"Povestea lui Harap-Alb" Ion Creanga

Basm:
1. specie gen epic, de obcei in proza
2. se nareaza intamplari fantastice ce au la baza un conflict moral bine vs rau , rezolvat
prin triumful binelui
3. orice basm  structura specifica = structura stereotip ; asa se poate reduce orice basm
 cercetator rus V.I.Propp "Morfologia basmului"
 situatie de echilibru  expozitiune
 eveniment deregleaza echilibrul initial = pierdere/prejuduciu  intriga
 trecerea probelor  desf actiunii
 actiunea reparatorie  punct culminant
 refacerea echilibrului & rasplatirea eroului  deznodamant
Basm cult:
1. are autor cunoscut  ii poarta amprenta stilului si a mentalitatii sale
2. diferente basm vs basm cult pot fi observate :
a. la lvl scenariu narativ
b. la lvl personajelor
c. la lvl limbajului artistic

Ion Creanga:
1. cel mai valoros povestitor roman
2. reprezentant de marca a perioadei marilor clasici in literatura romana
3. autor de povesti,povestiri,amintiri

"Povestea lui Harap-Alb":

1. basm cult
2. capodopera a creatiei sale

Tema:
1. reunite temele:
 conflictul bine vs rau
 tema destinului, a locului pe care il are omul in univers
2. basm folcloric = text demonstrativ pt un mesaj moral, in basmul lui Creanga
problematica nu mai tine neaparat de victoria binelui asupra raului, ci de scenariul
maturizarii unui tanar

Viziunea:
1. reliefeaza valori precum increderea in om , in calitati ca prietenia,
soldaritatea,rabdarea,cinstea,cultul muncii
2. nu este doar optimista, ca in orice basm, ci aluneca adesea spre comic ; totul pare o
inscenare pt pura placere de a amuza

Compozitia:
1. organizata pe simetrii clasice
2. respecta paradigma traditionala
3. ordonata pe motivul calatoriei
4. discursul narativ este sustinut de formule tipice = conventii ce marcheaza:
  intrarea si iesirea din fabulos  formulele intiale si finale ,
 trecerea de la o secventa narativa la alta , intretin suspansul, concentreaza
actiunea in timp si spatiu  formule mediane
5. Incipitul :
 formula initiala:"Amu, cica era odata, intr-o tara, un craiu...":
i. anunta intrarea in universul fictional
ii. este personalizata prin regionalismul amu si prin suprimarea cliseului
"ca niciodata pe cand"
iii. sugereaza un timp mitic, vag, ce suspenda cronologia
iv. aici se realizeaza fuziunea dintre real si fabulos
 atemporalitea + aspatialitate conventie  coord. act. vagi
 reperele spatiale dificultatea aventurii eroului , care trebuie sa ajunga de la un
capat la celalalt al lumii( in plan simbolic: imaturitate  maturitate)
6. se identifica 2 mari parti compozitionale :
 ( fiecare cate 4 episoade narative)  sustine ca basmul "este alcatuit din
contopirea a 2 povesti" Al.Piru
 cele opt episoade narative sunt despartite de formula mediana "se cam la
imparatie,Dumnezeu sa ne tie, ca cuvantul din poveste inainte mult mai este"
7. Finalul:
 formula finala: "Iar pe la noi , cine are bani mananca si bea, iar cine nu, se uita
si rabda":
 particularizat prin nota de umor + "coborarea in real"
 subliniaza timpul sarbatoresc al basmului, atinge diferentele sociale bogati vs
saraci din realitatea cotidiana

Actiunea:
1. se desfasoara linear
2. succesiunea intamplarior este redata prin inlantuire
3. expozitiune  prezentatii craiului si cei 3 fii ai sai
4. intriga1 primirea scrisorii de la imparatul Verde : motivul imparatului fara urmasi
la tron
5. desfasurarea actiunii  fiul cel mic se intalneste cu Sf Duminica travestita , alege
calul si armele, porneste la drum : motivul calatoriei, trece peste proba tatalui, se
rataceste in padure, este pacalit de span, inverseaza rolurile, este supus la curte la 2
probe( salat din gradina ursului, pilea cerbului batuta in nestemate)
6. intriga2  aparitia fetei Imp Rosu la ospat  H.A. o peteste in numele Sp
7. continuarea desf act  H.A salveaza pe drum un musuroi de furnici si un roi de
albine  ajutor la nevoie, se imprieteneste cu G, S,F,O,P-L-L ; cu ajutorul lor trece
de probele de la curte( supravietuire casa de arama incinsa, ospatul pantagruelic,
alegerea macului din nisip, pazirea fetei preschimbate in pasare,ghicirea adevaratei
mirese), la sf Calul vs Turturica  invingator Cal, cu 3 crengute de mar dulce, apa vie
&moarta
8. punct culminant  fata dezvaluie adev despre Sp  acesta taie capul lui H.A.& fata il
invie : motivul mortii ritualice
9. deznodamant  cal xx Sp, fiul craiului se casatoreste cu fata imp R : motivul nuntii
imparatesti  mosteneste tronul
Titlu:
1. harap = om cu parul si pielea negre ; in vechime  sclav extindere = sluga, rob =>
oximoron
2. primirea numelui se produce in fantana = loc al mortii ritualice, unde fiului de crai i se
schimba nu numai numele, ci si statutul social
3. dpdv metaforic : "harap"  defecte personaj : naivitate, frica ; "alb" calitati :
cinstea,generozitatea

Generalitati:
1. perspectiva narativa  naratiunea la prs a III -a , narator omniscient, dar nu si obiectiv
pentru ca intervine adesea prin comentarii sau reflectii "credeti-ma ce va spun, dar
iaca ce m-am apucat de spus"
2. moduri de expunere :
 naratiunea :
 principal
 se imbina cu dialogul si cu descrierea
 individualizarea actiunilor & personajelor se realizeaza prin amanunte ( detalii
de portret fizic, limbaj, gesturi)  apar frecv descrieri de tip tablou (ostrovul)
 dialogul :
 dramatizeaza naratiunea
 are dubla functie : sustine evolutia actiunii & contribuie la caract
personaje ( Sf Duminica  calauza, mai fricos decat o femeie)
3. prezenta :
 cifre fatidice : 3 fii de crai, a treia oara a fost pacalit de Span
4. elemente de originaltate specifice lui Creanga:
 umorul :
 şotia sintactica " sa traiasca 3 zile cu cea de-alaltaieri"
 ironia " Dar nu-i imparatul Ros vestit prin partile acestea pentru
bunatatea lui nemaipomenita"
 porecla "Buzila", "tapul cel ros"
 oralitatea:
 folosirea exclamatiilor, a intejectiilor, a interogatiilor "Ptiu, drace"
 utilizarea onomatopeelor "zbrrrr!"
 utilizarea dativului etic " mi ti-l infasca"

Personajele:
1. dpdv tema operei:
a. pozitive : H.A/ Mezinul, Imp Verde
b. negative : Spanul
2. prin raportare la erou:
a. raufacator : Spanul
b. donatorii : regina albinelor
c. ajutoarele : calul, Sf. Duminca
3. H.A:
 personaj principal
 peste schema basmului I.Creanga suprapune o structura realistafantasticul
este umanizat:
i. eroii au un comportament, o psihologie, un limbaj care amintesc de
personajele din "Amintiri din Copilarie" lume concreta taraneasca
ii. personajele sunt modele de existenta
  Craiul  tipul parintelui nemultumit de copiii sai
 H.A  tanar care se maturizeaza in urma incercarilor vietii
 Sp  raul necesar experientei
 craiesele furnicilor & albinelor  modele ale recunostintei
iii. astfel se regandeste conditia eroica a lui H.A :
o nu mai reprezinta modelul moral din basmele populare
o este un antierou in comparatie cu Fat-Frumos
o calatoria  nu afirma calitatile exceptionale , ci este un traseu
de initiere ( tanar naiv  tanar capabil sa conduca o imparatie)
 basmul are caracter de bildungsroman

Opinia: In opinia mea, desi C porneste de la tiparul folcloric, el se indeparteaza

fundamental de acesta, prin modalitati specifice de expresie, precum si prin modif la lvl
compozitiei, al personajelor si chiar la semnificatiilor. Basmul lui C trebuie citit ca o
opera culta apartinand unui artist al cuvantului superior inzestrat