Sunteți pe pagina 1din 22

Cuprins

Memoriu justificativ---------------------- ----------------------------------- pag.2


1.Generalitati------------------------------ ------------------------------------ pag.4
1.1.Domeniul de utilizare al mecanismelor cu came--------------- -pag.4
2. Asamblarea mecanismelor cu came ------------------------------------- pag.5
3.Mecanisme cu came reprezentative -------------------------------------- pag.7
3.1.Mecanism plan cama rotativa-tachet translant(cu rola)- ------- pag.7
3.2.Mecanism plan cama rotativa_tachet traslant(cu talpa)-- ------ pag.8
3.3.Mecanism plan cama rotativa-tachet oscilant rotativ----- ------ pag.9
3.4.Mecanism spatial cama cilindrica-tachet traslant--------- ---- --pag.10
3.5.Mecanism spatial cama cilindrica-tachet oscilant rotativ-- ---- pag.11
3.6.Mecanism spatial cama tronconica-tachet transplant ------ ---- pag.12
4.Clasificarea camelor ---------------------------------------------------- --- pag.13
4.1Clasificarea camelor dupa forma curbei de profil------------ ----pag.13
4.2.Clasificarea camelor dupa dispunerea profilului ------------- -- pag.13
4.3.Clasificarea camelor dupa ecuatia curbei deplasarii------ -- -- -pag.13
4.4.Clasificarea camelor dupa fazele de lucru comandate ----- ---- pag.14
4.5. Clasificarea camelor după numărul curselor la o rotaţie a camei-- -pag. 14
4.6.Clasificarea camelor după forma constructivă -------------- ---- pag.14
4.7.Clasificarea camelor după mişcarea lor --------------------------- ----- pag. 15
4.8. Clasificarea mecanismelor cu camă după poziţia contactului
camă-tachet faţă de axa de rotaţie a camei --------------- ------------ pag.15
4.9. Clasificarea mecanismelor cu camă după modul de închiderea
a cuplei superioare camă-tachet --------------------------------------------- pag.16
5..Fabricarea si reconditionarea mecanismelor cu came ----- ----------- pag.17
5.1. Fabricarea mecanismelor cu came ---------------------------- - - pag.17
5.2.Defecte ale mecanismelor cu came.Reconditionarea
mecanismelor cu came.---------------------------------------------------- --- pag.17
6.Masuri de protectie a muncii ---------------------------------------------- pag.19
Bibliografie -------------------------------------------------------------------- pag.20

1
Memoriu justificativ
Maşina este creaţia tehnică a omului, alcătuită dintr-un complex de
corpuri materiale cu mişcări relative determinate, servind la transformarea unei
forme de energie în lucru mecanic (maşina de lucru) sau la transformarea unei
forme de energie în altă formă de energie (maşina energetică).Organele de
masini sunt piese sau subansambluri cu roluri functionale distincte in ansamblul
dispozitivelor, mecanismelor, masinilor si agregatelor.
In timpul functionarii masinilor-unelte , are loc o uzura
neintrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor piese ale acestor masini .Din
aceasta cauza se modifica jocurile initiale de la imbinari , forma si
dimensiunile, precum si starea suprafetelor.
Mi-am ales ca tema de proiect repararea si asamblarea
mecanismelor cu came deoarece este o piesa importanta si extrem de complexa,
de aceea sunt larg raspandite in constructia de masini , constructia masinilor-
unelte , masinilor automate actionate mecanic ,hidraulic sau electric.
La mecanismele ce came intalnim defectiuni care de cele mai multe
ori se pot remedia insa daca acestea nu pot fi remediate le inlocuim cu altele
noi.Uzura apare pe conturul camei in contact cu rola sau tachetul, mai putem
intalnii ciupituri si exfolieri ale camelor, incovoierea arborelui cu came.La
repararea camelor deoarece am considerat ca este mai ieftin si pot economisii
timp am ales ca procedeu de reconditionare incarcarea cu sudura deci pot
spune ca prin acest procedeu am economisit timp si bani ceea ce in ziua de azi
conteaza cel mai mult.La aceste tipuri de mecanisme daca ciupiturile sau
exfolierele camelor nu merg rectificate sau nu nu pot fii reconditionate cu
ajutorul incarcarii prin sudura deoarece adancimea ciupiturilor este mai mare
de 1 mm mecanismele cu came se inlocuiesc sau se rebuteaza in functie de caz.
Incarcarea cu sudura trebuie facuta pe intreaga suprafata active
folosind electrozi speciali.Acest tip de reconditionare (prin sudura) este foarte
mult aplicat la piesele din aproape orice metal (fonta ,otel ).Reconditionarea
prin sudare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
-sa asigure o rezistenta egala cu a materialului de baza
-sa nu se produca deformarea si fisurarea pieselor
-metalul de adios sa aiba aceeasi compozitie cu metalul de baza
-stratul de metal incarcat prin sudura sa permita prelucrari mecanice si sa
asigure o productivitate ridicata.

Mecanismele formate dintr-un element conducător, profilat numit


camă, care transmite mişcarea unui element cu mişcare de translaţie sau

2
oscilaţie, numit tachet, se numesc mecanisme cu came.Mecanismele cu came
realizeaza la elementul condus anumite miscari dupa o lege data si de aceea
sunt larg raspandite in constructia de masini, la masinile automate actionate
mecanic, hidraulic sau electric.
Mecanismele cu came sunt folosite în toate domeniile de activitate
(construcţii de maşini, industria textilă, mecanică fină, maşini unelte, maşini
de calcul, industria alimentară ) unde sunt necesare anumite legi de mişcare
cerute de procesul tehnologic sau de sistemele de mecanizare şi
automatizare.Utilizarea lor este recomandată de o serie de avantaje: gabarit mic;
proiectare uşoară; durabilitate foarte bună pentru legi complicate; schimbarea
legii de mişcare este simplă, numai prin înlocuirea camei; construcţie simplă .

O larga utilizare a mecanismelor cu came se intalneste la motoarele


cu ardere interna prin mecanismul de distributie cu came care comanda
inchiderea supapelor de admisie si evacuare.

3
1.Generalitati
1.1.Domeniul de utilizare al mecanismelor cu came

Mecanismele cu came realizeaza la elementul condus anumite miscari


dupa o lege data de aceea sunt larg raspandite in constructia de masini , la
masinile automate actionate mecanic, hidraulic sau electric.
Transmiterea miscarii la mecanismele cu came se face prin curbe
reciproc infasurate , una dintre ele fiind profilul camei, iar cealalta fiind
profilul tachetului (elementul condus) in contact cu cama (un punct, un arc de
cerc, o dreapta, o curba oarecare).
Mecanismele cu came pot fi cu transmiterea miscarii prin contact
direct, elementul conducator fiind de regula cama.
O larga utilizare a mecanismelor cu came se intalneste la motoarele cu
ardere interna pin mecanismul de distributie cu came care comanda inchiderea
supapelor de admisie si evacuare.pompele de injectie a motoarelor diesel sunt
actionate cu ajutorul mecanismelor cu came , astfel ca alimentarea cu
aombustibil in cilindru este determinate de legea de miscare a pistonului
pompei.Camele au utilizare larga la dispozitivele de reglare a turatiei
turbinelor cu abur, fiind folosite la actionarea supapelor de abur ale
servomotoarelor.
La masinile unelte automate se folosesc numeroase came:
- Astfel la strungurile automate camele servesc la efectuarea mai multor
operatii ca avansul, prinderea materialului, rotirea capului-revolver , miscarea saniilor
in functie de dimensiunile pieselor de prelucrat.
-In cazul semafoarelor cu brate ( de la calea ferata) se utilizeaza mecanisme cu
came prevazute cu caneluri in care ghideaza rola tachetului.
-Numeroase utilizari au mecanismele cu came la masinile textile ca razboaie
de tesut, masini rectilinii de tricotat, masini de cusut.
-La locomotivele electrice se utilizeaza mecanisme cu came pentru actionarea
contactoarelor electrice ale graduatoarelor.

4
2. Asamblarea mecanismelor cu came
Cama este un organ de masina profilat,conducator,care transmite
elementului condus - tachetul – o miscare stabilita dupa o lege determinata de
profilul camei.
Tachetul capata de cele mai multe ori , o miscare rectilinie,de du-te-vino si ,mai rar,
o miscare oscilatorie.In felul acesta ,intr-un mecanism cu came are loc
transformarea miscarii de rotatie , de oscilatie,sau rectilinie de du-te-vino a camei
intr-o miscare rectilinie de du-te-vino sau oscilatorie a tachetului . Profilul camelor
plane poate fi exterior sau interior.Camele spatiale pot avea diferit forme de profile
de curbe in spatiu ,trasate pe periferia unui cilindru .
Camele au intrebuintari diferite, cum ar fi : la motoarele cu ardere
interna pentru miscarea supapelor,la comanda miscarilor strungurilor
automate ,la automatizarea unor instalatii etc.
Tehnologia de ansamblare a mecanismelor cu came depinde de o
serie de factori , ca : tipul si profilul camei,modul de reglare a unghiului de
fixare a camei , constructia si rolul mecanismului , ciclul pe care trebuie sa il
realizeze.
Cele mai frecvente sisteme de ansamblare a camelor care tin seama de
conditiile de mai sus sunt :

a)-asamblarea camelor fara reglarea unghiului de fixare ;


b)-asamblarea camelor cu reglarea ulterioara a unghiului de fixare;
c)-asamblarea mecanismului la care tachetul este apasat pe cama cu un arc;
d)-asamblarea mecanismului cu cama sub forma de toba.

a)Asamblarea camelor fara reglarea unghiului de fixare :


In acest caz, cama se fixeaza pe ax cu stifturi conice , pene, suruburi sau
caneluri.
Daca se folosesc stifturi conice se executa mai intai o centrare a camei
,astfel incat gaurile de la cama sa se suprapuna cu cele de pe ax si apoi se
introduc stifturile prin lovituri usoare cu ciocanul.
La camele care au turatie mare , pentru a nu iesi stifturile , se utilizeaza
stifturi cu stringere automata .
b)Asamblarea camelor cu reglarea ulterioara a unghiului de fixare:
Asamblarea acestui tip de came consta in introducerea camei pe ax si
fixarea ei intr-o pozitie oarecare .Blocarea camei se face cu ajutorul unui
manson solidar cu cama sau in alt mod .
La unele mecanisme de distribuire ale motoarelor cu ardere interna , cama se
fixeaza pe ax cu ajutorul a doua piulite

5
La montarea camei demontabile ,pe ax se foloseste o bucsa conica si o mufa
,iar strangerea se face cu suruburi.Piulita prin insurubare , asigura o
asamblare rigida.
c)Asamblarea mecanismului la care tachetul este apasat pe cama cu un
arc:
Acest tip de mecanism cu came se intalneste la motoare cu ardere interna ,
fiind parte componenta a mecanismului de distributie .
Tachetul sau impingatorul ,serveste pentru a transmite miscarea direct
supapelor, in cazul distributiei inferioare sau tijelor,apoi, culbutorilor care
actioneaza supapele,la distributia superioara .
Tachetul se sprijina direct pe cama .El se monteaza intr-o bucsa ,care are
rolul de ghidare.
Partea care vine in contact cu cama are o forma rotunjita sau forma unui
toler.
La celelalt capat ,tachetul are o scobitura sferica in care patrunde capatul
tijei inpingatoaresau se insurubeaza un surub pentru reglarea jocului.
La montarea tachetului este necesar ca acesta sa nu fie atacat de cama intr-
un singur loc ,ceea ce ar provoca o uzura rapida .Pentru aceasta tachetul se
monteaza asimetric fata de cama ceea ce provoaca o rotire al lui in jurul axei
sale de simetrie.
In acest fel , cama actioneaza asupra tachetului dupa o circumferinta ,
ferindu-l de uzura.
La arcul mecanismului se verifica elasticitatea, rezistenta la vibratie si
rigiditatea lui .
d)Asamblarea mecanismului cu cama sub forma de toba:
Mecanismele cu cama sub forma de toba se folosesc la unele tipuri de
strunguri cu operatii multiple, cama fiind prevazuta cu un canal pentru
elementul condus.
Exista doua tipuri constructive:-cu rola conica
-cu doua role cilindrice

La constructia cu rola conica este necesar sa se regleze jocul dintre rola si


cama prin rotirea bulonului pe care se afla rola.
Constructia cu doua role cilindrice se foloseste la masinile-unelte
rapide.Ele se asambleaza controlandu-se contactul dintre role si caile de rulare
din canalul camei.

6
3.Mecanisme cu came reprezentative

Mecanismele cu came representative sunt formate din cama(ca


element conducator) si tachet (ca element condus)legate fiecare la baza prin
cuple de rotatie sau translatie, iar intre cama si tachet este o cupla superioara.
Dupa forma curbelor care determina profilul camei se disting:
-came plane (la care curba profilului nu este continuta intr-un plan);
-came spatiale (la care curba profilului nu este continuta intr-un plan).
Dupa felul miscarii camele si tachetii pot avea miscari rotative sau
translante, iar dupa forma tachetului se deosebesc :
-tacheti cu varf;
-tacheti cu rola;
-tacheti cu disc plan

3.1.Mecanism plan cama rotativa-tachet translant(cu rola)


Acest mecanism este format din patru elemente (Fig.1.), cama disc 1
care se afla in miscare de rotatie; rola 2’, care se sprijina pe cama si este
articulata la elementul condus 2; elementul condus 2 numit tachet, sau
culegator de miscare; elementul fix notat 0 numit suport,baza, batiu .

Fig:1

7
Mecanismul are ca scop transmiterea de la elementul conducator cama la
elementul condus tachet , a unei miscari a carei lege este determinata de forma
profilului camei.

3.2.Mecanism plan cama rotativa_tachet traslant(cu talpa)

Mecanismul este format din trei elemente (Fig:2):


-cama disc 1 care are posibilitatea de rotatie in jurul articulatiei sale fixe;
-tachetul 2 cu talpa sau disc plan , care in zona de contact cu cama ramane tot
timpul tangent la profilul acesteia;
-elementul fix al mecanismului notat cu zero si care este numit support, baza
sau batiu.

Fig:2

Mecanismul are
ca scop
transmiterea de
la elementul
conducator,
numit cama, la
elementul
condus, numit
tachet, a unei
miscari a carei
lege este
determinata de forma profilului camei.

8
3.3.Mecanism plan cama rotativa-tachet oscilant rotativ
Mecanismul conform schemei constructive (Fig:3) este format din:
elementul conducator 1 numit cama; elementul condus 2 numit tachet; rola 3
prin intermediul careia are loc transmiterea miscarii de la cama la tachet;
elementul fix (suportul, baza sau batiul mecanismului) notat cu 0 .

Fig:3

Mecanismul are ca scop transformarea miscarii de rotatie continua si


uniforma (in general) a camei , intr -o miscare de rotatie oscilanta , dupa o
lege impusa , a tachetului.
Legea de miscare a tachetului se realizeaza in functie de forma
profilului camei.

9
3.4.Mecanism spatial cama cilindrica-tachet traslant
Mecanismul conform schemei constructive (Fig:4) , este format din
trei elemente:cama 1, tachetul 2 si elementul fix 0.
Elementul conducator este cama cilindrica 1 care are taiat la periferie
un canal de o anumita forma, a carui axa de simetrie determina profilul
camei.Elementul condus 2 numit tachet este prevazut cu un bolt ghidat de
canalul camei, astfel incat tachetul are o miscare de translatie alternative a
carei lege este determinate de profilul camei.

Fig:4

Cama cilindrica 1 este fixata pe un arbore 1a rezemat la capete in


doua lagare de alunecare.Actionarea camei se face cu o manivela 1b
prevazuta cu un ac indicator.De asemenea tachetul 2 este ghidat intr-un canal
practicat in peretele lateral al suportului fix .Un ac indicator fixat pe tachet
indica deplasarea acestuia.

10
3.5.Mecanism spatial cama cilindrica-tachet oscilant rotativ
Mecanismul este format din trei elemente si anume (Fig:5): cama
cilindrica 1,aflata in miscare de rotatie in jurul axei sale de simetrie ;
tachetul 2, articulate la elementul fix 0; elementul fix 0 care reprezinta
suportul mecanismului.

Fig:5

Mecanismulare ca scop imprimarea miscarii de oscilatie (alternative)


tachetului 2,miscare a carei lege este determinata de forma profilului camei
1.De regula tachetul este prevazut cu o rola ghidata in canalul
camei.Aceasta rola poate fi inlocuita printr-un bolt rigid cu tachetul.
In functie de profilul camei , tachetul poate avea diverse legi de
miscare:-miscare uniforma
-miscare uniform variata

11
-miscare variata.

3.6.Mecanism spatial cama tronconica-tachet translant


Mecanismul este format din patru elemente (Fig:6) : cama
tronconica 1, care are posibilitatea de rotatie in jurul axei sale de simetrie
.Cama este prevazuta cu o canelura care este executata dupa o anumita lege
si a carei forma determina legea de miscare a elementului condus; rola 2’
articulata la elementul condus si ghidata de canelura care determina profilul
camei; tachetul 2 este elementul condus al mecanismului avand o lege
determinate de profilul camei; elementul fix notat cu 0 este numit support,
baza sau batiu.

Fig:6

Mecanismul realizeaza transformarea miscarii de rotatie uniforma a


camei intr-o miscare rectilinie dupa o anumita lege a tachetului.

12
4.Clasificarea camelor

4.1Clasificarea camelor dupa forma curbei de profil Fig:7 :


-plana (Fig: 7 a, b)
-spatiala cilindrica (Fig: 7c)
-spatiala conica (Fig: 7d)

Fig:7
4.2.Clasificarea camelor dupa dispunerea profilului Fig 7,8:
-exterioara (Fig:7 ,a,b)
-interioara (Fig: 8)

Fig:8

4.3.Clasificarea camelor
dupa ecuatia curbei
deplasarii Fig:9 ,s = s(φ):
- deplasare liniară, Fig.9 a, s = A ∙ φ , în care A-constantă;
- deplasare parabolică, Fig. 9b, s = A • φ2;
- deplasare cosinusoidală, s = A + B • cosC • φ, A, B, C- constante, Fig.9;
- deplasare sinusoidală, s = A∙φ + B s i n C φ , Fig.9d;
- deplasare polinomială.

Fig:9

4.4.Clasificarea camelor dupa fazele de lucru comandate


Fig:10:

13
- came care la o rotaţie comandă o urcare U, o staţionare superioară S, o
coborâre C şi o staţionare inferioară S, (U.S.C.S), Fig10.a;
-came U.S.C.,Fig.10 b;
-came U.C.S., Fig.10 c;
-came U.C., Fig.10 d.

Fig:10
4.5. Clasificarea camelor după numărul curselor la o rotaţie a
camei, Fig.6.9:
-came simple, Fig.11a;
-came duble, Fig.11b;
-came triple, Fig.11c.

Fig:11
4.6.Clasificarea camelor după forma constructivă, Fig.7 şi
Fig.12:
-construcţie monobloc, Fig.7a şi Fig.7b;
-construcţie asamblată din mai multe bucăţi, Fig.12a şi Fig.12b.

Fig:12 Fig:13

4.7.Clasificarea camelor după mişcarea lor, Fig.6.5 şi Fig.6.11:

14
-camă de translaţie, Fig.7a;
-camă de rotaţie, Fig.7b;
-camă oscilantă, Fig.14 la;
-camă fixă, Fig.15.

Fig:14 Fig:15

4.8. Clasificarea mecanismelor cu camă după poziţia


contactului camă-tachet faţă de axa de rotaţie a camei,
Fig.16:
-tachet axial de translaţie, Fig.16a;
-tachet axial oscilant, Fig.16b;
-tachet excentric de translaţie, Fig.16c;
-tachet excentric oscilant, Fig.16d.

Fig:16

4.9. Clasificarea mecanismelor cu camă după modul de


închiderea a cuplei superioare camă-tachet, Fig.17:
-închidere prin forţă dezvoltată de arc, Fig.17a;
-închidere prin greutate proprie, Fig.17b;

15
-închidere cinematică prin canal, la camă plană, Fig.17c şi la camă spaţială,
Fig.17d;
-închidere cinematică prin came duble şi tacheţi dubli, Fig.17e;
-închidere prin came duble şi un tachet, Fig.17f;
- închidere prin tachet dublu şi o camă, Fig.17g;
-închidere prin canal cu tachet cu două role, Fig.17h.

Fig:17

5..Fabricarea si reconditionarea mecanismelor cu came.

5.1. Fabricarea mecanismelor cu came


Materialul trebuie să asigure în urma prelucrării şi tratamentului
termic aplicat, rigiditate suficientă şi o înaltă rezistenţă la uzură a camelor de
aceea se utilizează oţelul sau fonta specială.
Camele sunt executate din otel carbon OLC 15 ,oteluri aliate speciale
sau fonte speciale.
Camele se prelucrează prin copiere după şablon sau arbori cu came
etalon pe maşini speeializate, fiind necesare operaţiile de strunjire,
rectificare şi superfinisare. . Camele se strunjesc în două treceri: degroşare şi
finisare

16
Se controlează execuţia corectă a profilului camei pe divizorul optic
sau comparativ cu came etalon.

5.2.Defecte ale mecanismelor cu came.Reconditionarea


mecanismelor cu came.

Avand in vedere varietatea miscarilor care trebuie comandate sau


executate pe masinile-unelte, se intalnesc din ce in ce mai frecvent
mecanisme cu came.In timpul functionarii pieselor componente ale acestor
mecanisme se uzeaza.
Uzura apare pe suprafetele active de lucru ca de exemplu: pe
conturul camei in contact cu rola sau tachetul.
Repararea unei came se face fie prin incarcare cu sudura electrica fie
prin adaosuri.Incarcarea cu sudura trebuie facuta pe intreaga suprafata
active, folosind electrozi speciali.Profilul suprafetelor active trebuie
reconstituit cu cea mai mare exactitate folosindu-se documentatia de
constructie originala.Profilul uneori complicat al unor came se poate
determina se poate determina si prin metode grafice plecand de la
functionarea camei.Suprafetele active trebuie sa fie foarte netede si de aceea
se lustruiesc.
Incarcarea cu sudura trebuie facuta pe intreaga suprafata active
folosind electrozi speciali.Acest tip de reconditionare (prin sudura) este foarte
mult aplicat la piesele din aproape orice metal (fonta ,otel ).Reconditionarea
prin sudare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

-sa asigure o rezistenta egala cu a materialului de baza


-sa nu se produca deformarea si fisurarea pieselor
-metalul de adios sa aiba aceeasi compozitie cu metalul de baza
-stratul de metal incarcat prin sudura sa permita prelucrari
mecanice si sa asigure o productivitate ridicata.
Sudarea in general se poate fii electrica sau cu gaze .Sudarea
pieselor din fonta este mai dificila , se executa la rece si la cald.Pentru a putea
suda piesele trebuie mai intai craituite si curatite pe suprafata care se sudeaza.
Dupa sudare piesele reconditionate se supun unui tratament termic
pentru inlaturarea tensiunilor interne.
Uzarea camelor; datorita frecarii cu tachetii; camele uzate se

17
rectifica pe masini speciale de copiat, la cota de reparatie; cand depareste
limita, arborele cu came se inlocuieste. Masurarea se poate face prin
verificarea cursei de ridicare a camei rezultate din diferenta dintre inaltimea
si diametrul partii cilindrice;
Incovoierea arborelui cu came; se verifica cu ceasul comparator, in
partea centrala si daca depaseste 0,02 mm, se indreapta cu o presa
hidraulica;
Ciupituri si exfolieri ale camelor se indeparteaza cu piatra abraziva
sau pe masini de rectificat; daca depasesc adancimea de 1 mm, se rebuteaza
arborele;
In general camele uzate se inlocuiesc cu altele noi.
Camele , in general se cementeaza la o adancime de 0,5 – 1,5 mm
si se calesc pana la 58 – 62 HRC.

6.Masuri de protectie a muncii

Pentru imbunatatirea conditilor de munca si inlaturarea cauzelor care pot


provoca accidente de munca si imbolnaviri profesionale trebuie luate o serie de
masurari sarcini ce revin atat conducatorului localului de munca dar si lucratorului.
Acestea sunt :
-la lucrarile de sudura executate in apropierea unor instalatii electrice locurile
de munca vor fi protejate cu ecrane sau paravane care exclude posibilitatea
atingerii accidentale.
-cand sudorul este nevoit datorita pozitiei piesei de la masina sa lucreze in
genunchi sau culcat el va sta pe un covor de cauciuc captusit cu pisla ignifugata
sau alt material ignifugat sau un covor din alt material electroizolant.

18
-inainte de punerea in functiune a unei masini sau instalatii noi montate sau
reparate se va controla cu atentie daca toate uneltele care au servit la reparatie au
fost inlaturate.
-la lucrarile cu sudura se vor lua masuri de curatire a locurilor respective de
materiale inflamabile.
-asigurarea iluminatului, incalziri si ventilatie in atelier;
-masinile si instalatiile sa fie echipate cu instructiuni de folosire;
-sa fie asigurata legarea la pamant si la nul a tuturor masinilor actionate electric;
-masinile sa fie echipate cu ecrane de protectie conform normelor de proiectie a
muncii;
-atelierele sa fie echipate in locuri vizibile cu mijloace de combatere a incendiilor
-muncitorii sa poarte echipament bine ajustat pe corp cu manecile incheiate iar
parul sa fie acoperit sau legat
-inainte de inceperea lucrului va fi controlata starea masinilor, a dispozitivelor de
pornire-oprire si inversare a sensului de miscare
-se va verifica inaintea lucrului daca atmosfera nu este incarcata cu vapori de
benzina sau alte gaze inflamabile sau toxice
-la terminarea lucrului se deconecteaza legaturile electrice de la prize, masinile
vor fi oprite, sculele se vor aseza la locul lor iar materialele si piesele vor fi stivuite
in locuri indicate
-muncitorii nu se vor spala pe maini cu emulsie de racire si nu se vor sterge pe
maini cu bumbacul utilizat la curatirea masinii. Daca pentru spalarea mainilor a
fost necesara utilizarea produselor usor inflamabile se vor folosi imediat apa si
sapun

19
20
Bibliografie

[1]- I.Gheorghe, M.Voicu, I.Paraschiv :-Tehnologia asamblarii si


montajului.Manual pentru licee industriale cu profil de mecanica,
specializarea mecanic pentru masini si utilaje,clasele a XI-XII, licee de
specialitate, anii IV-V si scoli de maistrii.Editura didactica si pedagogica,
Bucuresti 1977.

[2]-Anca Daniela Cardei, Iosif Tempea, Aurel Mortineac: -Lucrari practice


de rezistenta a materialelor, organe de masini si mecanisme.Manual pentru
licee industriale sis coli profesionale.Editura didactica si pedagogica,
Bucuresti 1983.

[3]-Gh.Tanase, V.Nicolescu, Ion Barla :-Manualul lacatusului mechanic din


industria constructiilor de masini.Manual pentru scoli profesionale anul
II.Editura didactica si pedagogica, Bucuresti 1973.

[4]-Gh.Fratila, Mariana Fratila, St.Samoila:-Automobile “cunoastere


intretinere si reparare”.Manual pentru scoli profesionale anii I, II si
III.Editura didactica si pedagogica, Bucuresti 2001.

[5] V. Drobotă :-Organe de maşini şi mecanisme. Manual pentru


liceele
industriale şi agricole, clasele a X-a, a XI-a şi a XII-a şi şcoli profesionale.
Imprimeria „Oltenia”, Craiova, 1993.

[6] N.Bichir :- Maşini, aparate, acţionări şi automatizări. Manual


pentru
clasele a XI-a şi a XII-a, licee industriale şi şcoli profesionale.
Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 1993.

21
22