Sunteți pe pagina 1din 35

PROGRAM DE CONSILIERE

Dezvoltarea abilităților emoționale pentru elevii din ciclul liceal

Motivaţie:
Adolescența, considerată de mulți ca fiind cea mai frumoasă perioadă a vieții, „vârsta marilor
elanuri”, aduce cu sine un amalgam de emoții, pozitive, dar mai ales negative. Repertoriul emoțional
al adolescentului cunoaște o diversificare și nuanțare, de la „fiorul primei iubiri”, entuziasm, fericire,
pasiuni și sentimente superioare, la teamă, anxietate, tristețe, insatisfacție, frustrare, nesiguranță,
furie, ură, etc. Ambele tipuri de emoții, pozitive și negative, susțin adolescentul în cucerirea
identității personale. Datorită intensității crescute a emoțiilor la vârsta adolescentină, ele scapă
adesea de sub control, generând dificultăți la școală, în relația cu părinții, cu prietenii, cu sine.
Adolescenții nu posedă competențele necesare pentru a le controla, sunt incapabili să înțeleagă și să
exprime în totalitate ceea ce simt.
Studiile arată că adolescenții care și-au dezvoltat competențe emoţionale sunt mai sociabili, mai
optimişti, mai empatici, mai eficienţi, mai responsabili, mai îndrăzneţi, au capacităţi sporite de
adaptare şi de rezolvare a problemelor cu care se confruntă.
Propunem un set de activități pentru dezvoltarea competențelor emoționale ale adolescentului,
vizând aspecte precum conştientizarea emoţiilor, comunicarea şi exprimarea lor adecvată,
recunoașterea emoţiilor celorlalţi, amânarea impulsurilor pentru un scop mai îndepărtat, dar mai
valoros.

Scopul programului: facilitarea creşterii emoţionale şi sociale a adolescenților, prin dezvoltarea


unor abilităţilor de management al emoțiilor
Metode de realizare: icebreak, explicaţia, conversaţia, brainstorming, problematizarea, lucru cu
fişele, lucru în perechi
Durata: 6 activități
Materiale utilizate:
Desfăşurarea programului pe şedinţe:
Nr. Tema activităţii Modalităţi de Modalităţi de Observaţii
crt de consiliere realizare evaluare
.
1. Eu și emoțiile Frontal, Observația, feed
mele individual, în –back-ul
perechi elevilor
2. Emoţii puternice Frontal, în perechi Observația, feed
–back-ul
elevilor
3. M-au făcut să Frontal Observația, feed
mă simt –back-ul
elevilor
4. Gândesc! Simt! Frontal, Observația, feed
Actionez! individual, –back-ul
pe grupe elevilor
5. Prezentarea de Frontal, Observația, feed
sine individual, –back-ul
pe grupe elevilor
6. Conştiinţa în Frontal, Observația, feed
plan social – pe grupe, –back-ul
empatia, individual elevilor
gratificaţia şi
sprijinul

Evaluarea programului:
Analiză comparativă a răspunsurilor date de elevi la chestionarul din Anexa 1, la începutul și la
sfârșitul programului
Şedinţa 1
Data:
Tipul activităţii: consiliere colectivă
Grup ţintă: elevii claselor IX-XII
Tema: Eu și emoțiile mele
Scop: dezvoltarea abilităţilor de cunoaștere și exprimare adecvată a emoțiilor
Obiective: La finalul activităţii elevii vor fi capabili:
O1: să identifice diferite stări emoționale;
O2: să dea exemple de situații în care au trăit emoții diverse;
O3: să distingă între emoţiile care ajută şi cele care sunt o piedică;
O4: să identifice exprimări „sănătoase” de cele mai puţin „sănătoase” ale emoţiilor.

Strategii:
 Metode şi procedee: exerciţiu de energizare, explicaţia, conversaţia, brainstorming,
problematizarea, lucru cu fişele
 Mijloace: coli de flipchart, carioci, markere, fişe de lucru, pixuri, flipchart, carduri cu
emoţii
 Forme de organizare a activităţii: frontal, în perechi
Metode de evaluare a activităţii: observația sistematică și feed – back-ul elevilor oferit la finalul
activității prin bifarea emoțiilor pozitive pe roata emoțiilor
Resurse:
 bibliografice:
- Băban, A., 2001, Consiliere educaţională, Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie si
consiliere, Cluj- Napoca;
- Călineci, M. (coord.), 2006, Consiliere educațională, Editura RAABE, București
 spaţiale: sala de clasă
 temporale: 50 de minute

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

1. Moment organizatoric
- se asigură climatul necesar desfășurării în bune condiții a activității;
- se stabilesc regulile de grup care urmează să fie respectate pe parcursul programului de consiliere;
- se prezintă tema programului, obiectivele urmărite și necesitatea dezvoltării competențelor
emoționale la adolescență.
2. Captarea şi orientarea atenţiei – se va realiza cu ajutorul ice-breaking-ului Voluntarul, indiciile
și surpriza. Elevii sunt anunțați că vor face un experiment interesant pentru care este nevoie de un
voluntar. Acesta, urmând indiciile ascunse în sala de clasă (caută sub al doilea ghiveci de flori de la
fereastra din mijloc, verifică buretele, vezi în bancă la X, verifică sub coșul de gunoi, uită-te sub
catalog, verifică ghiozdanul tău), va descoperi obiectul surpriză (o acadea, o bomboană, un pix
floare). Colegii sunt instruiți să îi observe expresia feței pe parcursul exercițiului; se pot folosi și
remarci precum: este posibil să se spargă, să explodeze, ai grijă cum îl desfaci, încet, foarte încet!
 Discuţii:
- Ce ai simțit când ai început jocul?
- Ce ai simțit când găseai câte un indiciu?
- Ce ai simțit când ai găsit surpriza?
- Vouă cum vi s-a părut că s-a simțit colegul vostru?
- Ce au în comun toate răspunsurile voastre? (emoții prin care a trecut colegul)
3. Anunţarea temei activităţii şi a obiectivelor Elevii sunt anunţaţi despre titlul şi obiectivele
activităţii: Eu şi emoţiile mele; vom încerca să descoperim cum emoţiile noastre devin un ajutor sau
o piedică în viaţa noastră, cum se manifestă ele în comportament.
4. Desfăşurarea activităţii
a. Emoții – elevii vor completa grila de autoevaluare (Anexa 1)
b. Ajutor sau piedică Se va discuta conceptul de emoţie care ne ajută versus emoţie care nu ne
ajută. Emoţiile care ne ajută sunt, de obicei, cele care ne fac plăcere; ele ne dau energie şi conduc la
lucruri pozitive. Emoţiile care nu ne ajută sunt cele care conduc la relaţii negative cu ceilalţi, la
sentimente negative faţă de noi înşine, la proaste dispoziţii sau, poate, la comportamente nepotrivite.
În perechi, elevii vor primi un set de cuvinte care exprimă emoții, pe care le vor aranja pe bancă în
două coloane: Ajută şi Împiedică. Dacă elevii cred că o emoţie nu se încadrează în nici unul dintre
acestea două, vor realiza o a treia categorie, cu titlul Ajută şi Împiedică. Vor fi apoi listate la tablă
sau pe o coală de flipchart, sub titlurile Ajută şi Împiedică, toate cuvintele asupra cărora a existat
consens. Cele asupra cărora nu au căzut de accord vor fi trecute în cea de a treia categorie.
 Discuţii:
- Care listă are cele mai multe cuvinte? Ajută sau Împiedică?
- V-a fost mai greu să categorizaţi unele cuvinte comparativ cu altele? De ce credeţi că s-a
întâmplat acest lucru?
- Ce credeţi că diferenţiază emoţiile care ne ajută de cele care nu ne ajută?
- Ce fel de emoţii ai de obicei? Ce fel de emoţii ţi-ar plăcea să ai?
- Îţi place să ai emoţii care nu te ajută? Dacă nu, ce poţi face să nu le ai?
Se concluzionează că pot evita emoţiile care nu îi ajută sau le pot face faţă într-o manieră diferită de
cea în care tratează emoţiile care îi ajută.
c. Expresii „sănătoase”/„nesănătoase” Se va discuta diferenţa dintre exprimările „sănătoase” şi
cele mai puţin „sănătoase” ale emoţiilor. De exemplu, dacă o persoană este mânioasă, o exprimare
mai puţin „sănătoasă” ar fi să arunce un lucru şi să îl spargă, în timp ce o exprimare „sănătoasă” ar fi
să discute despre problema sa. Individual, fiecare elev va completa fișa cu exprimări „sănătoase” şi
mai puţin „sănătoase” (Anexa 3), identificând și câteva situații personale din ultima săptămână. Sunt
solicitați câțiva elevi să dea exemple de exprimări „sănătoase” şi mai puţin „sănătoase”ale emoţiilor
identificate. Toate sugestiile vor fi trecute la flipchart, sub titlurile exprimări „sănătoase” şi exprimări
mai puţin „sănătoase” .
 Discuţii:
- A fost mai greu să vă gândiţi la modalităţi de exprimare “sănătoasă” a emoţiilor decât la
modalităţi mai puţin “sănătoase”?
- V-a fost mai greu să găsiţi modalităţi de exprimare pentru unele emoţii comparativ cu altele?
- Cum îți exprimi de obicei emoțiile: într-un mod „sănătos” sau mai puțin „sănătos”?
- Dacă, de obicei, îți manifești emoțiile nu foarte „sănătos”, ce poți face să schimbi acest
lucru? Ţi-ai schimbat vreodată modul de exprimare al sentimentelor?
- Vezi vreun avantaj din exprimarea mai puţin „sănătoasă” a emoţiilor?
- Vezi vreun avantaj din exprimarea „sănătoasă” a emoţiilor? Ce poţi face pentru a îmbunătăţi
acest tip de exprimare?
5. Evaluare/Asigurare feedback
Pe o coală de flipchart va fi desenată o roată a emoțiilor (mulțumire, surprindere, teamă,
nemulțumire, curiozitate, relaxare, plictiseală, tristețe, neliniște, bucurie). Fiecare elev va face un X
în segmentul corespunzător emoției pe care o simte ca urmare a activității desfășurate. Se
concluzionează că activitatea despre emoţii a fost utilă iar data viitoare, vom continua această
călătorie de cunoaştere a emoţiilor.

Anexa 1
Emoții Citește afirmațiile de mai jos și notează cu un X în căsuța care ți se potrivește. Nu există răspunsuri corecte sau
greșite, ci doar răspunsuri care te ajută să îți evaluezi abilitățile tale de cunoaștere și control a emoțiilor.
Nr Afirmație Da Așa N Comentarii
crt și așa u
1. Folosesc multe cuvinte care denumesc emoțiile
2. Recunosc diferitele emoții și sentimente pe care
le am
3. Reușesc să îmi controlez emoțiile
4. Fac față furiei și tristeții în mod constructiv
5. Am sentimente pozitive față de mine însumi
6. Recunosc cum se simt alte persoane și țin seama
de stările lor
7. Îmi pot fixa obiective pentru a mă controla mai
bine
8. Reușesc să realizez obiectivele propuse pentru
controlul emoțiilor mele
Emoții
Citește afirmațiile de mai jos și notează cu un X în căsuța care ți se potrivește. Nu există răspunsuri corecte sau greșite, ci
doar răspunsuri care te ajută să îți evaluezi abilitățile tale de cunoaștere și control a emoțiilor.
Nr Afirmație Da Așa N Comentarii
crt și așa u
1. Folosesc multe cuvinte care denumesc emoțiile
2. Recunosc diferitele emoții și sentimente pe care
le am
3. Reușesc să îmi controlez emoțiile
4. Fac față furiei și tristeții în mod constructiv
5. Am sentimente pozitive față de mine însumi
6. Recunosc cum se simt alte persoane și țin seama
de stările lor
7. Îmi pot fixa obiective pentru a mă controla mai
bine
8. Reușesc să realizez obiectivele propuse pentru
controlul emoțiilor mele
Anexa 2
Set emoții
Iubit confuz groaznic diferit

Speriat nervos sensibil neajutorat

Îngrijorat jignit înspăimântat mâhnit

Trist jenat plin de ură bucuros

Răbdător gelos confortabil frustrat

Ruşinat deprimat. descurajat curajos

Melancolic fericit vinovat teribil


Confuz

Nervos

Jignit
Jenat

Gelos

Deprimat
Fericit

Diferit

Neajutorat
Mâhnit

Bucuros

Frustrat
Curajos

Teribil

Iubit
Speriat

Îngrijorat

Trist
Răbdător

Ruşinat

Melancolic
Groaznic

Sensibil

Înspăimânt
at
plin de ură

Confortabi
l

Descurajat
Vinovat
Anexa 3
Exprimări „sănătoase” şi mai puţin „sănătoase” a emoţiilor
Situația Emoția Sănătos Mai puţin sănătos
Îmi serbez ziua de naștere
Sunt bolnav
Un coleg mă jignește
Sunt lăudat de profesor pentru
nota la un test
Mi s-a furat telefonul
Asist la o ceartă între părinți
Mă uit la o comedie
M-am certat cu
prietena/prietenul cea/cel mai
bun(ă)
Sunt anunțat că am câștigat un
premiu

Exprimări „sănătoase” şi mai puţin „sănătoase” a emoţiilor


Situația Emoția Sănătos Mai puţin sănătos
Îmi serbez ziua de naștere
Sunt bolnav
Un coleg mă jignește
Sunt lăudat de profesor pentru
nota la un test
Mi s-a furat telefonul
Asist la o ceartă între părinți
Mă uit la o comedie
M-am certat cu
prietena/prietenul cea/cel mai
bun(ă)
Sunt anunțat că am câștigat un
premiu
Şedinţa 2
Data:
Tipul activităţii: consiliere colectivă
Grup ţintă: elevii claselor IX-XII
Tema: Emoţii puternice
Scop: dezvoltarea abilităţilor de conștientizare și reglare emoțională în diverse situații
Obiective: La finalul activităţii elevii vor fi capabili:
O1: să identifice convingerile/gândurile iraţionale din spatele comportamentelor;
O2: să găsească modalităţi alternative de interpretare a situaţiilor;
O3: să dezvolte abilităţi mai eficiente de rezolvare a problemelor;

Strategii:
 metode şi procedee: exerciţiu de energizare, explicaţia, conversaţia, brainstorming,
problematizarea, lucru cu fişele, lucru în perechi
 mijloace: coli de flipchart, carioci, markere, fişe de lucru, pixuri, flipchart
 Forme de organizare a activităţii: frontal, lucru în perechi
Metode de evaluare a activităţii: observația sistematică și feed – back-ul elevilor oferit la finalul
activității prin bifarea unei temperaturi cât mai înalte pe termometrul activității
Resurse:
 bibliografice:
- Călineci, M. (coord.), 2006, Consiliere educațională, Editura RAABE, București
- Vernon, A., 2004, Dezvoltarea inteligenţei emoţionale prin Educaţie Raţional-Emotivă şi
Comportamentală, cls IX-XII, Editura ASCR, Cluj Napoca
 spaţiale: sala de clasă
 temporale: 50 minute

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

1. Moment organizatoric
- se asigură climatul necesar desfășurării în bune condiții a activității;
2. Captarea şi orientarea atenţiei – Se trasează o linie lungă pe podea și se stabilește
la un capăt capăt polul emoţiilor pozitive, iar celalalt polul emoţiilor negative.
Cinci elevi voluntari, după ce li se vor citi câteva propoziţii despre posibile
situații (Anexa 1), se vor poziționa lângă unul dintre poli, conform reacțiilor
personale anticipate.
 Discuții:
- S-au poziţionat toți colegii de-a lungul liniei în acelaşi loc ?
- Deşi situaţia a fost aceeaşi pentru toţi voluntarii, ei au reacţionat diferit. Din ce
cauză s-a întâmplat așa? (oamenii gândesc diferit, se raportează diferit la acelaşi
eveniment etc.)
- Ce ați gândit situaţiile prezentate?
- Cum v-au influenţat aceste gânduri emoţiile?
Se scoate în evidență legătura gând – emoţie.
3. Anunţarea temei activităţii şi a obiectivelor Elevii sunt anunţaţi despre titlul şi obiectivele
activităţii: Emoții puternice; vom încerca să descoperim cum emoţiile noastre sunt declanșate de
gândurile și convingerile pe care le avem, vom găsi modalități alternative de interpretare a situațiilor.
4. Desfăşurarea activităţii
a. Gânduri-emoții-comportamente Se va discuta diferenţa dintre convingeri şi emoţii, referitor la
un eveniment. Se va da un exemplu, aşa cum ar fi cazul în care pierzi la un joc. La început, se poate
să-ţi fie ruşine sau să fii mânios pentru că te-ai gândit că ai fost neîndemânatic sau incompetent sau
că cealaltă echipă a trişat. Dar analizand mai atent îţi dai seama că ai jucat destul de bine, dar că
cealaltă echipă a fost mai puternică. După ce te calmezi şi mai trece timp, chiar dacă încă te mai
simţi prost că ai pierdut, nu mai esti la fel de rusinat sau manios.
Li se explică elevilor legătura dintre gânduri-emoţii-comportamente folosindu-ne de schema
realizată pe coala de flipchart:

Situaţie

 Modul în care noi ne comportăm depinde de ceea ce gândim şi simţim în legătură cu acea
situaţie;
 Modul în care mă simt are legătură cu modul în care gândesc asupra a ceea ce mi se
întâmplă;
 Interpretarea pe care o dăm situaţiei este cea care determină emoţiile şi nu evenimentul în
sine;
 Modul de exprimare a emoţiilor pe care le trăim are o serie de consecinţe asupra noastră şi
asupra celorlalţi.
 Ajungem să avem emoţii negative deoarece în diferite situaţii avem gânduri/credinţe iraţionale
(exagerări, (auto)acuzări, comenzi, etc).
 De exemplu:
Vedere tunel: Trebuie să am/obţin ceea ce vreau! Lucrurile ar trebui să fie cum
spun/vreau eu!
Suprageneralizarea/Catastrofarea (a exagera proporţia lucrurilor, a presupune că se vor
întâmpla cele mai rele lucruri): Nu mai suport! Toate relele numai mie mi se întâmplă!
Autoevaluare globală negativă (a avea o părere negativă despre propria persoană, a-ţi
asuma vina pentru orice)Este numai vina mea, Niciodată nu mă descurc
Citirea minţii (a presupune că ştii ce gândeşte o persoană)
 Dacă am scăpa de acele gânduri iraţionale, am gândi altfel şi comportamentele noastre ar fi
diferite. Cum putem scăpa de aceste gânduri iraţionale? Prin disputarea lor. Exemplu de disputare:
Unde este scris că tu trebuie să obţii întotdeauna ce vrei sau că lucrurile trebuie să fie cum vrei tu?
b. Schimbăm convingeri, schimbăm emoţii Se vor distribui foile de lucru “Schimbăm convingeri,
schimbăm emoţii”, pe care le vor completa, discutând în perechi.
 Discuţii:
- A fost dificil să identificaţi patternurile de gândire iraţională?
- Ce este nevoie să faceţi pentru a deveni mai raţionali?
- Cum credeţi că patternurile de gândire iraţională vă afectează emoţiile, abilitatea de a rezolva
probleme sau de a vă înţelege bine unii cu alţii?
- Ce aţi schimba la modul vostru de gândire? Cum aţi face asta?
- Ţi-ai schimbat vreodată emoţiile pentru că ţi-ai schimbat convingerile? Daţi exemple de
situaţii.
- Ce ai învăţat despre convingeri şi emoţii?
Se concluzionează că dacă vor învăţa să îşi schimbe convingerile vor putea să facă faţă mai bine
emoţiilor. Dacă se distanţează puţin de situaţie, adesea vor trăi emoţii mai puţin intense şi vor avea
gânduri mai puţin negative.
5. Evaluare/Asigurare feedback
Termometrul activităţii – Pe rând fiecare elev va face un semn pe un termometru desenat pe o coală
de flipchart, gradat de la 0 la 100 de grade care să arate ce părere au avut despre
sesiune. Cu cât este mai ridicată temperatura cu atât este mai pozitivă
evaluarea activității.
Anexa 1
Situaţii posibile
 Prietenul/prietena a spus colegilor de clasă un secret împărtășit de tine
doar lui/ei.
 Părinții te anunță că vă veți muta în alt oraș.
 Ai câștigat un Samsung Galaxy S8 la un concurs
 Ai luat nota 7 în teză.
 Diriginta te pune în bancă cu un coleg nou venit în clasă.
 Părinţii te-au pedepsit o săptămână fără Internet.

Anexa 2
Schimbăm convingeri, schimbăm emoţii

1. Sofia era nervoasă pe Geta deoarece a auzit că aceasta a spus minciuni despre ea. S-a gândit ca nu
vor mai fi prietene niciodată.
Ce stil de gândire iraţională manifestă Sofia?
Cum credeţi că acest stil de gândire îi va afecta modul în care se va înţelege cu Geta?
Ce şi-ar putea spune pentru a gândi mai raţional?

2. Marian s-a certat cu părinţii lui. Acestia i-au spus că este pedepsit o lună să stea în casă. A fost aşa
de supărat că a lovit cu pumnul în uşă. I-a spus celui mai bun prieten că nimic nu poate fi mai rău de
atât.
Ce stil de gândire iraţională manifestă Marian?
Cum credeţi că acest stil de gândire îi va afecta fericirea?
Ce şi-ar putea spune pentru a gândi mai raţional?

3. Romeo şi fratele lui Vasi s-au certat pentru noul joc pe calculator, fiecare dinre ei dorind să fie
primul care să se joace. Romeo a fost foarte furios când tatăl lui a spus că Vasi se poate juca primul.
Şi-a acuzat tatăl că întotdeauna îl favorizează pe fratele său iar pe el nu îl lasă niciodată să facă
nimic.
Ce stil de gândire iraţională manifestă Romeo?
Cum credeţi că acest stil de gândire îi va afecta fericirea?
Ce şi-ar putea spune pentru a gândi mai raţional?
4. Andrei o place pe Magda. I-a spus asta celui mai bun prieten al lui, iar acesta i-a spus Magdei.
Acum Andrei este îngrijorat că toată lumea de la şcoală va şti despre asta şi că Magda nu va mai
vorbi cu el deoarece probabil va crede că este un tocilar.
Ce stil de gândire iraţională manifestă Andrei?
Cum credeţi că acest stil de gândire îi va afecta fericirea?
Ce şi-ar putea spune pentru a gândi mai raţional?

5. Amanda a studiat din greu pentru un test dar a luat 7. I-a spus prietenei ei că ştie că nu va avea
niciodată note bune la materia asta şi că sigur toţi o consideră cea mai proastă din clasă.
Ce stil de gândire iraţională manifestă Amanda?
Cum credeţi că acest stil de gândire îi va afecta fericirea?
Ce şi-ar putea spune pentru a gândi mai raţional?

6. Robert a luat 5 la testul la matematică. A fost foarte supărat pentru asta şi i-a spus celui mai bun
prieten al său că probabil va rămâne corigent la materia asta deoarece este prea prost.
Ce stil de gândire iraţională manifestă Robert?
Cum credeţi că acest stil de gândire îi va afecta fericirea?
Ce şi-ar putea spune pentru a gândi mai raţional?

Şedinţa 3
Data:
Tipul activităţii: consiliere colectivă
Grup ţintă: elevii claselor IX-XII
Tema: M-au făcut să mă simt
Scop: dezvoltarea abilităţilor de conștientizare și reglare emoțională
Obiective: La finalul activităţii elevii vor fi capabili:
O1: să identifice stărea emoțională pe care o au;
O2: să identifice emoția asociată unor situații;
O3: să explice de ce ceilalţi nu le controlează emoţiile şi nu îi pot face să se simtă într-un fel anume;
O4: să își asume responsabilitatea pentru modul în care se simt.

Strategii:
 Metode şi procedee: exerciţiu de energizare, explicaţia, conversaţia, joc de rol,
problematizarea
 Mijloace: coli de flipchart, carioci, markere, fişe de lucru, pixuri, flipchart, carduri cu
situații
 Forme de organizare a activităţii: frontal
Metode de evaluare a activităţii: observarea sistematică și feed-back-ul elevilor oferit la finalul
activității prin desenarea unor emoții pozitive

Resurse:
 bibliografice:
- Băban, A., 2001, Consiliere educaţională, Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie si
consiliere, Cluj- Napoca;
- Călineci, M. (coord.), 2006, Consiliere educațională, Editura RAABE, București
- Vernon, A., 2004, Dezvoltarea inteligenţei emoţionale prin Educaţie Raţional-Emotivă şi
Comportamentală, cls IX-XII, Editura ASCR, Cluj Napoca;
-
 spaţiale: sala de clasă
 temporale: 50 de minute

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

1. Moment organizatoric
- se asigură climatul necesar desfășurării în bune condiții a activității;
2. Captarea şi orientarea atenţiei – se alege un voluntar care identificând diferite emoții le va
folosi în propoziția Soarele strălucește pentru toți cei care sunt ... (bucuroși, triști, veseli, curioși,
etc); elevii care se regăsesc în situația emoțională respectivă vor trebui să își schimbe locurile între
ei.
3. Anunţarea temei activităţii şi a obiectivelor Elevii sunt anunţaţi că vom continua să fim
detectivi în lumea emoțiilor și vom vedea cum felul în care ne simțim este alegerea noastră.
4. Desfăşurarea activităţii
a. M-au făcut să mă simt Se solicită un voluntar care să fie „cineva” şi alţi opt care vor
situaţiile “M-au făcut să mă simt” (Anexa 1). De mâinile, picioarele şi degetele voluntarului care
este “cineva” vor fi legate bucăți de sfoară. Primului voluntar care citeşte i se va cere să apuce un
capăt al unei sfori, să citească prima situaţie, să identifice emoția asociată cu situaţia, iar apoi să
tragă de sfoară. Ceilalţi voluntari vor proceda la fel. După ce se citesc toate situaţiile, voluntarii se
întorc la locurile lor.
Discuţii:
- pentru voluntarul “cineva”:
Cum a fost când ceilalţi îţi spuneau cum să simţi în situaţia respectivă şi trăgeau sforile în toate
părţile?
Ţi s-a părut că te făceau să te simţi într-un fel anume?
Este posibil să te simţi în mai multe feluri în situaţia dată? Cu alte cuvinte, poţi să alegi modul în
care te simţi?
- pentru toți elevii:
Ați spus vreodată că cineva te-a supărat (întristat, enervat)? Ce ai vrut să spui?
Credeți că ceilalţi chiar te pot face să simţi ceva sau crezi că tu alegi modul în care simţi?
La ce o să te gândeşti data viitoare când o să auzi pe cineva spunând: El/ea mă enervează!?
Se concluzionează că limbajul nostru cotidian este plin de referinţe care sugerează că ceilalţi ne pot
face să ne simţim într-un anume fel. Modul în care simțim este alegerea noastră.
b. Roz sau negru?
Patru voluntari vor primi fiecare câte un card pe care sunt trecute diferite situații (Anexa 2).
Urmează să își pună, pe rând ochelarii roz și negri. Li se explică rolul (dacă porţi ochelarii negri ai o
perspectivă negativă asupra lucrurilor; ex. nu ai chef să mergi la petrecerea asta; va fi stupid și
plictisitor, nimeni nu va vorbi cu tine şi nu te va băga în seamă; prevezi că te vei simţi cel mai rău
posibil; dacă porţi ochelarii roz ai o perspectivă pozitivă; de abia aştepti să mergi la petrecere şi
crezi că va fi cea mai tare la care ai fost până acum; nu ştii ce vei face toată noaptea, dar orice ar fi
sigur îţi va plăcea; prevezi că va fi o ocazie fabuloasă pentru distracţie.
Se discută diferenţa dintre cele două tipuri de lentile. Oamenii care poartă lentile negre privesc
lucrurile într-o manieră negativă, totul este mohorât şi ei sunt pesimişti. Cei care folosesc lentile roz
tind să fie optimişti în legătură cu orice. Se cer și alte exemple şi se discută asupra rezultatului.
2. Evaluare/Asigurare feedback
Pe un postit elevii vor desena emoția pe care o simt la încheierea activității și o vor lipi pe coala de
flipchart.

Anexa 1
Situaţiile “M-au făcut să mă simt”

 Mi-a pus o poreclă.


 M-a împins de pe balansoar în pauză.
 Mama a ţipat la mine.
 Fratele meu m-a necăjit în faţa prietenilor lui.
 Sora mea nu mă lasă să mă uit la emisiunea mea preferată.
 Am luat o notă mică.
 A trebuit să îmi refac tema.
 Nu am fost invitat (ă) la o petrecere.

Anexa 2
Roz sau negru
Situaţia nr. 1 Prietenul tău cel mai bun pleacă în vacanţă şi spune că veți ține legătura pe facebook
și telefonic. Dar nu te sună și nici nu te apelează pe facebook.
Situaţia nr. 2 Eşti selecţionat în echipa de fotbal a şcolii. Prima partidă începe în câteva minute.
Situaţia nr. 3 Eşti invitat la o petrecere, dar nu vrei să mergi, pentru că nu îţi place colegul care te-a
invitat. Mama ta spune însă că ar trebui să mergi.
Situaţia nr. 4 Voiai o rochie nouă pentru balul de Halloween. Mama ţi-a cumpărat una şi acum
trebuie să o porţi, chiar dacă nu-ţi place şi arăţi ca o tocilară dacă o îmbraci.

Şedinţa 4
Data:
Tipul activităţii: consiliere colectivă
Grup ţintă: elevii claselor IX-XII
Tema: Gandesc! Simt! Actionez!
Scop: formarea abilităţilor de conştientizare şi lectură a propriilor stări emoţionale prin decodificarea
relaţiei emoţii – gânduri – comportamente.
Obiective:
- să identifice şi să descrie propriile stări emoţionale;
- să identifice ce comportamente (productive sau distructive) sunt generate de stările emoţionale
pe care le experimentează la un moment dat;
- să analizeze propriile stări emoţionale, reflectând la cauzele care le produc şi la
comportamentele şi cogniţiile asociate acestora.
Strategia didactica:
a. Metode şi procedee: conversaţia, exerciţiul, explicaţia, problematizarea, expunerea,
exemplificarea, munca independentă, lucrul pe grupe, aprecierea verbală
b. Mijloace de învăţământ: fişe de lucru, post-it-uri
c. Moduri de organizare: frontal / individual
Metode de evaluare a activităţii: observarea sistematică si feed-back-ul elevilor oferit de mesajele
scrise in „Copacul gandurilor pozitive”
Resurse:
 bibliografice: I. Drugas, „100 de idei despre şi pentru adolescenţi”, Editura Primus, Oradea,
2012
 spaţiale: sala de clasă
 temporale: 50 minute

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
1. Moment organizatoric- se asigura climatul educativ si afectiv propice desfasurarii activitatii
2. Captarea si orientarea atentiei– „Pătratele emoţiilor”
Descriere: fiecare elev primeşte o fişă de lucru numită „Pătratele emoţiilor” (anexa1). Se solicită
elevilor să scrie în fiecare pătrat, ce anume fac, cum anume se comportă atunci când experimenteză
emoţia numită alături, apoi să aprecieze care dintre comportamentele descrise sunt productive
(pozitive) şi care sunt distructive (negative). În final li se cere să aprecieze ce tip de comportament
exersează cu precădere.
3. Anunţarea temei activităţii şi a obiectivelor
Vom anunta elevii ca prin activitatea de azi se vor antrena in analiza propriilor stari emotionale,
cauzele care le produc si comportamentele generate.
4. Desfasurarea activitatii – „Aceeaşi poveste, dar cu detalii diferite”
Descriere: fiecare elev primeşte o fişă de lucru numită „Aceeaşi poveste, dar cu detalii diferite”
(anexa 3). Se solicită elevilor să completeze detaliile care lipsesc din povestire (trăiri, reacţii, gânduri
etc) considerate, din punctul lor de vedere, ca fiind potrivite pentru conţinutul prezentat. În secvenţa
următoare, consilierul citeşte informaţiile comune din poveste, iar elevii, pe rând, continuă cu
informaţiile notate de fiecare dintre ei. Urmează discuţiile finale unde vor fi subliniate diferenţele
dintre oameni şi diferenţele dintre gânduri, emoţii şi comportamente.
5. Evaluare/Asigurare feed-back
Se prezintă înspre reflecţie următoarea poveste metaforică:
„Într-o după amiază o bunică i-a spus nepotului său despre o bătălie care se dă în toţi oamenii.
Aceasta este o bătălie între doi lupi.
Unul este rău: se înfurie, invidiază, regretă, lăcomeşte, e arogant, gelos, orgolios, minte, îşi plânge de
milă, se simte inferior, vinovat, e plin de mânie.
Celălalt e bun: e vesel, calm, iubitor, umil, binevoitor, generos, încrezător, optimist, plin de
compasiune şi credinţă, recunoscător.
Nepotul s-a gândit pentru o clipă şi apoi aîntrebat-o:
- Şi cine va câştiga această bătălie?
Bătrâna i-a răspuns simplu:
- Cel pe care îl hrăneşti!
Se notează pe câte un post-it gânduri pozitive şi li se cere elevilor să lipească postit-urile pe
„Copacul gândurilor pozitive” (desenat pe tablă sau o coală de flip chart).

Anexa 1 „Patratele emotiilor”


În fiecare pătrat scrie ce faci (cum te comporţi) atunci când simţi emoţiile enumerate. Include atât
comportamentele productive (pozitive) cât şi pe cele distructive (negative).
FERICIT
SUSPICIOS
TENSIONAT
TRIST
OPTIMIST
Anexa 2 „Aceeaşi poveste, dar cu detalii diferite”
Era o seară ploioasă. Acest lucru mă făcea să fiu trist şi lipsit de dorinţa de a vedea pe cineva, de a
face ceva, orice, chiar nimic. Mă gândeam că poate ar fi mai bine să ...........................................dar
totuşi eram indecis. Să ............................................... sau m-aş smţi mai bine
dacă ............................................................................................................................
Dintr-o dată aud bătăi la uşa camerei mele. Cineva doreşte să vorbească cu mine, fără a şti că
eu .............................................................................. . Spun „Da?” şi intră pe uşă, mama. „Of!” mă
gândeam eu „Oare ..........................................................................?
− Doreşti să vii la masă? Am terminat acum de pregătit mâncarea ta
preferată ......................................! Am văzut că eşti cam ..............................in acestă seară, aşa că am
vrut să ........................................................
„Hmm!”, ziceam eu în sinea mea. „ Ce drăguţ din partea ei! Chiar ador când face lucruri din acestea,
dar ...................................... .
− „Nu am chef acum” I-am spus eu destul de
.................................................................dar ..................................................... .
„Iar am făcut-o de oaie!”, gândeam în sinea mea, când mama a ieşit din cameră destul
de ........................................ . De ce nu pot........................................ poate ar
fi ..................................”
Mă uitam afară cum ploua, cum loveau stropii mici geamurile într-o seară destul
de .................. .Şi atunci m-am gândit „Ce ar fi să .....................................? Cred că
dacă ........................ mă voi simţi poate şi
eu ...........................................................................................
Fără să mai stau mult pe gânduri, am ieşit din cameră şi .................................................................

Şedinţa 5
Data:
Tipul activităţii: consiliere colectivă
Grup ţintă: elevii claselor IX-XII
Tema: Prezentarea de sine
Scop: formarea deprinderilor de afirmare a propriei identităţi prin realizarea unei prezentări de sine
coerente şi a deprinderilor de control a reacţiilor emoţionale şi comportamentale.
Obiective:
- să înţeleagă importanţa cunoaşterii propriilor calităţi, ce fundamentează o imagine de sine
pozitivă şi o prezentare de sine eficientă;
- sa conştientizeze modului în care pot face faţă optim diverselor roluri sociale, pe care le
deţin, dacă sunt flexibili în emoţii şi comportamente
Strategia didactica:
a) Metode şi procedee: desenul, exerciţiul, problematizarea, lucrul în grupe
a) Mijloace de învăţământ: foi de desen, culori, fişe de lucru cu situaţii şi paşi de rezolvare
b) Moduri de organizare: frontal, individual , pe grupe
Metode de evaluare a activităţii: feed-back-ul primit prin completarea fisei de lucru „Cum sa fac?”
Resurse:
 bibliografice: „Programul Pasaport pentru succes în dezvoltarea emoţională, socială,
cognitivă şi personală a adolescenţilor din clasele IX-XII” – autor A. Vernon, Editura RTS,
Cluj Napoca
 spaţiale: sala de clasă
 temporale: 50 minute
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

1. Moment organizatoric- se asigura climatul educativ si afectiv propice desfasurarii activitatii


2. Captarea si orientarea atentiei- „Turnul din hartie”
Descriere: se împarte grupul în echipe de câte patru până la şase membri. Se dă fiecărei echipe un
număr egal de coli A4 si o banda scotch. Sarcina este ca fiecare echipă să realizeze un turn de hartie
cat mai inalt, care să reziste „în picioare” cât mai mult timp.
Discutii:
- Ce s-a întâmplat când au încercat să suprapună, simultan, colile?
- Ce s-a întâmplat după ce au stabilit să aplice unele reguli?
- Ce reguli au adoptat pentru finalizarea optimă a sarcinii?
Care sunt avantajele aplicării normelor de grup?
3. Anunţarea temei activităţii şi a obiectivelor
Vom anunta elevii ca prin activitatea de azi se vor invata sa manifeste independenta in exprimarea
gandurilor si emotiilor, raportandu-se simultan la actiunile celorlalti.
4. Desfasurarea activitatii
Se împart fişe de lucru, „Comoara cu nestemate”, tuturor participanţilor. Se explică acestora că, în
imagine, este desenat un cufăr care conţine o comoară de nestemate, care reprezintă tot ce au ei mai
bun. Se solicită participanţilor să asocieze fiecărei pietre preţioase câte o calitate sau o trăsătură
pozitivă, ce poate fi de natură fizică, cognitivă, afectivă sau socială. După finalizarea sarcinii
individuale, elevii trebuie să prezinte colegilor comoara proprie, pentru ca toţi să cunoască punctele
sale forte.
Discutii:
- Cum s-au simţit când şi-au identificat calităţile?
- Cum s-au simţit când şi-au prezentat calităţile în faţa celorlalţi?
Vom juca jocul „Adevar sau provocare”. Elevii se aseaza in cerc. Un voluntar invarte sticla din
mijlocul cercului. Elevul din cerc, in dreptul caruia se opreste sticla, cu capacul inspre el, va intreba
pe colegul care se afla exact in partea opusa, mai exact, in dreptul fundului sticlei: „Adevar sau
provocare”. Daca raspunsul e „Adevar’ va trebui sa-i adreseze o intrebare, la care acesta sa raspunda.
Daca raspunsul este „Provocare” va primi o sarcina distractiva de efectuat. Scopul jocului este de se
relaxa, distra si de a face fata cu inventivitate fata „presiunii” colegilor, fara sa se simta”ranit” cand
primeste sarcini incomode sau fara a fi rautacios cand traseaza sarcini.
5. Evaluare/Asigurare feed-back- prin fisa de lucru „Cum sa fac?”
Se împarte elevilor fişa de lucru „Cum să fac?” (anexa 1). Se solicită elevilor să citească situaţia
prezentată şi să răspundă, în scris, întrebărilor puse.
Intrebari pentru discutii:
- Cum v-aţi simţit punându-vă în locul personajului?
- Daţi exemple de situaţii, din viaţa personală, când a fost necesar să fiţi flexibil. Ce roluri aţi
jucat atunci?

Anexa 1 –„Cum sa fac?”


Imaginează-ţi că, în vacanţa de vară, alegi să mergi, ca voluntar, la o fermă unde
funcţionează o tabără de preşcolari. Aici sunt cazaţi 15 copii. Datorită calităţilor tale ai fost numit
supraveghetor şef. Într-o dimineaţă, când te trezeşti, constaţi că directorul taberei, consilierul,
bucătarul şi grădinarul au gripă şi au fost internaţi în spital. Timp de câteva ore, până când vor putea
fi înlocuiţi, trebuie să le ţii locul. În acea dimineaţă ei aveau de făcut următoarele treburi, pe care va
trebui să le rezolvi tu:
- Directorul: să pregătească lista cu tot ce trebuie de cumpărat, pentru o săptămână întreagă şi
să primească o delegaţie care va inspecta tabăra, în vederea oferirii de fonduri
nerambursabile;
- Consilierul: să facă activităţi cu copiii;
- Bucătarul: să pregătească micul dejun şi să facă meniul pentru ziua următoare;
- Grădinarul: să ude grădina de legume;
Ce modalităţi de a fi flexibil găseşti, pentru a face treburile celorlalţi, dar în acelaşi timp copiii să fie
în siguranţă?
Ce probleme ar putea apărea dacă refuzi să fii flexibil?

Sedinta 6
Data:
Tipul activităţii: consiliere colectivă
Grup ţintă: elevii claselor IX-XII
Tema: Conştiinţa în plan social – empatia; gratificaţia şi sprijinul
Scop: Dezvoltarea abilităţilor de cunoaştere, interpretare, apreciere şi reactivitate empatică în cadrul
interacţiunilor sociale; formarea deprinderilor de implicare suportivă în relaţiile interpersonale, prin
utilizarea gratificaţiei şi sprijinului ca mijloace de susţinere altruistă.
Obiective:
- să conştientizeze importanţa înţelegerii şi aprecierii empatice a persoanelor cu care
interacţionează;
- sa-si antreneze capacitatea de acceptare a punctelor de vedere alternative;
- să utilizeze aprecierile pozitive şi atitudinea suportivă în vederea gratificării şi sprijinirii
necondiţionate a celorlalţi;
Strategia didactica:
b) Metode şi procedee: exerciţiul, problematizarea, lucrul în grupe, dezbaterea, expunerea,
studiul de caz
c) Mijloace de învăţământ: fişe de lucru cu situaţii, coli flipchart, markere
d) Moduri de organizare a activitatii: frontal, pe grupe, individual
Metode de evaluare a activităţii: prin jocul „Bate palma”
Resurse:
 bibliografice: V. Bogorin şi R. Tudose, „Jocul de-a viaţa: exerciţii pentru orele de dirigenţie”,
Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2007
 spaţiale: sala de clasă
 temporale: 50 minute

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
1. Moment organizatoric- se asigura climatul educativ si afectiv propice desfasurarii activitatii
2. Captarea si orientarea atentiei
Elevii sunt împărţiţi în grupuri de câte patru persoane pentru jocul „Desen la patru maini”.Se
oferă, fiecărui grup, câte o coală mare de hârtie şi câte un marker. Se solicită membrilor echipelor să
prindă simultan (cu mâna cu care scriu), markerul şi apoi să deseneze împreună pe coala de hârtie un
bărbat şi o femeie. Se comunică elevilor că trebuie să respecte următoarele condiţii: să nu vorbească
între ei, să se încadreze într-un timp limită de cinci minute iar desenul să ilustreze stilul propriu al
fiecărui participant. La final, se ierarhizează desenele, în funcţie de corectitudinea realizării lor.
Discutii:
- Ce emoţii aţi simţit, pe parcursul exerciţiului?
- Ce a trebuit să faceţi pentru a finaliza sarcina, conform cerinţelor?
3. Anunţarea temei activităţii şi a obiectivelor
Vom anunta elevii ca prin activitatea de azi vor utiliza in situatii practice aprecierile pozitive si
atitudinea suportiva in vederea gratificarii celorlalti.
4. Desfasurarea activitatii
Se împarte elevilor fişa de lucru „Notificarea/Memo”, (anexa 1). Se solicită ca fiecare elev să
completeze fişa primită, propunând o sarcină şi desemnând un coleg care să o realizeze în faţa
celorlalţi. Fişele, odată completate, vor fi împăturite, fiind confidenţiale. Se va forma un cerc din
participanţi, iar facilitatorul (consilierul) va sta în mijloc, având în mână notificările. Se precizează
grupului că, atunci când cineva îşi aude numele, trebuie să facă un pas în faţă şi să execute sarcina
care i se va da. Toate notificările trebuie citite repede deoarece – şi acest lucru nu-l cunosc elevii –
de fapt, fiecare va trebui să execute chiar sarcina pe care o pregătise pentru altcineva.
Discutii:
- Ce aţi simţit în momentul în care v-aţi dat seama că va trebui să executaţi voi înşivă ceea ce
aţi pregătit pentru altcineva?
- Cum te-a făcut să te simţi faptul că „te-ai trezit în papucii altuia”?
- Cum explici următoarea afirmaţie: „Este bine ca, înaite de a te certa/supăra cu cineva sau a
cere cuiva să facă ceva, să privşti lucrurile şi din perspectiva acestuia.”?
Propunem elevilor jocul „Insula”. Pprofesorul alege un mic perimetru (cam de un metru pătrat)
în spaţiul unde are loc întrunirea – şi spune că acea zonă, bine delimitată, este insula. Elevii sunt
rugați să se aranjeze în jurul insulei în fucnție de distanța față de școală. Elevii care locuiesc la
distanță mai mare de școală vor sta cel mai departe de insulă iar elevii care locuiesc aproape, chiar
lânga ea. La semnalul profesorului, elevii vor trebui să ajungă toți pe insulă în timpul cel mai scurt.
Insula se găseşte în mijlocul unui ocean adânc, bântuit de rechini – iar participanţii, ca membri ai
aceluiaşi grup, supravieţuiesc doar împreună pe mica insulă. Ca atare, aceştia vor fi nevoiţi să se
îngrămădească, înghesuie, caţere sau susţine aşa cum pot – eforturile lor fiind o rezultantă a
cooperării şi solidarităţii manifestate între ei. Pentru a fi mai elocvent, iniţial se solicită ca fiecare să
se descurce singur.
Discuții:
- Cum v-aţi simţit atunci când aţi încercat să vă descurcaţi singuri?
- Cum v-aţi simţit atunci când aţi fost sprijinit de ceilalţi
5. Evaluare/Asigurare feed-back- prin jocul „Bate palma”
Se lipeşte câte o foaie de hârtie pe spatele fiecărui elev. Fiecare participant, se plimbă prin sală şi
scrie, cel puţin, câte un comentariu pozitiv (compliment) la adresa persoanei pe spatele căreia se
găseşte foaia. La final, fiecare persoană desprinde hârtia de pe spate şi citeşte ce au spus ceilalţi
despre ea. Urmează o discuţie pe baza comentariilor comune.
- Cum vă simţiţi când sunteţi apreciat?
Anexa 1 „Notificarea/Memo”
De la .......................................................................................
Pentru ......................................................................................
Sarcina ....................................................................................

S-ar putea să vă placă și