplrator′
:子 de efOrt′ 46′ 67′ 96
140′ 194 Kusmaul′ 45′ 46
nonverbalら ′16′ paroxiStiCう 46′ 79
′
′16′ 17

粥
Dispozit V Marey′ 61

乱
verbalう
129,146

鶏
〕舅
Disuna′

ヨ
i擬 li付 :褐
D ureJ′ 95′ 104′ 127′ 132′ 146

⊂
° M
W:滉13bl,301′ 309′ 310′ 335
Echl「 noze′ 247
personale′ 280 247′ 252
Edem′ 77′ 104′ 127′ 146′
⊂ornaj′ 44 pu rnonar′ 46
⊂orpli cetonlcl′ 135
Egocentrisnn′ 33
⊂o5marul′ 183′ 184′ 188 275
Electrocutia′
⊂redin!eね ISe′ 33
Emaclerea′ 252
⊂rlstale ur nare′ 136′ 138
Emi■ tOr′ 16
⊂u tura′ 16′ 17′ 18′ 116′ 206′ 292
15′

En∩ patie′ 15′ 17

⊂uprul′ 94′ 97
 Entlrez s′ 131′ 144′ 180 Grad⊂ elslus′ 213′ 220′ 231′ 237
Eplderr‐ ′212′ 240′ 245′ 264 Grad Kelvin′ 231′ 232
Epistaxis′ 47′ 67′ 247 Grelur1 51 VbrSう tu ri′ 77′ 120
275 Erltenn′ 219′ 245 GrLlpe de aimente de bazう ′108′ 109
Escare de dectlbit′ 170 Gura′ vez′ ⊂avitatea bucalё
Etape de execu!ie′ 48
EvapOrare′ 104′ 211′ 217′ 218′ 248
Exerc ti1 lZice′ 75′ 138′ 144′ 174′ 198,215 鼈
Exerciti Kege′ 131′ 235 Halucl∩ atil′ 22′ 33′ 96′ 188′ 199′ 222′ 226′ 303′
306
Hema∩ gioame cutanate′ 249
Ebrう Care′ 207
6.292′ 欝 Hematll′ 133′ 137′ 138′ 146
303′
Factorl blologicl′ 17′ 40′ 58′ 64′ 112′ 138′ 205′ Hematuria
219′ 317 n‐acroscopicё ′137
Factorl pslholo91ci′ 17′ 41′ 58′ 64′ 116′ 126′ microscoplcら ′137
138′ 186′ 206′ 221′ 292′ 317 Hemoragie′ 148
Factori soclologicl′ 18′ 42′ 58′ 64′ 116′ 126′ 日emoroizi′ 78
139′ 206′ 292′ 318 Henderso∩ ′ ∨lrglnla′ 8′ 9,11,12,13′ 77′ 329
Fatlgabi itate′ 33′ 101′ 190′ 198′ 207′ 273′ 277 Hidratare′ 41′ 49′ 117′ 119′ 136′ 260
Febrう Hiperactivitatea′ 169′ 171′ 194′ 320
continuう ′218 Hiperestezie′ 21′ 102′ 275
ねctori care inluenteazら ′219 Hiperhldroza′ 244′ 247′ 248
intern‐ itentう 219
′ Hiperplrexie′ 218′ 224
7109,116 moderat5′ 218 Hipersomnie,314
5488′ 90,92′
ondulantう ′219 Hlperte∩ slunea arterialう ′
65′ 66′ 67′ 73′ 77′

recure∩ tう ′219 93′ 102′ 135

renn tel‐ tう ′219 45,171
Hlperte∩ siunea lntracranianう ′
ridicatう ′218 Hlpertrlcoza′ 249′ 250′ 252
set polnt′ 213′ 223′ 224 Hiperventilat e′ 44′ 303
stare lebrilう ′
223′ 224 Hlpnoza′ 201′ 202
Fen alanlna′ 91 Hipodern― ′241′ 245
Fiertl′ 40′ 94′ 109′ 114′ 285 Hipoestezie′ 21
spiratoり 44 Fi ochlnona″ 100′ 103 Hiposom∩ ie′ 188′ 190
0昨 Fluo1 94′ 97′ 107 Hlpotalamus′ 41′ 74′ 81,182′ 213′ 216′ 222′
“ Foala de observalle′ 26′ 27′ 29′ 203′ 230′ 288′ 223′ 224′ 233
323′ 328 Hipotensiunea arterlalう ′67′ 68′ 189′ 227
Fobie′ 33 ortostatlcう 68
′
Folaclna′ 100′ 101
Formula lui Lorenz′ 115 Hp:鰍 ￨:ち 胃 21勉 L″ Qν Qν ア
136
Fostorul′ 94′ 95′ 98′ Hipovitanninoze′ 99′ 101
Fow er(pOZitia)′ 167 Hipoxennie′ 78
Frisoa∩ e′ 146′ 149′ 218′ 222′ 226′ 228 Hlpoxle′ 78′ 189′ 224
Fructe′ 89′ 95′ 108′ 109′ 127′ 143′ 298 H「 sutismul′ 249′ 252
Fumatul′ 47′ 48′ 131′ 134′ 264,331
Fund de ochi′ 24
言
1cteru′ 133′ 135′ 246
予 Лavi∩ ′246
Glucide′ 82′ 88′ 90′ 92′ 100′ 103′ 106′ 107 1me as′ 246
Glucoza′ 86′ 88′ 124′ 146′ 335 rubln′ 246
Glucozur a′ 135 verdin′ 246
 LeucoC te′ 136′
191ena
Leucoree′ 148
di∩ ti10L 261
Llpide′ 84′ 85′ 92′ 104,106′ 112′ 215
1enjer ei de corp′ 265
patulul′ 259′ 265 日psa de intormatil′ 117
pら rului′ 262 Llzlna′ 91

SeCtlei′ 265
[::‖ 碗′
T罵 紹ぢ 晋loQ 163 27λ 289
293
1詔 :￨￨]:1電 ￨〔[慧 ξ
ttfl::諮 :lI:265 Lordoza′ 162164

麗m腫 躍需濡
旧 謂野制]￨:夕 鋼 蝙

1:観 pende叫 ら
′ に
130
:i糧 蘇
М
de efort′
43′ 47′ 68′ 76′
funCt10nalさ ′130
prln preaplin′ 130
273
119,120′ 146′ 170′ 188′ 250′

)、 4asa corporalb′ 59′ 91′ 101′ 114′ 126

1nd[peli』 iЪ la竹1lbrら care/deZbrう care′ 206′ 1 1attheぃ /ヽ A/alker′ 193
207 )、 4ersul
1ndicele de masう cOrpora b(IM⊂ )′
115′ 119 adinaln‐ ic′ 172
1ndittren■ ′ 33′ 294′ 314′ 339 antalgic,172
1nt‐ arctu m OCardic′ 82,93 ataxiC′ 172
172

冊野聯iF臨翼
cosit′

774 dezordOnat′ 172

dispoZitiVe de merS,173
300 ebrios′ 172
1nsomnia 1egら nat, 172
cronicb′ 191 r19id′ 172
1nterm tentら ,191 stepat′ 172
tranzitorle′ 191 talonat′ 172
nt爾 90
腿 14etabo iSmul′ 56′ 62′ 87′

liら ,23′ 171′ 209′ 267′ 272,273′

292
anabo iSm′ 87
psihicら ′23′ 209′ 267′ 272′ 273′ 292 121
catabo iSm′ 88′

10d′ 94′ 96′ 113′ 285 171et onina′ 91

radierea′ 76′ 216,276 111etoda ausCultatorle,69′ 71
1zolare′ 22′ 31′ 303′ 314 Metoda osc Ometncさ (Marey)′ 71
1zoleucina′ 91
y:野 帆
69
l::::::郡 ζ
М 327
exagnlnarea nzlcぅ ′
量 intervlul′ 325
inecul,270,275 observatla′ 324
lntepう turlle de inSecte′ 250
)、 4etrora91e′ 67′ 148

￨
記‖330
鰍 111￡ li`ITl「 」
デイ 1'160′ 161,169′
278′
」
Ocu′ 174′ 175′ 290′ 291′ 314
,、 4odincbri de culoare ale ple il
alblnisn‐ 246
′
cianoza′ 44′ 46′ 50′ 76′ 219′ 222′ 246,250
臨 246
hiperpigmentare′
Labferrnent′ 85
114 hlpop19mentare′ 246
Lactatia′ 99′
paloare′ 246
Letar9ia′ 188′ 196′ 199
 vitl119o′ 246 Piridoxina, 99, 100
164 Pitiriazis simPlex caPiti, 251
1N7orbul Pott′
PityrosPorum, 251
Piurle, 1 38,146
M Plan de ingrijire, 8,203,288 311,333,337,
339
Narcolepsia′ 188′ 189′ 192′ 196
105′ 111′ 114 Plamdnii, 37,38, 44, 45,91, 103, 1 05, 211 329
Necesarul ca10rlc′
63′ 272′ 289′ Pletismografi e fotoelectricA, 61
1Nlefronul′ 122′ 124
101 Polakiurie, 132 146
Niacina′ 99′

245 Poliuria, 128, 1 32, 1 46, 1 89

Nodulul′
215′ 230′ 321′ 322′ 323 Poluanii industriali, 42
Nursら ′
7′ 9′ 13′

11,12′ 13′ 50 Postulate, I2

Nursing′ 5′ 7′ 8′ 9′

sう nら tatea 51′ 13 Potasiul, 87, 94, 95 104, 142, 285

Pozitia ,,in cocog de Pugca'i 168
47′ 67′ 68′ 76′ Poziiia ,,spate de Pisica'i 168
273 Pozitia corpul u\, 1 6, 69, 1 52, 21 6
◎
126 47′ 105,115′ 116′ 252′ 254 Pozilia ghemu ne, 1 67, 21 8
0bezitatea′
Practica de nursing, 151 229
0biceluri bmiia e′ 116
226 Prag de stres, 33
01 guria′ 78′ 95′ 128′ 146′
269 Praq de toleranld, 33
0nicola91a′
251 Prag senzorial, 21
0nicomicoze′ 250′
Preadolescenla, 291

]召 辮 74
鱗虜 Presiunea arteriala, 56, 58, 63
:聯 %′ factori care influen1eaz5, 66, 67
mlsurarea, 69-70
8学 撃訴
∬′ ∬∬4勁 路2鍬 孔 Prescolarut, 112,
183 252
Principiul Korotkoff, 69
282
88′ 224′
Procesul de nursing, 321,322 324 327 '
diagnostic, 254, 255, 256, 257, 328' 329'
331
●
251 implicalii, 215
PanarllUI′
245 pentru paclenlii cu afecliuni respiratorli'
Papula′ 226′
50
Pavortll nocturn,188
Pelada′ 251′ 252
Proreine, 40, 82, 88, 89, 91, 95, 1 02 106, 1 09,
123,220 285
161′ 195′ 206′ 243′ Protetnur a, l40
::闇 llliQ15′ 17′ 18′

274′ 289′ 313 Pseudolnsomnia, 188

tulburう rl de′ 32′ 34′ 292 Pulsu I

Pete511′ 246 alternant, 61 r

pH urinaL 134
celer et altus, 62
celer, 62
Plelea
fanerele′ 241 durus,59
examinarea,60
91andele′ 241
frecvenla, 58, 59
60′ 161′ 169′ 1ezluni elementare′ 245
structu ra′ 240 inregistrare graficZ a, 61
maqnus,62
蜃需認 :程
日』e退 :」 :き li有

283
;:]207′ 294′ 315 moilis,59
parvus et tardus, 62
122′ 246′ 250 Pierder de memore′ 30′
parvus,59,62

:悧
1器
￨!瀞 継1岬 4
ritm,58, 59
tardus,62
 vitezb(celeritate)′
Pustule,245
58′ 59
:穂 豫
田闇品鴇 cQ21♀
18 188
sistemullimbiC′ 74′

Sistemul rnusCUlar′ 156′ 157

sistemul neuro― endOCrin′ 161
m Slstemul oSOS′ 94′ 98′ 153
Ras sardonic′ 168,170
SistOlё ′54′ 58′ 63′ 66

鍵黒静il鬼
Rec:『 80′ 95′ 107′ 138′ 217
SodiUI,76′
,241 189
74 Solη nambuliSmul′ 180′ 188′
chemoreceptori′ 73′
188,196′ 227′
SomnOlenta,95′ 96′ 101,182′
kinestezicl′ 153
240 274
senzor all′ 56′
300,301′ 302, Solη nUI
Re igia′ 14′ 116′ 206′ 272′ 299′
lzio1091a′ 178
303,309,311 179
1ent′
Respiratla′ 37,38′ 40′ 41′ 43′ 44′ 47′ 97′ 179′
neceSarul de′ 183
229′ 282′ 331
46 1NIRE)、 4′ 179,180
amp itudinea′ 19′ 23′ 43′
rapld′ 179
difuziUnea gaze101 39
40 re91area,181
etapa Circulatorie′
REINl,179′ 180
etapa pulllaOnarb′ 39
rolul′ 178
etapa tlsularら ,40
visele′ 184
frecVenta′ 41′ 42′ 43′ 44 116 14′
StatutUI SOc10-econon31c′
mecanlSme nervoase′ 38′ 39 114
stぅ n iziolo9ice particulare′
re91area url‐ Oralら ′39
Sterillzarea′ 285
「itm_ll′ 39,40,41,42′ 177
StetoscOp′ 69′ 70
tip de′ 45
StopUI Cardiac′ 228′ 275
Retlnol′ 937102 99′ 131′ 147,149′
Stresul′ 22′ 31′ 34,47′ 65′
RezLlltate a5teptate′ 26′ 28,29,210
186′ 189′ 193′ 314′ 318
Rezultate nedOrite′ 26′ 28,29′ 210
Subfeb「 l itate,218′ 225
Ribonavlna′ 99,100 100,103
122,125′ 127′ 132′ 134′ Substante vitan3inogene,99′
Rinich11′ 56′ 92′ 101′ 109
Sucu1 9astriC′ 82′ 85′ 86′
177′ 211
Suc_lri di9eStiVe′ 85
RisC inた ctiOS′ 273
181,220′ 234′ sudoare′ 149,241
Ritm ClrCadian′ 59,65′ 72′ 152′
Suicld′ 276
236 33′ 274′ 278
idei suicidare′
rlsc de′ 331
su ful′ 89′ 94′ 107 .
議 20′ 269
surdltate′
284
sa lva′ 82′ 84′ 85′
Surmenaj′ 21′ 22′ 31′ 274′ 277′ 304′ 307′ 31
Sarcina′ 44′ 99′ 105′ 114′ 269′ 332
80′ 87′ 94′ 106′ 119′
241
Sbrurl minerale′
56′ 58′ 61′ 63′ 64′
sange′ 37′ 39′ 40′ 44′ 54′ 55′
147′ 216′ 284′ 335 饉
cdざ ‖
72′ 84′ 102′ 133,136′
Scabia′ 250 ξ 2184252269
uし

Scheletlll,102′ 153,155′ 165

144′ 150′ 173,
Sch mbarea lenjerlel de cOrp′
261
警
209′ 259′
Taba9iSm′ 47′ 76
scolloza′ 1627163 228
Tahipnee′ 44′ 226′
Scurgere vaginalう ′ 258
Tehnici de 191enう 5i COnfort′
Secret a bilarう ,85′ 86 253
Temperatura COrpUIUI′ 235′ 236′
Securitatea COpllUIUI′ 267′ 281 241
re91area′
Selη ne vitale′ 229
 Tensi_lnea arter alう ′63′ 64 ∪retel 1 21′ 122′ 123′ 132,133′ 137
diasto lcう ′ 66 63′ ∪retra′ 122′ 123,126′ 127′ 132′ 138
sisto cう ′63′ 66 ∪「ina′
Teor a adaptう ri′ 8 difuziu∩ ea glomerularう ′123
Teorla celor 1 4 nevoifundamentale l trarea glomerularё ′123′ 127′ 134
a e omulul′ 8 formarea urinei′ 123
Teorla dezvo tう rll′ 8 miCtlUnea′ 123′ 125,126′ 128′ 132′ 144′

7
Terrnoge∩ ezら ′211′ 212′ 213′ 226 145
Terrno izb′ 211′ 213′ 224′ 226 primarb′ 123′ 124
,9
市errnometre′ reabsorbiia tubularら ,123′ 124
188′ 196′ 227 145
axl are′ 232′ 233 retenlia de urlnう ′127′ 128′ 129′ 140′

c_l mercur′ 232′ 233′ 234′ 236 secretia tubUlarb′ 123

digitale′ 232′ 233′ 235′ 236 ∪robiinogenul′ 135
orale′ 232′ 233
tiTpanlce′ 232′ 233
Termoreglare′ 149′ 213′ 218′ 222′ 233′ 珀
267′ 272 Vallna′ 91
丁amina′ 100 ∨alorl′ 12′ 15′ 22′ 60′ 63
丁lpu「 l de planuri de nursin9′ 337 ∨a orile′ 12′ 22
丁 raj′ 44 ∨arlce′ 78
Toaleta partia15′ 256′ 265′ 279 ∨ase sangvine,53′ 216′ 241
Tocoferol′ 93′ 100 ∨asoconstrlctie′ 63′ 66′ 73′ 74′ 213′ 216′ 224′
Trahee′ 37′ 38′ 41′ 44 245
∨asodi atatie′ 63′ 66′ 73′ 213′ 215′ 224
Transp ratia′ 47′ 50′ 95′ 139′ 149′ 217′ 132′

134′ 177′ 211 /arstnicul′ 42′ 66′ 99′ 126′ 139′ 220′ 272′ 325
ヽ
Tre∩ delenburg(pOZi!ia)′ 167′ 168′ 172
∨ascOzitatea sangelul′ 58′ 63′ 64′ 95
丁rlpsina′ 86 ヽ
/ezica u「 lnarら ′121′ 122′ 124′ 132′ 130′ 136′
31,147′ 149′
Tr ptofan′ 91′ 100′ 101
138
Tristete′ 18′ 33′ 175′ 191′ 194′ 195′ 294′ 83′ 85
∨ezicula b‖ larう ′
303′ 314 ∨i ozitさ ti lntestinale′ 87
100,103 Tu burbri de aime∩ tatie
∨itamina A′ 93′ 98′ 102′ 107′ 114
anorexie′ 81′ 96′ 99′ 118′ 143′ 252′
∨itamina Bl′ 99
336
∨tamina Bl,100
bu imla′ 81′ 91′ 120
∨itamina B,99
hipererexia′ 81
∨itamlna B3′ 100
81′ 95,102′ 110,119′
inapetentう ′ 226′
∨itamina Bげ 99 姜
228
∨itamina⊂ ′ 99′ 101′ 102′ 108′ 114′ 134
po ifagia′ 81′ 120
∨ltarnlna D′ 93′ 98′ 102′ 107′ 165′ 239
丁ulburさ ri de gandire′ 22′ 31′ 34′ 118′ 120′

308 ∨itannina E′ 93′ 100

304′ 307′ 314 148′ 190′ 277′ 304′
∨itamina H′ 100
Tu burbri de imbaj
47 ∨itami∩ aK′ 100′ 103′ 107
aldz e′ 21′
balbism′ 21′ 202 ∨itamina PR 100′ 101′ 108
dincu tal de exprimare′ 21 ∨itamine′ 76′ 80,88′ 99
21 hidrosolubi e′ 99
disartrie′
mUtenie′ 21 1posolubl e′ 93
「l de rnotrlcitate′
Tulbu「 さ 21′ 207 ∨_llnerab‖ itatea persoanei varstnice′ 270

≫ 饉
∪lceratia′ 245 Zahbru′ 88′ 99′ 109
253
∪rennie′ 45′ 146 Zgomote resplratoril′ 44