Sunteți pe pagina 1din 29

Ministerul Educaţiei din Republica Moldova

Direcţia Generală Educaţie, Tineret şi Sport, mun. Chișinău

LICEUL TEORETIC ”GAUDEAMUS”


LICEUL ACADEMIEI DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI

Conferinţa ştiinţifico-practică republicană a elevilor


“Spre viitor”

Secţia: Educatie civică

Etica afacerilor – condiție a


dezvoltării întreprinderii
Elaborare:
Codreanu Igor, cl. a XII ec.4
Cotorobai Radu, cl XI um

Coordonator:
Cerbuşca Pavel,
doctor în pedagogie

Chişinău 2010

Cuprins

1
Introducere .....................................................................................................3

CAPITOLUL I. Etica și moralitatea în afaceri................................................5

1.1. Noțiuni și delimitări conceptuale despre etică............................................5

1.2. Aspecte culturale privind etica în afaceri.................................................7

CAPITOLUL II. Responsabilitatea socială - factor de asigurare a eticii

în afaceri.......................................................................................................9

2.1. Responsabilitatea socială – conținut și caracteristică…………………….9

2.2. Responsabilitatea socială corporativă........................................................10

CAPITOLUL III. Activitatea companiei și codul etic......................................13

3.1. Activitatea companiei „Trabeco Design” SRL ..........................................13

3.2. Modelul unui Cod de etică pentru „Trabeco Design” SRL .......................15

Concluzii și recomandări...............................................................................22

Bibliografie.....................................................................................................23

Anexe..............................................................................................................24

INTRODUCERE

2
“Din punctul de vedere al legii, un om este vinovat atunci când încalcă drepturile celorlalți. Din punctul de vedere al
eticii este vinovat când doar se gândește să facă așa.” (Immanuel Kant)

Actualitatea temei de cercetare:


Amploarea pe care a luat-o etica în afaceri și responsabilitatea socială în ultimele decenii
demonstrează actualitatea temei date. În ultimii ani, practic în toate universităţile din Europa s-au
introdus cursuri de Etică în afaceri. În licee se studiază o unitate de învățare consacrată relațiilor în
economie, în cadrul cursului Educație Civică. A crescut foarte mult numărul articolelor publicate în
presă pe subiecte de business ethics. În sursele Internet se pot găsi peste 20.000 de pagini web şi
circa 1.200 de cărţi dedicate exclusiv eticii în afaceri.
Importanța acordată în ultimii ani eticii în afaceri se datorează și schimbărilor rapide in
domeniul forței de muncă, ca consecință a apariției noilor tehnologii, dar și a influenței factorilor
economici, sociali și politici atât asupra sectorului privat, cât și a celui public. Considerăm că
subiectul eticii va avea mereu o actualitate și o importanță mare pentru activitatea economică
deoarece o moralitate sănătoasă reprezintă însăşi esenţa unei societăţi civilizate.
Scopul și motivația cercetării:

Scopul cercetării este de a cerceta unele aspecte ale eticii și de a determina căile de
îmbunătăţire a situaţiei din mediul de afaceri, bazată pe respectarea normelor morale. De aceea
suntem motivaţi să cercetăm minuțios diferite surse din literatura de specialitate și să propunem căi
de îmbunătățire a acestui proces la nivel local. În calitate de viitori manageri și administratori a unei
afaceri, intenționăm să ne ghidăm dupa un comportament etic şi moral, în conformitate cu anumite
principii juste și valori echitabile față de angajați, parteneri, furnizori, clienți și societate.
Obiective:
 de a cerceta literatura de specialitate și de a analiza cât mai multe surse de informații la
tema dată, atât a autorilor autohtoni, cât și a celor de peste hotare pentru a înțelege cât mai
profund și mai complex sensul noțiunii de etică și ceea ce presupune aceasta;
 de a examina termenul de responsabilitate socială, în baza unor exemple concrete a unor
companii (atât din Moldova, cât și de peste hotare) care au un nivel înalt de conștientizare a
responsabilității sociale;
 de a descrie compania „Trabeco Design” SRL în care am efectuat activitatea practică și de
a propune un model de Cod de etică pentru întreprinderea dată.
Ipoteza cercetării:
Etica în afaceri va fi îmbunătățită considerabil, dacă:

3
- conceptul metodologic al afacerilor va dispune de un Cod al eticii, care să fie elaborat în baza
principiilor morale și juridice;
- activitatea întreprinderilor se va baza pe norme etice, respectate de toți responsabilii și de către
angajați.
Baza teoretică și practică a lucrării:
În rezultatul cercetării sunt determinate bazele conceptuale ale eticii în afaceri. Valoarea practică
constă în elaborarea Codului de etică al întreprinderii „Trabeco Design” SRL.

Structura tezei:
Teza constă din Introducere, Trei Capitole, Concluzii, Bibliografie și Anexe. În Capitolul I
sunt prezentate noțiuni generale despre etică, norme morale, valori și principii. În baza surselor
diferitor savanți economiști și specialiști în etica de afaceri sunt prezentate câteva exemple de
companii care au o etică bine-formată, dar și unele încălcări ale normelor morale. Totodată este
analizată influența directă a culturii diferitor țări în raport cu etica în afaceri.
În Capitolul II este analizat conceptul de responsabilitate socială, este examinată situația
existentă la moment cu referire la responsabilitatea socială, aducând exemple și studii de caz care să
susțină baza teoretică. De asemenea este analizat caracterul controversat al responsabilității sociale
oferind totodată, și propriile puncte de vedere despre acest subiect.
În Capitolul III se descrie activitatea companiei „Trabeco Design” SRL și analiza
principalilor indicatori ai activității acestei companii. În baza cercetării unor studii de caz și coduri
din literatura de specialitate se propune un Cod de etică pentru a îmbunătăți nivelul eticii existente
la moment în Trabeco Design.

CAPITOLUL I. ETICA ȘI MORALITATEA ÎN AFACERI

4
1.1Noțiuni și delimitări conceptuale despre etică

Goethe spunea: ”Dacă vrei să comunici cu oamenii, definește termenii”. De aceea considerăm
că e necesar de a explica etimologia termenilor cheie.
Conceptul de "etică" provine de la cuvintele greceşti: ethos (Homer) = primordial, patrie,
locuinţă, loc de întâlnire, locul natal, obiceiuri, caracter; ethike (Aristotel) = ştiinţa cunoaşterii.
În literatura de specialitate, etica este „disciplina filosofică care studiază problemele
teoretice şi practice ale moralei; în vorbirea curentă, termenul de etică se utilizează adesea şi în sens
de morală.”
Machiavelli oferă în lucrarea sa de căpătâi „Principele” un tablou fidel epocii în care a trăit
arătând că în conducerea statului dictează interesele şi forţa şi nicidecum considerentele morale.
Mai târziu, Im. Kant stabileşte regula de aur a deontologiei: „nu trata o altă persoană aşa
cum nu ai dori să fii tratat tu însuţi”, inspirată din preceptele moralei creştine. Aşa cum rezultă din
Critica raţiunii practice, etica lui Im. Kant este o morală a datoriilor raţionale. Raţiunea trebuie să
domine dorinţa. Astfel, ascultându-l pe Im. Kant, politica cere, „fiţi înţelepţi ca şerpii!”, iar morala
adaugă o condiţie limitativă: „şi nevinovaţi ca porumbeii“.
Termenul etică are cel puţin două semnificaţii diferite. În primul rând, etica se referă la aşa-
numitele moravuri şi obiceiuri tradiţionale specifice diferitelor culturi. De exemplu, în lumea
occidentală culoarea de doliu este negrul; în Extremul Orient, albul. În spaţiul islamic este interzis
consumul de alcool; în lumea creştină este ceva foarte răspândit; unele popoare, precum polonezii,
ruşii sau scandinavii, preferă băuturile spirtoase, pe când grecii, francezii, italienii şi spaniolii beau
îndeosebi vin, iar germanii sau cehii consumă cantităţi mari de bere.
În înțelesul limbii române, ansamblul regulilor de „bună purtare” se numeşte morală, iar
tendința omului care aspiră să trăiască conform unor idealuri şi principii cât mai înalte se numeşte
moralitate. Deşi înrudite, conceptele de etică şi morală, au origini şi conotații diferite: etica este
teoria şi ştiinţa moralei, în timp ce morala reprezintă obiectul de studiu al eticii.
Moralitatea este un ideal în sens normativ al termenului dat. Moralitatea exprimă „ceea ce ar
trebui să facem şi ceea ce nu ar trebui să facem dacă am fi raţionali, binevoitori, imparţiali, bine
intenţionaţi.” Sunt considerate morale prescripţiile admise într-o epocă, într-o anumită societate.
Întrebarea este: Cum trebuie să acţioneze un bun om de afaceri pentru a-şi împlini vocaţia?
Care sunt datoriile morale şi responsabilităţile de care omul de afaceri trebuie să se achite pentru
a-şi face treaba cât mai bine? Această întrebare se pune de mult, încă din antichitate, dar numai de
curând ea stă în centrul unei noi discipline academice – etica în afaceri.

5
În economia americană, s/a introdus o nouă disciplină, numită business ethics care este
garanţia calităţii, eficienţei şi performanţei. Etica în afaceri a luat amploare în spaţiul nord-
american, de unde s-a răspândit apoi în toată lumea „civilizată“, mai exact în ţările în care se poate
vorbi despre economie de piaţă.
Etica în afaceri vizează în special atitudinea, comportamentul corect şi onest al unei firme
faţă de angajaţi, clienţi, comunitatea în care acţionează, investitori, acţionari etc.
Unul dintre autorii cei mai proeminenţi în acest domeniu, R. T. De George defineşte etica
în afaceri drept „perspectiva etică, fie implicită în comportament, fie enunţată explicit, a unei
companii sau a unui individ ce face afaceri”
P. V. Lewis este însă de altă părere. El defineşte etica în afaceri drept „acel set de principii
sau argumente care ar trebui să guverneze conduita în afaceri, la nivel individual sau colectiv”.
Dacă suntem de acord că există numeroase lucruri pe care oamenii de afaceri nu ar trebui să le facă,
etica în afaceri în acest al doilea sens se referă la ceea ce oamenii ar trebui să facă în afaceri.
O definiţie şi mai scurtă propun Andrew Crane şi Dirk Matten, într-un foarte recent tratat
semnificativ intitulat Business Ethics. Etica în afaceri este studiul situaţiilor, activităţilor şi
deciziilor de afaceri în care se ridică probleme în legătură cu ceea ce este moralmente bine şi rău.

Dominarea aspectelor negative economice în mass-media a făcut să crească interesul


publicului faţă de etica afacerilor. Majoritatea oamenilor, care își formează opiniile bazindu-se pe
ceea ce văd la televizor şi citesc în ziare, observă doar aspectele negative ale activității economice.
Totuși demascarea în mass-media a afacerilor scandaloase poate fi benefică. Pe de o parte, riscul de
a strica imaginea companiei îi face pe unii oameni de afaceri să înceteze practicarea unor activități
dubioase sau ilegale. Pe de altă parte, odată avertizat asupra mecanismelor şi consecinţelor unor
fapte neclare, publicul poate să-şi apere mai bine interesele, căzând mai greu victimă unor escroci
ingenioşi.
Chiar dacă un muncitor este cinstit și onest şi are o înaltă moralitate, exemplu dat de şefii
săi îl poate determina să treacă cu vederea practicile imorale ale altora sau poate chiar sa le adopte.
Fiecare manager are o influenţă mare asupra subordonaţilor. Toţi managerii trebuie să acţioneze ca
modele etice bune şi să dea tonul moralităţii în aria lor de responsabilitate. Trebuie de avut grijă ca
aceasta să se facă într-o manieră pozitivă şi neoficială.

Unele exemple de încălcări ale eticii.

6
 Mai multe societăți comerciale cunoscute au avut de plătit penalităţi în rezultatul
demonstrării în justiţie a unor practici de concurenţă neloială, materializate în strategii ilegale
menite să le asigure păstrarea sectorului lor de piaţă şi creşterea nejustificată a profitabilităţii.
De exemplu, Microsoft a pierdut un proces de lungă durată, în care corporaţia a fost acuzată de
violarea legilor antitrust, abuzând de poziţia sa monopolistă pentru a-şi dezavantaja
competitorii. Procesul s-a soldat cu pierderi drastice pentru companie.
 Responsabilitatea etică obligă societățile comerciale să facă ceea ce este just, corect şi
echitabil chiar dacă nu există restricții legale în acest sens. Spre exemplu, atunci când Shell a
dorit în 1995 să pună în exploatare platforma marină Brent Spar din Marea Nordului, decizia
legală de instalare a platformei marine fiind în cele din urmă anulată, deoarece societatea
comercială nu a ţinut cont de aşteptările etice ale societăţii.
 Majorarea excesivă a preţurilor, principala sursă de conflict între producători şi distribuitori.
Spre exemplu, compania Nintendo a fost recent amendată de Comisia Europeană cu 149 de
milioane de Euro pentru că în anii 1990 a menţinut prețuri artificial de mari la jocurile pe
computer.
1.2. Aspecte culturale privind etica în afaceri.

Prin cultură înţelegem ansamblul valorilor, atitudinilor, convenţiilor sociale ale unei naţiuni.
Ele sunt transmise din generaţie în generaţie, mai ales prin intermediul familiei. Diferenţele
culturale semnifică crearea unor bariere, ceea ce influențează companiile europene, care, dacă vor
sa reuşească în afara pieţei interne, trebuie să ţină cont de ele.
Exemple de diferenţe culturale: În Germania firmele sunt mai rigide, orice trebuie realizat pe
căile birocratice stabilite, cu detalii tehnice riguroase etc. În Marea Britanie firmele sunt mai
flexibile, răspund mai uşor nevoilor pieţei. Există şi diferenţe privind modul în care sunt făcute
publice informaţiile: Germania – azi anunţi, azi scoţi un nou produs; Spania şi Grecia – termenul e
mai lejer, mai flexibil. În Franţa oamenii de afaceri pun accent pe modul în care arată şi aşteaptă ca
şi partenerii să facă la fel etc. Patronii americani din firmele europene încurajează personalul să
treacă de la ţinuta rigidă (costum pentru bărbaţi, cămaşă albă, fustă neagră pentru femei) la o ţinută
mai lejeră, cu scopul de a crea un climat cât mai relaxat şi mai eficient.
Prezentăm în continuare unele caracteristici ale eticii în diverse state ale lumii:
1) Statele Unite ale Americii . Protestantismul este baza atitudinilor şi comportamentelor
americanilor în plan etic şi economic. Capitalismul american susţine modelul clasic al

7
întreprinzătorului de succes, pragmatismul şi statutul în funcţie de merit, eficienţa, concurenţa,
individualismul şi libertatea indivizilor.
2) Arabia Saudită. Principala valoare care călăuzeşte societatea arabă este reprezentată de
respectarea legilor din Coran atât în viaţa privată şi socială, cât şi în viaţa de afaceri.
3) China. Această țară se caracterizată printr-un grad ridicat de corupţie, lipsa transparenţei,
Etica afacerilor în China a apărut ca o disciplină de sine stătătoare la începutul anilor `90. În
organizaţiile economice şi sociale puternic influenţate de moştenirea culturală budistă şi
confucianistă, se manifestă o anumită ordine a relaţiilor interpersonale.
4) Uniunea Europeană. Etica afacerilor în Uniunea Europeană are o istorie scurtă; ea a apărut în
scenă pe la jumătatea anilor `80 a sec. al XX-lea. Temele abordate în cadrul eticii europene în
afaceri: drepturile şi obligaţiile angajaţilor, clienţilor, furnizorilor şi acţionarilor; consecinţele
activităţilor industriale asupra mediului înconjurător; practicile de marketing şi publicitatea. În a
doua jumătate a anilor `90, accentul s-a pus pe: etica fuziunilor şi a achiziţiilor ostile;
responsabilităţile internaţionale ale corporaţiilor; codurile de comportament moral şi imoral.

Concluzii la Capitolul I:

Astfel, etica este un element foarte important în formarea unei persoane, iar normele morale,
valorile și principiile corectitudinii stau la baza unei societăți democratice și prospere. După cum a
afirmat Juanita Kidd: ”Un om educat ca gândire, dar nu ca morală este o ameninţare pentru
societate.” Rezultatul economic nu justifică practicile imorale, deci este foarte important să existe o
corelație între scopul financiar al companiei și un mod etic, corect, just și legal de a ajunge la
acesta. Nu putem să avem așteptări înalte de la cei din jur dacă nu încercăm noi înșine să fim mai
buni și mai sinceri.

8
CAPITOLUL II. RESPONSABILITATEA SOCIALĂ – FACTOR DE
ASIGURARE A ETICII ÎN AFACERI

2.1. Responsabilitatea socială – conținut și caracteristică

Dicţionarul explicativ al limbii române (DEX) defineşte responsabilitatea ca fiind o atitudine


conştientă, un simţ de răspundere faţă de obligaţiile sociale; ori o sarcină, răspundere pe care şi-o
asumă cineva. Prin termenul de responsabilitate înţelegem obligaţiunea de a răspunde de ceva și
de a manifesta o atitudine conştientă faţă de atribuțiile sociale.
Responsabilitatea socială este obligaţia companiei față de societate de a acționa conform
unor obiective care sunt în conformitate cu normele juridice și restricțiile economice. Firma este
responsabilă nu numai faţă de proprietari (acţionari), ci şi faţă de angajaţi, clienţi, furnizori,
creditori, organizații guvernamentale, comunităţi locale, și opinia publică.
Societăţile comerciale ar trebui să reflecteze însă mai profund asupra faptului că, în
absenţa acestor grupuri de consumatori, salariaţi, furnizori sau simpli locuitori ai oraşelor în care
îşi au sediul firmele lor, aceste societăţi comerciale nu ar mai avea obiect de activitate. În ultimii
ani, responsabilitatea socială corporativă s-a afirmat drept un avantaj în afaceri, fiind recunoscută într-un
context global şi beneficiind de standarde internaţionale stabilite de către Naţiunile Unite, linii de conduită
elaborate de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi convenţii ale Organizaţiei
Internaţionale a Muncii. În special, prin politica sa socială puternică şi prin obiectivele propuse în cadrul
Strategiei Lisabona, Uniunea Europeană acordă o atenţie sporită dezvoltării conceptului şi implementării
practice a responsabilităţii sociale corporative.
Responsabilitatea socială a societăţilor comerciale nu este o tendinţă prezentă doar în ţările
dezvoltate economic, ci a devenit, astăzi, un fenomen global. Responsabilitatea socială a societăţilor
comerciale este o răspundere morală a acestora privind interacţiunea propriei activităţi cu:
clienţii/consumatorii, proprii angajaţi, comunitatea în ansamblu, incluzându-se aici şi mediul
natural.
Responsabilitatea companiilor privind drepturile omului. Dincolo de aspectele legale,
definirea drepturilor omului depinde de percepția și prioritățile oamenilor din diferite țări. În timp
ce în țările occidentale sindicatele se luptă pentru condiții de muncă sau, pentru respectul față de
angajați sau pentru sccurtarea orei de muncă, în țările slab dezvoltate economic ,mai ale în cele
orientale, a avea un loc de muncă este un privilegiu, iar obținerea unui venit minimal este mai
presus de respectarea drepturilor indivizilor, de aceea, angajații acceptă compromisuri greu de

9
imaginat, locuri de muncă ce prezintă pericole sporite, abuzuri verbale sau chiar fizice, folosirea
copiilor la munci dificile, peste 12 ore de muncă pe zi, salarii foarte mici etc.
Agenţia de comunicare Edelman a făcut publică în octombrie 2008 rezultatele studiului global
„Good Purpose”. Sondajul a fost realizat pe un eşantion de peste 6000 de persoane, din 10 ţări:
Canada, SUA, Brazilia, Marea Britanie, Franţa, Italia, Germania, India şi Japonia. Studiul
analizează atitudinea consumatorilor în timpul recesiunii economice faţă de brandurile care susţin o
cauză socială. La nivel global, 80% dintre consumatori consideră că o recesiune economică nu
trebuie sa conducă la reducerea bugetelor destinate programelor de responsabilitate socială. 7 din 10
menţionează că vor rămâne loiali brandurilor care susţin o cauză socială, chiar şi în timpuri
economice incerte.
2.2. Resposabilitatea socială corporativă

Responsabilitatea socială corporativă este obligația asumată în mod liber de o firmă, dincolo de
obligațiile legale sau de cele impuse de restricțiile economice, de a urmări obiective pe termen lung
care sunt în folosul societății.

Avantajele corporative ale implicării în acţiuni responsabile social


 maximizarea oportunităţilor pe plan global
 îmbunătăţirea relaţiilor cu toate grupurile de stakeholder-i
 creşterea valorii mărcii comercializate
 consolidarea afacerii pe termen lung şi minimizarea riscurilor associate
 îmbunătăţirea imaginii firmei pe termen lung, prin asocierea ideii de onorabilitate celei de

10
performanţă
 crearea şi întărirea spiritului de echipă în cadrul firmei
Impactul economic pozitiv al RSC
Efectele pozitive directe sunt un mediu de lucru mai bun, care duce la o forţă de muncă mai
puternic implicată şi cu o mai mare productivitate, utilizare mai eficientă a resurselor naturale.
Efecul pozitiv indirect este o mai mare atenţie acordată nevoilor consumatorilor şi investitorilor, va
amplifica oportunităţile firmei pe piaţă.
Efectele negative ale responsabilității sociale corporative:
 în domeniul social, alocarea resurselor corporative se face adesea ineficient, deoarece
companiile nu deţin experienţa necesară luării unor decizii ce nu vizează sfera economică;
 problemele sociale sprijinite exclusiv de intervenţia corporativă pot rămâne, în orice
moment, fără suport financiar, dat fiind faptul că angajamentul companiilor nu este unul
perfect stabil;
 distorsionarea sistemului economiei de piaţă prin suprapunerea spaţiilor public şi privat şi
prin obţinerea unor avantaje competitive de către companiile care se implică în rezolvarea
problemelor sociale.
Un exemplu pozitiv în domeniul responsabilităţii sociale îl constituie Nike, care practic a
instituţionalizat responsabilitatea socială în interiorul companiei. Ea a fost una dintre primele mari
companii care a depăşit limitele existente în domeniu: primul său vicepreşedinte cu atribuţii în
domeniul responsabilităţii sociale a fost numit încă din 1998, Comitetul său de Responsabilitate
Socială a fost înfiinţat în septembrie 2001, primul său raport de responsabilitate socială a fost
publicat în octombrie 2001. În plus, Nike a fost prima companie care a făcut publică lista propriilor
furnizori globali încă din aprilie 2005. Una dintre motivele atitudinii inovatoare a companiei Nike
în domeniul responsabilităţi sociale l-a constituit experienţa sa negativă datorată criticilor formulate
de organizaţiile nonguvernamentale (private) din timpul anilor 1990. Atitudinea sa a fost ideală: o
companie trebuie să fie capabilă să privească înainte şi să integreze responsabilitatea socială în
strategiile propriei organizaţii ca nişte măsuri preventive, decât să reacţioneze la mediul extern doar
după ce „răul a fost făcut” înţelegând pericolul de a nu face nimic. Nike a fost capabilă să
reacţioneze rapid la schimbările mediului şi continuă să acţioneze progresiv raportat la domeniul
responsabilităţii sociale, fiind de mare ajutor firmei de atunci şi până în prezent. Nike nu va reuşi să
satisfacă toate criticile care îi sunt aduse, dar astăzi ea consultă şi comunică cu marea majoritate a
stakeholder-ilor săi legat de oricare dintre activitățile desfăşurate de ea.
În raport cu responsabilitățile sociale sunt determinați factorii evoluției eticii în afaceri, care

11
au o importanță deosebită și pentru respectarea drepturilor angajaților:
1. Responsabilităţile managerilor faţă de acţionari
- obligaţia de supunere
- obligaţia de confidenţialitate
- obligaţia de loialitate
2. Responsabilităţile managerilor faţă de angajaţi
- dreptul angajaţilor la libertate
- dreptul la un salariu corect
- dreptul la intimitate
- dreptul angajaţilor la siguranţa postului şi stabilirea unei proceduri legale de angajare,
sancţionare, retrogradare, promovare şi concediere
- dreptul angajaţilor la îndemnizaţii pentru daunele suferite în timpul lucrului
- dreptul angajaţilor la un tratament egal şi corect, fără discriminare
- dreptul angajaţilor de a primi pensie
- dreptul angajaţilor de a negocia contracte colective de muncă şi de a face grevă
3.Responsabilităţile angajaţilor faţă de manageri şi faţă de proprietarii companiei
 obligaţia de a nu minţi, nu fura, nu împrăştia informaţii false,
 obligaţia de a nu îi agresa pe ceilalţi angajaţi;
 obligaţia morală de a-i trata cu respect pe colegii lor;
 obligaţia de a respecta condiţiile contractelor pe baza cărora au fost angajaţi;
 obligaţia de a ţine cont de interesele firmei pentru care lucrează.
4. Responsabilităţile managerilor faţă de consumatori:
- furnizarea unor produse sigure şi de calitate;
- problema adevărului în publicitate.
5.Drepturile consumatorului:
 dreptul la siguranţă,
 dreptul la informaţie,
 dreptul la alegere,
 dreptul la despăgubire.

12
Concluzii la Capitolul II.

Astfel, responsabilitatea socială este un concept nou, important și care se referă la toate
categoriile de companii, de la microîntreprinderi până la cele multinaţionale. Obligaţia companiei
față de societate este de a acționa conform unor obiective care sunt în conformitate cu normele
juridice și restricțiile economice.
Deoarece responsabilitatea socială a companiilor se axează mai mult pe lipsa oportunităților
egale în lume, pe mediul economic, politic sau social, pe sărăcie, pe problemele consumatorilor, pe
siguranța și bunăstarea angajaților, ea contribuie semnificativ la nivelul de dezvoltare al tuturor
țărilor. Mulți consideră că firmele multinaționale ar trebui să-și utilizeze puterea și resursele pentru
a juca un rol activ în soluționarea problemelor de ordin economic și social în țările în care activează,
în timp ce alții sunt de părerea că aceste companii au deja o influență pozitivă asupra țărilor mai
puțin dezvoltate.
Totuși noi considerăm că aceste companii reprezintă o prezență puternică în mediul de
afaceri, au capacitatea de a produce o schimbare mai mare decât guvernele locale, în unele cazuri,
de aceea este foarte important conștientizarea responsabilității sociale în toată lumea. Pentru
început, ar fi bine să încercăm să provocăm mici schimbări în acest sens în țara noastră, mai ales că
avem suficiente cazuri în care oamenii au nevoie de ajutor. După cum a spus marele gânditor Șri
Cin Moi – „Nu încerca să schimbi lumea, schimbă-te pe tine și lumea va deveni mai buna”. Ceea ce
este foarte îmbucurător este că la momentul actual multe companii din Moldova au aderat la
Rețeaua Pactului Global, o rețea internațională creată din inițiativa Națiunilor Unite pentru a
promova activitățile responsabilității sociale corporative.

13
CAPITOLUL III. ACTIVITATEA COMPANIEI ȘI CODUL ETIC

1.1. Activitatea întreprinderii „Trabeco Design” SRL.

În capitolul de față analizăm activitatea unei companii - „Trabeco Design” SRL , care
produce și comercializează mobilă pentru baruri și restaurante, materiale și accesorii pentru
producerea mobilei. Toate produsele comercializate sunt certificate și corespund standardelor
europene de calitate si funcționalitate. Beneficiind de personal cu experiență, compania reușește să
asigure și să garanteze calitatea lucrărilor pe care le execută.
Descrierea companiei „Trabeco Design” SRL
Compania „Trabeco Design” SRL este specializată în proiectarea si producerea mobilei
pentru spații comerciale, publice și individuale. Succesul obținut de la începutul activității sale se
datorează eforturilor unificate ale echipei de profesioniști din cadrul companiei care au reușit să
implementeze sistemul de abordare individuală a fiecărui client și să ofere cel mai potrivit complex
de servicii și produse. Conceptul general al companiei „Trabeco Design” SRL este crearea unui
spațiu confortabil, echilibrat și proporțional, asigurat prin proiectarea interioarelor și a mobilierului
la faza inițială de concepere a obiectului. Element indispensabil este și calitatea serviciilor și
produselor, asigurat atât de politica corporativa, cât și de implementarea tehnologiilor noi. Spiritul
inventiv, creativ, bunul gust, imaginația spațială și precizia sunt criterii indispensabile în procesul
proiectării cît mai exacte a interiorului sau mobilei. Sloganul publicitar al companiei „Trabeco
Design” SRL este – „Arta de a trăi elegant!”
Evaluarea pieții mobilei în Republica Moldova. Producţia şi vânzările de mobilier nu este
o direcţie strategică de dezvoltare a industriei interne, conform statisticilor din 01.01.2010 volumul
vânzărilor în acest sector în totalul producţiei industriale este de doar 1,7%. Criza a avut un impact
negativ semnificativ asupra dezvoltării acestei industrii, numai pentru 2009 scăderea de producţie a
fost de 24%, în timp ce declinul mediu din industrie a fost de 22%.
Concurenții. Pentru a evalua mediul concurențial, am folosit metoda evaluării experților,
unde punctajul maxim este 10, care este desemnat pentru a se potrivi cel mai bine criteriilor de
evaluare. Aceste criterii sunt: 1. Calitatea produselor, 2. Asortimentul produselor oferite, 3. Nivelul
preţurilor, 4.Gradul de noutate a produselor, 5. Tehnici de marketing, 6. Introducerea noilor
tehnologii, 7.Organizarea vânzărilor, 8. Calificarea personalului de producţie, 9. zona geografică de
deservire, 10. Posibilitatea de adaptare la nevoile pieţii, 11. Disponibilitatea unui showroom.
Punctajul companiei „Trabaco” este de 7.15, alte companii având între 7.31 şi 7.77.

14
Preferințele consumatorilor. Evaluarea experților a dinamicii pieței de mobilier în perioada
2007 – 2009 o schimbare a cererii față de segmentul mobilierului ieftin (2 000 – 4 500 lei ) care la
începutul perioadei a fost de 70 % din cerere și s-a coborât la 50 % până la sfârșitul perioadei.
Procentul segmentului de prețuri medii (6 000- 7 000 lei) a crescut de 20% la 30%, și respectiv
segmentul Premium (de la 12 000 lei) a crescut de la 10% la 20%.

1.2. Modelul unui Cod de etică pentru „Trabeco Design” SRL

Misiunea firmei „Trabeco Design” SRL este aceea de a pune la dispoziția clienților
flexibilitatea, seriozitatea, profesionalismul, transparența companiei, in scopul de a oferi un
management eficient al resurselor proprii, produse și servicii de calitate înaltă, precum și de a-i
asigura pe clienți de prezența unei culturi etice la nivel înalt în cadrul companiei.
Obiectivul major al întreprinderii este profitabilitatea afacerii pe care dorim să-l atingem
fără a ne abate de la respectarea valorilor companiei noastre.
*Conform chestionarului realizat în cadrul întreprinderii , am ajuns la concluzia că nivelul de etică
din compania „Trabeco Design” SRL este mediu, unele practici nu sunt total transparente și clare,
nu există o accesibilitate completă la informații, au loc unele încălcări de etică iar implementarea
unui cod de etică ar aduce beneficii substanțiale pentru angajați, parteneri, furnizori dar și pentru
consumatori și societate.
Rezultatele chestionarului realizat cu angajatorii firmei „Trabeco Design” SRL
demonstrează că implementarea unui cod de etică este foarte necesar atât pentru companie, cât și
pentru angajați. La întrebările acestui chestionar au răspuns 25 angajați ai companiei.
 72 % din ei relatează că nu există un cod de etică în cadrul acestei companii, iar 28 % nu
știu exact;
 65 % consideră că cultura organizațională este bazată pe niște principii morale; 23 % nu se
pot decide, iar 12 % nu sunt de acord cu acest lucru;
 93 % consideră că compania are obligații morale față de clienți, pe când 7 % consideră că
acest lucru nu este adevărat.
 90 % spun că nu au existat reclamații morale din partea clienților, iar 10 % spun că nu știu
nimic referitor la acest subiect;
 35 % spun că au avut loc iniţiative pentru îmbunătățirea normelor morale, 17 % nu sunt de
acord cu această afirmație, iar 48 % nu cunosc despre acest lucru.
 Absolut toți respondenții au spus că nu au avut loc instruiri etice cu personalul.

15
 87 % ar vrea să existe un specialist în probleme etice în companie, 13 % nu sunt deciși
referitor la acest lucru.
 61 % spun că nu există nici un fel de practici dubioase din punct de vedere etic în companie,
29 % consideră că totuși există , iar 10 % nu pot să se pronunțe pe baza acestui subiect.
 77 % spun că directorul și managerii superiori sunt un exemplu bun de urmat ca
comportament etic, 18 % consideră că acest lucru este valabil uneori, iar 5 % nu percep
comportamentul superiorilor ca pe unul etic.
 54 % spun că ar trebui o implementare cât mai rapidă a unor practici de stimulare și evaluare
etică, 37 % văd această perspectivă necesară în următorii 10 ani, iar 9 % nu consideră etica ca ceva
relevant pentru companie.
 82 % cred că respectarea regulilor morale nu are nici o legătură cu maximizarea profitului,
11 % spun că, dimpotrivă, acest lucru ar diminua profiturile, iar 7 % cred că respectarea normelor
morale ar spori profitul companiei.
Ca soluție pentru problemele etice propunem următorul Cod de etică pentru compania „Trabeco
Design” SRL, și angajamentul personalului.

Codul de etică pentru „Trabeco Design” SRL


Cuprins
I. Introducere
II. Aplicarea codului de conduită etică
III. Valorile fundamentale ale companiei
IV. Norme de conduită în cadrul companiei
V. Respectarea normelor de conduita prevăzute de codul de conduita etic.
Introducere - Scopul Codului de Etică
Prezentul cod de conduită etică definește idealurile, valorile, principiile și normele morale pe
care angajații și colaboratorii „Trabeco Design” SRL consimt să le respecte şi să le aplice în
activitatea desfășurată în cadrul companiei. Implementarea codului de etică în cadrul companiei
este utilă pentru promovarea unei conduite profesionale etice, și evitarea apariției unor situații care
ar putea afecta reputația companiei.
Codul de conduită etică prezintă valorile fundamentale pe care trebuie să le însușim și să le
respectăm. Este necesar să ne asigurăm că activitățile zilnice desfășurate în cadrul firmei,
convingerile noastre concordă cu valorile companiei, cu obiectivele acesteia. Acest cod nu conține
răspunsuri la toate problemele care ne preocupă în domeniu sau care pot apărea. Vom rezolva

16
dilemele etice prin aplicarea principiilor trasate de prezentul cod și prin judecarea corectă și
obiectivă a situațiilor de fapt.

II. Aplicarea Codului de Conduită Etică


Codul de conduită etică se aplică tuturor angajaților societății, indiferent de funcția ocupată
de către aceștia. Fiecare angajat trebuie să cunoască și să acționeze în conformitate cu prevederile
acestui cod. Managerii trebuie să fie modelul de comportament etic care să inspire angajații la
aderarea și respectarea valorilor și a codului de etică.
III. Valorile fundamentale ale companiei „Trabeco Design” SRL
VALORILE MORALE
Integritatea – suntem un colectiv cu o conduită onestă. Loialitatea - suntem devotați companiei și
clienților noștri în scopul îndeplinirii obiectivelor asumate atât în nume personal cât și în numele
companiei. Responsabilitatea - ne asumăm responsabilitatea pentru activitățile întreprinse de noi,
și suntem gata să suportăm consecințele acestora. Respectul legii - respectăm prevederile legale și
nu ne abatem de la acestea. Încălcarea legii este nepermisa. Echitate - atât angajații companiei cât
și clienții sunt tratați imparțial, corect și echitabil.
VALORILE PROFESIONALE
Satisfacția clienților - folosim toate resursele pentru atingerea unui standard ridicat de calitate a
serviciilor prestate, pentru satisfacerea cerințelor clienților și câștigarea loialității acestora.
Experiența și competența - ne bazăm pe o bună judecată profesională asigurată de experiența și
valoarea angajaților noștrii.
Tradiție – „Trabeco Design” SRL, având peste un deceniu de experiență, am dobândit tradiție
pentru că noi credem în continuitatea valorilor noastre.
Spirit de echipa – comunicăm, conlucrăm si reușim împreună.
V. Norme de conduita în cadrul companiei
Utilizarea proprietăților și a resurselor companiei
Bunurile și resursele aparținând companiei trebuie utilizate în vederea îndeplinirii
obiectivelor companiei, exclusiv de către personalul desemnat pentru aceasta, cu responsabilitate și
eficiență.
Solicitarea, oferirea și acceptarea unor avantaje.
Politica companiei este de a nu permite angajaților să solicite sau să accepte avantaje, bunuri
sau servicii, de la clienți, furnizori sau orice alte persoane cu care intră în contact ca urmare a
îndeplinirii sarcinilor de serviciu.

17
Solicitarea sau acceptarea unor avantaje de către un angajat ca urmare a funcției deținute sau
atribuțiilor sale la locul de muncă, reprezintă în sine o infracțiune. Conducerea firmei va depune
eforturi pentru a descoperi și a sesiza organelor în drept orice încălcare a legii. Chiar dacă fapta nu
întrunește toate caracteristicile unei infracțiuni, reprezintă totuși o încălcare gravă a normelor de
conduită și va fi sancționată.

IV. Conduita angajaților


Toate activitățile din cadrul companiei trebuie să fie prestate într-un mod profesional și în
conformitate cu prezentul cod, procedurile interne ale societății și prevederile legale în vigoare.
Angajații trebuie să se comporte într-un mod civilizat, să manifeste respect în relațiile cu
superiorii, colegii, subordonații cât și cu clienții companiei, în vederea desfășurării activităților
zilnice într-un climat favorabil.
În cazul în care persoanele implicate într-un conflict nu găsesc o cale amiabilă de rezolvare, sau
doresc o opinie imparțială cu privire la respectiva problemă se vor adresa responsabilului de etică al
companiei. Un comportament în afara orelor de program care afectează performanțele în serviciu ale
angajatului este inacceptabil.

Responsabilitatea conducerii societății


Conducerea „Trabeco Design” SRL trebuie să respecte valorile și politicile companiei și
să coordoneze activitatea firmei în conformitate cu acestea.
Managerii trebuie să fie model de comportament etic și să promoveze un climat organizațional în
care valorile, politicile și standardele de etică ale companiei să fie cunoscute și respectate.
În cadrul societății canalele de comunicare sunt deschise, atât dinspre management către
angajați cât și dinspre angajați către management, comunicarea fiind bazata pe încredere și respect
reciproc între angajații societății de la toate nivelurile ierarhice.

Practici privind angajarea și angajații


„Trabeco Design” SRL respectă legislația muncii, utilizează practici corecte la angajare,
incluzând şi interzicerea oricăror forme de discriminare de orice fel.
„Trabeco Design” SRL asigură un mediu propice lucrului în echipă și promovează valorile.
Deciziile cu privire la angajare, promovare se iau exclusiv în avantajul companiei, pe baza
pregătirii profesionale, realizărilor, conduitei individuale, cu respectarea legislației în vigoare.
Angajații societății nu pot fi obligați să încalce legea, valorile, politicile firmei sau prezentul
Cod de etica.

18
Confidențialitatea informațiilor
Se consideră a fi confidențiale datele și informațiile care nu sunt publice, cum ar fi
(informațiile privilegiate, datele și informațiile provenite de la clienți, datele referitoare la
tranzacțiile efectuate prin intermediul „Trabeco Design” SRL, datele financiare ale companiei,
informații privind datele personale ale angajaților și orice alte informații care sunt utile companiei și
a căror cunoaștere ar aduce avantaje unor terți (clienți, concurenți etc.) sau care ar putea aduce
prejudicii companiei și partenerilor ei de afaceri.
Este interzisă utilizarea informațiilor confidențiale de către angajații societății care au luat
cunoștintă despre acestea, în interes personal, direct sau indirect.
În scopul asigurării confidențialității informațiilor stocate, a fişierelor şi bazelor de date sunt
alocate parole și coduri de acces personale pentru salariații companiei care utilizează bazele de date
și pentru personalul din conducere, care asigură confidențialitatea informațiilor.
Compania realizează periodic teste privind respectarea politicii ” biroului curat”.
Persoanele din afara entității, vor fi însoțite pe întreaga durata a vizitei, de către un salariat, care
are obligația de a nu permite vizitatorului să ajungă în locuri în care se afla informații confidențiale.

Conflictul de interese
Conflictul de interese intervine atunci când persoana care exercită o funcţie de autoritate, ar
putea fi influenţată în adoptarea unei decizii personale sau în îndeplinirea cu obiectivitate a
atribuţiilor ce îi revin, de un interes material personal, direct sau indirect.
Orice persoana care are ori crede că ar putea avea un conflict de interese, va informa în scris
persoana responsabilă de etică, în legătură cu natura şi întinderea interesului sau relaţiei sale
materiale.
Persoana care are un interes material personal într-o problema nu va participa direct sau
prin reprezentanți la dezbaterile asupra problemei în care are un conflict de interese şi se va abţine
de la a participa sau de a influența decizia privind aceasta situație. Angajații companiei trebuie să
respecte politica privind conflictul de interese.
Relațiile cu clienții
„Trabeco Design” SRL își bazează relațiile cu clienții pe practici legale, eficiente și corecte.
Construim relații pe termen lung cu clienții demonstrându-ne valoarea și integritatea.
Pentru aceasta angajații ”Trabeco Design” SRL trebuie să cunoască foarte bine serviciile și
produsele pe care compania le ofera și în mod special avantajele și beneficiile relevante pentru
fiecare client.

19
Angajaților le este interzis să trateze clienții în mod preferențial, favorizându-i pe unii în
detrimentul celorlalți, pe criterii de prietenie, simpatie, etc. Aceștia trebuie să acorde tratament egal
tuturor clienților și să respecte regulile cu strictețe.
În relațiile cu clienții angajații „Trabeco Design SRL ” trebuie sa dea dovadă de tact și
profesionalism.
Angajații companiei vor acționa în conformitate cu prevederile prezentului cod și ale
legislației în vigoare în relațiile cu clienții și nu vor încerca să obțină avantaje prin utilizarea
informațiilor confidențiale de care iau cunoștința. Angajații vor promova valorile și codul de etică al
„Trabeco Design” SRL în relațiile cu clienții, invocând ori de câte ori este nevoie prevederile
codului de etică și standardele profesionale ale companiei.
În cazul în care agentul de prestări servicii primește de la client reclamații în legatură cu
activitatea sa, acesta este obligat să aducă la cunoștință reprezentantului Compartimentului de
Control intern respectiva reclamație.

Relațiile cu partenerii de afaceri


„Trabeco Design ” SRL își derulează relațiile contractuale utilizând practicile de afaceri
oneste și legale. „Trabeco Design” SRL promovează concurența deschisă și cinstită. Respectam
întotdeauna drepturile partenerilor de afaceri, competitorilor și îi tratam într-un mod corect. Este
interzisă obținerea unui avantaj prin intermediul manipulării, tăinuirii, abuzului de informații
privilegiate.
Este interzisa prezentarea incompletă a unor fapte, materiale, sau orice altă practică
incorectă de afaceri.

Relațiile în raport cu comunitatea


„Trabeco Design ” SRL poate sprijini activitățile locale de interes general în limita
posibilitatilor.
Sponsorizările și donațiile se aprobă de către conducerea societății în limita sumelor
prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli.
Angajații pot face parte din formațiuni politice care nu sunt ilegale, în condițiile în care
activitățile lor politice nu le afectează performanța profesională și nu fac propagandă la locul de
muncã.

V. Respectarea normelor de conduită prevăzute în codul de conduită etică

20
Fiecare angajat „Trabeco Design ” SRL are datoria de a cunoaște, și respectă codul de
conduită etică al societății. Orice probleme legate de impunerea și respectarea normelor de
conduită, inclusiv inițiativele privind completarea și/sau modificarea normelor de conduită cuprinse
în prezentul cod, vor fi prezentate persoanei responsabile de etică, care va analiza problemele și le
va înainta managementului în scris, care le va analiza și va emite decizii. Angajatul care sesizează o
astfel de problemă va fi informat de persoana responsabilă de etică cu privire la modul de
soluționare a sesizării sale. În cazul în care există o problema de interpretare și/sau de aplicare a
codului de conduită etică angajatul va solicita lămuriri de la persoana responsabilă de etică a
companiei.
Compania nu tolerează actele ilegale, imorale. Încălcarea normelor de conduită va fi sancționată
disciplinar, cu respectarea prevederilor Codului Muncii și ale Codului de Etică. Nu se acorda sprijin
angajaților care au încălcat legea. Toate cazurile în care abaterile pot constitui caz penal vor fi raportate
autorităților în drept.
Cum semnalăm o problemă legata de încălcarea normelor de conduită etică?
Ideea prezentării unei probleme care vă preocupa nu consta în crearea de necazuri unui
coleg, ci în protejarea noastră, a celorlalți colegi sau a companiei de pericolele potenţiale. În cazul
în care nu semnalăm o problemă cu implicații pe linie de etică, aceasta poate genera înrăutățirea
climatului de lucru, afectarea poziției companiei noastre, pierderea încrederii în companie din partea
clienţilor, a acţionarilor şi a autorităţilor.
Putem semnala problema persoanei responsabile de etică, verbal (direct sau prin telefon)
sau în scris (prin adresa sau prin e-mail). Esenţial este să prezentați situația, să puneţi întrebări şi să
obţineţi răspunsuri. Prezentați problema într-o maniera deschisă, astfel încât aceasta să poata fi
rezolvată rapid, prevenindu-se astfel probleme mai grave. Identitatea persoanei care a semnalat
problema va fi păstrata confidențială, dacă aceasta solicită. Întocmirea de rapoarte false este
interzisă și va fi sancționată.

Concluzie la capitolul III


Pornind de la necesitatea unui cod de etică în cadrul companiei e necesar de elaborat și de
implementat asemenea documente, pentru a reglementa acțiunile managerilor și a personalului.
Majoritatea oamenilor de afaceri au nevoie de un cod de etică pentru a coordona cu acțiunile
angajaților, dar și angajații obțin mai multe performanțe și este asigurat un mediu favorabil de
afaceri dacă sunt respectate principiile etice.
Astfel codul de etică demonstrează tendința spre un echilibru constant și creșterea
responsabilității în afaceri.

21
Concluzii și recomandări:

Perfecționarea relațiilor în domeniul business-ului în ultimele decenii, a determinat creşterea


interesului faţă de etica în afaceri. Firmele comerciale devin tot mai transfrontaliere, mai complexe
şi mai dinamice, decât au fost vreodată până acum. De aceea este important ca afacerile să repună în
discuţie anumite principii şi valori considerate până de curând a fi de la sine înţelese.
Tocmai pentru că există aceste contradicții de opinie, pentru că nu s-a ajuns la o finalitate și
un punct comun referitor la acest subiect, și pentru că în ultimele decenii avem tot mai multe cazuri
de încălcări a principiilor etice, pe de o parte, dar și exemple lăudabile de acțiuni responsabile
social, pe de altă parte, am hotărât că tema este foarte actuală și merită o cercetare mai profundă în
viitor.
În rezultatul cercetării am determinat bazele conceptuale ale eticii în afaceri, iar valoarea
practică constă în analiza nivelului de etică a companiei „Trabeco Design ” SRL print-un chestionar
și elaborarea Codului de etică a întreprinderii.
. Cel mai important aspect al cercetării au fost analizele activității companiei „Trabeco Design”
SRL și descrierea principalilor indicatori ai activității acestei companii. În baza cercetării unor
studii de caz și coduri din literatura de specialitate am analizat un cod de etică pentru a îmbunătăți
nivelul eticii existente la moment în Trabeco Design SRL.
Prin cercetarea efectuată am realizat scopul propus, care constă în a determina căile de
îmbunătățire a situației din mediul de afaceri, bazată pe respectarea normelor etice. Aceasta este
important pentru viitor pentru a avea un model de comportament etic, moral și în conformitate cu
anumite principii juste și valori echitabile față de angajați, parteneri, furnizori, clienți și societate. În
baza analizelor Codului de conduită morală a unor companii care respectă principiile eticii, am
propus un model care poate fi implementat în companiile din Moldova.

22
Bibliografie:

1. Covaş L. Cultura afacerilor, Chişinău, ASEM, 2004.

2. Covaș L., Braguță A. Responsabilitatea socială corporativă: aspecte practice, tipografia


centrală , Chișinău, 2009.
3. Crăciun D., Curs de etică în afacerile internaţionale, R.E.I., 2004.
4. Crăciun D., Morar V., Macoviciu V.: Etica afacerilor, Editura Paideia, Bucureşti,
2005.
5. Gönczi Ş., Etica managerială, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2006.
6. Ionescu Gh. Gh., Bibu N., Munteanu V., Etica în afaceri, Timişoara, Editura
Universităţii de Vest, 2006.
7. Marian L., coord., Etica si responsabilitatea manageriala, Editura EFI-ROM, Tg.-
Mures, 2002.
8. Mills A.E., Healthcare ethics and business ethics, în The Blackwell Encyclopedia of
Management, Vol. II, Blackwell Publishing, 2005.
9. Mureșan L., Poținu C., Etica în afaceri, Editura Universităţii Transilvania din
Braşov 2007.
10. Ţigu, G., Etica afacerilor în turism, Ed. Uranus, Bucureşti, 2003.

Surse internet:
1. http://www.transparency.org
2. http://www.ethics.ubc.ca
3. www.responsabilitatesociala.ro
4. www.csr-romania.ro
5. http://www.globalcompact.md/index.php?l=ro

23
ANEXE:

Anexa 1.

Angajamentul personalului „Trabeco Design” SRL.

În calitate de angajat al „Trabeco Design” SRL mă oblig:


 să mă conformez standardelor de practică profesională și de comportare personală, inclusiv
prin actualizarea continuă a cunoștințelor, prin îmbunătățirea permanentă a deprinderilor și
abilităților mele;
 să sprijin obiectivele generale ” Trabeco Design” SRL ” și obiectivele specifice
departamentului meu;
 să lucrez în spiritul colegialității, tratând în mod corect și echitabil toți angajații;
 să-mi îmbunătățesc capacitatea personală de a-i înțelege și respecta pe ceilalți;
 să fiu loial ” Trabeco Design SRL ”.
 să insuflu colegilor și comunității încredere față de activitatea și intențiile ” Trabeco Design
SRL ”
 să păstrez confidențialitatea informațiilor pe care le dețin sau la care am acces;
 să respect toate legile, regulamentele și procedurile referitoare la activitatea mea;
 să mă abțin de la utilizarea poziției mele pentru a obține privilegii speciale, câștiguri sau
beneficii personale, necuvenite;
 să garantez prin activitatea mea satisfacția clienților pentru serviciile oferite,

Data: __________
Nume: _________________
Prenume:_______________

24
Anexa 2.

Tabloul 1. Etica şş i morala

ETICA MORALA

Etimologie ethos în greacă, mores în lat = moravuri, cutume, comportament


comună

Definiţie greacă: reflexie care ghidează Latină: impusă prin drept


originală acţiunea umană

Caracteristici Fundament: libertatea judecăţii şi a Fundament: cod social = ansamblu


acţiunii de reguli la care trebuie să te supui
pentru a fi admis într-o societate =
evidenţă morală

Ipotetic (ipoteză care determină Imperativ categoric (datoria)


acţiunea)

Tu poţi, tu nu poţi Trebuie, nu trebuie

Termen lung Imediat

Bazându-se pe experienţă Reguli care sunt impuse tuturor

Distincţia între bun şi rău şi acţiunea Distincţia între bine şi rău şi acţiunea
în funcţie de ceea ce se în funcţie de ceea ce se
consideră bun consideră, conform
Căutarea virtuţii care culminează cu
sfinţenia
Căutarea fericirii care culminează în
înţelepciune

Relativ Absolut

Accesibil omului Inaccesibil omului

Cum trebuie să trăiesc? Ce trebuie să fac?

Valoare singulară a normelor Valoare universală a normelor

25
Intenţia este primordială Discuţie asupra finalităţii
Anexa 3.
Opt reguli cruciale pentru gândirea etică în afaceri, politică şi mass-media
Într-un celebru studiu din 1985, intitulat It’s Good Business, Robert C. Solomon şi Kristine
Hanson au propus opt reguli cruciale pentru gândirea etică în afaceri. Conform raţionamentelor de
până acum putem extinde aceste reguli şi pentru gândirea etică în politică şi evident pentru gândirea
etică în mass-media.
Regula nr. 1. Gândeşte-te la binele celorlalţi oameni, inclusiv la binele şi bunăstarea
neparticipanţilor (regula aceasta este, în fond, „regula de aur“ în morală: „Nu-i face celuilalt ceea ce
nu vrei să ţi se facă ţie!“).
Regula a doua. Obişnuieşte-te să gândeşti ca un membru al comunităţii politice şi/sau de
afaceri, şi nu ca un individ izolat.
Regula a treia. Dă ascultare legilor şi supune-te lor, dar să nu depinzi doar de legi (supune-
te legii, dar nu te opri doar la ea). Altfel spus, actele supererogatorii (a-ţi face mai mult decât
datoria este de dorit să fie o prezenţă şi-n politică, şi-n afaceri).
Regula a patra. Gândeşte-te la tine, la partidul sau compania ta, ca parte a întregii societăţi
(Preşedintele Fundaţiei Ford: „Ori avem o fabrică socială care ne cuprinde pe toţi, ori suntem într-o
mare încurcătură“, sau John F. Kennedy: „Nu te întreba ce-a făcut America pentru tine, ci ce ai făcut
tu pentru ea“).
Regula a cincea. Supune-te regulilor morale, considerându-le ca fiind necondiţionate
(regulile morale sunt „inima eticii“ şi nu poate exista nici etică, nici politică, nici afaceri fără
reguli).
Regula a şasea. Gândeşte, obişnuieşte-te să gândeşti imparţial, obiectiv, neutral,
„dezinteresat“, adică, cel puţin pentru moment, din perspectiva altora, a celorlalţi, a umanităţii.
Regula a şaptea. Pune-ţi întrebarea: Ce fel de persoană ar face un asemenea lucru pe care
tocmai te gândeşti să-l făptuieşti? De asemenea, întreabă-te ce fel de caracter ai?
Regula a opta. Respectă tradiţiile, obiceiurile şi convingerile altora – inclusiv ale
adversarilor politici şi ale concurenţilor în afaceri –, însă nu până acolo încât să sacrifici principiile
etice universale.
Supra-regula eticii afacerilor şi a eticii în politică ar putea suna astfel: Nu este nimic imoral
în a face bani şi a avea succes în politică, însă banii şi succesul nu reprezintă principala şi unica
grijă a gândirii etice în afaceri şi în politică.

26
Anexa 4.
Principiile, care definesc Pactul Global al ONU

Drepturile omului:
Principiul 1: să sprijine şi să respecte drepturile omului recunoscute la nivel internaţional; şi
Principiul 2: să se asigure că nu sunt complice la abuzul drepturilor omului.
Standardele muncii:
Principiul 3: libertatea asocierii şi recunoaşterea efectivă a dreptului la negocierile colective;
Principiul 4: eliminarea tuturor formelor de muncă forţată şi obligatorie;
Principiul 5: excluderea efectivă a muncii copilului; şi
Principiul 6: eliminarea discriminării privind angajarea şi ocupaţia.
Mediul înconjurător:
Principiul 7: să susţină o abordare precaută a problemelor ecologice;
Principiul 8: să lanseze iniţiative ce promovează o responsabilitate ecologică mai mare; şi
Principiul 9: să încurajeze dezvoltarea şi promovarea tehnologiilor compatibile cu mediul
înconjurător.
Anticorupţie:
Principiul 10: să combată toate formele de corupţie, inclusive escrocheria şi mita.

Aderând la Pactul Global companiile obţin următoarele avantaje:

• Aderarea la Pactul Global înseamnă o asociere la valorile şi principiile universale promovate de


ONU;
• Constituirea unei reţele naţionale a Pactului Global oferă oportunitatea de a intra în proiecte de
parteneriat cu ONU şi agenţiile sale;
• Devenind o parte integrantă a Pactului Global, companiile participă la cea mai extinsă iniţiativă,
care promovează responsabilitatea social pe plan global;
• Cooperând şi comunicând în cadrul Pactului Global, companiile locale pot deveni furnizorii unor
mari companii multinaţionale;
• Încorporarea principiilor de responsabilitate socială corporativă, inclusiv prin intermediul Pactului
Global, duce la îmbunătăţirea competitivităţii şi imaginii companiei;
• Companiile au şanse de a stabili relaţii durabile la nivel naţional şi regional cu alte companii ce
promovează activ responsabilitatea socială corporativă;
• Pactul Global oferă companiilor oportunitatea de a-şi îmbunătăţi relaţiile cu administraţia publică
locală şi comunitatea din care fac parte şi de a câştiga loialitatea clienţilor;
• Comunicând în cadrul Pactului Global, companiile pot formula poziţii comune faţă de problemele
sociale importante.

(Sursa: http://www.globalcompact.md/index.php?l=ro)

27
Anexa 5.

Un exemplu de cod etic îl constituie Codul grupului MATSUSHITA: Crezul întreprinderii


Matsushita sună astfel: „progresul şi dezvoltarea nu pot fi realizate decât prin cooperare şi prin
eforturile comune ale tuturor salariaţilor companiei noastre. Uniţi, prin acelaşi spirit, ne angajăm să
ne îndeplinim îndatoririle faţă de întreprindere cu devotament, zel şi cinste”. În 1993 au fost
redactate „cele şapte principii de bază ale întreprinderii Matsushita:
 contribuţia faţă de societate. Trebuie să ne comportăm în conformitate cu obiectivele de
bază ale managementului asumându-ne responsabilităţile de industriaşi faţă de
comunităţile în care lucrăm;
 echitate şi cinste. Trebuie să fim corecţi şi cinstiţi în toate relaţiile noastre profesionale,
precum şi în comportamentul nostru personal. Talentele şi cunoştinţele noastre nu
contează: fără integritate personală, nu ne putem câştiga nici respectul celorlalţi, nici pe al
nostru personal şi nu putem contribui la progresul spiritului de echipă;
 cooperare şi spirit de echipă. Pentru realizarea obiectivelor comune trebuie să adunăm
laolaltă toate competenţele noastre. Nici nu contează ce talente avem; fără cooperare şi
spirit de echipă, nu ne mai rămâne decât numele întreprinderii;
 efort susţinut pentru perfecţionare. Avem datoria de a ne perfecţiona permanent şi constant
capacităţile în folosul societăţii, prin activităţile noastre profesionale. Doar făcând mereu
aceste eforturi vom atinge obiectivele de bază şi vom contribui la realizarea unei păci şi
prosperităţi durabile;
 gratitudinea. Avem datoria de a fi recunoscători pentru toate avantajele pe care le-am
primit, încrezători că această atitudine va fi izvorul unei infinite bucurii şi o sursă de
energie, datorită căreia vom putea învinge toate obstacolele pe care le vom întâlni. Aceste
principii apar, la prima vedere, ca foarte generale, dar, totuşi, ele încearcă să răspundă
unor probleme concrete din mentalul şi comportamentul colectiv japonez. Folosirea
persoanei întâi plural pune pe picior de egalitate întregul personal. Fiecare, în funcţia pe
care o deţine, trebuie să respecte aceste principii; nici un salariat, nici chiar conducătorul,
nu este mai presus de aceste principii.

(Sursă: Mureșan Laura, Poțincu Cristian „Etica în afaceri”, Editura Universităţii Transilvania din
Braşov, 2007, pag.170-171 )

28
ETICA AFACERILOR - CONDIŢIE A DEZVOLTĂRII INTREPRINDERII
Autori:
CODREANU Igor, Liceul Teoretic „GAUDEAMUS”.
COTOROBAI Radu, Liceul Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Conducător știinţific: CERBUȘCA Pavel, doctor în pedagogie.


Cuvinte / cheie: afaceri, etică, moralitate, societate, economie.

Amploarea pe care a luat-o etica în afaceri şi responsabilitatea socială în ultimele decenii


demonstrează actualitatea temei date. În ultimii ani, practic în toate universităţile din Europa s-au
introdus cursuri de Etică în afaceri, iar în licee se studiază elemente de economie în cadul Educației
Civice.
Tema este pe larg discutată în societate, este frecventă la ordinea de zi a multor ONG,
precum și în diverse activități desfășurate în comunitate. A crescut foarte mult numărul articolelor
publicate în mijloacele media pe subiecte de business ethics. În sursele Internet se pot găsi peste
20.000 de pagini web şi circa 1.200 de cărţi dedicate exclusiv eticii în afaceri.
Scopul cercetării este de a investiga unele aspecte ale eticii și de a determina căile de
îmbunătăţire a situaţiei din mediul de afaceri, bazată pe respectarea normelor morale.
În baza cercetărilor efectuate am constat, că perfecţionarea relaţiilor în domeniul business-
ului în ultimele decenii, a determinat cetățenii să fie mai activi și mai responsabili în ceea ce
privește mediul de afaceri. Firmele comerciale devin tot mai transfrontaliere, mai complexe şi mai
dinamice, decât au fost vreodată până acum. De aceea este important ca afacerile să repună în
discuţie anumite principii şi valori considerate până de curând a fi de la sine înţelese.

Bibliografie:
11. Gönczi Ş., Etica managerială, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2006.
12. Crăciun D., Etica afacerilor, Editura Paideia, Bucureşti, 2005.
13. Covaş L., Cultura afacerilor, Chişinău, ASEM, 2004.
14. Marian L., Etica si responsabilitatea managerială, Editura EFI-ROM, Tg.-Mures, 2002.
15. http://www.ethics.ubc.ca

29