ТЕMА 10.

Sistemul instituţiilor juridico-statale responsabile de acordarea asistenței juridice

și rolul acestora în apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor

Plan:
1. Reglementarea instituțiilor juridico-statale responsabile de acordarea asistenței juridice în
Republica Moldova
2. Instituții de acordare a asistenței juridice primare
3. Instituții acordare a asistenței juridice calificate

Bibliografie:
1. Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19.07.2002, Publicat : 04.09.2010 în Monitorul
Oficial Nr. 159
2. LEGE cu privire la asistenţa juridică garantată de stat Nr. 198 din 26.07.2007
3. Consiliul Naţional Pentru Asistenţă Juridică Garantată De Stat, Hotărîre Nr. 27 din
29.10.2014 cu privire la aprobarea Regulamentului de activitate al parajuriştilor
4. STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT, Nr. 302 din 08.04.2011, UNIUNEA
AVOCAŢILOR
5. Codul deontologic adoptat la Congresul Avocatilor din 20 decembrie 2002, Chisinau

1. Reglementarea instituțiilor juridico-statale responsabile de acordarea asistenței juridice

în Republica Moldova

Sistemul instituțiilor juridico-statale din Republica Moldova este format din instituții
juridico-statale de gestiune publică, dar și instituții juridico-statale publice liberale, la cele din urmă
fiind atribuite avocatura, medierea, notariatul.
Reiterăm, însă că instituții juridico-statale publice liberale nu pot fi privite în afara
interesului general pentru societate și în afara controlului autorității publice-statale, circumstanțe
grație cărora, aceste instituții liberale și sunt încadrate în sistemul instituțiilor juridico-statale.
Istoria avocaturii în Moldova începe odată cu aprobarea prin Legea nr. 526-X din 21.11.80
a Regulamentului avocaturii RSS Moldoveneşti. Conform acestui Regulament sarcina principală a
avocaturii RSS Moldoveneşti consta în acordarea de asistenţă juridică cetăţenilor şi organizaţiilor.
Etapa a doua în dezvoltarea avocaturii în Moldova poate fi considerată adoptarea Legii cu
privire la avocatură nr. 395-XIV din 13.05.99. Potrivit acestei legi putea fi avocat cetăţeanul
Republicii Moldova, licenţiat al unei facultăţi de drept, ce se bucură de o bună reputaţie, cunoaşte
limba de stat. Admiterea în profesia de avocat se efectua pe baza unui examen de calificare. Erau
scutite de examenul de calificare persoanele care aveau cel puţin 5 ani vechime în muncă în funcţia
de judecător sau procuror ori aveau grad ştiinţific în domeniul dreptului. Persoanele licenţiate ale
unei facultăţi de drept care nu aveau vechime în muncă în domeniu sau această vechime era mai mică
de 3 ani erau admise în profesie după efectuarea unui stagiu de pregătire profesională cu durata de la
1 la 2 ani şi susţinerea examenului de calificare.
În 2002 Parlamentul a adoptat o alta lege cu privire la avocatura Nr. 1260-XV din
19.07.2002. De data aceasta, deciziile cu privire la eliberarea şi retragerea licenţelor au fost
încredinţate Comisiei de licenţiere a avocaţilor de pe lângă Ministerului Justiţiei, şi nu Baroului
Avocaţilor.
Accesul la justiţie înseamnă posibilitatea oricărei persoane fizice sau juridice ce consideră
că i s-a încălcat un drept de a se adresa unei instanţe judecă- toreşti competente şi de a obţine
dreptate din partea acestei instanţe. Asigurarea accesului liber la justiţie constituie un principiu de

1
bază al statului de drept şi o condiţie obligatorie ce rezultă din actele internaţionale la care Republica
Moldova este parte.
Art.20 din Constituţia Republicii Moldova prevede că „Orice persoană are dreptul la
satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează
drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime. Nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiţie”. Prin
generalitatea formulării sale, art.20 al Constituţiei permite oricărei persoane, cetăţean al Republicii
Moldova, cetăţean străin sau apatrid, să se adreseze instanţei de judecată pentru apărarea oricărui
drept sau a oricărei libertăţi şi a oricărui interes legitim, indiferent dacă aceasta rezultă din
Constituţie sau din alte legi. Totodată, art.26 al Constituţiei Republicii Moldova prevede că „Dreptul
la apărare este garantat. Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la
încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale. În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de
un avocat, ales sau numit din oficiu. Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în
limitele prevăzute se pedepseşte prin lege”
Profesia de avocat este exercitată de persoane calificate şi abilitate, conform legii, să
pledeze şi să acţioneze în numele clienţilor lor, să practice dreptul, să apară în faţa unei instanţe
judecătoreşti sau să consulte şi să reprezinte în materie juridică clienţii lor.
Avocatura se bazează pe următoarele principii:
a) asigurarea dreptului la apărare garantat de Constituţie;
b) libertate şi independenţă în activitatea de avocat;
c) democratism şi colegialitate în raporturile dintre avocaţi;
d) apartenenţă benevolă la asociaţiile profesionale de avocaţi;
e) asigurarea legalităţii şi umanismului.

Serviciul de asistența juridică ca serviciu public urmează a fi abordat prin prisma existenței
serviciului de acordare a asistenței juridice primare și serviciul de acordare a asistenței juridice
calificate.
Serviciul de acordare a asistenței juridice primare este reglementat prin Legea cu privire
la asistența juridică garantată de stat și urmează a fi înțeles ca un sistem public de servicii conceput
spre consultarea și orientarea general juridică a cetățenilor în probleme de ordin legal de interes
general cu o complexistate juridică scăzută, posibil a fi oferite de către parajuriști sau asociații
obștești specializate în acordarea de asistenţă juridică. Exemple de servicii posibil a fi oferite de
parajuriști sunt oferirea consultanței cu privire la cadrul legal existent în materie de divorț,
familiarizarea cetățenilor cu drepturile sale în materie electorală, consultarea cetățenilor cu privire la
modalitățile de exercitare a dreptului de acces în justiție, ș.a..
Serviciul de acordare a asistenței juridice calificate însă, reprezintă un serviciu public ce
urmează a fi înțeles ca un sistem public de servicii conceput spre asigurarea cetățenilor Republicii
Moldova, străinilor și apatrizilor cu posibilitatea de a și exercita dreptul de acces în justiție și
dreptului de a beneficia de servicii juridice calificate oferite de avocați manifestate prin consultanţă,
apărare și/sau reprezentare a intereselor în organele de urmărire penală, instanţe de judecată sau
oricare alte autorităţi publice sau private.
Deseori, serviciul de acordarea asistenței juridice este perceput doar prin prisma avocaturii,
ca unică autoritate publică responsabilă de apărarea drepturilor și intereselor personale. Asistența
juridică, însă nu trebuie interpretată doar prin capacitatea de reprezentare în fața instanțelor de
judecată ci urmează a fi abordată ca capacitate generală de acordare a consultanței pe probleme
juridice, elaborare de acte și reprezentare de interese.
Astfel, structural sistemul instituțiilor juridico-statale responsabile de asigurarea asistenței
juridice este format din avocați ca prestatori de servicii de avocați califica

2. Instituții de acordare a asistenței juridice primare

2
 Asigurarea accesului la justiţie este un principiu definitoriu al statului de drept. Asistenţa
juridică efectivă constituie un element de bază al accesului la justiţie şi statul are obligaţia de a
garanta asistenţă juridică necesară tuturor persoanelor aflate pe teritoriul său, inclusiv celor care nu
dispun de mijloace financiare suficiente pentru a-şi angaja un avocat.
Dreptul de acces la instanța de judecată, în situația în care justițiabilii nu au resurse
financiare, își pierde valoarea dacă un asemenea drept nu este însoțit de dreptul la asistență juridică
garantată de stat.
Sistemul instituțiilor juridico-statale responsabile de acordarea asistenței juridice nu trebuie
privit doar prin prisma avocaturii ca instituție responsabilă de apărarea drepturilor şi intereselor
legitime ale cetăţenilor, în componența sistemului urmînd a fi luat în calcul și Consiliul Naţional
pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat ca organ de supraveghere a serviciilor publice de
asigurare a asistenței juridice garantate de stat și parajuriștii ca formă de acordare a asistenței juridice
necalificată, materializat ca serviciu primar de acordare a serviciului juridic public garantat de stat.
Prin adoptarea Legii cu privire la asistența juridică garantată de stat, sistemul
instituțiilor juridico-statale din Republica Moldova responsabile de asigurarea asistenței juridice a
fost reformat, Republica Moldova fiind printre primele ţări ale Europei Centrale şi de Est care şi-au
reproiectat în întregime sistemul de asistenţă juridică, în așa fel încît acesta să includă posibilitatea de
acordare a asistenței juridice garantate de stat păturilor vulnerabile, dar și instituirea asistenței
juridice primare ca formă de asistență juridică disponibilă cetățenilor pentru soluționarea problemelor
legale de ordin general.
În prezent, asistenţa juridică garantată de stat îmbracă diverse forme (cel mai des:
reprezentarea beneficiarilor în instanţele de judecată, întocmirea actelor juridice, reprezentarea
beneficiarilor în organele de drept, oferirea de consultaţii şi explicaţii în probleme juridice, în diferite
domenii (cel mai des: în domeniul dreptului penal şi de procedură penală, privind contravenţiile, în
domeniul dreptului familiei, cu referire la proprietate, moştenire, privind drepturile omului în
general, dreptul administrativ; mai rar: dreptul muncii, acte de stare civilă, contracte, consumatorii,
metode alternative de soluţionare a conflictelor; şi mai rar: dreptul protecţiei sociale, drept fiscal,
ocrotirea sănătăţii).
asistenţă juridică garantată de stat - acordare a serviciilor juridice prevăzute în prezenta
lege din contul mijloacelor destinate acordării unor astfel de servicii persoanelor care nu dispun de
suficiente mijloace financiare pentru plata lor şi care întrunesc condiţiile stipulate în prezenta lege;
avocat public - persoană avînd dreptul de a desfăşura activitate de avocat în condiţiile Legii
cu privire la avocatură, admis în baza unor criterii de selectare să acorde gratuit sau parţial gratuit
asistenţă juridică calificată din contul mijloacelor destinate acordării asistenţei juridice garantate de
stat.
În condiţiile prezentei legi, persoanele autorizate acordă următoarele tipuri de asistenţă juridică
garantată de stat:
a) asistenţă juridică primară;
b) asistenţă juridică calificată.
Asistenţa juridică garantată de stat se acordă pe principiul:
a) egalităţii în drepturi a tuturor persoanelor care beneficiază de ea;
b) competenţei profesionale a persoanelor care o acordă;
c) calităţii, eficienţei şi economicităţii serviciilor acordate;
d) confidenţialităţii;
e) inadmisibilităţii conflictului de interese.
Pentru realizarea principiului liberului acces la asistenţă juridică, statul asigură organizarea şi
funcţionarea instituţiilor responsabile de acordarea asistenţei juridice garantate de stat, alocarea
fondurilor bugetare necesare retribuirii serviciilor juridice prestate în conformitate cu prezenta lege.
Se acordă asistenţă juridică garantată de stat prin:

3
 a) furnizare de informaţii, prin consultaţii şi explicaţii în probleme juridice;
b) întocmire de acte juridice;
c) reprezentare în faţa autorităţilor administraţiei publice;
d) apărare a intereselor bănuitului, învinuitului, inculpatului în proces penal;
e) apărare şi reprezentare a intereselor condamnatului;
e1) apărare şi reprezentare a intereselor copiilor victime ale infracţiunilor, precum şi victimelor
violenţei în familie;
) apărare a intereselor persoanei în cadrul procedurii pe cauze contravenţionale;
g) apărare şi reprezentare a intereselor persoanei în cadrul procesului civil;
h) apărare şi reprezentare a intereselor persoanei în instanţă de contencios administrati

Sistemul de acordare a asistenţei juridice garantate de stat este administrat de:

a) Ministerul Justiţiei;
b) Baroul Avocaţilor;
c) Consiliul Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat şi oficiile lui teritoriale.

Consiliul Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat (denumit în continuare Consiliu
Naţional) este un organ colegial cu statut de persoană juridică de drept public, format din 7 membri,
instituit pentru administrarea procesului de acordare a asistenţei juridice garantate de stat. Articolul
11.

Consiliul Naţional exercită următoarele funcţii principale:

a) conduce procesul de acordare a asistenţei juridice garantate de stat;
b) prezintă Ministerului Justiţiei propuneri privind cheltuielile de acordare a asistenţei juridice
garantate de stat pentru a fi incluse în bugetul de stat;
c) exercită controlul asupra administrării mijloacelor bugetare alocate pentru acordarea de
asistenţă juridică garantată de stat;
d) stabileşte modul de desfăşurare a concursurilor de selectare a coordonatorilor oficiilor teritoriale
şi organizează astfel de concursuri;
d1) stabileşte modul de desfăşurare a concursului pentru selectarea candidatului la funcţia de
director executiv, organizează acest concurs, numeşte şi eliberează din funcţie directorul executiv;
e) elaborează metodologia de calcul al venitului, determină nivelul lui care permite acordarea
asistenţei juridice calificate şi le propune Guvernului spre aprobare;
f) aprobă formele actelor de obţinere şi de acordare a asistenţei juridice garantate de stat, stabilite
de prezenta lege;
g) aprobă criteriile de selectare a avocaţilor pentru acordarea asistenţei juridice calificate, în
coordonare cu Baroul Avocaţilor;
h) stabileşte modul de desfăşurare a concursurilor de selectare a avocaţilor care să acorde asistenţă
juridică calificată;
i) stabileşte modul şi condiţiile de remunerare a persoanelor care acordă asistenţă juridică
garantată de stat;
j) stabileşte şi revizuieşte periodic standardele de activitate şi de perfecţionare profesională a
avocaţilor, para-juriştilor, altor categorii de persoane care acordă asistenţă juridică garantată de stat;
k) stabileşte, în coordonare cu Baroul Avocaţilor, criteriile de evaluare a calităţii asistenţei juridice
garantate de stat;
l) monitorizează procesul de acordare a asistenţei juridice calificate, şi procesul de evaluare a
calităţii asistenţei juridice garantate de stat, acordate de persoanele autorizate;
m) analizează informaţii despre asistenţa juridică acordată şi examinează propuneri de
îmbunătăţire a sistemului de acordare a asistenţei juridice garantate de stat.

4
 (3) Consiliul Naţional poate îndeplini şi alte funcţii în conformitate cu prezenta lege şi cu alte
acte normative din domeniul asistenţei juridice garantate de stat.

Asistenţa juridică calificată poate fi solicitată la orice etapă a procesului penal, iar în cauze
civile, şi până la iniţierea procesului. Cererea de acordare a asistenţei juridice calificate, întocmită după
un model aprobat de Consiliul Naţional (vezi Anexa nr.1), se înaintează de persoana care are dreptul la
asistenţă juridică garantată de stat oficiului teritorial al CNAJGS, dar poate fi prezentată şi de rudele
sau de reprezentanţii solicitantului, personal ori prin poştă.

În unele cazuri, se acordă asistenţă juridică calificată indiferent de ninivelul veniturilor11 (nu se
verifică capacitatea de plată), şi anume:
- în cazul reţinerii (asistenţa juridică de urgenţă în cazul reţinerii în cadrul unui proces penal sau al
unei proceduri contravenţionale);
- persoana are dreptul la asistenţă juridică obligatorie în temeiul art.69 alin. (1) pct.2)-12) din Codul de
procedură penală al Republicii Moldova;
- persoana are dreptul la asistenţă juridică obligatorie în temeiul art.77 lit.a), lit.b) ;i lit.c) din Codul de
procedură civilă al Republicii Moldova;
- copiii victime ale infracţiunilor;
- persoanelor suspectate de săvârşirea unei contravenţii pentru care se prevede sancţiunea arestului
contravenţional;
- persoanelor în a căror privinţă există riscul aplicării sancţiunii de expulzare în cadrul procedurilor
contravenţionale;
- persoanelor în a căror privinţă se solicită înlocuirea sancţiunii amenzii sau a muncii neremunerate în
folosul comunităţii cu închisoare sau cu arrest contravenţional;

Asistenţa juridică primară

Se acordă asistenţă juridică primară persoanelor menţionate la art.6, indiferent de nivelul veniturilor
lor.
Poate fi acordată asistenţă juridică primară, în condiţiile prezentei legi, de para-jurişti şi de asociaţiile
obşteşti specializate în acordarea de asistenţă juridică.
Coordonarea procesului de acordare a asistenţei juridice primare şi organizarea controlului asupra
calităţii serviciilor le efectuează Consiliul Naţional.
Para-juriştii activează în baza unui regulament, aprobat de Consiliul Naţional.
(2) Para-juriştii se pot asocia în oficii de consultanţă.
(3) Instruirea para-juriştilor o efectuează Consiliul Naţional din contul mijloacelor bugetare şi al
mijloacelor provenite din alte surse neinterzise de lege, alocate în acest scop.
(4) Remunerarea para-juriştilor se efectuează de la bugetul de stat, din alte surse neinterzise de
lege, în bază de contract de colaborare încheiat cu oficiul teritorial în a cărui rază de activitate se
acordă serviciile.
(5) Autorităţile administraţiei publice locale pot asigura para-juriştii cu încăperi şi mijloace
tehnico-materiale necesare.

Asociaţiile obşteşti specializate în acordarea de asistenţă juridică sînt în drept să acorde servicii de
asistenţă juridică primară.
(2) Consiliul Naţional poate încheia contracte de colaborare cu asociaţii obşteşti în vederea
acordării de asistenţă juridică primară în condiţiile prezentei legi.

Pentru asistenţă juridică primară, solicitantul adresează subiectelor autorizate, specificate la art.15
alin.(2), din raza domiciliului său cerere scrisă sau orală.

5
 (2) Asistenţa juridică primară se acordă imediat, la momentul adresării. În cazul imposibilităţii de
acordare imediată a asistenţei, solicitantului i se va comunica data şi ora audienţei ce urmează să aibă
loc în cel mult 3 zile de la data adresării cererii scrise sau orale.
(3) Solicitantul de asistenţă juridică primară are dreptul să se adreseze o singură dată în privinţa
aceleiaşi probleme, cu excepţia cazului în care se descoperă noi circumstanţe relevante.
(4) Dacă se constată existenţa unui conflict de interese, subiectul care acordă asistenţă juridică
primară este în drept, cu acordul solicitantului, să continue acordarea acestei asistenţe ori să indice
posibilităţile existente pentru obţinerea ei la alte organe sau de la alte persoane competente.
În cazul în care, în procesul de acordare a asistenţei juridice primare, se constată necesitatea
acordării de asistenţă juridică calificată, solicitantul este informat despre condiţiile beneficierii de o
astfel de asistenţă şi, la solicitare, va fi asistat la întocmirea cererii de asistenţă juridică calificată.
(6) Evidenţa asistenţei juridice primare se ţine într-un registru, de subiectul care o acordă, în care
se înscrie numele şi prenumele solicitantului, datele lui personale, adresa de la domiciliu, problema
în legătură cu care a solicitat asistenţă juridică primară, durata audienţei, rezultatul consultaţiei
acordate. Dacă solicitantul adresează cerere orală, dovada acordării asistenţei juridice primare se
consemnează prin semnătura lui în registru.

Au dreptul la asistenţă juridică calificată persoanele specificate la art.6, care:

a) au nevoie de asistenţă juridică pe cauze penale, şi interesele justiţiei o cer, însă nu dispun de
suficiente mijloace pentru a plăti acest serviciu;
b) au nevoie de asistenţă juridică de urgenţă în cazul reţinerii în cadrul unui proces penal sau al
unei proceduri contravenţionale;
c) au dreptul la asistenţă juridică obligatorie în temeiul art. 69 alin. (1) pct. 2)–13) din Codul de
procedură penală al Republicii Moldova;
[Art.19 al.(1), lit.c) modificată prin LP196 din 28.07.16, MO306-313/16.09.16 art.661]
d) au dreptul la asistenţă juridică obligatorie în temeiul art. 77 lit. a), b), c) din Codul de procedură
civilă al Republicii Moldova;
[Art.19 al.(1), lit.d) modificată prin LP112 din 18.05.12, MO149-154/20.07.12 art.488]
e) au nevoie de asistenţă juridică în cauze contravenţionale, civile şi de contencios administrativ,
însă nu dispun de suficiente mijloace pentru a plăti aceste servicii, cauzele fiind complexe din punct
de vedere juridic sau procesual.
(11) Au dreptul la asistenţă juridică calificată copiii victime ale infracţiunilor şi victimele violenţei
în familie.
[Art.19 al.(11) modificat prin LP196 din 28.07.16, MO306-313/16.09.16 art.661]
[Art.19 al.(11) introdus prin LP196 din 12.07.13, MO167-172/02.08.13 art.556]
(2) Poate fi solicitată asistenţă juridică calificată la orice etapă a procesului penal, iar în cauze
civile, şi pînă la iniţierea procesului.
(3) Persoana care beneficiază de asistenţă juridică calificată este obligată:
a) să colaboreze cu subiectul autorizat să îi acorde o astfel de asistenţă;
b) să furnizeze informaţii veridice în cauza pentru care solicită asistenţă;
c) să prezinte neîntîrziat subiectului autorizat să îi acorde asistenţă juridică calificată sau organului
care efectuează acţiuni procedurale orice informaţie despre modificarea circumstanţelor care au
determinat acordarea asistenţei juridice calificate.

Se acordă asistenţă juridică calificată indiferent de nivelul veniturilor:

a) persoanelor specificate la art. 19 alin. (1) lit. b)–d) şi la alin. (11);
[Art.20 lit. a) modificată prin LP196 din 12.07.13, MO167-172/02.08.13 art.556]
b) persoanelor suspectate de săvîrşirea unei contravenţii pentru care se prevede sancţiunea
arestului contravenţional;
c) persoanelor în a căror privinţă există riscul aplicării sancţiunii de expulzare în cadrul

6
procedurilor contravenţionale;
d) persoanelor în a căror privinţă se solicită înlocuirea sancţiunii amenzii sau a muncii
neremunerate în folosul comunităţii cu închisoare sau cu arest contravenţional;
e) persoanelor care au beneficiat de ajutor social, stabilit în conformitate cu legislaţia în vigoare,
pe parcursul a 6 luni calendaristice anterioare lunii în care a fost depusă solicitarea.

Articolul 21. Acordarea asistenţei juridice calificate

în dependenţă de nivelul veniturilor
(1) În cazurile prevăzute la art.19 alin.(1) lit.a) şi e), se acordă asistenţă juridică calificată
persoanelor al căror venit este mai mic de nivelul venitului stabilit de Guvern pentru beneficiere de
asistenţă juridică în conformitate cu prezenta lege.
(2) La calcularea venitului solicitantului de asistenţă juridică garantată de stat, se iau în
considerare veniturile şi cîştigurile lunare medii din 6 luni calendaristice anterioare lunii în care a
fost depusă solicitarea.
(3) Metodologia de calcul al venitului şi nivelul venitului care permite acordarea asistenţei juridice
calificate, precum şi forma declaraţiei cu privire la venit, se aprobă de Guvern.
(4) Nivelul venitului care permite acordarea asistenţei juridice calificate se determină periodic,
ţinîndu-se cont, în special, de indexarea veniturilor băneşti.
(5) În vederea beneficierii de asistenţă juridică calificată, persoana din categoria specificată la
alin.(1) prezintă declaraţie cu privire la venit de o formă stabilită de Guvern.
Articolul 22. Asistenţa juridică calificată gratuită parţial
(1) Se acordă asistenţă juridică calificată şi în cazul în care persoana al cărei venit este mai mare
decît nivelul venitului stabilit de Guvern pentru a beneficia de asistenţă juridică în conformitate cu
prezenta lege este capabilă să achite o parte din cheltuielile de asistenţă juridică. În acest caz, poate fi
acordată asistenţă juridică calificată cu contribuţia financiară a beneficiarului dacă această contribuţie
nu depăşeşte posibilităţile lui financiare şi materiale.
(2) Modul şi condiţiile de acordare a asistenţei juridice calificate gratuite parţial se stabilesc de
Consiliul Naţional.
Articolul 23. Restituirea cheltuielilor de acordare
a asistenţei juridice calificate
(1) În cazul emiterii unei hotărîri judecătoreşti pe cauze civile sau de contencios administrativ în
folosul beneficiarului de asistenţă juridică calificată, plata cheltuielilor de acordare a asistenţei
juridice calificate revine părţii care a pierdut procesul.
(2) Beneficiarul care a obţinut asistenţă juridică calificată în urma prezentării unor informaţii false
sau neveridice, inclusiv despre starea sa financiară, inducînd în eroare oficiul teritorial, este obligat
să restituie cheltuielile de acordare a asistenţei juridice.
(3) Dacă, pe parcursul procesului sau al executării hotărîrii judecătoreşti, situaţia financiară s-a
modificat în sensul pierderii totale sau parţiale a dreptului la asistenţă juridică calificată, fapt despre
care nu a fost informat oficiul teritorial, persoana este obligată să restituie cheltuielile de acordare a
asistenţei juridice garantate de stat, suportate din momentul îmbunătăţirii situaţiei financiare a
acesteia.
[Art.23 al.(3) modificat prin LP225 din 10.12.15, MO2-12/15.01.16 art.17]
(4) Sumele de restituire a cheltuielilor specificate la alin.(1)-(3) se transferă în contul oficiului
teritorial.
Articolul 231. Modalitatea de recuperare a cheltuielilor
pentru acordarea asistenţei juridice garantate
de stat
(1) În cazurile prevăzute la art. 22 şi art. 23 alin. (2) şi (3), coordonatorul oficiului teritorial emite
o decizie privind recuperarea cheltuielilor pentru acordarea asistenţei juridice garantate de stat, care
se expediază persoanei vizate în termen de 3 zile de la data emiterii, prin scrisoare recomandată cu

7
aviz de primire sau orice alt mijloc care permite confirmarea primirii acesteia.
(2) În decurs de 30 de zile de la data indicată în avizul de primire sau în confirmarea transmiterii
deciziei emise de coordonatorul oficiului teritorial, persoana vizată poate:
a) recunoaşte datoria şi achita benevol suma solicitată în contul oficiului teritorial;
b) adresa o cerere oficiului teritorial privind revocarea, în tot sau în parte, a deciziei privind
recuperarea cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice garantate de stat.
(3) În cazul recunoașterii datoriei, persona vizată în decizie trebuie să prezinte oficiului teritorial
dovada achitării sumei pînă la expirarea termenului indicat la alin. (2). În cazul respingerii cererii
prevăzute la alin. (2) lit. b) sau în cazul lipsei răspunsului oficiului teritorial, persoana vizată poate
contesta decizia emisă de coordonator în instanța de contencios administrativ.
(4) Decizia coordonatorului oficiului teritorial devine executorie:
a) la expirarea termenului stabilit la alin. (2), dacă nu a fost depusă cererea privind revocarea
deciziei coordonatorului oficiului teritorial sau nu a fost prezentată dovada achitării sumei indicate în
decizie;
b) la data rămînerii definitive și irevocabile a hotărîrii instanței de judecată, în măsura în care
decizia privind recuperarea cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice garantate de stat nu a fost
anulată drept urmare a contestării acesteia.
(5) Decizia executorie a coordonatorului oficiului teritorial privind recuperarea cheltuielilor
pentru acordarea asistenței juridice garantate de stat se execută silit după depunerea acesteia la
executorul judecătoresc în conformitate cu prevederile Codului de executare al Republicii Moldova.

Articolul 24. Temeiurile refuzului de acordare

a asistenţei juridice calificate
(1) Persoanelor specificate în prezenta secţiune nu li se acordă asistenţă juridică calificată dacă:
a) cererea de acordare a asistenţei juridice este vădit nefondată;
b) nu dispun de dreptul pentru a cărui apărare solicită asistenţă juridică, fapt ce rezultă din
documentele prezentate;
[Art.24 al.(1), lit.c) abrogată prin LP112 din 18.05.12, MO149-154/20.07.12 art.488]
d) au posibilitatea să acopere integral cheltuielile de acordare a serviciilor juridice din contul
patrimoniului lor, cu excepţia bunurilor care, conform legislaţiei în vigoare, nu pot fi urmărite.
(11) Acordarea de asistenţă juridică calificată în cauze contravenţionale, civile şi de contencios
administrativ se refuză dacă:
a) cererea de acordare reiese din activitatea comercială a solicitantului;
b) valoarea acţiunii este mai mică de 1/2 din minimul de existenţă, calculat în conformitate cu
modul aprobat de Guvern;
c) solicitantul beneficiază deja de asistenţă juridică calificată pe aceeaşi cauză;
d) cererea se referă la repararea prejudiciului cauzat prin lezarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei
profesionale;
e) cererea se referă la încălcarea dreptului de vecinătate, cu excepţia cazurilor în care se referă la
înlăturarea pericolului de prăbuşire, la respectarea distanţei pentru construcţii, la litigiile privind
hotarul.

3. Instituții acordare a asistenței juridice calificate

Primul proiect de lege, al cărui autor este Guvernul, vine cu mai multe modificări.
Proiectul prevede modificarea articolului 10 prin care să fie scutite de la efectuarea stagiului
profesional persoanele care au cel puțin 10 ani vechime în muncă în funcția de judecător sau

8
procuror dacă, în termen de șase luni după demisia din funcția respectivă, au depus cerere
pentru participarea la examenul de calificare.

Persoanele scutite de efectuarea stagiului profesional, până la susținerea examentului

de calificare, sunt obligate să urmeze cursuri, în volum de cel puțin 36 de ore, la subiectele
stabilite în Statutul profesiei de avocat privind deontologia profesională a avocaților și
administrarea formelor de exercitare a avocaturii, conform planului aprobat de Consiliul
UAM.

Articolul 11, care se referă la incompatibilități, la fel se propune a fi modificat. Prin

urmare, profesia de avocat va fi incompatibilă cu:

 oricare funcție retribuită, cu excepția funcțiilor legate de activitatea

științifică, didactică și de creație, sportive, precum și de activitatea în calitate de arbitru,
mediator, administrator autorizat, mandatar autorizat în proprietate intelectuală,
membru ales în organele de autoadministrare ale avocaților;
 activitatea de întreprinzător;
 alte activități ce lezează demnitatea sau independența profesiei de avocat
sau bunele moravuri.

La fel, se propune și modificarea aliniatului 2 al articolului. În prezent, se spune că nu

se admite acordarea de către avocat a asistenţei juridice de reprezentare a intereselor în
instanţele de judecată în alt temei decât în baza contractului de asistenţă juridică, înregistrat la
cabinetul avocatului sau la biroul asociat de avocaţi. Excepţie fac cazurile de reprezentare a
intereselor soţului/soţiei şi ale rudelor până la gradul al patrulea inclusiv. Propunerea vizează
aspectul asistenței juridice pentru rude. Astfel, excepție vor fi cazurile de reprezentare a
intereselor soțului/soție și ale rudelor până la gradul trei inclusiv.

La fel, se propune completarea articolului 13, care se referă la suspendarea activității

de avocat. Mai exact, activitatea de avocat va putea fi suspendată și pe perioada aplicării
măsurilor preventive de libertate sau pe perioada lipsei contractului de asigurare obligatorie de
răspundere civilă profesională.

Documentul prevede și crearea unui Registru de stat al avocaților, care va fi ținut în

formă electronică și va conține toate datele despre avocați. O altă modificare, se referă la
sancționarea avocaților. Amenzile pentru abaterile disciplinare sunt prevăzute până la zece mii
de lei. În prezent, acestea ajung până la trei mii.

Celălalt document de modificare a Legii avocaturii, elaborat de PLDM, prevede ca

toate persoanele, care au o vechime în muncă de cel puțin 10 ani în domeniul dreptului, să
parcurgă o procedură simplificată de accedere în profesia de avocat. Acestea ar putea ajunge
avocați fără a realiza stagiul profesional de 18 luni, însă vor trebui să susțină obligatoriu
examenul de calificare.

Conform proiectului, vor fi scutite de efectuarea stagiului profesional persoanele care

deţin titlul de doctor, precum şi cele care au cel puţin 10 ani vechime în muncă în domeniul
dreptului dacă, în termen de 6 luni după demisia din funcţiile anterioare, au depus cerere de
admitere la examenul de calificare în profesia de avocat.

9
2. Cerințile înaintate avocaților pentru exercitarea profesiei de avocat.
2.1 Admiterea în profesia de avocat.
2.2. Licențierea profesiei de avocat.
2.3.Formele de organizare a activității
2.4.Suspendarea și încetarea activității de avocat

Articolul 18. Admiterea la stagiul professional

Admiterea la stagiul profesional se face în bază de examen, cu respectarea principiilor
transparenţei şi egalităţii în drepturi. Examenul de admitere la stagiu este organizat de Comisia de
licenţiere a profesiei de avocat. Rezultatele examenelor de admitere la stagiu sînt aprobate prin
hotărîre a Comisiei de licenţiere a profesiei de avocet.

Articolul 19. Stagiul professional

Persoana care a promovat examenul de admitere la stagiu efectuează în mod obligatoriu un
stagiu de pregătire profesională cu durata de 18 luni, avînd, în acest timp, calitatea de avocat stagiar.

Articolul 17 din Statut: Avocatul stagier

Avocat stagiar poate fi cetăţeanul Republicii Moldova, licenţiat în drept, care are capacitate
deplină de exerciţiu, a susţinut examenul de admitere la stagiu şi care a încheiat cu unul dintre
avocaţi, sub supravegherea căruia activează, un contract de efectuare a stagiului
profesional. Avocatul stagiar poate acorda, contra plată, asistenţă juridică clientului în cadrul
judecătoriilor, curţilor de apel şi autorităţilor publice, cu excepţia asistenţei pe cauzele penale şi
contravenţionale.
Stagiul profesional se suspendă pe timpul serviciului militar sau al concentrării, în caz de
absenţă motivată a avocatului stagiar ori în caz de încetare a îndrumării profesionale fără culpa
acestuia. După efectuarea stagiului profesional, avocatul stagiar susţine examenul de calificare. După
expirarea a 3 ani de la data finalizării stagiului profesional, avocatul stagiar poate participa la
examenul de calificare doar cu condiţia executării repetate a stagiului profesional cu o durată minimă
de 3 luni.
Articolul 20. Admiterea în profesia de avocat
(1) Pentru a fi admis în profesie, avocatul stagiar susţine examenul de calificare în faţa
Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat. Persoana care nu a promovat examenul de calificare
poate solicita admiterea repetată la examen după expirarea a 6 luni de la data primului examen.
2.2. Articolul 22. Eliberarea licenţei
(1) Licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat este unicul act care confirmă statutul
avocatului.
(2) Licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat se eliberează de către Ministerul Justiţiei
în termen de 10 zile de la data depunerii cererii.
(3) Licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat se eliberează pe termen nelimitat şi este
valabilă pe întreg teritoriul Republicii Moldova.
(4) Hotărîrea privind refuzul de eliberare a licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat
poate fi atacată în contencios administrativ.
(5) Licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat se eliberează contra unei plăţi în mărime
de 450 de lei, achitate în contul Ministerului Justiţiei.

Articolul 25. Retragerea licenţei pentru exercitarea

profesiei de avocat
(1) Licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat se retrage în cazul:
a) neexercitării repetate, în decursul unui an, a atribuţiilor, dacă anterior avocatului i s-au
aplicat sancţiuni disciplinare;

10
 b) exercitării profesiei de avocat după suspendarea de drept a activităţii avocatului sau
netransmiterii, de către avocatul a cărui activitate este suspendată, la Consiliul Uniunii
Avocaţilor a licenţei şi a legitimaţiei în termenul stabilit;
c) încălcării sistematice de către avocat a condiţiilor de acordare a asistenţei juridice
garantate de stat;
d) refuzului repetat, nemotivat, de a acorda asistenţă juridică garantată de stat la solicitarea
oficiilor teritoriale ale Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat;
e) depistării circumstanţelor care adeveresc acţiunile nelegitime ale avocatului la obţinerea
licenţei;
f) încălcării grave, de o singură dată, a normelor Codului deontologic al avocatului;
g) rămînerii definitive a sentinţei instanţei judecătoreşti de condamnare a avocatului;
h) pierderii, de către avocat, a cetăţeniei Republicii Moldova după obţinerea licenţei pentru
exercitarea profesiei de avocat;
i) încălcării grave a prevederilor contractului de asistenţă juridică;
j) neindicării, în contractul de asistenţă juridică, a onorariilor încasate de la client sau
indicării unor sume diminuate.
(2) Licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat se retrage de către Ministerul Justiţiei în
temeiul hotărîrii Comisiei pentru etică şi disciplină.

2.3.Formele de organizare a activității

Articolul 29. Formele de organizare

(1) Profesia de avocat se exercită, la discreţia fiecărui avocat, în una din următoarele forme:
a) cabinet al avocatului;
b) birou asociat de avocaţi.
(2) Avocatul poate fi fondator doar al unui cabinet sau al unui birou asociat de avocaţi.
(3) Denumirea cabinetului avocatului include numele şi prenumele acestuia. Biroul asociat
de avocaţi poate avea denumire.

2.4.Suspendarea și încetarea activității de avocat

Articolul 15 din Statut. Suspendarea activităţii de avocat
(1) Activitatea de avocat se suspendă de către Consiliul Uniunii Avocaţilor în următoarele
cazuri de drept:
a) la cererea scrisă a avocatului, în cazul existenţei unor motive întemeiate;
b) în caz de incompatibilitate, pe durata existenţei acestei stări;
c) pe perioada interdicţiei de a activa, dispuse prin hotărîre judecătorească sau disciplinară;
d) în cazul neefectuării de către avocat a defalcărilor în bugetul Uniunii Avocaţilor la
expirarea a 6 luni de la termenul scadent pînă la achitarea integrală a restanţei;
e) pînă la achitarea sumei amenzii.

) Licenţa şi legitimaţia avocatului a cărui activitate este suspendată se transmit, în termen de

10 zile, Consiliului Uniunii Avocaţilor, care le păstrează pe parcursul perioadei de suspendare
a activităţii de avocat.

Articolul 16. Încetarea activităţii de avocat

(1) Activitatea de avocat încetează dacă:
a) avocatul a renunţat în formă scrisă, din proprie iniţiativă sau din cauze motivate, la
exerciţiul profesiei;

11
 b) avocatului i s-a retras, în modul stabilit de Lege, licenţa;
c) avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală şi
incompatibilă cu normele deontologice ale activităţii de avocat;
d) avocatul a decedat.
(2) Avocatul a cărui activitate a încetat este obligat să restituie Consiliului Uniunii
Avocaţilor, în termen de 10 zile, licenţa şi legitimaţia de avocat; nerestituirea licenţei şi a
legitimaţiei constituie abatere disciplinară.

3. Organele de autoadministrare ale avocaților.

Articolul 39. Statut: Organizarea şi funcţionarea organelor

de autoadministrare ale avocaţilor
(1) Organele de autoadministrare ale avocaţilor sînt organizate şi funcţionează în baza principiului
autonomiei.
Acesta ete:
- Uniunea Avocaţilor.

Organele de conducere ale Uniunii Avocaţilor sînt:

a) Congresul;
b) Consiliul Uniunii Avocaţilor;
c) preşedintele Uniunii Avocaţilor;
d) secretarul general al Uniunii Avocaţilor.
(6) În cadrul Uniunii Avocaţilor se constituie şi funcţionează:
a) Comisia de licenţiere a profesiei de avocat;
b) Comisia pentru etică şi disciplină;
c) Comisia de cenzori;
d) secretariatul.

12