STEFAN ZWEIG

MADELLAN
OMUL ŞI FAPTA SA

traduc'!re efe

EUGEN RELGIS

'EUROPOLIS

www.dacoromanica.ro
 _

UROPOLIS
I 1 I

www.dacoromanica.ro
MA GELL AN

www.dacoromanica.ro
 Versiunea romineascA a lucrarii MAGELLAN, nu poate apArea
sub nici o formii, in reviste, magazine, bropri, antologii etc.,
fAra aprobirea expresi a editurei Europolis s. a. r.

www.dacoromanica.ro
 Cdrli le i0 pot avea originea in cele mai felurite sentimente
Se scriu dirti intr'un avant de entuziasm, de inaripatd insu-
fiefire sau din imboldul unui profund sentiment de recunoS-
tintd; dar Si ameirticiunea, mania si necazurile pot aprinde
la randul lor pasiunea spiritual& Uneori impulsui residd in
curiositatea, in pliicerea psihologicti a autortaui de ca4i
lamuri siei, prin scris, oameni sau intampldri din viatd; dar
si motive de nazurd mai oravd: vanitatea, pofta de bani,
bucuria de a se oglindi pe sine imping prea deseori la
productie literar& De fapt, un autor ar trebui sd-si dea
socoteald la fiecare cal te a sa si sti se intrebe ce sentimente,
ce necesztate personald l-au determinat sti-0 aleagd subiectul.
In ce priveste cartea de ;lath', m'am ldmurit pe deplin eu in-
sumi asupra originei sale lduntrice. Ea s'a ivit dintr'un simtd-
mint oarecum neobisnuit, inset foarte tenace i adanc pd-
trunzdtor: din rusine.
Iatd cum s'a intamptat aceasta: Anul trecut, am avut
pentru intata oard prilejul indelung ravnit de a ccildtori spre
America de Sud. Stiam cd ma asteptau in Brazilia cateva
din cele mai frumoase privelisti ale pdmantului, iar in Ar-
gentina aveam sà ma intetlnesc, intr'o rpuniune neasemuit de
indltatoare, cu camarazi care luptd pe tdramurile spirituale.
Numai acest presentiment era deajuns ca sd-mi para minu-
natd calatoria; iar in timpu/ traversdril s'a stddogat la aceasta
bucurie tot ce se poate imagine mai pldcut si mai amabil: o
mare /inistitd, destindere deplind pe un vapor rapid si
spatios, eliberate de toaie legaturile, de toate aptisdribe li
jignirile existentei coticliane. Am savurat cu nesat, cu nemei-

www.dacoromanica.ro
8

suratti pleicere aceste zle paradisiace ale traversdrii. Deodatd

Nth' era in ziva a saptea sau a opta am fost cuprins de
o suptirdtoare nerdbdare. Mereu acelasi cer albastru, mereu
acela$ ocean albastru i Prea incet mi se peirea.cd se
scurg orele ccildtoriei in acea neasteptatii clocotire din mine.
Doream, in sinea mea, sci ajung in sfoirsit la (dm; eranz
bucurus dind vedeam Ca ceasul impinge neobosit zlJ.ele ina-
iynte, una dupe' a/ta i deodatii, iar md coveirSea acea lOincedd
$ marl:delá plticere care nu savureazd altceva deceit Nimicul.
Ma oboseau acelea0 chipuri ale acelora$ oameni; monotonia
activitii de pe bord imi reiscolea nervii tocmai prin calmul
ei, prin pulsatia ei regulate". Inainte, tot inainte, repede, cdt
mai repede! Transatlanticul acesta frumos 1i comod, vaporul
acesta rapid si confortabil mi se peirea cd nu mai inainteazd
destul de repede.
Mi-a trebuit poate numai aceastel singurd clip& ccind
mi-am dat seama de starea mea plind de nerdbdare, ca sei-mi
fie ?wine de mine insumi. Iatei imi spuneam cu mdnie
strdbafi oceanul cu cel mai sigur vapor ce se poate imagine;
faci cea mai frumoasti cdldtorie din cette se pot inchipui Si
tot luxul, toate plcicerile vietii Ui stau la dispozilie. Seara,
dace/ fi-e prea frig in cabbie ta, n'ai deceit sa invdrtesti cu
cloud, degete un buton $i aerul se incd/zeste. Ti-e prea
ca/d in miez de zi, in lumina cotropitoare a Ecuatoru/ui?
tlite: n'ai deceit un pas de fdcut, in incdperea uncle te afli,
ca sd pui in miscare ventilatorul rdcoritor iar mai departe .

cu vreo zece pasi te asteaptd un bazin de innot. La masd Us

poti alege once meinrare st once bduturd in acest hotel, eel
mai desdvdr0t dintre Wale hotelurile i totut se gdselte
acolo din belfug, ca printr'o vrajd, de pared ingerii ar aduce
bundtdtile dorite. Popi sd stai singur i sa citesti cdrfi; sau
ai jocurt de bord c muzicd i. societate, cdt pofte$i. Ti se
of era tot confortul §i toatd siguranta. til incotro cd/dtoresti,
çtii ora exacta cand vei sosi $i mai tiI cd eSti asteptat cu
toatd prietenia. Si se Oie deasemenea in fiecare ord, la Lois-
dra, /a Paris, Za Buenos-Aires i la New-York, in ce punct al

www.dacoromanica.ro
 9

-universului se afld vaporul. i trebue sá urci doar o scard

mica, sd faci vreo doudzeci de pa§i repezi wind la aparatul
,de telegrafie fcird fir pentru ca o set/Mete set sbucneasca
e-acolo, .ascultaloare, i sá poarte spre orice colt a/ Oman-
fului intrebarea ta, salutul tãu, iar intr'o orci set-a parvie
-rdspunsul, sä capefi ve$i de pretutindeni. Amintege-tz,
nercibdittorule, amintege-fi, nemultumitule, cum era pe vre-
muri! Cornpard numai un moment ccilittoria aceasta cu cele
de a/a/data, t mai en seamd cu primele dildtorit ale acelor
cordbieri temerari care au streibeitut marile acestea .bmense
*i au descoperit lumea, pentru noi, cei de azi i nai-
neazd-te in fate/ /or! Incearcd sd-ft inchipuie$i cum au
pornit ei pe-atunci spre necnnoscut, pe micile lor cordbii
de pescari, nestiutori de calea lor, pierduti cu totul in ne-
.märginire, expusi necontenzt primejdiilor, litsatt in voia
tuturor intemperillor, chinuiti de toate lipsurile. Nicio mmmd
in toiul noptii, nicio altd bd:uturd decdt apa sdlcie i incro-
pita din butoMe, sau aceea adunatii in vreme de ploaie,
nicio (Old meincare deceit pesmetii tari ca piatra i sldnina
rtincedd, foarte sdratd fiind lipsiti adeseor:, zile si zila
intregi, pilnd i de hrana aceasta ateit de sdrdcdcioasd. Niciun
pat de odihnd, nicio incdpere pentru orele de rdgaz, indurdnct
-arsita inferna/d, frigul necrutator si, pe /tinge!, toate acestea,
avdnd cortgiinta cd sunt singuri, fare/ scdpare, pierduti in
..singurdiatea lor pe aceastd namiloasd pustietate cz .apelor.
Nimeni dintre cei rdma$ achsd nu $ia, timp de luni si ani
de zile, unde se aflau ddnAt si ei iniiL nu sttau incotro
mergeau. Nevoile ii insoteau peste tot, moartea ii impresura
in mii de forme pe apd si pe uscat, prime jdia it astepta,
ascunsd in oameni si in elementele naturii si timp de
luni si ani intregi cea mat ingrozitoare engurdtate it tinea
necontenit incercuiti pe sdracele si jalnicele lor cordbii,
asta o itiau ei, nu putea sd-z.ajute; matt cd luni it
luni de zile nu vor intaini vreo nava cu pdnze p mdrile
acestea nestrdbdtute, ed nimeni nu-i poate mdntui din nevoi
.si prime jdii, cd nirnenz n'ar putea mdcar sá vesteascd moaitea
www.dacoromanica.ro
10

lor, pieirea lor in adancul apelor. $i trebuia numai sá incep

sá ma gandesc, sit evoc in since mea aceste prime cillatorii
ale conquistadorilor fl7ãfl, ca so, md_simt adanc rwinat de
nerdbdarea mee.
(Mate/ trezit, acest sentiment de rtoine starui in mine in
timpul intregii calatorii; geinclul la aceSti eroi fard nume nw
ma pardsi nicio clip& Eram imboldit sá aflu 0 mai multe
despre acei care au cutezat sd porneascd cei dintai la lupta
impotriva elernentelor, sd citesc despre acele prime calatorii
pe oceenele necercetate, i ale cdror descrieri m'au impre-
sionat adanc inca din anii copiláriei. M'am dus n bibltiotecct
vaporului i am luat la intamplare cateva volume. S'it 'din
toate figurile si expedifille despre care am citit, am ajuns.
sá admir mai cu seamd pe omul care, dupd credinta mea, a
seivtirsit cea mai mareata actiune din tisioria cercetdrii glo-
bului ptimlintesc: pe Ferdinand Magellan, care a pornit dela.
Sevilla pentru a face ocolu/ lumii intregi cu cinci cordbii
mici de pescari. E, poate, cea mai magnifica odisee din
istoria omenTrii, aceasta plecare a v.lor cloud sute saizeci n
cinci de beirbati hotdrifi, dintre care numai optsprezece s'au.
intors pe urma in tara lor, cu o corabie roast/ I putredd, der
cu flamura celei mai marl biruinfi fluturand in varful ca-
targului. Nu s'a scris Mutt despre ei in dirtile acelea; ile
orice caz, cele relatate nu erav indestuldtoare pentru miner
deaceea, reintors aces& am citit si am cercetat mai cleparte
uimit de putinul ce s'a spus tlespre ei, precum 0 de rela-
idrile nu prea demne de incredere privitoare la aceasia is-
prava eroicd. Si, precum. mi s'a intamplat de mai multe orc
mi-am dat seama cä mijlocul cel mai bun Si mai rodnic de
a md idmitri pe mine insumi (mind ma aflu in fata unei pro-
bleme tcEnuite sau complicate, e acela de a ma strddui era
expun i s'o limpezesc §i pentru altii. Astfel s'a ivit aceasta
carte trebue s'o spun cinstit: spre propria mez surprin-
der" CC-lei, in timp ce relatam dupe/ toate documente/e ac-
cesibile aceastd caldtor:e a unui alt tllysse, cdutand sci
raman cat se poate de credincios realitatii, aveam neconte-

www.dacoromanica.ro
 11

sit simftimântul ciudat Ca povestesc ceva ntiscocit, unul din

marile vise pline de miracole, unu/ din basmele sacre ale
omenirii. Totup nu existti ceva mai bun deceit adevtiru/ care
race o impresie neverosimilii! Mari le fapte eroice ale ome-
nirii au totdeauna ceva de necrezut, ceva de neconceput
pentructi ele se ridied atilt de sus deasupra mtisurii mijlocii,
peimantene; dar numai prin faptele f i operele de necrezut pe-
care /e-a realizat, omenirea ii recapcitti totdeauna credinta
in ea instiSi.

www.dacoromanica.ro
 13

NumeLe omului care a intreprins cel

dint& ocol a/ ptimontului, este trans-
mis istoriei in nu mai putin de patru
sau cinci2 forme diferite. In documen-
tele portugheze marele navigator apare
uneori ca Fernao de Magalhais, alteor'
ca Fernao de Magelhaes ; mai teirz.u,
dupei ce trecuse in serviciul Spaniel, el
insusi semna actele când Maghallanes,
ceind Maghellanes i cartografii au
latinizat apoi aceastcl forma spaniold
in Magellanus. Ctind a trebuit sd aleg
pentru aceastd carte o denumire uni-
tarti, m'am decis pentru forma Iatind
ot internationald devenitel de mult- cu-
rentei : Magellan, prin analogie cu
Columb, pe care deasemenea nu-i au-
mim Christoforo Colombo sau Cristo-
bal Colon. Tot astfel, suveranul habs-
burgic care i-a dat posibilitatea SI
intreprinda càlátoria, e citat totdeauna
sub numele sdu ce/ebru : Carol Quintul,
cn toate di in anul plecarii el era Au-
'mai Carlos I, rege al Spaniei, inca ne-
incoronat ca imptirat german.

www.dacoromanica.ro
 NAVIGARE NECESSE EST

La inceput au fost mirodeniile! De cand Romanii, in cala-

toriile i rgzboaiele lor, au prins intaia oard gust pentru in-
gredientele iuti sau ametitoare, corosive sau imbdtatoare ale
Orientului, tarile apusene nu mai pot si nu vor sa se lip_
seased de especeria" de colonialele i aromatele indiene
pe care le amesteca in mancdruri i bauturi. Cad bucatgria
nordica ramane pang tarziu in Evul-Mediu neinchipuit de
saracácioasa si de searbada. Mu lta vreme avea sä mai trea-
ca pang ce roadele camnului; cartofii, porumbul i pätläge-
lele rosii legumele i cerealele cele mai obisnuite in zilele
noastre vor fi definitiv transplantate t Incetatenite" In
Europa; lamaia Inca nu e intrebuintata la ingcrirea ali_
mentelor i zaharul la indulcirea lor; Inca nuv'a aflat at
de fine si tonice sunt cafeaua i ceaiul; chiar la mesele prin_
tilor i nobililor mancarea multä, indoparea lacomg, anima-
Ha, arnagaste intrucatva monotonia anosta, lipsitä de spirit,
a pranzului sau a cinei. Dar, minunat lucru: abia s'a adaogat
la cele mai grosolane bucate un singur graunte din mirode-
niile indiene, putin piper pisat, cateva flori uscate ale arbo-
relui tarnaiosz praf de scortisoara sau de ghimber, cat se
noate lua cu un varf de cutit i iata ca cerul gurii, ex-
citat de substante straine, simte farmecul unui gust nou si
subit. Intre yulgarul ton major si cel minor care alterneazg
dela acru la dulce, dela iute la searbad, se ivesc pe neastep-
tate, ca niste note Inaripate, delicioase tonuri culinare inter-
mediare sau mai intense: nervii gustativi, Inca barbari, ai
Evului-Mediu ajung foarte curand 'sa nu se mai poata sa-
www.dacoromanica.ro
 16 MAGELLAN

tisface indeajuns cu aceste noui excitante. 0 mâncare nu e

bine potrività cleat abia dupd ce e piperatai .din belsug, im-
bibatà de sosuri, arnestecatà cu tot felul. de aromate; pan&
si in bere se aruncd mari cantitdti de ghimber, i vinui .e
atat de incins cu ingrediente macerate, incdt fiecare Inghi-
(Aura' arde gatlejul ca iarba de puscd. Dar nu numai pentru
bucátdrie are nevoie Occidentul de cantitati atfit de imense
de especerixt"; i vanitatea femenin5 cere tot mai multe
mirodenii, sucurile pläcut mirositoare ale Arabiei; ea vrea
mereu alte parfumuri: moscul pAtrunz5tor, ambra molesi-
toare, dulcele ulei de trandafiri. Tesdtori i boiangii treoue
ea pregateascd femeilor matAsuri chinezesti i damascuri in-
diene; giuvaergiii'le procurd cu preturi ridicate perlele albe
de Ceylon si diamantele a1b5strii din Narsingar. Biserica
catolicA incurajeaz5 si ea, .rnult mai sthruitor, intrebuinta-
rea produselor orientale, caci pe pämântul european nu
creste nici un bob din miliardele si miliardele de boabe de
thmdie pe care le ard paraclisprii, legänându-si c5delnitele
in miile §i Mile de biserici ale Europei; fiecare din aceste
miliarde si miliarde de boabe trebue adus din Arabia, trans_
portat pe uscat i pe mare, pe toatä calea aceea atat cie
lungA. i farmacistii sunt clieni statornici ai mult ldudatelor
produse specifice din India, &dci de acolo primesc opiu
camfor j pretioasa gurnd räsinoasà; ei stiu din buna rug's-
rientà cà nici un balsam nu mai exercità de mult asupra bol-
navilor acea sugestie de vindecare cã niciun fel de dro-
guH nu le pare cu adev5rat tdmdduitor dacd dânsii nu citesu
pe borcanasele de portelan magicul cuvânt scris cu Mere
albastre. arabicum" sau indium". Prin raritatea, prin ca-
racterul lor exotic, prin magia depdrtArilor de unde sunt
aduse, poate i prin scumpetea lor, toate produsele orientale
au ca'pdtat pentru Europa o putere de sugestie, un farmet:
hipnotic. Arabic, petrsan, industan aceste atribute devin
in Evul-Mediu (cum s'a intamplat si in secolul al optsprezece-
lea cu indicatia originei franceze) sinonime cu: rafinat, somp-
tuos', imbelsugat, distins, aristocratic, delicios i pretios.

www.dacoromanica.ro
 NAVIGARE NECESSE EST 17

Niciun articol de comert nu este atat de jinduit ca espece_

?la" ca asa numitele coloniale"; aproape ca s'ar putea
mune cä miresmele acestor fort orientale au imbatat si au
vrajit sufletele europene.
Dar tocmai pentruca sunt atat de dorite din spirit de imi-
tatie, pentruca sunt mereu la moda, mirodeniile indiene ra-
man scumpe si se scumpesc tot.mai mult. Astazi, abia daca
mai pot fi calculate exact preturile lor, a caror curba e ca
o linie de temperaturd, tremurata, in continua crestere
caci, precum arata experienta, toate tabelele istorice privi-
toare la valorile banesti raman abstracte. Am putea avea
mai de gralaa o ideie, o reprezentare optica in ce priveste
nebuneasca suprapretuire a mirodeniilor, daca ne amintiln
ca la inceputul celui de al doilea mileniu acelasi piper
care se and azi la dispozitie pe fiece masa de birt i e
imprastiat cu neglijentd, de parca ar fi nisip era numa-
rat bob cu bob; un saculet de piper se platea cu un saculet
de argint in greutate aproape egald. Atat de absoluta era
statornicia valorii sale, incat unele state si orase evalua a
cu piper, cum ar evalua cu un metal pretios: se putea do-
bandi cu piper pamanturi si alte proprietati, zestrea putea fi
pratitai in piper 44 tot astfel putea sd-si asigure cineva drep-
turi cetatenesti; unii suverani i unele erase iii fixau taxcl
vamale in anumite cantRati de piper i, in Evul_Mediu,
daca vroia cineva sà spund despre un om ca e putred de
begat, 11 numea in batjocura: sac de piper". Pe de alta
parte, ghimberul i scortisoara, chinchina si camlori1 erau
cantarite pe cumpene de aur, pe terezii de farmacie, ia
usile si ferestrele erau inchise cu grija pentru ca nu cumva
un curent de aer sa risipeascd vreun dram din pulberea pre-
tioaselor ramasile. Dar oricat de absurda ne-ar parea noua,
celor de azi, aceasta excesiva evaluare, ea este explicabilá
si chiar fireascd de indata ce sunt puse la socoteala greu-
tatile si riscarile transportului. Nemasurata era in vremea
aceea departarea dintre Orient si Occident. Cate primejdil
obstacole aveau de biruit in calea lor corabiile, caravanele

www.dacoromanica.ro
18 MAGELLAN

si cdrutele! Ce odisee avea de infruntat fiecare grdunte, fie_

care floare uscatd, inainte de-a ajunge dela arbustii lor in-.
verziti din arhipelagul malaez pand la limanul din urma
la tejgheaua m'amularului european! Desigur cä toate aceste
condimente war putea fi considerate Ca niste raritati prin
ele insile. Dincolo, in partea cealaltd a globului pgraantesc,
betele de scortisoard din tidore, cuisoarele din Amboina,
nucile tamaioase din Banda, copdceii de piper din Ma label
cresc de bundseamd tot atat de imbelsugat si de liber cum
cresc la noi scaetii i un chintal din asemenea produse nu
pretueste in insulele malaeze mai mult decal se plateste in
Occident pentru cantitatea ce se poate lua cu un varf de
cutit. Dar cand spunem negot, ne gândim la mand ! Si prin
cate maini trebue s'a treacd o marfa, transportatd prin pus-
tiuri si p man, pand ce ajunge la ultimul cumparator, to
consumator! Ca totdeauna, mana dintai este cea mai prost
raspldtitd; sclavul malaez, care culege florile proaspete i le
poartd la targ pe spinarea sa bronzatd, in malddre legate cu
scoarta, nu capdtd alta plata &scat propria-1 sudoare. Dar
stdpAnul sal profitd cel dintai: el vinde toatd incdrcdtura
unui negutator mahornedan care o transporta pe o minus-
curd imbarcalie, sub arsi* cumplità a soarelui, dela insula
de mirodenii cale de opt, zece i chiar mai multe zile 'Dana
la Malacca (in apropiere de portul Singapore de azi). Aci ii
si asteaptd, pitit in plasa lui, primul pdianjen : stdpdnul por-
tului, un puternic sultan, cere negutdtorului tribut pentru
transbordare. Abia dupd ce s'a plätit birul, roadele acelea
aromate pot fi incdrcate in and joncd, mai rdsdrita; i iardsi
inainteazd nava cea mica, manatd incet de lopdtari spdtesi
sau de vantul ce sufld in panzele cu patrucolturi, strecu-
randu-se dela o coastd a Indiei ia alta. Si astfel trec lunile,
in monotond plutire sau in asteptare nesfarsità cand se po=
toleste vantul, sub soarele arzdtor, fard nori i apoi iar
incepe fuga nebuneascd dinaintea taifunului si a corsarilor.
Cumplit de istovitor i chiar nespus de primejdios e tran-
aportul acesta succesiv, pe cloud, pe trei marl tropicale; din

www.dacoromanica.ro
 NAVIGARE NECESSE EST 19

cinci corabii, aproape totdeauna piere una din cauza furtu-

nilor sau cade pradd piratilor, si marele negutator se inchL
nà cu gratitudine lui Dumnezeu daca ocoleste cu bine Cam-
hagda si ajunge in sfarsit la Ormudz sau la Aden, avanci
'astfel calea deschisä spre Arabia Felix sau spre Egipt.
Dar noul mijloc de transport care incepe de acolo nu este
legat de mai putine lipsuri si oboseli, si nici nu e mai pu tin
primeridios cleat .pe apa. In porturile acelea de transit, cà-
milele asteapta cu mine, in siruri lungi, rabdatoare; la sem-
nul stapanului, ele ingenunchiazd ascultätoare i legaturile
cu florile arborelui tamaios i sacii cu piper sunt incarcati
pe spinarea lor si corabiile cu patru picioare pornesc
apoi cu povara lor, leganandu_se incet pe marea de nisip,
Timp de luni de zile, caravanele arabe poartà marfurile
indiene i nume din .o mie si una de nopti rasund, evoca-:
toare trecand prin Bassora ssi Bagdad si Damasc, ducan-
clu-le mai departe spre Beyrut i .Trebizonda sau, prin
Djidda, spre Cairo; stravechi sunt cane acestea lungi de
pribegie prin pustiu, bine cunoscute negutatorilor inca din
vremea Faraonilor i Bactrilor. Dar, in urma atator intam..
plari funeste, ei cunosc prea bine si pe Beduini, pe aceti
pirati ai desertului; un atac temerar le rapeste adeseori din-
tr'o singura loviturd incarcatura si rodul nenumaratelor luni
de truda istovitoare. Ceea ce scapa insa de primejdiile rur-
tunilor de nisip si ale Beduinilor, trebue sa treaca apoi prin
mâinile altora, ale stapanilor lacomi si ei de prada: pentru
fiecare Camila cu poveri, pentru fiecare sac transportat prin
tinutul lor, .emirii din Hedjas, sultanii din Egipt i Siria
cer tribut. i desigur c cer un tribut cat se poate de ridi-
cat; sumele pe care le percepe de pe urma comertului cu
mirodenii numai hotul la drumul mare din tara Egiptului,
pentru dreptul de trecere a marfurilor, se cifreazd anual la
sute de mii de ducati. Cand negutato-rul ajunge in cele din
uring la gura Nilului, in apropierea Alexandriei, ii asteapta
acolo Inca un profitor, .ultimul, care nu e mai putin hrapa-
ret Si al carui rol e unul din cele mai importante : flota

www.dacoromanica.ro
20 MAGELLAN

Venetiei. Dupa nimicirea orasului concurent, a Bizantir-

lui, mica Republica oi-n insusit cu desavarSire mono-
polul comertului apusean de mirodenii ; in loc sä fie
expediate mai departe pe cale directa, marfa trebue sa
fie negociabila la Rialto, unde comptoarele gerrnane, fla-
mande i engleze o scumpesc si mai mult. Abia dupa aceea,
aceleasi Lion i aceleasi 'boabe care au crescut I i s'au par-
guit in urma cu doi ani sub soarele tropical, sunt transpor-
tate in carutele u roti late prin troienele i gheturile tre-
catoarelor din Alpi, pentru a ajunge la mamularul european
si, prin acesta, la consumator.
Prin cel putin douasprezece maini asa noteaza cu me-
lancolie Martin Behaim in celebrul sail Globus" (Erdap-
fel") din 1442 trebue sà treaca ingredientele indiene, spe-
culate camatareste, pang sa parvie la ultima mand, la con-
sumator; Item ess ist zu wtssen, dass die ,Spezerey die in
den Inseln-in tIndien in Orieaten in manicherley Hendt ver-
kaufft wirdt, ehe sie heTauss kurnpt in unsere Landt". Dar
chiar deed douasprezece maini isi impart castigul, fiecare
din ele stoarce totusi destul suc de aur din produsele indie_
ne; cu toate riscurile si primejdiile, negotul de coloniale e
privit ca cel mai rentabil; el e mult mai banos decat toate
afacerile din Evul_Mediu, pentruca traficul unor marfuri de
volumul cel mai mic este legat de posibilitatea celor mai.
maxi castiguri. Din cinci corabii i expeditia lui Magellan
confirma acest exemplu de simpla aritmetica patru se pot
scufunda cu toata incarcatura lor, doua sute din cei doua-
sute saizeci i cinci de oameni pot sa nu se mai intoarca
acasa chiar asa s'a intamplat, caci multi mateloti i ca-
pitani si-au pierdut viata in timpul expeditiei) dar neguta-
torul tot castiga la urma in jocul acesta. Daca numai o cora-
Die din cinci se /mai inapoiaza acasa, oricat de mica ar fi ea,
insä bine incarcata cu mirodenii, atunci incdrcatura com-
penseaza cu prisosinta pierderile atat de mare e profitui.
Caci, in veacul al cincisprezecilea, un singur sac cu piper
pretueste mai mult decat via ta unui om; nu e deci de mi

www.dacoromanica.ro
 NAVICARE NECESSE EST 21

rare ea, fatà de marea ofertá de vieti omenesti lipsite de

valoare fi feta' de imensa si stäruitoarea cerere de mirodenii
pretioase, socoteala se incheie totdeauna cu beneficii strMu-
cite. Palate le Venetiei si acele ale familiilor Fugger si Wel-
ser sunt clàdite aproape numai din castigurile negotului de
ingrediente indiene.
Dar, inevitabild ca i rugina fierului, asa se ,leagg invidia
lArzä de cAstigul mare. Orice privilegiu este Intotdeauna
resimtit de ceilalti ca o nedreptate; si acolo unde se imbo-
,Oteste peste mgsurà numai un mic grup de oameni, se for_
meazd in mod spontan o coalitie a celor desavantajati. De
multd vreme Genovezn, Francezii, Spaniolii privesc chiords,
plini de pismA, la Venetia cea iscusit6, care a stiut sä In-
drepte spre Canal Grande gulfstream-ul de aur; si mai ama-
rgiti, mai IntAratati ei 1St atintesc privirile spre Egipt si Sirs,
uncle Islamul a ridicat o barierd de neinlaturat intre India
si Europa. Niciunei cordbii crestine nu-i este ingAduit sa"
pätrundd in Marea Ro,,;ie; niciun comerciant crestin nu poate
trece maear pe acolo, ca sa piece mai departe; fara crutare,
intreg traficul cu India e astfel indrumaf incat el trece ex-
eloeiv prin mainile negulatorilor turci si arabi. Prin aceasta
insg, nu numai Ca marfa e scumpitá in mod inutil pentru
,consumatorii europeni, nu numai Ca comertului crestin i se
sustrage din capul locului o bund parte din c-astig, ci e pri-
rnejdie ca intreg prisosul de metal pretios sd se scurgd spre
Orient, deoarece mgrfurile europene nu ating nici pe departe
valoarea de schimb a pretioaselor produse indiene. Numal
din cauza acestui simtitor deficit comercial, "nerábdarea Oc-
cidentului trebuia sä sporeascg mereu i s caute cu toatä
pasiunea un mijloc de a se sustrage ruingtorului i umilito_
rului control. In cele din urmd, energiile se adund laolaltà.
Cruciadele nu erau nici decum (asa cum sunt deseori descrise
in chip romantic) o simpla incercare misticà, religioasä, de a
smulge necredinciosilor locurile Sfantului lViormânt; aceasta
prima coalitie europeana-cresbna reprezintà totdeauna cea
dintai sträcluintä logica i constientà de a razbi prin bariera
www.dacoromanica.ro
22 MAGELLAN

ce inchide calea spre Marea Rosie si de a da putinta Euro-

pei, crest/1'60W, s'a feed' in toard libertatea comert cu RA-
sAritul. Deoarece iuresul Cruciatilor n'a izbutit, deoarece
Egiptul n'a putut fi smuls dominatiei Mahomedanilor si Is_
lamul continua sa incurce ,calea spre India, e firesc cA tre .

buia s'a se trezeascd dorinta de a se gAsi neapArat o altd cale

spre India o cale libera, cu totul neatarnatd. IndrAsneala
care a determinat pe Columb sA porneascA hotArat la Apus,
pe Bartolomeu Diaz si 'Vasco da Gama la Sud, pe Cabot la
Nord, spre Labrador, ii are in primul rand izvorul in vo-
inta deplin constientA de telul ei: de a descoperi in cele din
urmA, pentru lumea occidentard, o cale maritimA spre India,
o cale liberA, fArA piedici, Vara vAmi i sA se infrafigd ast-
fel rusinoasa dominatie a Islamului, care abuza de situatia
sa geograficd privilegiatA. Intotdeauna, in descoperirile si
inventiile hotAratoare, forta care insufleteste, care da aripi,,
este de fapt un elan de naturA moralA, spiritualk ins5. rea-
lizarea pe pAmant, pornirea decisivA spre actiune este data
de obiceiu de irnpulsuri materiale. Desigur ea' regii i sfet-
mcii lor s'ar fi entuziasmat fatA de propunerile lui Co-
!umb *i Magellan, chiar nurnai de dragul ideii indrAsnete
ce-o reprezentau aceste propuneri ; dar niciodatA n'ar fi ris-
cat banii necesari pentru proiectul lor, niciodata printii *i
speculantii nu le-ar fi pregatit in realitate o flota, dacd nu
aveau in acelasi timp perspective cA de pe urma acestor
expeditii menite sA descopere ^continente si drumuri noui
ei isi vor scoate de o mie de ori dobanzile capitalurilor in-
vestite. IndArAtul eroilor din acea epocA de descoperiri, se
aflau comerciantii ca puteri care pun in miscare o ideie,
si chiar acest dintdi impuls eroic pentru cucerirea lumii s'a
ivit din motive cat se poate de materiale, din forte pur pa-
mantesti. La inceput au fast mirodeniile!
A.*

Minunat lucru e totdeauna cand, in cursul istoriei, gcaiul

unui om se uneste cu geniul momentului, cand un singur
www.dacoromanica.ro
 NAVIGARE NECESSE EST 23

bdrbat are viziunea, clara a profundei nazuinti creatoare a

epocii sale si o, intelege cu adevarat. Una dintre tarile Euro-
pei nu si-a putut implini pang acum partea sa la misiunea
europeand: e Portugalia, care s'a strdduit in lupte eroice
indelungate sd se sustragd stdpanirii Maurilor. Acum ins5,
dupd ce cucerit definitiv victoria si independenta, splen-
dicta energie a unui popor tandr Si pasionat stagneaza cu do
savarsire ca un camp ldsat in pardginire ; vointa naturald
de expansiune, care saldsluete in sdnul fiecarei natiuni in
plina desvoltare, nu mai gaseste la inceput niciun im-
puls spre actiune. Prin hotarele ei de pe uscat, Portugalia
se invecineazd toatd cu Spania, sprijinindu_se parca de ea.
o natiune prietenoasd, frateasca; astfel, mica si sdraca
tara se putea intinde numai in spre mare, prin negot si colo-
nizare. Dar situatia geografica a Portugaliei este in mod fa-
tal sau asa pare la inceput cea mai defavorabild dinttc
toate natiunile europene care isi sustin existenta prin ne-
vigatie. Caci Oceanul Atlantic care isi aruncd din spre A-
rdis valurile asupra coastelor portugheze, este considerat,
dupà geografia ptolomeic5. (unica autoritate a Evului-Me-
diu), ca 0 nesfarsita pustietate de ape, cu neputintà de strä-
batut. Duca hartile planetare ptolmeice, calea spre Sud
dealungul coastelor africane nu parea nici ea mai accesi-
bild: se credea cd nu se poate ocoli: cu corabia desertul acre-
sta nisipos, cdci a&astd lard inospitalierd i chiar de nelo-
cuit s'ar intinde pand la pol si c ar fi unita cu terra austra.-
Its, neldsand astfel nicio trecdtoare spre Orient. Dup5 ardt5-
rile vechii geografii, Portugalia ar avea, dintre toate natiu-
mile maritime ale Europei, pozitiunea cea mai rea ce se poate
inchipui, pentrucd e situatä in afard de Mediterana, singura
mare navigabild in acele vremuri.
Gandul statornic, de o viata intreagd, al unui fiu de print
portughez, va fi de acum inainte acela de a face posibil5
aceastd imposibilitate si de a cuteza sà incerce daca nu
cumva potrivit cuvAntul biblic cei din urrna ar putea
sá devind totusi cei dintdi. Ce-ar fi daca s'ar dovedi ca
www.dacoromanica.ro
24 MAGELLAN

Ptolomeus. acest geographus maxi,m,us, acest papa al geo-

grafiei s'a in$elat? Ce-ar fi dacd oceanul acesta, ale caru:
valuri uria?e arunca uneori pe larmurile Portugaliei lemne
straine; ciudate prin aspectul $i InstrArile lor (i care trebue
sä fi crescut totusi pe undeva) nu e nicidecum nemdrginit,
ci duce spre tari noui $i necunoscute? Ce-ar fi daca s'ar do-
vedi ca Africa e locuibila dincolo de tropice $i cà Grecul
acela prea-intelept ar fi spus doar o minciund grosolana, a_
firmând ca acest continent necercetat nu poate fi ocolit pe
mare $i ct niciun drum nu duce dincolo spre Oceanul lu-
dian? Atunci Pertugalia, tocmai pentruca e situata la extre-
ma limita anuseana a Europei, ar fi adevarata trambulina
spre toate descoperirile: ea ar avea calea cea mai scurta d:n
toate. spre India. Ea n'ar fi respinsa de ocean ci, mai mult
ca orice alth lard a Europei, ar fi chemata sd se consacre
navigatiei. Visul acesta, dorinta acoasta de a ridica mica ii
slaba Portugalie la rangul de prima putere maritimd $i de a
schimba Oceanul Atlantic considerat pang acum doar ca
c barierd de netrecut intr`o cale deschisd tuturora, fusese
in nuce gandul care 1-a obsedat toata viata pc iffante"-le
Enrique, pe care istoria 11 numeste pe drept $i pe nedrept
Enrique navigatorul. Pe nedrept : cdi, cu exceptia unt
scurte expeditii razbdinice la Ceuta, Enrique nu s'a urcat
niciodata pe o:corabie; nu existd nicio carte, niciun tratat
nautic, nicio harta facuta de mana lui. Dar istoria trebue
sd-i recunoasca totu$i cu buna dreptate -numele acesta, caci
el $i-a Consaerat viata §i averea numal navigatiei §i naviga-
torilor. Remarcandu-se de tirnpuriu in razboiul cu Maurii, la
asediul Ceutei (1412), fiind totodata unul din cei mai bogati
oameni ai tarii, acest vldstar: al unui suveran portughez
nepot al unui rege englez putea sa-$i exercite ambitia in
cele mai strdlucite situaiii; toate curtile 11 invita la ele, Parr-
glia li oferd o. comanda suprema. Insa acest ciudat visa-tor
Ii alege, ca forma a vietii sale, singurdtatea creatoare. El se
retrage la Qapul Sagres, sacrul promontoriu al celor din ve_
chime. De acolo el pregate$te timp de aproape cinclzeci de

www.dacoromanica.ro
 NAVIGARE NECESSE EST 25

ini navigatia spre India i, prin aceasta, marea ofensivd con

tra facinantei mare incognitum".
Ce-a dat oare acestui singuratic i temerar visdtor curajul
(le a-si sustine (impotriva celor mai inalte autorifdti cosrrio_
grafice, impotriva lui Ptolomeu si a imitatorilor care se fo-
loseau de cuvintele i hArtile sale) convingerea c Africa nu
este un continent contopit a Sud cu polul inghetat, ci poate
fi ocolitd cu cordbiile i cá ea este adevdrata cale maritimh
spre India? Aceastd ultimd taind abia mai poate fi addn-
citd. in zilele noastrc. Dar niciodatd n'a amutit cu desdvdr_
sire svonul, inregistrat -si de Herodot si Strabon, cd in zilele
intunecate ale Faraomlor o ;Iota feniciand ar fi pornit odatd
dealungul MSrU Rosii spre Sud i cà, dupd doi ani, s'ar fi
inapoiat pe neasteptate acasd, venind din spre Apus, ctupa
ce a trecut printre Coloanele lui Hercule (strdmtoarea . Gi-
braltar). Poate cà iffantele ar fi aflat prin Maurii care Id -
ceau negot de sclavi cd dincolo de Libya deserta. de Sahara
nisipoasd, se intinde o tard a Bogdtiei", o bilat ghana". $i
inteadevdr, pe o hartd pe care un cosmograf arab a execu-
tat-o pe la 1150 pentru Roger II, regele Normanzilor, Guinea
de azi e indicatd cdt m poate de exact sub numele acesta,
.bilat ghana". Se poate deci presupune cd Enrique, folosin-
du-se cu dibdcie de un serviciu de'emisari i cercetdtori, era
mai bine informat asupra formei reale a Africei decdt geo-
grafii de catedrd care jurau numai pe codicele lui Ptolo-
meu si care au respins pe urmd i rapoartele lui Marco Polo
si ale lui Ibn Battuta, ca hind pline de minciuni gogonate.
Dar adevdrata insemndtate morald a lui Enrique residd in
faptul cd, odatd cu marelia telului, el a recunoscut i marile
dificultdti ale realizdrii i cd a inteles, cu o nobild re-
semnare, cd el nu-si va vedea niciodatd visul implinit, de-
oarece era nevoic chiar mai mult decdt de o intreagd viatd
de am pentru preatirea unei intreprinderi atdt de uriase.
Cdci, cum putea indrdsni cineva sd cdldtoreascd atunci pe
mare, din Portugalia spre India, fdrd cunc5tinte maritime,
fdrd cordbii care sd infrunte valurile? In vremea- aceea,

www.dacoromanica.ro
 26 MAGELLAN

când Enrique se pune pe lucru, cunostintele geografice fl

nautice ale Europei sunt neinchipuit de primitive. In seco-
lele de cumplitd pustiire, care au urmat prdbusirii imperiu-
lui roman, Evul-Mediu a uitat aproape tot ce-au aflat Gre_
cii, Fenicienii, Romanii in ciadtoriile lor cutezdtoare. Pentru
secolele acelea de constrângere de sine si de limitare a spa-
tiului, era de necrezut ca o povestire fantasticd ceea
se spune despre Alexandru : ca el a rdzbit de mult la ho_
tarele Afganistanului s,d. a inaintat adanc, spre Sud, pana in
India. Pierdute sunt hdrtile excelente, atlasurile Romannor,
ruinate sunt soselele lor militare ale cdror pietre miliare
erau infipte pana departe, in Britania ti Bitinia ; nici urm'a
n'a mai rdmas din serviciul lor de informatie, politic si ge-
graf c, care servca de model Imturora; oarnenii s'au desva-
tat sd cdratoreasca cu usurinth; pfacerea de a intreprnds
expeditii, de a descoperi colt.uri noui ale lumii a seazut cu
totul i saracdcioasd a devenit la urmd arta navigatiei.
Fara' niciun tel depdrtat i indrdsnet, fdra compasuri potri-
vite i fard hdrti precise, micile nave se furiseazd fricoase
de-a-lungul coastelor, din port in port, având mereu grija
furtunilor sau a piratilor deopotriva de primejdiosi. Cu a
cosmografie atat de inapoiatd si cu niste cordbii atat cte
jalnice, era Inca prea de vreme sà se ajungd la stapanirea
oceanelor i la cucerh'ea imparatiilor departate, dela capa-
tul lumii. Trebuia mai intai truda si sacrificiul unei intregi
generatii, pentru a se recdstiga ceea ce s'a pierdut in se-
cole de diferenta i ignorantd. Si Enrique aceasta e ma-
reia sa era holarit sd-si jerfeasca viata pentru fapta
viitoare.
Din castelul stravechi, dada de printul Enrique la Ca-
pul Sagres, n'au mai ramas in picioare deck cateva ziduri
ruinate; Francis Drake, unul din cei mai ingrati mostenitori
ai stiintei pe care a imbogatit-o printul solitar, a jefuit i a
distrus castelul. Printre umbrele i valurile legendei, abia
dacd se mai poate recunoaste astdzi, in toate am6nuntele,
felul in care printul Enrique a pregatit planurile de emu-
www.dacoromanica.ro
 NAVIGARE NECESSE EST 27
rire ale Portugaliei. Dupà relatarile (probabil romantice) ale
cronicarilor din tara sa, el si-a procurat din toate partite
lumii o multime de carti si de mape cu harti, a chemat Ia
dansul invatati arabi i evrei si le-a poruncit sa injghebeze
planse, tabele si instrumente mai bune. Fiecare corabier,
fiecare capitan reintors o calatorie era chestionat cu
deamänuntul ; toate aceste comunicari §i cuno§tinte erau
adunate cu grija intr'o arhiva. secreta i, in acelas timp.
alte corabii erau echipate pentru o serie de expeditii. Arta
naval& era necontenit incurajata; constructia vaseIor era din
ce in ce mai desavarsita i astfel, in scurtä vreme, dupa
micile barci de pescari, dechise, cu un echipaj de optspre-
zece oameni, dupg primitivele barcas" s'au ivit adevdrate
corabii cu pnze, incapatoare, de optzeci, de o sutà de tone
aeele naos" care puteau porni spre largul, marii chiar pe
vreme rea. Pe de altd parte, acest nou tip de corabii mai
lezistente la riscurile navigatiei, impunea un tip nou de co-
rabier: Carmaciul se intovardseste cu un maestru astro-
log", cu un specialist nautic care stie sä citeascd portolanul,
FA determine declinatiunile ceresti i sä insemneze meridia-
nele. Teoria i practice merg mana in mai* se stimuleaz6
reciproc in noui imbundtatiri i nascociri. Cu incetul, in
urma acestor prime expeditii se iveste din simplii pescan
si corabieri o rasa de navigatori i descoperitori, formati
sistematic la ,coala asprä a marii si ale caror fapte sunt
rezervate viitorului. Ca si Filip al Macedoniei, care a lasat
fiului sat] Alexandru acea irezistibilà falangd pentru cuce_
rirea Iurnii, Enrique lasä moStenire Portugaliei sale cora--
bine cele mai moderne din vremea sa i marinarli cei mai
destoinici pentru cucerirea oceanului.
Dar tragicd e soarta premergatorilor: lor le este scris sa
moard in ajunul biruintii, Meä sà vadd ei inii Tara FAO-
duintii. Enrique n'a trait niciuna din marile descoperiri care
au facut patria sa nemuritoare in isteria descoperirii lumii;
in anul mortii sale (1460) nu s'a ajuns la vreo realizare cu.
adevarat insemnata pe taramul mondial al geografiei. Mull
www.dacoromanica.ro
28 MAGELLAN

glorificata descoperire a Azorelor si a Madeirei, era in rea-

litate numai o re-descoperire (pe care portolanul lui Lau-
rentino o inregistreaza Inca din anul 1351). Cordbiile portu-
gheze, coborind de-a-lungul coastelor apusene ale Africei,
n'au ajuns nici macar pang la Ecuator ; s'a injghebat pe
atunci un mic negot nu prea glorios, cu fildeS alb si mai cu
seama cu fides negru": adica, Negrii de pe coastele Sene_
galului erau prin?: cu miile i ingramaditi in corabir pentru
a fi vanduti la targul de sclavi din Lisabona ; cei intorsi din
expeditie mai aduceau §i cateva saculete cu praf de aur ce
se gasea pe acolo. Acest mic insuficient inceput e tot ce va-
zuse Enrique din marea opera pe care o visase o viata in
treaga. Caci primul triomf al navigatiei portugheze nu rc-
sidd pe atunci in distanta parcursa, ci in sfera morala : in-
spoi irea spiritului de intreprindere, a pasiunii pentru ac-
tiuni cutezatoare i in distrugerea catorva legende sinis-
tre. Timp de secole, marinarii isi sopteau cu tearna ca nu se
poate naviga dincolo de Capul Non (in traducere, numele
acestui cap a? fi : Nu mai departe).-Caci indaratul lui in-
cepe imediat marea cea verde, a Intunecimii" si e val
(le corabia care ar cuteza sd se aventureze in aceasta zona.
ucigatoare. Acolo, la tropice, marea fierbe, clocoteste sub
jarul soarelui. Scandurile i panzele se incing indata i iau
foc; orice creStin care ar incerca sa puna piciorul in Tara
Diavolului" care e stearpa i pustie ca o regiune de cra-
tere vulcanice s'ar preschimba irnediat intr'un Negru.
Frica aceasta de a cdlatori pe marile Sudului devenise atat
de tenace, atat de irezistibila prin asemenea inchipuiri fan_
tastice, incat papa numai pentru a inlesni lui Enrique
sa-si procure neaparat mateloti pentru prirnele sale expe-
cliti trebuia sà.i asigure fiecarui participant deplind ier -
tare a pacatelor. Abia atunci s'a isbutit sä se recruteze
cativa oameni cu adevarat cutezatori, pentru aceste dintai
calatorii de descoperire a noilor pan-ianturi. Ce mare bum-
rie a ,tarnit deci faptul ca Gil Eannes a ocolit in 1434 Capul
Nun; despre care se pretinelea eà e cu neputinta sa fie de-

www.dacoromanica.ro
 NAVIGARE NECESSE EST 2g

pasit ! Din Guinea, acest navigator poate vesti tuturor cä

1-a demascat pe celebrul i slavitul Ptolomeu ca pe un flecar
care a vrut sa sperie lumea caci pe-aci e tot asa de usor
de navigat Ca si la noi acasa, i ara e extrem de bogata sl
do frumoasa". Prin aceasta, vraja sa risipit : punctul mort,
al inertiei si fricii, a fost infrant. Acum Portugalia nu mai
e nevoità sa prinda cu arcanul oamenii necesari echipajelor
sale ; aventurieri de meser t. i cei dornici de aventura vm
singuri din toate ärile. Fiecare noua calatorie izbutita da
tot mai mult curaj cordbierilor i, deodata, se iveste o in-
treaga generatie de tineri temerari, gata sa infrunte once
primejdii: pentru dansii aventura pretueste mai mult decal
viata. Navigare necesse est, vivere non est necesse-'
aceasta veche zicala marinareasca a capatat iardsi putere
asupra sufletelor. i totdeauna, cand o noug generatie se
pune pe lucru, hotdrita si strans unitd, lumea se transformd.
De aceea, moartea lui Enrique nu Iflseamnà decat momen._
tul acelei respiratii adanci care precede saltul cel mare. Ahia
s'a urcat pe tron energicul rege Joao II, §i evenirnentele iau
un avant care intrece toate asteptarile. Ceea ce fusese 'And
acum doar a biatd inaintare de melc, devine dintr`odath
goand vijelioasa i sariturd de leu. Nu mai departe decal:
ieri, se considera ca ispravd mdreatd faptul c navele cu
panze au strabatut in rastimp de doisprezece ani cele cateva
mile pana la Capul Bojador i, dung alti doisprezece ani de
lenta inaintare, ele au ajuns cu bine la Capul Verde. Pe
c'and actin), o inaintare rapicla de o sutd, de ,cinci sute de
mile, nu mai e ceva neobisnuit. Poate ca numai generatla
noastrd, careia i-a fost dat sa vadd realizatd cucerirea ae-
rului, noi, care am jubilat tot astfel la inceput, cand un ae-
replan se putea mentine in a er strabatand numai trei, nu-
mai cinci, numai race kilometri dela. Campul lui Marte din
preaima Parisului ea sa" vedem apoi, dund un deceniu,
escadrile intregi dc avioane sburand deasupra continentelor
at oceanelor, peate cä numai noi putem intelege pe de-
plin entuziasmul febril, ad'anca, fremdtiAtoarea bucurie cu

www.dacoromanica.ro
30 MAGELLAN

care toata Europa urmarea iuresul neasteptat al Portugaliei

spre taramurile Necunoscutului. In 1471 Ecuatorul e at/us,
in 1484 Diego Cam a si debarcat la gura Congo-ului, iar in
1486 se implineste in sfarsit visul profetic al lui Enrique :
navigatorul portughez Bartolorneu Diaz ajunge la extremita-
tea sudica a Africei, la Capul Bunei-Sperante pe care, de-
sigur din cauza furtunilor ce 1-au intampinat acolo, ii bo-
teaza la inceput cu numele de Cabo tormentoso promon-
toriul furtunilor. Dar chiar cand uraganul Ii sfasie panzele
§i ii frange catargul, indräznetul conquistador nu paraseste
canna i, hotarat, ii continua calea. A si ajuns la coasta rd-
sariteana a Africei si pilotii mahomedani puteau sa-1 in
drumeze de acolo cu usurinta, mai departe, spre India
dar iata" ca echipajul se razvrateste : e de ajuns cat au strft-
batut de asta. data ! Cu inima ranità, Bartolomeu Diaz e
nevoit sa se inapoieze, pierzand din vina altora gloria de a
fi primul European care a cucerit calea maritima spre In-
dia. Un alt Portughez, Vasco da Gama, av.and sa fie slavit
pentru aceasta fapta eroica, in nepieritoarea poezle a lui
Camoens, ca totdeauna, acel care a inceput expeditia, tra-
gicul initiator, ramane uitat spre gloria aceluia care are
norocul s'o duca pAna lc sfarsit. Oricum: fapta hotaratoare
s'a implinit. Pentru intaia oara s'a precizat definitiv figura
geografica a Africei; pentru intdia 'pará s'a dovedit i s'a
evidentiat, ,impotriva afirmatiei iui Ptolomeu, ea se poate
naviga spre India, cii drumul maritim spre tam aceea fabu-
ioasa este liber. Visul de o via ta intreaga, al lui Enrique, e
realizat de elevii si mostenitorii sai in ristimp de o gene-
ratie dupa maestrul lor.
Cu uimire i invidie, lumea Ii indreapta privirea spre
acest mc popor de marinari, neluat pang acum in seama
din coltu1 cel mai departat al Europei. In timp ce marile
puteri : Franta, Germania, Itaila se unaceldreau una pe
alta in razboaie fara rost. Portugalia, aceasta cenusareasa
a Europei, ia infaptuit visul vietii sale, sporindu-1 totodata
de o mie, de zece mii de ori; nicio alta stricluinta nu mai

www.dacoromanica.ro
 NAVIGARE NECESSE EST 31

poate intrece saltul ei, avantul ei nemarginit. Peste noapte

Portugalia a devenit prima natiune maritima a lumii; prin
realizarile sale, ea si-a asigurat nu numai provincii noui, cl
'tan intregi din celelalte continente. Died un deceniu i cea
mai mica dintre natunile Europei va ridica pretentia de-a
poseda i administra intinderi mai vaste chiar decat ale
imperiului roman in epoca expansiunii sale celei mai marl.
Bineinteles c o asemenea pretentie excesiv imperialista
trebuia sa istovearrca foarte repede puterile Portugaliei,
cand ea va incerca sa-si impuna tuturor vointa. Once copil
ar putea face socoteala ca e tend atat de marunta, care nu
numara in total mai mult de un milion si jumatate de lo-
cuitori, nu poate sà ocupe singura, sa colonizeze, sä admi-
nistrez -. sau macar sa monopolizeze comertul in intreaga
Africa, Indie si Brazilie; si in cazul cel mai bun, ea nu
poate stapani pentru vecie aceste imense regiuni ale glo
bului i sa le apere neincetat impotriva .celorlalte natiuni
geloase i hraparete. 0 singurd picaturd de ulei nu poate
potoli o mare agitata; o tard cat o garnalie de ac nu poate
subjuga definitiv tan de sute si mii de on mai man. Din
punct de- vedere rational, expansiunea nelimitata a Portu-
galiei apare deci ca o absurditate, ca o Don-Quijoterie de
specia cea mat primejdioasä. Insa e stiut cä eroismul e
iotdeauna irational si antirational; cà totdeauna acolo uncle
on om sau un popor cuteazd sa-si impuna o misiune care
depaseste cu mult propria-i masura reard, puterile sale
sporesc totusi i ele, ajungand la o tensiune nebanuita
vreodata. Poate cã niciodata o natiune nu si-a concentrat
cu mai multä maretie, intnun singur moment victorios
toate energiile sale ca Portugalia, pe la sfarsitul seco-
lului al cincisprezecelea. Tara aceasta isi creeaza singurA,
deodata, nu numai un Alexandru al ei, nu nurnai Argo-
nautii ei in acei care se numesc Albuquerque, Vasco da
Gama si Magellan -- ci i§i gaseste un Homer in Ca-
moons, un Titus-Livius in Barros. Invatati, cdnstructori,
mari negutatori se ivesc peste noapte, fiecare la locul sau:

www.dacoromanica.ro
32 MAGELLAN

ca §i Grecia sub Pericle, ea Anglia sub Elisabeta, ca Franta

sub Napoleon, poporul portughez Io realizeazd intr'o forma
universalg kleia sa et,a mai profunda, cea mai intimft
Si o inaii§eazg lumii intregi ca o faptg evidenta i exens-
plarg. Timp de o era o org de neuitat in istoria mon-
dialg Portugalia a fost in fruntea natiunilor europene,
conduegtoarea intregii omeniri.
Dar fiecare fapta mare savarOta de un singur popor, e
factità intotdeauna pentru toate popoarele. Ele simt lao_
laltg cã aceastd prima razbire Th taralnurile Necunoscutului
rgsturnat toate masurile, toate sentimentele i notiunila
de distantä valabile pang acum " 0 de aceea la toate curtile
universitatile sunt urmarite, en inirra svacnind de nerab-
dare, Ftirile cele mai noui din Lisabona. Gratie unei rninu-
nate intuitii,Europa Ii dg !impede searna de elementul crea-
tor ce residd in aceastä actiune portugheza care large$te cu
adevärat orizontul lumii pamantene. Europa intelege cá na-
vigatia i descoperirile vor transforma in curand lumea, in
mod mai hotarator decat toate tunurile de mare ealibru,
deck toate razboatele dintre State -- i cg o epoca de sute
de ani, o epoeg milenarg: Evul-Mediu, s'a incheiat deb.-
nitiv i incepe acum o noug perioadg : Epoca modernd",
care va cugeta si Ii 'a desvolta activitatea-i creatoare in-
tr'un spatiu de dimensiuni mult mai marl. Simtind din plin
insemnatatea unor asemenea momente istorice, urnanistul Flo-
rentin Politian, exponent al ratiunii dornice de pace, isi
Malta glasul spi e a slavi Portugalia $i gratitudinea in-
tregii Europe culte vibreazd in cuvintele lui insufletite .
Nu numai ca au fost lasate in urma Coloanele lui Hercule
si s'a pus in sfar0t frau unui ocean spumegand de furie
dar s'a restabilit unitatea indelung paralizata a lumii lo_
cuibile. Ce noui posibi1itài ti avantaje economice. ce spo-
I'M ale cuno$tintelor, ce confirmari ale adevarurilor vechii
0iinte, care fusesera respinse p5Mi acum ca fiind nedemne
de crezare, mai putem a§tepta de aci inainte ! Tani noui,
marl noui_ lurni noui (cdri mundi) sunt scoase la ivealä

www.dacoromanica.ro
 NAVIGARE NECESSE EST 33

din intunecimea in care au cdzut de secole! Portugalia

este azi straja, pdzitoarea vigilentd a celei de-a doua luml".
* *
Un episod uluitor intrerupse aceastä mdreatä inaintare a
Portugaliei spre Rdsdrit. A doua lume" pare de pe acum
ocupatd de indrdznetii navigatori, coroana si toate comorile
Indiei par dinainte asigurate regelui Joao, cad nimeni rvo
mai poate lua inaintea Portugaliei dupd ce cordbiile ei au
ocolit Capul Bunei Sperante, i niciuna dintre puterile Eu-
ropei 'Inca nu poate mdcar s urmeze pe aceastd cale ce
si-a pregátit-o vreme indelungatd. Caci Enrique Naviga-
torul a fost destul de prevazator sa-si procure un breve
al papei prin care toate tdrile, mdrile Si insulele care vor fi
descoperite dincolo de capul Bojador urrneaza sä apartina in
mod exclusiv Portughezilor; si alti trei papi au confirmat si
intarit aceastd ciudatd donatie" care acordd dinteodata
casei Viseu, printr`o simplä trasatura de condeiu, deplina
ai dreapta posesiune asupra intregului Orient Inca' neCunos-
cut, cu milioanele sale de locuitori. Portugaliei si numai Por-
tugaliei Ii sunt deci riguros rezervate toate lurnile noul.
Cine are in mand asemenea garantii indiscutabile, se simte
in general prea putin inclinat spre afaceri nesigure; si de
aceea nu era nicidecum atat de ciudat si de uimitor (cum a-
firma a posteriori cei mai multi istoriografi) faptul ca acel
beatus possidens, acel rege Joao II a ardtat prea putin lute-
res pentru proectul cam confuz al unui necunoscut Ge-
novez care cerea cu emfazd o flotd intreagd para buscar
el levante por el ponente" pentru a ajunge pe la Apus
la tdrmurile Indiilor E adevärat cà messer Cristofore
Colombo a fost ascultat cu toatd amabilitatea acolo, la Pa-
latul din Lisabona ,Si ea nu 1 s'a _opus nicidecum un refuz
brutal. Dar regele isi aminteste prea bine cd, 'Yana' acum.
toate expeditiile spre fabuloasele insule Antilha ul Brazilm,
de care se crecle cà ar fi situate care Apus intre Europa si
Indii, au pierit in jalnice naufragii i afard de aceasta
de ce sd se riste ducatil portughezi, bani buni qi siguri, pen-

www.dacoromanica.ro
34 MAGELLAN

tru o cale ex trem de nesigurd spre Indii, cand tocmai s'a

gasit dupa osteneli de ani de zile, drumul cel drept iar
la santierele de pe malurile lui Tajo se si lucreaza zi i noapte
la flota cea mare ce urrneaza sä porneasca direct spre In-
dii, ocolind Capul Bunei Sperante.
De aceea, ca o piatra svarlitä in fereastra si care cade in
odaie in zornait de geamuri sparte, razbeste in palatul din
Lisabona vestea neaSteptata dl Genovezul, aventurierul acela
grandilocvent ar fi traversat inteadevar, sub pavilion spa-
niol, temutul Oceano tenebroso i cà ar fi dat de parnant,
la Apus, dupa cinci scurte saptamani de navigatie. 0 mard
minune s'a intamplat ! Peste noapte s'a implinit mistica
profetie din Medeea" lui Seneca si care a impresionar,
adanc, Inca cu ani i ani in urrna, spiritele marilor navi-
gatori ai lumii :
venient annis
saecula seris, quibus Oceanus
vincula terrum laxet et ingens
pateat tellus, Typhisque novos
detegat orbes, nec stt terris
Ultima Thula".
Se pare ca au sosit cu adevarat zilele cand oceanul Ii
desvalue dupa secole secretul sàu cand pilotul argonaut nes_
coperd lumi noui si Thule nu le mai este cea mai indepar-
tata tara de pe pamantul nostru". E drept insä, ca Columb
noul pilot argonaut", nici nu banuete ca a descoperit un
continent nou. Rana la sfarsitul vietii sale, omul acesta ciu-
dat i incapatânat a staruit in credinta ca a pus piciorul
pe pamantul Asiei; n'a vrut sa renunte nici in ruptul
capului la aceasta inchipuire a sa si era sigur cã dacg 0.-ar
continua drumul spre Apus, el ar ajunge in putine zile, cu
Hispaniola" sa, la imbucatura Gangelui. Dar tocmai de acea-
sta ii este frica Portugaliei I o frica cumplità, ucigatoare.
Cad la ce serveste Portugaliei enciclica papala ce-1 confera
stapfinirea tuturor tärilor pe care le va descoperi pe calea

www.dacoromanica.ro
 NAVIGARE NECESSE EST 35

din spre Rasarit, de vreme ce tocmai in ajunul elanului final

Spania i-o ia inainte pe calea mai scurta din Apus si
ii sustrage Indiile in ultirnul moment? Prin aceasta ar Li
ca totul zadarnicita munca de cincizeci de ani a lui Enri.
.que, precum i truda de patruzeci de ani ce_a urmat dupd
moarcea sa; Portugalia ar pierde pentru totdeauna Inai
prin lovitura temerard, nebuneasca, a funestului aventurier
genovez. Daca Portugalia vrea sa-si afirme prioritatea, sa-si
mentina privilegiile asupra Indiilor, nu-i ramane atunci alta
alegere decal sà apuce arrnele impotriva neasteptatei imix-
tiuni a rivalei sale.
* *
Din fericire, papa inlatura primejdia amenintatoare. Por-
tugalia i Spania sun', copiii favoriti ai inimii sale, fiMd
singurele natiuni ai caror regi nu s'au opus niciodata cu
indarjire autoritatii bale spirituaie. Ele au combatut pe
Mauri Si au izgonit pe necredinciosi; prin foc i sabie au
rtdrpit orice erezie in tara lor; nicderi nu gaseste inchi-
:zitia papalà ajutoare mai sigure; gata sa se napusteasca asu-
pra Maurilor, Maranilor si Evreilor. Nu, copiii sai favoriti
nu trebue sa fie desbinati ! asa hotardste papa. Si de aceea,
problema ce se pune este aceea de a se imparti pur si simplu
intre Spania i Portugalia regiunile Inca necunoscute ale lu-
mut Si anurne, ele sa nu fie impartite in sfere de intetase,
precum se spune in limbajul fatarnic al diplomatiei nonstre
moderne, ci date in deplina stapanire. Pe temeiul autorita-
tii sale de vicar al lui Christos, papa daruieste acestor doua
popoare cinstit, fara putinta de indoiala toate popu-
latiile, tàriie, insulele i marile. Ca pe un mar pe care 1-ar
taia in douà cu cutitui, el ia globul pamantesc si, prin bula
dela 4 Mai 1493, il lmparte in cloud jumatati. Linia des-
partitoare trece la vreo suta de leguas (o veche masura
militara) de insulele Capului Verde. Tarile nedescoperite
ale globului, care se afla la Apus de linia aceasta, sä a-
partina iubitului salt copil Spania, iar cele situate la Eta--
sari% iubitului sau copil Portugalia. La inceput, ambii copii
www.dacoromanica.ro
36 MAGELLAN

sunt de acord cu aceasta imparteala i multumesc cu toga,

recunostinta pentru frumosul dar. Curand insa, Portugalia
se simte totusi nelinistità i solicita papei sg mute linia des_
partitoare putin mai spre Apus. Cererea aceasta e satisfgcuta
prin tratatul dela Tordesillas din 7 Iunie 1494 : linia de de-
marcatie e trasata cu doug sute saptezeci de leguas mai
spre Apus (si, prin aceasta, Portugalia avea sa se aleaggi
mai tgrziu cu o vasta posesiune: cu Brazilia, care nici nu
fusese Inca descoperita pe vremea aceea).
Oricat de grotesc ar putea parea la prima vedere un gest
atat de generos care, cu o singurg trasatura de condeiu, da-
rueste aproape intreaga lume numai celor cloud natiuni far&
sä Una seama de celelalte solutia aceasta pacifica trebue
sä fie totusi ad,mirata ca una din rarele acte rationale ale
istoriei, prin care un conflict este aplanat prin bung inte-
legere reciprocd, in loc sg fie rezolvat prin violentg. Si de
fapt, mice razboiu colonial intre Spania i Portugalia a fost
evitat timp de decenii prin tratatul dela Tordesillas, cu toate
cá aranjamentul acesta era dinainte condarnnat sà aiba un
caracter provizoriu. Cgci daca tai cu cutitul un mar, in lir-
tregime, atunci tdietura trebue sa rgzbata i dincolo, dela tin
cap la altul : linia de demarca tie stabilitg prin tratatul dela
Tordesillas trebue sa iasa odata la iveala si de partea cea_
laltà a globului, pe suprafetele Inca invizibile. Dar, in cu-
prinsul carol jUmatati se afla acum mult cautatele si pre-
tioasele mirodenii ? La rasarit sau la apus de linia despar-
titoare a celor doug emisfere? De partea Portugaliei sau de
partea Spaniei? Aceasta n'o pot prevedea in rnomentul ace-
sta nici papa, nici regii si nici invatatii, deoarece nimeni n'a
mgsurat Inca circomferinta pamantului si biserica, la
randul ei, nu vrea cu niciun pret sa recurioasca oficial forma
sfericg a cosrnosului. Dar pang la hotararea definitiva, am-:
bele natiuni au destule de fdcut i, mai ales, sa Inghita pe
nemestecate enormele imbucaturi din prada ce le-o aruncase
destinul : uneia, micel Spanii, intinderile imense ale Arne-

www.dacoromanica.ro
 NAVIGARE NECESSE EST 37

ricii iar eeleilalte, Portugaliei mititele, toate Indiile vi

Africa intreagl
14
* *
Norocoasa ispravá a lut Columb trezeste la inceput o ne-
mArginith uimire in OH le Europei. Pe urma insä, se des-
läntue o goang frenetica dupd aventuri i descoperiri, pe
care n'o cunoscuse vreodatà lumea noastrà veche: intotclea-
una, succesul unui singur orn cutezator starneste energille,
stimuland zelul 5i bravura unei intregi generatii. TOli ne-
multumitii din Europa. care nu se impacá cu situatia lor
socialà, fiecare om care se simte desconsiderat, respins, tinut
intr'o situatie inferioard si care nu are eabdare sä mai astepte,
fiii mai tineri, mezinii familiei, ofiterii far% angajament,
tastarzii marilor seniori i complicii obscuri cautati de Jus-
title toti vor s'a* piece spre Lumea Nou5. Printii, negutatorii,
speculantii isi echipeala fiecare coratiile, primind numai
atatia cat pot Ilia; trebue sa. se apere cu forta de navala
aventurierilor si golanior flämanzi, care se bat cu cutitele
ra s'a* fie expediati cei dintai spre tara de aur; pe cand Enri-
que mai trebuia sa solicite papei iertarea Ocatelor pentru
IoU acei care vor lua parte la expeditie, ca sa-si procure astfel
matelotii strict necesari pe bord, sate intregi se golesc acum
caci toti bdrbatii se indreaptä spre porturi, i cäpitanii,
proprietarii coratiilor de comert nu mai stiu cum sä scape
de multimea ce se inghesue in jurul br. Expeditiile nu mai
contenesc: pornese una dupa alta. Inteadevar, de parc5 s'ar
fi risipit deodata o negurà deask se ivesc acum pretutindeni
la Nord, la Sud, la Rásarit, la Apus insule noui, tAri
noui, unele incercuite de gheturi, altele impodobite de pal-
mieri. Intr'un eastimp de douàzeci, de treizeci de ani, cele
cateva sute de nave mici plecate din Cadix, din Palos, din
Lisabona descoperà mai multe pärnanturi, mai multe lumi
-necunoscute decal descoperise inaintea lor intreaga omenire
in cursul miilor i mijlor de ani ale existentei sale. Incom
parabil si de neuitat e calendarul din epoca aceea de des-
coperiri: in 1498 Vasco da Gama in slujba lui Dumne-

www.dacoromanica.ro
38 MAGELLAN

zeu i spre folosul coroanei portugheze", precum relateaa

cu mandrie regele Manoel ajunge la tgrmurile Indidor
debarcg la Calcuta; in acelasi san, Cabot, cgpitan in serviciul
Angliei, abordeazd Tara-Nona' i, prin aceasta, coasta nordica
Americii. Dupa un an (1499), Pinzon, bare servea sub pavi-
lionul spaniol si Cabral, sub acel portughez, descoperd Bra-
zilia in acelasi timp i independent unul de altul pe cand
Cortereal, urniand calea strabatuta de Wikingi inainte cd
cinci sute de ani, redescoperg Labradorul.
Si evenirfientele se succed vertiginos. In primii ani ai nou-
lui secol, doug expeditii portugheze (la una din ele a luat
parte si Amerigo Vespucci) coboarg de-a-lungul coastelqr
sud-americane pana in apropierea lui Rio de la Plata; in
1506 Portughezii descopera insula Madagascar, in 1507 insula
Mauricius, in 1509 ajung la Malacca pe care o i iau cu
asalt in 1511, tinand astfel In mainile ler cheia arhipelagului
malaez. In 1512 Ponce de Leon pgtrunde in Florida, iar in
1513 Nunez de Balboa e cel dintai European care zgreste, de
pe ingltimile dela ,parien, oceanul Pacific. Din momentut
acesta nu mai existg nicio mare care sa ramand necunos-
cutg omenirii. In scurtul rgstimp de o surd de ani, marina
europeand insutit activitatea, ba chiar 91-a inmiit posi-
bilitatea de-a face fatd noilor imprejurdri. Pe cand in 1418,
sub Enrique, lumea a tresarit de uimire la vestea ca primele
barcas au strabatut calea 'Dana la Madeira, echipajul cord-
biilor portugheze debarcg inca din 1518 la Canton si chiar In
Japonia /sa se compare pe harta aceste cloud distante); cu-
rand, o cglätorie spre India va fi socotità mai putin riscatg
decal era inainte navigatia pang la Capul Bojador. Cutree_
rata cu un avant atat de inaripat, fata lumii trebuia sä se
transforme i sä se amplifice din an in an si chiar din lung.
in lung. In atelierele din Augsburg, cartografii si cosmografii
stau aplecati zi i noapte la lucrul lor, dar ei nu mai pot
prididi atat de numeroase sunt comenzile. Li se smulg din
maini stampele Inca umede, Inca necolorate. $i nici tipo-
grafii nu pot furniza vanzgtorilor de carti destule globuri,

www.dacoromanica.ro
 NAVIGARE NECESSE EST 39

descrieri de calatorii toti vor sa fie informati despre

mundus novus". Dar abia au terminat cosmografii Milne
lor mondiale, punandu-le la punct dupã ultimele comunickri,
iata ca sosesc vesti noui care rastoarnd datele vechi
g totul trebue corectat, refacut din nou : cad ceea ce trecea
drept o insula, s'a dovedit cä e o peninsula ; ceea ce parea
sa fie India, e un continent necunoscut. Trebuesc indicate
noile fluvii, coastele si muntii noui si iata : abia au ter-
minat gravorii harta coa nouti, si ei sunt nevoiti sá inceapa
alta mai documentata, mai ampld si mai precisa. Geografia,
cosmografia si cartografia n'au cunoscut nici inainte i nici
mai tarziu o asemenea desvoltare, intr'un tempo atat de fre-
netic, atat de imbatator, atat de victorios ca in acest ras-
timp de cincizeci de ani, cand pentru intaia oara de cand
oamenii trdiesc, se agita i cugetà pe planeta aceasta s'a
determinat definitiv forma si configuratia pamantului, bl
omenirea a invatat sa cunoasca astrul rotund care o poartA
din vrernuri incalculabile prin spatiul infinit. Dar toata
aceastd infaptuire formidablld este a, unei singure generatii ;
corabierii ei au infruntat toate primejdiile pentru acei care
vor calatori dupd denbil ; conquistadorli ei au deschis toate
Calle lumii, eroii ei au rezolvat toate sau aproape toate pro-
blemele ce s'au pus pe atunci. 0 singura fapta a mai ramas
neirntdinita, cea din urma., cea mai frumoasa, cea mai difi-
cila : sa se facd pe una i aceiasi corabie ocolul intregului
glob pamantesc i astfel impotriva tuturor cosmologior
si teologilor care mai sustin ereziile trecutului sa se ma-
soare i sa se dovedeasca forma rotunda a planetei noastre.
Aceasta e ideia care va da rost vietii i destinului lui Fer-
nao de Magelhaes, pe care istoria Ii numege Magellan.

www.dacoromanica.ro
 MAGELLAN IN INDIA
Martie 1505 Iunie 1512

IntAile corbbii portugheze care au coborit pe Tajo pornind

spre departgri necunoscute, au servit la descoperirea teri-
toriilor ; corAbiile urrnAtoare mai calutau s intreting pa§nice
relaii comerciale cu trile cele noui. A treia flotd a 0 fost
echipatä militAreste, pentru adevArate expeditii rAzboinice.
Data aceasta : 25 Martie 1505, marcheaz5 inceputul unei
epoci de colonizare, care se va desfasura invariabil in ritmul
acesta alcAtuit din trei parti, din trek faze succesive. Acelasi
proces de expansiune se va repeta timp de secole : se in-
jghebeazA mai intk o agentie de comert, apoi se construeste
o forthreatà sub pretextul de a ocroti agentia. Se intretin la
inceput pasnice relatii comerciale cu suveranii indigeni, pe
urnià de indatà ce s'au adus destui soldati li se rapeste
printilor stApAnirea in propria lor ar i, prin aceasta, se
confiscA pur i shnplu toate produsele locale. Abia au trecut
zece ani si Portugalia a Si uitat, dupA primele succese, cA
ea nu dorise altceva la inceput deck o modestA participare
la comertul de mirodenii cu irile rAsAritene. Iar bunele in-
tentii si propunerile cumpärate dispar repede in betia suc-
cesului: din ziva cAnd Vasco de Gama debarca in India,
Portugalia se pune imediat pe lucru, ca sä inlAture din calea
ei toate celelalte natiuni. Fara' niciun scrupul, ea considera
toatä Africa, India si Brazilia ca proprietatea sa exclusivd.
De acum inainte nicio alt5. corabie nu are dreptul sä str5.-
batä marile, dela Gibraltar pang la Singapore i China ; ni_

www.dacoromanica.ro
 MAGELLAN IN INDIA 41

meni Ru poate face comert in cuprinsul unei jurnatati a glo-

bului, dace nu apartine ceiei mai mici natiuni a mica Europe.
Un rnaret spectacol se desfAsurA deci in ziva aceea de 26
Martie 1505, cand prima flotä de rezboiu a Portugaliei Ora-
seste portul Lisabonei pentru a cuceri acest nou Imperium,
cel mai mare de pe glob. Un spectacol comparabil in istorie
numai cu acela cand Alexandru cel Mare strabatuse MCI-
lespontul ; si aci e vorbi de o misiune deopotrivA de covAr-
*itoare, cdci 5 flota aceasta nu porneste sa subjuge o sirrgure
tard, un singur popor, ci o lume intreagA. Douezeci de corAbii
asteaptä cu panzele intinse ordinul regelui de a ridica en-
core ; i nu mai sunt acolo, ca pe vremea lui Enrique, nista
bArei mici, deschise ci galioane largi §i grele cu turnuri
Inane la prorS g la pupa', puternice nave cu trei ,si patru Ca-
targuri; cu panze mad i cu echipaj numeros. Pe langA su-
tele de matrozi exercitati pentru rezboiu, se afle pe bord nu
mai putin de o mie cinci sute de soldati inarmati din cap
pane ''n picioare, precum i doug sute de tunari. Afará de
acestia au mai fost imbarcati dulgheri si tot felul de meste_
§ugari, cu toate cele trebuitoare pentru a construi pe loc co-
rábii noui, de indatà ce vor sosi in India.
Dela intaia privire, oricine poate desigur sà inteleagd cli
o flote atat de uriasd are un scop deopotrive de meret: de-
finitive luare in posesiune a intregului Orient. Nu degeaba
i s'a oferit amiralului .Francisco tl'Almeida titlul de vice-
rege al Indiei si nu e o simplã intamplare ca tocmai Va_
sco da Game, amiralul marii Indiene", primul erou i na-
vigator al Portugaliei, a ales si a verificat el insusi echipa-
mentul. Misiunea militara a lui Almeida e cat se poate de
evidente : ele are insercinarea precise' de a ataca i distruge
orasele comerciale mahomedane din Africa si India, de a le
rade pe toate pane la pAmant, de a ridica forterete in toate
punctele strategice si a lase acolo cate-o garnizoang. $i
pentru intaia opera e anticipate' aci ideia politica a Angliei
el are se se stabileasa la toate punctele de iesire O. de tre-
cere, se-si asigure toate stramtorile dela Gibraltar pand la

www.dacoromanica.ro
42 MAGELLAN

Singapore, ca sa le poata inchide oricand i sä taie estfel

calea oricarui comert strain. I s'a mai dat vice-regelui or-
dinul sa nimiceasca puterea maritima a sultanului din Egipt
precum si a rajahilor indieni, i sà controleze cu atata stras-
nide toate porturile incat, din acest an al Domnului 1505,,
sa nu se poata transporta cu vreo corabie niciun bob de piper
sau alte mirodenii, fard viza portugheza. Marla in mana cu
aceaSta misiune militara merge cealaltd misiune, spirituala,
religioasd raspandirea crestinismului in toate tarile cuce-
rite ; de aceea, plecarea acestei expeditii rdzboinice e Inca-
dratä totodata in ceremonialul unei cruciade. Cu propria-i
mana, regele preda in catedrald lui Francisco d'Almeida
flamura cea nouà din damasc alb, avand brodata pe ea cru_
cea lui Isus-Christos, si care trebue sä falfaie victorioasa
deasupra tärilor mauritane i pagane. Ingenunchind, amira-
lul preia flamura si, indaratul sau, cei o mie cinci sute de
ostasi (care s'au spovedit si au -prima sfanta impartasanie)
depun i ei in genunchi juramantul de credinta catre stapa-
nul lor pamantesc, regelui Portugaliei, precum i stapanului
ceresc a carui imparatie aveau s'o Inale peste imparatille
acelea straine. Solemn, ca o procesiune, cortegiul strabate
orasul parra la port ; apoi bubuitul tunurilor vesteste mo-
mentul plecarii si corabille luneca, marete, pe Tajo in jos,
spre largul oceanului pe care amiralul lor trebue sa-1 cuce-
reasca pentru Portugalia, pand la capatul celalalt al pa-
rnantului.
* * *
Printre cei o mie cinci sute de soldati care, cu mana ridi-
cata inaintea altatului, au depus juramantul de credinta, in
genuchiase i un tanar de doudzeci §1. cinci de ani, al carui
rume era inca necunoscut pe atunci : Fernao de Magelhaes.
Despre originea sa, se stie doar ca s'a nascut in 1480. Insa
chiar locul nasterii sale este contestat. Locul indicat de Care
cronicaril de mai tarziu: Sabrosa, din provincia Tras os Mon-
tes, s'a dovedit inexact in urma cercetarilor mai noui, de-
oarece un pretins testament in care s'a gasit aceasta indicatle

www.dacoromanica.ro
 MAGELLAN IN INDIA 43
a fost definitiv recunoscut ca fals; dupà toate probabilitatile,
se poate sustine a Magellan s'a nascut la Porto. Nici despre
familia sa nu se stie altceva deck cd era de neam nobil, inSa
apartinea desigur celui de-al patrulea rang de nobleta, prin-
tre acei hidalgos de cota de armes"; oricum, originea aceas-
ta confera lui Magellan dreptul de-a avea un blazon propriu
si de a-I transmite mostenitorilor, precum i dreptul de-a
fi primit la curtea regald. Se crede cd el ar fi servit inca din
anii copilariei ca paj al reginei Leonora, ceea ce nu dove-
deste insa nicidecum ca situatia ce-ar fi avut-o la curte in
anii aceia .obscuri era deosebit de stralucità. Caci atunci
and acest hidalgo" de dougzeci si cinci de ani intra In..
serviciul flotei, el nu e cleat un simplu ,,sobresaliente", unul
din cei o mie cinci sute de soldati subalterni, care mananca,
se agitá si dorm in aceleasi incaperi ale corabiei, impreuna
cu echipajul i elevii-mateloti. Atunci el nu era inadevar. de-
ck unul din soldatii necunoscuti" care au pornit cu miile
in acest razboiu pentru cucerirea lumii, care au picrit apoi
cu mule i dintre care o duzina a mai supravietuit aventurii ;
iar din acestia, ca in totdeauna, unul singur smulge la ur-
ma, pentru sine, gloria nepieritoare a ispravilor savarsite:
de toti laolalta.
* * *
In aceastä expeditie Magellan e unul din cei o mie cinci.
sute de soldati z nimic mai mult. Zadarnic cautam nu-
mele sau in cronicile r5zboiu1ui indian 0, in toatà sincerita-
tea, nu se poate spune altceva despre anii acestia cleat c5.
ei trebue sä fi fost niste ani de incomparabilä ucenicie pen_
tru viitorul navigator mondial. Un simplu sobresal4ente na
prea e menajat: el e intrebuintat la toate; trebue sà strangà
panzele in toful uraganului i sa' lucreze de zor la pompà ;
trebue s'à alerge azi la asalt impotriva unui ora i maine sa.
care sub arsita soarelui nisip pentru construirea unui fort
Trebue sà poarte in spinare marfurile de schimb i sà stea
de straj5 la agentille de comert, sa." lupte pe uscat i pe navi
sä stie sa" manuiascá sonda i sabia, sä asculte i sà coman-
www.dacoromanica.ro
-44 MAGELLAN

de. Dar, pus sg facg de toate, el invgtg, totodatd, se intere-

-sea.zA de toate si devine in acelasi timp soldat i mariner,
-negulgtor, psiholog, geograf, oceanograf i astronom. In cele
din urmg destinul il face Inca de tirnpuriu, pe tangrul ace-
sta, pgrtas la marile evenimente care aveau sà schirnbe fate
lumii i sg statorniceascg pentru decenii i veacuri suprema_
tia natiunii sale ; cad, dupg cateva mici incdiergri care sunt
mai mult nista incursiuni de pradg decdt actiuni leale de
rgzboiu, Magellan primeste adevgratul botez al focului in
batglia navalg dela Cannanore (16 Martie 1506).
Aceastg bgtglie dela Cannanore reprezinta un moment ho-
-tgrator in istoria cuceririlor coloniale ale Portugaliei. Zamo-
rinul dela Calicut (Calcuta de azi) a primit prieteneste pe
Vasco da Gama, &and a debarcat intdia org in 1498, 1 s'a
argtat dispus sg intre in relatii comerciale cu acest popor
necunoscut. Curând insg, când Portughezii s'au reintors du-
pg cAtiva ani cu corgbii mai mari si mai bine echipate, el a
Lost nevoit sa recunoascà telul lor real, si anume cg ei rgvneau
la suveranitatea fitiSg asupra tuturor Indhlor. Negutgtorii in-
dieni i mahomedani vgd acum cu groazg ce stiucg lacomg s'a
_näpustit in linistitul lor elesteu de crapi, cad strginii aceia
au pus dinteodatd stapanire pe toate mgrile. Nicio corabie
nu mat indrgsneste sá lasg din porturi, de frica acelor pirati
-brutali; comertul de mirodenii stagneazg, caravanele nu mai
au ce transporta spre Egipt; pang: la Rialto din Venetia se
simte cg o mânä tare trebue sg fi curmat pe undeva mersul
normal al afacerilor. Sultanul Egiptului, cdruia i-au secat
veniturile vamale, incearcd mai intgi cu amenintgri cam zo-
rite. El scrie papei cg, dacd Portughezii continua sg-si facg
de cap pe Oceanul Indian, prgdând tot ce intalnesc in cale,
atunci el va trece la represalii si va, distruge Sfântul Mor-
mânt din Ierusalim. Dar nici papa, nici vreun alt imparat
.sau rege nu mai au putere asupra vointii imperialiste a Por_
tugaliei. Astfel, pggubitilor nu le riimgne altceva de fäcut
deegt sg sel inteleagg intre ei, sd-si adune fortele i s o-
:preased la timp invazia Portughezilor in India, Inainte ea

www.dacoromanica.ro
 MAGELLAN IN INDIA 45
ei sg se stabileascg definitiv acolo. Atacul e preggtit de
zamorinul din Calicut, sustinut in taing de sultanul Egiptu-
lui 1 poate chiar de Venetieni, care aurul trage doar in_
totdeauna mai greu deck sangele! trimit pe sub mfinS
turngtori de tunuri j artileristi priceputi. Flota cresting avea
sg fie atacatg pe neasteptate i ninaicita toatä din--
tr'odatà.
Insg prezenta de spirit §i energia unui personaj secundar,
care lucreazg intre culise, determing adeseeri pentru veacuri
intregi mersul istoriei. 0 intAmplare norocoasd salveazg pe-
Portughezi. Pe vremea aceea hoingrea prin lume un teme-
rar aventurier italian, cu numele de Lodovico Varthema,
deopotriva de simpatic prin curajul i prin istetimea se,
Ceea ce-1 _impinge pe tgngrul acesta spre tan depärtate
nu e ambitia sau pofta de cdstig, ci pldcerea cu totul el&
mentarg, irezistibild de a cutreera lumea. Vagabondut-
acesta innäscut recunoaste fdrg falsg sfiiciune Pentru-
ca imi era prea greu sg Inteleg totul din carti i nici nu
erarn inclinat sä le studiez", el s'a hotgrat sd incerce, sg
cerceteze personal, sg vadg cu proprii sal ochi diferitele
locuri ale lumii, deoarece relatdrile unui singur martor ocu-
lar sunt mai pretioase deck toate svonurile, deck tot ce
povestesc altii din auzite". Cutezatorul Varthema e cel din-
tai necredincios care se strecoara in Meca, ora§ interzis cres-
tinilor (relatarea sa a ramas i azi vrednicd de interes, mai
ales in ce priveste descrierea Kaabei). Dupg multe peripetil
si primejedii, el ajunge nu nurnai in India, nu numai in Su-
matra §i Borneo, unde Marco Polo pusese piciorul inaintea
lui ci el e primul European care rgzbate pang la mult eau-
tatele isles de la especeria (si aceasta va contribui In mod
hotgritor la expeditia ce avea s'o intreprinclä Magellan). Pe
drumul de intoarcere, deghizat in cálugar mahomedan, el
aflg la Calicut prin doi crestini renegati despre atacul pe
care zamorinul II preggtise impotriva Portughezilor."Din so-
lidaritate cresting, el aleargd Pal preying neapdrat pe For-
tughezi, chiar cu riscul vietii sale ; din fericire, avertismentul

www.dacoromanica.ro
46 MAGELLAN

sdu parvine amiralului 'Inca la timp. La 16 Martie 1506, cand

zamorinul ndclajdueste sà se ndpusteascg pe neasteptate cu
cele cloud sute de nave ale sale asupra celor unsprezece co-
rgi:Ai ale Portughezilor, ace§tia sunt gata de lupta". E cea
mai grea Mahe pe care a sustinut-o pand acum vice_regele.
Portughezii ii pldtesc victoria cu nu mai putin de optzeci
de morti i doug sute de rdniti (o cifea enormä pentru pri-
mele ràzboaie coloniale), dar aceastà victorie le asigurd de-
finitiv suprematia asupra coastelor indiene.
Printre cei douä sute de raniti se afld si Magellan ; pre_
cum se intampla totdeauna, destinul sdu vrea ca el sa se
aleaga numai cu fAni in aceati ani Intunecati. Nicio distinc-
tie nu-1 scoate la luminà. E expediat mai intai spre Africa,
impreung cu ceilalti rigid ; aci i se pierde urma, cad cine
avea sà inregistreze faptele sau macar moartea unui simplu
sobresatiente ? Se pare Ca' a rdmas ca'tva timp la Sofala ; pe
urmd a fost trimis inapoi, in tara sa, Ca insotitor al unui
transport ; dupd toate probabilitatile in aceast5 privintà
cronicarii se contrazic el s'a reintors 1 Lisabona in vara
anului 1507, cu acelas vapor pe care se afla i Varthema.
Dar chemarea depArtArilor a si pus stkAnire pe sufletul na-
vigatorului. De pe acum el se simte instrdinat in Portugalia,
ci scurtul sàu concediu nu e decat o asteptare nergbddtoare.
Asteaptà noua flotd care va porni spre India si care il va
readuce in tarâmurile nelimitate lale adeväratei sale patrii :

Aventura.
* *
Aceastd nouà flotä cu care Magellan se reintoarce in In-
dia are o deosebità misiune. Fara Indoialà, ilustrul sau to-
varàs de cdlgtorie, Ludovico Varthema, a inatiintat Curtea
despre bogätiile orasului Malacca si i-a dat indicatii precise
despre mult edutate mane cu mirodenii el fiind primul
European si crestin care le-a vazut *psis ()cals. Gratie in-
formatiildt sale, Curtea portugheza isi cla acum seama Ca
simpla cucerire a Indiei nu e suficientà i cd bogdtiile ei nu
pot fi pe deplin ca'stigate catà vreme ea n'a pus stapdnire

www.dacoromanica.ro
 MAGELLAN IN INDIA 47

pi pe tezaurul natural, pe toate insulele cu mirodenii. Aceas-

ta impune insa Portughezilor ca, mai intai de toate, ei sa
.aiba in /Tiara cheia acestui tezaur : stramtoarea i orasui
Malacca (Singapore de azi. a carui insemnatate strategic&
n'a scapat Vigilenii Englezilor). Dar, potrivit sistemului fá-
tarnic care s'a dovecbt atat de eficace, nu s'a trimis indata
o EOtã de razboiu ; ci, la inceput, Lopez de Sequeira a fost
insarcinat sa plece numai cu patru cordbii i , sä se apropie,
cu toata prudenta de Malacca, sä iscodeasca, sd recunoasca
terenul Si sd nu se prezinte deck sub masca unui pasnic
comerciant.
In Aprilie 1509, mica flotä ajunge la coastele Indiei fard
niciun incident vrednic de mentionat. Orice capitan al unei
nave portugheze de comert poate realiza de pe acum o ca-
latorie la Calcuta, pe cand abia cu zece ani in urmä aceiasi
calatorie facutä de Vasco da Gama fusese slavità in versuri
ca o fapta eroica fara seaman in istoria omenirii. Dela Li-
sabona 'Dana la Mombassa,"dela Mombassa pana la tàrmu-
rile Indiei, navigatorii.cunosc acum fiece stand., fiece port ,
nu le mai trebue nici pilot, nici maestru astronom".,Numal
cand Sequeira porneste la 19 August mai departe, dela por-
tul Cochin spre Rasarit, cor5biile portugheze strabat iarài
niste zone necunoscute.
La 11 Septembrie 1509, dupg o calatorie de trei luni, cele
dint5i nave a.le Portugallei se apropie de Malacca. Inca din.
depärtare, oamenii de pe bard vad cà bravul i istetul Var-
thema n'a scornit niste povesti si nici n'a exagerat când a
raportat la Curte cã in portul acesta sosesc mai multe co-
rabii cleat in orice alt loc din lume". In rada imensa se
adund b5rci i onci i prauri man i mici, albe i colorate,
de origine malaez5, chinezeasca, siarneza, ingramadindu-se
toate catarg langa catarg. Cad, prin situatia sa geografic5,
stramtoarea dela Singapore aurea chersonesus s'a inn-
pus in mod firesc ca marele centru de trafic al Rasaritulth.
Orice corabie care vrea sa plece dela 115s5rit la Apus, dela
Nord la Sud, din India spre ehina, dela insulele Moluce

www.dacoromanica.ro
48 MAGELLAN

spre Persia, trebue sà treac5 prin acest Gibraltar oriental.

Toate märfurile sunt negociate in acest antrepozit, toate sunt
.s.chirnbate intre ele : cuisoarele din Moluce $i rubinele Cey-
lanului, portelanul chinezesc i ildewl din Siam, ca$mirul
bengalez i lemnul de santal din Timor, sgbiile damaschinate
din Arabia $i piperul din Malabar si sclavii din Borneo.
Toate rasele, toate culorile i limbile se amestee5 inteun
valm4ag babilonic in acest centru comercial al Orientului,
in mijlocul cgruia se inalt5, deasupra caselor de lemn, scun-
de, ingramàdite laolaltà, silueta unui palat stedlucitor $i a
unei moschei de piatr5.
De pe coràbiile lor, Portughezii contempld uimiti puter_
nica cetate ; privirile lor jinduesc spre aceast5 alb5 bijute-
rie a Orientului, care scânteiazd in lumina orbitoare a soa-
relui $i care e piatra cea mai pretioas5 ce-ar putea im_
podobi coroana regelui portughez, stäpdri al tuturor Indiilor.
Pe de altd parte, din palatul sdu, suveranul malaez prive$te
plin de uimire i neliniSte cor4biile acelea strAine $i primej-
dioase. A.$a dar, ei sunt acolo, banditii aceia necircumci$i
Blestematii aceia au gasit in sfarsit 5i calea ce duce la Ma-
lacca ! Vestea despre bàtäliile i mheelurile lui Almeida si
Albuquerque s'a rdspandit de mult la depdrtdri de mii si
mii de leghe ; la Malacca se $tie cã acesti temuti Lusitani nu
cutreerd märile numai pentru pasnice schimburi comerciale,
Ca patronii de jonci siameze i japoneze ci ei asteaptã cu
perfidie mornentul de a se instala cu forta, ea sa prade tor
tul. Cel mai intelept lucru ar fi ea aceste patru corabii sa
nu fie I4sate nicidecum s intre in port ; dacd navdlitorii
ace$tia pun odatà piciorul in prag, atunci e prea tarziu. Dar
Sultanul e bine informat si in privinta acelor tunuri grele,
care amenintA cu gurile lor negre i t5cute de pe bordul co-
rdbiilor portugheze ; el $tie cà piratii ace$tia albi luptä ca
nige diavoli i cd nu li se poate rezista. De aceea e mai bine
ea se r5spundd minciunii cu rninciund, falsei prietenii cu
ospitalitate prefAcutd, viclenie cu viclenie i e chiar pre-.

www.dacoromanica.ro
 MAGELLAN IN INDIA 49

ferabil sä cada la Invoiala, Inca inainte ca el sa ridice laba

pentru a da lovitura ucigatoare.
lath' de ce sultanul din Malacca primeste cu deosebitä po_
liteta pe trirniii lui Sequeira $i accepta cu multumiri exa-
gerate darurile kr. Din toed inima, fie bineveniti Portu-
ghezii le spune el prin talmaciul slit ; ei pot face negot
dupa placul lor. In cateva zile le va procura piper si alte
rnirodenii, oricat vor ei, oricat pot lua cu argil. Cu toata
cmabililtatea, el pofteste pe capitani la un oaspat in pale
tul sau ; deed invitatia aceasta n'a fost acceptata, sub tot fe-
lul de pretexte caci ofiterii au fost preveniti sd se pa-
zeasca marinarii sunt insa bucurosi ea pot sa cutreere
liberi orasul acesta strain si eta de ospitalier. Ce placere
ea' pot sa debarce in sfar$it, sa simta iarasi pamantul ferm
sub picioarele kr, sa petreacd cu femei dragute sä scape
=oda0 de cabinele puturoase unde erau nevoiti sä (karmà
sau de acele sate murdare, in ale caror colibe porcii i gai-
nile saliisluesc laolaltà cu oamenii goi i sälbatici. Matrozii
flecaresc prin ceinarii, cumpara In piete tot felul de lucruri,
savureazd fructele proaspete si nu se mai saturd de bauturile
rnalaeze, foarte fermentate. Nicaieri, de cand au parasit Li-
sabona, ei n'au gasit n primire atat de cordiala, atat de prie-
tenoasà. Cu sutele, Malaezii vaslesc in barcile lor mici
repezi incarcate cu alimente, indreptandu_se spre cordbiile
portugheze; se catara pe odgoane, indemanateci ca niste
znaimute si se minuneaza in fata atator lucruri straine, pe
care nu le-au vazut vreodat5. Astfel se injghebeazd un tra-
fic intens; bastinasii sunt bucurosi sa schimbe cu marinarii
tot felul de obiecte. Curand insa echipajul afla cu neplacere
cà sultanul a i depozitat incarcatura fagaduita si rugat
pe Sequeira qa trimeard a doua zi dimineata toate Wardle la
tarm, pentru ca uriasele cantitati de mirodenii sa fie !near-
tate in corabii Inca inainte de apusul soarelul.
Sequeira, incantat ca si-a procurat eta de repede pretioa-
sele marfuri, trimite inteadevar la tarm toate barcile celor
patru corabii cu 0 buna parte din echipaj. El Insug, consi-.

www.dacoromanica.ro
50 MAGELLAN

derând cd nu e de demnitatea sa de nobil portughez s se

amestece intr'o afacere negustoreascd, rdmane pe bord
joacd ,gah cu un camarad : e cel mai intelept lucru ce se
poate face pe q corabie intr'o lungd. §i plictisitoare zi tropi_
cald. i celelalte trei nave se leagánd pe loc, linitite i som-
noroase. Dar Gorcia de Susa, cdpitanul micii caravele care
insotegte escadra, e din ce in ce mai nedumerit i mai indis-
pus de cele ce observà in preajma sa ; j anurne : un numär
tot mai mare de bärci malaeze se apropie i misund in ju-
rul celor patru cordbii pe jumdtate pärdsite i, sub pretextul.
de-a urea mdrfurile pe bord, o multime de vldjgani aproape
goi se catdrd sus, pe funii. In cele din urind 11 cuprinde bd-
nuiala c prea prietenosul sultan le_a intins Portughezior o.
curs i vrea sd-i atace in acelasi timp pe mare si pe
uscat.
Din fericire; caravela cea mica nu si-a trimis barca la
tarm impreuna cu celelalte. Astfel, Susa poate da unui om
de incredere al sdu ordinul de a porni in toata graba spre
vasul-amiral, pentru a preveni pe capitan. Omul acesta, cel
mai dcmn de incredere, nu este altul decat sobresalivntut
Magellan. Cu repezi si cnergice lovituri de vaslä, el se stre-
coard prin multimea barcilor pana la nava cea mare, unde
il mai gaseste pe capitanul Scqueira insialat comod la jocul
sau de sah. Dar Magellan e foarte stanjenit in misiunea sa
de faptul ea mai multi Malaezi, prefacandu-se c urmaresc
partida, stau Ia spatele celor doi jucatori cu cii&ul pe care-I
poarta tctdeauna cu ei, in cutcle braului. Cu aerul cel mai
natural, el murmura avertismentul sau la urechea lui Se-
queira. Acesta, ca &a nu trezeasca vreo banuiala, are pre-
zenta de spirit sa nu intrerupa. jocul. Dar el porunceste unui
matelot sa stea de veghe sus, la cafasul catargului si, conti-
nuindu-si partida cu o mana, tine mereu cu cealaltà mane-
rul sabiei.
Avertismentul lui Magellan sbsise in ultima clipa, cand nu
mai era chip sa se ia i alte masuri. Tocmai in minutul a-
cesta, o coloand de fum se inalta dela palatul sultanului :
semnul convenit pentru atacul simultan pe uscat i pe mare:
www.dacoromanica.ro
 MAGELLAN IN INDIA 51

Din fericire, pe vasul-amiral, matelotul dela cafasul catar-

gului dä alarma Inca la timp. Inteun salt, Sequeira e In
picioare i loveste cu sabia pe Malaezi, inainte Ica ei sd-1 fi
putut strgpunge cu pumnalul. Trambita sung, echipajul se
adund pe bord; Malaezii care au pätruns in toate corgbiile,
sunt aruncati peste bord i zadarnic se reped acum din
toate pgrtile praurile pline cu bgstinasi inarmati, ca sà prin-
a corgbiile cu cangea: Sequeira a avut timp sg ridice an-
cora, si salvele puternice ale tunurilor sale ti deschid calea
spre larg. Atacul asupra corgbiilor n'a izbutit, gratie vigi..
lentil lui Susa i promptitudinii lui Magellan.
Mai gravg e situatia nenorocitilor care au cobork incre-
zgtori pe uscat: o mang de oameni risipiti pe strazi, cu
totul nepregatiti sg se apere impotriva miilor de dusmani
perfizi. Cei mai multi clintre acesti Portughezi sunt macela-
riti pe loc; numai cativa reusesc sg se strecoare pang la pla_
ja. E tottt5i prea tarzin: Malaezii au pus stgpanire pe bgr-
cile lor, tdindu-le astfel intoarcerea la cordbii; unul dupg
altul, Portughezii sunt rdpusi. Unul singur, cel mai viteaz
dintre toti, se mai aparg cu inversunare: Francisco Serrao,
prietenul cel mai scump, fratele de arme al lui Magellan. El
e impresurat i rgnit. Dar iata ca Magellan, insotit de un
soldat, s'a si apropiat cu mica sa barcg, vaslind voiniceste,
neinfricosat, riscandu-si viata pentru prietenul sgu. Cu ca-
teva sdravene lovituri de sabie, el il smulge din mainile
dusrnanilor de zece ori mai numerosi, Il poartg pang la
luntrea sa i Ii salveazd astfel viata. Flota portughezg si-a
pierdut bgrcile in atacul acesta neasteptat i mai mult de o
treime din ecbipaj; Magellan a castigat insd tin frate de
range a cgrui incredere i prietenie vor avea o influentä ho-
tdratoare asupra faptelor sale de mai tarziu.
* * *
Pentru intaia oard se desvglue Cu acest prilej o trasatura
personalg a lui Magellan, cgci caracterul i fizionomia, sa au
rgmas pang acum cu totul ascunse in umbra. Si anume: vo-
inta lui fermg i curajoasg. Nimic patetic in firea sa, nimid
www.dacoromanica.ro
52 MAGELLAN

frapant in toata fiinta sa si e lesne de inteles de ce toti

cronicarii razboiului indian 1-au trecut cu vederea vreme
atat de indelungata, cad Magellan a fost toata vieata sa un
om modest si retras. El nu se pricepe sd se faca remarcat,
sa castige simpatia superiorilor. Dar totdeauna, cand i se
incredinteaza o misiune, si mai mult: cand el insusi 10 irn-
pune una, omul acesta ascuns, inchis in sine, procedeaza cu
o uluitoare hotarare in care inteligenta se imbina cu cura..
jul. Dar niciodata el nu stie s traga foloase de pe urma
ispravei sale sau sa se fdleasca cu clansa; calm si rabddtor,
se retrage iar in umbra. tie sa taca, stie sa astepte, pared
ar presimti ca soarta i-a rezervat inca multi ani de invata-
tura 'O. de incercare, inainte de-a realiza pe deplin marea
actiune pentru care s'a nascut. Curand, dupà ce a trait la
Cannanore una din cele mai man l. victorii ale flotei portu-
gheze si a luptat atat de curajos la Malacca, uncle flota s'a
ales totusi cu una din cele mai grele infrangeri ale sale, el
are sa dea o noug dovada de curaj in aspra sa cariera de
marinar: un naufragiu.
Magellan a fost trecut printre acei care aveau sa inso-
teasca unul din transporturile de mirodenii ce se intorceau
acasa, in cursa regulata, in perioada musonului. Dar nu apu-
case sa place, si iata ca galionul e tarat de uragan spre asa
numitele bancuri de Padua". Niciun matelot nu piere in
valuri; numai corabia e sfaramata in sute de bucdti de stan-
cile de corali i deoarece nu se putea ingramadi tot echi-
pajul in cele cateva barci, o parte din naufragiati trebue sd
ramaie pe loc. Bine inteles ca ofiterii, nobilii i chiar capi_
tanul pretind cd intai ei sa fie dusi inapoi cu barcile, Vi
aceasta cinica prioritate inclarjeste pe grumetes, pe mate-
lotil de rand. Conflictul se agraveaza si atunci, dintre toti
nobilii, Magellan declara ca vrea sa ramana cu marinarii,
daca ofiterii capitanes y hidalgos" Ii dau cuvantul de
oneare ca-i vor lua .o alta corabie de indata ce vor ajun-
ge la uscat.
Aceasta brava atitudine a sa pare sä fi atras pentru IntAia
www.dacoromanica.ro
 MAGELLAN IN INDIA 53

atentia comandantului suprem asupra soldatului necti-

6? a r

noscut". Cgci nu mult dupd aceea, in Octombrie 1510, cand

Albuquerque, noul vice-rege, intreabg pe cdpitanii regelui
capitanos del Rey" ce pgrere au in privinta asediului
proiectat impotriva orasului Goa, Magellan e pomenit si el
intre altii. Astfel, se pare eà dupd cinci ani de serviciu ca
sobresaliente, ca simplu soldat si matelot, el a fost ingltat
In sfar§it la rangul de of iter si, in aceasta calitate, e re-
partizat chiar la flota lui Albuquerque care avea sä rgzbune
rusinoasa infrangere a lui Sequeira la Malacca.
Dupd doi ani, Magellan porneste din nou spre Orientul
departat, spre aurea chersonesus. Noudsprezece cordbii, o in-
treagg rota de rgzboiu cu echipajul cel mai ales, se posteazd
amenintdtoare, in Iulie 1511, in fata portului dela Malacca
*1 lupta cea mai inversunatd se deslgntuie contra tradgtoru-
lui care se ardtase atat de prietenos i ospitalier la inceput.
Sase sgptamani dureazg aceasta luptg, pand ce Albuquerque
poate infrange rezistenta sultanului. Pe urmd insg, jefui-
torilor le cade in maini o pradd mai bogatà deck toate cate
le-au castigat pang atunci in Indiile binecuvantate. Odatd cu
cucerirea orasului Malacca, Portugalia tine sub stgpanirea
ei intreaga lume rgsgriteang. In sfarsit, comertului mahome
dan i s'a tgiat pentru toldeauna artera vitald si, In putine
sdpramani, el isi piercle cu desgvarsire puterile. Toate mgrile
dela Gibraltar pand la Singapore, dela Coloanele lui Her-
cule" pang la aurea chersonesus, sunt cuprinse definitiv in
oceanul portughez. Rgsunetul puternic al acestei lovituri ho-
tdratoare contra Islamului, care n'a cunoscut din vremuri
stravechi o asemenea infrangere, rgzbate departe, pang' in
China si Japonia, si se resfrange apoi spre Europa, starnind
o imensd bucurie. In fata credinCiosilor adunati, papa inaltd
ruggciuni de multumire i gratitudine pentru mgreata fapta
a Portughezilor care au pus in mainile crestindtdtii juma.-
tate din intineerile pgmantului. Romei i se oferg atunci spec-
tacolul unui triumf pe care ea Caput mundi nu 1-a mai
vgzut din vremea Cezarilor. 0 ambasadg condusd de Tristao

www.dacoromanica.ro
54 MAGELLAN

de Cunha, aduce trofee i prada din Indiile cucerite, cai cu

frauri de mare pret, leoparzi i pantere; dar piesa /ark sur-
prize cea mare e un elefant pe care corabiile portugheze
1-au adus viu din meleagurile acelea departate si care Inge-
nunchiaza de trei ori inaintea Sfântului Pärinte, in aclama-
iile frenetice ale intregului popor.
Dar pand si triumful acesta nu satisface pe deplin nein-
frAnata vointa de expansiune a Portugaliei. Nu s'a intam-
plat vreodata, in cursul istoriei, ca o mare victorie sa sature
pe un cuceritor; Malacca e numai cheia care deschide culea
la tezaurul de mirodenii; acum, când o au in mana, Portu-
ghezii vor s razbata mai departe, la sursa reala a comorilor
i sa pung stapanire pe insulele acelea de o bogatie fabu-
loasà: arhipelagul Sondei, insulele Amboina, Banda, Ternate
si Tidore. Trei corabii sunt echipate i puse sub comanda
lui Antonio d'Abreu; unii dintre cronicarii contemporani po_
menesc p i numele lui Magellan printre participantii la acea
expeditie in regiunile cele mai departate ale Extremului
Orient. In realitate insd, perioada indiana a lui Magellan a
si ajuns atunci la sfdrsit. Destul! Ii spune destinul sat. A
vazut si a trait destule in Orient. Sä porneasca acum pe cal
noui, pe propria sa cale! Tocmai aceste legendare insule cu
mirodenii, la care va visa toatà viata, spre care Ii atinteste
de acum inainte privirea launtrica, de parca ar fi vrajit --
tocmai insulele acestea nu avea sd le vadd niciodata Magel-
lan cu proprii sai ochi parnântesti, por vista de ojos`.`. Nicio_
data nu i-a fost dat sä puna piciorul pe aceste insule pare_
disiace: ele vor ramane numai un vis pentru ansul, visul
sail creator. lnsa gratie prieteniei sale cu Francisco Serrao,
insulele acestea niciodata vazute Ii sunt familiare, de parch'
ar fi trait acolo; i astfel, ciudata Robinsonada a prietenu-
lui 11 imboldeSte ii da curajul de a intreprinde cea mai mare
si mai temerard aventura a epocii sale.
* * *
Aceastä curioasa odisee a lui Francisco Serrao, care va fi
atât de hotarkoare pentru Magellan si pentru calatoria ce

www.dacoromanica.ro
 MAGELLAN IN INDIA 55

avea s'o faca el in jurul lumii, constitue un episod reconfor-

tent, o binefacatoare destindere in mijlocul cronicii sange-
toase a bataliilor si masacrelor portugheze. Printre toti ca.
pitanii aceia ridicati in slava, se cuvine sa aruncam o pri-
vire mai atenta asupra acestei figuri pe care nu s'au res-
frant razele gloriei. Dupã ce s'a despartit la Malacca de fra.
tele sau de arme care se intorcea acasa i trebue sa fi fost
miscatoare aceasta despdrtire Francisco Serrao porneste
cu capitanii celorlalte doua cordbii spre insulele fabuloase.
Ei ajung fdra mare osteneala si gra niciun accident la tar-
mul inverzit, i gasesc acolo o primire surprinzator de prie-
tenoasà. Cad. Mahomedanii n'au patruns Inca, nici cu cultura
lor i nici cu avanturile lor razboinice, pand in meleagurile
acestea izolate, dela marginea lumii. Populatia traieste in_
teadevar in sanul naturii, primitiva, goald dar pasnica; ea
nu cunoaste Inca banii si nu prea ig bate capul cum ar pu-
tea castiga cat mai mult. Pentru cativa clopotei, pentru ca.-
teva bratari, acesti naivi insulari cara pe spinarea lor canti_
tatl imense de cuisoare; i deoarece Portughezii si-au urn .
plut repede corabiile, numai in popasurile facute la primele
doua insule: Banda si Amboina, ne mai avand unde sa ingra-
madeasca atata belsug de roade, amiralul d'Abreu hotaraste
sa nu se mai abatä degeaba pe la celelalte insule, bogate si
ele in mirodenii ci sa se inapoieze cat mai grabnic cu
toate comorile sale la Malacca.
Poate cä lacomia a impovarat prea mult corabiile; oricum,
-um din ele, tocmai aceea pe care o conduce Francisco Serrao,
se izbeste de o stanca si se sfarama; naufragiatii de abia Ii
mai pot salva viata i nimic altceva. Parasiti, ei ratacese pe
larmul strain i sunt amenintati sa piara cu totii in chip
jalnic, cand Serrao izbuteste, printr'o vicleana lovitura, sa
captureze o iuntre mare, de pirati, cu care se reintoarce la
Amboina. Capetenia insulei primeste pe -naufragiati tot atãt
de prietenos ca si inainte, cand veniserd ca niste mari senior!,
si le oferd cu atata marinimie adapost i toate cele trebui-
toare (fueron recibidos y hospedados con amor, veneracion y

www.dacoromanica.ro
56 MAGELLAN

magnificencia), incat oamenii nu tiu cum sa_si arate recu-

nostinta. Si acum, dupa ce echipajul sau s'a odihnit i 'a
Intremat, datoria ostaseasca a capitanului Francisco Serra()
ar fi, bine inteles, aceea de-a se Imbarca neintarziat inteuna
din numeroasele jonci care vin i pleaca necontenit -Spre
Malacca, si sa se puna iarasi in serviciul militar al regelui
portughez feta de care e legat prin juramant.
Dar privelistile acelea paradisiace i clime calda, balsa..
mica, au o adanca influenta asupra lui Francisco Serrao,.
slabind sentimentul disciplinel miitare. Si, dintr'odata, ti
este cu totul indiferent dacä undeva, la mu de leghe depar-
tare, in palatul din Lisabona, un rege maraie sau scrasneste
din dinti impotriva lui i Ii terge din lista capitanilor sau
pensionarilor sal El stie ca a facut destul pentru Portugalia,
ca si-a riscat deseori viata pentru ea. Acum, el, Francisco.
Serrao, ar putea incepe sa-si traiasca odata viata sa proprie,
sa se bucure tot eta+, de comod i nestanjenit de place-
rile existentei, ca toti ceilalti oameni lipsiti de vesminte dar
si de griji, de pe insulele acestea binecuvantate. Ceilalti ma-
teloti §i capitani pot sa cutreere mai departe marile, sä cas_
tige, cu pretul sudoarei si sangelui lor, piper si scortisoara
spre folosul misitilor straini, sä se trudeasca in tot felul de
primejdii sa se razboiasca necurmat, ca niste smintiti lo-
iali ce sunt, numai pentru ca alfanda din Lisabona sa ingra-
madeasca tot mai mult aur de pe urma taxelor vamale el
insa, Francisco Serrao, ci-devant capitan al flotei portughe-
ze, e satul de razboaie, de aventuri i afaceri de mirodenii.
Fara mare solemnitate, viteazul capitan se retrage dintro
lume eroica intr'una idilica si se hotaraste sa-§i traiasca de
acum inainte viata privatissime, inteo splendid:a trandavie,
in felul cu desavarsire primitiv al acestei midi populatii eta
de prietenoase. lta demnitate de mare-vizir cu care il gra-
tifica regele din Ternate, nu prea Ii Impovareaza cu multe
treburi; are sa figureze numai odata in calitate de consilier
militar, intr'un mic razboiu al suveranului sau. Pentru a-
ceasta, el capata insa drept rasplata o casa proprie, cu sclavt

www.dacoromanica.ro
 MAGELLAN IN INDIA 57
servitori, pe langa o sotie frumoasa, oachesa, cu care Ett-
misleste doi sau trei copii ceva mai albi la fata.
Ca un nou Ulysse care si_a uitat Ithaca, Francisco Serra°.
petrece ani i ani de zile in bratele tuciuriei sale Calypso --
0 nici un Inger al ambitiei nu mai e in stare sa-1 izgoneasa
din acest paradis al lui dolce far Tante. Noua ani, 'Dana la
moartea sa, acest Robinson de buna voie, omul acesta care a
fugit cel dintai de asa zisele binefaceri ale culturii, n'a mai
parasit insulele Sondei; el n'a fost chiar cel mai eroic dintrer
toti conquistadorii 0 capitanii eroicei epoci portugheze : dar
a fost probabil cel mai inteligent i chiar cel mai fericit
dintre ei.
Aceasta rornantica evadare a lui Francisco Serrao din lu-
mea civilizata pare la inceput fara nicio legatura cu viata
si actiunea lui Magellan. In realitate, tocmai aceasta renurv--
tare epicuriang din partea acestui rnic si prea obscur capi_
tan, a exercitat insa influenta cea mai hotaritoare asupra
desfasurarii vietii lui Magellan si, prin aceasta, asupra isto-
riei descoperirii lumii intregi. Cad cei doi prieteni de arrne
si de sange raman in statornica legatura, cu toatä imensa
departare dintre clansii. De cateori are prilejul sã trimeata
vesti din insula sa la Malacca si de acolo spre Portugalia.
Serrao scrie lui Magellan scrisori amanuntite, in care sla-
veste cu entuziasm bogatia, frumusetile i placerile din noua
sa patrie. El scrie textual : Am gasit aci o lurne noua, mai
bogata si mai mare decal a ltri. Vasco da Gama" 0, cu totul
pierdut in vraja tropicelor, el staruie pe langa prietenul sat
sa paraseasca in sfarsit ingrata Europa si slujba sa prea
putin banoasa si sa vie cat mai curand la dansul. Nu incape
indoiala ca Francisco Serrao e acel care a sugerat cel dintfii
lui Magellan ideia c ar fi poate mai bine sa porneasca In
cautarea acestor insule pe calea lui Columb ( din spre Apus),
in loc pe aceea a lui Vasco da Gama (din spre Rasarit), toc-
mai pentru motivul cä insulele acestea sunt situate atat de
departe spre Rasarit.
Nu §tim pand unde au avansat tratativele dintre cei doL

www.dacoromanica.ro
58 MAGELLAN

frati de sange. In orice caz, amandoi trebue sa fi cumpanit

bine chestiunea in vederea unei hotariri ; caci dupa moartea
lui Serrao s'a gasit prin hartiile sale o scrisoare a lui Ma_
gellan, in care acesta f5g5dueste prietenului, in toata taina,
&à vie cat mai curand la Ternate i anume daca nu pe
drumurile Portugaliei, atunci pe altd cale". 1 a gdsi aceas-
ta cale nouä, a devenit gandul statornic al vietii lui Ma-
.gellan.
* * *
Gandul acesta staruitor. cateva cicatrice pe trunul
bronzat de soarele tropical si un sclav malaez pc
care-I cumparase la Malacca acestea sunt ca
sa spunem asa, toat5 averea pe care-o aduce Ma-
gellan cand se intoarce in patria sa dupa sapte ani de ser-
viciu pe frontul indian. 0 adanca uimire, ciudatá si poate
chiar penibilà, trebuie sa..1 fi cuprins pe soldatul mult in-
cercat in lupte cand, debarcand in sfarsit iaräi, In 1512, el
vede in juru-i o alta Lisabona, o Portugalie cu totul alta
deck aceea pe care o pkasise inainte cu Sapte ani.'Inca dela
intrarea corabiei in Belem, el tresare uimit. In locul batranei
si scundei bisericute, uncle fusese binecuvantata pe vremuri
expeditia lui Vasco da Gama, se inaltä masiva si fastuoasa
catedrala primul semn vizibil al imensei bogatii harazite
patriei sale de pe urma negotului de mirodenii indiene. Fiece
privire Ii vadeste cate-o nouà schimbare. Pe fluviul strabia-
tut inainte de putine nave, se inghesuie acum maxi corabil
.cu panze ; pe santiere, de_a-lungul malului, rAsuna ciocanele
mesteugarilor care se trudesc s5 injghebeze repede, cat -Mal
repede, note mult mai marl. In port, catarg langä catarg,
asteaptà cordbii portugheze i straine ; cheiurile sunt prea
pline de màrfuri, antrepozitele debordeazà, mii de oameni
circulà grabiti pe strAzi, intr'o larmà febrila, printre mareIe
palate construite de curand. In comptoare, in casele de
.schimb j in od5ile infundate ale misitilor se invalmasesc
toate limbile lui Babel. Prin exploatarea Indiei, micul oras
Lisabona a ajuns in decursul acestui deceniu o metropol5, un

www.dacoromanica.ro
 MAGELLAN IN INDIA 59-

oras al luxului. In carose deschise, doamnele din nobilime

iSi arata perlele indiene ; o imensa multirne de curteni In
.splendide vesminte misund prin curtile i incaperile pala-
tului. i acel care s'a intors acasa isi d seama cã sangele
pe care I-au varsat in India, el si camarazii s.i, s'a schirn-
bat printr'o misterioasa chimie in aur. In timp ce ei
au luptat, au patimit, au sangerat si au indurat atatea lip_
suri sub soarele necrutator al Sudului, Lisabona a devenit
prin faptele lor eroice mostenitoarca Alexandriei §i a ye-
'netiei, iar Manoel "et fortunado" cel mai bogat monarh al
Europei. Totul s'a schimbat aci, acasa ; totul e insufletit de-o
viata noua in lumea aceasta veche : o viata mai bogata, mai
fastuoasa, Mai voluptoasa, mai risipitoare, de parca atatea
mirodenii cucerite cu ajutorul flotei de razboiu si aurul do-
bandit prin negat au exaltat simturile i au zapacit mintile
tuturora. Numai el se reintoarce la fel cum a plecat ; e
acelasi soldat necunoscut", pe care nimeni nu_l 4teapta,
De care nimeni nu-1 rasplateste, pe care nimeni nu-1 saluta
macar. Ca intr'o tara straina asa se inapoiazd in patria sa,
dupà sapte ani de ratacire pe marile indiene, soldatul por
tughez Fernao de Magelhaes.

www.dacoromanica.ro
 MAGELLAN SE LIBEREAZA
Iunie 1512 Octombrie 1517

Epocile eroice nu sunt si nici n'au fost vreodatá sentimem.

tale ; si indraznetii conquistadori care au cucerit lumi In-
tregi pentru regii Spaniei sau ai Portugaliei, s'au ales la
urma cu prea putina recunostinth din partea lor, cu o rds-
plata' meschind sau odioasd. Columb se ,inapoiaza in lanturi
la Sevilla, Cortez cade in disgratie, Pizarro e asasinat, Nunez
de Balbo, descoperitorul Marii Sudului, e decapitat ; Ca-
moens, lupthtorul i poetul Portugaliei, calomniat de mize_
rabili funetionari din provincie, zace luni si ani intregi ca
si marele sdu tovaras Cervantes intr'o carcerd ce nu se
deosebeste mult de o groapd de gunoaie. Imerisä e ingratitu-
dinea acelei epoci de descoperiri : la Sevilla si Cadix rdtd-
cesc prin ulitele portului, ca niste cersetori i schilozi, plini
de paduchi, bolnavi de friguri, lipsiti de ingrijire si de add-
post, mateloti i soldati reintorsi acasa aceiasi care au
pradat pentru tezaurul regal al Spaniei giuvaerurile si o-
doarele lui Montezuma si incdperile pline de aur ale Incasi-
lor ; putinii lupthtori pe care moartea i-a crutat in colonii,
sunt transportati in patrie, Med glorie, ingearnaditi In fun-
dul corniilor ca niste cdini râioi. Cad ce conteazg .ispri-
vile acestor eroi Vara' nume, pentru curtenii care nu Org-
sesc niciodatà ei Inii palatul unde se afld in sigurantä it
unde Ij inswsc cu dexteritatea unor cartofori boatiile pe

www.dacoromanica.ro
 MAGELLAN SE LIBEREAZA 61

care ceilalti le-au cucerit in lupta ? Ei, trantorii palatului,

ajung adelantados, guvernatori ai noilor provincii ; ei Ii urn-
plu sacii cu aur i dau in läturi, ca pe niste intrusi supara-
tori, pe acei care se apropie de ieslea prebendelor lor pe
luptatorii coloniali, pe ofiterii de pe front care, dupa ani de
sacrificii i de truda. ,istovitoare, savarsesc prostia de a se
Inapoia in tara. Magellan luptase la Cannanore, la Malacca
si in multe alte btà1ii, ig riscase de zeci de ori viata i sa-
natatea pentru onoarea Portugaliei dar toate acestea nu
dau repatriatului soldat nici cel mai mic drept la vreo ocu-
patie demna de el sau la vreo functie care sa-i asigure exis.-
tenta de toate zilele. Numai Imprejuirii cu totul intampla-
toare cà face parte din nobilime si c apartine Inca mai de
mftlt,personalului dela curtea regelui (criagno de et Rey), da-
toreazã el faptul c e trecut iarasi, din inalta bunavointa a
suveranului, in lista celor care primesc o pensie sau mai
bine spus, o pomand. La inceput el se arra' chiar In randul
celor din urma, din rangul cel mai modest, ca mozo hidalgo
cu un fleac de o mie de reis lunar. Dupa o lun, i probabil
dupa ce indraznise sà protesteze cu destula vehementd, el
urea o mica treapta : ajunge hidalgo escude:r o cu 1850 reis
(sau, dupd o alta relatare, cavaIleiro hidalgo cu 1250. reis).
Dar, oricare ar fi fost adevaratul sau titlu de beneficiar al
prebendei regale, niciunul nu era insa un titlu important
caci niciunul din aceste titluri pompoase nu-1 indreptäteste
sau ii obliga pe Magellan la altceva decat sa se invarteasca
intr'o lenesa asteptare prin anticamerele palatului. Un om
de onoare, imboldit de ambitie, nu va accepta tot timpul sa
fie plata, chiar pentru a nu face nimic, cu o asemenea leaf&
cu o bagatela vrednica de dispret. Si de aceea nu e nici-
decum surprinzator ea Magellan se va folosi de cel dintal
prilej, care nu 0 desigur i cel mai bun, pentru a intra din
nou in serviciul armatei si a se distinge prin calitatile sale.
Magellan trebue sa astepte aproape un an. Dar In vara
anului 1513, cand regele Manoel pregateste o mare expedi-
tie rnilitara contra Marocului pentru a curma In sfarsit cer-
www.dacoromanica.ro
62 MAGELLAN

bicia piratilor mauri, fostul luptator din India se grdbeste

sá ofere armatei serviciile sale ; hotarirea aceasta 'nu are
and explicatie decat in nemultumirea fata de inactivitatea
ce i s'a impus. Cdci Magellan, care servise aproape totdeau_
na pe bordul corabiilor i devenise in cei sapte ani unul din
cei mai experimentati navigatori ai timpului sdu, nu-si poate
evidentia de loc adevaratele sale calitati intr'un razboiu pe
uscat. Si de astd data, in mijlocul marei armate trimise la
Amazon, el nu este decat un subordonat, un ofiter fard rang
si fara comanda independenta. Ca si in India, numele su
nu se afla nici acum in primele randuri ale rapoartelor ; dar
persoana sa se afla totusi, exact ca in India, in primele ran-
duri ale primejdiei. $i pentru a treia (meà pand acum
Magellan e ranit in lupta corp la corp. 0 lovitura de laike
la incheietura genunchiului ii rane§te nervul, i piciorul
stang ramane pentru totdeauna greoi, pc jumatate paralizat.
TJn schiop care nu poate merge repede si nici sa calareasca,
nu mai e bun de serviciu pe front. Magellan ar putea sa se
intoarca acum in toata tihna din Africa i, ca rdnit, sd ceard
o pensie mai mare. Dar el stdruie sa rdmdie in armatd, ir
razboiu, in primejdic in adevdratul sdu element ; astfel,
rdnitului i se incl. edinteazd sarcina de a administra, impre-
und cu un alt ()filer, marea pradd luatd dela Mauri : in ca_
litate de qvanciro des preses, el e rdspunzator do caii si
vitele eapturale. Aci iniervine o intdmplare oarecurn obscurd.
Cateva duzini de oi dispar intr'o noapte din uriasele ocoluri
undo erau pdzito turmele ; si rduvoitorli rdspAndesc peste tot
svonul cd Magellan si camaradul sdu ar fi revdndut in taind
Maurilor o parte din pradd sau cd le-ar fi inlesnit, prin ne-
glijenta Mr, sd-si scoatà vitele din tarcuri in toiul noptii. E
curios cà aceastã mizerabild a.cuzatie de a fi sdvarsit o vul_
gard delapidare in dauna Statului, este exact aceeasi prin
care niste functionari coloniali portughezi aveau sà calorn-
nieze i s injoseascd, mai tarziu cu cdteva decenii, pe un
alt fiu al Portugaliei, pe unul dintre cei mai gloriosi bdrbati
ai ei : poetul Camoens. Amandoi au avut in anii petrecuti in

www.dacoromanica.ro
 MAGELLAN SE LIBEREAZA 63

Indii sute de posibilitati de a se imbogati prin praddciuni It

tot felul de abuzuri i amandoi au fost murdariti in cin-
stea i onoarea lor de aceeasi insultatoare banuiald, cand
s'au inapoiat acasà, saraci ca niste cersetori, din tarile ace-
lea paradisiace.
Din fericire insa, Magellan e mai tare din fire cleat blan_
dul Camoens. Nici prin gand nu-i trece Ca ar putea fi inte-
rogat de asemenea creaturi, ldsandu-se tarit luni de zile prim
Inchisori Ca poetul Camoens. El nu-si pleaca cu molateca re-
semnare spinarea inaintea dusmanilor sai, cum Meuse auto-
rul Lusiadelor"; ci, de indata ce se rdspandise svonul Is
Inca inainte de a fi indraznit cineva sa-1 acuze in mod pu-
blic, el paraseste armata si pleacd spre Portugalia pentru a
cere satisfactie.
* * *
Ca Magellan nu se simtea catusi de putin vinovat in a_
ceasta tenebroasa afacere, ne-o devede§te faptul ca, abia
relnlors la Lisabona, el solicita regelui o audientd, dar nici-
dccurn pentru a se apara, ci dirnpotriva in deplina con-
§tlinia a meritclor dobandite in serviciul armatei pentru
a ceie o ocupaUe mai demna de el i o buna remuneratie.
A pierdut iardi doi ani i s'a ales in lupte corp la corp cu
o noud- rand de pe urma careia a ramas aproape schilod.
Dar n'a nimerit_o bine: regele Manoel nici nu lasa pe ener-
gicul creditor sa-i exprime pretentiile. In5tiintat dinainte,
de catre comandantul suprem din Africa de Nord, ca acest
recalcitrant (.1'.pitan a parasit din propria-i putere armata
din Maroc fara sä ceard concediu, regele trateaza pe meri-
tuosul ofiter, ranit in lupte, ca pe un vulgar dezertor. Fara.
sd-i ingaduie un cuvant de lamurire, el poruncete cu toata
asprImea lui Magellan sa se inapoieze imediat la- garnizoana
sa din Africa i, inainte de toate, sa se pund iarasi la dis-
pozitia comandantului sau suprem. Magellan e nevoit sa as-
culte porunca, numai de dragul disciplinei. Cu corabia ur-
mdtoare, el se intoarce la Azamor. Acolo, bineinteles ca
nici vorba nu mai e de cercetare publica a acestei afaceri ;

www.dacoromanica.ro
64 MAGELLAN

mirneni nu indazneste sa acuze pe un soldat atat de vrednic.

Si cu imputernicirea expresa a comandantului de a 'parasi
in mod onorabil armata, avand in mand toate documentele
-care dovedesc nevinovdtia i meritele sale, Magellan se Ina_
poiaza pentru a doua card la Lisabona' ne putem iflchipui
cu ce sentiment de amaraciune ! In loc de distinctii s'a ales
.cu banueli, in loc de rasplatiri nu s'a ales decat cu cicatriz
cele ranilor. Multa vreme a tacut, ramanand linitit i re-
zervat intre culisele evenimentelor. Acum insa, la varsta de
treizeci i cinci de ani, el a obosit : nu vrea ad se milogeasca
pentru dreptul sau.
Intr'un caz atat de delicat, prudenta ar fi trebuit sa-1 in_
demne pe Magellan sa nu se duca chiar imediat dupg ina-
poierea sa la regele Manoel i sa-1 inoportuneze din nou cu
aceeasi cerere. Ar fi desigur mai recomandabil sa ramaie un
rdstimp in linistitd asteptare, s caute legaturi i prieteni in
cercurile curtenilor, sa se strecoare prin iinguirl pe langa
cei influenti i sd se pund bine cu ei. Dar Magellan n'a Lost
niciodata dibaciu i mladios de felul sau. Oricat de putin
tim despre dansul, un lucru e insa sigur : cä omul acesta
obscur, retras i tacut, care se ferea sà atragd atentia asu-
pra sa, n'a posedat niciodata macar un dram din darul
acela de a se face iubit. Regele, nu se stie de ce, i-a fost
toata viata ostil (sempre teve hum entejo") i chiar Piga-
fetta, credinciosul sat insotitor, trebue sä marturiseasca la
urma ca ofiterii II urau pe fata (li capitani sui lo odiavano").
Cum spune Rahel, o eroina a lui Kleist, totul era sobru gi
sever in juru-i". El nu stia sa zambeasca, nu stia sa fie
a mabil, sà castige simpatiile i nici sa_si sustina cu iscusin-
ta ideile sale, gandurile ce-1 framantau. Taciturn, inchis In
sine, mereu invaluit in norii singuratatii sale, omul acesta
ce-si purta pasii intr'o vesnica izolare trebue sá fi raspandit
In juru-i o atmosfera glacialä, de indispozitie i neincredere;
caci putini au izbutit sa se puna eel putin in contact cu
dansul i nimeni nu 1-a cunoscut in intimitate. In atitudinea
sa rezervata, in tacuta sa retragere in umbra, camarazii sai

www.dacoromanica.ro
 MAGELLAN SE LIBEREAZA 63

sirnteau instinctiv o ambitie de alta natura, mai intunecata,

mai suspecta decat a acelor vandtori de situatii care se im-
bulzeau fatis, Vara nicio rusine i cu toata inversunarea la
sacul cu graunte. Ceva ramanea mereu ascuns indardtul
ochilor sai mid i rotunzi, dun, adanciti in orbite ; ceva sta.-
tuia, inaccesibl, indaratul gurii sale ascunse de mustatile gi
barba-i stufoasa : un secret in care nu lasa pe nimeni sä
arunce o privire. Insal totdeauna omul care adaposteste un
secret si are taria sa-1 Unä ani indelungati intr'insul färä
sa-si desclesteze gura, devine de nesuferit celui increzator
niin fire, e temut de acel care nu are secrete. Din Intuneci-
niile fiintei sale, Magellan si-a creat dela inceput impotri_
yin i ostilitati. Nu era usor sa fie cineva cu el si pentru el ;
Si poate c cel mai greu era, pentru acest solitar tragic, sa
fie atat de singur cu el insusi.
Si de astä data el merge singur in audientä la regele sau,
absolut singur, Vara nicio recomandatie, fara niciun protec-
tor. Acest hidalgo escudeiro Fernao de Magelhaes alege pen-
tru a doua cord calea cea mai rea ce exista la curtile regale:
acea dreapta i cinstita. Regele Manoel 11 primeste in d-ce-
iasi sala, privindu-1 poate de pe inaltimea aceluiasi tron pe
care sezuse predecesorul sau Joao II cand Ii expediase pe
vremuri, fära multa vorba, pe Columb. In acelas loc se re-
petà acum o scena deopotrivä de istorica. Portughezul acesta
scund i indesat, spatos si darz, cu infätisare tardneasca, cu
barba neagra gi cu privirea adanca, oarecum \acoperita
cmul acesta care se inclina acum inaintea suveranului sat;
(care avea sa-1 concedieze la urma tot atat de dispretuitor
ca i predecesorul eau) poarta sub fruntea sa niste ganduri
ce nu sunt mai prejos decat ale acelui Genovez strain de
tara sa ; poate ca Magellan este chiar superior celobrului sau
premergator in cutezanta, fermitate si experientd. Nimeni
nu fusese martor in acele momente hotaritoare ale destinu-
lui unui om ; totusi, dura descrierile cronicarilor contem-
porani, care sunt in aceasta Privinta -de acord, putem vedea
prin depaearea timpului, 'Ana in sala tronului cu piciorul

www.dacoromanica.ro
66 MAGELLAN

sdu paralizat, Magellan se apropie schiopdtand de rege Si, cu

o pleckiune, ii predd documentele care vddesc in mod in-
discutabil cat de nedreaptd si rduvoitoare e acuzatia rdspan-
ditd pe seama sa. Apoi el isi exprimd intaia rugaminte : re_
gele, luand in sconsideratie faptul cä fusese rdnit din nou in
ultima bdtalie, devenind astfel inapt s5 mai lupte pe front,
sä binevoiascd a-i spori cu o jurnatate de crusado (cam un
iling englez din zilele noastre) suma ce-o primeste lunar,.
moradia sa. Sporul pe care-I cere e cu totul neinsemnat
chiar ridicol ; si pare cà se potriveste prea putin cu omul
acesta mandru, aspru si ambitios, ca el sä_si indoaie genun-
chiul pentru a solicita o asemenea bagateld. Dar, fireste,
Magellan nu urmdreste prin aceast5 cerere s5 dobandeasc6
doer o piesd de argint, o jumdtate de crusado : aci e vorba
de rangul sdu, de onoarea so. La curtea aceasta, unde fi-
care Ii apard cu gelozie interesele, impingand in ldturi cu
cotul pe ceilalti, mdrimea pensiei, a moradiei, reprezintà in
mod simbolic treapta pe care o ocupd Un gentilom in serviciul
casei regale. Magellan, in varstä de treizeci si cinci de ant,
veteran al fazboiului indian si al celui marocan, nu mai vrea
se.* fdmaie in urma tinereilor cdrora abia le mijeste barba si
care intind regelui farfuriile cu bucate sau deschid portie-
re cupeului sdu. Din mândrie, el nu s'a inghesuit niciodata-
ca sg-si fach" loc inaintea altora, dar tot mandria Ii interzice
sd se lase pus sub ordinele unora mai tineri cu merite mai
midi decat ale sale. El nu vrea s5 fie desconsiderat, nu se
lasd pretuit mai prejos deck se pretueste el insusi pe te-
meiul faptelor sale.
Intunecat la feta, cu sprincenele incruntate, regele Manoel
priveste la petitionarul acela neraddtor. Fireste ea' nici
pentru el, pentru cel mai bogat dinire toti monarhii, nu con-
teaz5 o biat5 moned5 de argint. Ii supdrd numai atitudinea
acestui om care, in loc sl-1 roage cu umilint, cere cu atata
impetuositate; acesta nu vrea nicidecum sa" astepte pane' ce
el, regele, Ii va acorda ca o inaltà favoare o sum5 mai mare;
ci, teapdn i incdpatanat, el stdruie in pretentia de a fi

www.dacoromanica.ro
 MAGELLAN SE LIBEREAZA 67

InAltat in rang, de pared s'ar bizui pe un drept al sdu. Bine,

are sà-1 invete el pe bdiatul acesta inddràtnic ce insearnnä
aSteptarea si rugamintea! Din nefericire, prost sfatuit de
supArarea sa, Manoel, supranumit de altfel el fortunado,
norocosul", respinge cererea lui Magellan de a-i spori pen-
sia, neb'anuind cdte mii de ducati de aur va avea sa.
teased in curAnd pentru aceastà jurn5tate de crusado eco-
nomisitl
De fapt, Magellan ar fi trebuit s'd se retraga -scum; cki
frunted regelui e prea innouratg pentru ca elsa' se mai
astepte la o razg de soare, la un gest de inalta favoare din
partea augustului suveran. Dar, in loc s'd se piece cu toatà
supunerea si sä pa'r'aseasc'd sala, Magellan, impietrit in man-
dria sa, r'dmâne linistit in fata monarhului i isi exprimä a
doua rugAminte care, in fond, este adevdrata sa dorintä. El
intreabg dac'd regele nu are cumva vreun post disponibil,
o ocupatie vrednicd .de dânsul, pentru a lucra in serviciul
lui; cad el se simte prea tândr i prea energic ca sà ramaie
toat'd viata un simplu pomanagiu. Din porturile Portu-
galiei, coràbiile pornesc acurn in fiecare lun'a si chiar in
fiecare sg.ptgrnand spre India, spre Africa si Brazilia; nimic
n'ar fi deci mai firesc s'd se incredinteze: comanda uneia
din aceste numeroase nave unui bdrbat care cunoaste rnai
bine ca oricare altul mgrile orientale. Cu exceptia bdtra'nu-
Jui veteran Vasco da Gama, nu e nimeni in orasul acesta
si in tot regatul care s'ar putea fali ca-1 intrece pe Magellan
in tot felul de cunostinte. Dar regelui Manoel ii este tot
mai nesuferitá privirea clued, pretentioasa, a acestui soli-
citant a6tipatic. El respinge cu rácealä i aceastà .cerere,
fard sa-i acorde lui Magellan macar consolarea unei raga-
dueli pentru mai Varziu: nu, el nu are niciun post pentru
dânsul.
S'a terrainat E concediat. Insa Magellan mai are o
rugdminte, a treia, 5i aceasta nu mai este propriu zis o ru-
gaminte, ci doar o intrebare. El intreaba dacá regele ar
www.dacoromanica.ro
68 MAGELLAN

avea ceva de obiectat in cazul cand si-ar cauta un serviciu

intr'o alta tara, unde ar putea nadajdui sa gaseascä mai
multd incurajare. i, cu o ofensatoare raceald, regele ii
da a intelege cà aceasta ii este cu totul indiferent. Se
poate duce oriunde ii place si sa lucreze acolo unde ar ca-
pata vreun serviciu. Prin aceasta i s'a pus in vedere lui
Magellan, cat se poate de larnurit, ca nu e nevoie de el la
Curtea portugheza ca ea renunta la orice fel de activi-
tate din partea lui, i anume: Ca i se mai recunoaste de
eel inainte, din inalta bunavointa, pomana ce o primea,
dar cd nu i s'ar face absolut nicio obiectiune dacd el ar
intoarce Curii spatele i ar parasi tara.
Nimeni nu fusese de fata la aceastä audienta. Nu se stie
clack cu aceasta ocazie Magellan desväluise regelui §i
adeväratul sdu plan sau daca i-a vorbit despre el mai ina-
inte sau mai tarziu. Poate ca nici nu i se ddduse vreun
prilej sa-si expund pe larg ideile, poate Ca eie au fost res-
pinse cu faceala; in oriee caz, Magellan si-a dovedit Inca
odata, in audienta aceasta, vointa de a servi mai departe
Portugalia cu sangele sau, cu vieata sa, precum fäcuse st
pana acum. Abia in fata refuzului brutal al regelui, i se
impune i lui acea hotarire profunda, care se iveste odatä
in vieata unui Om cu adevarat creator si pe care n'o mai
poate ocoli sau inlätura din calea sa.
* * *
Din clipa cand paraseste ca un cersetor izgonit palatui
regelui sdu, Magellan *tie ca nu mai poate astepta si
sovai multá vreme. La treizeci i cinci de ani, el a trait si a
aflat tot ce putea invdta din proprie experienta un soldat
pe campul de lupta, un marinar pe intinsul apelor. De patru
ori a ocolit Capul Bunei-Sperante, de doua ori din spre
Apus, de cloud oxi dii spre Rasarit. De nenumarate ori a
fost In primejdie de moarte, de trei ori a simtit fierul rece
al armelor dusmane In trupul säu cald i sangerand, Vazu-
se lumi intregi, nemasurat de vaste; stie despre partile

www.dacoromanica.ro
 MAGELLAN., SE LIBEREAZA 69
ràsdritene ale p5mântului mai mult decat toti cartografii si
geografii celebri. In aproape zece ani de grea incercare, el
a lost initiat in toath tehnica rkboiului; a invdtat sà m'a-
nuiascg cu iscusint5 spada Si archebusa, sapa si lancea,
vasla i compasul, sa tie arma, s intind5 pAnzele si s5
traga cu tunul. Stie s citeasca portolanele, sd mAsoare cu
scinda adâncimea màrii si sä se foloseascd cu preciziune
de instrumente nautice, tot atat de bine ca si un ,,maiestru-
astronom". Ceea ce altii citesc cu tihnità curiositate in
earti: despre marl calme, fgrd nicio adiere, care tin corà-
biile pe loc, sau despre ciclonuri care bantue zile in sir,
despre bàthlil navale si lupte pe uscat, despre asedii si
pr5d5ciuni, despre atacuri neasteptate si náufragli toate
acestea le cunoaste din proprie experientg, la toate a fost
pgrtas. In rastimp de un deceniu, in mii de zile si de nopti,
el s'a invätat cu asteptarea pe marl nesfArsite i, pe de
alta parte, s5 dea bine lovitura in clipele 'fulgerätoare ale
hotaririi. S'a familiarizat cu toate rasele, cor oameni albi ii
galbeni, negri si bruni, cu Indieni si Negri, cu Malaezi si
Chinezi, cu Arabi si Turci. A servit pe regele sàu, si-a
servit tam in toate felurile si in toate imprejurdrile: pe
apa si pe uscat, in orice anotimp 51 in toate zonele marine,
sub cerul arz5tor si in suflarea glaciald a vântului. Tine-
retea stie sa" serveascd cu tot devotamentul: e in firea ei
sà se jertfeascd pentru allii; acum insà, in pragul celui
de-al treizeci si saselea en al vietii sale, Magellan si-a
luat hotarirea: a servit destuld vreme; s'a sacrificat destul
pentru interese strAine, pentru gloria altora. Ca orice om
cu puteri creatoare, el simte media un vita adanca na"Luinta
spre realizare de sine, spre infdptuiri in care sà-si asuthe
singur toatá raspunderea. Patria 1-a abandonat; a fost des-
legat de datoriile sale, de functia sa, de serviciile sale. Cu
ata mai bine: acum e liber! Ca de atAtea ori, pumnul care
vrea sa respinga pe un om 11 arunc5 insä indarat spre el
insusi, in propria sa realitate.

www.dacoromanica.ro
70 MAGEIeLAN

s
* *
Cand Magellan se decide sä infaptuiasca ceva, hotarirea
sa nu se manifesta niciodata intr'o forma' vadita si im-
pulsiva. Oricat de putina lumina se resfrange din desrLe-
rile contemporane asupra caracterului sau, aceasta e virtu-
tea esen tiara care marcheazd in mod frapant toate fazele
vietii sale: aceea ca. Magellan se pricepea de minune sa
taca. Nefiind nerabdator si nici vorbaret din fire, Perin-
du-se sa atraga asupra-si atentia, izolat chiar in mijlocul
tumultului armatei, Magellan $i-a cercetat, ga adancit
singur gandurile, numai cu el insusi. Privind departe, in
perspective vaste de timp si de spatiu, cumpänind in li-
ni$te, calculand fiece posibilitate, Magellan nu s'a infatisat
niciodata inaintea oamenilor cu un plan sau cu o hothrire,
mai inainte de-a fi convins Ca ideea sa e in sfar$it coapta,
bine chibzuita si cu neputintd de combatut.
$i de asth ath Magell\an isi exercitä minunat arta de a
tacea. Dupa acea jignitoare respingere suferith dln partea
regelui Manoel, probabil cà altal ar fi parasit tam nnediat,
oferindu-si serviciile unui alt suveran. Magellan ramane
insa linistit inch' un an intreg in Portugalia Si nimeni nu
banueste cu ce se indeletniceste dansul. Cel mult se observa
intrucat faptul acesta ar putea atrage cu deosebire a-
tentia asupra unui vechiu navigator pe marile Indiilor
ca Magellan sta mult de vorba cu piloi $i capitani, si mai
cu seamd cu aceia care au strabatut inainte marile sudice.
Despre ce vorbesc insd vanatorii cu mai multa placere,
cleat despre vanatoare si ce preferd navigatorii sa vor-
beasca intre ei, decat despre mare St nouile tari descoperite?
$1.chiar faptul cä el cerceteaza la Tesoreria, la arhiva se-
creth a regelui Manoel, toate hartile de coaste, portolane
§1 registrele de loguri privitoare la ultimele expeditii spre
Brazilia (pastrate acolo printre documentele cele mai se-
crete), nu poate trezi totusi nicio banuiald; caci e putea
ad studieze in atatea si atatea ore libere un caph an de

www.dacoromanica.ro
 MAGELLAN SE LIBEREAZA 71

corabie ra'mas Med slujbg, deck cartile si rapoartele despre

%rile i mrile descoperite de curand?
Mai bdtätoare la ochi ar fi mai degraba, noua prietenie
injghebata intre Magellan ai Ruy Faleiro. Cdci omul acesta,
cu care se afld in relatii din ce in ce mai stranse, un in-
telectual nervos, iute si suparkios, stäpanit de o vehement'a
.suada, de o excesiva' constiinta" de sine, pasionat, inflacarat
artagos din fire, pare ca se potriveste mai putin decAt
oricine cu navigatorul i soldatul acela taciturn, calm, re-
zervat si de nepatruns. Dar insusirile acestor doi bärbati,
care sunt va"zuti curand mereu nedesp6rtiti unul de altul.
alc'atuesc tocmai prin contrastul lor desdvarsit, ca dela
un pol la eelalalt o anumità armonie care, evident, nu
putea fi decat de scurtà durata Pentru Magellan, pasiunee
cea mai profund5 e aventura pe mare si cercetarea practi-
di a lumii pam'antene; pentru Faleiro, pasiunea cea mare
e stiinta abstracta a geografiei si astronomiei. Ca pur tea-
retician, ca un adevArat savant de cab.net care n'a pus
vreodata piciorul pe o corable, care n'a p'aräsit niciodath
Portugalia, Ruy Faleiro cunoaste cdile depdrtate ale ceru-
lui i Ornantului numai prin calcule si härti, numai din
cärti i tabele; in aceste sf ere abstracte, ca astrononi si
cartograt el e considerat fara indoiala ca autoritatea cea
mai inaltà. Nu stie sa Intindà o panzà de corabie, dar
nascocit un sistem propriu pentru calculul longitudinilor
care cuprind Ca o plasa intreg globul terestru; sistemul a-
cesta _poate fi defectuos, dar avea sa aduca mai tarziu
mari servicii lui Magellan, hotäritoare chiar .pentru Intre-
prinderea lui. El nu stie sa tie carma, dar harlile sale ma-
rine, portolanele, astrolabele st alte. instrumente injghebate
de dânsul, par sd fi fost cele mai bune mijloace de mien.
tare nautica din epoca sa. Magellan, om cu desdvarsire
practic -- a carui universitate au lost numai aventurile
ràzboiul, si care stie din astronomie i geografie numai ceea
ce a aflat cu adevarat din propria-i experienta, adicd ceea

www.dacoromanica.ro
72 MAGELLAN

ce-a invatat in calatoriile sale si prin aceste calatorii

poate trage imense foloase dela un asemenea specialist.
Tocmai pentruca sunt cu totul opusi in insusirile i inch-
narile lor, acesti doi oameni se intregesc intr'un mod atat
de extraordinar, atat de fericit cum se intampla intot-
deauna cand darul de a combina se armonizeaza cu eel
experimental, Ideia cu acliunea, spiritul cu materia.
In éazut acesta deosebit, se adaoga insä si destinul co-
mun al celor doi -oameni, supusi acelorasi vicisitudini de
catre contemporanii bor. Acesti doi Portughezi extraordi-
nari fiecare in alt sens constienti de valoarea lor, au
fost adanc jigniti in demnitatea lor de catre stapanul tarn
Si impiedecati sa-si realizeze pe deplin telurile vietii lor.
De ani indelungati, Ruy Faleiro ravneste sa ocupe postul
de astronom regal, $i Virg indoiala Ca nimeni nu putea avea
pe atunci in Portugalia o pretentie mai indreptatita. To-
tuSi, dui:4 cum Magellan a indispus curtea prin tacuta sa
mandrie, se pare ea $i Ruy Faleiro ar fi suparat-o prin
felul sau impulsiv, nervos, foarte sensibil la orice ofens&
ri repede pornit la manie. Un smintit asa 11 numeau.
prietenii sal care, ca a scape de el dandu-1 pe mana In-
chiz4iei, au raspandit chiar .banuiala cä dansul ar fi in
legatura cu diavolul, ca se serveste in lucrarile sale de
duhuri si forte supranaturale. Amandoi, Magellan si Ruy
Faleiro, se vad deci irnpresurati si respinsi in propria lor
tara de ura si neincredere; i aceasta apasare a neincrederii
urii din jurul lor, ii apropie pe Magellan si Faleiro in-
teo strânsä conlucrare. Faleiro studiazd comunicdrile si.
planurile lui Magellan. El le dá o. armatura $tiintifica si.
prin tabelele i calculele sale prerise, confirmd presupii-
nerile pur intuitive ale lui Magellan. i cu cat teoreticianul
si empiricul compara observatiile si constatarile br. ca
atfit mai pasionata e la urma hotarirea lor de a realiza im-
preunä un anumit proiect, intr'o tovdraSie tot atat de strati-
s5 ca i aceea in care 1-au chibzuit si i-au dat forma de-

www.dacoromanica.ro
 MAGELLAN SE LIBEREAZA 73

finitivl Si astfel cei doi oameni, al teoriei si al practicei,

se obligà reciproc, prin jurArnânt solemn, sä pazeasca fat&
de oricine secretul planului lor liana in clipa hotäritoare a
realizarii i, la nevoie, sã duc5 la bun sfdrsit chiar fàr
ajutorul patriei lor, chiar irnpotriva propriei lor patril, o-
intreprindere care nu poate apartine numai unei singure
Mit ci intregii omeniri.
g
Acum insd a sosit momentul sg punem intrebarea: care
este de fapt planul acela misterios, pe care Magellan si
FaIeiro II desb5teau in toat5 taina, ca niste conspiratcri, ir
umbra palatului regal din Lisabona? Ce elemente noui,,ne-
maipomenite pânà atunci, cuprinde planul acesta? Ce-1 face
atal de pretios, Inca ei se leagd prin jurämânt sä p5streze
cu toe-Ca strdsnicia secretul sail? Si ce este eta de primej-
dios in proiectul acesta, incat ei 11 tin ascuns ca pe o arm5
otrávit5? R5spunsul poate desam5gi la inceput; Caci planuL
acesta nou nu este altul decdt chiar acela pe care Magellan
ii dibuise cand s'a reintors din India si pentru care II. in-
curajase Serrao prin scrisorile lui; e ideia de a ajunge la
insulele unde cresc din belsug pretioasele mirodenii, nu pe-
calea din spre Rdsärit, ocolind Africa, asa cum fac Portu-
ghezii,ci pornind spre Apus in jurul Americii, tot mai
departe. In aparenta, planul acesta nu infátiseazd nimic
nou in sine. Se.stie cã nici Columb nu pornise pentru a dee.
coperi America (a carei existenta nu era Inca laànuit5 pe-
atunci), ci pentru a ajunge in India; el insusi nu-si recu-
noscuse niciodatd gresala i staruise panä la moarte in cre-
dinta ca a debarcat intr'o provincie a Marelui Chan din,
China. Si pe urmä, când lumea se convinse in sfarsit de
gresala lui, Spania nu se gdndi nicidecum s5 renunte la
calea spre India numai din cauza_ acestei descoperiri In-
tamplAtoare. Caci prima bucurie fu in curand urmatä de
cumplitA desamdgire. Vestea pe care exaltatul Columa-
se gràbise s'o rdspandeascd si anume, ea' in San Do-

www.dacoromanica.ro
74 MAGELLAN

aningo si Hispaniola aurul se gäseste in zdedminte bogate

aproape de suprafata pämantului, s'a dovedit o simpld go-
goritd. Nu s'a gdsit aur, nici mirodenii si nici mdcar flldea
megru", caci sthiAnogii Indios nu puteau fi intrebuintatI ca
sclavi. Cdtd vreme tezaurele Incasilor n'au fost incd prd-
date de Pizarro si minele de argint dela Potosi rfall fost
puse in exploatare, descoperirea Americii insemnase din
punct de vedere comercial un esec; si de aceea, Castilianu-
lui care venise acolo insetat de mirajul aurului, i-a fost
mult mai uSor sà ramdie apoi pe loc, sà colonizeze i sd ad-
ministreze America, decdt sá porneascd in jurul continen-
tului american, cat se poate mai repede, spre paradisul giu-
vaerurilor si al mirodeniilor. Din ordinul suveranului spa-
niol, s'au facut necontenite incercdri de a se ocoli cu cord-
biile aceastd terra firma" de curand descoperitd, pentru
a rdzbi inaintea Portughezilor la adevdratul tezaur al Ori-
entului, la insulele Moluce. Exceptiile urmau una dupd
alta dar, in strdcluinta lor de a gdsi o cale maritima spre
mull doritele Indii, Spaniolii au a vut de suferit curând a-
-ceeasi desamdgire pe care au indurat-o inainte i Portu-
,ghezii cu Africa. Cdci si acest nou continent, America, ii
s'a dovedit cu mull mai vast decdt presupuneau ei la ince,
put. La Sud si la Nord. peste tot unde vroiau sa räzbatd cu
cordbiile spre Oceanul Indian, ei se loveau de bariera ne-
intrerupth si de netrecut a uscatuitii. Peste tot le std in cale,
ea o grindd lath, continentul acesta lung sf intins, obsta-
colul" acesta numit America. Unul dupd altul, marii con-
quistadori isi incearcd zadarnic norocul: sä gdseascd undeva
o trecdtoare, o strAmtoare intre cloud maxi, un paso", un
,estrecho". Columb se abate spre Apus intr'a patra sa cd-
Idtorie, pentru a se intoarce acasd prin India :0 se iz-
beste de barierd. Expeditia la care ia parte Vespucci dibuie
4i ea in zadar de-a-lungui intregii coaste sud-amexicane,
con proposito di andare e scoprire un isola verso Oriente
.ehe si dice Me /ache" pentru a ajunge la Moluce, insu-

www.dacoromanica.ro
 MAGELLAN SE LIBEREAZA 75

lele cu mirodenii. Cortez, intr'a patra sa re!acion", raga-

dueste in mod expres imparatului Carlos sa caute o treed-
toare la istmul Panama. Cortereal si Cabot inainteaza in
sus, pa.na la marea pe care plutesc munti de ghiata, pentru
a descoperi la Nord o cale de trecere pe cand Juan de
Solis incearca acelasi lucru pe la Sud, pdtrunzand prin
gura fluviului La Plata in adancul continentului! Pretu-
tindeni, la Nord, la Sud, in zonele Inghetate ca si in lati-
tudinile tropicale, stdruie acelasi dig, aceleasi nesdrunci-
nate metereze de parnant si de piaträ 5i iatd cä incepe sA
dispara nadejclea cà s'ar putea trece din oceanul Atlantic
incelalalt ocean pe care Nunez de Balboa 1-a zdrit pentru
intaia oara de pe Ina] timile istmului Panama. Cartografii
isi rectifica hartile, precizand ca America de Sud se intinde
pana la polul antarctic, fiind unita prin uscat cu regiunile
gheturilor vesnice. Nenumarate corabii au naufragiat panii
acum in aceastd cautare zadarnicd si Spaniolli
, au si in-
ceput sa se irnpace cu gandul de a ramane definitiv des-
partiti de tarile ti marde bogatului Ocean Indian, pentruca
nicaieri nu e de gAsit mult ravnitul ,,paso", trecatoarea
cautata spre Apus cu attlta indarjità pasiune.
Si iata Ca, pe neasteptate, acest obscur capitan Magellan
se ridica din anonimatul existentii sile 5i declara cu patosul
sigurantei absolute : Exista o trecateare din oceanul Atlan-
tic in Oceanul Pacific. 0 stiu. Cunosc locul unde se ant
Dati-mi o fiota i và voiu arata calea de trecere, pornind
dela Rasarit spre Apus pentru a ocoli intreg parnantul."
* * *
Ne aflam acurn in fata adevaratului secret al lui Magellan,
care preocupa de veacuri pe savanti i psihologi. Precum am
aratat mai sus, proiectul lui Magellan nu era nicidecum
original; in fond, el urmarea exact acelasi tel ca i Columb,
Vespucci, Cortereal, Cortez si Cabot. Noutatea uluitoare a
propunerii sale nu consta deci in propunerea in sine, ci in
siguranta peremptorie cu care Magellan ii sustine afirma-

www.dacoromanica.ro
76 MAGELLAN

Ua ea poate ggsi o cale maritimg pe la Apus. Cad el nu

:Tune dela inceput, cu modestie, ca i ceilalti: nAddjduesc
s5. ggsesc undeva un paso", p trecgtoare. Ci, el spune cu to-
nul sigurantei nesdruncinate: voiu gäsi trecgtoarea! Cid
*tiu, numai- eu stiu Ca existg o cale de trecere din Atlantic
in Pacific i §tiu in care loc am s'o galsesc.
Cum poate insd Magellan sd stie dinainte aceasta e
enigma uncle se aflä aceastd trecgtoare, zadarnic cgutatg
de toti ceilalti navigatori? Niciodatg, in calgtoriile sale, nu s'a
apropiat mgcar de coasta americana nici el insusi i nici
tovarg*ul sgu Faleiro. Deci, dacg el sustine cu atAta ferimtate
existenta acestei trecgtori, atunci trebue sa fi aflat de exis-
tenta i situatia ei geograficg numai dela vreun premerggtor
care vgzuse ipsis oculis aceastg trcgtoare. Dar dacg un alt
navigator o vgzuse inainte de Magellan, atunci ce situatie
incurcatg! Magellan n'ar fi nicidecum gloriosul descope-
ritor pe care il slgveste istoria, ci numai plagiatorul unei al-
te realizgri, uzurpatorul unor merite strgine. Atunci treed-
toarea Magellan ar purta pe nedrept numele Sgu, tot 'atAt de
nedrept ca si America, numitg astfel dupg Amerigo Vespucci
care nu este adevgratul ei descoperitor.
In aceastg intrebare e cuprinsg deci toed taina i, desle-
gAnd-o, s'ar lamuri pe deplin istoria vieii i actiunii lui Ma-
gellan. Prin cine sau pe ce cale acest obscur cgpitan portu-
ghez a dobAndit o convingere atAt de sigurg de existenta
unei trecgtori dela un ocean la celglalt, incgt el a putut pro_
mite cg va Indepini ceea ce se credea pang acum cu nepu-
tintg de realizat i anume, Ca va inconjura pamantul in-
tr'o singurd calgtorie? Pe temeiul cgror informatii Magellan
se eredea cu desavarsire sigur de izbAnda cauzei sale? Pri-
ma indicatie in aceast5 privintg o datorgm lui Antonio Pi-
gafetta, cel mai credincios insotitor i biograf al lui, care re-
lateazd cà, chiar atunci cAnd intrarea ce duce in trecgtoa-
rea aceea a si apgrut inaintea ochilor lor, niciun om din
toatg flota nu crezuse in posibilitatea unei asemenea cgi
de leggturg intre cele doug occana. Numai convingerea lut

www.dacoromanica.ro
 MAGELLAN SE LTBEREAZA 77

Magellan nu avea de ce sä fie sdruncinatà in momentul ace-

la, ca'ci el Wuse dinainte, cu preciziune, de existenta unei
asemenea cal ascunse i anume: gra tie unei h5rti a cele-
brului cosmograf Martin Behaim, gdsità in arhiva secretil a
regelui Portugaliei, pa care el o scotocise pe vremuri. Aceas-
th comunicare a lui Pigafetta ar fi eu totul demnd de cre-
zare; Cad, pe de o parte, Martin Behaim fusese Inteadevár
cartograf al curtii, servind in aceastä calitate pand la moar-
tea sa (1507) pe regele Portugaliei; pe de altá parte, stim cgt
taciturnul cercetAtor Magellan a inteles ce avea de fkut 51.
a tiut sa-4i procure la timp perrnisul de intrare la aceastil
arhivd secret5. Dar jocul devine tot mai pasionant
acest Martin Behaim nu participase personal la niciuna din
expeditiile transatlantice; la rândul s'au, si el trebue sä fi
csapalat negreit dela alti navigatori *Urea uimitoare despre
existenta unei treatori. Si el trebue sà fi avut premergd-
tori. Astfel, intrebarea merge mai departe: cine erau acesti
premeratori, acegi necunoscuti marinari? Cine erau deci
adevàratii descoperitori? Oare s fi inaintat inteadevär alte
cor5bii portugheze parfa la aceastä misterioasa trecsatoare din
Atlantic in Pacific, inainte de-a fi fost executate hartile si
globurile acelea? Si lath cà niste documente incontestabile
confirm5 faptul c5, pe la inceputul secolului, mai multe ex-
peditii (una din ele era insotitä de Vespucci) au cercetat
coastele Braziliei i poate chiar ale Argentinei; numai ele
trebue s fi vazut trecätoarea.
Totwi, o notiä intrebare scormoneste §i mai adânc enigma;
cat de departe au räzbit acele expeditii misterioase? Au co-
borit de fapt pand la adevarata trecatoare, pand la aceea
care poartä azi numele lui Magellan? Pentru a cOncepe
ideia cä alti marinari ar fi tiut de acel paso" inca inainte
de Magellan, multà vreme nu exista alt punct de sprijin de
cat comunicarea lui Pigafetta, precum i un globus" psastrat
pâng in zilele noastre, al lui Johann Schoener, care aratd
l'amurit §i, ceea ce-i uimitor, inch' din anul 1515, deci cu
mult inainte de expeditia lui Magellan o cale de trecere

www.dacoromanica.ro
78 MAGELLAN

pe la sud (de bung seamä intr'un loc cu totul inexact). Dar

prin aceasta nu s'a rezolvat nicidecum chestiunea: dela eine
au cgpätat Behaim i profesorul german informatia lor?
Cgci in epoca aceea de descoperiri, fiecare natiune ii avea
interesele ei comerciale i veghea cu gelozie ca rezultatele
fiecgrei expeditii sg rgmaie riguros tginuite. Registrele de
loguri ale pilotilor, insemndrile cgpitanilor, hat-tile si porto-
lanele erau pgstrate cu strgsnicie in tesoraria Lisabonei;
prin edictul dela 13 Noembrie 1504, regele Manoel a inter-
zis sub pedeapsd cu moartea sä se dea lamuriri asupra na-
vigatiei dincolo de fluviul Congo, pentru ca strginii sg nu
poatg trage foloase de pe urma descoperirior Portugaliei".
Chestiunea prioritgtii pgrea cg a si devenit cu totul de pri-
sos; si iatg, cà un document ggsit pe neasteptate cu mult mai
tgrziu, in alt secol, a limpezit sau pgrea sg limpezeascg che-
stiunea: cut datorau Behaim si Schöner si in cele din urm5
Magellan spunostintele lor geograf ice? Ceea ce s'a des( opera
nu era decgt o foaie volantg in limba germang, tipgritg pe
hgrtia cea mai proast i intitulatg Copia der Newen Zey-
lung aus Presillg Landt" tfiind de-altfel cea dintgi gazetg,
Zeytung", care poartg aceastai denumire); dar foaia aceas-
ta se prezintg in mod vddit ca un raport pe care un oarecare
agent de comert mantim 1-a adresat din Portugalia, pe la
inceputul secolului al 16-lea, Welserilor, marilor angrosisti
din Augsburg. Intr'o nemteasca ingrozitoare, se relateazd cd
o corabie portughezg ar fi intalnit, cam pe la al patruzecilea
grad de latitudine, un cabo, asa dar un cap corespunzdtor
Capul Bunei Sperm* ; corabia ar fi )colit capul acesta,
indäratul cgruia se adanceste dela Rdsgrit la Apus o trecg-
toare largà, asemenea aceleia dela Gibraltar, si care ar duce
spre marea cealaltg, astfel Ca ar fi usor lucru sä se ajungd
pe ar eastg cale la insulele Moluce. Deci, raportul acesta a-
firma lamurit ca cele doug oceane, Atlanticul Si Pacificul,
ar comunica intre ele printfo trecatoare: quod erat de-
monstrandum.

www.dacoromanica.ro
 MAGELLAN SE LIBEREAZA 79
Prin aceasta, enigma pare in sfarsit deslegatä si Ma-
gellan e definitiv dovedit ca plagiator, ca uzurpator 'al und
descoperiri anterioare. Cáci se intelege dela sine cd Magel-
lan trebue sä fi cunoscut cel putin tot atAt de bine ca st
acest agent anonim de comert si ca geograful din Augsburg,
rezultatele acelei expeditii portugheze precedente; si tot me-
ritul sgu istoric ar fi atunci limitat la faptul cd a stint sl
scoat5. la lumina' un secret bine pazit, fdcându-1 cunos-
cut tuturora si transformându-1 prin energia sa intr'an
adevar valabil pentru intreaga omenire. Iscusintä, promp-
titudine, hotdrire de a se folosi fard sovgialà de succesur
altora acestea par sä fie, asa dar, tot secretul lui Ma-
gellan.
Dar chestiunea nu se prezintà chiar asa. Sà cercethm mai
adânc, sà ridicdm Inca un väl, ultimul, si taina se làmu-
reste surprinz5tor. Caci ast5zi stim cu preciziune ceea ce nu
stia Magellan : marinarii care au luat parte la acea necu-
noscutà expeditie portugheza, n'au ajuns niciodatà In realL.
tate pana" la trecdtoarea Magellan; si cele relatate de dan..
sii, pe care Magellan (cu aceeasi bunä credintà ca si Mar-
tin Behaim s.i Johann Schoner) le-a acceptat ca nista in-
formatii neindoelnice, au fost intemeiate in realitate pe a
confuzie, pe o neintelegere.'
Era la mijloc o grava gresa15. Insa lesne explicabilà. Caci
ce-au vazut pilotii aceia acolo, cam pe la al patruzecilea
grad de latitudine? Aci e miezul intregii probleme! Ce re-
lateaza de fapt martorii aceia oculari, in raportul din Ne-
wen Zeytung"? Nunic aliceva, deck c navigatorii aceia ar
fi descoperit in apropierea celui de-al patruzecilea grad
de latitudine un sari de mare, un golf in care au pdtruns, plu-
tind timp de doua zile farà sã ajunga la capatul sdu
ea, Vara s5 fi easit inainte o ieire, ei au fost impini indä-
rat, spre mare, de o furtuna. Prin urmare, ceea ce au va-
rut ei inaintea lor nu era cleat intrarea unei cài navigabile
despre care au crezut dar au crezut numai ca ar fi
mult cautatul canal de legaturd cu Oceanul Pacific. Dar a-

www.dacoromanica.ro
80 MAGELLAN

devarata trecatoare aceasta o stim dupg expeditia lui Ma-

gellan se afla aproape de al cincizeci si doilea grad de la-
titudine. Ce puteau deci sa vada navigatorii aceia necunos,
cuti, in apropierea celui de-al patruzecilea grad de latitu-
dire? In aceastä privinta, presupunerea noastra e interne-
lath. Mei cine a privit pentru intaia oara cu proprii sai
ochi imensele revarsari de ape, cine a contemplat cu uimire
intinderea aceea vasta ca o mare, din locul unde flu viul La
Plata se varsa in ocean, numai acela intelege ca nu era o
confuzie intamplatoare, ci era chiar inevitabil sa se con-
funde cu un golf aceasta gigantica gura a unui fluviu: es-
tuarul a fost luat drept o mare adevarata. Navigatorii aceia
necunoscuti n'au vazut niciodata in Europa un fluviu de di-
mensiuni atat de uriase; nimic nu era mai firesc, la prive-
listea acestei intinderi de ape, pe care ochiul n'o putea cu-
prinde toath, ca ei s. triumfe prea pripit si sa-si spuna ca
aceasta trebue sa fie mult cautata cale navigabila care lea-
un ocean de ceiglalt. Ca pilotii la care se refera ,,Newe
Zeytung" au confundat inteadevar uriasul fluviu cu o
stramtoare, in aceasta privinta härtile executate dupd de-
claratiile lor ne dau cea mal buna dovada. Cam
daca dânii, piboii aceia necunoscuti ar fi gdsit a-
fard de fluviul La Plata (navigand mult mai departe,
spre Sud) i adeväratul pak)", adevarata trecatoare care
poarta azi numele de Magellan, atunci ei ar fi trebuit sa in-
semneze in portolanul lor si La Plata iar Schdner ar fi in-
dicat si el pe globul sau fluviul acesta, cel mai gigantic din
toate fluville parnantului. lath insa. Ca atat pe globul lui
Schauer cat si pe celelalte hdrti care ne sunt cunoscute, nu
este indicat fluviul La Plata! Ci, in locul sau e indicat un
paso", stramtoarea aceea legendara exact la acelasi
grad de latitudine. Astfel, chestiunea este pe deplin lamu-
rita. Girantii dela Newen Zeytung" s'au inselat, fiind ab-
solut de buna credintä. Ei au cazut victime unei con-
fuzii frapante i explicabile. Magellan a procedat i el cu

www.dacoromanica.ro
 MAGELLAN SE LIBEREAZA 81

.aceiasi bung credinta : el n'a fost nicidecum necinstit cand

sustinuse ca are inforrnatii autentice despre existenta unui
paso". Fusese numai inselat si el prin auto-amagirea al-
tore, cand Pe temeiul acestor harti i rapoarte -- el con-
cepu maretul sau plan de-a ocoli intreg pamantul. 0 gre-
salg, crezuta cu toata onestitatea o gresala preluata §1
acceptata cu bunà credintd aceasta era la urma urmelor se-
.cretul lui Magellan.
Sã nu dispretuim insa gresala! Intotdeauna, chiar din
.gresala cea mai nebuneasca, din eroarea cea mai grava se
poate ivi adevärul cel mai inalt, clack' ea e atinsa de un
spirit genial, daca ea e calauzita in aparenta de intamplare.
Cu sutele si cu mile se numara inventiile importante, de-
terminate in fiecare domeniu al stiintei de ipoteze false.
Columb rear fi cutezat niciodata sa se avante pe valurde
imensului ocean, far& acea harta a lui Toscanelli care a cal-
culat absolut gresit circomferinta pamantului, dandu-i astfel
iluzia ca ar putea debarca in timpul cel mai scurt pe coasta
rasariteand a Indiei. Magellan n'ar fi putut convinge nicio-
data pe un monarh sa-i incredinteze o flotd, daca n'ar fi cre-
zut cu o siguranta eta de neclintita in harta aceea inexact& a
lui Behaim si in relatarile fanteziste ale pilotilor portughezi.
Numai pentrucd a crezut ca cunoaste un secret, Magellan
a putut sà deslege cea mai mare enigma geografica a tim-
pului säu. Numai pentruca s'a devotat cu tot sufletul unei
itiizij trecatoare, el a descoperit un adevar nepieritor.

www.dacoromanica.ro
 REALIZAREA UNEI IDEI
20 Octombrie 1517 22 Martie 1518

Magellan se aflà acum in fate unei hothriri pline de räs-

pundere. El are un plan : niciun alt marinar din vrernea a.
ceea nu poart5 in inima sa un plan &tat de incleasnet ca al
lui; si el mai are (sau crede cä posedd) siguranta cä, gratie
informatiilor sale deosebite, planul acesta trebue sa-1 ducg
neapgrat la tel. Dar cum sa" realizeze o intreprindere atfil
de costisitoare i riscata"? A fost respins de propriul sa'u re-
ge j nici nu poate nticitijdui vreun sprijin din partea arma .
torilor portughezi cu care se and in relatii amicale: cäci a.
cestia nu vor cuteza sä incredinteze comanda unui om ca."-
zut In disgratia curtii. Astfel, nu-i edmâne deeat o cale: sa
se adreseze Spaniei. Acolo i numai acolo, Magellan poate
inkläjdui sA fie sprijinit; numai la curtea aceasta persoana sa
poate fi pretuità, Cad el aduce cu dânsul nu numai informa-
tii culese la tesoraria din Lisabona, ci mai oferd Spaniei ce-
va care nu e mai putin important pentru intreprinderea plä-
nuitä: justificarea moralA a unei cauze. Tovar5sul sat' Faleiro
a calculat tot atat de fals Pe cat de gresit era informat
Magellan cä insulele cu mirodenii trebue sä fie situate
dincolo de zona de stApAnire acordatà Portugaliei de cätre
papa, prin cunoscutul tratat de impartire ; ele se aflä In T.ona
cuvenitä Spaniei i sunt prin urmare proprietatea Coroanel
spaniole, nu a celei portugheze. Acest mic cäpitan portughea
oferä lui Carlos I, ca zestre cu adetearat Impgräteasca, insu-
www.dacoromanica.ro
 REALIZAREA UNEI IDEI 83

lele cele mai bogate din lame i calea cea mai scurtà pand
la ele. Numai la curtea spaniolä, el poate nadajdui sa fie
ocrotit i incurajat, Numai acolo i§i poate realize ideia sa,
ielul suprem al vietii sale, ing cu pretul celor mai cumpli-
te suferinti. Cad &ea' Magellan se indreaptä acurn spre Spa-
nia, el §tie cã va trebui sa." se despoaie de numele sdu cava-
leresc, de numele sdu portughez: Magelhaes, aoa cum si-ar
jupui propria-i piele; §tie cã va fi proscris de regele sau si
ca, pentru concetätenii sãi, va trece timp de veacuri drept
un tradator, un transfug desonorat un traidor", un tram..
fuga". De fent, e cu totul nepotrivit sa se compare exilul
voluntar al ,lui Magellan lepadarea lui de cefatenia por-
tughezd i trecerea lui desna'cläjduitä in serviciul unei tari
sträine cu felul cum a procedat Columb, un Cabot, un
Cadamosto sau un Vespucci. Cdai Magellan nu numai cg-si
pardseste patria, ci aceasta nu trebue trecut sub tacere
el o pggubeste prin aceea ea' ofef'd celui mai gelos rival al
regelui sari insulele Moluce, pe care le stie in posesiunea
compatriotilor sai; i ceea ce face el e mai mult decal teme-
rar: actiunea sa e cu degvArsire anti-patriotica, prin aceea
Ca trece peste granitä secrete nautice pe care le-a putut
dobândi numai gratie ImprejurArii Ca i s'a permis accesul
la tresoraria din Lisabona. Ca s'a. ne explicam. In limbaj
contemporan, Magellan in calitatea sa de gentilom por-
tughez g de fost capitan in marina portugheza" n'a sä-
vârçit un delict mai mic cleat acela de care s'ar face azi
vinovat un ofiter care ar procura unui Stat vecin si rival
härti secrete ale Statului-Major i planuri de mobilizare. Si
ceea ce mai da o oarecare mdretie purtarii sale condamna_
bile, e numai faptul cà dânsul nu s'a furisat peste granita,
fricos g la ca un contrabandist, ci a trecut fatis de pa,rtea
inamicului, cu viziera ridicatä, constient de hula si de toate
derdimifirile ce-I asteptau.
Dar omul creator e subordonat unei alto legi, mult supe-
rioare simplei legi nationale. Adevirata patrie a aceluia care
trebue sä creeze ceva, care are de realizat o descoperire sau

www.dacoromanica.ro
84 MAGELLAN

o actiune ce inlesneste progresul intregii omeniri, nu mai

este tare sa, ci insasi opera sa. El se va simti la urma fa's-
punzator numai feta de o singurd instanta: feta de misiu..
nea sa innascuta; mult mai degraba Ii va fi ingdduit sa ne-
socoteasca interesele vremelnice ale Statului, decal acea
indatorire launtrica ce i-au impus-o destinul sãu exceptio-
nal si darui deosebit cu care era Inzestrat. Dupa ce si-a
servit cu fidelitate patria timp de ani indelungatir Magel_
ian si-a recunoscut misiunea cand a ajuns la mijlocul vietii
sale. Deoarece patria i-a refuzat ajutorul pentru a-si realize
misiunea, el a fost nevoit sd se refugleze in ideia sa sA
feed dintr'insa noua sa patrie. El li distruge cu hotarire
humele temporar si onoarea-sa de cetatean al unei tari, ben-
tru a renaste in propria sa ideie, contopindu-se i inaltan-
du-se cu ea in aureola unei fapte nepieritoare.
* * *
Pentru Magellan, vremea asteptarii, a rabdarii si a pla_
nuirii a trecut. In toamna anului 1517, hotarirea sa teme-
rara se schimba in actiune. Lasand deocamdata in Portu-
galia pe tovarasul sax prea_ putin curajos, pe Faleiro, Ma-
gellan trece Rubiconul vietii sale : granite spaniola. La 20
Octombrie 1517, el ajunge la Sevilla impreund cu sclavul
sau Enrique, care_l insoteste de ani de zile ca o umbra. In
acest moment al istoriei, Sevilla nu este intr'adevar rese-
dinta noului rege al Spaniei, Carlos I, pe care il rumim
Carol Quintul, stapanul celor doua lumi. Acest monarh in
varsta de optsprezece ani abia sosise din Flandra la San-
tander si se afla in drum spre Valladolid, unde se va in-
stela la curte pe la mijlocul lui .Noembrie. Magellan trebue
sa astepte : i nicaieri nu..i poate petrece mai bine timpul
decat la Sevilla. Cad portul acesta este pragul spre India
cea noud ; dela malurile Guadalquivirului se desprind cele
mai multe corabii, care se indreaptd spre Apus si
atat de mare e afluenta negutatorilor, a capitanior, a
misitilor, incat regele a fondat acolo propla sa casa de co-
mert, celebra Casa de Contratecton, numità i casa inniand,
www.dacoromanica.ro
 REALIZAREA IINEI IDEI 85

Domus indica" sau Casa del Oceano". In aceasta cas.51 sunt

adunate i pgstrate toate dosarele, toate actele, informatiile
ai rapoartele tuturor navigatorilor i comerciantilor. (Habet
rex in ea urbe ad oceana tantum negotia domum erectam
ad guam euntes, redeuntesque visitores confluunt). Casa
indiana este totodatz; o bursä de mArfuri si o agentie de
navigatie; ar putea fi numita mult mai bine Camera mari-
tim'a de comert, un oficiu de informatie si de consfatuire,
unde oamenii de afaceri care finanteaz5 expeditiile i, pe
de altà parte, capitanii care vor sä le conduc5, se inteleg
intre ei, fiMd controlati de autoritati. In orice caz, acel care
intentioneazg s'a lanseze o noud intreprindere sub pavilionul
spaniol, trebue sa se prezinte mai intai la Casa de Contra-
tacion, pentru a Capata acolo incuviintarea sau sprijinul
necesar.
Nimic nu dovedeste mai bine ca aceastà imprejurare, ex-
traordinara discretie a lui Magellan, darul säu de a nu de-
pasi rezerva ce si-a impus-o, geniul deosebit cu care era in-
zestrat : acel de a putea sà Mcà si s astepte. Magellan nu
se pripeste st intreprinda acurn demersul acesta necesar.
El nu se pierde niciodatà in norii inchipuirii: nu e un opti-
mist confuz, nu se amagete singur diir simpld vanitate.
Magellan si-a cAntilrit totdeauna dinainte ,ansele sale; cal-
culator exact, psiholog si realist, el nu s'a decis niciodatä
cu usurintd. 5 tie c poate intra in Casa de Contratacion abia
dupà ce alte maini Ii vor fi inlesnit intrarea. Cáci cine-1
cunoaste aci ? ,Faptul ciA a cutreerat timp de Sapte ani
Orientul, Ca' a luptat sub ordinele lui Almeida si Altniquer-
que, nu inseamnA mare lucru inir`un ores in ale cdrui
cArciumi i taverne misung atâtia aventurados §i despera-
des abia debarcati de pe navele lor si uncle mai trdiesc
cApitanil care au navigat pe vremea lui Columb, a lui Cor_
tereal si Cabot. Deasemenea, e prea putin recomandabil
pentru el faptul ca vine din Portugalia i cà regele ski n'a
vrut sã intreprinda nimic cu dânsul; el e un emigrant e
chiar un dezertor in sensul cel mai riguros al cuv4ntului.

www.dacoromanica.ro
86 MAGELLAN

Nu, Casa de Contratacion nu-i va acorda nicio incredere;

pentru dansa, el e un necunoscut, un anonim, un fuoroscito.
De aceea, el nici nu se gandeste la inceput sa treacd pragul
ei. Are destula experlenta pentru a Sti ce trebue sa facd
intr'un asemenea caz. Ca orice om plin de proiecte si pro-
puneri, el trebue sa-si creeze legaturi", sa-si procure re-
comandatii"; trebue sa aiba intai proptele; bani sau putere,
inainte de a incepe sà trateze cu rnagnatii Banului si al
Puteril.
Se pare ca mult chibzuitul Magellan a avLit grija sa-si
pregateasca Inca din Portugalia una din aceste legaturi
indispensabile. In orice caz, el e primit indata cu toatd
cordialitatea In casa lui Diego Barbosa, care a renuntat O. el
la cetatenia portugheza, de multa vreme caci e de 14 ani
In serviciul Statului spaniol, ocupand funcna importantl
de a/cade al Arsenalului. Foarte stimat in ta orasul, cava_
lo al ordinului Santiago, proaspatul expatriat vede inteinsul
pe omul cel mai potrivit care ar putea garanta pentru el.
Dupa anumite indicatii, unii membri ai familiilor Barbosa
si Magellan ar fi fost rude de sange; dar ceea ce-i leaga
din, prirnele momente pe acesti doi oarbati; mult mai strans
decat o oarecare inrudire departatd, e faptul ca insui Diego
Barbosa caldtorise spre India cu multi ani inainte de Ma-
gellan. Dela dansul a mostenit fiul sau, Duarte Barbosa,
pasiunea aventurilor. Si acesta a strabatut in lung si lat
marea indiana, cea persana i cea malaeza si a scris chiar
o carte de calatorii, foarte apreciata pe vremea aceea: O
livro de Duarte Barbosa". Acesti trei oameni se impriete-
nese repede. Cad daca si astazi ofiterii sau soldatii colo_
niali, care au luptat in timpul razboiului In acelasi sector
al frontului, alcatuiesc pentru toata viata un fel de corpo-
ratie Inchisa, cat de strans legati trebue sa se fi simtit
in vremea aceea cei cativa zeci de veterani ai marii, care
s'au inapoiat ca prin minune acasa, din toate acele cald-
torii i primejdii in care au pierit atatia camarazi de-ai Ion!
Barbosa invita cu toata ospitalitatea pe Magellan sa locu-

www.dacoromanica.ro
 REALIZAREA UNEI IDEI 87

tasca in casa sa; nu trece mult, i fikei sale Barbara li

place barbatul acesta energic, de treizeci i apte de ani,
care impune respect prin meritele sale. Inca inainte de
sfarsitul anului, Magellan se poate numi ginere al alca-
delui" 0 in aceasta calitate, el dobande§te in Sevilla o si-
tuatie din cele mai bune. Expatriatul din Portugalia s'a Ill-
cetätenit in Spania. De acum inainte, el nu mai e conside-
rat ca un simplu transfug ci ca vecino de Sevilla", ca
localnic al Sevillei: se simte acolo ea la el acasä. Pe deplin
acreclitat prin prietenia i prin apropiata sa inrudire cu
Barbosa, acoperit 0 de zestrea sotiei sale care se urea
la 600.000 de maravedis el poate trece acum Vara §ovaire
pragul celebrei Casa de Contratacion.
Despre convorbirile pe care le-a avut acolo i despre ri-
mirea ce-a ggsit-o, lipsesc orice relatari vrednice de cre-
zare. Nu stim cat a destainuit Magellan din proiectul sau,
Inaintea acelei comisiuni; (tim ca el se legase prin jura- -
mant, fata de Ruy Faleiro, sa pastreze secretul) ; si pronabil
,ca numai printr'o grosoland analogie cu Columb s'a nasco-
dt povestea ea comisiunea ar fi respins cu bruscheta pro-
punerile sale sau chiar cà 1-ar fi luat in ras. Ceea ce este
insa sigur, e numai aceasta: Casa de Contratacion nu vroia
sau nu putea sa se angajeze pe riscul i raspunderea ei
proprie in intreprinderea acestui necunoscut. SpecIalitil
trebue sa fie neincrezatori, prin insusi caracterul lor pro-
fesional, faVa* de orice initiativa extraordinard; astfeI. si
de asta data una din cele mai hotaritoare realizari din is-
toria omenirii nu s'a implinit gratie sprijinului functiona-
rilor competenti, ci fara ei i impotriva lor.
e
* *
Casa Indiana, instanta cea mai importanta, n'a acordat
niciun ajutor lui Magellan. Nu i s'a deeschis nici prima uA
din nenumgratele u.j care due la camera de audientä a re-
gelui. Trebue sa fi fost o zi rea pentru Magellan. Zadar-
nica e calatoria, zadarnice stint recomandatiile, toate cal-
4culele i combinatille pe care le-a expus, zadarnici e else..

www.dacoromanica.ro
88 MAGELLAN

yenta j pasiunea care il domina, probabil, cu toata adanca

sa vointa de a-si stapani sentirnentele: toate argumen-
tele sale n'au putut decide pe cei trei barbati, pe cei trel
specialisti ai comisiunii sã cerceteze cu deplina incredere
proiectul sau.
Dar, se intamplä adeseori in razboiu ca un general sa se
creada invins : el se hotaraste sa se retraga, se pregateste
sa paraseasca mai repede campul de Wane si iata ca
soseste un curier, trimis parca din cer, care vesteste serafic
cA inamicul s'a retras, lasandu_l stapan pe campul de lupta
Si cedaridu-i astfel victoria ! E de ajuns un minut, un sin-
gur minut mai mult si cumpana se ridica din adancul
intunecat spre Initimile fericirii. Un asemenea minut II
traieste pentru intaia oara Magellan, -acum, cand primeste
pe neasteptate instiintarea c unul din cei trei membri ai
comisiunii (care, precum credea el, 1-a ascultat cu atata rea
dispozitie, respingandu-i nroiectul) ar fi fost, el personal,
impresionat in mod deosebit de planul sau. Juan de Aranda,
factorul", girantul Casei de Contratacion, ar dori foarte
mult sa fie informat mai de aproape, in particular, despre
acest plan extrem de -interesant si care, precum crede el,
deschide chiar.bogate perspective : Magellan-Var putea
pune in legaturd cu dansul.
Ceea ce apare fericitului Magellan ca o vointa cereasca,
este in realitate o chestiune legatd de interese cat se poate
de pamanteti. Ca j tuturor imparatilor si regilor, capita-
nior si negrilor din vremea sa, lui Juan de Aranda
nu-i stà la inima problema descoperirii noilor continente
rumai pentru a ferici intreaga omenire (precum ne-o infa_
tiseaza atat t a niscator cartile de istorie din tineretea
noastra). Aranda nu devine ocrotitorul acestui plan dintr'un
nobil sentiment sau dintr'un entuziasm curat, desinteresat;
dimpotriva: girantul Casei de Contratacion, ca om de afa-
ceri priceput, adulmeca o bund afacere in propunerea lui
Magellan. Ceva trebue sa-i fi impus acestui cunoscator ru_
tinat: fie expunerea clara, documentata, fie atitudinea si-

www.dacoromanica.ro
 REALIZAREA tJNEL IDEI 89
gura, barbateasca a acestui capitan portughez necunoscut,
fie convingerea intirna care se resfrange in mod vadit pe
chipul acestui om. In orice caz, el simte poate cu jude-
cata sa, poate numai instinctiv ca indaratul acelui plan
maret exista posibilitatea unei afaceri grandioase. Faptul
ca., in calitatea sa oficial5, ca functionar imputernicit de
rege, el a respins propunerea lui Magellan pe motivul at
n'ar fi rentabilà, nu_l impiedeca deci pe Aranda sa se in-
tereseze, ea simplu particular, de afacerea in sine" cum
se spune in jargontl negustoresc s'o finanteze sau sa-si
asigure cel putin un provizion, ca mijlocitor la finantarea
afacerii. Fara indoialä, acest- mod de a proc.eda: sa respingd
un proiect ca slujbas al curtii, ca sfetnic al coroanei, si sa
urmaresti pe sub /liana acelasi proiect in calitate de simplu
particular nu poate fi prea onorabil, prea corect. De
fapt, si Casa de Contratacion a facut mai tarziu proces lui
Juan de Aranda din cauza participarii sale financiare.
Magellan insa, care s'a ars odata, ar proceda ca un nerod
dacd ar 15sa sa se strecoare vreun scrupul moral in ce pri-
I,este persoana sa. Trebue sa feed acum totul pentru cauza
sa; in aceasta situatie critica probabil cd el incredinteaza
lui Juan de Ai anda mai mult decat putea destainui despre
secretul" comun, potrivit cuvantului dat tovarkului sau
Ruy Faleiro. Epre bucuria sa, Aranda se arata pe deplin
ctigat de ideia intreprinderii. Desigur c5, inainte de a
pune 'in joc influenta sa si a-si investi banii in aceasta
afacere riscata cu un om care-i este cu desavanire necu-
noscut, el face ceea ce orice financiar cii experienta ar face
fi astazi in aceeasi situatie: ci cere mai intai informatii din
Portugalia despre Magellan si Faleiro; vrea sa stie in ce
ingsura le poate acorda incredere. Iar persoana de incredere
la care se adreseaza in taind, nu este altul cleat Christofor
de Haro, care finantase pe vremuri primele expeditii spre
Sudul Braziliet j posed5 cele mai intinse cunostinte asupra
starior de lucruri si a oamenilor din tara sa. Norocul II
ajuta j de astä data; cacj informatiile sosite sunt excelente

www.dacoromanica.ro
 MAGELLAN

Magellan e un marinar incercat, cu mult5 experient5; Fa-

leiro e apreciat ca un cartograf de seam5.
Astfel, j ultirna stanca primejdioasa a fost ocolita. Din
1)ra aceasta, girantul Casei Indiene, al carui cuvant are la
curte o insemndtate decisivg in chestiunile nautice, este ho-
f5rit sã conduca afacerile lui Magellan i, prin aceasta, sA-si
aranjeze bine propriile sale interese. Tovaräsia iniiaJ
dintre Magellan si Faleiro a sporit acum cu un al treilea
participant; in acest trifolium", Magellan aduce expe
rienta sa practick Faleiro cunostintele sale teoretice i Juan
de Aranda relatiile sale: toate acestea alcatuesc capitalul de
baz5 al intreprinderii. Din momentul cand ideea lui Magel-
lan se impacd cu propria sa inee, adicd: de cand ea a deve-
nit o afacere", Aranda nu mai lash' sag scape nicio posi-
bilitate. Fära z5bavk el adreseazd o scrisoare mai lungl
catre cancelarul de Stat al Castiliei, in care scoate in evi-
dentà importanta intreprinderii i recomanda pe Magellan
ca pe un om care ar putea aduce mari servicii Initimil
Sale". El instiinteaz5 apoi pe ceilali consiieri de Stat, asi-
gurand astfel lui Magellan audienta la palat. Mai mult Inca:
zelosua misit se declarà gata nu numai sd-1 insoteasca per-
sonal pe Magellan la Valladolid, dar Ii i avanseaza din pro-
prii si bani cheltuelile cal5.toriei si ale sederii lui acolo.
Peste noapte, vantul neprielnic al soartei s'a abatut din
calea sa. Magellan ii vede intrecute cele mai indraznete
sperante. In rAstimp de o lun5, el a dobandit in Spania
mai mult decat in zece ani de serviciu devotat in patria sa.
Si. acum, cand usile palatului regal ii stau deschise inain-
te-i, el scrie lui Faleiro sa vie mai repede i fara nicio grija
la Sevilla: totul merge de minune.
* *
S'ar putea crede ea vrednicul astrolog va saluta cu en-
tuziasm surprinzatorul progres al negocierilor i va imbrátisa
cu recunostinta pe tovarasul säu. Dar in via ta lui Magellan
viitorul va mentine necurmat ritmul acesta Inteo succe-
:siune plina de talc nu exista nicio zi senina fa'rä furtunk

www.dacoromanica.ro
 REALIZAREA LlIVEI IDEI 91

Numai prin faptul ca Ruy Faleiro s'a pomenit pus pe al

doilea plan in urrna initiativei reusite a lui Magellan, pare
sa fi indarjit un caracter atat de dificil, coleric i suscep-
tibil. Dar indignarea acestui cititor in stele, extrem de ne_
stiutor in ce priveste lucrurile pamantesti, izbucneste, teri-
bird, cand el a fla ca Aranda n'a preluat din pura dragoste
de oameni sarcina de a-i introduce la rege, ci pretinde o
participare reala la beneficiul viitor.
S'a ajuns astfel la scene violente. Faleiro acuza pe Ma-
gellan ca La calcat cuvantul 4i a tradat unui al treilea to-
y arks secretul", Vara consimcamantul sail In isterica-i ma-
tale, el refuz:1 sà plece impreuna cu Aranda la curtea dela
Valladolid, cu toate ca Aranda le-a i avansat cheltuelile de
ealatorie. Prin incapatanarea prosteasca a lui Faleiro, in_
treprinderea pare de pe'acum serios amenintata i iata ca
Aranda primeste pe newleptate de la ctirte vestea fericita
cà s'a incuviintat audienta la rege. Acum incep niste trata-
tive agitate, care dureaza doua zile mai bine spus: o
harä negustoreasca in jurul comisionului" si abia in
ultimul moment, putin inainte de-a ajunge in fata portion
dela Valladolid, cei trei tovarasi cad in sfarsit la invoiala.
Inainte de a se fi inceput cu adevarat vandtoarea, pielea
ursului e impartita cinstit intre cei trei. Pentru serviciile de
rnisit, i se asigurd lui Aranda o optime; i cu aceastä optime
din viitorul castig (din care nici Aranda, si nici Magellan
ii Faleiro nu aveau sa vada vreodata macar o letcaie), ser-
viciile acestui barbat inteligent i energic nu sunt intr'ade_
var rasplatite cu generozitate. El cunoaste situatta si se pri-
cepe cum s'o stapaneasca: inainte de a castiga pe regele In-
SUi (care e Inca lipsit de experienta, cad s'a pomenit la o
varstä atat de tax-1'6ra in fata imensei sale puteri), trebue
ciistigat consiliul de coroana al regelui.
Acest consiliu de coroang pare sa. fie la inceput eau dis-
pus fata de planul lui Magellan. Cad trei din cei patru
inembri ai sài sunt Olandezi: cardinalul Adrien din Utrecht,
prietenul lui Erasmus si viitorul papa, apoi bätranul edu-

www.dacoromanica.ro
92 MAGELLAN

cator al monarhului, Guillaume de, Croix, si cancelarul de

Stat, Sauvage. Privirea lor e 1.ndreptatà mai mult spre Ger-
mania, unde regele spaniol Carlos avea sa primeasc5 in cu-
rand coroana imp5r5teasc5 si casa de Habsburg avea sä
devin6 astfel st5pAna lumii. Pentru acesti aristocrati feu-
dali sau umanisti bibliofili, prolectul unei expeditii peste
ocean, ale cArei avantagii pbsibile ar putea fi dobandite
exclusiv in favoarea Spaniei, e departe de telul urmdrit de
dânsii. Pe de altd parte, singurul Spaniol din consiliul de
coroand i totodata singurul om care, in calitate de protec-
tor al Casei de Contratacion, posedd in chestiunile de navi-
gatie cunostinte de specialitate neapArat necesare, este
printr'o funest5 intamplare celebrul cardinal Fonseca,
episcopul din Burgos. Faima acestuia e mai mult rea cleat
bunA, si de hun5 searn5 ea Magellan trebue s'a fi tresarit de
spairn5 când Aranda i-a pomenit pentru Intaia oara de
cardinalul Fonseca: fiecare navigator stie cà Column
n'avusese, cat timp a trait, un potrivnic mai inversunat
decAt acest cardinal realist si mercantil, care se opune cu
cea rnai aprig5 neineredere oricärui plan fantastic". Ins5'
Magellan nu are nimic de pierdut; el are numai de castigat:
cu inima fermä f cu fruntea sus, el se ingtiseaza inaintea
consihului de coroana, pentru a-si ap5ra ideia i a-si im-
pune misiunea pe care se simte chemat s'o infaptuiasc5.
* * *
Ce s'a intdmplat in acea sedint5 hotäritoare ? In aceast5
privintg avem diferite rapoarte care, tocmai prin diversi-
tatea lor, nu sunt demne de crezare. Numai aceasta e sigur:
cá ceva din atitudinea i din expunerea acestui barbat van-
jos si ars de soare, trebue s fi facut impresie chiar din
primul moment. Sfetnicii regelui \lad imediat cà acest Ca-
pitan portughez nu e unul dintre acei numerosi oameni In-
chipuiti i fanfaroni care, de and cu succesul lui Columb,
dau busna la curtea spaniol5. cu tot felul de planuri. Cdpi-
tanul acesta a navigat intr'adevdr pe marile Rds5ritu1ui,
ajungând mai departe decat oricare alt41; când poves-

www.dacoromanica.ro
 REALIZAREA UNEI IDEI 93

teste despre insulele cu mirodenii, despre situatia lor geo-

graficd, despre conditiile lor climaterice. i nemdsurata lor
bogatie, informatiile sale se dovedesc gratie cuno:tintei
cu Varthema i prieteniei cu -Serrao mai vrednice de
crezare decat toate arhivele Spaniei. Dar Magellan n'a ju-
cat Inca atu-ul decisiv. Face semn sclavului sdu Enrique,
pe care gig adusese din Malacca, sd se apropie. Cu vaditil
uimire, sfetnicii regelui privesc la Malaezul acela svelt, ar..
monios, cu articulatii fine : n'au vdzut niciodatd pând atunci
un bdrbat de rasa aceasta. Se spune cd Magellan ar fi in-
trodus acolo si o sclavd din Sumatra si ea vorbeste si
ciripeste intr'o limbd neinteleasd, de pared' un colibri cu
pene impestritate ar fi apärut pe neasteptate in sala de au-
dientd a regelui, bdtand voios din aripi. i1 la sfdrsit, ca
mdrturie mai convingdtoare decat toate celelalte, Magellan
citeste din scrisorile prietenului sdu FrancisLo Serrao, noul
Mare-Vizir. al insulei Ternate, si care sustine cd acolo se
afla o tard mai mare si mai bogata decal lumea descope_
rita de Vasco da Gama".
Abia acum, dupä ce a trezit interesul marilor seniori.
Magellan incepe cu deductiile si cererile sale. Precum b
dovedit el insusi, pretioasele insule cu mirodenii, a cdror
boatie nici nu poate fi calculata, sunt situate la rdsdrit de
India atat de departe, incdt .ar fi de prisos sd se strd-
duiascd sa ajungd pând la ele pe calea cea lungd din spre
rasdrit, cum fac Portughezii, ale caror corabii trebue sd
ocoleasca mai intai Africa pe la Sud i sà inainteze apoi
prin Oceanul Indian si pe urmä prin Marea Sondei. Cdläto-
ria ar fi mult mai sigurg pe la Apus, i aceasta ar fi chiar
directia indicath Spaniolilor de Prea Sfântul Párinte. E
adevdrat cà de-a-curmezisul acestui drum se and', ca o ha-
rierä continentul de curand descoperit, America dar e cu
totul fals sd se sustind cd ea nu poate fi ocolità cu corabiile
pe la Sud. El insa, Magellan, are informatii sigure cä existä
pe acolo o trecAtoare, un paso", un estrecho" si se
obliga sa pung acest secret" al Sau ,i al lui Ruy Faleiro

www.dacoromanica.ro
94 MAGELLAN

in serviciul Coroanei spaniole, in cazul când i se pune la,

dispozitie o flotà. Numai pe calea aceasta Spania ar putea
s'o ia lnaintea Potrughezilor care i§i i Intind ner5bdatori
mâinhle spre acest tezaur al lumii, i - aci Magellan face o.
plecdciune in fata tandrului subtirel si Ina lt, cu fata palida
qi cu buza de jos proeminent5, caracteristicg Habsburgilor
Majestatea Sa, regele, care e de pe acum unul din cei mai
puternici monarhi ai timpului, ar deveni totodat5, prin po
sesiunea acelui tezaur, si unul din cei mai bogati suverani
ai lumii.
Dar, adaogI Magellan cu iscusintà, poate c5 Majestatea
Sa si-ar face oarecare scrupule Ca, prin expeditia aceasta
spre insulele Moluce, ar interveni in zona de stapanire
acordata Portughezilor de Sanctitatea sa Papa, când a lin_
pärtit parnantul intre cele doug tan. Grija aceasta poare
fi l'asatá la o parte. Gratie cunostintelor sale exacte, pre-
cum si calculelor lui Ruy Faleiro, el, Magellan, ar putea s5
arate i sà dovedeasca, farà urma de indoiala, cä insulele
acelea Vine le comori se af15 situate in cuprinsul zonet.
acordate Spaniei de Sanctitatea sa Papa. Ar fi deci o gre-
seala din partea Spaniei dacd cu tot privilegiul ei incon
testabil ar astepta pang ce Portughezii ear statornici in
regiunea aceea care se afla sub suveranitatea spaniola.
Magellan se opreste. Acum, când expunerea trece dela
partea practica la cea teoretica si trebue s'a se aduck co
ajutorul hartilor i meridianelor, dovada c5 acele isles de la
especeria sunt proprietatea Coroanei spaniole, Magellan se
d'a la o parte si lasä tovarului säu Ruy Faleiro sarcina argu-
mental-1i cosmografice Ruy Faleiro aduce in salà un mare
glob terestru. Pe temeiul thmonstratiei sale, se poate constata
lämurit cä insulele cu mirodenii se aflà pe cealalta emisfera,
dincolo de linia despArtitoare indicatä de Papa 0 prin ur-
mare in zona suveranitatii spaniole. In acelasi timp, Faleiro,
traseaz5 Cu degetul calea pe care intentioneaz5 s'o urmeze
Impreund cu Magellan. Ce-i drept, toate aceste calcule de
longitudint 1latitudini ale lui Ruy Faleiro s'au dovedik

www.dacoromanica.ro
 REALIZAREA TJNEI . IDEI 95

mai tarziu cu desavarsire fanteziste, cad acest geograf de

cabinet nu banueste rxici cu aproximatie imensitatea oceanu-
lui Pacific care n'a fost Inca descoperit si strabatut pana a-
tunci. Douazeci de ani mai thrziu se va constata deaseme--
nee ca Si toate deductiile sale erau false, Ca insulele Moluce
nu erau situate in zona de stapanire spaniola, ci in acea por-
tugheza. Tot ce-a expos atunci, cu multe gesticulari, vioiu/
si increzutul astronom, nu avea alta baza deck calculele
sale cu dtsavarsire gresite. Dar toti oamenii, de orice rang
ar fi i, cred totdeauna bucuros in ceea ce le-ar putea educe-
vreun avantaj. i deoarece acest prea invatat cosmograf de-
clara ca insulele cu mirodenii apartin Spaniei, sfetnicii re-
gelui spaniol nu au niciun interes sà contrazica expunerear,
lui kat de imbucuratoare. De sigur cà atunci cand cativa
dinteinsli au devenit mai curio% si au vrut sa vadd locul
unde s'ar afla mult cautata trecatoare prin America, strarn-
toarea care avea sa poarte mai tarziu numele lui Magellan,
ei n'au gasit nicio indicatie pe globul lui Faleiro. Acesta de--
clara insa ea intr'adins n'a insemnat locul unde se afla tre-
cdtoarea, pentru ca acest mare secret sa nu poata fi tradat.
de nimeni pand in ultima orä a realizarii.
Regele. si sfetnicii sai au ascultat, poate cu indiferenta,.
poate chiar cu interes. Acum insa se intampla ceva cu totul.
neasteptat. Nu umanistii, nu invatatii se arat'a entuziasmati.
pentru aceasta calatorie in jurul lumii, prin care se va sta-
bili defintiv circomferinta pamantului si care ayes sa dea
de rusine pe toti geologii de pana acum ci, acel care se.
declara pentru Magellan, este tocmai scepticul Fonseca, epis-
copul de Burgos, atat de temut de toti navigatorii ! Poate ca,
in sinea sa, el e constient de vine istorica de a fi persecutat.
pe un Columb, §i nu vrea sa fie defaimat pentru a doua
oara ca du§man al oricarei idei mari; poate ca-1 conving la-
urmd i lungile convorbiri particulare pe care le acorda lut
Magellan ; in orice caz, decizia ce sa luat a fost determinata:
ne aprobarea i indemnul zäu. Proiectul e acceptat in prim-

www.dacoromanica.ro
96 MAGELLAN

cipiu, i Magellan si Paleiro sUnt invitati oficial sà prezinte

in scris pretentiile i propunerile lor Consiliului Majestatii
Sale.
* * *
De fapt, cu audienta aceasta ei au castigat totul. Dar eine
.are, aceluia i se cid; si &cá cineva a izbutit sä atragg ddati
norocul spre dansul atunci norocul II urmeazd cu supunere.
Aceste scurte sgptgrnani i-au si däruit lui Magellan mai mult
decat ani i ani de trudd. A ggsit o sotie care il iubeste, prie-
teni care 11 ajutg, protectori care ii insusesc ideia lui, un
rege care se increde intr'insul : acum, in joeul acesta exci-
tant ii cade in mand incg un atu hotgritor. Pe neasteptate,
soseste in zilele acestea la Sevilla celebrul armator Christof or
de Haro, bogatasul flamand care stie sà speculeze in stli
mare, lucrgnd mâng in mand cu toti marii capitalisti inter-
nationali ai timpului, cu Welserii, cu Fuggerii, cu Venetie-
nii si care a organizat pe cheltuiala sa o serie intreagg de
expeditii. Pang acum, sediul principal al afacerilor sale era
la Lisabona. Dar si pe el 1-a amgrit regele Manoel prin là-
eomia i ingratitudinea lui, de aceea, li este cat se poate de
bine venit orice prilej care ar pricinui supgrdri regelui Ma-
noel. El cunoaste pe Magellan, are incredere intr'insul si de-
earece, pe langg toate acestea, considerg intreprinderea deo-
sebit de promitgtoare din punct de vedere comercial, 11 asi-
gurg de tot sprijinul ski i chiar se obligg ca, in cazul cand
-eurtea spaniolg si Casa de Contratacion n'ar vrea sg inves-
teascg banii necesari, à finanteze impreund cu prietenii sgi
,de afaceri flota cdpgratà de Magellan.
Multumitg acestei oferte neasteptate, Magellan are dintr'o-
data doug posibiitài la indemand. Cand bdtuse la usa Ca-
sei Indiene, el venise ca un solicitant care se roagg sg i se
ineredinteze o flota i acum incg, dupg audientä, nobilli
patroni cautd sd mai stea la tocmealà Si sg reducg ceva din
pretentiile lui, ca sg castige i dansii. Dar acurn, cu oferta
lui Cristofor de Hero in buzunar, Magellan se poate in-
www.dacoromanica.ro
 REALIZAREA UNEI IDEI 97

tatiSa ca un capitalist, ca unul care isi poate impune condi-

Vile. In cazul cand ctirtea n'ar vrea sá ia asupra-i riscul, el
poate declara cu mandrie ca aceasta n'ar mai primejdui nici
4decum planurile sale, cad nu mai are nevoie de bani
ca nu solicita altceva deck onoarea de a putea naviga sub
pavilionul spaniol ; pentru aceasta onoare, el vrea sà cedeze
,cu marinimie Coroanei spaniole a cincea parte din castig.
Aceasta noua propunere care scuteste curtea de orice risc
-este atat de favorabila ei, incat ceea ce pare paradoxal
sau, mai degraba rezultatul mut rationament judiclos con-
siliul de coroand decide sa n'o accepte. Cad, asa scooteste
consiliul de coroand al Spaniei, daca un om de afaceri atat
cie rutinat ca Christofor de Haro vrea sa-si plaseze banii in-
tr'o intreprindere, atunci ea trebue sd fie deosebit de ren-
tabild. De aceea e mai bine sa se finanteze proiectul de catre
tezaurul regal, asigurandu i-se astfel castigul principal si,
pe deasupra, gloria expeditiei. Dup o scurtä tocmealà, toate
pretentille lui Magellan si ale lui Ruy Faleiro sunt accep-
tate ; intr'un tempo ce contrasleazd cu lenta rutina a can-
celariilor oficiale spanicile, chestiunea aceasta trece acurn re-
pede prin toate instantele Si, la 22 Martie 1512, Carol Quintul
1.emneaza in numele mnamei sale Juana (care era dementai,
4.1clgogand cu propria-i mand si solemnul Jo et Rey", acea
Capitulacion" prin care intelegerea incheiata cu Magellan
Pi Ruy Faleiro devine valabila i obligatorie pentru ambele
parti.
* *
Deoarece Domniile-Voastre- asa incepe documentul
acesta pompos si prolix ,,Hernando- de Magallanes, ca-
valer briginar din regatul Portugalici, i invatatul (bachelor)
Ruy Faleiro, deasemeni din acel regat, aveti buna intentiune
cie a Ne face un mare serviciu in cuprinsul granitelor care
Ne apartin in acea parte a oceanului atribuitä Noua, ordo-
nam ca urmatoarea invoiald cu Domniile Voastre sa fie adusa
la indeplinire in scopul acesta".

www.dacoromanica.ro
98 MAGELLAN

Urmeaz5 acum o serie de clauze precise. Prima c1auz4

acordd lui Magellan si lui Faleiro privilegiul i dreptul ex-
clusiv in acele mari necunoscute. Aveti", asa citim in actul
acesta scris in stilul inflorit al cancelariei regale, s5 porniti
norocosi pe calea voastrà, pentru a descoperi acea parte a
oceanului din cuprinsul gran4elor atribuite Noud, si deoarece .
n'ar fi drept ca, pe cand voi inergeti intr'acolo, altii sd vii
p5gubeascd fäcând acelasi lucru in acelasi timp, i deoarece
Domniile-Voastre sunteti aceia care ati luat asupra voastrk
osteneala acestei intreprinderi, aceasta este favoarea Mea
si vointa Mea i vd t5g6duesc ca.' nu vom da nimgnui in
primii zece ani urm5tori incuviintarea de a merge pe acelast
drum si aceeasi_ rutd pentru a face descoperirile pe care
le-ati pianuit Domniile-Voastre. Dar ,in cazul când ar dori
cineva sà intreprindg asemenea caTatorii si ar solicita pentra
acestea incuviintarea Noastrà, atunci Noi vrem, inainte de.
a da aceastä incuviintare, s vii instiintgm despre aceasta
pentru a putea intrepri ode inisi Domniile-Voastre aceeaSi cA-
litorie, in acelasi timp, cu acelasi echipaj i cu tot atatea
coribii ca i ceilalti care intentioneaza sii feed o asemenea
descoperire". In articolele urmatoare cu privire la finante,
se adjudeca lui Magellan si lui Faleiro pconsiderand buna
lor vointä si serviciile prestate" a dougzecia parte din
toate veniturile ce vor fi adunate din %rile descoperite de
dânsii, acordindu-li-se i un drept special asupra a dou5
insule in cazul cand ar izbuti sa gase5sca prin meleagurile
acelea mai mult decat sase insule noui. Mari de aceasta,
la fel ca i in contractul incheiat cu Columb, li se acordd lor
insisi, precum i fiilor i mostenitorilor lor, titlul de adelanta-
dos sau guvernatori ai tuturor acelor tgri. Faptul cd se ata-
seaza pe langa ei, pe bordul coribiior, un comisar regal
(veedor), un vistiernic (tesorero), un sef-casier (contador)
pentru a controla decontarile, nu va stinjeni nicidecum li-
bertatea de actiune a c5pitanilor. Pe linga toate acestea,,
regele se obligg in mod expres sá pregdteasckcinci .coribii de.
un anumit tonaj, inzestrându-le cu echipajul necesar, cu ar-
www.dacoromanica.ro
 REALIZAREA UNEI IDEI 99
tilerie si cu alimente pentru doi ani. Si documentul acesta
de mare insemnatate istorica se incheie cu urmätoarele cu-
vinte solemne : Cu privire la toate acestea, fagaduesc i che-
zasuesc cu onoarea Mea si cuvantul Meu regesc cã voiu dis-
pune sa se implineasca intocmai, in totul si in toate, asa cum
s'a expus mai sus, si in care scop am poruncit ca prezenta
Capitulacion sa fie adusá la cunostinp si am semnat-o cu nu-
mele Meu".
Dar nu e deajuns atata. S'a mai stabilit in mod neindoel-
nic ca toti functionarii i amploiatii Spaniei, dela cel mai
inalt pand la cel mai mic, sà fie instiintati de aceasta in-
telegere, pentru ca ei à feed toate inlesnirile lui Magellan
50 lui Faleiro, sa le dea concursul in totul si in toate (en todo
por todo, para-agore e para siempre). si anume, ordinul
acesta e transmis a/ Ilustrisimo Infante D. Fernando, 6 d los
Infantes Prelados, Duques, Condes, Marqueses, Ricos-homes,
`Taestres de las Ordenes, Cvmendadores e Subcomendadores....
Alcades, Aiguaciles de la nuestra Casa d Corte e Chancille-
ruts, é a todos los Concejos, e Gobernadores, Corregidores
e Asistentes, Alcades, .4lguaciles, Meriones, Prebostes, Reg:-
dores d otras cualesquier :iust:cias é oficiales de todas las ciu-
dades, villas ë logares de Los nuestros Reinos é Senorios",
asa dar tuturor autoritatilor, functionarilor si persoanelor
de orice rang, dela printul mostenitor pand la ultimul sol-
dat. Clar si precis s'a dat de stire ca, din momentul acesta,
intreaga impardtie spaniola este pusa de fapt in serviciul ce-
lor doi emigranti portughezi necunoscuti.
* * *
Mai mult nu putea nadajdui Magellan nici in visurile sale
cele mai indraznete. Dar se intampla Inca ceva, mai uimitor
i mai important deck toate : Carol Quintul, al carui tempe-
rament era mai degrabd retinut i sovilitor tocmai in acesti
ani ai tinereti sale, se dovedeste a fi el personal, cel mai ne-
rabdator si mai pasionat ocrotitor al acestei calatorii a noilor
Argonauti. Ceva din firea ferma barbateasca a lui Magellan
www.dacoromanica.ro
100 MAGELLAN

sau indräsneala intreprinderii sale trebue sà fi %cut o im-

presie deosebità asupra tanarului monarh. Caci el insusi sta-
ruie mai mult decat toti sa se faca toate pregatirile de ple-
care. Cere sa i se raporteze in fiecare saptamanä asupra
progreselor realizate si totdeauna, and se iveste undeva
vreun obstacol, Magellan nu are deck sa i se adreseze lui
si imediat o scrisoare a regelui franke orice vointa potrivnica.
E poate singura data in cursul lungii sale domnii, and im-
paratul acesta de obiceiu nestatornic i influentabil a servit
cu credinta de neinfrant o mare ideie. Cu un asemenea im-
parat i rege ca sprijinitor, cu o teed intreagai pusa la tits..
sa desigur c lui Magellan insusi trebue ski fi
parut miraculoasä aceasta ascensiune abia visata, care-I face
peste noapte (pe el, omul fara patrie i Med situatie, pe el de-
fdimatul i dispretuitul transfug) comandant suprem al unei
flote, cavaler al ordinului Santiago, viitor guvernator al tu-
turor noilor insule si tari descoperite, stapan pe viata i pe
moarte, stapan al unei intregi armada i, rnai presus de toate
in sfarsit, pentru intaia oara stapan pe propria sa sa,le.

www.dacoromanica.ro
 0 VOINTA I MII DE OBSTACOLE
22 Martie 1518 -- 10 August 1519

Din marile infdpteiri, lumea retine de preferintd, pentru

motive de simplificare sinopticä, momentele dramatice, pi-
toresti, ale eroilor lor : Cezar, cand trece Rubiconul ; Na-
poleon, pe puntea dela Arcole. Riimân insa in umbra anh
de pregAtire, nu mai putin creatori, lenta ascensiune spiri-
tuala, gradatia rãbddtoare, constructiva, organizarea faptului
istoric. $i in ce priveste pe Magellan, pictorul sau poetul
poate fi tentat sa-1 reprezinte in momentul triumfului, cand
strabate stramtoarea pe care a descoperit-o. In realitate insa,
incomparabila sa energie s'a vddit poate intr'un mod Mal
grandios in timpul cand a trebuit sà lupte pentru a CapAta
flota i sd clued p'and la capdt, contra miilor de obstacoIe,
opera migäloasà dar decisivä de inzestrare a corgbiilor si a
echipajului cu toate cele necesare. Fostul sobresaliente, sol-
datul anonim, se pomeneste pe neasteptate in fata unei mi-
siuni herculeane. Caci omul acesta, Inca novice in chestiunI
de organizatie, are de realizat ceva cu desavArsire nou, ne
mai pomenit inaintea sa : sa echipeze o flota de cinci co-
ràbii pentru o cgratorie Fara seaman, careia nu i se potrivese
toate masurile de timp Si de spatiu cunoscute pang .acum.
Nimeni nu-1 poate sfatui cu competintä pe Magellan in Intre.
prinderea sa, caci nimeni nu cunoaste zonele virgine, märile
nestrgbätute spre care el cuteaza' sä porneasea cel dintAi. Ni-
www.dacoromanica.ro
102 MAGELLAN

meni nu-i poate spune macar cu aproximatie cat va dura cA-

lAtoria in jurul globului pAmAntesc, a cgrui circomferintä nu
e incA mAsuratA, spre ce t Ari, spre ce climA, printre ce fel de
popoare 11 va duce drumul acela plin de taine. Flota trebue
sA fie deci echipatd in acelasi timp pentru toate eventuali-
tAtile imaginabile: pentru ger polar si arsitA tropicalA, pen-
tru furtunA i zile fdrA nicio adiere, pentru rAzbolu si negot,
pentru o navigatie de un an, poate de doi, poate de trei. pi
el trebue sA prevadd singur toate aceste posibilitAti de ne-
prevAzut, sA lupte necurmat, sa-si impunA vointa, impresu-
rat de cele mai neasteptate primejdii si obstacole. 5i abia
acum, cAnd dificultAtile ascunse sub planul sAu grandios
les la ivealA una dupd alta, se vadeste in cele din urma 'au -
terea Si mAretia sufleteascA a acestui om care a stat atAta
vreme in umbrA. Pe &And rivalul sAu intru glorie, Columb,
acest Don Quichote al mairii", acest visAtor naiv si idealist.
a preferat sA lase lui Pinzon i celorlati piloti grijile mArunte
ale pregAtirii practice, Magellan se dovedeSte asemAnAtor
in aceastA privinta .cu Napoleon tot atat de temerar in
ansamblul conceptiei, pe cat de meticulos si pedant era In
cumpAnfrea, in verificarea i alegerea fiecArui amAnunt.
Si la el, imaginatia geniald se imbinA cu o genialA exactitate
fn lucrarile cele mai mici. Si, la fel ca si Napoleon care inainte
de a trece fulgerAtor de repede Alpii a calculat timp de
sAptAmAni cAte livre de puibere, cAti saci de ovAz trebue sA
aibd la dispozitie intr'un anurnit loc si intr`o anumitA zi pe
calea ce vroia s'o strAbatA acest cuceritor al universului
s'a vAzut nevoit sA ingrijeascd dinainte, pentru doi, pentru
trei ani, de toate cele trebuitoare, echipAndu-si astfel flota
incAt sA previnA orice lipsuri i mice dificultAti imaginabile.
Ce imensd sarcinA pentru.un singur om intr'o intreprindere
atAt de vastA §i de complicatA, cAnd trebue sA inlAture sutele
de piedici care se ivesc inevitabile la orice transpunere
unei idei in faptA! Numai ca sd-Si procure cordbiile, el trebue
sd clued o luptA de luni de zile. E adevärat cA impAratul Carol
.si-a dat cuvAntul cA expeditia va fi inzestratA cu toate

www.dacoromanica.ro
 0 VOINTA I MU DE OBSTACOLE 103

cele necesare, ordonand tuturor functionarilor sal sd dea cel

mai larg concurs pentru pregatirea ei. Dar intre un ordin,
fie chiar imparatesc, $1 executarea lui ramane loc destur
pentru tot felul de taraganeli i piedicL Intotdeauna, infap-
tuirile cu adevarat creatoare raman exclusiv In grija omu-
lui creator, care trebue sa le clued pana la capat. Si inteade-
var, Magellan nu lasa nimic in grija altuia, nici chiar lucrul
cel mai marunt:' Ii pregateSte singur opera cea mare a
vietii sale. In timp ce trateaza, ferm si neinduplecat, cu
Casa de Contratacion, cu functionarii, cu negustorii, cu fur-
nizorii, cu me$tesugarii, el supravegheaza fiece lucru, liece
amanunt, comtient de raspunderea sa fata de oamenii care
Ii incredinteazd viata lor. El controleazä personal orice
furnitura, verified facturile, cerceteaza fiece odgon, fiece
-E,candura, fiece armd adusa pe bord; cunoaste fiecare din
cele cinci cordbii, din varful gatargului pand la talpoaie,
cum ii cunoaste fiecare unghie dela mana. 5i, asa cum lu-
crau oamenii la recladirea ternplului din Ierusalim, cu mis-
tria intr`o nand i cu sabia in cealaltd, Magellan e nevoit,
In limp ce-si echipa flota pentru o cdlatorie spre necunos-
cut, sa se apere totodata contra invidiei si ostilitàii tu-
turor acelora care vor sa impiedice cu orice pret plecarea.
Eroica luptä a unui singur om pe trei fronturi: contra adver-
-sarilor de afara, contra adversarilor din propria-i lard $i
contra rezistentii pe care materia parnanteascd o opune, prin
ea insasi, oricarei intreprinderi care se inalta deasupra ma-
:surii obisnuite, Intotdeauna insa, numai suma tuturor obsta.
colelor biruite de un om da adevarata si justa masurd a line!
lapte, precum si a aceluia care a implinit-o.
* *
Primul atac Impotriva but Magellan porneste din Portu-
galia. Bine inteles, regele Manoel a aflat imediat de con-
tractul Incheiat; nici nu se putea sà i se aduca la cunt,-
stintd o stire mai rea ca aceasta. Monopolul mirodenillor aduce
tezaurului regal un venit anual de cloud sute de mLi ducati
$i, afard de aceasta, abia acum au inceput cordbille Dor-

www.dacoromanica.ro
104 MAGELLAN

tugheze sä se apropie de adev5rata mind de aur, de insulele

Moluce. Ce cumplit dezastru pentru tezaurul,regal, clacä Spas
niolii ar ajunge pe calea cealaltä, Inca in ceasul al doispre-
zecelea, la insulele celea i le-ar ocupa inaintea Portughe-
zilor! Prea mare e primejdia, pentru ca regele Manoel sd nu
Incerce s5 impiedice prin toate mijloacele aceastá expeditie.
De aceea, el insarcineaz5 in mod oficial pe Alvaro da Costa,
ambasadorul ski la curtea spaniolà, sa inàbuse in germen,
tentative transfugului.
Alvaro da Costa procedeazä energic, pornind la atac pe
ambele fronturi. Se duce mai intai la Magellan si incearca
cu z5harelul i cu biciul s54 ademeneasca si s5-I inti-
mideze. Oare nu-si d5 el seama ce p5cat sávarseste feta de
Dumnezeu si fat5 de regele sAti dacà se pune in slujba unui
suveran strain? Oare nu *tie cä regele sal, Don Manoel,
pe cale sä se insoare chiar cu Leonora, sora lui Carol Quin-
tul, i c5 aceasta c5sAtorie va trebui ruptä dac5 regele Manoel
s'ar simti acum nedreptalit si ofensat? Nar fi mai intelept,
n'ar fi mai curet si mai cinstit, deed s'ar pune iar5si in
4ujba adevaratului sau suveran, al celui din Lisabona,
care-I va rasplati desigur in chipul cel mai marinimos? Dar
Magellan, stiind prea bine cat de putin 11 iubeste propriur
sàu st5pan i domn, i banuind cu blind dreptate Ca ceea ce-1
asteapt5 acolo, deed s'ar intoarce acasa, nu e un sac plin
cu aur ci o perfid5 loviturd de pumnal, declarà cd regreta
dar e prea tarziu! Si a si dat cuvantul regelui Spaniei : trebue
sd se tie de cuvant!
Omul acesta cu infatisarea de taran, acest mic Magellan,
pion neinsemnat i totusi redutabil in jocul de sah el di,
plomatiei, nu putea fi batut; de aceea Alvero da Costa risen
acum un indrasnet sah la rege." Cu cat5 darzenie a infrun-
iat el pe tanarul monerh, ne-o dovedeste propria-i scrisoare-
catre regele Manoel: In ce priveste chestiunea Ferdinand
Magellan, Dumnezeu stie cate am Mut si cum m'am stra-
duit. Am vorbit foarte energic regelui in aceastà chestiune...
i-am aratat apoi cat de penibil i contrar uzantelor ar fi daca.

www.dacoromanica.ro
 o voINTA I Mu DE OBSTACOLE 105

un rege. ar lua in serviciul sàu supusi ai unui suveran aliat,.

impotriva dorintei formale a acestuia... L-am rugat sa ia
In constderatie faptul cd nu e acum momentul s jigneasc&.
pe Inaltimea Voastra., mai cu seamd dintr`o cauzd atat de ne-
insemnatd... El dispunc doar de oameni destui, prea destui, .
printre proprii sai supusi, pentru a putea face oricand des.
coperiri Med sa se foloseasca de aceia care erau nemultumiti2
de Inaltimea Voastra.. I-am aratat cat de mahnit ar fi Inal-
timea Voastra sa afle ca acesti doi oameni ar fi rugat sa 11
se dea voie sa se inapoieze in Ora i ca n'au capatat din par
tea Spaniei aceasta incuviintare. In sfarsit, 1-am rugat sã
accepte, in propriul sat] interes si in acel al Inältimii Voastre,
una din aceste doua solutiii sau sa ingddue celor doi oamenl
sd se intoarca in tara, sau sä amane expeditia cu un an."
Monarhul acesta de optsprezece ani, care abia de curand..
s'a urcat pe tron, nu e inca prea experimentat in treburile_
diplomatice. De aceea, el nu-si poate ascunde cu totul mi-
area fata de minciuna sfruntata a lui Alvaro ca Magellan
di Faleiro ar doni neaparat sa se reintoarca. in Portugalia
si ca numai curtea spaniola ar fi aceea care ii impiedica sa
plece. El fu atat de surprins", relateaza da Costa, incat eu_
insumi am ramas stupefiat." Cat priveste cealalta propu--
nere a ambasadorului portughez: sa aibd bunavointa de a.
am'ana cgratoria cu un an, regele Ii cla imediat seama ca
i se intinde o cursà. Cad tocmai atat Ii trebuie Portugaliel
un an de pregátiri pentru ca flota ei s ajunga inaintea
Spaniel la insulele mult râvnite. De aceea, tangrul rege res-
pinge cu raceala propunerea : ambasadorul ar face mai bine
sg se adreseze cardinalului Adrien de Utrecht. La ea/lad
sat], cardinalul trimite afacerea in cercetarea consiliului de
coroana, iar acesta crede ca episcopul de Burgos e mat:
competent in asemenea chestiuni. In felul acesta dilatoriu,
cu necurrnate asigurari curtenitoare ca värul ski Carlos nici
nu se gandeste sà pricinuiasca o cat de mica dificultate re-
gelui Manoel ratty caro I muy amado to é ermano"
protestul diplomatic al Portugaliei e inabusit pe nesimtite

www.dacoromanica.ro
106 MAGELLAN

8i ingropat in arhiva Statului. Alvaro da Costa n'a obtinut

nimic, Mai mult Inca: interventia prea zeloasa a Portugaliei
a favorizat pe Magellan intr'un chip si mai neasteptat. Ciu-
date sunt intorsaturile destinului! Deasupra acestui hiclalgo
Tana' mai ieri necunoscut, se incruciseaza deodata capricille
si ambitiile marilor stapani ai lumii. Abia din- momentul cand
regele Carlos incredinteaza lui Magellan o Roth, fostul ofi-
'tem§ al regelui Manoel a devenit pentru acesta din urma
o persoarth importanta. Si, pe de alta parte, de cand regele
Manoel vrea sa-1 raseumpere cu oHce pret, regele Carlos
nu mai e dispus sa-1 vanda. Cu cat Spania cauta sa grabeasca
acum plecarea, cu atat mai multa inversunare incearca For-
tugalia s'o impiedice.
* * *
Lisabona incredinteaza lui Sebastian Alvarez, consulul por-
tughez din Sevilla, misiunea de a continua si intensifica acest
:sabotaj secret al expeditiei. Spionul acesta investit cu o func-
.tie oficiala d mereu tarcoale corabiilor, se strecoara printre
gramezile de marfuri, controland i numarand fiece incarca-
tura adusa pe bord; in port, el se irnprieteneste de aproape
-cu capitanii spanioli ai flotei i, cu prefacuth indignare, se
informeald pe langa ei daca e adevarat ca niste vrednici
gentilomi castiliani ca dânii s'ar fi pus sub comanda celor
.doi transfugi, a unor aventurieri porbighezi de care vor tre-
bui sa asculte fàrä sà cracneasca? Experienta a aratat indea-
juns ca nationalismul e o coarda pe care si maim cea mai
putin iscusith o poate face sa vibreze. Curand, toti marinarii
sevillani nu au decat cuvinte de ocard i revoltd impotriva
celor doi straini. Cum? Fara sd fi facut macar o singura
calatorie in serviciul marinei spaniole, Ii s'a incredintat o
Toth intreaga acestor fugari fanfaroni? Pentru nista minciuni
logonate, dezertorii acestia au fost inaltati imediat la rangul
de amirali i cavaleri ai ordinului de Santiago! Dar lui Alva-
rez ii trebue ceva mai mult decal maraitul acesta confuz
de prin taverne ceva mai mult decat discretele scra5niri

www.dacoromanica.ro
 0 VOINTA I Mil DE OBSTACOLE 107

dela masa cdpitanilor. El are nevoie de o adevdratà räscoald

populard, de una serioasd, de pe urma cdreia Magellan sdii
piardd comanda i cu atat mai bine ! poate chiar viata.
Si iscusitul agent provocator, trebue s'o recunoa$tem, Insce-
neazd cu mdestrie o asemenea räzveatire.
In toate porturile lumii mi$und nenumdrate ,haimanale, o
multime de oameni indolenli $i fárd treabd, care nu $tiu cum
sg-si omoare timpul. Astfel, intr'o insoritá zi de Octomorie,
o ceatd de gurd-cascd se adund in jurul lui Trinidad", va-
sul-amiral al lui Magellan, care tocmai fusese tras la tarm
pentru Calfdtuire $i innoirea carenei. Cdci ce e mai frumos vi
mai pldcut pentru un trantor, decat sa stea i s5 se uite cum
muncesc ceilalti? Cu m'ainile in buzunar, mestecand poate
Intre dinti iarba aceea numità tabac", adusd de curand din
Indille occidentale, Sevillanii privesc cu catd IndernAnare lu-
creazd bravii rnateloti cu ciocanul $i cu dalta, astupAnd fiece
crdpdturd cu calti $i smoald. Deodatd insd, cineva din mijlo-
cul multimii aratd spre catargul cel mare al tul Trinidad",
,,Ce insolentd", strigd el indignat, ca acest Magellan venit
cine *tie de unde, sà inalte pavilionul portughez pe o iiavd
spaniold, chiar aci, in Sevilla, inteun port spaniol ! Ce neo-
brdzare! Un adevdrat Andaluz nu poate ingddui o asemenea
provocare !" In primal moment, toti acei gurd-cascd nici nu-i
dau seama cä instigatorul acela violent, arhipatriotul emfatic,
care se ardta atat de revoltat de ultragiul adus onoarei na-
lionale, nu este nicidecurn un Spaniol, ci e-chiar consuluI
regelui portughez, senor Sebastian Alvarez, care ii joac5
colo rolul de ageht provocator. Oricum, ei se solidari-
zeazd cu dansul i striatele lor puternice atrag imediat ali
curio$4, care aleargà din toate p5rtile, bucuro$i de larml
si invd1md$ea1d. In cele din urmd, e deajuns ca unul sd pro-
pund sd nu mai stea $i sà intrebe degeaba ci sä smulg5
pur $i simplu flamura strdind, pentru ca toatd ceata sä dea
ndvald pe corabie.
Magellan, care supraveghease dela ora trei dimineata lu-
crul matelotilor, se grneste s'a explice alcadelui venit $i,el.
www.dacoromanica.ro
108 MAGELLAN

cu cei care alergara inteacolo, La e la mijloc o gre§eall Nu-

mai printr`o simpla intamplare, flamura regard n'a fost ar-
boreta pe catargul cel mare : tocmai astazi a fost trimisa pen-
tru a fi vopsita din nou. 1Dar cealaltà flamura de pe catarg nu
e nicidecum a casei regale portugheze, ci e pavilionul sau per .
sonal, pe care e obligat sa-1 inalte pe vasul-amiral. Dupà
ce-a lamurit in forma cea mai curtenitoare cu putinta aceastä
confuzie involuntara, Magellan invita pe alcade sd-si exercite
autoritatea, silind pe manifestankii aceia galagiosi sa eve-
cueze puntea.
Intotdeauna e insd mult mai usor sà starne$ti revolta
unei multimi sau chiar a unui popor intreg, decat s'o po-
tolesti pe urma. Plebea vrea sa fie satisfacutd si'alcadele
este de partea ei. Mai intai, ea cere sa se dea jos flamura
eceea straina, altfel Ii va lua singura dreptul ! Zadarnic in-
tervine doctorul Matienzo, cel mai inalt functionar al Casei
Indiene, pentru a pune capat discutiilor pe bord. Alcadele,
cuprins Si el de febra patriotica, si-a adus intre timp luta-
riri; Chpitanul portului, teniente de/ amirante, soseste ci
brigada sa de politie i declara cd Magellan a ultragiat Spa-
nia prin actul sau abuziv : el da alguazilului sau ordinul sa
aresteze pe capitanul portughez, pentruca arborase intr'un
port spaniol steagul regelui Portugaliei.
Acum Matienzo intervine iarài, eu toata energia. El
previne pe cdpitanul portului: e o chestie Inteadevar grava
pentru un slujbas al regelui, dacd ar aresta pe un cdpitan pe
care propriul sau suveran 1-a investit in mod oficial in func-
tia cea mai inalta. Ar face mai bine sà nu se arnestece In
aceasta afacere spinoasa, caci s'ar putea s'o 'Weasel Dar
e prea tarziu ! Echipajul lui Magellan e gata sa se incaere
cu haimanalele portului. Sabiile sunt trase din,teaca si
numai prezenta de spirit si calmul nesdruncinat al lui Magel-
lan infraneaza rascoala starnita cu atata dibacie de agentul
provocator, care sta deoparte i priveste multumit.
Bine, deciara Magellan, sunt gata sà dau jos steagul
ii poate face de cap
si chiar se' parasesc corabia. Plebea

www.dacoromanica.ro
 0 VOINT A I Mil DE OBSTACOLE 109

Ci sd pung mdna pe bunurile regelui; dar raspunclerea pentru

mice pagube va cddea negresit asupra functionarilor portului,
care sunt doar in slujba regelui...
Infierbantatul alcade nu se mai simte acum in largul sdu.
Autoritd tile, care se credeau jignite in demnitatea i onoarea
lor nationald, se retrag maraind i, dupd cateva zile,
au sd simtd pe propia tor piele arsura biciului. Caci Magellan
a scris imediat regelui, pentru a se plange cä majestatea re-
gard a fost ofensata in persoana sa. Carol Quintul nu *wale
un moment si ia apararea amiralului sat: functionarii Si
ofiterii portului sunt pedepsiti. Alvarez se cam pripise cu
bucuria lui si lucrul continua' acum nestânjenit.
* * *
Prin calmul nesdruncinat al lui Magellan, perfida lovitura
a esuat in chip lamentabil. Dar intreprinderea e vasta si
complicata; abia s'a carpit intr'un loc, cà ea se rupe iarasi
In alta parte. Fiecare zi educe alte necazuri; nu numai Por-
tughezii, ci si Spaniolii invidioi nascocesc tot felul de pie-
deci. Mai intai Casa de Contratacion exercitä o rezistentd pa-
siva, Si numai un rescript remnat de mana imparatului mai
poate trezi pe functionarii ei din letargia lor indärdtnica. Pe
urma insd, in mijlocul pregütirilor, vistiernicul declard la ran-
dul sdu ca nu sunt bani in casa si iardsi se pare cd intrea-
ga intreprindere va fi amanata la infinit din cauza lipsei de
bani. Totusi, neimblanzita vointa a lui Magellan stie sà inla-
ture i acest obstacol; el convinge curtea regard sa intereseze
In afacere un numar de burghezi bogati. Din cele opt mill-
oane de maravedis, cat trebue sa coste armada, cloud milioane
sunt repede adunate de un consortiu improvizat de Christo-
for de Haro, care obtine in schimb privilegiul de a participa
cu o cotd egala la viitoarele expeditii.
Abia acum cand chestia financiard e aranjatl, se pot rein-
cepe pregatirile pentru ca navele inzestrate cu toate cele
necesare sà poata infrunta valurile oceanului. Cele cinci ga-
Llonuri prescrise de rege nu prea aveau o alurg. Inteadevar
www.dacoromanica.ro
110 MAGELLAN

regeasca, atunci cand au aparut pentru intaia oara in portul

Sevillei. .,Ele sunt foare vechi i carpite peste tot", xaportase
inteun ton de triumf spionul Alvarez catre stapanul sau dix
Portugalia. Mi-ar fi tare frica, daca ar trebui sä calatoresc
cu ele chiar numai .pang la insulele Canare, caci flancurile
lor sunt moi ca untul". Daf Magellan, navigator incercat pe
märile Indiilor, stie ca o martoaga batrand e uneori mai si-
gurd la drum lung decat un cal tanar, $i cä prin munca mes-
tesugarilor destoinici pot fi aduse iarasi pe linia de plutire
si corabiile cele mai vechi, scoase din uz. El nu-si pierde
timpul; pc cand lucratorii se trudesc zi i noapte, transfor-
mand si innoind dupd indicatiile lui navale invechite, clan-
rul ia toate masurile pentru inrolarea echipajului, care tre--
bue sa fie alcatuit din corabieri deprinsi cu marea.
Insa noui dificultati ii pandesc din umbra! Cu toate ca_
v estitorii au batut toba prin strazile Sevillei si recrutoril au
fost trimii chiar pana la Cadix si Palos, nu s'a putut aduna
cei douasute cincizeci de oameni neaparat necesari. Trebue
sa se fi rasPandit peste tot svonul cà aceasta calatorie nu e
lipsità de tot felul de primejdii, cad recrutorii nu pot da,
toate lamuririle ce Ii se cer i nici s precizeze care e tinta
adevärath a expeditiei; i faptul ca urmeaza sa se incarce-
provizii pentru doi ani intregi ceea ce nu s'a intamplat
niciodath pana acum le Dare oamenilor extrem de suspect.
Asa ca banda oceea-de sdrenturosi, care s'a putut aduna in,
cele din urma, nu are chiar infatisarea unei garzi de onoare;,
ea aminteste mai degraba de recrutii lui Falstaff; o adunatura
pestrità, de toate rasele si nationalithtile: Spanioli Si Negri,.
Basci i Portughezi, Germani, Englezi i Italieni, bastinasi
din Cipru si Corfu; insa toti sunt niste adevarati desperados,
care si-ar vinde sufletul pang i diavolului, Bind gata sä plece,
vrand-nevrand, la Nord si la Sud, la Rasarit si la Apus, nu-
mai sa capete arvuna l nklejdea ea' se vor alege la uring eat
un mare castig.
Abla au fost tocrniti matelotii i iatä Ca' s'a ivit o noual
incuraturl Casa de Contratacion protesteazn contra recru-

www.dacoromanica.ro
 0 VOINTA I MU DE OBSTACOLE 11r
.arilor lui Magellan; ea pretinde cä dansul ar fi inrolat prea
multi Portughezi in armada regard spaniold, si declard cd.
nu va prati nici un maravedi pentru sold acestor strdini. To-
tusi, potrivit cedulei regale, Magellan are deplind libertate
sd-si aleagd oamenii care-i convin gue /a gente de mar qua
se tomase fuese a su contento COMO persona que de elle tenia
mucha experiencia), si el perzistd in dreptul sdu: deci, o noud
scrisoare Care rege, Med o chemare in ajtitor ! De astadatd
insd, Magellan a atins un punct delicat. Sub pretextul de a
nu jigni pe regele Manoel, dar in realitate din neincredere
din teama cd. Magellan ar dobandi prea multd indepen-
dentd &ed.' ar avea u dansul atatia Portughezi Carol
Quintul ordond ca in toata escadra sä nu poatä rdmane cle-
at cinci Portughezi. Intre timp se ivesc i alte dificultäti:
rnaterialele comandate din motive de economie in celelalte-
provincii i chiar in Germania, n'au sosit la timp; pe urmä,
unul din cdpitanii span ioli se revolta contra amiralului i II
insultà in prezenta echipajului. Si Magellan e nevoit sd a-
peleze din nou la curte; trebue tardsi uleiu regal, pentru a,
potoli frecaturile. Fiecare zi aduce alte conflicte si tot felul
de sacaieli; schimbul de scrisori cu regele i cu administra-
iile oficiale se sporesc mereu pentru orice fleac. Rescriptele .
se succed; mereu e nevoie de alte ordine: de zeci de ori se
pare cd intreaga armcda e gala sii naufragieze, Med sd fi
pdrisit macar portul Sevillei.
Dar Magellan birueste toate impotrivirile gratie vigilentei.
si energiei sale neclintite. Zelosul consul al regelui Manoel e.
nevoit sa recunoascd, cu ingrijorare, cii toate micile sale
uneltiri pentru zaddrnicirea expeditiei au eSuat in fata re-
zistentei adversarului san. Cele cirici cordbii innoite, cu echi-
pajul inrolat si cu aproaspe toate incgraturile pe bord, as-
teaptd de pe acum ordinul de plecare ; pare cu neputinta sä
.1 se mai faca vreun rdu lui Magellan. Insa Alvarez mai are

o sageata ascunsa in tolba sa ; o sdgeata otrivitd ; cu per-

fidie el I% incordeazd bine arcul pentru a-1 atinge pe Ma-
gellan In locul cel mai vulnerabil. Agentul secret scrie Eta--
www.dacoromanica.ro
112 MAGELCAN

Danului sau, regelui Manoel : Deoarece am socotit Ca a

venit mornentul sa comunic lui Magellan ceea ce Majes-
tatea Voastra m'a insarcinat sa-i spun, 1-am cdutat acasa
la dansul. L-am gasit ocupat cu ambalarea proviziilor i di-
feritelor lucruri in cosuri i lam. Am dedus de aci ca el e
$eu desavarsire hotarit sa-si real zeze planul sau odics si, dan-
du-mi seama cà aceasta va fi ultima mea convorbire cu dan-
zul, 1-am avertizat Inca odata, ea bun Portughez i ca prieten
cum am mai incercat adeseori, cerandu-i sd se abtina dela
grava gresald ce e pe Cale sa 0 savarseasca. I-am aratat
ca drumul sau Ii ascunde tot atatea primejdii ea i roata
,Sfintei Caterina si cà ar face mult mai bine sd se inapciieze
Th patria sa i sä recastige favoarea Majestatii Voastre, pe
a carei marinimie poace conta... Ar trebui sa-si dea seama
in cele din urrna cä toti Castilianii de buna conditie, din ora-
:sul acesta, nu vorbesc de dansul deck ca de un om de rand,
lipsit de nobleta si de educatie... i Ca, de cand s'a pus intr'o
:situatie potrivnica Vara Majestatii Voastre, e dispreturt
-de toata lumea ca un tradator' .
Dar toate aceste amenintari nu-1 impresioneaza eau% de
./3 uin pe Magellan. Ceea ce-i comunica acum Alvarez, sub
inasca prieteniei, nu e nicidecum nou pentru dansul. 1\Emeni
riu stie mai bine deck el ca Sevilla, ca Spania ii este ostill
Là nobilii castiliani nu-i dau ascultare, lui, comandantului su-
prem al flotei, deck scrasnind din dinti. Insa pot sa-1 urasca
domnii alcazi din Sevilla, invidiosii pot sa maraie si toti eel
cu sange albastru sà murmure impotriva-i acum, cand flota
e gata de plecare, nician imparat, niciun rege nu-1 mai poate
stanjeni i impiedica. Odata pornit spre largul marii, el va fi
In siguranta. Va fi atunci stapan pe viata i pe moarte, sta'.
pan pe calea sa, stapan pe telul sau si nu va avea sa ser-
veasca nimanui, deck marei sale misiuni.
Totusi, Alvarez nu si-a jucat. Inca ultima carte, pe care a
tinut-o multa vreme de rezerva. Acum o scoate la iveala.
Pentru cea din urma 0ara, spunea el cu ipocrizie, ar vrea sa
dea lui Magellan un sf at de prieten". Ii previne cinstit" sa

www.dacoromanica.ro
 0 VOINTA I Mil DE OBSTACOLE 113

nu se increada prea mult in cuvintele mieroase" ale cardi-

nalului i chiar in asigurarile regelui spaniol. E adevarat ca.
regele Spaniei 1-a numit, ca ri pe Faleiro, amiral al flotei, in-
vredintandu-i astfel in mod forma] comanda supremd. Dar
Magellan e oare sigur 2d, in acelas tirnp, nu s'au dat si altora
Mstructiuni secrete pentni a se ingradi autoritatea sa de
comandant suprem instructiur,i pe care, de bund sea-
mad, nimeni nu s'a grabit sa i le comunice ? Ar fi
preferabil sà nu-si faci ,. iluzii i, mai presus de toate, sd nu
se lase amagit de altii ; cu toate actele investite cu sigiliul
cficialitatii, sa nu creada ca-si va pastra singur comanda su-
iprema si chiar gradul de amiral. Mai mult nu-i poate spune
lui Magellan, dar sa stie cd exista tot felul de clauze Si ins-
Iructiuni cunoscute numai de functionarii i ofiterii regelm,
,care II vor insoti i supraveghea Si despre care va afla
abia atunci &and va fi prea tarziu pentru onoarea sa".
Prea tarziu pentru onoarea sa !" Magellan a tresarit fard
sà vrea. Omul acesta de neclintit, care stie sd-si stapaneasca
-de obiceiu once emotie, s'a trOdat prin gestul sal ; arcasul a
-vazut Ca sageata sa 1-a atms in locul cel mai vulnerabil si, cu
mandrie, el poate raporta : Era extrem de surprins cà sunt
1.at de bine informat." liar creatorul cunoaste mai bine decat
altii defectul invizibil al operei sale si primejdiile sale cele
anal tainuite , ceea ce-I cla Alvarez s'a inteleaga, if este de
anult cunoscut lui Magellan. De mult nu se poate retine el sa
nu observe o anumita duplicitate in atitudinea curtii spa-
niole Si multiple indicii ii fac sa se teama cä partenerii sal nu
joaca intr'adevar corect cu dansul. Oare imparatul n'a pro-
cedat odata contrar textului precis al Capitulatiei, cand i-a
interzis sa ia pe bord mai mult decal cinci Portughezi? Oare
cei dela curte cred, la urma urmelor, ca el ar fi un agent sQ-
cret al Portugaliei ? Si acesti veedors, acesti contadors si te-
soreros care i-au fost pusi in cared, sd fie intr`adevdr numai
niste simpli functionari insarcInati cu socotelile ? Nu i-au fost
dati mai degrabd pentru a-1 supraveghea in talna si, poate,
pentru a-i smulge din 'nand comanda supremO ? De mult

www.dacoromanica.ro
119 MAGELLAN

simte Magellan la spatele sdu curentul acesta rece al urii OP

tradarii si nu poate nega ca e oarecare aparent5 de ade-
var in perfidele insinuari ale acestui spion bine informat.
OP acel ca-re a pregatit atat de minutios si exact aceasta ex-
peditie, se aflä acum desarmat in fata unei primejdii care-
este incalculabila, ca tot ce este nesigur i imprevizibil. El
e. cuprins de acel sentimen penibil al omului care s'a asezat

singur la masa de joc, cu niste necunoscuti i, inainte

de-a fi pus mana pe o carte, e patcuns de banuiala e toti
sunt niste tmori care s'au aliat impotriva lui.
Magellan retraieste in ora aceasa tragedia lui Coriolan
a transfugului din arnor propriu, jignit in onoarea si demnita-
tea saasa cum a infatisat-o Shakespeare intr'o opera nepte-
ritoare. Ca si Magellan, Coriolan este un barbat, un patriot
care si-a servit patria cu devotament, ani indelungati si
care, respins pe nedrept de &Ansa, si-a pus in serviciul ad-
versarului talentul si energra neglijata de ai sài, pentru a
se razbuna de nedreptaiea suferita. Dar oricat de curata i-ar
fi constiinta, accasta nu ajuta de loc unui transfug nici
la Roma si nici la Sevilla. Eanuiala cã acel care a parasit
un drapel ar putea trkla 51 pe al doilea, c acel care a pa-
räsit pe un rege ar putca deveni necredincios 5i fatà de celd-
lalt, urmareste pe transfug ca propria-i umbra. El a pierdut,
crind birueste, pierdut i atunci cand e invins, urit 1e unii,
urit si de : pretutindeni el va fi singur Si singur
va trebui sa lupte impotriva tuturora. Insa o tragedie incepe
cu adevarat abia din momentul cand eroul Ii da seama de
tragicul situatiei sale ; poate cd in aceasta clipa el a si pre-
sirntit pentru intara oara toate nenorocirile ce aveau sa se
abata asupra sa.
Dar, a fi erou inseamn5 a lupta chiar impotriva unui des-
tin covarsitor. Magellan respinge cu hotärire propunerile ispi-
titoare ale consulului. Nu, el nu va pactiza in niciun caz ca
regele Manoel, chiar dacd Spania Ii va rasplati cu ingratitu-
dine pentru serviciile sale. Ca om de onoare, Ii tine jura-
mantul de credintä fata de. regele Carlos in functia in care

www.dacoromanica.ro
 0 VOINTA I Mil DE OBSTACOLE 115

1-a investit. Descurajat, Alvarez e nevoit sa se rel-raga ; Ii

dà seama cà numai moartea poate frange vointa de fier a
acestui om si de aceea isi incheie raportul pentru Lisabona
cu aceastd pioasa urare : Sa dea Domnul atotputernic ca
ei sa aibd parte de o caldtorie la fcl cu a fratilor Cortereal"
ceea ce inseamna ea Magellan sa dispara fard urmd imc
preund cu flota, sa in oceanul necunoscut, ca i Indr:9Zsrietll
Cortereal a caror peire I ci caror mormant a rdmas o taing
pentru toti. Dar daca se implinete aceasta pioasd dorinta,
dacd Magellan dispare de-a-binelea in aceastli expeditie,
atunci Majestatea Voastra va scapa de orice grijd ii va fi
invidiata, ca i pdna acum da toti printii din lumea in-
treaga".
* *
Sageata perfidd a consulalui nu 1-a doborit pe Magellan
$i nici nu 1-a fault S3 dea inddrat in fata grelei sale mi-
siuni. Dar otrava ei, arzatoarea otravd a neincrederli va st4-
rui de acum inainte intr'insul. Din acest moment, banuiala Ii
roade sufletul; singuraticul Magellan se stie sau se crede in-
conjurat necontenit de dumani pe propria sa corabie. To-
tusi acest sentiment de nesiguranta nu-1 face nicidecurn
slab si abatut, ci mai de graba Ii inaspreste vointa, ii sti-
muleaza pentru noui hotarjri. Cine vede apropiindu-se o
furtuna, stie ca un singur lucru poate salva nava si echi-
pajul: vointa neclintitd a capitanului cle a sta el insusi la
carma si, mai presus de toate, de a o tine el singur in mM-
nile sale.
Asa dar, in laturi cu tot ce mai stdnjeneste vointa libera !
Cu pumnii i cu coatele s dea la o parte pe oricine Ii sta
in cale ! Tocmai de cand §imte ca-1 pAndese la spate vee-
dors i contadors, Magellan e decis sa-si apere fara niciun
scrupul libertatea de actiune. Trebue sa fie cu totul inde-
pendent caci stie cà a singura vointä trebue sa conducii
si s decida in ora hotaritoare : comanda flotei nu mai
poate ramane multa vreme impgrtitä intre doi capttan-

www.dacoromanica.ro
116 MAGELLAN

generates, intre doi amirali. Unul singur trebue sä stea in

fruntea tuturora i, la nevoie, chiar impotriva tuturora. De
aceea, intr`o expeditie eta de primejdioasä, el nu mai vrea
s'a" se incurce cu un co-amiral atat de artggos si de isteric
ca Ruy Faleiro : inainte ca flota sä p5faseasc5 portul, lestul
acesta trebue aruncat peste bord ! Astronomul i-a devenit
de mull o povard inuti15. In toate aceste luni de trudd isto-
vitoare, teoreticianul n'a contribuit cu nimic la pregdtirile
practice. Cad nu e treaba unui astrolog sä recruteze mate-
loti, s. pund oameni la calfatuitul coräbillor, sä aleaga pro-
vizii, sà verifice muschete i s'a redacteze regulamente. A-1
lua cu dansul, inseamnd s5.-si lege o piated de gât Si lui
Magellan ii trebue malnd libera., la dreapta si la stanga, con-
tra primejdiilor dinainte si a conjuratiei ce se urzeste la
spatele sau.
Nu se stie cum a realizat Magellan acest diplomatic tur
de forta, descotorosindu-se de Faleiro; se pare c'd Faleiro
si-a cercetat singur horoscopul si a constatat ca' nu se va
reintoarce din aceast5 calitorie : el s'ar fi retras deci de
bunavoie. Desigur Ca, pentru a salva aparentele, aceast5
renuntare dobAndità prin bland5 presiune a fost prezentat5
chiar ca un fel de Inaltare in grad; un edict impardtesc con-
fer5 lui Faleiro comandamentul unic al altei flote (ale carei
panze i punti nu existä dec'at pe hartie); in schimb, Faleiro
inmâneaza. lui Magellan härtile i tabelele astronomke. Ast-
fel, cea din urrná din sutele de piedeci e inläturat5 si in-
treprinderea lui Magellan devine iarài ceea ce fusese la
inceput ideea sa proprie si actiunea sa cu desgvatsire per-
sonalä. Asupra lui cade acum totul : sarcini i osteneli, ras-
punderi i primejdii dar i suprema fericire spiritualä si
rnorald a unei naturi cu adevdrat creatoare ; aceea de a nu-
SI datora cleat siesi implinirea marel actiuni a vietli sale
si pe care singur si-a. ales-o.

www.dacoromanica.ro
 PLECAREA

20 Septembrie 1519

La 10 August 1519, un an 5i cinci luni dupg ce Carlos,

viitorul stäpan al celor cloud lumi, a semnat Capitulatia",
cele cinci coräbii pgrasesc in sfar$it rada Sevillei, indrep-
tandu-se in 2osul fluviiilui spre San Lucar de Barrameda,
unde Guadalguivirul se varsd in plinä mare; acolo urmeazá
sà se faca' ultima revizie a flotei i aprovizionarea ei corn-
plata. Insd adev5rata solemnitate a plecdrii a 5i avut loc iv
biserica Santa Maria de la Victoria, unde Magellan.,"dupd ce
a prestat in genunchi jurdmantul de credintA, a primit dela
corregidorul Sancho Martinez de Leyva stindardul regal, in
fata of:terilor, a matelotilor 5i a unei multimi respectuoase.
Poate c, in rnomentul acesta, el ii aminte$te c5 a mai in-
genunchiat odat5 intr`o catedralà, cand plecase inthia oar:a
spre India, 5i prestase jurknantul de credinta sub alt steag :
acel portughez, unui alt rege : Manoel al Portugaliei, nu
lui Carlos al Spaniei. Dar cu acela5i respect cu care tangrul
sobresaliente privise atunci la amiralul Almeida care des-
fkurase baniera de m5tase $i o inAl tase deasupra capetelor
color ingenunchiati in catedralä, cei dotfasute $aizeci si cinci
de mateloti privesc acum spre .dansul, conducgtorul i stà-
panul destinului lor.
In portul acesta dela San Lucar, in fata castelului. ducelui
de Medina S:donia, Magellan face acum ultima inspec tie

www.dacoromanica.ro
118 MAGELLAN

inainte de a porni spre necunoscut. Cu acea ternatoare ci

grijulie iubire cu care un artist 1.si verified instrumentul
inainte de concert, el trece Inca odatd in revistd flota sa
Inainte de plecare. E adevarat di el cunostea in toate alma"-
nuntele aceste cinci corabii, cum 4i cunoaste propriul sau
trup. Cat de inspaimantat i necajit fusese el atunci, cand
zarise pentru intaia oari navele acelea vechi, cumparate in
toata graba, atat de lamentabile, neingrijite, uzate de ne-
numarate caTatorii ! Insa .de atunci s'a lucrat cu ravna I cu
.spor. Fiecare din vechile galionuri a fost transformat in
intregime; coastele putrede au fost inlocuite cu altele noui;
din cala parkii in varful catargului, toate au fost gudronate
hi ceruite, calfatuite, curatate i lustruite. Magellan a cioca-
nit cu mana sa fiecare grinda, fiecare scandurd, ca sa se
convinga daed lemnul nu e putred sau ros de viermi, a cer-
cetat fiecare funie, fiecare surub, fiecare cui. Panzele, in-
semnate cu crucea patronului spaniol San Jago, sunt rezis-
tente si proaspat vopsite, cafasurile sunt noui si ele, alimu-
rile straluce8e, fiecare lucru e curat i rânduit la locul sau.
Niciun spion t i niciun, jnvidios n'ar mai indrisni acum sa-si
bata joc de aceste nave en totul renovate si intinerite. De-
sigur ca naveie acestea rotunde si pantecoase nu se pot lua
totusi la intrecere cu corabiile rapide ; ele sunt prea putin
potriVite peniru o regatta, dal., late si adanci cum sunt, ele
oferi mult lne pentru incarcatura si 0 anumita siguranta pe
vreme rea: tocmai prin greutatea, prin masivitatea lor, ele
sunt in stare, dupa toate prevederile omenesti, sii infrunte
.:urtunile cele mai cumplite. Cea mai mare din,navele acestea
infratite, adunate ca o familie, este San Antonio", de o suta
douazeci de tone. Dar, din motive pe care nu le cunoastem.
Magellan precla lui Juan de Cartagena comanda acestei co-
ribii, pastrand pentru el pe Trinidad", ca vas-amiral
capitana" desi are mai putin cu zece tone. In ordinea
fnarimii urmeaza Concepcion", de nouazeci de tone, al ca-
rei cornandant e Gaspar Quesada; Victoria" (care va face
cinste numelui ei) sub comanda ,Jui Luis de Mendoza, de

www.dacoromanica.ro
 PLECARE A 119

cptzeci j cinci de tone si Santiago", de saptezeci si cinci

de tone, sub comanda lui Joao Serrao. Magellan a vrut ne-
aparat sa aiba mai mulle feluri de corabii, de tonaj diferit,
pentru a putea trimite In recunoastere pe cele mai midi, fo-
losindu-se de ele ca de niste avantposturi. Dar, pe de altd
parte, va trebui sä dea dovadd de deosebita stiinta si dibd-
cie nautica, pentru a tine necontenit laolalta, in largul marl,
o escadra alcatuita din unitati atat de inegale.
* *
Magellan trece dela o corabie la alta, pentru a controla
Inainte de toate incarcatura si marfurile. Ca de atatea ori,
,e1 urea si coboara iarasi scarilP, verificand cat se poate de
exact invenhrul, pe care 1-a mai facut de nenumarate ori
inainte. Astdzi Inca, multumjta documentelor pastrate in
arhiva, ne putem convinge de minu4lozitatea i preciziunea
cu care a fost calculata, evaluatd si verificata pana in cele
mai infime dotalii una din cele mai fantastice aventuri din
istoria lumii. Tn dosarele acelea voluminoa-3e sunt indicate
toate cheltuielile, fira sa se ornita macar o jumatate mara-
vedi : stim cat a costat fiecare ciocan, fiecare franghie, fie-
care saculet de sare, ficcare top de hartie. i aceste reci 51
corecte coloane de cifre, cu toate fractiunile si specificatiile
lor, scrise de mana indiferenta a unui contabil oarccare, va-
.dese poate intr'un mod si mai convingator decal, mice cu-
vinte patetice geniul si rabdarea acestui om. Ca navigator
Incercat, Magellan era constient de imensa raspundere a
unei expeditii prin regiuni eu desavarsire necunoscute. Stia
ea. pand §i cel mai marunt object uitat la pleeare din negli-
jenta sau nechibzuinta, ramane iremediabil uitat pentru
toata, durata calatoriei; in aceasta deosebita imprejurare, nu
exista nicio indreptare, nicio compensatie, nicio ispasire
pentru o gresald sau omisiune savarsita inainte de plecare.
Cad in zonele acelea necunoscute spre care nazueste dansul,
fiece cuiu, fiece balot de calti, fiece bucata de plumb, fiece
picatura de uleiu, fiece foaie de hartie reprezinta o valoare
ce nu poate Li acoperita nici en saci plini de aur; lucrurilz

www.dacoromanica.ro
120 MAGELLAN

acestea nu mai pot fi dobandite acolo nici macar cu propria

sau sange : din cauza Unei singure piese de schimb uitate, o
corabie poke deveni inutilizabilä; un singur calcul gresit
poate pricinui dezastrul Intregii intreprinderi.
De aceea se impune cea mai atenta, cea mai grijulie pri-
vire in aceastä ultima trecere in revista a proviziilor. Ce-
consuma doua sute saizeci i ninci de oameni lute() calatorie
carei durata nu poate fi prevAzuta nici macar cu aproxi-
matie ? Socoteala aceasta e din cele mai grele, pentruca unul
din numitori durata calatoriei este necunoscut. Numai
Magellan, i numai el singur, presimte ca vor trece multe-
luni (si aceasta n'are s'o spunk din prudenta, echipajului
sau), ca vor trece probabil chiar ani intregi pang ce se va
putea procura din nou merinde suficiente; de aceea e prefe-
rabil s ia cu dansul mai mint deck ar trebui i cantita-
tile sunt intr'adevar impunatoare, dacd tinem seama de spa-
tiul restrans al corabiilor. Alfa si omega alimentatiei e pal.-
nea, care nu poate fi pastrata in tolul lungii navigatii deck
sub forma de pesmeti : Magellan a pus sa se incarce pe borct
120.380 livre de pesmeti care, impreung cu sacii, au costat
372.510 maravedis; dupa cat se poate omeneste preveclea, tai-
nul acesta urias ar trebui sa' ajunga chiar pentru doi ani.
Lista de provizii a lui Magellan ne face sa ne gandim mai
de graba la un vapor transatlantic modern de 20.000 de tone
deck la cinci corabii pescaresti care au laolalta cinci panl
la sase sute de tone (zece tone de atunci corespund cu un-
sprezece de azi). Si eke nu s'au ingramadit in incaperile
stramte si innabusitoare ale navelor ! Langá sacii cu Mina,
fasole, linte, orez i toate soiurile de legume, sunt depozi-
tate 5700 livre de pastrama de pore, 200 butoaie de sardele,
984 burdufuri de branza, 450 funii de usturoi i ceapa; la
acestea se adaoga tot felul de lucruri apetisante : 1512 livre
de miere, 3290 livre de struguri de Malaga, stafide i mig-
dale, precum i zahar, otet si mustar din belsug. In ultimele
ore sunt impinse pe borci i apte vaci vii (dar bietele patm-
pede nu aveau sa traiasca mult pe mare); astfel s'au asigu.
www.dacoromanica.ro
 PLECAREA 121

rat pentru primele luni lapte i, la uring, carne proaspdtd-

Cu- timpul insà, ceea ce le trebuia mai mult acelor matrozi
robusti, era vinul si nu laptele. Pentru a intretine buna dis-
pozitie a echipajului, Magellan a trimis sd se cumpere vin
si anume ; nu mai putin de 417 burdufuri precum si 253 bu-
toaie pline Cu eel mai bun vin de Xerez ce se putea gdsi; td.
in aceastd privintd s'a asigurat teoretic fiecdrui matelot bdu-
tura dela priinz i seara, pe timp de doi ani.
Cu lista in mar* Magellan trece dela un articol la altul,
dela un depozit la altul, de pe o corabie la alta. Câtä truda
Ii aminteste el pând ce a adunat toate acestea! cam.
osteneald a trebuit sd-si mai dea ca sd le controleze,
sd le evalueze FA ad le plAteascd. Câte lupte in fie .
ce zi cu functionarli i negustorii, iar in noptile nedor-
mite cum isi frdmânta mintea, de teamd sa nu fi ul-
tat ceva, sd nu fi facut vreo gresald in repartizarea alimen-
telor! Acum insd, totul pare in sfdrsit pregAtit tot ce le
va trebui in cUrsul acestei expeditii celor 265 de stomacuri..
Magellan a avut grijd de oamenli sdi, de marinari. Dar co-
ràbiile sunt i ele fiinte vii, deci muritoare st fiecare din
ele se uzeazd in lupta cu elementele naturii, pierzdnd mult
din puuterea lor de rezistent.d. Furtuna sfisie panzele, roade
destramd frdnghnle, apa mdrii vatdmd lemnur si rugine,te
fierul, soarele incinge i decoloreazd, iar noaptea trebue sd_
se aprindà lumândri i opaite. Din fiecare piesd trebue s
fie pe bord Inca cloud i chiar mai multe de rezervd; anco-
re si funii, lemne, fier si plumb, trunchiuri pentru catarguri
noui, pdnza groasd pentru a inlocui panzele rupte. Cordhiile
transportà lemnäria adusd in nu mai putin de patruzeci
de care mari, pentru a se putea repara irnediat mice stri-
cdciune si a se monta la nevoie alte coaste 1 punti; pe lan-
ga aceasta s'au depozitat tone intregi de gudron i smoald,
de ceard si calti pentru astuparea crapaturilbr; bine inte-
les ea nu lipseste arsenalul necesar de clesti si ferdstraie,.
sfredele i uruburi, lopeti i ciocane, piroane i scoabe. Ma
sunt ingrämddite mii de undite, duzini de harpoane *si o bo-
www.dacoromanica.ro
122 MAGELLAN

gata rezerva de navoade pentru pescuit; cad., impreund au

painea luata cu danii, pestele trebue sa alcatuiasca hrana
principald a matelotilor. Pentru lurninat, 89 de lanterne mici
si 14.000 livre de lumanari sunt mai mult decat suficiente,
Third a se socoti aci narile i grelele lumanari de ceara pen-
tru liturghie. Deasemenea, in ce priveste serviciul nautic,
s'a prevazut totul pentru o lungà perioada: busole si ace de
busole, ceasornice de, nisip, astrolabe, quadranti si planisfere:
pierderea vreuneia din aceste piese ar fi ireparabill lar
pentru contabili s'au rezervat 15 registre noui-noute (cam.,
afara de China, de unde s'ar putea procura o singurd foale
de hartie in cursul acestei calatorii?). Nu s'a uitat nici de
>cele necesare in cazuri nu prea imbucuratoare: catuse si lark-
uri pentru cei nedisciplinati; farmacia era deasemenea pli-
nä cu leacuri pentria eventualii bolnavi, iar felcerii aveau tot
ce le trebuia pentru luare de sange si alte operatii. Dar s'a
avut grij i pentru orele de distractie: cinci tobe marl si
douazeci de tamburine, printre care trebue sa se fi ratacit
si cateva scripci, fluere i cirnpoaid.
Acestea sunt numai un mic extras din catalogul" irrtr'a -
devar homeric al Rotel lui Magellan, numai cateva articole
principale dintre miile de lucruri necesare echipajulut si co-
rabiilor intr'o calatorie atat de riscatä. ,Dar vlitorul stapan
al celor cloud lumi n'a trimis doar din simpla curiozitate, 3pre
ineleaguri absolut necunoscute, o flotd care costa cu toate
Inzestrarile i proviziile ei opt milioane de maravedis. A-
-ceste cinci corabii trebue sa aduca la reintoarcerea lor nu
numai rezultate cosmografice, ci i bani, cat mai multi bani
consortiului care a finantat intreprinderea! Trebue deci sä
se ia din belsug si marfuri de schimb, alese cu pricepere,
pentru articolele de comert pe care nadajduesc sa le aduca
la inapoiere. Si Magellan cunoaste_ cat se poate de bine,
din calatorlile sale spre India, gustul naiv al acelor copii ai
naturii. Stie cä cloud lucruri au pretutindeni efect: ntâi
-oglinda, in care bastinasul negru, brun sau galben isi poate
.contempla cu uimire, pentru intala oara, propriul sat' chip
www.dacoromanica.ro
 PLECAREA 123

apoi clopotele i clopoteii, aceastd vesnicd incantare a co-

piilor. De aceea cordbille transportd nu mai putin de 20.000
bucdti din aceste mici instrumente de fdcut gdlagle, precum
si 900 oglinzi mici si 10 mad (cele mai naulte dintre acestea
vor ajunge insd sfdrimate la destinatie), 400 duzini de cutite
made in Germany" (lista mentioneazd aceasta in mod pre-
cis : 400 docenas de euchillos de Alernankt de /os peores",
,cutite din Germania de calitatea cea mai iel and), 50 duzini
de foarfeci si fireste, inevitabilele batiste colorate si bonete
rosii, brdtdri de alamd, pietre false si sticldrie de tot feint.
Cateva costume "turcesti sunt puse de o parte pentru tinuta
cle para45, precurn si grAmezi de carpe si hame vechi, de
catifea si land bulendre adunate cu toptanul, care vali-
reazd in Spania tot atat de putin Ca si mirodeniilo in insu-
lele Moluce, fiind insd ideale din punct de vedere al rentabi-
litdtii in asemenea afaceri comerciale; cdci schimband intro
-ei mdrlurile, atat cumpärdtorul cat si vanzdtorul acoperd de
zeci de ori valoarea lor in tara de origind, realizand am3.n-
doi castiguri insemnate.
Pieptenii si bonetele, oglinzile si jucdriile accsrea conteazd
desigur numai in cazul prielnic, cand bds Linasii sunt dispusi
sa intretie cu noii veniti relatii pasnice. Totusi, Magallan a
ingrijit cu prisosinta i pentru ccalaltS. eventualitate, a raz-
boiulm. Cincizeci si opt de tunuri, sapte falconete lungi, trei
mortiere masive ranjesc prin deschizaturi cu gurile lor ne-
gro; ghiuleie de fier i piatrd ingreuneazd din plin pante-
cele cordbiilor, aldturi de tone intregi de plumb pentru tur-
natul altor proiectile. 0 mie4.1e ranch, cloud sute dc sulite
cloud sute de scuturi vddesc o vointd hotdritd de luptd; afa-
rd de accasta, pentru mai mult de jumdtate din echipaj sunt
.pregdtite coifuri si plato.se. Iar pentru amiralul insu.i, s'au
comandat la Bilbao ddud armuri, care-1 imbracd in fier diu
cap paran picioare: el se poate infdtisa astfel popoarelor
strdine ca a fiintd supranaturald, invulnerabild. Cu tcate
cd, potrivit planului i caracterului sdu, Magellan e predis-
pus sd evite orice luptd, expeditia aceasta nu este mai slab
www.dacoromanica.ro
124 MAGELLAN

echipatà militareste deck aceea a lui Hernando Cortez ca-

re, in aceeasi vara a anului 1519, cucereste la celalalt ca-
pat al lumii, cu mica sa ceatä de oameni, o tara imensa ci.i
milioane de Iocuitori. Un an eroic poate incepe acum pentru
Spania.
* *
Energic; cu acea rabdare treazd si infailibila ce-1 deose-
beste de tori ceilalti, Magellan a verificat Inca odatä, pen-
tru ultima oara, fiecare din cele cinci corabii in ce priveste
rezistenta, incarcatura i echiparea lor. Acum, o privire asu-
pra echipajului! Nu i-a fost u:?or sä recruteze oamenii a-
cestia. A durat saptAmani si sap-Carnal-1i pana ce au fost adu-
nati cu totii de prin ulitele portului si taverne; au venit
mai mult in silk sdrentdrosi, murdari, nedisciplinati i vor-
bese intre ei un taImes-bajme de lirnbi, in cel mai inpes-
tritat volapiik": unul spaniola, altul italiana, al treilea fran-
ceza, ceilalti portugheza sau catalana, greceste sau nemteste.
Da, va trece Inca multa vreme pana ce aceasta olla podrida
va fi purificatà si contopita in focul disciplinei paM:, ce
aceasta adunatura va alcatui un adevarat echipaj, ferm si
camaraderesc, vrednic de toatä increderea. Dar, dup5 cate-
va sapfamarn pe bord, are sa-i alba el pe toti in !liana sa
tare! Cine a fost el insusi timp de sapte ani un simplu so-
brosonente, soldat i marinar, stie ce le trebue matelotilor,
cat li se poate cere si cum sa se poarte cu clansii. EchibajuI
nu prea 11 ingrijoreazd pe amiral.
Dar cand priveste la cei trei cApitani. spanioli, atasati pe
langa el in calitate de comandanti ai celorlalte corabii, Ma-
gellan resimte o senzatie penibilk undeva, la ficat. Fara
vrere, muschii sai se incordeazA ca ai unui atlet in clipa
de a incepe lupta. Caci, cu ce fnfatisare rece si plina de tru-
te, cu ce dispret abia invaluit sau poate chiar inteadins as-
cuns atat de putin, se uita la el, in treac5t, acest veedor
acest inspector-general al regelui, Juan de Cartagena, di-
ruia a fost nevoit sa-i predea comanda vasului San Ante-

www.dacoromanica.ro
 PLECARE 61 125

nio" in locul lui Faleiro! De sigur, Juan de Cartagena e

un marinar distins, cu multd experientd, i onorabilitatea sa
personald poate fi pusd tot atat de putin la indoiald ca si
ambitia sa. Dar acest nobil Castilian va putea oare sd-si in-
franeze ambitia ? Vdrul acesta al episcopului de Burgos cd-
ruia regele i-a conferit titlul de conjuncta persona" ce fu-
sese destinate Intel lui Faleiro, se va supune inteadevalr ordi-
nelor lui, asa cum a jurat? Cand Ii zdreste, Magellan Ii rea-
minteste totdeauna de cuvintele pe care Alvarez i ie soptise
la ureche: cà, afard de el, mai sunt si eta carl au in buzu-
nar imputerniciri speciale, de care va afla abia atunci cand
va fi prea tarziu pentru onoarea sa". Nu mai putin ostil
Ii priveste Luis de Mendoza, comandantul Victoriei". Inca
la Sevilla, el a refuzat odatd cii arogantd sd-i dea ascultare;
totusi, Magellan n'a putut concedia pe acest dusman secret,
pe care impdratul ii numise pe !Angà dânisul ca fesorero. Nu,
faptul c5. toti acesti ofiteri i-au jurat credintd i supunere
in catedrala Santa Maria de la Victoria, in umbra drapalu-
lui larg desfdsurat, nu inseamnd mare lucru; in addncul :ni-
mii, ei il invidiazd a il dusmänesc. Va trebui sd fie cu
bagare de seamd fatd de acesti gentilorni spanioll.
E deci un noroc pentru dansul cd a izbuttt cel putin sd
ocoleascd in oarecare mdsurd rescriptul regal si protestele
iritate i lodnuitoare ale celor dela Casa de Coni.ratacion.
§i sà strecoare in echipajul sdu treizeci de Portughezi priu-
tre cari se and cativa prieteni de incredere si rude de sdnge.
11 are mai ales pe cumnatul ski Duartp Barbosa care, cu
toatd tineretea sa, e un navigator i!tcercat. ; t pe Alvaro de
Mesquite, care-i este si el inrudit de aproape, precum i pe
Estevao Gomez, cel mai excelent pilot al Portugaliei. prin-
tre ei se and si Joao Serrao, care cc-i drept, e trecut in
liste ca Spaniol i fusese cu Pizarro 0. Pedro d'Arias in ex-
peditiile spaniole spre Castilia del Oro; dar ca rudd a lui
Francisco Serrao, prietenul de arme al lui Magellan, el poa-
te fi considerat oarecum ca un compatriot al amiralului. Un
mare avantaj reprezintd prezenta pe bord a lui Joao Cor-

www.dacoromanica.ro
126 MAGELLAN

valho, care mai fusese cu multi am in urrnd in Brazilia si ia

acum cu d'ansul pe un fiu, pe care-1 zdmisllse acolo cu o
Braziliand oachesd. Gratie limbii lor i cunostintelor ce le
au despre tara aceea, amândoi pot fi cele mai bune cgilduze,
Pe de altd parte, dacd izbuteste sä ocoleascd lEsrazilia si `s5.
pdtrundd in meleagurile uncle se vorbege limba malaezd,
Ejung'and la insulele cu mirodenii si la Malacca, atunci En-
rique, sclavul lui Magellan, va servi de minune ca thlmaciu.
Asa dar, printre cei cloud sute saizeci si cinci de membri
ai echipajului, el are in total o jurndtate duzind sau chiar
o -duzind intreagd de bdrbati in a c5ror fidelitate se poate
increde pe cleplin. Aceasta nu e mult. Dar cine nu are alt
drum de ales, trebue sd inainteze curajos chiar dacd im-
prejurdrile Ii sunt dela inceput potrivnice.
* *
Magellan a trecut in revistd echipajul; cu cea mai incor-
data' atentie a cercetat pe fiecare in parte, cumpdnind si cal-
cul5nd neincetht in sinea lui, s. afle cine va sta de partel
lui in mornentul hotdritor i cine-i va sta irnpotrivd. Nu si-a
dat seama cd, scrutand astfel pe fiecare, chipul sdu avea o
expresie grava, severd si fruntea ii era brdzciatd de cute.
Dar, deodatd, fata i se destinde: filed sà vrea, eI zâmbeste.
Doamne! aproape cd 1-a uitat, pe ornul acesta supraimmerar
si de prisos, care se strecurase acolo in ultima oral Intea-
devdr, numai printr'o curatd inthmplare tinerelui acesta lini-
stit si modest, italianul Antonio Pigafetta, apartinând unei
vechi familii nobile din Vicenza, s'a pomenit in aceastd so-
cietate pestrità de aventurieri i de5perados, de ambitiosi si
cduthtori de aur. Sosise la Barcelona cu suita protonotarului
papal la curtea- lui Carol Quintul; acolo, acest cavaier de
Rhodos, Inca imberb, auzise vorbindu-se de o misterioasd
expeditie care avea s5 porneascd pe cdi cu totui necunos-
sute spre meleaguii si teluri neajunse pand. acum. Pigafetta
citise de bund seam5 cartea lui Vespucci despre Paese
wovarnente retrovati", tipdrith in 1507 in orasul Au natal,

www.dacoromanica.ro
 PLECAREA 12T

Vincenza, si in care autorul Ii povesteste cu placcre card--

toriile (andare e vedere parte del monc/o e le sue meravi-
glie"). Poate cä i mult cititul Itinerario" al compatriotului
sau Lodovico Varthema 1-a entnziasmat pe tanarul Italian;
si gandul de a putea privi si el, cu propri sal ochi, ceva
din maretele si infioratoarele privelisti ale oceanului", tre-
bue sà fi pus stapanire pe dânsul. Carol Quintul, caruia i se
adreseaza cu rugamintea de a-i ingadui sa ia parte la aceas
tä misterioasd expeditie, 11 recomandA lui Magellan si
astfel, printre toti acesti navigatori i aventurieri de pro-
fesie care cauta se' se imbogateasca, se iveste pe neasteptate
si un ciudat idealist care nu se expune atator primejdii de dra-
gul gloriei i nici de dragul banilor; ci, din pasiunea cinstita de-
a cutreera lumea ca diletant, in intelesul cel mai frumos al
cuvântului. Asa dar, numai pentru propriul ski di/etto, pentru
placerea aventUrii, pentru bucuria de a vedea, de a afla, de
a admire, de a se minuna, el ii pune viata in joc.
In realitate insa, tocrnai omul acesta neinsemnat si le
prisos, va cleveni pentru Magellan partasul cel mai de seama
al expeditici sale, Cdci ce valoare are o fapta, dna ea nu.
e relatath, deca nu e expus6 apoi in fate lumii? 0 fapta ig-
torica un este niciodath irnplinita, adica definitiv incheiatd.
in momentul realizdrii sale, ci abia atunci cand ea este tre -
cuta poteritatii. Ceea ce numim istorie, nu reprezinta nici-
decum suma tuturor faptelor insemnate, care s'au inthmplat
cândva in timp a i spatiu; istoria universald cuprinde numai
acele midi fragmente luminoase, care au fost scoase intam-
plator la iveala prin operele poettlor i expunerile inva-
tatilor. Achille n'ar fi nimic fard Homer; orice figurã rd-
mane in umbra, orice fapta se pierde ca valurile marunte in
marea nemarginita a evenimentelor, dacd cronicarul n'o fi-
xeaza in descrierile saIe sau daca artistul n'o toarna din
nou in formele plastice ale creatiei estetice. 1 despre Ma-
gellan am fi stiut prea putin, dacd am fi avut numai acea
decada" a lui Peter Martyr, scurta scrisoare a lui Maximi.
lian Transsylvanus i cele cateva insemnari seci a1 dife-

www.dacoromanica.ro
128 MAGELLAN

riior piloti, precum i registrele lor de loguri. Numai acest

inic cavaler de Rhodos, tandrul acesta supranumerar, ce pa-
rea cu totul de prisos pe bord, a prezentat posteritatii lap-
ta lui Magellan, proiectarid-o in, lumina istoriei.
E evident ca bravul nostru Pigafetta n'a fost chiar un Ta-
cit sau un Tit-Liviu. Si in arta scrisului, ca si in aceea a
aventurii, el n'a ramas decat un foarte simpati; diletant. Nu
-putem spune ca a fost inzestrat cu darul deosebit de a cu-
"waste oamenii; cele mai adânci framantari sufletesti ale lui
'Magellan, conflictele lui cu capitanii, pe bord, eI pare sa le
fi trecut cu totul cu vederea. Dar tocmai pentruca lin. Piga-
fetta Ii pasà prea putin de corelatiile si de intelesul mai
adanc al lucrurilor, el observa cu cea mai mare atentie arna-
nuntele izolate si le noteazd cu acea acuratetà a unui licean
silitor, caruia i s'a dat ca temä descrierea excursiei sale du-
/ninicale. Nu tot ce scrie el e vrednic de crezare; uneori se
lasa dus de nas de batranii piloti care, dandu-si imediat sea-
ana ea' au de a face cu un ageamiu, Ii spuneau la gogosi ca-
re de care mai nastrusnice. Dar toate aceste mici exagerarl
si nascociri sunt compensate cu prisosinta de curiozitatea cu
care el -priveste realitatile din juru-i, de grija cu care descrie
fiece amanunt. Si faptul ca si-a dat chiar osteneala sa ches-
tioneze pe Patagoni &JO' Metoda Berlitz", a adus micului
cavaler de Rhodos care nici nu se Oxidise la asa ceva,
gloria istorica de a fi alcatuit cel dintai dictionar de vo-
,cabule americane. Dar el a avut parte de o cinste si mai
mare. Cad acel care s'a folosit de o scend din cartea de ca-
Tatorie a lui Pigafetta, nu e altul deed Shakespeare insusi --
in una din piesele sale: Tempest". Si ce poate fi mai maret
-pentru un scriitor mijlociu (sau chiar mediocru), decat sa i
se intample si lui ca un geniu sa ia pentru opera sa nepie-
ritoare ceva din opera lui trecdtoare i sà inalte pe aripile
sale vulturesti, in sfera sa eterna, un nume a-tat de nein-
semnat?

www.dacoromanica.ro
 PLECAREA 129

Magellan a trecut In revisti echipajul; a inspectat totul:

corabile i oamenii sai. Cu constiinta linistita, el Ii poate
spune ca a chibzuit si a cumpanit tot ce se poate prevedea
§i calcula de mintea unui muritor. Dar 0 calatorie de des-
coperiri l aventuri infrunta puteri si mai marl decal cele
pamântesti care pot fi masurate si cantarite. Un om care
Incearca sa determine dinainte, in modul cel mai precis,
toate posibilitatile de reusità, trebue sa aiba In vedere si
sfarsitul cel mai probabil al unel asemenea calatorii, adica:
eventualitatea de a nu se mai inapoia. De aceea, dupa ce si-a
vadit vointa i energia, transpunandu-le intr'o opera parnaa-
teasca, Magellan isi asterne pe hartie, cu doug zile Inainte
de plecare, _ultima sa vointa.
Acest testament al lui Magellan nu poate fi citit fara emo-
Caci, In general, acel care isi exprima 1 Ii subscrie
ultima vointä, cunoaste cel putin cu aproxlmatie cuprinsul
averii sale. Dar cum putea sá aprecieae Magellan, fie chiar
pe departe ce i cat avea sa lase mostenire ? Cine stie dacii,
intr'un an, el va deveni un cersetor sau omul eel mai bogat
de pe pamant ? Aceasta e Inca o taina a destinului, Caci
toata averea sa consta numai intr'un contract incheiat cu
Coroana. Dacd expeditia reuseste, daca Magellan gaseste le-
gendarul paso" i ajunge apoi la insulele cu mii.odenii, a-
tunci el, care pornise ea un aventurier sarac, se va inapoia
la Sevilla ca un Cresus. Daca, afara de aceasta, el descopera
In drumul sàu insule noui, atunci i nepotilor li se cuvine
pe langa toata aceasta bogatie si titlul ereditar de guverna-
Uri i adelantados. Daca se ralaceste insä in nemarginirea
apelor, daca furtunile Ii scufunda cordbille, atunci sotia
copiii sai vor trebui sa implore cu mainile ridicate, la usa
bisericilor, mila Credinciosilor. Numai in puterea Celui de
sus, a aceleasi puteri care maid vantul i valurile, sta ho-
tararea din urmd. Si Magellan, ca un catolic plin de cu-
cernicie, se pleaca dinainte, cu toata umilinta, in fata vointii
de nepatruns a lui Dumnezeu. De aceea, inainte de a se a-
Aresa oamenilor si autoritatilor prin testamentul acesta mis-
www.dacoromanica.ro
130 MAGELLAN

cdtor, Magellan îi inaltä ruga spre supremul i atotputer-

nicul Dumnezeu, stäpanul nostru, care domneste in vecn
vecilor". ifl testamentul acesta vorbeste mai intai crestinub.
apoi gentilomul si abia la sfarsit sotul i tatal.
Dar si in pioasele sale dispozitii, un Magellan nu va expri-
ma niciodath dorinte vagi, nedeslusite; si aceeaSi ulmitoare
prevedere, aceeasi chibzuinth care il cAthuzeste in timpul vietii
sale pAmantesti, el o aplicA i in ce priveste viata sa de apoi..
Toate posibilitAtile sant cumpAnite dinainte, orânduite Co
gradate cu toath grija. CAnd va fi &A se sfarseascd aceastd,
vieath pdmanteascA a mea i sä inceapà cea vesnicA", el ar
don sA fie Ingropat intr'un mormânt propriu, de preferinta.
la Sevilla, in mAnastirea Santa Maria de la Victoria". Dna,
dimpotrivA, moartea 1-ar suprinde in cursul cálatoriei 51
n'ar exista nicio posibilitate de a se aduce in patrie rAmAsi-
tele sale, atunci sa" fie inmormantat spre veSnicd odihrth in
cea mai apropiath bisericd inchinath Maicii Domnului." Cu
pietate i totodatà cu preciziune, crestinul acesta sincer im-
parte apoi legatele religioase. A zecea parte din fiecare cin-
cime cuvenitä prin contract, sA fie impArtith egal manAstirilor
Santa Maria de la Victoria, Santa Maria Monserrat i San
Domingo din Oporto; u mie de maravedis- sd se dea capelei
din Sevilla, unde primise sfanta impArtásanie (inainte de
plecare) i unde, cu vola Domnului, rthdAjduieste s'o primeas-
cd din nou (dupä ce se va reintoarce cu bine acasà). Lasà .
un real de argint sfintei Cruciade, un alt real de argint pentru
räscumpärarea prizonierilor cre'Aini cAzuti in mainile pa-
ganilor, un alt real pentru casa infirmilor dela San Lazaro,
un al patrulea si al cincilea real pentru Hospital de las
Bubas si Casa de San Sebastian, pentru Ca acei care vor
primi pomenile sä se roage acolo Domnului Dumnezeului
nostru pentru sufletul meu." SA se slujeasca treizec;
de liturghii la mormAntul sdu si, treizeci de zile dupa,
inmormantarea sa, sà, se slujeascA tot atatea liturghli
la capela dela Santa Maria de la Victoria. AfarA de
aceasta, el hotheaste ca In ziva inmormantArli mele A' fie

www.dacoromanica.ro
 PLECAREA 131

imbracati trei saraci, fiecare se capete o haina din stofd

cenusie, o bonetà, o camasa Si o pereche de ghete, pentru ca
ei sä se roage lui Dumnezeu pentru sufletul meu. *1 doresc
ca in ziva aceasta s fie ospAtati nu numai cei trei saraci, ci
Inca alti doisprezece, ca sa implore si ei pe Dumnezeu pentru
suiletul meu, Si se' se imparta un ducat de aur pentru sufle-
tele din purgatoriu."
Dupe ce biserica a capatat astfel dela acest drept-credin-
dos partea sa de mostenire, ar fi de asteptat ca ultima lui
vointa sa se Indrepte n sfdrsit asupra sotiei si copilului. E
insa miscator ca barbatul acesta profund religios e preocu-
pat si mai mult de grija pentru soarta sclavului sail Enrique.
Poate ca, Inca mai demult, el se intrebase in adancul cons-
tiintei sale daca unui adevarat crOin ii este ingaduit sa
considere ca propietate a sa ca o J:rucata de parnant sau
ca o heina pe un sclav, mai ales pe unul care primise bo-
tezul crestinesc, devenind astfel un frate intru credinta, o
fiinta cu suflet nemuritor. In hiciun caz insa, Magellan nu
vrea se' se infatiseze inaintea Domnului cu sufletul turburat
de o asemenea intrebare; de aceea el dispune ca incepand
din ziva mortii mele, prizonierul Si sclavul meu Enrique, nes-
cut in orasul Malacca si in varsta de douazeci i ase de
ani, sa fie eliberal de once indatorire de a sluji, sa nu mai
fie sclav, ca sa faca ce vrea Si sa fie lasaf in voia lui. Mai
doresc ca, din succesiunea mea, sa i se dea pentru sprijinul
si intretinerea lui zece mii maravedis in bani pesin. Ii asi-
gur aceasta mostonire pentruca el a devenit crestin, si sa se
roage astfel la Dumnezeu pentru mantuirea sufletului meu".
Abia acum, dupa ce si-ta inchinat cu pietate ultintele gan-
dun vietii viitoare si a ingrijit de faptele Si operele bune
care ar putea, mijloci la Judecata de apoi chiar pentru omul
cel mai pacatos", Magellan- se adreseaza familiei in testa-.
mentul sail. Dar si aci grija de bani i bunuri e precedata de
o dispozitie privitoare la ceva imaterial: pastrarea blazonului
si a titlului sell de nobleta. Pana intr`a doua si a treia gene-
retie, Magellan dispune eine poate purta blezonul sau, ar-
www.dacoromanica.ro
132 MAGELLAN

male" sale, in cazul cand fiul stiu intunecatà presimtire!

nu i-ar supravetui. Ca $i Christos, asa nazuleste cu toatà
ardoarea spre nemurire, omul acesta nobil care tine la
numele sau.
Pe urmd abia, Magellan imparte sotiei $i copilului averea
care pluteste deocamdata pe valuri, in bdtaia vantului! Cu
scriere fermà i teapanl dreapt5 ca $i el insusi amiralul sem-
neazd foaia: Hernando de Magallanes." Insà destinul nu
poate fi constrans printr`o simpld trasaturd de coadei; el
nu se lasd induplecat de danii $i f5g5dueli: vointa lui
imperioasd e mai puternic5 decat cea mai arz5toare dorintà
a unui om. Niciuna din toate acele hotariri luate de Magel-
lan, nu s'a realizat ; din ultima vointä a lui Magellan nu
avea s5 famale decal mkturia a$ternutd pe o foaie de har-
tie. Acel indicati de el ca mo$tenitori, nu vor mo$teni nimic;
s5racii pe care a vrut s5.-i mi1uiasc5, nu vor fi consolati;
trupul s'au nu va fi inmormantat in locul cerut de clansul
$1 blazonul s5u va fi pierdut pentru totdeauna. Numai fapta
pe care a implinit-o el insu$i, va supravietui navigatorului
care a inconjurat pämantul i numai omenirea intreag.5
va avea s5.-i multumeasca pentru adevgrata mo$tenire 15sat5
de el.
* * *
Si-a facut ultima datorie ce-o mai avea acolo, in patrie.
Acum e momentul despärtirii. Tremurand, sta inaintea lui
sotia cu care, pentru intaia oarà in viata sa, numai timp de
un an si jum5tate, fusese intr`adevAr fericit. Ea tine in
br2t? Thi1 pa care 1-1 näscuse; a rgmas iari grea $i fiinta
ai e sguduità toatà de plans. El o imbrdtiseazd Inca odata,
pentru ultima oara; apoi strange mana lui Barbosa, pe al
cgrui fiu unicul II la cu dansul pe cgile aventurii! Pe
urmg, ca sà nu-1 cuprincla vreo slabiciune in fata lacrimilor
pe care le varsá sotia parasità, el sare in bared, pornind in
josul fluviului spre San Lucar unde ii asteaptä flota. In mica
bisericd dela San Lucar dupá ce se spovedise, Magellan pri-

www.dacoromanica.ro
 PLECAREA 133

meste inca odata sfanta Imparta§anie, impreund cu intreg

echipajul. In zori e ziva de Marti 20 Septembrie 1519 Si
aceasta va fi o data in istoria universala. ancorele sunt ri-
dicate, panzele se umfla i flutura in vant, tunurile bubuie
ultim salut spre tara care dispare incet, incet in zare : cea
mai mare expeditie pentru descoperirea noilor pamanturi,
aventura cea mai cuteLatoare din istoria omenirii, a inceput...

www.dacoromanica.ro
 CAUTARE ZADARNICA

20 Sepiembrie 1519 1 Aprilie 1520

La 20 Septembrie 1519 flota Magellan s'a desprins de tArrn.

Dar Inca in anul acesta Spania incepe sä se intincia departe.
dincolo de limitele Europei. Dupà sase zile, cdnd cele cinci
corgbii ajung la insulele Canare i poposesc la Teneriff a pen-
tru a-si cornpleta proviziile de alimente si apa d& bait, ele
se mai afld intr`o regiune de sub suveranitatea lui Carol
Quintul. Navigatorilor le este ingdduit sd debarce, ca sd mai
simtd odatà sub picioarele lor pamantul ferm al patriei dragi,
s'a mai respire odatà in cerul unde rdsun5 propria lor limloà.
inainte de-a porni mai departe, spre Necunoscut.
Insd si acest ultim rAgaz se sfâreste repede. Magellan
vrea sä intindà iar5si panzele si iat5 CS se ive*te o cara-
van5 pornità in urma lui din Spania si care ii face semn din
clepartaxe; ea aduce lui Magellan un mesagiu secret din par-
tea socrului sail, Diego Barbosa. Ca in cele mai multe ca-
zuri, un mesagiu secret inseanind totodatä o veste rea. Bar-
bosa previne pe ginerele s'au cd are informatii sigure despre
un pact secret al captanilor spanioli de pe bord, hotäriti sa
nu se supund ordinelor lui Magellan in cursul expeditiei; c5-
petenia conjuratiei ar fi Juan de Cartagena, v5rul episcopului
de Burgos. Magellan nu are niciun motiv sä se indoiasca de
enestitatea i temeinicia acestul avertisment; el confirma

www.dacoromanica.ro
 CAUTARE ZADARNICA 135

Inteun mod prea precis obscura amenintare a spionului Alva-

rez, ca. ar fi trimisi cu dansul si altii, cu ordine contrare,
dar despre care va afla abia atunci cand va fi prea tarziu
pentru onoarea sa." Oricum, zarurile sunt aruncate si
Magellan, aspru si darz cum e, devine si mai darz in fata
primejdiei vadite. Cu mandrie, el trimite raspuns la Sevilla
ca, orice s'ar intampla, va ramane neclintit in serviciul impa-
ratului i ca-si pune chezasie viata sa. Niciun om de pe bord
nu trebue sà banuiasca macar ce avertisment gray Si totusi
prea adevarat i-a adus scrisoarea aceea, ultima pe care a
primit-o in viata sa. El ;la porunca sa se ridice ancorele
.dupd cateva ore, piscul de pe Teneriffa se mistue in negura
depart:aril. Cei mai multi dinteinsil au vazut atunci pentru
ultima oara pamantul tarii bor.
Tn aceasta calatorie, sarcina cea mai ,grea a lui Magellan
In mijlocul tuturor dilicultatrlor, consta in aceea de a tine
necontenit laolaltà, inteun grup unitar, cele cinci corabii cu
panze de tonaj diferit si avand fiecare o altd viteza. Daca
se rataceste una din die, atunci ea e prerdutä pentru flota ir
imensa pustietate a oceanului. De aceea, Inca inainte de ple-
care, Magellan a elaborat impreuna cu Casa de Contratacion
tin sistem cpecial pentru a mentine necurmat contactul intre
vasul-amiral i celelalie patru nave. E adevarat Ca II s'a co-
municat contra-maecAcilor, capitanilor i pilotilor c/ereta",
adica directia spre care aveau sa carmuiasca navele; dar, in
-Fling mare, aceasta nu inseamna altceva decat ordinul de a
urma pur i simplu dara de apa lasata de Trinidad", de
vasul-amiral care pluteste totdeauna inaintea celorlalte nave.
In timpul zilei, aceasta sirripla urmarire nu impune pilotilor
vreo sfortare deosebita; chiar in toiul marilor furtuni, cord-
Mile se pot orienta mereu. Meg sä se piardd din vedere una
pe alta. Mai greu e insa pentru cele cinci nave sa ramaie
in timpul noptii in necontenita legatura; un sistem special
de intelegere reciproca prin semnale luminoase, trebue sä
mentina aceasta legaturd. Cand se lasa noaptea, o torta mare

www.dacoromanica.ro
136 MAGELLAN

cie lemn fixata intr`o lanterna (f r al) e aprinsa la pupa Tri-

nidad-ei", pentru ca navele din urmd sà nu piardd din ve-
dere pe capitana" care le indica directia. Dar daca pe lang5
torta aceea se aprind pe Trinidad" Inca cloud lumini, prin
aceasta se cid' celorlalte corabii ordinul de a naviga mai incet
zau, daca vântul nu e prielnic, sä pluteasca in zig-zag. Trei
Itmint inseamnd cã e de asteptat o mare vijelie i sfatuese
sa se stranga panzele de jos; patru lumini inseamna sa se.
.eoboare toate panzele. 0 lumina' mare, nelinistità, ce arde ca
o valvataie pe vasul-amiral, sau lovituri de tun previn na-
y ele din urma sa fie cu bagare de seama, caci prin apropie-
re se afla bancuri de nisip sau vartejuri primejdioase. In
felul acesta s'a injghebat un ingenios sistem de semnalizare
luminoasa in timpul noptii, pentru toate intamplarile sau
accidentele imaginabile
Dar fiecare semn al acestui primitiv telegraf luminos
trebue repetat imediat de fiecare data, de cdtre fiecare co-
rabie, exact in acelasi mod, pentru ca amiralul sà tie daca
ordinele sale au fost intelese l indeplinite ; afara de aceasta.
In fiecare seara, cu putin inainte de a se intuneca, fiecare
din cele patru corabii trebue sa se apropie de vasul-amiral,.
defiland una dupa alta, pentru a saluta pe capitanul-gene-
ral" cu aceste cuvinte: Dios vos salve senor capitan-generaI
y maestre è buena compania" si a prelua ordlnele privitoare
la schimbul celor trei straji de noapte. Prin acest raport zilnie
al celor patru capitani catre amiral, disciplina, pare asiguratä
din primele zile: vasul-amiral conduce si celelalte corabii II
urmeaza; amiralul hotaraste cursul i ceilalti capitani trebue
sa fie de acord cu el, Mfg sa intrebe sau sa se planga de
ceva.
Dar tocmai pentruca conducerea e concentrata atat de se-
ver, atat de autoritar in mane unui singur om; tocmai pentru
ca acest Portughez taciturn, care-si pazeste cu inversunaret.
secretul, Ii pune sa se infa liseze in fiecare zi ca niste recruti
dupa ce-au primit ordinul, Ii expediaza de pared ar fi

www.dacoromanica.ro
 CALITARE ZADARNICA 137

nista simpli muncitori cu palmele tocmai aceasta indispune

pe capitanii celorlalte patru corAbii. Fara' indoial5 cà ei au ere-
zutsi trebue s spunem: nu Meg buni dreptatec5 Magellan
s'a arätat In Spania atât de sgArcit când era vorba sä eaa
vreo informatie, atat de rezervat in privinta adevAratului tel
al c515toriei, pentrucA nu vroia ca secretul trecátorii" sã ca-
dä pradá spionilor si palavrei publrce; dar ei au mai erezut
ea dânsul nu va mai avea vreun motiv sd fie atAt de prudent
odatà ce-au pornit spre larg, cari va chema pe bordul vasu-
lui-amiral i, desfAsurând inaintea lor hartile sale, le va ex-
plica in sfdrsit planul thinuit cu atka strdsnicie. In loc de-
aceasta, ei vAd Ca Magellan devine si mai t5cut, mai race,
mai inabordabil. Nu-i cheamd la dânsul, nu-i intreabd ce p5.-
rare au, nu cere macar o singurg data sfatul vreunuia din ca-
pitanii aceia incercati. Ei nu au altceva de fAcut deck s5.
urmeze cu supunere steagul in timpul zilei i farol-ul in to-
iul noptii, fara sa crâcneasek asa cum Ii urmeazd cfiinele
stapanul. CAteva zile, ofiterii spanioli Ii pastreaza calmul
In fata atitudinii taciturne a lui Magellan, care-i desconsi-
der5 astfel, navigAnd inaintea lor Med sd le adreseze un cu-
vânt. Dar când amiralul, in loc &à tie calea spre Sud-Vest,
care duce direct spre Brazilia, se abate dela cursul stabilit
indreptându-se mult mai spre Sud i rarnAnând paria la Sier-
ra Leona aproape de coastele Africei, Juan de Cartagena ii
pune la apelul de seard intrebarea MVO: de ce s'a schimbat
cursul, contrar instructiunilor date la Inceput.
Aceastä intrebare fatisd nu inseamn5 nicidecurn o insolenta.
sau o provocare din partea lui Juan de Cartagena (si e nece-
sar sä accentuam in mod expres aceasta, pentrucd in cele
mai multe expuneri pentru a tmira situatia lui Magellan
Juan de Cartagena e infkisat dela inceput ca un infam
teaddlor). Faptul ca acel pe care regale 1-a numit conjuncta
persona, eapitauul celei mai marl corgbii si veedor-ui co-
roanei regale, intreaba politicos pe comandantul suprem de
ce anume s'a schimbat cursul stabilit dinainte, nu poate ft
considerat deck ca fiind logic si perfect indreptatit. Afarä

www.dacoromanica.ro
138 MAGELLAN

cle aceasta, Juan de Cartagena are dreptate si in sens pur nau-

-tic, caci noul curs ordonat de amiral se va dovedi cu desa-
-varsire inutil, fara niciun rost, impunand flotei un ocol care
a fdcut-o sä piarda inteadevar patrusprezece 'zile. Nu se stie
ce motive 1-au determinat pe Magellan sa schimbe ruta. Poa-
te el a coborit atat de mult sore Sud, de-alungul coastelor
Africei pand la Guinea, pentru a princle vantul cel bun" --
tornar barlavento" alizeul care sufla dela Räsarit spre
Apus intre cloud tropice: acesta era un secret tehnic al na-
vigatiei portugheze, pe care nu-1 cunosteau spaniolii; sau
poate ca s'a abatut dela cursul obiSnuit pentruca preferase
sa evite cordbiile pe care regele Manoel al Portugaliei le-ar
fi trimis spre. Brazilia, avand in realitate ordinul sà atace
si sa captureze flota lui. In orice caz, ar fi fost usor lucru
pentru Magellan sa explice celorlalti capitani, in mod cu -W-
W1 loial si colegial, motivele pentru care a schimbat cursul.
Dar pentru Magellan nu este aci vorbi de un caz izolat, ci de
un principiu. Nu e vorba de cateva mile mai mult spre Sud-
Vest sau spre' Sud-Sud-Vest ci de o constatare, care avea
sa-1 asigure dela inceput in ce priveste discipline flotei. Mc&
sunt intr'adevar conspiratori pe bord, precum 1-a instiintat
socrul sat', atunci el prefera sa-i cunoasca i sa-i infrunte
fatis. Dacd exista in realitate si alte instructiuni, care i-au
fost tainuite, atunci ele trebuesc scoase la iveald, larnurite fa-
ra crutare si anume, in favoarea autoritatii sale. De aceea
momentul i se pare cat se poate de nimerit, mai ales ca toc-
mai Juan de Cartagena ii cere socoteald; caci acurn trebue
sä se stabileasca de-a-binelea daca acest hidalgo spaniol
este egalul sau subordonatul sal. In raporturile lor de rang a
intervenit de fapt o schimbare, care trebue neaparat preci-
zata. La inceput, Juan de Cartagena a fost frimis de impa-
rat ca veedor-general 5i, in aceastä calitate precum l in
aceea de cdpitan al lui San Antonio", el era subordonat ami-
ralului fàrà dreptul de a-1 chestiona sau de a-1 sfätui intrUn
fel oarecare. Situatia s'a schimbat insä cand Magellan a in-
Murat pe tovardsul sau Faleiro i, in locul acestuia, Juan

www.dacoromanica.ro
 CAIITARE ZADARNICA 139

de Cartagena a fost nurnit conjuncta persona" caci con-

juncta" inseamna doar atasata, alaturata. Amandoi se pot bi-
zui deci pe cate un document regal: Magellan pe actul ea-
re-i conferd comanda unica i supremà a flotei, Juan de Car-
tagena pe cedula" prescrie sa vegheze in cazul cand
ar observa vreo neglijentä $i cand perspicacitatea sau pre-
vederea celorlalti ar da gres". Dar aceasta conjuncta per-
sona are oare dreptul sa cearà socoteala i amiralubli ? Ma-
gellan nu vrea sa lase niciun moment nelanaurita aceasta
chestiune: aci nu trebue sà -existe nicio indoiald. De aceea
et replica imediat la prima intrebare a lui Juan de Carta-
gena, dandu-i acest raspuns grosolan: Nimeni nu are sa-i
ceara lamuriri si toti au sa-1 urmeze pur i simplu" (que le
siguissen y no le pidiessen mas cuenta).
Aceasta e inteadevar o grosolanie; dar Magellan prefera sa
fie mojic $i drastic, decal sà ameninte si sà pactizeze, tara-
gdn'and lucrurile. Prin_ aceasta. el le-a spus larnurit, pe fata,
capitanilor (si poate conspiratorilor) spartioli: SA nu vä I. a-
ceti iluzii! Eu tin carma, eu singur, si o voiu tine cu mana
de fier!" Dar dacd Magellan avea inteadevar un pumn tare,
stiind sa apuce si sa izbeased cu indarjire, lipsea totusi mai-
nii sale unele bune insusiri si mai cu seamd aceea de a potoli,
de a aplana cu iscusinta dupa ce lovise prea brutal. Magellan
n'a invatat niciodatä arta de a spune vorbe tari intr'o forma
amabila, prieteneascd si de a se intelege in mod cordial, in
deplina sinceritate, cu superiorii sau cu subalternii säi. Ast-
fel, in jurul acestui om care era un centru de energie de
primul rang, trebuia sa se formeze dela inceput o atmosfera
incordata, ostila, iritatd; si acest latent desacord, aceasta rea
dispozitie s'a accentuat si mai mult cand s'a dovedit cà schim-
barea rutei, impotriva careia reclamase Juan de Cartagena,
era o gresald notorie din partea lui Magellan. El n'a izbutit
sa prinda vantul alizeu". Doud saptamani cordbiile stau pe
loc, neputand inainta pe marea calma, Vara' nicio adiere. Pe
urma insa, ele sunt prinse de niste furtuni atat de cumplite
incat; dupd relatarea romantica a lui Pigafetta, nu sunt sal-

www.dacoromanica.ro
140 MAGELLAN

vate decal prin aparitia luminoasa a lui Corpo Santo, a sfin..

telor intrupart ale calor trei patroni ai navigatorilor: St. An-
selm, St. Nicolaus si Santa Clara. Patrusprezece zile s'au pier-
dut astfel din vina lui Magellan, care se incapatanase SA
schimbe cursul si, in cele din urma, Juan de Cartagena nu
mai poate si nu mai vrea sa se retina. Deoarece Magellan dis-
pretueste mice sfat si nu tolereaza nicio critIca, toatã flota
trebue sa vada atunci cat de puting consideratie are el, Juan
de Cartagena, fata de acest mizerabil navigator. E adevarat
ca sign seara aceea corabia sa, San Antonio", se apropie ea
de obiceiu de Trinidad" pentru a da raportul si a primi or-
dinele lui Magellan. Dar, pentru intaia oara, Juan de Carta-
gena nu se arata personal pe puntea corabiet sale, pentru
salutul prescris.'11 trimite in locul sau pe unul din subofitert
si acesta salutd pe amiral cu cuvintele: Dios vos- salve, se-
nor capitan y inaestre".
Magellan nu-si face nicio clipd iluzia ca salutul acesta e
o gresala involuntara, facutd fara nicio intentie anumita, din
sirnpla nebagare de seamd. Dacd tocmai Juan de Cartagena
pune pe cineva sa i se adreseze numai in calitate de capitan
(capitan) si nu de amiral (capitan-general), prin aceasta s'a
spus in fata intregului echipaj al flotei ea' el, Juan de Carta..
gena conjuncta persona" nu recunoaste pe Magellan
ca superior al sat. Amiralul trimite imediat vorbá lui Juan
de 'Cartagena cd spera sa fie numit in viitor asa cum i se
cuvine de drept. Dar si Juan de Cartagena 11 infrunta ucum
fatis. Trimite raspuns eA regretà, dar nu-1 poate satisface. De
data aceasta, el a pus sa fie salutat de cel mai bun gradat de
pe corabia sa ; s'ar putea ca data urmatoare treaba aceasta
s'o faca un elev matelot. Timp de trei zile, San Antonio"
care putea fi vazut de departe de intreaga flotä suspenda
orice alt salut, pentru a dovecii tuturora hotarirea capitanu-
lui s'au de a nu recunoaste dictatura nelimitata a comando-
rului. Absolut fatis si aceasta face cinste lui JUan de Car-
tagena, care n'a fost niciodata un tradator ascuns, plin. de

www.dacoromanica.ro
 CAUTARE ZADARNICA 141

perfidie. cum 1-au infdtisat prea deseori cronicarii acest

hidalgo spaniol arunca la picioarele Portughezului manula
de tier.
* * *
Caracterul unui om nu se cunoaste niciodata mai bine de-
cat dupd felul cum se poarta el in momentele hotdritoare.
Numai primejdia scoate intotdeauna la iveald puterile i ca-
litatile cele mai ascunse ale unui om; toate acele imnsirt
umbrite, care nu pot fi controlate i masurate la tempera-
turd moderata, se vddesc in mod cu,adevdrat plastic numai
in asemenea momente critice. Reactiunea lui Magellan in
fata unei primejdii ramane tot timpul aceeasi. De fiecare
data, cand e pe cale sa ia o mare hotarire, Magellan devine
nelinistitor de tacut i rece. S'ar parea cd el inghiatà de-a-bi-
nelea. Nici cea mai grosoland insultd nu poate aprinde vreo
scanteie in pupilele sale adurnbrite de sprancenele stuflase,
nicitm nerv nu tresare in jurul gurii sale ascunse. El ii In-
frâneaza cu desdvarsire temperamentul, dar aceasta raceald
de ghiata face ca toateducrurile sa fie pentru el stravezii ca
cristalul; in timp ce se izoleaza astfel in zidul tdcerii sale
glaciale, el chibzueste si Ii calculeazd cat se poate de bine
planurile. Magellan nu ea pripit niciodata In viata sa; n'a
dat vreo lovitura In focul maniei: totdeauna se ingrami-
deste in el o tdcere intunecatd, indelung indbusita, ca niste
nori de furtund inainte de a se deslantui fulgerele.
Magellan tace si de asta data ; cine nu-1 cunoaste si Spa-
niolii nu-1 cunosc Inca ar putea crede ca nici n'a luat in
searnd provocarea lui, Juan de Cartagena. In realitate, Ma-
gellan se si pregdteste pentru a lovi la randul sdu. Stie el
nu poate scoate cu fort@ din postul sau, in plind mare, pe ca-
pitanul unei cordbit mai mari i mai bine inarmate: Rabdare
deci, rdbdare ! Mai bine sa se urate apatic, nepdsator de jig-
nirea ce i s'a adus ! De aceea Magellan tace, cum numai el
*tie sd tacd, cu ardoarea unui fanatic, cu tenacitatea unui VA-
ran si cu pasiunea unui jucdtor. El e vazut mergand incolo

www.dacoromanica.ro
 142 MAGELLAN

si incoace pe Trinidad", linistit, parand cu totul absorbit

ae intamplärile cele mai marunte, de toate zilele, de pe cora-
hie. Faptul ca. San Antonio" se abtine acum cu desavarsite
dela salutul i urarea de seara, pare ca nu-1 supara deloc. i.
cu oarecare surprindere, capitanii observa deodata la omul
acesta enigmatic o tendintà de impacare ; cu prilejul unui
gray delict contra bunelor moravuri savarsite de un soldat.
amiralul convoacd pentru intãia oar5 pe cei patru capitani
la o consfatuire pe corabia sa. Si-a dat deci seama asa
gdndesc ei in prirnul moment -- ca nu e prea comod sa se
afle in duSmanie cu toll camarazii sal. S'a convins la urma,
de c5nd s'a dovedit cat de falsa e ruta sa, Ca' tot e mai bine
sã intrebe pe n4te vechi capitani cu experienta, deca sa-i
trateze ca o cantitate neglijabila. Juan de Cartagena vine
si el pe bordul vasului-amiral, §i deoarece are acum pri-
lejul unei explicatii obiective care i-a fost refuzata at:Ma
vreme, el repeta intrebarea sa : ce 1-a determ:nat pe Magel-
lan sa schimbe cursul ? Potrivit firii sale si chiar unei anu-
mite intentii la care chibzuise indelung, Magellan ramâne cu
totul rece; i chiar Ii convine de minune ca' Juan de Carta-
gena e din ce in ce mai enervat de refuzul säu, de atitudinea
sa despre toate. Ca slujbas al regelui, investit cu gradul cel
mai inalt, Cartagena crede ad are dreptul de critica liberä
si se pare cà a facut cu prisosintá uz de aceasta; in ex,le din
urmA, trebue s'a fi ajuns chiar la o aprigd izbucnire, la un fel
de refuz fatis de a se supune ordinelor amiralului. Dar toc-
mai de o asemenea isbucnire, de o fatise insubordonare, avea
nevoie Magellan pentru scopul sau bunul psiholog contase
inainte pe asa ceva. $i acum poate da lovitura. El se folo-
seste imediat de dreptul absolut de judecatä, pe care i-1 acor-
aase Carol Quintul. .Aplica de piept pe Juan de Cartagena,
rostind aceste cuvinte: Sed preso", Sunteti prizohierul meu",
si ordong alguazilului sau (ofiterul de politie insärcinat
cu chestiile militarec,ti) sà aresteze pe razvrätit.
Consternati, ceiiali cdpitani spanioli privesc fara sä facd
vreo miscare. Cu cateva minute inainte, ei mai erau cu totul
www.dacoromanica.ro
 CAIITARE ZADARNICA 143

de partea lui Juan de Cartagena ; si chiar acum ei sunt, in

adancul lor solidari cu compatriotul lor i potrivnici
strainului care-si exercrità astfel puterea absoluta. Dar-
repeziciunea loviturii, demonica energie cu care Magel-
lan a, insfacat ca pe un criminal pe adversarul ski 0-
a poruncit s'a fie arestat, a paralizat i vointa ofiteri-
bor. Zadarnic Ii someaza Juan de Cartagena sä-i vind in ajutor.
Niciunul nu cuteaza" sá feed un pas, niciunul nu indrAzneste
sa-si ridice mgcar ochii spre omul acela scund i indesat, care
pentru inthia oara a läsat sa razbata ceva in infricosatoa-
rea energie indelung retinuth intre zidurile tacerii sale. Abia
când alguazilul vrea sa-1 duca pe Juan de Cartagena la ca-
zemate, unul dintre ofiteri se adreseaz5 lui Magellan, rugan-
du-I cu umila" supunere sd nu puna' in lanturi pe un nobii
spaniol. E de ajuns ca el sa fie predat ca prizonier unuia din-
tre ei, pe cuvânt de onoare. Magellan acceptd aceasta pro-
punere, insa numai cu conditia ca Luis de Mendoza, caruia
ii este dat in pazd Juan de Cartagena, sd se oblige prin jurd-
rnant sa.-1 ting oricând la dispozilia amiralului. Cu aceasta s'a-
terminat totul. Dupd o or'd, San Antonio" se aflä sub comanda
unui ofiter spaniol, Antonio de Coca ; seara, de pe corabia sa,
acesta saluta fara gre$, asa cum se cuvine, pe cApitanul ge-
neral". Calatoria continua fara alte incidente. La 29 Noembrie,
matelotul care vegheaza sus, la cafasul catargului, da de stire
c'd se Zareste coasta Braziliei: ei sunt aproape de Pernam-
i-uco, dar nu debared. In cele din urmA, la 13 Decembrie,
dupa unsprezece sapth'mani de neintrerupta navigatie, cele
cinci corabii pätrund in golful Rio de Janeiro.
* * *
Golf ul acesta a arui priveli§te nu era desigur mai pu-
tin mareata in vremurile acelea de mult dispärute, cleat in
zilele noastre care i-au adaogat i fastul metropolei tre-
bue sa fi aparut ca un adevárat paradis echipajului istovit
de atata truda. Rio de Janeiro, botezat dupa Sfantul Ianua-
rie pentrucá fusese descoperit in acea zi a calendarului, st
numit gresit Rio" pentruca se presupunea ea' inddratul ace-
www.dacoromanica.ro
144 MAGELLAN

lui valmdsag de insule se and gura unui fluvlu urias, e cu-

prins Inca de pe atunci in sfera posesiunilor portugheze. Po-
trivit instructiunilor sale, Magellan ar fi trebuit sã renunte
de a debarca acolo. Dar Portughezii n'au injghebat Inca
vreo colonie: niciun fort nu amenintd de acolo cu gurile
negre ale tunurilor; sdnul acela de mare, pitoresc, multico-
,1or, mai este Inca de fapt o Gard a nirridnui". Cordbiile
spaniole pot pluti Vara' nicio grijd pe langd insulele ferme-
,cdtoare, ocrotite doar de- plajele lor inflorite i sd anco-
reze unde vor, nestanjenite de nimeni. Dar - abia se apropie
bärcile de uscat, cd bdstinasii se ivesc din colibele si pddu-
rile lor, alergand spre tdrm pentru a primi, ctiriosi si ne-
bdnuitori, pe soklatii implgtosati. Ei se aratd cu desdvdr-
-sire prietenosi, plini de incredere, cu toate cä Pigefetta e ne-
voit sá afle, spre marea sa supdrare, cä oamenii aceia cum-
secede sunt la ocazie si canibali, &dui pun in frigare pe dus-
manii ucisi i îi tale dintr'insii buc5tile cele mai gustoase,
ca dintr'un bou fript cu mare alaiu de Rusalii. Dar feta' de
sträinii aceia albi, care le apar ca niste fiinte supranattdale,
Guaranii nu ravnesc deice la asa ceva. De aceea soldatii sunt
scutiti de astd data sd se foloseascd -de archebusele compli-
.cate g de láncile grele.
Dupd cdteva ore, incepe un schimb foarte animat dintr`o
parte i alta. i bravul Pigafetta e acum in elementul sdu.
In cele unsprezece saptdmani de navigatie, ambIllosul cro-
nicer nu gdsise multe de descris; doar cdteva mici povesti
.cu rechini si pdsdri ciudate i-au dat prilej sd mai flecd-
reascd. Despre arestarea lui Juan de Cartagena pared nici
n'a vázut si n'a auzit do asa ceva. Acum insd nu are destuie
pene in tolba sa de scriitor, ca sà noteze in jurnalul sdu
toate mintmatiile din juru-i. Nu e vorbg de peisagii, de ca-
drul in care se desfdsoard Intompldrile relatate; lui nu i se
poate pune in socoteald nici o imagine, niciun tabloucdct
descrierea naturii a fost inventatd abia cu trei veacuri mai
tarziu de Jean-Jacques Rousseau. Il interesegzd insd cu deo-
sebire fructele: cele de ananas care seamand cu niste go-

www.dacoromanica.ro
 CAUTARE ZADARNICA

goi man i rotunde de brad, dar sunt extraordinar de dulci

si au o aroma minunata", apoi batatele", pe care le ga-
seste asemenea castanelor i .,trestia dulce", trestia de zahar.
Cinstitul tanar e buimacit de ieftinatatea alimentelor; nici nu
pricepe cum poate poporul acela nerod sa le vanda mai pe
nimic. Pentru o undita mica, smintitii aceia bruni dau cinci
sau sase gàini, pentru un pieptene doua gaste, pentru o mica
oglincla zece papagali minunat impestritati iar pentru un
foarfece dau atata peste cä o duzina de oameni se pot sa-
tura de-a-binelea. Pentru un singur clopotel (si sa ne amin-
tim ca navele transporta nu mai putin de douazeci de mil
de clopote i clopotei) ei tardsc un cos greu, plin cu batate.
Chiar pentru o simpla carta de joc, pentru un riga soios, el
se alege cu cinci gain! i Guaranii mai cred ch. 1-au inse-
lat pe nepriceputul cavaler de Rhodos ! Spre bucuria ma-
telotilor, sunt cat se poate de ieftine l fetele tinere, care --
precum scrie Pigafetta cu delicateta nu poarta alta im-
bracaminte deck pdrul lor"; pentru un cutit, sau o secure,
ei capata imediat cloud sau trei, pentru toatd viata.
In timp ce Pigafetta se ocupd sarguitor cu reportagille sale,
notand totul in carnetul salt, iar matelotii Ii petrec vremea
adunand merinde, pescuind cu undita si amuzandu-se cu dra-
gutele fete oachese, Magellan nu se gandeste decat sa-si con-
tinue calatoria. Ii convine desigur Ca echipajul se distreazd si
ca e iarasi bine dispus, dar are totodata grija sa mentina rigu-
ros discipline. Neuitand obligatia ce si-a luat-o fata de re-
gele Spaniei, el interzice de-a-lungul intregii co@ste brazili-
ene traficul de sclavi precum §i orice act de violentA, pentru
ca Portughezii sd nu aibd niciun pretext de a se plange im-
potriva expeditiei spaniole.
Aceasta purtare loia1 prilejueste lui Magellan inca un suc-
ces relnarcabil. Deoarece nu li se face nici cel mai mic rau,
indigenii pierd orice sfiala fata de noli sositi. De ate ori se
slujeste cu toata solemnitatea liturghia pe plaja, populatia
aceasta naiva i blajina se ingramadeste Si ea in jurul alta-
rului, urmarind cu mult interes ciudatele ceremonii. Si pen-

www.dacoromanica.ro
146 MAGELLAN

trued vgd strginii aceia albi (despre care cred cg ei le-au

adus ploaia indelung linduitg) ingenunchind inaintea unei
crud ingltate, bgstinasii se inching i ei in genunchi, cu mâi-
nile impreunate i piosii Spanioli se grgbesc sg considere
gestul lor ca un semn sigur cg harul divin a pogorit i asu-
pra lor 1 i cg ei au devenit astfel drept-credinciosi intre Chris-
tos. Dupd o sedere de treisprezece zile, flota pgrAseste pe la
sfânsitul lunii Decembrie golf ul acela imens i cu atgtea
frumuseti de neuitat si Magellan poate-naviga mai departe
cu constiinta impgcatg, mult mai curatg de altfel decgt e con-
quistadorilor din epoca aceea. Cgci dacg nu-i era inggduit OS
cucereascg acolo pgmânturi noui pentru impgratul sgu, el a
cgstigat insg ca un cucernic crestin suflete noui pentru
stgpgnul sgu ceresc: Nimgnui nu i s'a intdmplat vreun rgu in
zilele acelea, nimeni n'a fost catusi de putin jignit, niciunul
dintre localnicii aceia increzgtori n'a fost smuls cu forte de
pe pgmantul unde s'a ngscut. In pace a venit Magellan, in
pace s'a despartit de ei.
* *
Cu pgrere de rgu au pgrgsit matelotii paradisul Rio de Ja-
neiro si privesc cum"se desfgsoarg sub ochii lor coastele ispi-
titoare ale Braziltei, fgrg sg poatg debarca. Cad Magellan ntx
le mai inggduie un alt popas. Omul acesta, atAt de neclintit
si de calm in aparentg, e impins de o nestapgnita nergbdare,
tginuitg i arzgtoare, spre acel ,,paso" pe care, dupg harta
lui Martin Behaim i raportul din Newe Zeytung", trebue
sg-1 gaseasca intr'un anumit loc. Dacg povestirile pilotilor
portughezi i latitudinile trasate pe harta lui Martin Behaim
sunt exacte, trecatoarea aceasta trebue sä se iveascg neapg-
rat indgratul capului Santa-Maria si de aceea Magellan ii
indreaptä inainte toate navele spre telul -acesta, färg sg se
opreascg undeva. In sfgrsit,.la 10 Ianuarie, ei vgd ingltgn-
du-se din necuprinsa intindere a uscatului neted ca un ses a
micA coling pe care o numesc Montevidi (astgzi Montevideo).
Si, in'toiul uneia din cele mai cumplite furtuni, ei se 5alveaz6

www.dacoromanica.ro
 CAUTARE ZADARNICA 147

in uriasul golf ce pare ea' se adanceste la nesfarSit, spre Apus.

In realitate, acest urias sari de mare nu este aliceva decal
gura fluviului La Plata. Dar Magellan nici nu banueste acea-
sta. Cu adanca satisfactie, abia retinuta, el vede acolo, exact in
locul ce-i fusese indicat de rapoartele acelea secrete, o vastá
intindere de ape ale caror valuri se rostogoIesc spre Apus ;
aceasta trebue sa fie calea cautata, calea fagaduita, pe care o
vazuse insemnata pe harta lui Martin Behaim. Locul i situa-
tia care sa corespundd exact descrierilor pe care le cApätase
la Lisabona dela oamenii sai de incredere, necunoscuti insa ;
cu siguranta ca acesta este acelCalfo"prin care Portughezii
vroiau sd treacA dincolo spre Apus, in urind cu doudzeci de
ani, precum relateazd Newe Zeytung". Pigafetta confirma in
mod cat se poate de clar ca' si toti ceilalti de pe bord erau
unanim convinsi Ca aceasta larga i mareata cale navigabila
este mult cdutata trecatoare. Si era credulo una volta esser
guesto un canal che mettese nel Mar del Sur" ; caci intinde-
rea aceea de pe ape este atat de larga, incat nu se zaresc
tarmurile. Gurile altor fluvii : Rhin, Po, Ebro, Tajo, ale caror
ape se versa lancede i somnoroase in mare, g ale caror ma-
lurk se vad lamurit la dreapta i la stanga, nici nu pot fi corn..
parate cu La Plata: ca un alt Gibraltar, ca un alt canal
al Manecii, ca un alt Helespont, golf ul acesta trebue s fie
capatul unei stramtori care leaga un ocean de celalalt. i.
increzandu-se pe deplin in conducatorul lor, echipajul se 0
vede strabatand ca intr'un vis calea aceasta noua i ajun-
gand astfel in Mama cealaltà, sudica, in legendara Mar del
Sur" care duce spre India, spre Japonia, spre China, tot mai
departe, spre insulele cu mirodenii, mai departe, spre como-
rile Golcondel i spre 1oate bogatiile pamantului.
Ca si Magellan era absolut sigur inca din primele zile, in
feta acestei gigantice intinderi de ape, c'd gAsise trecAtoarea
atat de mult visata, aceasta ne-o dovedeste Incdpatanarea cu
care el cauta acolo i nurnai acolo obsedantul Paso". Cinci-
sprezece zile intregi ramane el la gura fluviului La Plata, cinci.
www.dacoromanica.ro
148 MAGELLAN

sprezece zile pierdute in cAutare zadarnica. De 5ndata ce se

mai potoleste putin furtuna care 1-a surprins la sosire, Ma-
gellan ii imparte flota. Corabiile mai mici sunt trirnise pe
asa zisul canal" spie Apus (in realitate, in susul fluviului).
In acelas timp, cele cloud corabii mari pornesc sub conduce-
yea sa personala de-a curmezisul gurii lui La Plata, spre Sud,
por ver si habit!, pasage" pentru a cerceta Si in aceasta
directie cat de departe duce de fapt aceasta cale mult cau-
tata. Incet, cu toata grija, el rnasoard intreg conturul golfu-
lui, ocolindu-1 dela Nord spre Sud, pe cand navele mai mici
inainteaza spre Apus. i totusi, ce amarnica desamagire I
Dupa cincisprezece zile, se zaresc in sfarsit la Montevidi"
panzele corabiilor care se reintorc din inclarjita lor cautare.
Dar nicio flamura nu falfaie voios pe catarg i capitanit dau
raportul un raport strivitor aceasta uriasa cale naviga-
bird, de care ei Inii s'au grabit sä creada cà e mult cautatul
canal, nu e docat un fluviu de dimensiuni cu totul neobisnu-
ite, cu apa dulce si care e botezat deocamdata Rio de So-
lis, in amintirea lui Juan de Solis (care cautase si el pe acolo
calea spre Malacca, gasindu-Si insa moartea). Abia mai tarziu
fluviul acesta va fi numit Rio de la Plata.
Ceea ce trebue sá faca acum Magellan, e sa-si incordeze
muschii: sa se stapaneascà cu vointa, de fier. Niciunul dintre
capitani, nimeni din echipajul sau nu trebue sa observe ce
ucigatoare loviturd au suferit, prin aceasta desamagire, si-
guranta i fermitatea sa launtrica. Amiralul stie acum un sin-
gur lucru : harta lui Martin Behaim era falsa, afirmatia ace-
lor Portughezi despre pretinsa descoperire a unei trecatori
era o eroare pripita. Inselatoare erau deci informatiile pe te-
meiul carora si-a injghebat tot planul de a inconjura paman-
tul, gresite erau toate calculele lui Faleiro, false erau pro-
priile sale aiirmatii, fals era tot ce fagaduise regelui Spaniei
si sfetnicilor lui. Daca aceasta trecatoare exista inteadevar
si pentru intaia ()era omul acesta, atat de nesdruncinat pana
acum In convingerea sa, e nevoit sa se gandeasca la acest

www.dacoromanica.ro
 CAUTARE ZADARNICA 149

dacd inteadevar` atunci ea trebue sa se afle mai jos,

spre Sud, nu inseamna insa a se indrepta spre regiunile calde,
ci a se apropia iarasi de zonele polare, cad flota a depasit de
mult Ecuatorul. Iar dincolo de Ecuator, lunile Februarie §i.
Martie nu inseamna ca in zonele natale sfarsitul iernii
ci, dimpotriva, inceputul ei. ASa dar, daca nu se gdseste acum,
cat mai repede, o cale spre Marea de Sud, daca nu se iveste
neintarziat acel paso" zadarnic cautat aci, atunci s'a pierdut
anotimpul cel mai prielnic pentru ocolirea Americii de Sud
si nu raman decal. cloud' pealbhitSIl : sau sa se inanoieze in
zone mai calde, sau sa ierneze undeva, prin aceste meleaguri.
Intunecate gânduri trebue sä fi coplesit sufletul lui Magel-
lan din clipa aceasta, cand navele trimise in recunoastere
s'au intors desamagite. Si lumea din juru-i ii apare acum tot
asa de pustie ca i acea dinteinsul, din inima sa. Tot mai inos-
pitaliere, tot mai despuiate si mai sarace i se aratä coastele
acelea si tot mai intunecat e cerul. Alba lumina a Sudului
paleste, se stinge ; zenitul albastru se acopera cu nod grei,
cenusii. Au disparut si padurile tropicale, cu ae-
rul lor umed i cald, cu miresmele lor dulci pe care corabille
le adulmecau de departe, de-a-lungul coastelor ! Au pierit
pentru totdeauna prive1itile m'inunate ale Braziliei, cu ver-
deata lor imbeliugata, cu copacii impovarati de fructe, cu
palmierii ale caror creste se leganau in lina adiere, cu 'Asa-
rile lor rnulticolore, cu femeile i barbatii lor bruni, atat de
ospitalieri ! Aici, pe plaja goal:à de nisip, nu se zdresc decal
pinguinii aceia tepeni, care fug insa infricosati, leganandu-se
ca ratele, de indata ce se apropie cineva de ei iar pe stan-
cile ce ies din valuri se toldnesc, stupizi i 1enei, leii de mare.
Nicio alta vietate nu se arata pe acct.(); oamenli si animalele
par sa fi pierit cu totul in pustietatile acelea, prin care rata-
cesc privirile navigatorilor. Inima li se strange de jale st
neliniste. 0 singura data intalnesc pe uscat niste oameni in-
veliti in intregime in piei ca Eschimosii. Salbaticii aceia
inalti \si puternici fug Irma inspaimantati, in goana nebuna.
de indata ce matelotii incearca sä se apropie de ei : nici clo-

www.dacoromanica.ro
150 MAGELLAN

poteii, nici bonetele colorate pe care i le intind, nu-i pot ade-

meni. Sunt neincrezatori i inospitalieri i orice incercare
de-a gsi o urm dc adgpost, un refugiu de iarnal, se dove-
deste zadarnicá.
Expeditia inainteazil tot mai incet, tot mai istovitoare, c5ci
Magellan e necrutator si nu se departeaza de coastd. Orice
golf, orice liman cat de mic e cercetat amanuntit i mdsurat
cu sonda. E adevarat ca Magellan nu se mai increde de mutt
fn harta acea msterioasà, care il imboldise intat sà porneas-
cA la drum Si. 11 trAdase anoi in mijlocul caTatoriei. Dar poate
ca tot se intampl5 la urm5 minunea, poate ca. trecatoarea se
iveste deodata intr'un loc nehannit si ei yor putea pluti din-
colo, in Mar del Sur, inainte de inceputul iernii. Arniralul,
care nu mai e atat de sigur ca la plecare asta o simt bine
matelotil se inc1esteaz5 de aceasta ultima sperant5: poate cà
harta lui Martin Behaim e gresita numai in ce privesste in-
dicarea gradelor de latitudine i ea' trecatoarea cdutatà se
aflä cu cateva mile mai jos decat sustineau Portughezii aceia
fanfaroni. La 24 Februarie, cand flota se apropie de un alt
golf larg, de necuprins cu privirea. de golful San Matthias,
speranta rena5te, palpaind ca fiac5ra unei fäclii b5tute de
furtuna. Magellan cla ordin ca navele mai mici sä piece ie.,
rAsi in recunoastere, sa vadä daca nu cumva s'ar afla acolo o
iesire prin care ar putea r5zbi spre Moluce viendo si ha-
bia alguna salida para et Maluco". Dar iar n'au gäsit nimic !
$i de astadata nu e decat un golf inchis ! Zadarnic au fost
cercetate i alte doua golfuri. Bahia de los Patos, numit ast-
fel dupd pinguinii ce m:sunau pe tgrrn, si Bahia de los Tra-
bajos (in amintirea cumplitelor suferinti indurate acolo de
echipaj). Aproape degerati, matelotii aduc numai leii de mare
pe care i-au doborit, dar nu si vestea atat de mult dorità.
$i expeclitia inainteaza sub cerul plumburiu, tot mai de-
parte, de-a-lungul coastelor. Tot mai infioratoare e pustie-
tatea acelor tinuturi, tot mai scurte sunt zilele si tot mai
lungi noptile. Corniile nu mai lunecä in feeria albästrie a

www.dacoromanica.ro
 CAUTARE ZADARNICA 151

unei naturi blajine, impinse de briza usoara : furtuni na-

prasnice se napustesc asupra lor, ninsoarea i grindina le in-
value in lintoliul de ghiata, iar rnarea furioasa le asalteaza
farä ragaz. Doua luni Ii trebue flotei ca sa razbata prin mii
de primejdii scurta distanta dela fluviul La Plata pang la
Port San Julian. Echipajul are de luptat aproape in fiecare
zi cu uragane, cu temutul pamperos" ce bantuie in regiunea
aceea, cu vantul hain, starnit pe neasteptate, care frange
tatargurile si smulge panzele. Din zi in zi frigul e tot mai
aspru sub cerul apasätor si tot nu se iveste trecatoarea
Cumplit se razbuna acum saptamanile pierdute in asteptarea
alizeului si in atatea cautdri. cad, in timp ce flota cerceta
toate colturile i golfurile acelea, iarna i-a luat-o inainte.
Acum o intampina dusmanul cel mai crud si mai primej-
dios i ii inchide calea cu furtunile sale. Jumatate an s'a
scurs, si Magellan stie ca el nu e acum mai aproape de ade-
vdratul sax tel decat fusese in ziva cand pornise atat de
Increzator din Sevilla.
* * *
Cu incetul, echipajul incepe sd-si arate fatis nemultumirea.
Toti sunt nelinistiti si, instinctiv, simt Ca lucrurile nu merg
asa cum trebue. Oare nu li s'a povestit la Sevilla, cand au
lost angajati, ca tinta calatoriei e spre insulele CU mirodenii,
din cel mai radios colt al Sudului, intr'o lume paradisiaca? Nu
le-a descris Enrique patria sa ca o tall a trantorilor, unde
nimeni nu e nevoit sa munceasca din greu i unde pretioasele
roade sunt culese de jos, fara nicio osteneald ? Nu 11 s'a faga-
duit ca se vor imbogati cu totii si se vor intoarce curand
acasa? In loc de toate acestea, omul acela tacut si poso-
morit ii poarta prin pustietati tot mai red si mai jalnice. Un
mare galbui si istovit Ii strecoara uneori razele printre nori;
cerul e mai totdeauna acoperit, plumburiu i aerul taios ye-
steSte o noua vijelie. Vantul ii cuprinde cu ghiare necruta-
toare, ii plesneste pe obraji, razbind glacial prin vestmintele
sdrentuite ; mainile le degera cand vor sà apuce funiile in-

www.dacoromanica.ro
 152 MAGELLAN

velite in pojghita de ghiatà i suflarea le iese din gurd ca

un abur. i pe langa toa,th: ce s5rAcie i pustiu in jurut
kr, ce cuinplità dezolare ! Nici canibalii nu mai saläsluesc
prin meleagurile acest ea. Cand debarca undeva, rnatelotit
flu gasesc nici vanat, nici fructe afard de scoici si lei de
mare: mai degraba pot trai vietalile in apa rece ca ghiata,
decal pe tarmurile acelea parasite, bantuite de furtuni. Pe
unde i-a ratacit Portughezul acela smintit cu arnagirile lui?
incotro ii mai taraste cu el ? Vrea sa-i duca la urma pana
in tara de ghiala sau la polul antarctic?
Magellan incearca zadarnic sa-i linisteascA pe mateloti, care
protesteaza tot mai tare. Sa nu se sperie dacd vremea e ni-
telus cam aspra, le spune dansul, i sa nu se descurajeze atat
de repede. Coastele Norveg,ei 0 ale Islandei sunt situate
mult mai sus, aproape de Nordul inghz:tat i totusi se poate
naviga pe acolo in toiul primäverii, tot asa de uSor ca i pe
mArile spaniole. S reziste vitejeste Inca vreo cateva zile.
La nevoie, tot s'ar putea gasi un bc unde sa ierneze i apor
sa continue cdlatoria de indata ce vremea va fi mai priel-
nica. Insa echipajul nu se mai lash' potoht cu vorbe goale.
Nu, nici nu se poate compara expeditia aceasta cu celelalte.
Regele lor nu putea sa prevada ca vor avea sa strabata niste
regiuni atat de inghetate, iar ceea ce trancaneste amiralul
despre Norvegia i Isldrida e cu totul altd chestie. Oamenii
de acolo sunt deprinsi Inca din copilarie cu frigul si, afara de
aceasta, sunt eel putin siguri ca nu vor fi nevoiti sa se de-
parteze prea mult de tara si caminul kr: intotdeauna au de
facut doar o cale de una sau cel mult doua saptdmani. Ei insa
au fost tariti prin pustietati unde n'a cAlcat vreodata picior
de crestin, unde nu salasluesc nici paganii i mancatorii de
oarneni, i nici macar ursii si lupii. Ce-au de cautat pe-act?
De ce sa navigheze tocmai pe ruta aceasta ocolita, cand exis-
ta doar o alta cale, aceea care duce spre Indiile orientale,
de unde ar putea ajunge lesne la insulele cu mirodenii fAr sa
dea de pustietAti inghetate si de zone atat de ucigatoare ca
acestea? Asa raspund matelotil, fatis, cu glas tare, asigura-

www.dacoromanica.ro
 CATJTARE ZADARNICA 1n
rilor linistitoare ale amiralului. Intre ei insd, in umbra ocro-
titoare din Incdperile cordbillor, sunt fait Indoiald si mai
IndArjiti si Isi spun tot ce au pe suflet. Din nou se Inalt5 ve-
chea legnuia15, de care li se soptise la ureche incd Inainte de
a porni din Sevilla, cd Portughezul acesta indrAcit joacd un
joc dublu, un tratto duble". Nu cumva are de eand s5 duca
la pieire cinci cordbii spaniole atat de bune, cu tot echipajul
lor, numai ca s'a recastige favoarea regelui s5u portughez?
Cdpitanii spanioli urmdresc cu tdcutd satisfactie nemultu-
mirea crescândd a echipajulut Ei nu se amestecd in discu--
tine lor; evità s vorbeascd cu amiralul; devin din ce In ce
mai rezervati si chiar surprinzdtor de tdcuti. racerea lor e
mai primejdioasd dean nemultumirea guralivd a matelotilor.
Deoarece se pricep oricum mai bine cleat ei in chestiuni
nautice, lor nu le putea scdpa f aptul cd Magellan a ratacit
drumul, ea a fost indus in eroare de hdrti false si cä de mult
nu mai e sigur de secretul" sdu. Cad, dacd omul acesta ar
fi cunoseut inteadevdr sltuatia exacta a acelui pretins pa-
so", adicd gradul de longitudine i latitudine, de ce a mai tn.-
mis cordbiile in reounoastere pe Rio de la Plata, fdcdndu-le
sà piardà fdrd niciun rost cincisprezece zile? Si de ce pierde
si acum un timp atAt de pretios, punaad sd se mdsoare zile
intregi fiece golf, oricat de mic i neinsemnat ar fi*el? Sau
Magellan 1-a inselat pe rege, sustinand cà stie unde se afil
tiecaloarea sau s'a inselat singur, crezdnd cä cunoaste-
exact /ocul; caci ceea ce e sigur de pe acum, e cd el cautd
un drum, cd nu-1 cunoaste Inca. De aceea, cu o bucurie raw-
tdcioasa abia disimulatd, ei observd cum el Ii atinteste pri-
virea la fiece cutd a tarmului, la fiece adancitur5 a coastei.
N'are decal sd-si clued flota si mai departe, prin tinuturile
acestea pustii i inghetate! El 1nsa niai nu mai au nevoie
sa-1 Impiedice sau s5.-1 importuneze macar cu plângerile lor.
Curând va veni dela sine momentul când el va trebui sh
märturisease'l: nu pot merge mai departe, nu cunosc calea....

www.dacoromanica.ro
154 MAGELLAN

Atunci va fi ins5 i momentul sà preia el Inii comanda si

sA frang5 de-abinelea cerbicia acestui om taciturn si plin de
trufie.
* *
Nici nu se poate inchipui' o situatie morald mai cumplit5
43ecdt a lui Magellan in acele s'aptknani. Caci, dupà ce fusese
amarnic desarnagit in sperantele sale intAia oarä la gura
fluviului La Plata, a doua card la golf ul San Matthias el
nu-si mai poate ascunde multd vreme c5 stäruinta cu care
crezuse in harta lui Behaim i in afirmatiile acelor pioti por-
-tughezi (pe care le luase cu prea multd usurinta" drept ade-
vdrate) a fost de f apt o erezie. Chiar in cazul cel mai favo-
Tabil, i anume: cä acest pretins $,Paso" existà inteadevär.
el nu poate fi situat decat mult mai spre Sud, deci in apro-
pierea zonei antarctice i atunci nu mai e cu putinta sa
stfitbat5 trecdtoarea in cursul acestui an. Iarna i-a luat-o
Thainte de scsirea primdverii, chiar dacd s'ar descoperi acum
calea mult cautatd, flota nu mai poate fi folositä, cu cord-
biile ei vat5mate de atâtea furtuni i cu echipajul lor nemul-
-tumit si istovit. Au trecut noud luni si Magellan n'a acostat
Ia insulele Mollice, precum fgg5cluise at5t de pripit. Flota sa
mai rdtAceste prin nesfArsiri fard liman si luptä doar ca sä
se salveze, impotriva celor mai crâncene uragane.
Cel mai chibzuit lucru ar fi: sa mairturiseasca acum ade-
vdrul. SA' convoace pe capitani si sä le explice cá hgrtile 1-au
indus in eroare, ca' a crezut prosteste in povestile acelor co-
ra'bieri i c abia la prirndvard s'ar putea intreprinde din
nou cercetári pentru aflarea strAmtorii. Mai bine sd se In-
toarcá acum, s'd evite furtunile, s5 pioteze de-a-lungul coas-
telor spre Brazilia spre tara aceea caldd i prietenoasa,
ca sä petreacd acolo iarna intr'o climd prielnica, uncle echl-
pajul s'ar intrema i coràbiile ar fi reparate inainte de a
naviga din nou spre Sud, la primavara. Acesta ar fi drumul
cel mai firesc, modul cel mai omenesc de a proceda intr'o
asemenea Imprejurare. Dar Magellan s'a aventurat prea de-

www.dacoromanica.ro
 CAEITARE ZADARNICA 155

parte ca sa mai poath da inddrat. Prea i-a iluzionat pe cei-

lalti, el, care se amdgise 4i pe sine, spunandu-le cà cunoaste
o cale nouà i mai scurth spre Moluce. Prea aspru a pedepsit
pe aceia care au pus catusi de putin la indoial5 secretul"
s'au; a jignit pe ofiterii spanioll, a destituit pe cel mai inalt
functionar al regelui si 1-a tratat ca pe un criminal. Toate
acestea pot fi scuzate numai de o mare izbanda, de un triumf
decisiv. Ca'ci cdpitanii si echipajul nu 1-ar mai rasa nici-o
or5, nicio minuth la comanda flotei, dacd el le-ar da mkar
a intelege nici vorbd nu poate _1i de o marturisire! ca
el nu mai e nicidecum atht de sigur de cauza sa, cum se ar5-
tase monarhului lor inainte de plecare. Cel din urnth dintre
elevii mateloti ar refuza sa-si swath' bereta in fata lui. Pen-
tru Magellan nu mai existh nicio retragere; din momentul
cand ar intoarce canna spre Brazilia, el n'ar mai fi coman .

dantul ofiterilor sai, ci prizonierul lor. De aceea el ia o hord-

rire temerard. Ca si Cortez care in acelas an dd foe cordbl-
ilor pentru ca soldatii sal sa nu se poath inapoia in lark Ma-
gellan decide sa imobilizeze acum navele si echipajul inteun
loc atht de izolat Inca, chiar dac5 ar vrea toti rnarinarii, ei
sd nu-1 mai poath sili s5 se intoarcd. Pe urml, dacd g5seste
la primavard trecgtoarea, el a cdstigat totul. Daca n'o ga-
sesta, totul e pierdut. Nu mai e nicio cale de mijloc pentru
Magellan. Numai staruinta neclintith ii poate da acum thrie
noud, numai o mare cutezanth ii poate saIva. Si omul acesta
impenetrabil, care calculeaz5 totul, se pregdteste in taini
pentru lovitura hothritoare.
Intre timp, flota lupth tot mai greu cu furtunile din zi Lii
z4 mai erancene. Abia pot rdzoi navele prin urgia iernii
cloud luni s'au trudit ele, ca sà inainteze doar cu vreo doud-
sprezece grade latitudine spre Sud. In sfdrsit, la 31 Martie, se
iveste iari un golf care curm5 monotonia coastei pustii.
Amiralul priveste tintä la adâncitura aceasta cum a pewit si
la celelalte. Dar aceasta e totodath ultima sa nddejde: golf ul
e deschis? sd fie oare trecátoarea mult dorità? Nu golful e
Inchis. Totusi, Magellan d5 ordin navelor sa pdtrunda hi

www.dacoromanica.ro
156 MAGELLAN

golf. Si deoarece se convinge dupd primele investigatii cg nu

lipsesc pe§tii §i nici izvoarele de apg bung de Mut, el dg foci
un ordin: sg se arunce ancora! Si, spre uimirea §i poate sprFt
spaima kr, cgpitanii §i matelotii aflg cd amiralul (fárg sä in-
trebe sau sg se inteleagã cu cineva) a hotärit sa" ierneze acL
in San Julian, in golful acesta necunoscut, fgrd urmg de w.-
zare omeneascg, situat la al patruzeciOnouglea grad de la-
titudine, inteunul din locurile cele mai retrase i mai nbipds-
tuite de pe fata pgmântului, i pe care niciun navigator nu
i-a cercetat pâng acum.

www.dacoromanica.ro
 RAZVRATIREA

Aprilie 1520 7 Aprilie 1520

In carcera golfului San Julian, pierdut intr'un colt al lu-

mii, pustiit de vijeliile iernii, sub cerul mereu innourat, era
inevitabil ca antagonisrnele agravate in ultimul timp sa se
ciocneasca intre ele cu g mai multà violenta decat in largul
oceanului. i nimic nu vadeste mai impresionant nesdrunci:-.
nata intransigenta a lui Magellan, decal faptul ca nici intr'o
.atmosfera atat de incordata el nu se da indarat in fata unei
masuri care, Vara indoiala, trebue sà sporeasca nenfultumired.
Dintre toti numai Magellan stie cal, in cazul cel mai bun,
flota poate ajunge abia dupa multe luni in regiuni tropicale
roditoare; de aceea el da ordin ca alimentele luate la ple-
carea din Spania sä fie pazite cu mai multä strasnicie ca pa-
nä acum. Fantastica indrasneala! Aci, la capatul lumii, sa
Indarjesti Inca din prima zi echipajul care si asa era des-
tul de rat' dispus instiintandu-1 ca de acum indinte ratin
%Unica de paine i yin trebue redusa in mod simtitor.
De fapt, numai aceasta mäsura energica avea sa salveze
flota mai larziu. Caci ea n'ar fi putut rezista in cursul cele-
brei traversdri a oceanului Pacific, care a durat peste o sun
de zile, dagn n'ar fi avut la indemang ratiile economisite cu
atata severitate. Dar echipajul, in sinea sa indiferent fata de
proiectul pe care de altfel nu-1 cunostea cu adevarat, nu se
arata catusi de putin dispus sa accepte o asemenea constran-

www.dacoromanica.ro
158 MAGELLAN

gere. Un instinct, care nu era de loc gresit, spune truditilor

mateloti Ca chiar dacä amiralul lor va cuceri In urma aces-
tei expeditii o glorie nepieritoare trei sferturi dinteinsil
vor trebui sa piara Insà pentru triumful sau, patimind amar-
nic de foame, de frig, de bolt i munci istovitoare. Dacd nu
sunt destule provizii maraie dansii atunci cu atat mai
mult trebue sa se intoarca din drum. La urma urmelor, niclo
nava n'a ajuns vreodata intr'un punct atat de avansat al Su-
dului, ca flota lor. Nimeni nu le-ar putea reprosa acasa c5
nu si-au facut datoria. Cativa dinteinsii s'au i prdpadit de
frig, si ei nu s'au angajat doar pentru a rataci In preajma
Polului, ci pentru insulele Moluce. Dupa unii istorici spanioli
contemporani, Magellan ar fi raspuns unor asemenea rebeli
printr'o cuvantare ce nu se potriveste cu firea atat de putin
patetic i mladioasa a acestui om; cuvantarea sa miroase
prea mult a Plutarc si Tucidide, pentru a fi cu totul vrednica
de crezare. El se mir5 asa le-ar fi spus Magellan Ca Ed--
te Castiiani ca dansii pot ardta o asemenea släbiciune, uitand
cà ei au Intreprins doar aceasta expeditie numai in serviciul
regelui si patriei lor. Cand i s'a predat comanda, el a presu-
pus ea va gAsi la insotitorii saiacel spirit intrepid, acel cu-
raj care a Insufletit din totdeauna natiunea spaniola. De par-
tea sa, el a hotkit sà moard deck sa se reintoarca pentru a
fi coplesit de hula si ocara lurnii intregi. Sa aibà deci rabdare
si sä astepte pana ce va trece iarna. Cu cat vor fi mai mari
lipsurile indurate, cu kat mai mareata va fi la sfarsit ras-
plata monarhului lor. In realitate Insa, nicio cuvantare fru-
moasa n'a potolit vreodata un stomac flamand. In ceasul ace-
la critic, nu retorica 11 salveaza pe Magellan, ci fermitatea
hotaririi sale de a nu face vréun compromis, de a nu ceda
catusi de putin. Cu deplina constiinta, el provoaca Inca din
prima ora Impotrivirea echipajului, ca s'o franga din cavil
locului cu mana de Pier: mai bine o rdfuiala imediata, defi-
nitiva, deck o jalnida i chinuitoare taraganare! Mai bine sä
infrunte pe dusmanii care urzesc in taina, preintampinandu-I
cu toata darzenia, deck sa se lase pus la zid de damn!

www.dacoromanica.ro
 RAZVRATIREA 150/

* * *
Magellan nu-si mai putea face iluzii: o asemenea rgfuial4
definitivg trebue sg izbucneascg i chiar cat mai repede.
Prea mare devenise in ultimele sgptamani incordarea dintre-
el si cgpitani, tgcerea aceea inclestatg, neincrederea si au-
pravegherea reciprocg; prea insuportabild era acea rece sin-
gurgtate, ignorarea voitg, trecerea in aparentä nepasatoare,.
zi cu zi, ord cu org, pe bordul aceleiasi corabii stramte. T5-
cerea aceasta trebue sa se rupd in cele din urmd, sg izbuc-
neascg odatg in strigate furioase sau chfar sg degenereze In
acte de violentg.
\Tina acestei situatii primejdioase e mai degrabg de partea
lui Magellan decat a cgpitanilor spanioli; e prea iefting me-
toda obisftuitg de a infatisa pe ofiterii nesupusi ai lui Magel-
lan ca o bandg de tradgtori infami, ca niste invidioi necon-
solati i dusmani necrutgtori ai geniului. In moment& acela
critic, cgpitanii lui Magellan aveau nu numai dreptul, ci
chiar datoria de a-i cere far% inconjur lgmuriri asupra inten-
tillor sale cgci nu era in joc numai propria lor vieata, ci
si a echipajului pus sub comanda lor din ordinul regelui.
Cand Carol Quintul a numit in mod expres pe Cartagena.
Mendoza si Antonio de Coca in functia de supraveghetori ai
flotei sale, ca veedor, tesorero i contador, el le-a conferit
odatä cu titlul i salariul lor o rgspundere personalg. Ei au
sg vegheze asupra proprielatii regale reprezentata prin cele
cinci corabli; si deed aceste bunuri ale Coroanei spaniole
se aflg in primejdie ei au datoria sä le apere. 5i primejdia
emenintg acum : e inteadevär primejdie de rnoaxte. Au
trecut multe luni i Magellan rra gasit calea f5g5duita, n'a
ejuns l insulele Moluce. Nu e deci nicio nedreptate sea
ofens5 in faptul cg feta de vgdita desorientare a lui
Magellan, care i-a adus pe toti intr`o situatie atat de gray&
vistiernicii aflati in solda regelui sg-i cearg in sfarsit sa
dea la ivealg cel putin o particica din marele sgu secret" ii
sa desfgsure hgrtile sale sub ochii ofiterilor care au jurat ere-

www.dacoromanica.ro
160 MAGELLAN

dinta regelui. Ceea ce cereau capitanii spanioli, era cat se

poate de firesc : conducatorul lor sd nu mai facd pe miste-
iiosul, sa curme incordarea i neincrederea, sd se a.seze cu
ci la o mash pentru a discuta situatia, sfatuindu-se asupra
xutei ce urmeazd s'o ia floka, precum spune mai.thrziu del
Cano in procesul-verbal in care e expusa aceastd chestiune
,,que tomase consejo con sus oficiales e que cflese /a derrota
a donde queria ir".
Dar nefericitul Magellan aceasta e tortura i totodata
vinovatia sa nu poate da la iveala hdrtile sale inainte de
a fi pe deplin sigur cd are in mana adevaratul ati2. El nu
poate arata spre descarcarea sa portolanul lui Martin Be-
-bairn, pentruca acolo ..trecatoarea" e fals indicata, ca fiind
situata la al patruzecilea grad de latitudine. El nu trebue
.s5 marturiseasca acum, dupd ce destituise pe Juan de Car-
tagena : m'am lasat indus in eroare de rapoarte false si
Va,m dus pe o cale greita" ! Nu poate primi sa i se puna vreo
Intrebare despre locul unde se and acel paso" fagaduit
pentruca el insusi nu stic, tot nu stie Inca ce raspuns sa.
ciea. Trebue sà faca pe orbul si pe surdul, sa strângä buzele
c a sa nu-i scape vreun cuvant dar sa fie gata sa respinga
cu pumnul pe curio5ii incomozi, in cazul nand ei s'a,r apro-
pia prea mult de dansul. Pe scurt, aceasta e situatia : con-
trolorii regelui vor sii apuce in sfarsit de brat pe omul
acesta care-i evita cu atata incapatanare, sa-i ceard soco-
teala i sa-i impunä sa le desvaluie intentiile sale. La ran-
ciul sau, Magellan, caruia nu-i convine aceasta socoteala
cata vreme n'a gasit trecatoarea, nu trebue sa se lase prins,
nu poate da nici cu stla vreo lamurire altfel Ii pierde
creditul i toata autoritatea.
Dreptatea se aflä deci. incontestabil, de partea ofiterilor
gi necesitatea necrutatoare de partea lui Magellan. Daca ei
11 inapresoara atat de staruitor, staruinta lor nu e determi .
nata de o simpla curiozitate, ci le este impusa de sentimen-
tul datoriei. Spre onoarea lor, trebue s'a mai spunem : capi-
tanii nu 1-au atacet pe Magellan prin surprindere, nu 1-au

www.dacoromanica.ro
 RAZVRATIREA 161

lovit cu perfidie. Ei ii mai dau un ultim semn, pentru a-I

Instiinta ca au ajuns la capatul räbdarii si ea' el, Magellan,
daca ar vrea, ar putea sä inteleaga sernnul lor. Cad pentru
a potoli indarjirea capitanilor, jigniti de ordinul pe care-1
daduse din propria-i putere, Magellan s'a decis sa facd un
_gest de politetä : i-a invitat ceremonios sa asiste cu totii la
liturghia din Dumineca Pastior i dupa aceea &à vie pe
vasul-amiral sa ia masa irnpreunä cu dansul. Dar
gentilomii spanioli nu se lasä curnparati a-tat de usor; ei nu
se lasa. ospatati", in inielesul cel mai curent al cuvantului.
Dupa ce onoratul domn Fernao de Magelhaes, care si-a hi
susit numai .prin fanfaronadele sale ordinul cavalerilor de
Santiago nu i-a socotit demni de increderea sa, pe ei, navi-
gatori incercati i slujbac.i ai regelui, l timp de noud luni
rea binevoit sa le acorde macar o singura convorbfre. In
privinta dispozitiunilor luate pentru flota atunci ei mul-
tumesc politicos pentru cinstea i favoarea acestui singur
pranz ce s'a gandit sa le olere. Sau, mai bine spus : ei nu-i
multumesc macar. Nu raspund nici printr'un simplu gest
de politetà. Fara' sd-si dea osteneala unui refuz, cei trei ca-
pitani : Gaspar Quesada, Luis de Mendoza, Antonio de Coca,
ignoreaza sau utta cu tot inadinsul invitatia amiralului bor.
Scaunele ce ii s'au rezervat r4man neocupate, farfuriile
meatinse... Singur, jalnic de singur, Magellan *ade la masa
doar cu varul sSiu Alvaro de Mesquita pe care-1 numise
,cu dela sine putere comandant al lui San Antonio". Si
probabil cá nu i-a priit ospatul acesta de -PaSti, pe care-1
pregatise cu gândul de a sarbatori pacea cu dusmanii sal.
Prin abtinerea lor coinvna, cei trei capitani i-au svarlit la
picioare manusa, provocandu:1 Ia lupta. Fati*, ei 1-au in-
,stiintat pe Magellan : Coarda e prea intinsa ! Gandeste-te
bine sau pazeste-te !"
g
* *
Magellan a inteles avertismentul. Dar nimic nu-1 poate
turbura pe omul acesta cu nervi de ben El ramâne iinitit
la masa, cu Mesquita, Med sa-si tradeze amaraciunea; im-

www.dacoromanica.ro
162 MAGELLAN

parte linistit ordinele obisnuite, pe bordul navei sale iar

seara el Ii intinde membrele grele i adoarme tot atAt de
linistit. Cur And se sting toate luminile; nemiscate, ca niste:
man l. oi negr e vietAti atipite, cele cinci corabii zac in umbra
golfului; abia se poate distinge silueta uneia de a celorlalte,
atat de adAncA e bezna acestei nopti lungi de iarnA, cu cerul
coperit de nori. Nimic nu se poate vedea in ap5sAtoarea in
tunecime, nimic nu se poate auzi afar% de izbiturile darze
ale valurilor n flancurile navelor. Nimeni nu observä ca,
pe la rniezul noptii, o bared plina cu mateloti se desprinde
fncetisor de una din cor5bii si se apropie pe nesimlite de
San Antonio", cAci nici vAslele nu fac vreun sgomot. NI-
meni nu poate banui c5 in barca ce lunecA nevAzutà sunt
ascunsi cei trei cdpitani regali : Juan de Cartagena, Gaspar
Quesada i Antonio de Coca. Planul ofiterilor conjurati e
totodatA energic si prudent. Ei S tiu cA trebue sA aibA de
partea lor puterea, multä putere, pentru a pune la zid pe un
adversar atfit de temerar ca Magellan. Aceastà superioritate
militard a cApitanilor spanioli a fost dorità, dintr'o inte-
leaptà prevedere, chiar de Carol Quintul. La plecare, o sin-
garb.' corabie, vasul-amiral al lui Magellan, a fost increclintat
unui Portughez; dar pentru a contrabalansa influenta ace-
stuia, curtea spaniold a procedat cu multg chibzuiniä, pu-
and sub conducerea spaniord celelalte patru corAbii. E
adev5rat cA, intre timp, Magellan a rästurnat din proprie
putere acest report de forte dorit de impArat; a InlAturat
intAi pe Juan de Cartagena, apoi pe Antonio de Coca (sub-
molly c5 niij acesta nu era demn de incredere) dela co-
manda lui San Antonio", predand värului sau Mesquita
aceasta a doua nava, cea mai importanta dupà vasul-amiral.
AvAnd in mAnA cele doug corgbii mai mari, el stie cd la
nevoie poate stApAni Si militareste intreaga flota. Deci, pen-
tru strApungerea frontului sAu de apgrare, pentru restabili-
rea vointii imparatului. nu existA decAt un singur mijloc : sä
pund din nou stApAnire pe San Antonio", iar pe Mesquite,
numit far& niciun drept comandant al navei, sa-1 facA in-

www.dacoromanica.ro
 RAZVRATIREA 163

ofensiv printr'un mijloc oarecare, Med varsare de sange.

Atunci Spaniolii vor fi iarasi trei contra doi i vor putea
inchide amiralului calea, nelasandu-I sà paraseasc5 golful
pang ce nu va consimli sa dea functionailor regali informa-
tale cerute.
Planul e cat se poate de bine chibzuit. Si el e executat CU
deosebità grija, Med gre, chiar de capitani care au de
stula experienta. Barca, in care se afld nu mai putin de
treizeci de oameni inarmati, se apropie cu toat5 prudenta
de San Antonio". Nicio lumina : toll au adormit si nu
e nicio straja de noapte, caci ad, in portul acesta al nimanui,
cine se gandeste la dusmani ? Pe scari de funii, agresorii se
catara sus, pe bord, in frunte cu Juan de Cartagena si An-
tonio de-Coca. Fostii capitani ai acestei corabii gasesc i pe
intunerec drumul spre cabina unde doarme comandantul;
mai inainte ca Alvaro de Mesquita sà _poate sari inspai-
mantat din pet, el se §i vede impresurat de mateloti inar-
mati : repede e pus in flare Si impins in cabina ofiterului
insarcinat cu scriptele corabiei. Abia acum se trezese cativa
marinari. Unul din ei, maestrul-sef Juan de Eloriaga, simte
ca e o tradare la mijloc. El intreaba Cu darzenie pe Quesada
ce cauta in toiul noptii pe corabie. Dar Quesada raspunde
cu sase lovituri fulgeratoare de pumnal i Eloriaga se pra-
buseste insangerat. Toti Portughezii de pe bord sunt pusi
in laqturi : astfel, cei mai credinciosi partizani ai lui Magel-
lan sunt scosi din lupta; pentru a castiga restul echipajului,
Quesada pune sa se deschicla camarile cu provizii i ingadue
fiecarui matelot sa-si ia odata vin i paine din belsug. La-
sand la o parte penibilul episod cu pumnalul, care agra
veaza acest simplu atac prin surprindere, clandu-i carac-
terul unei rebeliuni -sangeroase, lovitura capitanilor spanioli
a reusit pe deplin. Juan de Cartagena, Quesada si de Coca
se pot reintoarce satisfacuti la corabiile kr, pentru a le pre
gati ins5 de lupta dacd va fi nevoie. Intre timp San An-
tonio" e incredintat unui om al carul nume apare aci pentru
Intaia oara : Juan Sebastian del Cano. In ora aceasta, el e

www.dacoromanica.ro
164 MAGELLAN

chemat sa impiedece pe Magellan in realizarea ideii sale; in

and' ()ea, destinul 11 va alege tocmai pe dansul pentru impli-
nirea operei lui Magellan.
In umbra golfului, corabiile zac iaràii nemiscate, ca
niste maxi i negre vietati atipite. Niciun sgcmot i nicio
lumina nu tradeaza acum cele intamplate.
* * *
In aceste meleaguri inospitaliere dimineata se iveste in
acelasi giulgiu de iarna, tarzie i posomorita. Cele cinci co-
rabil stau incremenite in acelasi loc, in inchisoarea de
ghiata a golfului. Nictun semn nu vesteste Inca lui Magellan
ca varul i Prietenul sau credincios, ca toti Portughezii de
pe bordul lui San Antonio" zac in lanturi i ca un capitan
rebel a preluat comanda in locul lui Mesquite. Pe catarg
falfaie aceeasi flamura ca si in ziva precedenta. Din depar-
tare, totul pare neschimbat i, ca in toate celelalte dimi-
neti, Magellan da ordin sa se reinceapa munca zilnica. Ca in
fiecare dimineata, el trimite dela Trinidad" o bared spre
tATM, pentru a reinnoi ratia zilnica de apa i lemne necesare
corabillor. Ca in fiecare dimineata, barca aceasta se in-
dreapta intai spre San Antonio", care trimite regulat cativa
mateloti ãi sdi, sa mearga cu ceilalti in acelasi scop. Ciudat
insa : de asta data, cand barca se apropie de San Antonio",
niciuna din scarile de franghie nu e lasata jos, niciun ma-
telot nu se arata i cand necäjitii vaslasi striga celor de
pe puncte cd ar trebui sa" se grabeasca, ei capata acest ras-
puns uluitor : pe corabia aceasta nu se mai primesc ordine
din partea lui Magellan, et numai acele transmise de capi-
tanul Gaspar Quesada. Un asemenea raspuns e prea uimitor
pentru ca barca sa nu se inapoieze numaidecat la vasul
amiral, spre a raporta capitanului-general cele auzite.
Magellan Ii da imediat seama de situatie : San Antonio"
e in mane rebelilor. A Vat luat prin surprindere. Dar nici
vestea cea mai dezastruoasä nu-i poate turbura o singura
clipa Wale inirnii i limpezimea gandirii. Prima sa grijä e

www.dacoromanica.ro
 RAZVRATIREA 165

sa-si faca o idee exactá de gravitatea primejdiei : ate co-

/Vali mai sunt de partea sa ? Cate ii stau impotriva ? Para
zabava, trimite barca sa mica dela o corabie la alta. Mara
de neinsemnatul Santiago", toale celelalte trei se declara
pentru rebeli : San Antonio", Concepcion" si Victoria".
Trei contra doi sau mai exact trei contra unul, cad San-
tiago" abia conteaza in cazul unei lupte. Partida pare deci
pierduta i oricare altol ar fi-cedat in fata evidentei : intre-
prinderea careia Magellan i-a consacrat ani intregi din
vieata sa, e nimicita intr`o singura noapte. El nu-si poate
continua expeditia prin taramuri necunoscute, numai cu
vasul säu iar la celelalte nave nu, poate nici sa renurrte
si nici sa le supuna prin lupta fatisa. De nicaieri nu poate
capata ajutor, intr`o zona neatinsa pang acum de canna
unei corabii europene. In aceasta groaznica situatie, nu-i
räman lui Magellan deck cloud posibilitati. Una, acea logica
si dela sine inteleasa daca ar tine seama de inferioritatea
sa de fapt, ar fi sa-si infranga propria sa inclaratnicie, sa-si
calce pe suflet i sà caute sà ajunga la o intelegere cu capi-
tanii spanioli. $i mai e a doua posibilitate, cu desavarsire
absurcla dar eroica : sa riste totul pe o carte si, cu toate ca
nu rnai are inainte-i absolut nicio sansa de reusita, sa in-
cerce o contra-loviturd notäritoare pentru a paraliza pe
razvratiti.
* * *
Totul pledeaza pentru o solutie Impaciuitoare, bazatd pe
moderatie çi ingacluinra. Caci capitanii spanioli nu 1-au ame-
nintat Inca pe Magellan personal; ei n'au pus inca vreo
conditie amiralului, nu i-au prezentat nicio cerere anumità.
Corabille nu s'au miscat din loc; niciun atac razboinic nu
e de asteptat deocamdata. Caci nici capitanii spanioli, cu
toate ca sunt mai bine inarmati, nu vor sa deslantue la mil
de leghe departe de patria lor tin razboiu fratricid, Vara niciun
rost. Ii amintese prea bine de juramantul prestat in bise-
rica din Sevilla i cunosc prea bine pedepsele infamante

www.dacoromanica.ro
166 MAGELLAN

pentru razvratire j dezertare Gentilomi ca Juan de Carta-

gena, Luis de Mendoza, Gaspar Quesada, Antonio de Coca,
pe care regele i-a ridicat la rangul de oameni de incredere
ai sai, vor sa se inapoieze cu cinste i glorie in Spania si flu
cu stigmatul tradarii pe frunte. De aceea ei nu se falesc de
loc eu superioritatea lor numericd, ci se declara de1 4 inceput
gata pentru negocieri pasnice; prin sechestrarea vasului
San Antonio", ei nu vor sa provoace o rebeliune sangeroasa,
ci numai sã exercite o presiune asupra amiralului care
starue mereu in tacerea lui i sa-i smulgd in cele din
urrna o declaratie precisd n privinta rutei ce avea s'o ur-
meze flota regala.
Scrisoarea pe care Gaspar Quesada o trimite acum lui
Magellan in numele capitanilor spanioli, nu este deci nicide-
cum o provocare. Dimpotriva, e o suplicà i chiar asa e intL
tulatà cu umilinta : Supplicacion". Ea incepe intr'o forma
din cele mai politicoase, cu o justificare a masurilor luate in
toful noptii. Numai din cauza rdului tratament pe care 1-au
avut de indurat diri partea amiralului, ei, capitanii spanioli,
s'au vazut n(ivoiti sà sechestreze corabia a carei comandà o
aveau prin imputernicirea regelui. Aceasta actiune nu tre-
bue interpretatà de Magellan ca un semn cà ei ar vrea sa-r
conteste drepturile de amiral pe care i le-a conferit Majes-
tatea Sa. Ei revendica numai un tratament mai bun in viitoz
si, in cazul cand el vrea sa" le satisfacd aceasta dorinta in-
cireptatita, ei v or sta tunci la ordinele sale, nu numai cu
supunere, precum e de datoria lor, dor si cu cel mai adanc
respect. (Textul spanio al scrisorii e prea grotesc in stilul
sal bombastic pentru a fi trails cuvant cu cuvant : ...Y si
hasta alli le habian llamado de rnerced, dende en adelante le
llamarian de senoria y le besarian pies y manos.")
Fata de evidenta superioritate militara a Capitanilor spani-
oli, apelul acesta este in fond o oferta din cele mai avanta-
joase. Totusi Magellan s'a si decis de mult pentru cealalta
solutie, pentru acea eroica. Cu privirea sa agera, si-a dat
irnediat seama care e punctul slab al adversarilor sái: nesigtr-
www.dacoromanica.ro
 RAZVRATIREA 167

lanta lot. Aceasta se vadeste din tonul scrisorii; in adâncut

inimii lor, conducatorn rebeliunii nu sunt hotarati sà duci
lupta panà la capät .71 in aceastä sl'abiciune a lor Magellan
recunoaste unicul mijloc de a-i domina, cu toatá forta lor
numerica. superloarg. Dacd se foloseste de aceastá sansà, dacà
ioveste fulgerator, poate c norocul e iar de partea sa I prin
indeasnealà, ar putea sa recâtige partida pierduta.
Dar trebue s'a accLIntuam din nou i sfi repet'am aceasta
notiunea de indr'asneald are la Magellan un inteles deo-
sebit. A actiona cu indeasneala' nu inseamna nicidecum,
'la clansul, a porni la atac cu toatà impulsivitatea, a
da iures in focul büthlie, cr dimpotriva : a intreprinde
.ceva nespus de primejc-lios cu maximum de chibzuintä
prevedere. Planurile cele mai temerare ale lui Ma-
gellan sunt totdeauna ca un otel bun, fäurit de sigur
in focul pasiunii, dar calit apoi in apa, rece a celei mai
cumpgnite si mai calculate judeeati. De ficcare data, el tri-
-umfa." impotriva tuturor primejdillor, prin accst amestec de
fantezie i prudenta". Intr`o clipa, planul sdu e gata; restul
iimpului va servi numai pentru chtbzuirea si punerea la punci,
.a am'anuntelor. Magellan li cl searria Ca trebue sà faca ace-
lasi lucru ca si capitanii sAi: s'a pund sfapAnire cel putin pe o
corabie, pentru a dobândi din nou inthietatea. Totusi, ce usor
le-a fost capitanilor i ce greu ii este acum lui Magellan!
Ei au atacat in iniunerecul nopdi o corabie al ca-rei echipaj
'nu bgnuia absolut nimic. Capitanul dormea, matelotii dor-
meau. Nu s'a luat nicio màsur de paza, nu s'a pregAtit nimic
pentru o eventuald aparare, niciun matelot nu avea atunci o
armA la indernana. Acum insa, totul trebue facut la lumina
7ilei. De pe cele trei corabii ale lor, capitanii spanioli urmä-
resc cu neincredere si neliniste fiece miscare de pe vasul-ami-
1. al: tunurile i bombardele sunt pregatite pentru tragere, dea-
:semenea i archebusele, caci fazvratitii cunosc indeajuns cu-
rajul lui Magellan, per-111.0 a nu-1 crede capabil sa intreprindà
.si atacul cel mai nebunesc.
Dar ei cunosc numai curajul, nu si viclenia lui. Ei nu bAnu-
www.dacoromanica.ro
168 MAGELLAN

lesc ea' omul acesta, care calculeaza totul cu atata repeziciune,

va cuteza se sevarsasce fapta cea mai de necrezut i anu-
me o agresiune in pline lumina a zilei, numai cu o mane de
oameni, sub privirile echipajului celor trei nave bine inar-
mate. Genie la sa manevre de diversiune reside in aceea ca,,
pentru lovitura sa temerare, el nu are nicidecum in vedere
vasul San Antonio", unde varul seu Mesquite zace in lanturi.
Caci, se intelege dela sine, era de a0eptat ca atacul sal se fie
indreptat inainte de toate asupra lui San Antonio". Dar toe-
mai pentrucd lovitura sa e Weptate la dreapta, Magellan
loveite la stanga nu impotriva lui San-Antonio", ci im-
potriva Victoriei".
Fiecare amenunt al acestui contra-atac e chibzuit cu o ului-
toare preciziune. Mai Intel, Magellan retine_ pe matelotii ce
1-au transmis suplice lui Quesada, care se areta atat de
dornic de a trate o impecare. Fireste, el retine i barca lor
cu vasle. Prin aceasta a ca0igat doue lucruri deodate: intai
in cazul cand s'ar ejunge la o lupte intre cele doue taberer
el a 0 redus cu cativa cornbatanti echipajul corebiilor rebele,
in al doilea rand, prin aceaste prompte confiscare; el are
doud berci la indemand in loc de una s,i acest avantaj in
aparente neinsemnat se va dovedi in curand hotarator, ir
toiul atacului. Caci rezcrvandu-0 propria sa barce, el poate
trimite acum spre Victoria", cu barca ce si-o insu0se, pc
maestiml seu armurier, vrednic de toate increderea, pe algua-
zilul flotei, Gonzalo Gomez de Espinosa, impreune cu cinca
oameni, pentru -a preda o scrisoare comandantului rebel Luis
de Mendoza.
De pe bordul corebiei lor bine echipate, rebelii privesc.
cum se apropie de ei aceasta barce minuscule. Nicio benuiala.
nu incolte0e in vreunul dinteirisil. Ceci, cum putea o bare&
cu cinci oameni se atace o corabie cu aizeci de soldati 'Mar-
mati pene'n dinti i cu bombardele incercate 0 care se
afla sub comanda unui capitan eta de energic si de incredere.
ca Mendoza? Nu puteau de sigur se observe c& cei cinci oa-
rneni purtau cu dânii arme, ascunse sub vemintele lor; se

www.dacoromanica.ro
 RAZVRATIREA 169

cum aveau sg stie dinainte ea Gomez de Espinosa era insgr-

cinat ot cu altg rnisiune, mult 3nai importantg? Calm, foarte-
calm si sigur de sine. cu o incetineald calculata, pentru a
castiga timp (fiecare secunda a cost marcatg in planul ami-
ralului) Espinosa se urea pe bord, in urma celor cinci sol-
dati ai sal, i preda cgpitanului Luis de Mendoza invitatia
scrisa de a veni pe vasul-amiral, pentru o convorbire.
Mendoza citeste scrisoarea. Dar el ii aminteste prea exact-
ae scena aceea de pe Trinidad", cand Juan de Cartagena. fu-
sese arestat pe neasteptate, ca un criminal d rand. Nu, um
Luis de Mendoza nu e atat de nesabuit incat sa se lase prins IrL
aceeasi capcang de soareci! Pe mine n'ai sa ma duci tulaco-
lo", no me pillards aild", spune el razand in timp ce citea
scrisoarea. Dar rasul acesta e curmat brusc de un rgcnet.
infiorgtor: alguazilul si a infipt pumnalul in beregata lui, ra-
nindu-1 de moarte.
Exact in rnomentul acesta critic (Si aci se vgdeste cth
ce fantasticg preciziune Magellan a calculat dinainte fiecare.
minut si fiecare metru ce-1 avea de strabatut o bared cu vasle
dela o corabie la cealaltä) s'au si cgtgrat,pe bord cincispre-
zece oameni inarmati pana'n din ti, pe care Duarte Barbosa if
adusese pe nesimtite pana la Victoria", cu cealalta bared a
vasului-amiral Trinidad". Incremenit echipajul priveste ca-
davrul capitanuiui sgu, pe care maestrul-armurier al Rote-
1-a dat gata cu cisingura loviturd, si pang sa se desmeticeasca
fl sa priceapg ce s'a intamplat, pgna sä poata lua o hotarire,
Duarte Barbosa a si preluat comanda, oamenii sgi au si ocupat
toate posturile. Noul comandant imparte acum ordine i echl-
pajul, intimidat, asculta fdra sä cracneasca. Intr`o clipitä anco-
ra e rid:cata, pgnzele sunt intinse i, inainte ca rebelii de pe
celelalte cloud corgbii sa-si fi dat de-a-binelea seama de cela
Je .recute pe bord (un fulger din cer senin!) Victoria" se a

indreaptg spre vasul-amiral captura pe drept cuvenita Int

Magellan. Trei nave: Trinidad", Victoria" si Santiago'c
stau acum in fata celorlalte douä: San Antonio" si Concep,-

www.dacoromanica.ro
170 MAGELLAN

don", inchizand iesirea golfului spre a preintampina orice in-

cercare de fuga a rázvedtitilor.
Prin aceastà maneyed. uluitoare, cumpAna norocului s'a ri-
cheat dintr odat5 de partea amiralului: partida ce fusese pief-
dut5 e acurn recastigatà. In rástimp de cinci minute, capitanii
au fost pusi in interioritate; nu le earnâne acum deck trei
posibilitati: sà fugg, sà lupte sau s5 se predea Med. luptd.
Amin, lul a avut ins5 grija sä le taie calea, postându-se cu
.cele trei nave ale sale la mtrarea golfului. Dar nici la o luptà
nu se mai poa.te ajunge: n5praznica lovitued a lui Magellan
a paralizat pe adversari. Cine mai are curajul sa-1 infrunte?
Zadarnic incearcg Gaspar Quesada, in armurà din cap panà'n
picioare, cu lancea inteo manä i spada in cealalta, sd-q;li an-
treneze echipajul la luptd. Infricosati, oamenii sdi nici nu sunt
In stare sà-1 urmeze; i e deajuns sà soseasca o singued bared
cu mateloti de-ai lui Magellan, pentru ca orice rezistentà sä
inceteze de-a-binelea pe bordul lui Concepcion" si al lui
San. Antonio". Dupa cateva ore, Alvaro de Mesquita e eli-
berat; in aceleasi laMuri in care a za-cut credinciosul aghio-
tant al lui Magellan, sunt pusi acum cApitanii rebeli.
* * *
Repede, ca o furtun5 de var5, s'a desc5rcat ostilitatea dintre
cele cloud tabere. Inca dela primul fulger, räscoala a fost
curmatà dela raclacin5. Poate cä acest atac fkis era numai
partea mai usoard din misiunea ce si-o impusese amiralul ;
eaci, inevitabil, potrivit dreptului maritim si legior rázboiultn,
trebue sg urmeze isPdsirea. Pentru Magellan incepe acurn un
cumplit proces de contiint5. Regele i-a recunoscut "in mod
-expres dreptul nelimitat asupra vietii celor de sub conduce-
Tea sa, dar vinoyatii principali sunt totdeodatà oameni de
-incredere ai Coroanei. Pentru a-si pastra autoritatea, el ar
irebui sä pedepseasca acum cu toatà asprimea i totusi nu
-poate pedepsl pe toti r5zyr5latii. Cdci, cum sà plece mai de-
parte dacg, dupd legile edzboiului, el ar lega de vergile vintre-
lelor a cincea par:ea din echipaj? La o mie de leghe departe
www.dacoromanica.ro
 RAZVRATIREA 171

de patrie, inteo regiune atat de inospitalierk amiralul nu se

poate lipsi de o suta de brate muncitoare; e deci nevoit sà
3a cu dansul pe vinovati; trebue sa-i recktige cu binele i, pe
de altg parte, sa.-i infricoseze printeun exemplu extrem de
aspru.
Pentru a-si evidentia autoritatea printr'o energie intimi-
dare a echipajului, Magellan se hotarkte s5 sacrifice pe unul
din vinovati; $i el alege pe singurul care se napustise cu arma
trasa din teack pe cdpitanul Gaspar Quesada, care ranise mor-
tal cu pumnalul pe credinciosul pilot Eloriaga. Procedura pe-
nala incepe cu toatà solemnitatea; stint chemati scribii, escrt-
beiros, sunt introdusi martorii protocolului i, exact cu acelasi
formalism, cu aceeasi iszolixitate, de paced ar sedea pe banca
unei cancelarii din Sevilla sau Saragosa, ei innegresc pagini
5ntregi din hartia ce nu poate fi cu nimic inlocuità acolo, in
pustietatea coastei patagone. Ca pre$edinte, Mesquite acuzà
in acea Tara a NimAnui pe Gaspar Quesada, fost capitan ai
Arniadei, de omor i rebeliune. Si Magellan roste$te sentinta
Gaspar. Quesada e osandit la moarte, si singura favoare pe
care amiralul o acordit gentilomului e ca sentinta sa nu fie
executata prin streang, prin garrotte, ci prin decapitare eu
sabia.
Cine s5 fie insd ealaul? E greu sa" se g5seascd vreunul din
echipaj, cad nimeni nu se arata dispus pentru asa ceva. In
cele din urm5, tribunalul isi procurd cu sila un càlàu, i anume
cu pretul unei groaznice alternative. Servitorul lui Quesada
(Muse $i el o mand de ajutor in atacul contra lui Eloriaga.
e declarat i dansul vinovat de moartea pilotului. Dar i se
ofera gratierea in cazui cand ar i7rea sà decapiteze pe Que-
sada. Alternativa aceasta: de a fi el insuSi executat sau sà
execute pe stbanul sdu, trebue sh* fi fost o teribilá lupta de
constiintà pentru Luis de Molino, servitorul lui Quesada. La
urm5 insk el cedeaza: e gata sä implineasca sentinta. Cu o
lovitura de sabie, el desprinde capul stapanului sgu, sal-
vanduli astfel propriul sail cap. Dup5_ oribilul obiceiu al
timpului, cadavrul lui Quesada, precum si acel al lui Mendoza,

www.dacoromanica.ro
172 MAGELLAN

e Mat in patru i bucatile ciopartite sunt infipte in varful

unor pari; astfel, infioratorul spectacol ce se putea vedea la
Tower, in Anglia, si in celelalte locuri de execut'_e din Europa,
e inaugurat acum si in lumea patagona.
Dar Magellan trebue sà rosteasca inch' o sentinta si cine
poate spune dacd ea a fost mai blandd sau mai crudd decat
moartea prin sabie? Si Juan de Cartagena, a deväratul con-
ducator al rascolei, si un preot care atatase mereu pe raz-
vratiti, sunt gäsiti vinovati. Dar in cazul acesta, 'Jana si teme-
rarul Magellan nu poate semna Vara sovaire o sentinta de
rnoarte redactata in toate formele. Amiralul nu poate cuteza
sä dea ordin ca omul pe care regele 1-a atasat pe langa dansui
in calitate de con jucta persona, sa fie executat de mana
cdlaului; iar ca sä verse sangele unui preot uns cu sfantul
mir, el, piosul catolic, nu-si va impovara niciodata constiinta
eu o asemenea fapta. Dc asemenea, nu e deloc pportun sA
tarasca cu el in jurul lumii pe cei doi instigatori principali.
Astfel, pentru a evita csanda capitala, Magellan exclude din
iota pe capitan i preot. Cand navele vor porni iarasi spre
largul oceanului, li se va da celor doi merincle si vin pentru
catva timp si vor fi debarcati aci, pe tarmul dela San Julian
lasati in voia Domnului, care singur va decide de soarta
bor.
* * *
A avut sau nu dreptate Magellan, cand a rostit sentintele
sale din Port San Julian? i procesele-verbale dresate la
San Julian din ordinul varului sat' Mesquita, nu pot fi oare
contestale? Ele nu cuprind i cuvantul apdrarii. Pe de alta
parte, sunt oare exacte declaratiile facute mai tarziu la Sevilla
de ofiteri spanioli, care sustineau ea Magellan ar fi rasplatit
Cu doisprezece ducati pe alguazil i pe oamenii sai, pentru
csasinarea lui Mendoza, fagaduindu-le pe deasupra i averea
celor doi gentilomi uc4i declaratii pe care Magellan nu le
mai putea desminti, deoarece murise si el intre timp? Imediat
dupa savarsirea lor, aproape fiecare din faptele acelea devin

www.dacoromanica.ro
 RAZVRATIREA 173

indoelnice prin felul cum sunt relatate. i daca istoria a dat

dupa aceea dreptate lui Magellan, sa nu se uite insa ca ea
dã aproape intoideauna dreptate inv:ngdtorului impotriva
invinsului. Hebbel a spus odatà aceste cuvinte minunatel
Istoriel ii este indiferent felul cum s'a intamplat ceva. Ea
se pune de partea realizatorului, a implinitorului." Dacd Ma-
gellan n'ar fi gasit trecdtoarea, daca n'ar fi dus pand la
-capat actiunea sa, inldturarea capitanilor spanioli care s'au
ridicat impotriva aventurii sale primejdioase ar fi fost cali-
ficata ca o crima ordinara. Dar pentruca. Magellan a izbutit
intr`o intreprindere care i-a adus la urma o glorie nepieritoare,
ceilalti tovardsi de drum, care au murit fara glorie, raman
de-a-binelea uitati. Succesul a justificat mai tarziu, daca nu
moralmente dar cel putin din punct de vedere istoric, aspri-
mea Si neinduplecarea lui Magellan.
Oricum, sangeroasa sentinta a lui Magellan a devenit un
exemplu periculos pentru cel mai genial dintre imitaorii i
-succesorii si, pentru Francis Drake, Cand cu cincizeci i sapte
de ani mai tarziu, acest erou sipirat englez e amenintat in-
tr'o expeditie deopotriva de primejdioasa de o rebeliune
tot atat de primejdioasa urzitd printre matelotii sal, el pla-
teste, de indata ce debarcd in acelasi port funest dela San
un greu tribut pildei lasate de Magellan, imitand me-
toda lui martiala pentru reprimarea rascoalei. Francis Drake
cunoaste exact cele intamplate in expeditia predecesorului sau,
cunoaste procesele-verbale i necrutarea cu care Magellan a
pedepsit pe vinovati. Se spune ca el ar mai fi gasit acolo, in
Port San Julian, chiar butucul pe care cursese in urmd cu
cincizeci i apte de ani s:Angele decapitatului Quesada. Ca-
pitanul nesupus al lui Drake se numeste Thomas Doughty; ca
Si Cartagena, el a fost pus in lanturi in timpul navigatiei si
ciudata potrivire! sentinta e rostita pe acelasi tarm, in
acelasi porto negro" &la San Julian. Sentinta e i ea aceeaSi:
pedeapsa cu mortea. Numai ca Francis Drake lasa fostului
áu prieten aceasta sinistra alegere: sau sa Indure, ca Gaspar
Quesada, moartea grabnica i onorabila prin sable, sau sd fie

www.dacoromanica.ro
174 MAGELLAN

surghiunit in golf ul acesta, ca Juan de Cartagena. Doughty,

care citise Si el istoria expeditiei lui Magellan, ste ch* nu s'a
gásit ñicio urma a lui Cartagena si a preotului debarcat im-
preunä cu d'ansul in pustietatea aceea: ei trebue sA fi pierit
in chinuri groaznice. De aceea, Doughty 10 alege moartea,
sigurà dar rapiclà, moartea barbAteased i cavalereascg prin
sable. i Inca odatä se rostogolote in nisip un cap de rebel..
Aceasta e eterna fatalitate a omenirii: cà faptele ei cele mar
mernorabile sunt aproape intotdeauna patate de sangele var-
sat i Ca tocmai cei mai duri si mai necrufatori fii ai el
izbutesc sa" clued pa'nä la capat cele mai marete realizari!

www.dacoromanica.ro
 CLIPA CEA MARE
7 Aprilie 1520 28 Noemvrie 1520

Timp de patru, cinci luni, flota lui Magellan nu poate paean

acest jalnic port al Nenorocului; e tinutd pe loc de urgia ier-
nii. Zile le se scurg Meet, goale i apasatoare in acea intiora-
toare singuratate; dar amiralul, stiind prea bine cd nimic nu-i
face pe oameni mai nemtiltumili, mai artagosi cleat tranda-
via, i§i pune dela inceput matelotii la tree)* le dà mereu de
lucru i nu-i cruta de loc..Corabiile, greu incercate in aproape
un an de navigatie, sunt reparate cu toata grija dela talpoaie
rand la catarg. Magellan da ordin sa se pregateasca lemne
din belsug, sä se taie grinzi si scanduri; poate ca el nasco-
ceste chiar unele ocupatii de prisos, numai ca sa dea echipa-
!ului iluzia Ca navig4a va fi reluata in curand si va
E.coate din insuportabila pustietate a iernii, ducandu-se spre
mult doritele insule ale Sudului.
In sfarsit, se arata cel dintaiu semn de primávara. In
toate aceste saptamani de ger aprig, innegurate, mereu mo-
horite, matelotii s'au crezut aruncati de soarta intr'o Tara a
Nimanui, intr'o regiune cu totul päräsitä de oameni i ani-
male ; i sentimentul -acela explicabil, de neliniSte, de frica
de a fi osanditi sä salasluiasca acolo ca intr'o caverna pre-
;i.storica, izolati de orice alte asezari omenesti, trebue sa le ft
fintunecat si mai mult sufletul. Dar iata cã, intr'o dimineata,
se iveste pe o colina o raptura ciudatd, un ompe care nu-I
www.dacoromanica.ro
176 MAGELLAN

pot recunoaste la inceput ca pe un semen al lor, cdci in prima

tresarire de uimire li se pare ca statura lui intrece de douà ori
anasura obicinuita a omului. Duobus hamanam superantes sta_
turam, scrie Peter Martyr, iar Pigafetta confirma cd: Bar-
batul acesta era atat de Malt, Inca noi ajungeam tocmai
;bine pana la cingdtoarea lui. Era masiv si vanjos, avea o fata
lata, vopsita cu rosu si eu cercuri galbene in jurul ochilot,
iar pe obraji avea doua mazg&leli in forma de inimd. Parui
sau era taiat scurt i colcrat in alb, imbrdcamintea sa era
racuta din piei aranjate i cusute cu iscusinta". Spaniolii sunt
mai cu seama uimiti de uriasele picioare ale acestui monstru
omenesc, si din cauza acestor picioare lungi", a acestor pi-
.cioroange (patagao) ei dau bäStinasilor numele de Patagoni
el tarii lor : Patagonia. Curand insa, Spaniolii nu se mai
infricoseaza in fata gigantului. Cad fiinta aceea invelita in
piei Ii intinde mereu bratele,.ranjind cu un fel de amabi-
litate ; ea canta si dantueste i isi toarna necontenit nisip in
paru-1 vopsit in alb. Magellan, care cunostea intru catva,
din calatoriile precedente, moravurile triburilor primitive,
talmaceste just semne!e acestea ca o dorinta de apropiere
prieteneasca ; el ordond unui matelot sä joace la fel si sa-si
toarne de asemenea nisip pe cap. Spre bucuria corabierilor,
truditi si napastuiti, salbaticul ia inteadevar pantomina
aceasta drept un salut de bun-venit si se apropie de ei in-
planzit de-a-binelea. Acum bietii, Trinculos cum ni se
arata intr'o scend din Tempest` a lui Shakespeare 11 au
in sfarAt pe Caliban in mijlocul lor ; pentru intaia 'park ma-
rinarii aceia p1ictisii i arrigriti au parte de un divertisment
In pustietatea aceasta si se pot amuza din plin. Cand bla-
jinului mins i se pune pe 'neasteptate sub nas o oglindä de
metal, el sare atat de brusc inapol, in spaima de a-si vedea
pentru intaia oara propriul sau chip, incg se pravalete pe
spate tarind cu dansul patru mateloti. Pofta sa de mancare
fi face pe toti sà uite odata de micile portii pe care le Ca-
path' el insisi. Cu ochi holbati ei se uitä tinta la acest Gar-

www.dacoromanica.ro
 CLIPA CEA MARE 177

gantua care goleste dintr'o sorbitura o galeata intreaga de apa

se indoapa cu jurnatate cos de pesmeti de pared ar fi cal-
unai. Si cand i se ofera la urma cativa sobolani, in la-
comia lui nestapanita el ii sfasie de vii cu dintii i ii inghite
cu totul, cu par si piele, in strigatele de veselie $i de groaza
ale privitorilor ! De ambele path, intre mateloti $i capcaun,
se statorniceite o sirnpatie sincera, cordiala si cand Ma-
Uan p mai darueste o pereche de clopotei, el educe indatk
0 alti uriasi i chiar cateva femei uriase.
Dar tocmai aceasta incredere imprudenta devine funesth
naivilor salbatici. Ca si Columb F.i toti ceilalti conquistador',
Magellan avea din partea Case/ de Contratacion insarcinarea
bine precizata de a aduce acasa nu numai cateva probe de
mmereuri i soiurile de plante descoperite in cursul expedi-
tiei, dar i cateva exemplare din fiecare specie noua de oa-
meni. A prinde de viu un asemenea gigant", li se pare lb
inceput matelotilor tot atat de primejdios ca si incercarea th

c.oale Patagonilor .
a prinde o balena de aripioara. Cu frica in san, ei dau tar-
si cand vor totusi sà insface pe vrc-
unul din ei, curajul ii paraseste in ultimul moment. In cele
din urma, ei nascocesc un vicle.sug grosolan, dar eficace. Dot
dintre uriasi capata din partea lor atatea daruri, incat le
trebue ambele maini i chiar toate degetele ca sa-Si Una
bine prada; apoi li se aratd acestor naivi, care ranjesc in bea-
titudinea lor, Inca un lucru de pret, deosebit de stralucitor,
ceva care zanganeste atat de placut i anume, o pereche
de catu:e cu zurgalai. Si cand sunt intrebati daca ar vrea
sa poarte asa ceva la picioare, bietli Patagoni rad cu gura
pana la urechi i dau din cap cu insufletire : se si vad r.n-
podobiti cu lucrurile acelea zotnaitoare. Si cum vor suna
vor sdrangani cu ele la Voce pas ! Tinandu-Si strans daru-
rile, ei privesc curiosi de sus cum li se pun niste lanturi la
glesne, inelele acelea reci $i frumoase care fac o larma atat
de vesela si iata-i prinsi de-a-binelelea e! Uriasii pot fi svar-
liti in laturi, fara nicio teama, ca niste sad cu nisip : in-
catusati, ei nu mai sunt periculosi. Zadarnic uria prizonierii

www.dacoromanica.ro
178 MAGELLAN

inselati cu atala perfidie, zadarnic se sucesc, se rostogo-

lesc, se dau peste cap si invocd pe zeul lor Setebos, facdtoruI
de minuni (numele acesta e imprumutat dela Shakespeare).
Casa de contratacion vrea neaparat curiozitáti" din toate me-
leagurile ! Ca niste doboriti giganti desarrnati sunt tarati si
urcati cu funiile pe cordbii, unde aveau sü piard jalnic din
lipsd de hrana. Prin acest 'atac neasteptat din partea pur-
tdtorilor de culturd", buna intelegere s'a risipit dintriodatd.
Patagonli au pierdut orice incredere i. se tin departe de
inselatori. Odatd, cand o ceata de Spanioli se ia dupd dãnii
(si aci relatarea lui Pigafetta e ciudat de stearsà i con-
fuza) pentru a prinde si cateva femei uriase, Patagonil
se apdra cu darzenie i unul din mateloti ispaseste cu vieata
aceastà aventura.
Dar ca si bastinasilor, portul acesta blestemat dela Saft
Julian nu le educe Spaniolilor decat nenorociri. Nimic nu-i
reuseste aci lui Magellan, nimic nu-i vesteste zile mai bune:
fatalitatea stdrue nemiloasd pe tarmul acesta patat de san-
ge. Numai sä piece de aci cat mai repede, sa nu se intoarcd
odata abasa geme echipajul. Numai sa porneascd mai de-
parte, cat mai repede, inainte, tot inainte jindueste Magellan
in adancul sufletului. i nerdbdarea unuia si a celorlal(i spores-
te odata cu zilele din ce in ce mai lungi. De indata ce se mai po-
tolesc putin cumplitele furtuni de iarnd, Magellan incearcd sd
porneasca la drum. Trimite in recunoastere, cum fdcuse si Noe
cu porumbelul sau, pe cel mai sprinten si mai rapid dintre
vasele sale, pe micul Santiago" sub comanda credincio-
sului Serrao. Acesta trebue s rdzbeased spre Sud, sã cer-
ceteze golfurile i sä se inapoieze dupd un anurnit termeri
spre a da raportul. Curand a trecut si termenul : nerdbcldtor
st nelini:Art, Magellan scruteazd marea. Dar in loc sd so-
seasca pe mare, vestea Ii parvine de pe uscat ; intr'o zi co-
t oard de pe colind cloud fapturi ciudate : ele sovdie, se cla-
tind si matelotii, crezand la inceput cá ar fi niste Pata-
goni, isi pregatesc arbaletele. Dar oamenii acela despuiati,

www.dacoromanica.ro
 CLIPA CEA MARE 1 7-g

aproape degerati, sleiti de foarne, arathrile acelea salbäticite,

care abia se tin pe picioare, le strigd d departe cuvinte spa-
niolesti ; sunt doi mateloti de pe Santiago". Ei aduc o veste
rea. Serrao a ajuns cu bine la un fluviu a carui gurà e larga
ad5post comod pentru corgbii, unde se poate pescui din
belsug : Rio de Santa Cruz ; dar pornind mai departe, in
recunoastere, o furtun5 a izbit vasul de coastà si 1-a sf5...
xarnat. Afar5 de un Negru, tot echipajuls'a salvat si as-
teaptä la Rio de Santa Cruz in cea mai cumplità mizerie ;
numai ei cei doi trimisi, au stràbatut calea pand la San Ju-
ran de-a-lungul coastei, si in toate aceste unsprezece zile
ingrozitoare nu s'au ,hr5nit deca cu iarbä si radkini.
Magellan trimite imediat o bared. Naufragiatii sunt adusi
inapoi, la floth. Dar la ce ajut5 oarnenii daca s'a pra-
pädit o cm:abie, cea mai sprinten5 si mai iscusità din toate 1
E prima pierdere i, ca orice plerdcre, aci, la cap5tul
ea e de neinlocuit. Si cdnd, 1E. 24 August, Magellan clà in
cele din urrnA ordinul de plecare, pdrasind funestul golf San
Julian dupa ce arunca o ultim5 privire spre cei doi rebeli
surghiuniti pe tarra, el blestem5 poate, in sinea sa, ziva când
poruncise echipajului A arunce ancora acolo. 0 corabie a
pierit in furtuna, trei cdp:tani si-au 15sat vieata prin me-
leagurile acelea si, mai presus de toate: un an a trecut, un
an ireparabil pierdut i incii nu s'a facut nimic, inc5 nu
s'a gAsit nimic, nu s'a realizat hied nimic...
* *
Zilele acestea trebue sii fi fost cele mai intunecate din vieata
lui Magellan singurele poate, când omul acesta atat de
nestr5nwtat de ohiceiu in credinta sa, s'a lasat descurajat in
.adâncur thinuit al sufletul sat. Numai prin faptul ca, la ple-
carea din golful San .Tulian, el iti exprima cu fals5 fermitate
hotarirea de a naviga spre ;31.1d, de-a-lungul coastei patagone,
la nevoie chiar pina la. al saptezeci si cincilea grad de lati-
tuine, si numai in cazul când nici atunci nu s'ar gasi treca-
toarea spre celalalt ocean el va alege calea obisnuità, oco-

www.dacoromanica.ro
180 MAGELLAN

lind Capul Bunei Sperante insusi faptul Ca el incepe sd

recurgg la condit:ongri ca acestea : la nevoie" i poate",
tr5deaz5 nesiguranta sa. Pentru intaia oarà Magellan nu
exclude posibilitatea unei reintearceri, pentru inthia oarà
convine fat5 de ofitern si cà s'ar putea Ca trecatoarea eau.
tatd s5 nu existe de loc sau sä se afle abia in regiunile polare.
E Vadit ca el si-a pierdut siguranta launtrica ; dar si pre-
sirntirea favorabila, eare-1 facea sa-si inchipue pe undeva
acel paso", U paraseste in :.easul hothritor. Istoria n'a /Ids-
cocit vreodath o situa tie mai ironicá si mai fauthcioasa decat
aceea in care se afla ,Itunci Magellan : dupd o navigatie de
cloud zile, el se opreste iar5si, la gura fluviului Santa Cruz
descoperit de Serrao, si ordong corabiilor un nou popaS de
iamb' pe timp de dou'd lunl 1 Cáci, pentru a ne da seama
de toatà absurditatea acestei hotgriri, sà ne reprezenthm
dup5 cunostintele noastre geografice mai bune, completate
ulterior de situatia in care se afla Magellan. lath' un om
care, imboldit de o mare idee, dar indus in eroare de o ht.
formatie \raga (*i care s'a dovedit cu totul inexacta) si-a im-
pus ea tel al vietii Sale s5 descopere trecgtoarea din .ocea-
nul Atlantic in oceanul Pacific, si astfel s5 gaseasc5 cel din-
tai i calea in jurul lurnii. Gratie vointei sale demonice, el a
infrant rezistenta materiel, a gasit oameni care sa-1 ajute
In planul sau aproape irealizabil, a capatat prin puterea de
sugestie a ideii sale o flora dela un monarh str5in si cat
a avut de luptat pentru aceasta ! apoi a concas cu bine
flota pand la coasta american5, coborind spre Sud, mai de-
parte decilt ajurirese vrcodath un nav:g.tor indintea lui.
A biruit valurile i furtunile oceanului, a reprimat rebeliu-
nea; nicio piedica, nicio desam5gire n'a putut fraage pand
acum fanatica sa credintã ea nu mai e departe de acest
(paso", cä trebue sä fie chiar foarte aproape de telul acesta
al visurilor sale. Si tocmai inainte de victoria cea mare, pri-
virea agera, adanc p5trunzatoare a acestui vizionar lucid se
intunecd deodatd. Se 'Area Ca zeii, care nu-1 iubeau, 1-ar

www.dacoromanica.ro
 CLIPA CEA MARE 181

Ii legat din rea-vointA la ochi. Cdci in ziva aceasta de 24 Au-

gust 1520, cAnd Magellan porunceste echipajului ski sà rà-
male iarAsi pe 'Joe, pierz5nd astfel incd doug luni, el e de fapt
la telul urmarit. Trebuia sa-si continue cu hotArire calea, sA
strAbata Inca doua grade de latitudine, numai cateva leghe
mai mult, dupa mitle si miile de leghe pe care le-a
parcurs p5n5 acum ; ii mai trebuiau douä zile de na-
N.igatie dupA cele trei sute de zile de cautare, si su-
fletul s5u adAnc turburat ar fi putut tresdri cu tin strigat
de bucurie. Dar batjocurà i rAutate a destinului nà-
Astuitul amiral nu stie i nici nu presimte cat de aproape
e de telul sau. Timp de douà luni, atAt de lungi si de goale,
doua luni de neincredere 5i de griji, el asteapta si tot as-
teaptà la. tArmul acesta pustiu i uitat de oameni ase-
menea unui biet rätdcit surprins de viscol, dardAind de frig,
ghemuit in fata propriei sale colibe, fdrà sa bAnuiascA insá
ca trebue sA mai dibue putin, sa inainteze doer cu un pas.
ar fi atunci la adapost. Doud luni. nesfarsite si Med rost
sade Magellan in pustietatea aceasta si se framanta si se
tot intreabd dacA va ajunge sau nu la paso" si numai la
o depArtare de douà zile II asteapta trecatoarea care va
purta pe veci numele sau ! Pana in ultima clipà, omul care
vrea sA smulgA pAmAntului ultima taina trebue sä simtá tor-
ture indoelji, ca eternul Prometeu sfasiat de ghiarele vul-
turului.
* *
Dar cu atAt mai mareatA e apoi desckusarea Intotdeauna,
!

numai sentimentul care se avanta din strAfundul descura-

jArii poate ajunge pe culmea suprerna a fericirii. In ziva de
18 Octombrie 1520, dupd doug luni de chinuitoare i inutilA
asteptare, Magellan dä din nou porundà de plecare. Se slu-
jeste cu toata solemnitatea liturghia, echipajul primeste ia-
raul sfanta impArtàsanie si, cu toatc pdnzele intinse, corabli le
isi continua calea spre Sud. Inca' ociatä vAntul hain le stA
IrnpotrivA, i navele trebue sA rgzbeascd val cu val prin vi-

www.dacoromanica.ro
183 MAGELLAN

jelia elementelor deslantuite. Nici urma de verdeatä frageda

nu consoleaza privirea ; goald si neteda, pustie i inospi-
talierd se intinde coasta aceea de rnmeni locuità: numai nisip
stand, mereu stanci i nisip. A treia zi, la, 21 Octombrie
1520, se inalia in sfars;t un promontoriu cu steiuri albe, ina-
intea unui tarm cu ciudate eroziuni i iata ca, indaratul
acestui cap pe care Magellan il numeste Cabo de las Vir-
gines", in cinstea sfinielor pomenite in ziva aceea, se des-
chide un golf adanc en ape negricioase. Corabiile se apropie
de intrarea golfului. Ciudaia priveliste, severa i majestoasA!
Coline inalte, cu coaste drepte, cu rape adanci, prapastioase
si, departe de tot peisaj pe care navigatorii nu 1-au mai
vazut de ani si ani de zile Un munte cu crestetul acoperit
de zapada. Dar ce moarta e aceasta priveliste! cat cuprinde
ochiul, nicio fiintà omeneasca, niciun copac sau un tufis. Nu-
mai vajaitul si mugetvl necontenit al vantului rasuna in ta-
cerea incremenità a acestui gait pustiu, ce pare cutreierat doar
de stafii. Echipalul nu e prea bucuros sa contemple aceasta
viziune de infern, cu ape intunecate. Tuturor li se pare ab
surd gandul cà golful acesta impresurat de dealuri stancoase
ar putea duce mai departe, spre un lirnan intins unde sa.
poata debarca, sau chia,r spre Mar del Sur", spre senina
insorita mare a Sudului. Fara .;cydire, pilotii isi exprima
cu totii convingerea cd aceasta adanca tdietura in scoarta pii-
mantului nu poate fi decat un fiord, cum se gasesc atatea in
tarile nordice si ca ar fi osteneali zadarnica i pierdere
de timp sa cerceteze cu sonda golful acesta inchis sau sii fa-
ca ocolul lui cu coribule. Muite saptamani au pierdut cu a-
1 atea calatorii de recunoastere prir1 toate golfurile Patago-
niel: niciunul nu s'a deschis spre calea atat de jinduiti.
Acum insa nu mai incape o noua taraganare ! Sa porneascd
indata, tot mai departe, mai departe $1 daca stramtoarea
nu se arata curand, sd se inapoieze acasa odata cu anotimpui
prieln:c sau sa se indrepte spre Oceanul Indian, ocolind Capul
Bunei Sperante!
Dar Magellan, posedat de ideia fixa a unei trecatori as-

www.dacoromanica.ro
 CLIPA CEA MARE 183

cunse undeva, starue à cerceteze amanuntit I i golful acesta

ciudat. Amariti, oamenii se supun ordinului, cu toate ea ar
fi preferat sà piece mai departe, cad. cu totii credeau si
sustineau cä n'ar fi deck un golf inchis" (serrato tuto ir
tomb). Doud corabii rilynan in urmd: vasul amiral si Vic-
toria", ca sa cerceteze partea exterioard a golfului. Cele-
lalte cloua, San Antonio" .7i. .,Concepcion", primesc misiunea
de a patrunde in golf; sa inainteze cat vor putea mai departe
der sa fie inapoi cel rnai tarziu in cinci zile. Cdci timpul a
devenit pretios Si proviziile au scazut mult. Magellan nu mai
poate sa acorde un termen de cincisprezece zile, cum facuse
;la Rio de la Plata. Cinci zde ie recunow,itere, aceasta e ul-
-tima mizd pe care o mai poate pune in joc, in aceasta ul-
limã incercare.
* * *
Acum a sosit monientul cel mare, clipa dramaticd a des-
nodarnantului. Cele cloua nave ale lui Magellan, Trinidad"
si Victoria", incep si piloceze in jurul golfului, la imbwa-
tura lui, pand ce San Antonio" si Concepcion" se vor re-
intoarce din cercetarea lor in adancul golfului. Dar vointa
rotrivnica a naturii se incordeaza din nou cu toate fortele
El nestapanite, de parea ea ar refuza sa cedeze cu usurinta
secretul din urma. Un vant glacial se starneste pe neasteptate,
se schimba in furtuna i. curand, intr'unul din acele teribile
uragane care bantue deseori in aceasta regiune pe care
echile harti span:ole c mentioneazd astfel: no hay buenas
Estaciones", avertisment care inseamnd Ca acolo nu stint
riciodata anotimpuri favcrabile navigatiei. Intr`o clipà, gol.
ful clocoteste 1i spumega, valurile se napustesc cu turbare,
funiile ancorelor sunt smuise chiar dela primul iurei al ura-
ganUlui; cu panzele stranse, cele cloua nave sunt tarate in
colo si incoace, cu totul desarmate ie un noroc ca nu
sunt izbite de stânci. 0 zi, doua zile dureazd aceasta ingro-
jitoare razvratire a apelor, sub biciuirea neinduratoare a
iurtunii. Dar pe Magellan nu-I ingrozeste atilt propria-i soarta

www.dacoromanica.ro
184 MAGELLAN

cAci cele cloud corabii ale sale se afla oricum inteun golf
deschis i oricând ar fi tArate ca ni$te jucarii, tot rnai e
putint5 s5 fie tinute departe de tArm. Ce se intArnpld in,s5
acurn cu celelalte douA corAbii, cu San Antonio" si Con-
cepcion"? Furtuna trebue sä le fi surprins in interiorul gol-
fului; teribilul uragan le-a insfAcat de sigur in defileu, in
canalul acela ingust unde ele nu au loc sA manevreze si nica
mAcar putinta sA arunce encore $i sä se adAposteased undeva.
Deed nu s'a intAmplat o minune, furtuna trebue sd le fi
tArit de mult pe amAndou5 spre coastä sau le-a sfArdmat
de stanci in mii de buati.
Ce febrild ageptare, plinA de nerAbdare $i strAbAtutá da
fiorii de groazd in aceste zile, in aceste ore, in ora supremA
a destinului Magellan! 0 zi, i niciun semn. Inca o zi, i ei
nu s'au reintors. A trete, a patra zi, $i navele tot nu se aratA.
Si Magellan stie CA dacA cele douA nave au naufragiat, dac5
echipajul lor a pierit impreund cu ele atunci totul, e pier-
dut. Numai cu douA corAbii, el nu poate cuteza sa-si con-
tinue expeditia. Si toatd strAcluinta, fapta si visul vieii sale,
s'au sfArAmat i ele de stAncile acelea, intr`o lume de nimeni
$tiutA!
In sfArsit, un semnal din cafasul catargului. Dar ce tre-
sdrire de spaimd! Matelotul de veghe n'a zArit corAbille as-
teptate, ci o coloana de fum ce se inaltA in depArtare. Groaz-
nicA clipA. 0 coloanA de f urn nu poate fi decAt un semn
ca. se aflA pe acolo n4te naufragiati care chiarnA in ajutor.
Asa dar San Antonio" a naufragiat ! Si Concepcion" ! Cele
mai bune corAbii ale sale! ToatA intreprinderea sa a naufra-
giat in golful acesta ce n'are incA un nume... Magellan a si
dat poruncA sA se lase bArcile pe valuri: vAsla$ii sA se
grAbeascA, pentru a salva in fundul golfului, acolo unde s'a
zdrit fumul, cAteva vieti omenesti tot ce mai e de sal-
vat. Dar in mornentul acesta se produce xnarea intorsAtur5
a destinului! E acelasi moment glorios ca si in Tristan",
cAnd jalnica melodie a rnortii ce abia mai fasunA din flu-
ierul ciolalnese, stingAndu-se Meet, incet, in resemnatA re-

www.dacoromanica.ro
 CLIPA CEA MARE 18 5

nuntare, invie dinteodatg, cre§te, . se avanta in dansul ina-

ripat, in vârtejul ametitor al unei bucurii frenetice care
se inaltg in slava fericiril. 0 corabie cu panze! 0 corabiet
Laudat fie Domnul o corabie cel putin, e salvata! Nu,
arnandougi San Antonio" O. Concepcion" se reintorc aman-
doug, nevdtgmate, mantuite ca printr`o minune! Dar ce sã
fie asta? Abia se aratg el mai bine lui Magellan i echipa-
jului sgu, $i lath cg fulgera ceva acolo, la babord, odatg, de
cloug, de trei ori i ecourile loviturilor de tun se reper-
cuteaza intre dealurile drepte, stancoase, rostogolindu-se de-
parte, peste ape. Ce s'a intamplat? De ce trag ei salve de.
tun, una dupa alta, risipind pulberea pe care o pgstreaza,
de obiceiu cu atata grijg? De ce §i lui Magellan abia Ii
vine sa creadg ochilor s'au inaltat pe catarguri toate pa-
vilioanele, toate flamurile? De ce gesticuleazg, de ce stria
cgpitanii §i matelotii? Ce semne fac, ce strig5. ei? El nth
intelege incg, din depgrtare, cuvintele lor incalcite; §i nici
camarazii nu pricep incg striggtele lor puternice. Dar toti
simt in acelai timp, i Magellan simte cel dintai dintre toll
ca acesta e glasul biruintei. Numai triumful grgiete §i stri-
ga aa!
Si inteadevgr, ceea ce aduc cele doug nave, e o veste
binecuvantata. Cu inima svacninda, larg deschisg dinteodata,.
Magellan asculta raportul lui Serrao. La inceput, le-a mer&
destul. de rgu celor doud col-5pH. Abia au pätruns adanc in
golf, cand a izbucnit furtuna aceea. De§i au strans imediat
panzele, apele involburate i-au tarit inainte i vantul ii go-
nea mai departe, tot mai departe. biciuindu-i fgrg crutare;
se i credeau pierduti: vor fi di.Vi in voia valurilor furioase
pang la capgtul golfului i naveie vor fi sfgramate de tarmul
stancos. Abia atunci u observat, in ultimul moment, ch
zidul prapgstios al stancilor nu e inchis peste tot i ca iii-
daratul unei ieituri, se deschide tar4t un fel de canal. Prin
calea aceasta mai lin4titg, ei au ajuns inteun al doilea golf
care se ingusteaza din nou, pentru a se largi i a se intinde
dar4i tot mai departe. Trei zile au plutit astfel, farg sä ajun-
www.dacoromanica.ro
186 MAGELLAN

gd la capatul acestei uirnitoare cal navigabile. Inca n`au gdsit

iesirea din urma; totusi, calea aceasta ciudatà nu poate 'fi in
niciun caz un fluviu. Cad apa e peste tot deopotrivd de s5.
rata, iar fluxul si refluxul se succed regulat si uniform, pre-
cum vadesc urmele de pe tarmuri. Aceasta cale navigabild
nu se ingusteaza ca un fluviu, ca La Plata, de pildd, cand
pornesti dela gurd in sus, ci dimpotriva: apele ei sunt ca us
ale marii, laig desfth,urate intinzandu-se departe, tot mat
departe; ele 2U o adancime constantli, cordbiile mentinandu-
se pe aceiasi linie de plutire. Este deci mai mult decat proba-
bil cà acest fiord, cii acest canal duce dincolo, spre mult ciu-
tata Mar del Sur, al cdrei larm Nunez de Balboa 1-a zdrit
in urma cu cativa ani de pe inarcimile istmului Panama. El
e primul European care a contemplat de-acolo Oceanul Pa-
cific.
De un an de cand a pornit la drum, mult incercatul Magel-
lan n'a primit o ;tire mai bund ca aceasta. Si ne putem
inchipui cum i-a inseninat deodata inim a chinuitd, aceasta
veste plind de sperantd. Cad el incepuse sii se indoiasca;
clescurajarea prinsese idclacini in adancul sufletului silu; se
la posibilitatea unei reintoarceri pe calea obisnu-
gandise :;;-i
itä, pe la Capul Bunei Sperante. Nimeni nu stia ate rugi
to fagkluinici a inillat el in taina catre Dumnezeu si sfirrtii
sii, implorandu-i in genunchi. Si acum, tocmai in moment 11
cand credinta sa incepuse g5 seada, iluzia incepe sa se ade-
vereascd, v:sul incepe sa se infaptuiasca. S'a nu mai sovaie
nicio clipd! Sa 'se ridite ancora: Sii se intincla panzele! Inca
o salvd in oncarea regelui si 0 rugAciune Care supremul
Amiral! Si pe urma sa patrundli curajos in la birint! Dacd
gdseste pe aci, printre apeie acestea acherontice o cale spre
cealalta mare; atunci d e cel dintaiu care a gasit si calea
in jurul pamantului. Si 'cut toate cele patru nave ale sale,
Magellan inainteaza iara!;i indrisnet i intreprid in acest ca-
nal pe care, in cinstea sfintilor din ziva aceea, ii boteaza

www.dacoromanica.ro
 CLIPA CEA MARE 187

,canahil To' los los Santos. Dar posteritatea recunoscatoare II

va numi trecatoaiea Magellan".
* * *
Stranie, fantornaticá privehlzte trebue sa se fi desfasurat
atunci, cand pentru in1ia oara pdmele patru corabii ale ome-
Eirii lunecd incet i fdrà sgornot, patrunzand in aceasta td-
cuta i intunecata cale navigabila pe care, din vrernuri ime-
moriale, n'a strabatut-o Inca vreun pdmantean. .0 imensa
tacere le impresoara incet, incet. Colinele de pe larm se
inalta drepte, -prapastioase, cu aspect metalic, ca niste munti
magnetici; cerul, intotdeauna innourat pe ad, e intuneco,
apasator si negre sunt umbrele ce tremurà pe apà. Ca
barca lui Charon pe undele Styxului, ao plutesc cele patru
nave, inaintand in tacere prin aceasta lume de infern. In de-
partare lucesc munli cu piscuri inzapezite 5i,. In toiul noptii,
vantul aduce de ocolo suflarea lor glacialä. Nicio vietate nn
se arata in prcajma, i totusi trebue sa saldsluiasca pe aci
nameni, ascunii undeva, caci in intunerecul noplii se vede
intr`o parte lumina unor focuri palpaitoore, din care cauza
Magellan a numit tara aceasta Terra de fuego. Tara de foc.
Aceste focuri care ardeau necontenit au fost observate si de
altii in cursul' veacurilor. Ele se explica prin iinprejurareo
cà locuitorii de acolo rasa cu desavarsire inapoiata, lip-
sita de orice urma de cultura nu cunoaste inch' mijlocul
de a aprinde focul si de aceeo in colibele lor ardeau nein-
trerupt, zi i noapte, lenme i ierburi uscate). Dar in timp
ce navigatorii, adanc urburat, iscodesc in toate partile, de
Mcaieri ei nu prind vreun glas, nicaieri nu zaresc vreo rap-
turd insufletità. Cand Magellan trimite odatä cativa mate-
loti cu barca la farm, ei nu gasesc nici locuinte si nici macar
urine de viala, ci numai lacasuri pentru morti, cateva zeci
de morminte parasite. Si ch:ar singurul animal intalnit in
cale, e mort: o balend, al carei starv urias a fost aruncat de
valuri pe o plaid; ea a razbit pang aci numai ca sa moara
in acest tinut al Nefiintei Si al Toamnei vesnice. Uimiti pri-

www.dacoromanica.ro
183 MAGELLAN

vesc corgbierii, pierduti in thcerea aceea nglucitoare; li se parA;

cg s'au rafacit pe o planet g secatuità de viatg, cu fantastice
privelisti calcinate. Mai departe ! Cat mai departe ! Si im-
pinse incet de brizg, corgbiile lunecg iargsi pe apele intu -
necate, care n'au fast bra'zdate vreodath pang acum de carena
unei nave. Sonda e mereu scufundatà in adancuri, dar nu da
aicgeri de fund. Si Magellan isi poartà mereu privirea in.
toate pgrtile, intrebandu-se cu teamà dacg golful nu se va
inchide cumva, pe neasteptate, curmand astfel calea liber
spre marea mult dorith. Dar calea inainteazd mereu, tot mai
departe si semne noui_vestesc cä ea trebue Ca I clued dincolo,
;pre larg. Dar inca' nu se arata clipa aceea prea fericitä: Inca
nu s'a limpezit taina cea mare . drumul e Inca nesigur
sufletele sunt 'Inca turburate de neliniste si de vrajg. Si
cglgtoria aceasta fermecatg continua mai departe, tot mai de-
parte prin noaptea himericg, insotitg numai de cantecul sal-
batic i neinteles al vantului, care vajale si suerg, strident si
rece, inire muntii inzgpezitl.
Dar Cala toria aceasta. nu e numai sinistrg: ea e totodatg
cglgtorie primejdioasà. Calea ce s'a deschis inaintea flotei lui
Magellan nu seat-nand catusi de putin cu acel canal imaginer,
tirept ca o sfoarg intinsg dela un cal:at la altul, pe care vred-
nicii cosmografi germani, Schöner,si inaintea lui de sigur si
Behaim, 1-au desenat pe hgrtile lor, instalati comod in cabi-
netul lor de savanti. Si e numai un eufemism, o denurnire
prescurtatg insg inexacta, sà se spung cg trecgtoarea desco-
peritg de Magellan e o cale". In realitate, ea reprezintg o.
rgscruce, o neintreruptg incrucisare de cgi, un valmasag de
fragmente imbinate, un labirint de cotituri si intorsgtufi, un
talmes-balmes de golfuri si limanuri, de liorduri si bancuri
de nisip, de canale sucite i rgsucite ca niste mate pe care
corabille le pot strdbate numai cu cea mai mare prudenta.
Acolo se cere navigatorului o deosebitg iscusintg nautica St
e un mare noroc daca scapd teafar pang la urmg. Golfurile-
acestea se rotunjese snu se prelungesc in formele cele mai
ciudate; sinuoase sau ascutitite, ele nu-si tradeaza adancimea,.

www.dacoromanica.ro
 CLIPA CEA MARE 189

iar iesirea lor e deghizata, abia banuitä: sunt impestritate

de o multithe de insule marunte, aci cu abisuri, acolo cu
fundul ridicat. Si calea" se bifurca si chiar se desface in
trei sau patru artere, 1a deapta, la stanga, innoindu-si de
fiecare data surprizele i niciodata nu se stie care e di-
rectia cea mai -bund. spre Apus, spre Nord sau spre Sud.
Trebuesc evitate bancurile de nisip, trebuesc ocolite stan-
tile si vantul dusrnancs se starneste mereu, maturand pe
neasteptate cu vartejurile sale turbate, cu asa numitele
wiiliwaws", toatä strarntoarea aceea incalcitä, rascolind ape-
le, ferfenitind panzele.
Ab;a dupd numeroasele ciescrien ale celor care au trecut
mai tarziu pe acolo se poate intelege de ce calea Magellan"
a ramas inca timp de secole spaima tuturor navigatorilor.
Cad. din toate cele patru puncte cardinale, mereu bantue pe
acolo viscolul"; niciodata nu se poate trece pe acolo comod at
If gra grija, rftiodata vremea nu e lintstita si insorita. In expe-
ditille urmatoare, zeci de corabii naufragiaza in stramtoarea
aceasta inospitaliera, care nict astazi nu e Inca colonizata
cu adevarat. Si nirmc nu dovedeste mai bine ce maestru
in arta nautica. fusese _Magellan, decat faptul ca tocmai el,
care a razbit cel dintat prin aceasta cale maritima, ramane
totodata pentru mutt timp si ultimul care_ a izbutit sci stra-
bath aceasta cale fara sci piarda o singura corabie. Daca ne
gandirn cat de elementare erau mijloacele de investigatie ale
navelor sale, care trebuiau sci cerceteze fiecare din sutele de
artere si canale laterale, inaintand revenind mereu, pen-
tru a se intalni de fiecare data in anumite locuri; daca ne
gandim cci ele nu pute7u pluti decat cu ajutorul vantplui ca-
re le umfla panzele, ca nu aveau decat o carma de lemn pen--
tru pilotarea lor --- i cci toate acestea s'au petrecut intr'un
anotimp neprielnic, cu un echmaj istovit de munca si de
lipsuri, abia atunci intelegem dece trecerea norocoasa a lut
Magellan prin stramtoarea aceea a fost privita ca o minune
pe care au slavit-o atatea generatii de navigatori. Dar, ca in

www.dacoromanica.ro
190 MAGELLAN

toate domeniile de activitate urnana, adevaratul geniu al lui

Magellan a fost si in arta sa nautica rabdarea. El a
dat dovada de nesdruncinaca rahdare, de prudenta si preve-
dere. 0 lurid intreaga starue in cautarea sa, cu notia incre-
dere i cu sentimentul raspunderii. El nu se grabeste, ;la
goneste inainte sub biciuirea unei nestapanite nerabdarl
cu toate ca, in adancut sau, sufletul il trernura de sigur de
dorinta de a ajunge in cele din urrnd la capatul celalalt, de
a iesi odata din labirintui acestei trecktori, de a zari in
sfarsit imensitatea radioasa a Miirii de Sud. La fiecare ras-
cruce, la fiecare bifurcare, el isi imparte flota; de fiecare,
data, cand cloud nave cerceteaza un fiord indreptat spr
Nord, celelalte dona pornesc in acelasi tirnp spre Sud, sä
cerceteze un alt canal. Omul aceota singuratic, nascut intr`o
zodie rea, parca stie ta nu trebue sa se increada niciodata
in noroc; dintre inultipleie diumuri ce se deschid inainte-i,
el nu alege niciodata vreunul la intamplare, corn fac atatia
altii, aruncand banul sIt varia cum cade; pe fata sau pe dos.
El cauta si socoteste toate drumurile, pentru a gasi la urma
unul singur: drumul cel bun. i astfel, odata cu geniala
sa fantezie, triumfa i cea rnai prozaica si mai modestä, cea
rnai personala dintre virtulile sale: rabdarea staruitoare
perseverenta eroica.
* *
Izbanda: primele stramtori ale marii sunt strabatute ca
bine, fara nicio pierdere i iata ea' sunt depasite si ce-
lelalte. Magellan a ajuns din nou la o rascruce, unde golful
se largeste, bifurcandu se in doua brate deosebite, la dreapta
si la stAnga i cine poate sti care din aceste cloud cai duce
de-a-dreptul spre marea liberi si care nu e deck un impas
o fundaturi moarta, fari niciun interes pentru el? De aceea,
Magellan imparte larasi mica sa flota. San Antonio" Ii
Concepc:on" au sa porneasca spre Sud-Est, urmarind sinu-
ositatile golfului, pe cind ei insusi va cerceta canalul spre
Sud-Vest, cu vasul-amiral si Victoria". Punctul de Intâl-

www.dacoromanica.ro
 CLIPA CEA MARE 191

nire e ales la gura unui rnic fluviu bogat in peste, pe care

aveau sA-1 numeascd 1in aceastà cauzd fluviul sardelelor".
Acolo vor trebui sA fie cel mai tarziu peste cinci zile. Instruc-
tiunile cele mal precise au st fost date c5pitanilor. Ei ar
rutea sá intind5 panzele i sä porneascg. Dar atunci se in-
tamplä ceva cu totul neasteptat, niciunul din flotd nu-si in-
chipuise ca mai era cu putintà asa ceva : Magellan pofteste
pe toti cdpitanii pe bordul vasului sdu pentru ca, inainte de
a decide vreo altà actiune, sa-i dea fiecare raportul in pri-
vinta proviziilor; i mai vrea s'a asculte p5rerea lor: daca e
mai bine sà se continue acum calatoria sau 'sä se inapoieze,
dupd ce se vor fi terminat toate cercethrile prin meleagurile
acestea.
Sä asculte parerea lor? Ce s'a intamplat? se intreabA of iteril
uimiti. Ce rost are gestul acesta democratic, atat de neastep-
tat, atat de uluitor? iDe cc dictatorul acesta cu \mint A. de
fier, care n'a recunoscut pang acum niciunuia dintre cApi-
tanii sài dreptul de a-i pune vreo intrebare sau de a neso-
coti catusi de putin wa ordin al sal pofteste tocmai a-
cum pe ofiteri.cu prilcjul unei manevre cu totul neinsem- \
nate, 0 ii trateazd tard:i ca pe niste camarazi, nu ca pe niste
s:mpli subordonati ai sal ? In realtate nimic nu e mai logic-
decat aceasth brusca schimbare. Intotdeauna, dup5 triumful
;or absolut, dictatorii pot recunoaste si umanithtii drepturile
ei si le este mult mai usor, dupd ce si-au asigurat, puterea,
sa ing5clue i altora sä vorbeasca in mod liber. Acum, dup5.
ce a gasit trecdtoarea, dupa ce a str5bAtut stramtorile, Ma-
gellan nu mai trebue sä eN,ite cu tearrià nicio intrebare.
Acum, cand are in mand atu-ul, el se poate arata binevoitor
fath de ceilalti i sä dea cartile pe fata. E totdeauna mai
usor sa fii drept si omenos in imprejurarile fericite, dec5t in
cele nefericite. i astfel, ornul acesta zidit in el insusi isi des-
leagd in cele din urn-15 limba; el nu se mai izoleazd in 'la,
cerea sa aspra, necrutAtoare nu-si mai tine secretul cu
dintii. C5ci, de eand secretul sdu nu mai e un secret, ci e

www.dacoromanica.ro
192 MAGELLAN

cunoscut de toti, Magellan' poate fi mai comunicativ cu

subordonatii sai.
Capitanii se prezinta §i dau raportul.,Oricum, nu prea sunt
imbucuratoare comunicarile bor. Alimentele sunt gray aya-
niate §i imputmate; fiecare corabie mai are, in cazul cel mai
bun, provizii pentru trei luni. Magellan ia cuvantul. E bine
stabilit, declard el cu fermitate, sca primul tel al expeditiei
atins : trecatoarea spre Mal del Ser e ca si gdsita. El roagà
acum pe capitanii sal sa-si exprime liber parerile : oare flota
trebue sd se multumeasca cu suceesul acesta, sau sä caute sa
implineasca tot ce fagaduise el imparatului athca sa ajungil
si la insulele cu mirodenii si sa le ia in stäpanire pentru Spa-
nia ? De sigur, el recunoaste fard inconjur ca proyiziile sunt
extrem de scazute si ca mari primejdd mai stau in calea
lor. Dar mare e-si gloria si boatia ce-i asteapta pe toti, in
c az de reusità deplina.,Curajul sax e nesdruncinat. Dar ina,
inte de a lua o hotarire definitiva daca vor sa se inapoieze
de pe acum acasa cu acest semi-succes, sau Ii fac un punct
-de onodre de a persevera 'Dana ce vor ajunge la telul din
prima el, Magellan, tine Fa afle parerea ofiterilor sai.
Nu ni s'a transmis raspunsul ce 1-au dat capitank ti pilotii;
dar, de bung seama, nu e gresità presupunerea cà cei mai
multi dinteinsii au fi.ut sa pastreze o tdcere prudentd. Ei isi
mai amintesc prea lamurit de cele intamplate la San Julian si
de trupurile cioparlite ale camarazilor spanioli ; si nici acurn
nu prea le vine la indemand sa vorbeasca fatis acestui Portu-
ghez cu vo:.ntà de fier i sag contrazicã oricat de p.11 in. Nu-
mai unul din ei isi exprima clar, ritos, gandurile Si indoielile
sale: Estevao Gomez, pilotul lui San Antonio'', un Portughez
de care se pretinde Ca ar fi chiar inrudit cu Magellan. Gomez
spune pe fald ca acum cand dupd toate aparerdele s'a gasit
inteadevar trecatoarea, ar face mai bine sa se inapoieze in
Spania, i dupd ce va injgheba o flota noud, sa porneasca a
doua oat a pe calea descoperita ad, spre insulele cu mirodeun.
Cad, dupa parerea sa, cordbille de care dispun acum nu mai

www.dacoromanica.ro
 CLIPA CEA MARE 193
aunt indeajuns de rezistente'pentru a infrunta alte primejdii;
afar% de aceasta, nu au provizii suficiente, i nimeni nu .stie
,cat de intinsa e aceasta Mar del Sur, pand uncle duce oceanul
acesta nou, cu desavarsire necunoscut, care-i asteapta dincolo
de trecatoare. Daca ei se aventureazd pe apele acestea, risca
14'1 apuce pe o cale gresitg si daca nu gasesc indata un port,
flota e osandità sà piara in chipul cel mai jalnic.
Estevao Gomez a chlbzult bine : ratiunea vorbeste prin-
tr insul. i probabil i Pigafetta, care suspecteaza dela in-
ceput pe oricine contrazice pe Magellan, e nedrept fata de
acest corabier incercat, atribuindu-i tot felul de motive mes-
rhine pentru cg a indraAait sa-si exprime Indoiehle. In reali-
tate, punctul de vedere al lui Estevao Gomez era logic si
.obiectiv ; propunerea 11'i de a se intoarce atunci cu un rezul-
tat onorabil, pentru a porni mai tarziu cu o a doua expeditie
spre telul propus, era cat e poate de justg ; el ar fi salvat
astfel viata lui Magellan si a ecnipajului aproape doug sute
de oameni. Dar lui Magellan nu-i pasa de viata trecatoare ;
riumai fapta nemuritoare conteaza pentru dansul. Cine cu.
.getd eroic, trebue sá porneasca vrand-nevrand la actiune,
chiar impotriva avertismentelor date de ratiune. Fara soya-
ire, Magellan ia din nou cuvantul pentru replica. De sigur,
au de intampinat multe dificultati ; vor trebui, probabil, sg
indure foamea si toate lipsurile *i chinurile imaginabile ; dar
cuvintele acestea sunt inteadevar profetice ! chiar daca
vor fi nevoiti sg inghitg i pielea cu care sunt captusite ver-
gile panzelor, el socoate ca e de datoria sa de a naviga mai
departe §i de-a descoperi tara pe care o fagaduise (de pasar
a delante v descubrir to que habia prometido). Cu aceasta
chemare la actiune i aventura, consfatuirea atat de remar-
-cabila si din punct de vedere psihologic pare ca s'a ter-
minal Meg alt incident. i ordinul lui Magellan e transmis
cu glas tare dela o corabie la alta : expeditia va fi continuatg.
in taina insg, Magellan comunica Inca un ordin capithnior
sai : sa evite cu cea mai mare grijg ca echipajul sa afle ade-

www.dacoromanica.ro
194 MAGELLAN

varul in privinta provizlilor. Oricine ar face macar o aluzie,,

o va pläti cu viata sa.
* * *
Capitanii au ascultat ordinul acesta fara sà sufle o vorba
curand, cele doua corabii carora Ii s'a dat insarcinarea de w
explora canalul sudic San Antonio" sub comanda lui Mes--
quita si Concepcion" sub a lui Serrao au disparut in gol-
ful intortochiat, cu nenuma'rate iesituri i ascunzisuri, Intre-
timp, cele dou5 corabii ramase in urma, Trinidad", vasul-
amiral al lui Magellan si Victoria", au parte de o vrerne mai
bund. Ele ancoreaza la gura fluviului.sardelelor" si, in loc ca.
el insusi sa.porneasca mai departe spre Apus, pentru cerceta-
rea canalului, Magellan lasa' in sarcina unei barci mici aceast5
prima investigatie. Nu e nicio primejdie, in aceasta parte li-
nistita a canalului. Magellan dà celor trimisi in recunoastere
un singur ordin: sa se inapoieze cel mai tarziu a treia zi. Ast-
fel, cele doua corabii man l. raman in deplina odihna eirnp de
trei zile, pana ce se vor reintoarce San Antonio" si Concep-
cion". i e un rägaz binefacator acel pe care si-1 ingaduie
Magellan si oamenii sai in mijlocul unei naturi mai blajine.
In ultimele zile, cu cat au rdzbit mai mult spre Apus, prive-
listile din jur au devenit din ce in ce mai atragatoare, mai
frumoase. Ciudat ! In locul stancilor i coastelor nisipoase, it
saluta aci dumbravi i paduri. Colinele scad, se contureaza lint
molatic .numai In zare lucesc piscurile inghetate ale mun-
Iflor. Aerul e mai potolit i izvoare cu apa dulce invioreaza
pe matelotii care, saptamani de-a-raridul, n'au avut altceva
de baut decat apa sàlcie, puturoasa, din butiile
Acum stau intinsi in larba moale, lasandu-se in voia reverii-
lor ; urmaresc alene mamnea apelor : pestii aceia sburatori,
care se Inalta in aer -si se scufuncla apoi in valuri dar pe-
r.rma se apnea iar de treaba, grabindu-se sa* prindä sardele,
care se gasesc in fluviul acesta in cantitati de necrezut, Si
mai descopera atatea ierburi i raclacini bune de mancat, in-
cat se pot satura Sn sfarsit de-a-binelea, dupa luni de cazna,

www.dacoromanica.ro
 CLIPA CEA MARE 105

si de post. Si atat de frumoasg e aci nature, care-i cuprinde

cu umbrele i miresmele ei, incat Pigafetta exclama entuzias-
mat : Credo che non sict a/ mondo el pfà bell() e miglior
stretto, come é guesto".
Dar ce inseamng aceastà mica fericire de a trai cateva zile
in tihng i indestulare, intr'o Iene i visdtoare destindere,
fata de celalalt simtamant fata de marea i infläcdrata fe-
ricire care-I cuprinde acum pe Magellan, inältandu-1 In betia
si exaltarea beatitudinii ! Cad i. iata cd, in a treia zi, mica sa-
lupà trimisa in recunoastere se intoarce, ascultatoare 51
matelotii fac iargsi semne din depgrtare, ca in ziva aceea a
Tuturor Sfintilor", cand au descoperit intrarea in trecgtoare.
Acum ins5 si aceasta e de o mie de ori mai important
ei au ggsit in cele din urmd i iesirea I Au vazut cu proprii
lor ochi marea in care se varsa canalul acesta imensa, ne-
cunoscuta Mar del Sur ! Thalassa ! Thalassa ! milenarul stn.-
ggt de bucurie cu care Grecii au salutat marea eterna, cand
s'au intors in tara lor dupd ce au trecut prin nenumgrate pri-
mejdii, rasung aci din nou, Intr'o alta limba, insd cu aceiasi
insufletire. Striggtul acesta se inaltä intr`o atmosferg in care
n'a vibrat niciodatg pang acum glasul de bucurie si fericire
al omului.
Aceasta este chpa cea mare a hit Magellan, clipa aceea de
supremd exaltare de beatitudine ce nu poate fi cu nimic in-
trecuta i pe care fiecare om trgeste numai odata in viatA
sa. Totul s'a implinit. El si-a tinut cnvantul pe care-1 daduse
imparatului. A facut o realitate din ceeea ce mid de oameni nu
cutezau decat sg viseze : el e eel dintaiu, e singurul care a
gäsit calea spre cealalta mare. In clipa areasta, el simte c5
§i-a justificat rostul vietli sale ; in clipa aceasta, el se simte
sfintit cu harul nemuririi,
Si atunci se intampla ceea ce nimeni n'ar fi indrgsnit sg
creada cu putintg la omul acesta aspru, inchis in el insusi.
Soldatul acesta clarz g sever care nu si-a trädat niciodati
simtamintele, care nu si-a deschis rumgnui inima, e copleW

www.dacoromanica.ro
196 MAGELLAN

deodata de o arzatoare emotie, de o induiosare indelung re-

ttinuta in adanául sdu. Ochii i se umezesc i lacrimi fier-
binti se preling pe obraji, se pierd in barba neagr i stu-
foasà. Magellan, omul acesta cu vointa de fier, plange intaia
oara, plange o singurd data in vieata sa de fericire (El ca-
pitano generale lacrimo per allegrezza).
* *
0 clipa, o singura chpa scurta in toata vieata sa trudnica
§i intunecath, a putut simti i Magellan suprema fericire,
beatitudinea harazita omului creator : aceea de a sti cd a rea-
lizat ideea vietii sale. Dar acestai om h este scris in stele sa
nu aiba parte de nicio dipa de fericire, Med s plateasca
destinului un amarnic trthut. Fiecare triumf al sail e inevi-
tabil legat de o desamagire. Lui ii este doar ingaduit sa pri-
veasca fericirea, dar nu sa incerce s`o cuprinda, s`o retina; st
chiar aceasta scurta clipa de extaz i beatitudine cea mai
rard si mai pretioasä din viata sa se stinge prea curand,
piere chiar inainte ca ei s'o fi s;mtit intreaga, pana la sfarsit.
Caci unde au ramas celelalte doua corabii ? De ce intarzie ele
atat de mult? Acum, dupa ce barca aceea mica i-a adus ves-
tea ca exista 0 iesire spre mare, orice alta cautare pentru a se
gasi in altà directie vreo iesire spre Mama de Sud nu mai e
decat zadarnica pierdere de timp. Ah ! de-ar veni odath cele
cloud corabii trimise in recunoagere San Antonio" si Con-
cepcion" .= sa primeasca i ele vestea cea bund ! De-ar veni
dn cele din urma! Magellan, din ce in ce mai nerabdator, Iti
poarta mereu privirea prin adanciturile golfului. De mult a
ecut termenul stabilit ; a .51 trecut a cincia zi,§i tot nu se
erata o urma, un semn din partea bor.
Nu cumva s'a intamplat o nenorocire ? Sau poate cä s'att
ratdcit ? Magellan e prea alarmat, Ca SA' mai 4tepte inactiv
In locul convepit. Dä ordin sd se intinda panzele, sa se por-
neasca indardt in canal, in intampinarea corabiilor care za-
bovesc atata. Dar nimic nu se ive*te in departare : goala, me-

www.dacoromanica.ro
 CLIPA CEA MARE 197

reu goala e zarea, pustii sunt apeie acelea reci i moarte. Ni-
caieri un semn, nicaieri o mind cat de mica.
In sfarsit, in a doua zi de cautare, se arata o corabie. E
Concepcion", sub comanda credinciosului Serrao. Dar unde
e cealalta corabie, cea mai mare, cea mai pretioasa nava a
gotei Unde e San Antonio" ? Serrao nu $tie ce sà rdspunda.
Chiar din prima zi, San Antonio" i-a luat-o inainte $i de
atunci a disparut din vedere. In primul moment, Magellan
nu,st inchipuie ca s'ar fi int âmplat vreo nenorocire. Poate ca
San Antonio" s'a ratkit numai, cine *tie unde sau poate
cà comandantul sdu a inteles gre*it consemnul. De aceea, el
trimite toate corabiile in directii diferite, pentru a cerceta
toate colturile canalului principal, ale stramtorii arniralului"
(Admiralty Sound). Pune sa se aprinda tocuri, agità noaptea
semnale luminoase, infige pe tarm steaguri langa care lasa
scrisori cu instructiuni pentru corabia ratacita, in cazul cand
ea ar fi pierdut inteadevar directia. Dar nicio urma, nicaiera.
Trebue sa se fi intamplat ceva rau. Sau ca San Antonio" a
naufragiat i s'a scufundat cu tot echipajul ceea ce-i prea
putin probabil, caci tocmai in zhele acestea vremea era neo-
bi*nuit de liniOdta. Sau posibililate mult mai acceptabilii
pilotul acela de pe San Antonio-, Estevao Gomez, care ce-
ruse la consfatuirea ofilerilor grahnica reintoarcere in tara, a
trecut hotarit dela dorIntà la fapta $i. ca un adevarat rebel,
s'a inteles cu ofiterii spanfoli ai corabiei sä inläture pur $1.
simplu pe cdpitanul ramas credincios amiralului i sa dezer-
teze cu totii, ltuand cu ei i proviziile.
Magellan nu poate ti in ceasul acela ce anume s'a intam-
plat. Stie numai cà i s'a int'amplat ceva ingrozitor. Corabia a
plecat Cea mai buna, cea mai mare nava' a flotei
! $i toto-
data cea mai bogat aprovizionata din toate. Dar incotro a pie-
cat $i ce s'a intampiat cu ea, ce s'a int'amplat pe bordul ei ?
Nimeni nu-i poate da gm() lamurire in aceastä imensa pustie-
tate, unde n'a IntAlnit Inca vreun om. Nimeni nu-i poate spu-
ne daca ea zace acum in fundul marii sau dna a dezertat, in-

www.dacoromanica.ro
198 MAGELLAN

dreptAndu-se in toata graba spre Spania. Numai constelatia

aceea straing, Crucea Sudului, impresurata de toath puzderia
de stele scanteietoare numai astrele acelea red au fost
martorii oculari ai misterioasei intamplari. Numai ele cunosc
calea apucata de San Antonio", numai ele i-ar putea da un
raspuns. E deci explicabil ca Magellan care, ca toti oame-
nii din vremea sa, se incredea in stiinta thlmacirii stelelor,
considerand-o ca o stiinta a, adevarului chiama la dansul
pe astrologul i astronomul Andres de San Martin, care-1 in-
soteste in locul lui Faleiro. Ere singurul care ar putea citi in
stele, prin meleagurile acestea departate. Amiralul ii porun-
ceste sa cerceteze horoscopul i sag exraice, cu toata arta si
priceperea sa, ce s'a intamplat cu San Antonio". i, in mod
exceptional, astrologia s'a dovedit atunci o stlinth care nu da
gres ! Istetul astrolog, care-% aminteste prea bine de atitudi-
nea hothrita a lui Estevao Gomez la consfatuirea ofiterilor,
prezice ca corabia a dezertat I capitanul ei este prizonier pe
bord. Faptele aveau st confirme mai tarziu aceasth teribila
prOorocire.
* * *
Inca odata, pentru ultima ()ark Magellan se afla in fate
unei hothriri care nu poate fi ocolitä care nu poate fi ma-
car nici amanata, Prea se bucurase cu inima usoara, prea cu-
rand jubilase el cand i s'a adus vestea cea mare. I s'a Intâm-
piat aceiasi nenorocire ca-si lui Francis Drake, navigatoful
care a pornit pe urmele lui ; i amirJui englez a piedut cea
mai buna r1:n corabiile sale, care a dezertat pe nesuwite, in
tr'o noapte, cu generalul rebel Winter. Identitatea aces tei
Intamplari, a doua dupd acea intarnplata la fel la San Julian,
vadeste. ciudatul paralelism, dintre prima expeditie in jurut
lumii cu cea de-a doua Tocmai cand i s'a vestit biruinta, un
compatriot, un dusman de acelasi neam i chiar din propriut
sau einge, 1-a atacat cu perfidie pe Magellan, sarindu-i in
spate. i dacd flota nu mai avea nici inainte destule alimente,
nu mai incape indoialrt ea ea e amenintata acum de cele mai

www.dacoromanica.ro
 CLIPA CEA MARE 199

umplite lipsuri. Caci tocmai San Antonio" avea pe bord cele

mai bune provizii; afara de -aceasta, prin asteptarea i cauta-
rile acelea absurde, s'au risipit iari, timp de sase zile, pre-
tioasele rezerve. In urma cu opt zile, sub o zodie incompara-
bil mai prielnica, inaintarea in Marea de Sud cu desavarSire
necunoscutd, era i o intreprindere din cele mai temerare ;
.acum insa, dupd fuga lui San Antonio", a savarsi easeme .
nea faptd este aproape o smucidere. '
De pe culmea cea mai inalta a mandrel sigurante de sine,
Magellan a fost pravalit dintr'odata in cel mai adanc abis al
desnadejdii. i pentru a ne convinge de aceasta, nu ne trebuia
neaparat relatarea pe care ne-a transmis-o Barros : Quedo
tan confuso que no sabla lo que habia de determinar" el
cievenise atat de abatut, Inca nu cuteza sa ia vreo hotarire".
Caci adanca neliniste a lui Magellan ni se vadeste prea lamu-
nit din ordinul de bord singurul care ne-a fost pastrat
pe care amiralul 1a transmis tuturor ofiterilor flotei sale, in
acel moment de turburare. Pentru a doua oara in rastimp de
cateva zile, el le cere parerea : daca flota trebue sä porneasca
mai departe sau sa se inpoieze ; insä de astadata, Magellan
pretinde capitanilor sa-i dea raspunsul in scris. Cad el vrea
un alibi ; aceasta ne arata cat de prevazator era el in toate.
Scripta manent. Magellan are nevoie, pentru mai tarziu, de a
dovada scrisa ca a intrebat pe capitanii sai: o dovada incon-
testabila ,pe care s'o poata prezenta celor in drept. Caci el Ii
cla perfect seama i faptele aveau sa confirme aceasta --
ea rebelii aceia de pe San Antonio", de indata ce vor debarca
la Sevilla, se vor prezenta ca acuzatori ai sal, pentru a nu fi
acuzati ei insisi de insubordonare. Fara indoialä, 11 vor Infa-
tisa, pe el, absentul, ca pe un om al teroarei ; vor intarita pr;n
descrierile lor exagerate sentimentul national al Spaniolilor,
aratand cum el, Portughezul strain de tar* s chinuit pe func-
tionarii imputerniciti de rege, tinandu-i in lanturi cum
a decapitat, a ciopartit sau a lasat sa piara jalnic de foame
pe nobilii castiliani pentru ca, impotriva ordinului riguros al

www.dacoromanica.ro
200 MAGELLAN

regelui, Beta sd fie comandata numai de Portughezi. Pentru,

a combate acuzatia aceasta inevitabilà, ca el ar fi exercitat
teroare brutald in tot timpul expeditiei, nelasand astfel ofite-
'Dior sai nici macar putinta de a-si exprima in mod liber pa-
rerile lor, Magellan a conceput acel ordin ciudat, care sung.
mai degraba ca o auto-aparare decat ca o consultare camera-
dereasca. Dat in canalul Todos los Santos enfrente del
Rio del Is leo, 21 Noemvrie"... asa incepe ordinul : Eu, Ferdi-
nand Magellan, cavaler al ordinului Santiago i Cdpitan-gene-
ral al acestei Armada., am aflat cã chestiunea continuarii ex-
peditiei va apare tuturora ca o hotdrire pling de raspundere,
deoarece socotiti ca timpul e prea avansat acum. Eu sunt insa
un om care nu respinge niciodatd cu dispret parerea sau sfa-
tul altuia, ci vrea sa pima in discutie toate chestiunile i sa:
rxecute hotaririle de comun acord cu reilalti".
Probabil ca ofiterii nu si-au putut reline un zambet iro-
nic, cand au citit aceasta ciudatg auto-caracterizare Carl
daca e vorba de trasaturi de caracter, ceea ce-1 distinge mai
presus de toate pe Magellan este tocmai autocratismul sdui
reinduplecat, severitatea neclintita in conducere, felul sdu de-
a porunci. 1i amintesc cu totii prea bine cum omul acesta,
chiar acelafzi care-i invita acum atat de amabil la disculie,.
a strivit cu pumnu-i de f:er once protest al capitanilor ata-
sati pe langa el la conducerea Lotei. Dar i Magellan stie cat
de bine trebue sd.*i aminteascd ei de dictatura sa, care nu
tolera nicio altd parere decat a sa si de aceea el contintea
in ordinul saw Nimarmi sd nu-i fie deci frica, gandindu-se
la cele intamplate la Port San Julian ; ci fiecare dintre voi
are datoria sa-mi spuna fard teamd opinia sa in ce priveste
securitatea armadei noastre. Ar fi contrar jurdmantului 4
datoriei voastre, daca ati vroi s4-mi ascnndeti punctul vostrlt
de vedere". El cere ca fiecare in parte (cada unor de por Si)
sa-si exprime Idmurit parerea, si.anume: in scris (por escn-
to), dacd trebue sa porneasca mai departe sau sa se inapoieze,
mdicand amanuntit si molivele.

www.dacoromanica.ro
 CLIPA CEA MARE 201

Dar increderea pierduta in luni i lunr de incordare, nu

poate fi rascumparata intr'o ora. Prea le-a intrat ofiterilir-
frica in oase, pentru ca ei sa se exprime cu toata since-
ritatea, cerand lui Magellan sa se intoarca in tara. 5i singu-
rul raspuns care ne-a Lost, pastrat, acel al astronomukui San.
Martin, arath cat de putin inclinati erau dânii sà imparta
cu- Magellan raspunderea, tocmai acum, cand ea devenise
atat de imensa. Bravul astrolog se exprima asa cum se cu-
vine unui prezicator: nebulos i in doi peri, sdrind cu toata_
iscusinta intr`o parte apoi in cealaltä, Med sd-Si piardd echi-
librul. E adevarat ca el se indoeste cà s'ar putea ajunge Ia
Moluce prin canalul Todos los Santos (aunque yo dude que-
haya camino para poder navigar a Maluco por este canal);
totusi, sfatueste pe Magellan sa continue caldtoria, deoarece-
.,aveli in maixii inima primaverii". Pe de alth parte insa,
as fi mai bine sa nu plece de astadata prea departe si s
se inapoieze pe la mijlocul lui Ianuarie, caci oamenii sài sunt
foarte truditi, extenuati i War putea s'o duca prea mult.
Ar fi poate preferabil sa nu plece spre Apus ci spre Rasan.'-
dar el, Magellan,sa faca cum crede ca e mai bine, 5 i Dum-
nezeu sa-i arate calea. Cam in felul acesta vag, nehotarit,
trebue sa se fi exprimat i ceilati ofiteri.
Totusi, Magellan n'a intrebat nicidecum pe ofiterii sai
pentru a capata un rdspuns precis, ci numai pentru a putea,
dovedi mai tarziu cá ;-a intrebat inteadevar. 5tie ca s'a a-
venturat prea departe pentru a mai putea da inapoi. El nu
se poate Intoarce acasa decat ca un triumfator, altfel e Pier-
dut. $i chiar daca astronomul acela bun de gurd i-ar fi pro-
crocit Si moartea, el trebuia sa mearga mai departe pe calea
sa eroica. Din ordinul stiu, coral:dile parasesc la 22 Noembrie-
adapostul de langa fluviul sardelelor" si, in cateva zile,
strabat pana la capat trecatoarea Magellan caci asa avea
Ed fie numit,ia" ea in vecii vecilor Cand a iesit din stramtoare,.
el zareste pentru intaia oara indaratul unui promontoriu
pe care dinteun sentiment de recunostiinth Ii numeste Cabo-
deseado, Capul mult dorit marea cea noua, pe ale carei,

www.dacoromanica.ro
202 MAGELLAN

'valtzci ce se rostogolese din zare in zare n'a plutit niciodati

pang acum vreo corabie europeang. Priveliste adanc sgudui-
toare: acolo, spre Apus, dincolo de orizontul nesfarsit, trebue
sa se afle insulele cu mirodenii, insulele bogatinor fabuloase,
iar dincolo de ele, mai departe, imensele imparatii ale Orien-
tului: China g Japonia si India i pe urma, mai departe,
mereu mai departe, pa'na ce va ajunge iarasi in patrie in
Spania, in Europa! De aceea, Inca un popas, un ultim ragaz
inainte de plecarea definitiva, hotaratoare -7 inainte de a se
avanta pe oceanuk necunoscut, pe care nimeni nu I-a straba-
tut vreodatä dela facerea lumii! Apoi, la 28 Noembrie 1520,
ancorele sunt ridicate, steagurile falfaie toate in varful ca-
targului, i, cu bubuitoare salve de tun, cele trei mici i sin-
guratice corabii saluta respectuos marea cea necunoscuta
asa cum se saluta cavalereste un mare adversar provocat la
tluel, inainte de a incepe lupta pe qia i pe moarte.

www.dacoromanica.ro
 MAGELLAN ISI DESCOPERA REGATTIL
28 Noemvrie 1520-7 Aprilie 1521

Isioria acestei prime traversari a oceanului care nu are

Inca un nume o mare atat de imensa, incat spiritul ome-
vesc abia concepe asa ceva", precum citim in relatarea lui
Maximilian Transsylvanus este una din nepieritoarele
fapte eroice ale omemrii. Expedi(ia lui Columb, intr`o vre-
me cand lumea parea nemarginitä pentruca era mai putin
runoscuta, a fost slavita de contemporanii si i de toate e-
pocile urmatoare ca un incomparabil act de curaj; si totuo,
fapta aceasta nu poate fi comparata, in ce priveSte sacrifi-
iile impose, cu victoria pe care Magellan si-a cucerit-o cu
lupte crancene contra elementelor si CU lipsuri de nespus.
Cad Columb a pornit cu trei corabii innoite in intregime,
echipate cat se poate de bine, inzestrate cu toate cele trebu-
itoare; in totul, calatoria sa a durat numai treizecisitrei de zile
,cu o saptamang inainte de a debarca, ierburi ce pluteau pe
mare, lemne de esenVe necunoscute i pasari de uscat i-au in-
tarit convingerea cd se apropie de un continent. Echipajul
sau era odihnit i sanatos, corabiile sale erau aprovizionate
din belsug, incat in cazul cel mai rau se putea intoarce a-
casa fara nicio ispravii, dar cu navele nevatamate i echi-
pajul teafar. Necunoscutul se intindea numai inaintea sa; in-
claratul s'au avea patria, spre care putea s'a se inapoieze, fie

www.dacoromanica.ro
 204 MAGELLAN

ca a descoperit o lume noua, fie ca nu mai era alt mijloa

de scapare.
Magellan insa, porneSte in gol, spre necunoscutul cel mai
desavarsit. i el nu porneste dela o Europa cunoscuta, cu_
larile, cu porturile si caminurile ei familiare ci dela o
tara cu totul straind i inospitaliera: Patagonia. Toti matelotii
säi sunt sleiti de luni i loni de trucla. Foamea i lipsurile
i-au urmarit 'Dana aci, foamea si lipsurile Ii insotesc i acum.
iar inaintea lor ii asteaptà tot foamea i lipsurile. Imbra-
carnintea lor e sdrentuita, fiece panzd e sfasiata, fiece funie e
masä. De saptamani 1t saptamani n'au vazut vreun chip de
om pan meleagurile acelea, n'au intalnit vreo femeie i nici
vin n'au mai gustat, nici came proaspath i nici paine. In
sinea lor, de sigur cat invidiaza pe camarazii mai indrazneti,
care au dezertat Ia timp i au pornit inapoi, spre tam lor,
In loc sa-si riste vieata in aceste nesfarsite pustiethti de ape.
Si astfel, cele trei corabii plutesc dougzeci, treizeci, patru-
zeci, cincizeci, saizeci de zile si tot nu se iveste ceva in
zare: o insula, un semn care sa le dea macar speranta ca se
apropie de uscat. i iar trece o sapthmand si Inca o sapta-
mana, Inca una si iarài una o stag de zile, de trei ori mat
mult decat i-a trebuit lui Columb pentru a strabate oceanul 1
Timp de mii si mh si mii de ore goale, flota lui Magellan
inainteaza cu desavarF,ire in gol. Dela 28 Noemvrie, cand
Cabo deseado Capul mult dorit a disparut incet, incet
la orizont, nicio hart& nicio masura nu mai ajuta catusi de
putin. Toate distantele pe care Faleiro le calculase tihnit in
cabinetul sau, s'au dovedit false; Magellan crede cd a tre-
cut de mult de Cipangu, de Japonia, fara sa fi zarit macor
coastele ei i n'a strabatut in realitate decat o treime din
oceanul acela necunoscut, pe care il boteaza i/ Pacifico".
Pacificul, atat e de linistit, fara vanturi, fara valuri rasco-
lite.
Dar cat de groaznica e aceasta liniste, cat de chinuitoare
e monotonia acestui alm desavarsit! 0 liniste inteadevar
Lcigatoare. Mereu aceeasi mare albastra Si lucitoare ca o
www.dacoromanica.ro
 MAGELLAN LI DESCOPERA REGATUL 205

glindà pentru acela$i cer deschis, senin, card niciun nor, me-
Teu acelasi aer apasator, in care nu thsund niciun sgomot,
niciun ecou; mereu aceIai orizont rotund, ce sthruie la
aceea$i dpartare, ca un disc rnetalic intre acelasi cer si a-
celeaSi ape thietura circulara din zare in zare, ce pätrunde
cu incetul, tot mait aclanc, si in inima navigatorilor. Mereu
aceeasi albastra imensitate a neantului in jurul corabiilor
minuscule singurele realitati miscdtoare in mijlocul infio-
rgtoarei nemi$cari; mereu aceia$i luminà orbitoare a zi-
lei, care vgdeste cu toga cruzimea vemicul Acela$1, mereu
unitar i identic cu el insusi $1, in toiul noplii, mereu ace-
lea$i stele red $i tacute, spre care se inalta zadarnic privirile
intrebatoare. i mereu aceleasi lucruri in micul spatiu ome
nesc: aceleaii panze, acelas catarg, aceia$i putere, aceea$i
ancora, aceleasi turnuri, aceleasi mese... Mereu acelasi mins
puturos de alimente alterate, aceeaSi duhoare dulceaga de
putregaiuri ce rabufnesc din maruntaiele navelor Ontecoase.
mereu, dimineata $i la miezul zilei, seara i noaptea, ace-
lea$i chipuri care se mthlnesc iar i iar pe bord, Vara sa se
poath evita chipuri incremenite intr`o desnadejde chi-
puri omene$ti, tot mai scothlcite $i mai descompuse din zi in
zi. Ochii se afundä in orbite ; tot mai stearsa e stralucirea
lor, in fiecare dimineata care se vesteste tot atat de searba-
da si goald ca $i celelalte; $i tot mai supti sunt obrajii, ii
casele se vildesc din ce in ce, $i pasul e tot mai slab, mai
thriitor.... Ca niste stafii, uscativi i sdrentarosi, galbeni-
cenusii la feta, umbra' incolo $i incoace matelotii atht de
sdraveni si de sprinteni cu putine luni inainte, cand alergau
in sus si jos, catariindu-se pe scari, strangand panzele in
furtuna, infrunthnd voiniceste atatea primejdii. Ei se clatina
acum ca niste bolnavi sau zac sleiti pe rogojinile bor. Fiecare
din celer trei corgbii, pornite in una din cele mai indräsnete
aventuri ale omenirii, nu mai adaposteste cleat niSte ftinte
care abia daca mai au infatisare de marinari fiecare co-
rabie e un spital plutitor, fiecare punte e un lagar ratacitor
de bolnavi si de infirmi.

www.dacoromanica.ro
 206 MAGELLAN

Caci proviziile scad neincetat in cursul acestei triversart

neasteptat de lungi i mizerra sporeste. 0 mizerie cran-
ceng, Vera nume. Ceea ce ofiterul-intendent imparte zilnic
echipajului din resturile de provizii, nu se mai poate numi
Izand ci mai de graba ganolu. De mult s'a terminat vinul,.
care le mai racorea intru catva buzele i sufletul. Dar apa de
bait, fiartg de razele soarelui necrutgtor, a clevenit atat de
salcie In butoaiele i burdufurile murdare, raspandind a
duhoare atat de pestilentiala, luck nenorccitii trebue sg-si
stranga narile cu degetele in timp ce sorb dinteodata portia
riguros mgsurata, care le urnezeste putin gatjul ars
de sete. Cat despre pesmetii care alcgtuesc, impreuná elk
pestele eel pot prinde, singura lor hrang s'au faramitit
de mult : painea" lor e doar o pulbere murdara, cenusie, in
care misunk viermii, spurcatg sd de excrementele sobolanilor
care, razbiti §i ei de foame, s'au napustit asupra acestor ul-:
time i mIzerabile ramasite de hrana. Cu atat mai jinduite au.
devenit la randul lor aceste respingdtoare vietati ; cdcii deed
desnadajduitii mateloti mai au putere sä urrngreasca prim
toate colturile Sobolanii care devoreazg ultimele lor provizii,
ei nu fac aceasta numai pentru a-i ucide ci pentru a ne-
gocia imediat starvurile kr, oferindu-le ca niste delicatese.
apetisante ; o jumgtate ducat de aur se plgteste iscusitulur
vangtor care a prins unul din aceste animale chitcgitoare
ier fericitul cumparator inghite Ora zabavg gretoasa frip-
tura. Pentru a-si Insela stomacul gol, pentru a-si potoli cat
de putin crampele teribile, pentru a-si amagi foamea care-i
gatue i ii roade, matelotii ngscocesc mereu ate un surogat ,
combinatille lor sunt primejdioase de pildà : adung cu.
grija rumegus de lemn, pe care-I amestecg apoi cu resturile
de pesmeti dar in felul acesta ii sporesc ratia ce II se
imparte cu atata sgarcenie. In cele din urmg mizeria devine
atAt de crancenk bleat se Implineste Infricosätoarea profetie
a lui Magellan : cg vor devora pang i pielea de bou cu care
sunt Invelite vergile panzelor. Ggsim la Pigaffeta o descriere-
a felului cum, In desngdejdea lor, flgmanzii au Incercat slte

www.dacoromanica.ro
 MAGELLAN I.51 DESCOPERA REGATUL 20'T

feed intru catva comestibil 'Ana si lucrul acesta cu desa-

varsire anost si de nemistuit : Ca sa nu pierim de foame,
am mancat in cele din unmä i bucatile de piele de vita,
in care erau infasurate vergile cele marl pentru a nu se
roade funiile. Expuse ani intregi la ploaie, la soare i la vant,
aceste buc41 de piele s'au intarit ca piatra, incat eram ne.
voitl sa le tinem totdeauna patru sau cinci zile in apa math,-
pentru a le muia putin pe jaratic si pe urrna le inghiteam".
Nici nu e de mirare ca pana i cei mai rezistenti dintre-
barbatii acestia vigurosi, cu rabdare de fier, deprinsi cu toate-
suferintele i oboselile, n'au putut suporta cu timpul ase-
menea manaruri. Din lipg de brand proaspata (astazi arn
spune : alimente ce contin vitamine) ei se imbolndvesc de
scorbut. Gingiile incep sa li se umfle i apoi supureag, dintii
se clatina Si cad, se formeaza ulcere in gura i in cele din
urma cerul gurii se umfla atat de tare incat chiar daca
ar avea hrana din belsog nenorocitii nu mai sunt in stare
s'o inghita si se prapadesc in chinuri groaznice. Dar si su--
pravietuitorilor, foamea le stoarce ultirnele puteri. Cu pi-
cioarele purulente sau paralizate, ei se tarasc din loc in Joe,
sprijiniti de bat, sau se ghemuesc istoviti prin colturi. Nth
mai putin de nougsprezece mateloti, cam o zecime din echi-
pajul care a mai ramas, au pierit in aceasta infernala an-
ionie prin Imparatiile Foamei ; printre cei dintai este gr.
manul urias patagon, pe care dansii 1-au botezat Juan Gi--
gante i pe care-I admirasera atat de mult in urma cu
cateva luni, pentruca devorase Intr.% clipita o jumatate cutie
de pesineti i daduse pe gât o vadra de apa, cum ar goli altii
un pahar. In fiecare zi a nesfarsitei plutiri pe apele acelea
calrne, scade numarul matelotior capabii sa lucreze ; al ms
drept cuvant accentueaza Pigafetta ca cele trei corabii War
fi putut fnfrunta niciodatä o furtunä sau macar o mare ceva .
mai agitatä, cu nkte oameni atfit de descurajati §1. extenuati :
Dacii Domnul i binecuvantata Fecioara nu ne-ar fi damit es

www.dacoromanica.ro
 208 MAGELLAN

vreme atat de bunk am fi pierit cu totit de foame In marea

aceasta netarmurita",
* *
Timp de trei luni si douazeci de zile, caravana singuratica
a acestor trei corabii rataceSte prin nesfarsita pustietate
apelor, indurand toate chinurile imaginabile. Nici de cea mat
ingrozitoare tortura n'au fost crutati oamenii acela : de tortura
sperantei desamagite. Ca si insetatii in desert, carora ii se
pare deodata cä zaresc o oaz CU palmieri ce-si leagana IrL
varf panasul verde, cu umbra ei racoroasà, dupd zile de ra-
tacire in lumea cruda ce-i arde si-i orbeSte ca i drumetii
care cred Ca si aud murmurul izvorulut, dar, dupa ce s'au
apropiat tarind-se cu ultimele lor puteri, ii dau seama cà
viziunea aceea a disparut brusc i ca desertul se intinde ia-
TaSi In jurul lor, mai ostil decat inainte tot astfel oamenii
lui Magellan cad victime unei asemenea Fata Morgana, unui
miraj cumplit si inselator. Intr`o dimineata, un strigat ra-
gusit rasund pe neasteptate din cafasul catargului: un ma-
telot a zarit uscatul, o insula. Pentru intaia oat% dupa atat
amar de vreme, pamantul Ii se arata iarasi ! Flamanzii
si insetatii se napustesc ca niste scosi din minti, sus, pe
punte pang i bolnavii, care zaceau sleiti prin colturi ca
niste carpe ude, se tarasc acum i ei, sa vada cu ochii
lor. Intr'adevar e o insula! Se apropie de o insula! Repede,
barcile la tarm! In supraexcitarea simturilor lor, ei vad lz-
voare tasnitoare, se viseaza acolo, langa apa, odihnindu-se
in sfarsit la umbra, sub copaci. Dupa saptamani si sap-
tamani de ratacire, ei ard de dorul de a simti odata pg-
mântul sub picioare si nu mereu aceleasi scanduri lega..
nate pe valuri vesnic leganate. Dar ce jalnica, ce crancena
desamagire ! Cand ajung si mai aproape de insula, aceasta
(pe care in amaraciunea lor o numesc, impreung cu
alta insuld intalnitti mai tarziu, /as Islas Desaventuradas,
insulele Nenorocului) nenorocitii nu vad cleat stanci,
stanci cu desdvarsire goale, nelocuite si de nelocuit, deser-
turi far% oameni si animale, Meä izvoare i fructe. Ar fi

www.dacoromanica.ro
 MAGELLAN ISI DESCOPERA REGATUL 209

zadarnica pierdere de timp, sa ramaie m5car o zi in preajma

acestor stanci sterpe! $i iar pornesc mai departe, prin
albastra pustietate, mai departe, tot mai departe... Inca
muhe zile, Inca saptamani i sapthmani trebue sa mai du-
reze aceasta calatorie pe mare, poate cea mai ingrozitoare
si mai plina de cazne dintre calatoriile pomenite in ceea
ce noi numim Istorie in cronica eterna a patimirii omee
nesti si a capacitatii omului de a indura suferinta.
6 Martie 1521. Mai bine de o suth de ori s'a in5ltat soa-
Tele in albastrul cerului, mereu acelasi, incremenit i gol ;
mai bine de o suta de ori s'a scufundat el in acelasi al-
bastru gol i nemiscat al m5rii; de o suta de ori ziva sa
schimbat in noapte i noaptea in zi, cand flota lui Ma-
gellan a pornit spre nesfarsirile oceanului. i iatä ca ra-
suna in sfarsit pentru a doua oara, strigatur celui care ye-
gheaza sus la cafasul catargulizi: P5mant! Pamant! era si
timpul, era ultimul ceas ce-1 mai putea ingadui destinul.
Inca doua zile, inca trei zile de plutire in gol i pro-
babil ca nici urma n'ar mai fi fames, pentru posteritate,
din fapta aceea eroica. Cu echipajul sleii de foame, cu-
rabiile f5ra carrnaci un cimitir ratacitor ar fi plu.
tit in voia valurilor pang ce ar fi pierit intr'o furtuna sau
ar fi fost sfaramate de un tarm. Insd aceasta noua insuid,
slava Domnului! este locuita; se va gasi acolo apa pentru
nenorocitii care lancezesc pe bord. Abia s'a apropiat flta
de golf i nici nu s'au strans panzele, nici nu s'a a-
runcat encore si iata cà o multime de kanu usoare si
sprintene se indreapta repede spre nave, nelinistitor de
repede; sunt niste barci mid, colorate, cu panzele din foi
de palmier cusute una de alta. Cu o agilitate de maimtue,
oamenii aceia primitivi i naivi, cu desavarsire goi, se ca-
taxa pe bord i atat le este de straina notiunea orica-
rei ,conventiuni morale, incat isi insusesc pur i simplu
tot ce vad in jurul bor. Ca printr`o scamatorie, obiectete
cele mai felurite dispar intr'o clipa; pe neasteptate, pana si
mica luntre de debarcare a vasului-amiral e desprinsä de

www.dacoromanica.ro
210 MAGELLAN

odgonul de remorca. Nebanuind catusi de putin Ca ar .95 -

\Tarsi ceva rau, razand ca niste copii, bucurosi ea au ..1s-
tigat cu atata usurinta lucruri ne mai vazute pana atunci,
ei vaslesc acum spre tarm cu prada lor pretioasä. Caci
acestor pagani naivi li se pare tot atat de firesc i de sine
inteles sa prinda de parul lor stufos (oamenii goi nu au
buzunare!) cateva obiecte stralucitoare, pe cat de firese si
dela sine inteles li se pare Spaniolilor, papei i imparatului
sa declare din capul locului ca proprietate legala a Prea-
Indltatului Suveran al crestinilor toate aceste insule inrã
nedescoperite, cu oamenii i animalele i bogatiile lor.
In situaUa difIcila in care se afla, Magellan nu pcate
avea decat prea putina intelegere pentru acest mod de a
proceda al bastinasilor. Ii este cu neputinta sa lase pur
simplu in mana acelor hoti iscusiti mica luntre de debar-
care; potrivit socotelilor pastrate in arhive, ea costase la
Sevilla 3937 si jumatate maravedis, iar aci, la mii de legnu
departare, valcarea ei este mult mai mare i nici n'ar
avea cu ce s'o- inlocuiasca daca ar pierde-o. De aceea, In
ziva urmatoare, patruzeci de mateloti debarca din ordinul
lui Magellan, pentru a aduce inapoi barca sa cu vasle sr
a da o bung ,lectie necinstitilor insulari. Cateva din oli-
bele lor sunt incendiate. Dar nici nu se poate ajunge la
o lupta adevaratd, cac+-aceAi sarmani copii ai naturii sunt a-
tat de nestiutori in arta de a ucide incat, atunci cand s5-
getile spaniolilor se infig pe neasteptate in trupurile lor
insangerate, ei nu pricep de loc cum au -pornit din depAr-
tare lucrurile acelea ascutite, impodobite cu pene, si sa pi-
trundà adanc sub pielea lor! Ei trag cu desnadejde de sa-
geti, si-le srnulg din came si fug inebuniti de groaza dma-
intea acelor barbari albi la fata, refugiindu-se in padurile
lor. Lihnitii Spanioli pot sa aduca mai intai putina apa
bolnavilor rarnasi pe bord, gata sa-si dea sufletul; pe urma
dau iure$ peste tot, adunand din belsug alimente. Din coli-
bele parasite, ei inhata cu lacornie tot ce nimeresc, ingra-
madind in barca gaini, porci si fructe. Si dupd ce s'au pr5-

www.dacoromanica.ro
 MAGELLAN LSI DESCOPERA REGATIIL 211

dat unii pe altii, bastinasii pe Spanioli i Spaniolii pe bas-

tinasi, talharii veniti din civilizata Europa boteaza pentru
vecii vecilor insulele acelea, dandu-le un nume de ruSine
si ocara: Ladrone, adica Insulele Hotilor.
Oricum, aceasta razzia salveaza pe navigatord aproape
morti de foame. Trei zile de odthnä, prada de fructe si
came proaspata, precum Si apa de izvor, curata si inviorA-
toare, au dat puteri noui echipajului. Cativa mateloti, prea
sleiti de board si lipsuri, mor dupd ce flota a pornit iarài
la drum; printre acestia se afla si singurul Englez din echi-
paj; alti cativa zeci de marinari mai zac extenuati Si, hol-
navi .Dar primejdia cea mai mare a trecut: au ldsat in urma
oceanul acela imens si, din nou cutezdtoare, corabiile ina-
inteaza acum spre Apus. La 17 Martie, dupa Inca o sap-
tarnana de plutire, and se iveste iarasi in zare conturul
unei insule si langd ea o alta, Magellan stie ca destinul
s'a indurat cu dânii. Dupd socoteala sa, acelea trebue sä fie
insulele Moluce. Izbanda! Izbanda! A ajuns la tel! Dar
pana si cea mai arzatbare nerabdare de a-si asigura cat se
poate mai repede triumful sail, de a se convinge de-a-bi-
nelea de realitatea lui, nu-I ppate face pripit sau racer ne-
prevazator pe omul acesta. In loc sa debarce pe insula So-
luan, mai mare deck cealalta, Magellan alege pe cea mica,
pe care Pigafetta o numeste Humunu". Acolo vrea sa
arunce ancora, pentruca insula nu e locuita i, data filnd
sanatatea destul de sdruncinata, a sa si a oamenilof sai,
el vrea sa evite la inceput orice intalnire cu bastinasii.
Inainte de a negocia sau a porni la lupta, echipajul trebue
sa fie intremat. Bolnavii sunt transportati pe uscat, inviorap
cu apa proaspata; se taie pentru dansii unul din porcii
furati pe Insula Hotilor. Inainte de toate, odihna si
nici o aventura ! Dar aceasta nu dureaza muJt. Chiar in dupd
amiaza zilei urmatoare, se apropie dinspre insula cea mare
o luntre cu bastinasi care le fac semne prietenesti. flint
de incredere, ei aduc niste fructe cu totul necunoscute, de
care bravul Pigafetta nu se poate minuna in deajuns ; stint
www.dacoromanica.ro
212 MAGELLAN

banane i nuci de cocos al cdror sue laptos invioreazd m

chip rniraculos pe bolnavi. Si un targ animat se infizipa
repede: In schirnbul catorva clopotei sau sticle colorate,
infometatii capdtd din belpug pepti, gdini i vin de pal-
mieri, portocale pi tot felul de legume pi fructe. Si, pentru
intdia oard dupd saptamdni i luni de zile, bolnavii i s-
natopij au iardpi cu ce sa se sature.
a * *
In prima tresdrire de bucurie, Magellan crezuse cd a, si
ajuns la adevdratul tel al expeditrei sale, la islas de Li
especeria" ; la insulele cu mirodenii. Dar se convinse In-
data cd insulele pe care a debarcat nu sunt Molucele, caci
altfel Enrique, sclavul sau, ar fi putut, ar fi trebuit sd in-
telcagd imcdiat limba localnicilor. Ace.ptia nu sunt de a-
celap nearn cu dansul pi de accea Magellan Isi spune Ca
intdmplarea 1-a aruncat prin alte meleaguri, intr'un alt
arh'pelag. 'Si de asta dal d calculele sale, care 1-au fdcut
sh-si indrumeze flota spre Oceanul Pacific cu zece grade
mai spre Nord, se dovedesc cu totul falpe. Si gresala sa
i-a prilejuit o noug descoperire. Tocmai pentruca a navigat
prea departe spre Nord, Magellan n'a ajuns la Moluce, ci
la un grup de insule cu desavdrpire necunoscute, la un ar-
hipelag de care niciun European n'a pon-ienit vreodatd pi
de a cdrui existenta poate nici nu s'a banuit pana atunc,
Chutand Molucele, el a descoperit Filipinele, adaogand ast-
fel impardtiei lui Carol Quintul o notia provincie sin-
gura, de altfel, care avea sa ramaie in posesiunea Coroa-
nei spaniole mai mult timp decal 'thate tarile descoperitc
sau cucerite de Columb, Cortez pi Pizzaro. Dar prin aceastä
nesperata descoperire, Magellan a intemeiat pi pentru el in-
supi un regat; cad, potrivit intelegerii stabilite, i se atri-
bue lui, precum i lui Faleiro dreptul asupra a cloud
insule noui, In cazul cand ar fi descoperit mai mult de
pase. Astfel acel care, ieri Inca, era un aventurier sarac, Un
desperado, cat pe ce sa se prapadeasca cu toga' flota in
nesfarpitul oceanului, a devenit peste noapte adelantado al
www.dacoromanica.ro
 MAGELLAN ISI DESCOPERA REGATUL 213

unei trj proprii, partas pe veci la toate veniturile ce -.Tor

curge de acum inainte din aceste colonii i, ca atare, until
din oamenii cei mai bogati din lume.
Minunata intorsatura a destinului, in aceastä singurd zi,
dupa sute si sute de zile intunecate i desnadajduite! Nu
mai putin decat hrana imbelsugata, proaspata i substan-
tiara, pe care bastinasii. o aduc zilnic cu barcile, dela Su-
luau la spitalul acela improvizat in mijlocul naturii, ceea
ce intremeaza pe bolnavi e i elixirul sufletesc, sentimentul
minunat, adanc inviorator, cd au zjuns in sfarsit la li-
manul mult cautat. Dupa noug zile de odihnd i ingrijiri pe
aceasta linitith plaja tropicala, aproape toti sunt vindecati
si Magellan poate face de pe acum pregatiri pentru cer-
cetarea insulei Massawa, situata in apropiere. Dar si de asta
data', un.incident desiul de penibil era cat pe ce sa turbure
bucuria acestui om care a cunoscut atat de rareOri ferici-
rea. i anume, s'a intarnplat ca. Pigafetta, cronicarul si prD3.-
tenul sau. s'a aplecat prea mult peste bord in timp ce pes-
cuia cu undita si a cazut in apa, fara ca cineva sa fi ob-
servat aceasta. Aproape cd putem spune ca, odata cu dan-
sul, ar fi pierit in valuri si intreaga istorisire a celei dintdi
calatorii in jurul lumei caci, pe cat se pare, Piga fetta
nici nu stia s innoate si nu lipsea mult sa se inncce de-a-
binelea. Din fericire, el s'a putut apuca in ultimul moment,
de un odgon care atarna in apa, langa corabie, i la stri-
gatele sale puternice matelotii au alergat sa-1 readuca pe
bord, salvand astfel, rientru posteritate, pe cronicarul atat
de indispensabil.
Acum pot intinde iarasi panzele, voiosi i fdra teama.
Toti stiu ca au lasat in urma lor ingrozitoalea pustietate
a imensului ocean: nu-i mai impresoara, nu-i mai strive-3te
golul acela infernal... Au de calatorit doar cateva ore, doar ca-
teva zile i chiar in timp ce plutesc pe valurile acelea
line, apar si dispar mereu, la dreapta, la stanga, linille es
tompate ale altor insule. In sfarsit, a patra zi, la 28 Martie,
in Vinerea Mare, -flota cancoreaza la Massawa pentru un nou

www.dacoromanica.ro
214 MAGELLAN

popas inainte de a se avanta, in ultima etapà, spre te-

lul atat de indelung si de amarnic cautat.
*
* *
Pe Massawa aceasta minusculd i neinsemnata insul
din arhipelagul Filipinelor, care poate fi gasità numai cu
lupa pe hartile normale Magellan traieste iarasi unul
din märetele i dramaficele momenta ale vietii sale. Ca o
flacara ce tasneste brusc, inalta i dreapta, asa sbucnesc
pe neasteptate in trudita i intunecata lui existenta aseme-
nca momente de fericire care, prin imbatatoarea lor in-
tensitate, cotopenseaza miraculos rdbdarea tenace, grea ii
darza a nenumaratelor sale ore de singuratate si de griji.
De asta data, imprejurarea care-i prilejueSte aceasta fericire
este cat se poate de neinsemnata in aparenta. Abia se a-
propie de tarmul Massawei cele trei man l. corabii cu pan-
zele umflate, i iata ca norodul se adung curios si prie-
tenos, pentru a astepta pe straini. Dar inainte de a de-
barca el insusi, Magellan e destul de prudent pentru a
trimite mai intai pe sclavul sau Enrique, ca vestitor de
pace presupunand cu drept cuvant ca indigenii vor a-
rata mai rnulta incredere feta de un om cu pielea brunri,
decat feta de unul dintre oamenii aceia albi i barbo3i.
imbracati si inarmati eta de ciudat.
$i acum se intampla ceva nea?'-eplat. Insularii aproape
goi ii impresoard pe Enrique, strigand si sporovaind in
limba kr i iata ca sclavul malaez ramane tintuit pe
kc, incordat si plin de uimire. Caci el a inteles cateva zu-
vinte. A inteles ce vorbeau oamenii aceia, a inteles Intre-
baffle kr. El care fusese rapit din patria sa, a prins iarasi
cu urechea, pentru intala oara dupa atatia'ani, franturi din
propriul sau graiu. Clipa memorabila, de neuitat, una dni
cele mai man l. din istoria omenirii: pentru Intaia oars
de cand pamantul se roteste in univers, un om, un singur
om din cati traiau pe-atunci, a ocolit intreg pamantul, a-
jungand iarasi in meleagurile sale natale. E indiferent Ca
dansul nu era decat un sclav cu totul neinsemnat: nu in 0-
www.dacoromanica.ro
 MAGELLAN M DESCOPERA REGATUL 215

mul, in individul acela, ci in destinul sgu residg mgretib

acestei clipe. Cdci acest insignifiant selav malaez, de care
nu mai Stim altceva decgt cal stgpilnul sgu ii dilduse numele
de Enrique el, care fusese gonit cu biciul de pe insula
Sumatra si tárit pe calea Indiei i Africei pâng la Lisa-
bona, pâng in Europa, el, cel dinthi dintre miriadele de
oameni ce-au populat planeta noastrg, a strgbgtut toate
mgrile si oceanele, ocolind Brazilia si Patagonia, pentru a
se reintoarce in cele din urmg in zona unde se vorbeste
propria sa limbg. Tree And pe lgngd sute si mii de popoare
si lase i senaintii care, pentru fiecare lucru i fiecare no-
tiune au ate un cuvânt deosebit, ce sung altfel in fie-
care graiu, omul acesta e primul care a inconjurat globul
pentru a se inapoia in mijlocul singurului popor pe care-1
intelege si care intelege ce spune el insusi.
' Din clipa aceasta, Magellan .cftie cg telul zgu e atm:,
eg fapta sa e implinità. Venind dinspre llgsgrit, el a pg-
truns iargsi in cercul unde e vorbeste limba malaeza
in tgrilmurile pe care le pgrgrise in urma cu doisprezece
ani, plecând hi spre Apus, cfind era doar un sobresaliente.
In curgnd va putea readuce sgngtos si teafàr pe sclavgl a-
cesta la Malacca, unde 11 cumpgrase. E cu totul indiferent
dacg aceasta se va intampla maine sau mai tgrziu, i thiar
&ea altul va ajunge In locul sgu la insulele faggcluite. Cgct,
ceea ce-i esential pentru dânsul, e cg fapta sa este intea-
devar implinitg din momentul acesta, când realitatea dove-
deste pentru trate timpurile eg acela care 4i urmeaza cu
sthruipta calea, strabatand mgrile fie spre Apus, fie spte
Rgsgrit, trebue s5 se inapoieze la locul de unde a pornIt.
Ceea ce presupuneau de mii de ani oamenii cei mai in-
telepti, ceea ce visau invgtatii, a devenit acum, prin cure-
jul unui sineur navigator, c convingere sigura, de nesdrun-
cinat: Parnantul e rotund ! Caci un om a izbutit sg-1 In-
conjoare!
*
Zilele acestea petrecute la Massawa sunt eele mai feri-
cite 5i mai reconfortante din :7n!! eaga calatorie. Steaua lui
www.dacoromanica.ro
216 MAGELLAN

'Magellan e la zenit. Peste trei zile, in Duminica Pesti lor, se

va implini un an de cand fusese nevoit sa se apere cu
pumnalul 1 cu sangeroase represalii impotriva conspiratiei,
acolo la San Julian si de atunci, cate nenorociri, cake.
lipsuri i cazne a avut de indurat cu oamenii sal ! A la-
sat in urmg netgrmuitul ocean al groazei zilele acelea te-
ribile de foame i desngdejde, noptile futunoase prin tá-
rimuri necuuoscute. A Mat in urma sa chinul tuturor chi-
nurilor, ingrozitoarea nesiguranta ce-i sfredelise sufletul
Ump de 1uni i luni de zile, arzgtoarea indoiala ca ar u
conclus pe o cale gresitg flota ce i se incredintase. Acuin
insg a pierit pentru totdeauna vrajba din propriile sale
randuri: credinciosul acesta- minunat trebue sg sarbgto-
reascg o adevgratg inviere in aceastg zi de Pesti. Fapta
marea ispravg a vietii sale, radiaza in cerul glorios
acorn, dupg ce s'au retras norii intunecati ai primejdiilor.
Nepieritoarea ideie pentru care a patirnit ani intregi, telui
suprem spre care a jinduit atat de amarnic cu toate tb-
ide fiintei sale, e in sfarsit cucerit pe deplin: Magellan a
ggsit calea apuseang spre India, calea zadarnic cautatg de
Cohunb, Vespucci, Cabot, Pinzon, i toti ceilalti navigatori.
El a descoperit tan i ape, pe care nimeni nu le vgzuse
inaintea sa ; a izbutit sg strabata, el, primul European, pri-
mul om din toate timpurile, un ocean nou, cel mai vast
din toate marile globului. A rgzbit mai departe in cu-
prinsul lumii terestre, mult mai departe decal ajunsese
pang atunci vreun pamantean. Cat de mica si cat de u-
oard este fata de glorioasa realizare, feta de biruitoarea
infgptuire de pang acum, sarcina ce-o mai are de purtat!
Cat de putin mai are pang sg ajunga acolo, la Moluce, la in-
sulele cele mai bogate din lume!. Doar cateva zile de na-
vigatie, cu piloti siguri = i ,va fi cu desavarsire izbgvit
de faggduinta ce-o daduse irnpgratului. Va imbratisa acolo
cu recunostinta pe prietenul Serrao, care 1-a imboldit, i-a
porit curajul si i-a argtat calea dar pe urmg, de indat5
ce va umple cu rnirodenii corabille sale pantecoase, va pont

www.dacoromanica.ro
 MAGELLAN II DESCOPERA REGATUL 217

iarki, spre cask pe calea ce-i . este bine curioseutà, oco-

lind India si Capul Bunei Sperante: fiecare port si fiecare
'golf al ,acestei rute este gravat cu preciziune In memoria
sa ! Se va. inapoia acasa, pe partea cealalta a pamantului,
va debarca biruitor in Spania, ca un adevarat triumphator,
ca adelantado i guvernator, bogat i fericit, cu fruntea
Incununatä de laurii unei glorii ce nu se mai poate veir-
teji de laurii Nemuririi I
Nicio graba deci, nicio neräbdare ! Sa se bucure de un
ragaz desavarsit, sa" iavureze curata fericire a implinirii,
dupd luni de eatgeire i nespuse suferinti. Pasnici l voiosi
se odihnesc acum victpriosii Argonauti, in portul binecu-
vantat. Mareata e privelistea din jurul lor, paradisiac& e
clima i prietenosi sunt bastinasii care mai traiesc acolo ca
in epoca de aur, lubitori de pace, intr'o dulce nepdsare
trAndavie. (Quest! popoli vivano con iusticia, peso e misura;
omano /a pace, Votio e /a quiete.) Dar pe lang4 liniSte
7 lene, acestor naivi copii ai naturii le place cu deosebire
inâncarea si b.autura. Si astfel, Marinarii aceia care au eu-
noscut toate chinurile foarnel, care asu fost nevoiti abia cu
cateva Saptarnâni in urnià s'a" inghita rumegus si carne crudd
de sobolari pentru a-si potoli stomacul, se pomense.. clIn-
tr`odata ca in povesti intr`o tarä a trAntorilor. Prea e
irezistibila" ispita atator mancaruri proaspete i praeut mi-
rositoare, peentru ea insusi Pigafetta care nu uità mci-
odath s'a multumeasca MadOnei i tuturor.sfintilor sa nu
cadä In greu p'acat. Caci Magellan il trimite la regele in-
su'ei tnflrai i--tr'o zi de Vineri, mai :milt Inca : in Vinerea
Mare. i Calarnbu (asa se numeste regele) il conduce eu
.oata cere-nonia Ia coliba de bambus de l'ang6 Varm si acolo
fierbe in enzan o minunatà carne de pore, gras i apetisanta.
Din politeta fata de capetenia tribului, poate si din lacomie,
Pigafetta sAvarseste pacatul : el nu poate rezista rnirosului
ce-i gâdilã narile, si mana'nea in cea mai sfânta Si mai ri-
guroasa zi de post din carnea aceasta atat de finä i gus-
tons& 1 bea vartos yin dulce de palmieri. Dar abia s'a ter-

www.dacoromanica.ro
 218 MAGELLAN

minat ospätul, abia si-au umplut stomacul flainanzAt si prea

putin rAsfatatii trimii ai lui Magellan, si iata ca regele Ii
pofte;te la un al doilea ospat in prdpria sa colibà, facuta din
pari batuti in parnant. Cu picioarele incrucisate dedesubt
cum stau croitorii la lucru". povesteste Pigafetta musa
firii trebue sA se aseze din nou la masa, i imediat se pe-
rindä castroane pline cu peste prajit, cu ghimber cules de
curAnd si cu vin de palmier. $i pAcAtosul pacAtueste iaraSi.
Dar nici atAt nu-i deajuns ! Cad abia au sfArsit Pigafetta
si insotitorul sau al doilea ospAt i iata ca fiul cdpetenlei
din taxa trAntorilor vine sa-1 salute si el ; i pentru a nu rä--
mane mai prejos cu politeta, ei sunt nevoiti sa se aseze acum
la masa lui i sa betichetuiasca pentru a treia oarà. De astà
data, pentru a varia menu-ul, se serveste peste fiert i orez
cu mirodenii si, pe langa toate, se bea atAt de sdravan Inca'
tovarasul lui Pigafetta, cherchelit de-a-binelea, trebue sä fie
dus sA-si doarma pe o rogojina de bambus somnul fericit.
Fara indoiala, el se viseaza in paradis. E primul European
care a cunoscut farmecul cu adevarat imbatator al Filipl-
rielor !
Dar si insularii nu sunt mai putin entuziasmati decAt oas-
petii cei hamesiti. Ce oamerd minunati au sosit la ei, de
peste mare ! Ce splendide daruri au adus cu dAnsii ! Stele
netede, poleite, in care-5i pot vedea propriul lor nas cu ochii
kr proprii, cutite lucitoare i securi grele, care doboard din,
tr`o lovitura un trunchiu de palmier. $i ce frumoase sunt
bonetele, rosii ca para focului, i vesmintele turcesti in care
se fuduleste acum cApetenia kr ! $i nu le vine a crede caL
platosa aceasta miraculoasa, care le furà ochii cu scAntoie-
rile ei, face invulnerabil pe acel care o poartà ! La porunca
amiralului. unul dintre mateloti se baga in armura de Wel
i bAstinasii tintese asupra lui cu bietele kr sageti de 03,
*1 11 aud pe invulnerabilul soldat rAzAnd sub viziera sa It
batandu-si joc de ei. Ce vrajitorii ! De pilda, acest Pigafetta.
El line in mAna o bucatà de lernn sau o pang smulsA dela
o pasare oarecare- 5i, cAnd se vorbeste ceva, dAnsul mazga-

www.dacoromanica.ro
 MAGELLAN ISI DESCOPERA REGATUL 219

leste cu pana niSte semne pe foaia alba i pe urma poate

repeta oricui, cuvant cu cuvant, tot ce s'a spus cu douà zile
inainte ! $i ce maret spectacol pregatesc zeii acestia albi in
ziva aceea de sarbatoare, pe care dansii o numesc Dumineca
Pastior ! Mai intai, ei instaleaza pe plaja un lucru ciudat,
un fel de scrin, pe care il numesc altar. 0 cruce luceste den-
supra, in Scare. $i pe urma yin cu totii doi ate doi, amiralul
oi cincizeci de marinari in hainele lor cele mai frumoase Si,
in timp ce ingenunchiaza inaintea crucii, niste fulgere sbuc-
nese pe neasteptate de acolo, din cordbii, i tunetul bubuie
sub cerul senin, fara niciun nor, rostogolindu-se departe, peste
mare.
Patrunsi de sentimentul cà ceea ce savarsesc pe plajà
strainii acestia albi i puternici, e ceva intriadevar rniraculoa,
bastinasii imita cu sfiiciune si respect miscarile lor. Inge-
nunchiaza si ei alaturi de clanSii si saruth crucea. $i cei care
erau pang acum doar niste pagani superstitiosi, se bucuri
foarte si nu stiu cum sa mullumeasca amiralului, cand acesta
declara Ca vrea sa le däruiascà o cruce : va pune sa se do
pleased una atat de mare, incat sa poath fi vazuta de pretu
tindeni, din largul marii. Un dublu eveniment s'a petrecut ht
aceste cateva zile : capetenia insulei a devenit nu numai aliat
al regelui Spaniei, ci i frate crestin. NU numai ca s'a cast:-
gat o tara pentru Coroana spaniola, dar il sufletele acestot
oameni primitivi, care pacatuiau fara sa-si dea seama, au
Post castigate pentru Biserica catolica si Mantuitorul ei.
* * *
Ce zile idilice, ce minunath saptamana traiesc aci, la Mas-
sawa ! Dar acum, Magellan, s'a terminat i popasul acesta.
Ajunge atata odihna ! Matelotii sunt voiosi i intremati : sa
piece acum mai departe, spre casa ! De ce sa mai zabo-
vesti ? La ce-ti mai ploseste sä descoperi Inca o insula mi.
titica de vreme ce ai realizat cea mai mare descoperire a
epocii tale ? Mai ai doar un drum pana la insulele cu miro-
denii, ca sa-ti implinesti misiunea, ca sä fii izbavit de MO-

www.dacoromanica.ro
220 MAGELLAN

dueli §i jurdminti i apoi intoarce-te acasà, unde te a--

teapta sotia, sa-ti arate pe al doilea fiu sl tdu zdrnisiit
inainte de plecare ! Acasa, pentru a demasca pe rebelii care
te calomniazd in chip atht de las ! Acesa., pentru a arata
lumii ce poate &Arai'si curajul unui gentilom portughez i ce
este in stare sá indure un echipaj spaniol, hotarit i plin de
abnegatie ! Nu-i rasa pe prietenii thi sa astepte prea mult
nu lase sA fie. indusi in eroare cei care se Incred In tine !
Acasa, Magellan, carmueste spre casa !
Dar, Intotdeauna geniul unui om este in acelasi timp Si
primejdia sa cea mai intima, cea mai tainuitA. $i geniul lut
Magellan era rabdarea sa, darul salt cel mare de a putea sa
estepte, de a putea sa taca. Sentimentul datoriei e mai edam;
inradacinat in el decat dorinta de a-si face intrarea trium-
Lath la Sevilla si de a primi multumiri g insigne din partea
stapdnului celor doua lumi. Tot ce a intreprins pang acum
omul acesta, a fost inceput cu toath grija si infaptuit temeinic.
$i de astd data, Magellan nu vrea sä paraseasca arhipelagth
Filipinelor, descoperit de dansul, mai inainte de a fi explorat
intru catva aceasta noua provincie a lui Carol Quintul, asi-
gurand Spaniei definitiva sthpanire asupra ei. 'Free e pa-
truns de sentirnentul datoriei, pentru a se multumi cu faptul
ca a vizitat numai o mica insula s,i ca a anexat-o. Deoarece
echipajul sau e prea restrans pentru a putea lasa acolo un
reprezentant si cAtiva agenti el vrea s. incheie Si cu mo
narhul mult mai puternic, care domneste asupra acestui re-
gat insular, un tratat asemanator aceluia incheiat cu acest
Calambu, care nu e decat capetenia unei singure insule. $i
ebia atunci va, putea inalta deasupra intregului arhipelag
steagul castilian si crucea catolica, drept semne de statornica
suveranitate a Spaniei.
La intrebarea sa, Calambu ii larnureste cà insula cea mat
mare din arhipelagul acesta este Sebu (Zubu) i cand
Magellan Ii cere s5.-1 dea un pilot care sa-i arate calea,
Calambu solicita cu toata umilinta onoarea de a-1 Insoti 51
a-I indruma el insusi pana acolo. E adevArat c aceasta

www.dacoromanica.ro
 MAGELLAN ISI DESCOPERA REGATUL 221

inalta onoare a pilotajului regal mai intarzie plecarea ; ca^),

cu prilejul recoltei de orez, bravul Calambu s'a ghiftuit
s'a intrecut atat de mult cu bautura, Meat abia la 4 Aprilif..
flota poate fi incredintata acestui pilot pantagruelic. Cora-
Wile se desprind in sfarsit de tarmul binecuvantat, care
i-a salvat din cea mai cumplità mizerie. Plutesc pe marea
intr'o multirne de insule si insulete ospitaliere.
care le saluta cu bucurie, ireptandu-se insä spre una dirt
ele, spre o anumita insula pe care insusi Magellan a ales-o.
cad precurn scrie cu jale credinciosul Pigafetta cost
voleva /a sua nfelice sorte", asa a vrut ursita lui intunecata".

www.dacoromanica.ro
 MOARTEA LUI MAGELLAN
7 Apritie 1521-27 Aprilie 1521

La 7 Aprilie 1521, dupa trei zile de cd1Storie pe marea

calm5 Si radioas5, flota se apropie de insula Sebu ; nume
roase sate aratS inca din dep5rtare ca ea este bine populat5
Calambu, regele-pilot, -tine cu mand sigurS carma. De indatl
ce zareF;te capitala insulei i portul ei, Magellan isi (15 seama
CS va avea de a face acolo cu un rajah sau cu un lege de
rang mai inalt, care nu ignoreaz5 cu desdvar?ire formele
de vialS oarecum mai civilizat5. C5ci in radS se aflA jonei
striline si o puzderie de prauri mici, ale indigenilor. Trebue
deci sa-si fac5 o intrare impozant5 i, dela inceput, sA se
infatiseze ca st5p5n al fulgerelor i tunetelor. Magellan or-
don5 ca toate navele sa salute sosirea cu salve de tun si, ca
totdeauna, minunea aceasta a unei furtuni artificiale, star-
nite sub cer senin, provoac5 Mai intai o imensd panic5 printre
oamenii aceia primitivi ; in strigate de groaz5, bgstinash
aleargS in toate pArtile si se ascund. Dar Magellan trimite
indatd spre larm pe Enrique, vrednicul s5u talmaciu, pentru
a cony mica suveranului insulei, cu toata diplomatia cuvenit5
cii turetele acestea nu sunt nicidecum un semn de dukt-
manic fatS de dansul ci, dimpotrivg, ea' puternicul comandant
al flotei vrea sa exprime prin asemenea manifest5ri miracu-
loase deosebitul s5u respect fat5 de puternicul rege din
Sebu. Si sA-i mai spung Ca' stSpinul acestor coribii este el

www.dacoromanica.ro
 MOARTEA LUI MAGELLAN 223

insusi nurnai un slujitor, nimic altceva deck un slujitor al

celui mai mare suveran al lurnii ; din porunca acestuia el a
cutreerat mdrile, a straladtut cel mai intins ocean al pknan-
tului, In cdutarea insulelorcu mirodenii. Dar el n'a vrut s5.-i
scape prilejul de a face regelui o vizitd amicald, deoarece
a aflat la Massawa ce suveran intelept i binevoitor este re-
gele din Sebu. Comandantul cordbiilor care fulgerd i turd
ar Ii 1-..ucuros sà arate monarhului acestei insule lucruri tae-
maivdzute, de mare pret, i e gala sä intre in relatii comer -
ciale cu el, sd facd schimb de marfuri. Insd in niciun caL
na vrea sd ramaie mult limp ci, dupd ce va incheia prie
tenia, sà pArdseasc5 imediat insulele, fàr sä importuneze
cattri de putin pe inteleptul si puternicul rege.
Regcle sau mai bine spus : rajahul din Sebu, care poartA
numele de Humabon, nu e un simplu copil al naturii", naiv,
nebanuitor, c sdlbaticii cei goi din insulele Ladrone i ca
uriasii" Patagoniei. El a si gustat din fructele ce crese pe
arborele Stiintei ; nu ignoreazd banul i valoarea lui. Acest
print cu pielea mdslinie care domneste la ce15Ialt capdt al
lumii, e un economist practic, ceea ce se dovedeste cu pri -
sosinta prin faptul ch el a instituit pentru poporul ski re-
gimul extrern de civilizat al taxei de tranzit regim pe care
1-a prcluat dela altcineva sau poate cà 1-a ndscocit el insu7i
prin acele meleaguri. Rutinatul om de afaceri nu se las5
intimidat de bubuitul tunurilor j nici nu se aratà mdgulit da
vorbeie mieroase ale talmaciului El declard lui Enrique ca nu
interzice nicidecum acelor straini necunoscuti sa intre ci
corkaiile in portul gdu, si cd nouile relatii de afaceri ce i sn
propun sunt cat se poate de bine venite pentru el. Dar,
adaogd dansul cu rdceald. fiecare corabie ce trage la larm
trebue sd plateascd o taxa. Nimeni nu e scutit de taxa che!a.
jului.A a dar, acest mare cdpitan sosit aci cu trei maH co-
ràbii strdine, sit binevoiascd sä achite mai intai taxa Cols
nuitä, da,cd vrea sd facd schimb de märfuri.
Sclavul Enrique ii dà imediat seama cd stdpanul sdu,
amiral al unei armada regale si cavaler de Santiago, nu va

www.dacoromanica.ro
224 MAGELLAN

plat/ niciodata varna unei cdpetenii de mana zecea. Cad, prin-

tr'un semenea tribut, el ar recunoaste implicit suveranitatea
sau independenta unei tari pe care Spania, potrivit bulei
papale o si considerd ca o provincie a sa. De aceea, Enrique
atrage staruitor atentia regelui Humabon sa renunte la taxa
in cazul acesta cu totul special si sa nu se pund rat/ cu slä-
pânul fulgerelor i tunetelor. Rajahul cu aptitudini atat de
comerciale repetä cã regreta dar nu se poate altfel. Intai
banii, pe urma. prietenia. Intai sa i se plateascd : nu exista
nicio exceptie in aceastg privinta. Si, ca mgrturie, el po
runceste sg fie adus un negutgtor mahomedan, care tocmal
sosise din Siam cu o joncd si achitase taxa fard sa obiec
teze ceva.
In grabg apare negutgtorul maur care inggibeneste cand
afla despre ce e vorba. I-a'fost deajuns sà arunce o privire
spre corabiiIe cele mari cu crucea de Santiago pe panzele
intinse, pentru a ii da seama cat de rea a devenit situatia.
Vai ! Si alki au rgzbit crestinii ! Au descoperit pang' si
sulele acestea din coltul cel mai ascuns al Rasgritului -
timul unde mai putea face negot cinstit, farg sg fie stanjemt
de piratii aceia ! Si aci au si apgrut du archebusele Si tu-
nurile lor inspaimantgtoare ucigasii aceia, dusmanii lui Ma.
homed ! Acum s'a termMat cu afacerile pasnice, cu castigul
cel bun ! Maurul nu ezità sà preying pe rege, soptindu-i la
ureche sa fie prudent si sa nu se incurce cu oaspetii acela
nepoftti. Ei ar fi aceiasi aci el confundà desigur pe Spa-
nioli cu Portughezii care au prgdat i cucerit Calcuta,
toatg India Si Malacca. Nimeni nu poate rezista acestor de .
mord albi.
Cu aceastg recunoastere, s'a inchis Inca un cerc t la cela-
lalt capat al lumii, sub alte constelatii, Europa a atins iargsl
Europa. Pang acum, navigand spre Apus, Magellan a ggsit
aproape pretutindeni parnanturi pe care nu cglcase Inca vre
un European. Niciunul dintre logstinasii care i-au leSit In
Intampinare, nu auzise vreodatg de oameni albi, niciurvii
nu vgzuse inainte vreun European. Pang si Vasco da Gama,

www.dacoromanica.ro
 MOARTEA LL1I MAGELLAN 225

Tând a debarcat 'in India, a dat de un Arab care i s'a adresat

In limba portugheza ; el insa, nu s'a simlit recunoscut de
cineva, nici macar o singura data in acesti doi ani ; ca pe o
planetä straina i nelocuità, Spaniolii au ratacit in gol, luni
luni de zile. Ei au aparut Patagonilor ca niste fiinte co-
borite din cer, iar indigenii de pe Ladrone au fugit de damn
,ca in fata unor diavoli sau a unor duhuri rele, ascunzandu-se
prin tufisuri. Aci, insa, la celalalt capat al globului paman-
tesc, Europenii se afla in sfarlit in fata unui om care-i cu-
noaste, care_i recunoaste : o Punte s'a intins astfel dea-
supra departarilor oceanice intre lumea lor i lumile acestea
noui. Inteadevar, cercul s'a inchis : mai are doar catev
zile, doar cateva sute de leghe si el va intalni iari, dupa
Ioi ani, Europeni, crestini, camarazi, tovardSi de credinta.
Daca Magellan ar mai sta la indoiala, intrebandu-se daca s
ajuns aproape de telul sail, el ar avea acum o noua confir.
mare, definitiva : caci extremitatile s'au atins, gigantica in-
treprindere e realizata, inconjurul lumii e un fapt implinit.
* *
Regele din Sebu e vadit impresionat de cuvintele preve
nitoare ale negustorului maur, Intimidat, el renunt5 imediat
,la taxa cheiajului, ceruta atat de darz mai inainte. Pentru a
cla o dovada publica de bunele sale intentii i ca e chiar 13-1-
curos de oaspeti, el pofteste pe trimisul lui Magellan la un
ospat bogat ; i al treilea semn incontestabil ca Argonautii
sunt aproape de Argos mancarurile acestea nu mai sunt
servite pe scoarte impletite i pe discuri de lemn, ci in far-
furii de portelan aduse de-a-dreptul din China, din legenda.
rul Cathai al lui Marco Polo. Asa dar, Cipangu i India nu
mai sunt atat de departe ; s'ar putea spune cä aceste tari se
afiA la doi pasi de clansii, caci Spaniolii au sl ajuns In preaj.
ma culturii orientale. Visul lui Columb de a debarca in In-
dia venind de la Apus, s'a implinit !
Dupa aplanarea incidentului diplomatic, incepe nestanje-
nit schimbul oficial de politete si de marfuri. Pigafetta e
trimis la t5rm Ca mandatar cu depline puteri ; regele din

www.dacoromanica.ro
226 MAGELLAN

Sebu e bucuros sa declare cd e dispus sä Incheie pentro

totdeauna o alianta de pace cu puternicul imparat Carlos
si Magellan face tot ce-i sta in putinia pentru a piastre cin-
stit aceastä pace. Metoda lui contrasteazd in totul cu aceea
a lur Cortez si Pizarro care, imediat ce debarcau undeva,
dadeau frau liber ba,ndelor lor inarmate sa mdceläreasca fdra
crutare populatia, s'o robeasca si s'o tind sub teroare, neavand
alt gand deck sä prade cat mai repede tara, despuind-o de
toate bogàiile. Acest descoperitor cu vederi mult mai largi,
insufletit de mai multà omenie, s'a straduit in cursul In-
tregii sale expeditii sd se foloseasca exclusiv de mijloace
pacifice de penetratie in nouile provincii ; dela inceput, el
a cautat sd le incorporeze de preferintd prin tratate si re-
laii prietenesti, decal prin silnicie si vdrsare de sange. Ni-
mic nu cid figurii lui Magellan o atat de' extraordinard pre-
ponderentä morald asupra tuturor celorlalti conquistadori dia
epoca sa, ca aceastd neclintita vointà de umanizare. Personal,
Magellan era o fire clued, severd ; in flota sa el a impus tu-
turor o disciplind de fier aceasta ne-a dovedit-o purtarea
sa in timpul rebeliunii ; nu cunostea nicio crutare, nu in-
gdcluia nicio abatere, Dar, desi era un om aspru, lui Ii ra-
mane totusi onoarea de a nu fi fost niciodatd crud ; arninti-
rea lui nu e pangdrità de niciuna din acele barbarii (arde-
rea de vii a fruntasilor, torturarea lui Guatamozin) care pa-
teazd pentru totdeauna marile fapte ale unui Cortez, ale
unui Pizarro ; nicio cAlcare de cuvant pe care conquis-
tadoril se credeau de altfel pe deplin indreptatiti s'o prae .
tice fatä de pdgani" nu desonoreazd triurnful su. Pan&
in ceasul rnortii sale, Magellan a respectat cu strictetä al
loialitate orice pact inchelat cu vreo cdpetenie. Aceastä ones-
titate era cea mai bund armd a sa si ea rdmane elementnl
statornic al glorlei sale.
Intre timp a inceput negotul, foarte animat i inteade-
var spre deplina multumire a ambelor parti. Insularli sunt
mai cu seamd incantati de obiectele de fier, de metalul
acela minunat al strainilor, din care se fac lucrurf atat de

www.dacoromanica.ro
 MOARTEA LUI MAGELLAN 227
ntile : salaii si ranch, securi i pluguri ; in comparatie cu
toate acestea, aurul lor moale 0 (cum avea sa se intample
si in 1q14, in binecuvantatul an al rázboiului mondial) ei dan
bucuros aur In schimbul fierului. Patrusprezece funzi din
metalul acesta aproape fara pret in Europa, sunt cedate bas-
tinasilor pentru patrusprezece funzi de aur.
$i Magellan e nevoit sà interzica cu toata aspri-
mea matelotilor care s'au zapacit de-a-binelea in fata
acestei smintite &midi a acelor oameni dispretuitori
de aur sa-Si vanda pana si hainele si tot avutul
kr pentru a strange cat mai mult aur. Cad el vrea
sá evite ca indigenii, vazand cum se imbulzesc strainii aceia
eat de ahtiati dupd aurul kr, sä nu ineeapa sa banuiasch
valoarea deosebita a acestui metal, si astfel ar scddea mult
preturile marfurikr de schimb. Magellan tine sä pastreze
foloasele ce decurg din ignoranta bastinasilor dar, pe da
alta parte, vegheaza cu strasnicie ca oamenii din Sebu ;A
nu fie inselati la masura i greutate. El, care chibzueste
adanc i vede totdeauna departe, nu e preocupat doar da
castigul banesc, de avantajul imediat ; mult mai important
e pentru dansul ca negotul sa nu sufere u timpul ; vrea sd
mentina bunele relatii comerciale si, totodata, sa castige ini-
mile, sufletele acestei noui provincii. $1 socoteala sa se do-
vedeste si de astä data justa ; curand, raporturile indigenilor
cu strainli aceia puternici si prietenosi ajung atat de stranse
si pline de incredere, incat regele si, odata cu el, cei mai
multi din suita sa declara de buna voie c vor sa devin4
crestini. Ceea ce ceilalti cuceritori spanioli n'au obtinut de..
cat dupa luni si ani de inchizitte, prin cele mai crude pe-
depse, prin tortura Si ardere pe rug, i-a reusit lui Magellan
in cateva zile, fara nicio silnicie. Omul acesta adanc religios
nu arc totusi un fanatic. Cat de uman si de intelept, cat
de prevenitor fata de credinta altora s'a aratat el in aceastil
imprajurare, putem afla din marturille lui Pigafetta : Ca-
pitanul le-a spus Ca ei nu trebue sa devina crestini din fried
sau numai pentru a fi pe placul nostru ; ci, deed doresc sit

www.dacoromanica.ro
228 MAGELLAN

devind inteadevdr crestini, sà feed aceasta din propria loi

vointa si din iubire de Dumnezeu. Dar, chiar deed nu vor sä
devin5 crestini, sà tie cd nu 11 se va intampla nici cea mai
mica nepläcere. Numai cd acei care s'ar face crestini, v or ft
si mai bine tratati. Atunci ei au strigat cu totli, intr'un glas.
cà -vor sa devinA creStini, nu din fricA i nici pentru a fi pe
placul nostru, ci din libera lor vointa. Ei se lasa cu totul In
nnainile lui si el Ii poate trata dupd voia sa, ca i pe proprii
sgi supusi Dupä aceasta, cApitanul Ii imbrAtisä cu lacrimi
in ochi, strânse mâna printului a a regelui din Massawa st.
le spus C, cu credintA in Dumnezeu si fidelitate fat5 de
imparatul sail, el le fagadueste c5 dansii vor trai, de acum
inainte in vesnica pace cu regele Spaniei, i ei fgg'acluir5 la
rândul lor acelasi lucru".
Dumineca urmätoare, la 17 Aprilie 1521 la despartir,!.
soarele norocului lui Magellan coboarà spre asfintit Spa-
niolii sarbatoresc cel mai frumos triumf al bor. In pinta ora.
sului se inalta un baldachin ; de pe corabii se aduc covoave,
in mijlocul csarora sunt puse cu toatà solemnitatea cloud je-
turi de catifea : unul pentru Magellan, unul pentru rege. In
feta baldachinului strdluceste altarul, care poate fi vazut de
departe ; cu sutele si ruffle, in cerc larg, se ingedmädesc oa-
meni cu pielea maslinie, asteptând spectacolul anuntat. Ma-
gellan, care dinteun calcul rafinat nu coborise Inca pe uscat
to dusese toate tratativele numai prin intermediul lui Piga-
fetta, InsceneazA ca inteun grandios decor de opera sosirea
lui in mijlocul norodului. El e precedat de patruzeci de sol-
dati complect echipati, in urma caror stega,rul agità stindar-
dul de matase al imparatului Carlos, care a fost predat ami-
ralului in biserica din Sevilla i e desfäsurat pentru intfiia
oar5 pe aceasta nou'd posesiune a Coroanei ; abia atunci se
aratà Si Magellan, care pa.seste linistit, gray si solemn, urmat
de suita ofiterilor saL In clipa cand urea in bared pe uscat,
tunurile de pe coràbii fulger6 si tuna. In prima lor spairn5,
spectatorii o iau la fuga, risipindu-se in toate partile. V5-
zand lug cã regele lor (care fusese instiintat la timp de -

www.dacoromanica.ro
 MOARTEA LUI MAGELLAN 229

ceastà salva) ramane -neturburat pe jetul sau, ei se intorc

inapoi i urmaresc cu insufletire cum e inaltata o cruce
uriasa si cum regele, impreunä cu mostenitorul tronului si
multi altii primesc botezul cu canetele plecate. Cu acest prilej.
Magellan, in calitate de nas, conferd regelui numele de Car-
los, dupd acel al suzeranului sau, inlocuind astfel numele ha
paganesc de pand acum : Humabon. La rândul ei, regina pH-
rneste numele de Joanna ; e frumoasa si ar fi putut frecventa
chiar cea mai inalta societate, dacd ar fi trait in zilele noastre:
ea a. devansat cu patru sute de ani moda surorilor sale eu-
ropene i americane, cdci e sulemenita pe feta si pe buze, iar
unghiile Ii sunt date si ele cu rosu. Deasemenea i printesele
capata cate un nurne imprumutat dela altetele spaniole : Isa-
bella si Catherina. Bineinteles cà nici protipendada din Zubu
si din insulele vecine nu vrea sa rarpaie acum mai prejos de
regli i capeteniile lor. Preotul Rotel nu mai poate :

pana noaptea tarziu el boteazd sute i sute de noui credin-

ciosi, care se inghesuie in juru-i. Vestea despre strainii acela
minunati se raspandeste repede. Chiar in ziva urmatoare so-
sesc din celelalte insule o multime de bastinasi, care au -aflat
tle ceremoniile miraculoase ale vrajitorului strain ; in ateva
zile, aproape toate capeteniile insulelor vecine au pecetluit
alianta cu Spania, jurand f idelitate si plecându-si capul pen-
tru a primi apa sfintita a botezului.
Rareori o faptd s'a implinit intr'un chip mai maret cleat
aceasta. Magellan a izbutit 'Ana acum pe deplin. A gasit tre.
catoarea, a razbit la capdtul celalalt al pamantului. A casti-
gat pentru coroana Castiliei insule noui,. foarte bogate, iqr
pentru Dumnezeul sail a cAstigat nenumarate suflete de pa-.
gani, si toate acestea supremd izbanda ! fara sä fi värsat
o picatura de sange. Dumnezeu 1-a ajutat pe credinciosul
sOu. L-a mantuit de chinuri si mizerii mai cumplite decat
oricare altele indurate de ceilalti pamânteni ; Magellan se
simte pätruns de sentimentul cu adevdrat religios al unei ne-
masurate sigurante. Ce lucru greu ar mai a.vea de infdptuit,
dupa toate greutätile pe care le-a biruit pana acum ? Ce mai
www.dacoromanica.ro
230 MAGELLAN

poate primejdui opera sa, dup5 aceast5 mareat5 victorie ? 0

smerita credinta Ii umple acum sufletul cu puterea el ma-
gice: simte a poate cuteza totul, pentru Dumnezeu i regele
sau.
Si aceasta credinta Ii devine fatala.
* * *
Toate i-au reusit lui Magellan, de pared Ingerii i-ar fi lu-
minat calea. A castigat un nou regat pentru Coroana spaniol5.
Dar cum se' pastreze pentru rege ceea ce a cucerit pane
acum ? Nu-i este cu putinta se' mai intArzie ad, la Sebu, si
nici s5 supun5 pe indelete intreg arhipelagul, insula cu in-
sulà. De aceea, Magellan care concepe totdeauna planuri
vaste si le realizeaza in etape maxi nu vede decat o cale
pentru a consolida cat mai repede si mai statornic dominatia
spaniola asupra Filipinelor ; si anume 'sa ridice pe Carlos
Humabon, singura mare-capetenie catolica din aceste me
leaguri, la rangul de suveran al tuturor celorlalti sefi de
triburi. Ca aliat al regelui spaniol, regele Carlos din Sebu
trebue sa se bucure de acum inainte de un prestigiumult
mai Inalt, inaintea caruia sä se incline toti ceilalti. i cand
Magellan ofera regelui din Sebu ajutor militar, In cazul nd
ar indräzni cineva s5 se razvrateasca impotriva. autorltald
sale, el nu face' un gest pripit, necugetat ci dimpotrive,
chibzuind bine, da dovada si de rnaiestrie politica%
Din intamplare, tocmai in zilele acestea se iveste prilejul
unei asemenea, demonstratii de forte'. Pe minuscule imule
Mactan, situate in imediata apropiere de Sebu, domneste un
rajah care se numeste Silapulapu. Acesta s'a aratat Intotdea
una potrivnic regelui din Sebu. Si de astä data el interzice
supusilor sai s5 ofere alimente eiudatilor oaspeti ai lui Carlos
Humabon. Se poate ca aceest5 atitudine ostila sd fie oarecum
indreptatit5. Tindeva, intr'un colt al acestei insule, s'a ajuns
la o incaierare intre indigeni si mateloti, care au dat la urm4
foc catorva colibe ; Incaierarea aceasta a fost pricinuita pro-
babil de faptul ca matelotii, dup5 indelungata lor abstinent5
www.dacoromanica.ro
 MOARTEA LIR MAGELLAN 231

pe mare, s'au repezit nebuneste asupra ferneilor. Nu e deci de

mirare c Silapulapu ar vrea ca strdinii aceia s5 piece cat .
mai repede. Dar purtarea lui agresivd fatd de oaspetii lui Hu-
mabon, pare lui Magellan o excelentd ocazie de all ardta pu.
terea. Nu numai regele din Sebu, dar si toate cdpeteniile din
meleagurile acelea trebue sã vadd odatä cat de bine e pentru
cei care stau de partea Spaniolilor i cat de amar ispdete
acela care cuteazd s5 se impotriveascd stdpanului fulgerelor
si tunetelor. lin asemenea spectacol, nu prea sangeros, poate
ti mai convingdtor decat toate argumentele verbale. Magellan
intiinteaz deci pe Humabon cà vrea sà dea o strasnicd lec-
Ue militard acelui indarknic sef de trib, pentru ca i toata
.celelalte c5petenii sd invete minte odatd pentru totdeauna.
Ciudat insd : regele din Sebu nu prea se aratà entuziasmat
de oferta lui Magellan. Poate cd. el se teme c triburile sub-
jugate s'ar putea ridica impotriva lui, indatd dupd plecarea
Spaniolilor ; pe de altd parte, i Serrao si Barbosa il previa
pe amiralul s5 nu intreprindd o expeditie r5zboinicd atat de
inutil5.
Dar Magellan nici nu se gandeste la o luptà adevdratd. Daca
rebelul acela se supune de bund. voie, cu atat mai bine pentru
,clansul i pentru toti. Iriamic jurat al oric5rei Varsdri de sange,
cu totul opus celorialti conquistador: care macelareau fr
crutare pe oricine intalneau in calea lor, Magellan trim:t mai
int Ai pe sclavul Enrique si pe negutdtorul maur la Sildpulapu
si ii propune cinstit sä Med pace. Ei nu-i cere deck sd recu-
noasc5 suveranitatea regelui din Seim si protectoratul Spa
niei. Dada el, c5petenia insulei Mactan, consimte de build voie.
atunci Spaniolii vor trdi in pace cu dansul ; dac5, dimpotrivid,
cefuz5 recunoasterea suveranului de Sebu, are sd i se arate
atunci cat de ascutite sunt lancile spaniole.
Totusi, rajahul trimite rdspuns cà i oamenii sdi au ldnci.
E adevdrat cä ele sunt Murite nurnai din trestie i bambus,
insd varfurile lor sunt bine intdrite in foc i Spaniolii s'ar
putea convinge ei insisi de aceasta. Fat5 de acest rdspuns pun

www.dacoromanica.ro
232 MAGELLAN

de trufie, nu-i amâne lui Magellan altd alegere deat argu-

mentul armelor, aci el are de apdrat simbolic hegerno-
nia Spaniei.
* *
In pregdtirea acestei midi expditii azboinice, se pare a,
Magellan a neglijat pentru intdia oard insuSirile sale cele mat
caracteristice : pruden i perspicacitatea. Pentru intdia oar*,
omul acesta atat de calculat i meticulos de obiaiu, pare a
s'a aruncat cu usurinfa intr`o primej die. Caci regele din Sebu
s'a declarat gata sà trimita o mie de oameni, alesi dintre ceL
mai razboinici ai sai, pentru a lupta impreund cu Spaniolii ;
la andul au, Magellan putea sà expedieze pe insula cea
mjtiticà o sutd cincizeci de oameni din propriul sau echipaj
Rajahul acelei tdrisoare, care nici nu se gdseste insemnatd,
pe o hartä normald, va suferi fara indoiald o strivitoare In-
frângere. Insa Magellan are oroare de macel. Ceea ce-1 in-
tereseaa in aceastd expeditie e cu totul altceva, mult mat
important : prestigiul Spaniei. Unui amiral al imparatulul
care stkadneste cele cloud lumi, i se pare mai prejos de dern-
nitatea lui sa trimita o armatd intreagd irnpotriva unui bä-
dàran azvatit, a unui golan masliniu care nu are macar e
rogojind noud in coliba sa plind de murddrie ; e nedemn pen-
tru el sd porneasa cru forte covdrsitoare contra unei mizeree-
bile adundri de insulari nepreatiti. Magellan urmareste toc-
mai contrariul, si anume : sä arate in vazul tuturora a um
singur Spaniol, bine inarmat si ocrotit de platosd, poate tine
piept unei hoarde de salbateci in pielea goal:à. Da, unul con-
tra o sutd ! Aceasta expeditie de pedepsire nu are alt rost
deat acela de a dovedi tuturor bdstinasilor din arhipelag ea
Spaniolii sunt asemenea zeilor. Trebue sa se adevereasa
mitul invulnerabilitdtii br. Spectacolul mai mult amuzant
oferit in urma cu ateva zile, pe corabia sa, regilor din Mas-
sawa i Sebu, and doudzeci de razboinici puteau sd arunce
In acelas timp bletele lor lanci i ageti asupra unei bune ar-
muri spaniole fdra sà raneasca pe omul dinduntru, care ra,
www.dacoromanica.ro
 MOARTEA LIM MAGELLAN 233

dea de ei jocul acesta burlesc trebue exemplificat acurn_

Cu toatà seriozitatea, in proportii mult mai mari insa, im-
potriva indaratnicului rajah. Numai din acest motiv de ordia.-
psihologic, Magellan, atat de prevazator de obiceiu, nu ia cu.
dansul tot echipajul ci numai saizeci de oameni i invita pe
regele din Sebu sà ramaie linistit in barca sa, cu trupela-
sale de ajutor. Ele trebue sa ia parte numai ca martori, nu-
mai ca privitori la instructivul spectacol : vor vedea cum-
vreo cinci duzinl de spanioli pun pe fuga toate capeteniile-
Si rajahii i regii acestei insule mici cat un purice !
Oare amiralul atat de incercat in lupte, sà fi calculat gre-
sit de astà data ? Nicidecum. Daca tinem seama de alte fapte
istorice, nu era deloc absurda proportia de saizeci de Euro-
peni in armura contra unei mii de Indios goi, care luptau
doar cu niste lanci ale caror varfuri erau facute din oase de
peste. Cad Cortez i Pizarro au cucerit imparatii intregi nu-
mai cu cinci sute de soldati, care au bagat groaza in sute de_
mii de Mexicani si Peruani ; in comparatie cu asemenea is-
pravi razboinice, expeditla lui Magellan impotriva unei in-
sule mari cat o gamalie de ac nu era inteadevar decal o plim-
bare militara. Ca el s'a gandit la primejdie tot atat de putin
ca i un alt mare navigator, capitanul Cook, (care si-a pier-
dut viata intr`o incaierare tot atat de marunta cu niSte in-
sulari), ne-o dovedeste cu prisosintà imprejurarea ca Ma-
gellan, piosul catolic care impunea de obiceiu echipajului sau
sa se impartaseasca- inaintea fiecarei actiuni hothritoare, n'a
dat de asta data dispozitii in aceasta privinta. Cateva salve
trasnitoare, cateva sdravene lovituri si razboinicii lui Si-
lapulapu ii vor lua talpasita. Ca iepurii se vor risipi care 'n-
cotro ! Fara adevarath varsare de sange, se va dovedi astfeL
pentru vecii vecilor inviolabilitatea suveranithtii spaniole.
* *
In noaptea aceasta de Vineri 26 Apriie 1521, Magellan se
imbarcd cu cei saizeci de oameni al sai pentru a traversa
stramtoarea care desparte cele doua insule. Bastinasii sustin,
ca ar fi vazut atunci pe un acoperis o pasäre ciudatà, neagra,.
www.dacoromanica.ro
234 MAGELLAN

necunoscuta prin locurile acelea. Semana cu un corb. i in-

teadevär, nimeni nu tie de ce, toti anti incep sä urle deo-
data. Spaniolii, nu mai putin superstitio§i decat salbaticii
aceia, Ii fac cruce infricopti. Dar cum putea un om care
cutezase sA intreprindä ocolul lumii, sä se sperie de crone&
-nitul unei don i s renunte din aceasta cauzd la o simplà
hartuial5 cu un ef de trib i cu biata lui stransur5 de supug
despuiati ?
Printr`o funesta imprejurare, acest mic ef de trib gäse*te
totu§i un allat cat se poate de pretios in structura cu totul
cleosebita a tarmului. Din cauza coralior, care s'au de-
pus din belaug in jurul insulei formand un brau de stanci
ascutite, barcile nu pot trage la t'arm. Astfel, dela inceput
Ii s'a luat Spaniolilor unul din mijlaacele cele mai eficace de
razboiu ucigatoarea salvA de muschete i arbalete care, nu-
mai cu bubuitul lor, pun de cele mai deseori pe fuga pe b4S-
Lina0. Dar, renuntand far5 sä mai stea la indoialà la armele
acestea care trebuiau sa-i Votejeze dela distanta, cei aizeci
de oameni inarmati pana 'n dinti ceilalti räman in barci
sar in apà, avand in fiuntea lor pe Magellan care, precum
aerie Pigafetta, ca un bun pastor, nu vrea sa-si paraseasca
turma". Cufundati in valuri pana la cingatoare, ei strabat
lunga distanta pang la tgrm, unde Ii a*teaptd hoarda uria5A
a sàlbaticilor care urlä i sbiarà agitandu-i scuturile. Ad-
-versaril se ciocnesc i, curand, incgerarea se schimba inteo
lupta sangeroasa.
Dintre diferitele descrieri ale accstei lupte, cea mai vrednicä
de crezare trebue sa fie aceea a lui Pigafetta care, gray ranit
el inswi de o sageata, a staruit sa ea/male pand In ultima cli-
p5 lang5 iubitul au capitan. Noi am a5rit", relateaz5 el,
in apa care ne ajungea pang la §old g am inaintat prin v a-
luri cale de doua bune aruncaturi de sageata 0/-15 la Win,
barcile noastre neputand sà ne urmeze mai departe din calm*
recifulul. Pe rarm ne Weptau o mie cinci sute de insulari
impsartiti in trei gloate ; cu striete teribile el pornir5 asu-
.pra noastrd. Dou5 gloate ne-au atacat pe ambele flancuri, iar
www.dacoromanica.ro
 MOARTEA LITI MAGELLAN 235
treia din front. C5pitanul ii impart! oamenii in doug gru-
purl. Muschetarii i archebusierii nostri au tras timp de juma-
tate or5 din barci, tlar nu si-au atins tinta, deoarece gloantele
.si sagetile si lancile nu mai puteau strapunge dela o depar-
tare atAt de mare scuturile de lemn ale dusmanilor sau ma-
.car sa-i raneasca la brat. De aceea, capitanul dadu eu glas
tare comanda sä nu se mai tragd (desigur, spre a economisi
munitiile pentru lupta final5), ins5 nu fu auzit de ai noStri.
Cand insularii vazura ca ImpuScaturile noastre nu pricinuiau
decat pierderi foarte reduse sau chiar nu aveau niciun efect,
ei nu mai dadura inapoi la fiecare salva. Strigau mereu, tot
mai tare si, sarind intr`o parte si in cealaltd pentru a evita
inipuscaturile noastre, ei se apropiau din ce in ce ; acoperiti de
scuturile lor, svârleau sageti, sulite, land de demn intarite in
foc, pietre si tot felul de murdarii, incat abia ne puteam
apara. Cativa dinteinsii au aruncat chiar land cu varful de
bronz asupra capitanului nostru.
Pentru a baga groaza in ei, capitanul a trimis ativa dintre
oamenii nostri sa dea foc locuintelor insulare. Dar aceasta Ii
intarita si mai mult. Unii din ei alergara la foc, care mistuise
douazeci sau treizeci de case, i doborira acolo doi dintre ai
nostri. Ceilalti se näpustirà cu furie si mai mare asupra
noastra. Cand observar5 ca piepturile noastre erau ocrotite
de armura, dar nu si picioarele, ei Untied mai cu seama asu-
pra acestora. 0 sageata otravita a strapuns piciorul drept al
capitanului, din care cauza el dadu ordin sa cedam pas cu
pas. Insa aproape toti oamenii nostri s'au grabit atunci sa se
retraga in fuga, ac.:a ca abla sase sau opt din noi am ea/nag
cu dansul (capitanul, care avea de multi ani un picior para-
lizat, nu putea desigur sa se retraga repede). Acum eram
expusi din toate partile lancilor i pietrelor pe care dusmanul
le arunca asupra noastra, si nu mai eram in stare sa opunem
-vreo rezistenta. Bombardele pe care le aveam in bard nu ne
puteau fi de niciun ajutor, caci din cauza apei putin adanci
barcile erau oprite prea departe de Wm. Ne trudeam sa ne
klepartam tot mai mult de coasta, luptand necontenit, dând
www.dacoromanica.ro
236 MAGELLAN

pas cu pas inapoi si, la un moment dat, eram la o aruncatura,

de ageatà departe de tarm i apa ne ajungea pand la ge-
nunchi. Totusi, insularii ne urmareau cu indarjire i pescu
iau mereu läncile de lemn aruncate asupra noastra, astfel cà
se puteau folosi de cinci sau sase ori de aceelasi lance. De-
oarece 1-au recunoscut pe capitan, ei tinteau mai cu seama
asupra lui ; de doud ori au lovit coiful ce-i ocrotea capul. El
insa, impreund cu cativa dintre noi, ramase ca un cavaler
viteaz la postul sau, fara sä incerce sa-si continue retragerea
1 astfel ne-am batut mai bine de o ord, pana ce un Indio
izbuti sa arunce drept in obrazul capitanului un proectil de
trestie. In mania sa, capitanul strapurir imediat pieptul a-
gresorului cu propria-i lance, care ramase Insa infipta in cor-
pul celui ucis, i cand capitanul incerca apoi sä traga sabia,
el o scoase abia pe jumatate pentruca o rana pricinuitä de o
sulità ii paralizase bratul drept. Cand duSmanii observar5
aceasta, se repezira cu totii asupra lui si unul dinteinsii ii
d'adu o lovitura de sabie in piciorul stang, ranindu-1 atat de
gray incat el se prabusi cu fata la pamant. Imediat toti acei
Indios se aruncara asupra lui, strapungandu-I cu lnci1e i
cu toate celelalte arme ce le aveau in man5. i astfel ei au
rapus pe credinciosul nostru conducator, pe acel care fusese
oglinda noastra, lumina noastra, consolarea hoastra".
* *
Astfel, In clipa suprema a implinirii in toiul celei mai ma-
rete biruinti, cel mai mare navigator din istoria omenirii
ii gaseste sfarsitul inteo jalnica incaierare cu o hoar-
dà de insulari goi ! lin gexiiu care, asemenea lui Pros-
pero, infranase elementele naturii, care razbise prin toate
furtunile si stiuse sa domine oamenii, e doborat de Sila-
pulapu, de o ridicola ganganie omeneasca ! Dar ac-
cidentul acesta stupid nu-i poate rapi deck viata
nu si victoria, caci fapta sa e implinità, uriasa sa intreprin
dere e dusa aproape pana I capat. Si, dup5 o realizare atat
de supraomeneasca, aproape ea e chiar indiferenta soarta.

www.dacoromanica.ro
 MOARTEA LUI MAGELLAN 237
personala, particulara, a unui asemenea om. TotuSi, din pa-
cate, prea repede urmeaza dupd tragedia mortii sale eroice o
alta drama, mai bine spus : o piesa satirica. Aceia$1 Spanioli
care, cu cateva ore inainte, se uitau de sus, ca niste zei cobo-
rill din cer, la acest minuscul printi$or al insulei Mactan, se
injosesc atat de mult Inca, in loc sà cheme imediat in aju-
tor restul echipajulul i sa smulgd din mdinile ucigasior ca-
davrul conducdtorului lor, trimit la Silapulapu un mijlocitor
sa-1 roage s11 le vanda cadavrul; in mod las, pentru cativa
clopotei i cateva bucdti de panza coloratd, ei vor sä rascum-
pere ram4itele pamântesti ale amiralului ! Dar biruitorul
acela gol, mai mandru $i chiar mai demn decdt tovaragi nu
prea eroici ai lui Magellan, respinge o asemenea targuiald.
El nu vrea s11 vanda cadavrul adversarului sau pentru mar-
gele i oglindioare $i catifelee frumos colorate. Un trofeu nu se
vinde ! Caci in toate msulele se rdspande$te acum vestea ca
Silapulapu-cel-Mare a rapus pe strainul acela, pe st5pdnul
fulgerelor i tunetelor, tot atat de lesne cum prinde el tin
peste sau sageteazd o pas5re.
Nimeni nu $tie ce-au facut sdlbaticii aceia mizerabili cu
cadavrul.lui Magellan carui element au redat ei r5m5si-
tele lui pieritoare : focului, valurilor, aerului sau gliei atot-
mistuitoare. Nicio marturie nu ne-a ramas. Pentru totdeauna
a disparut morrnântul lui i astfel s'a pierdut, misterios, tri
vesnicul Necunoscut, orice urma a omului care a strAbatut
nestarsitul ocean ce impresoarä pamântul si care i-a smuii
prin luptA secretul lui din urma.

www.dacoromanica.ro
 INTOARCEREA FARA CONDUCATOR
27 Aprilie 1521 6-Sep1embrie 1322

In lamentabila incaierare cu hoarda lui Silapulapu, Spa-

niolii au lasat pe teren opt morti. In sine, numarul acesta e
au totul neinsemnat. Dar pierderea conducatorului lor face
din infrangerea lor o adevarata catastrofa. Caci odata cu
moartea lui Magellan s'a prabusit si nimbul magic al strai-
nilor albi, care apareau pana acum bastinasilor Ca un fel de
divinitati atotputernice. Tocmai prin aparenta invincibilitäii
lor, se explica mai cu seamd puterea i succesul tuturor con-
quistadorilor din vremea aceea. Cu toata tenacitatea si bra-
vura lor, cu toate armele i virtutile Mr razboinice, un Cortez,
un Pizarro n'ar fi izbutit niciodata sa infranga zecile i su-.
tele de mil de potrivnici ai lor, daca ei n'ar fr fost ocrotiti
ca de un arhangel invizibil, de mitul atotputerniciei. Fiintele
acelea straine, atotstiutaare, c.9re erau in stare sa runce
fulgere i tunete din ghioagele" lor, treccau drept invulne-
rabile fata de indigenii cuprinsi de groaza la ivirea lor; ele
nu puteau fi macar nimerite de vreun proectil: sagetile rico-
Sau de platOsele lucitoare; i nici sa fuga de ele nu puteau
bietii salbatici, cdci uriasele animale cu patru picioare pe
care caldreau navalitorii, parand ca formeaza cu ele o singura
vietate, le-o luau inainte, taindu-le orice retragere, Nimic nu
vildeste in chip mai miscator cat de cumplith era frica ce-i
paraliza pe bastinasi, deck episodul din epoca aceea a con-

www.dacoromanica.ro
 INTOARCEREA FARA CONDUCATOR 239
quistadorilor, cand un Spaniol se innecase inteun ran. Indi-
enii au dus cadavrul intr`o colibä Si trei zile s'au aitat.
tinta la el, dar nu cutezau sh-1 atingd: se temeau ca, zeal a-
cela strain sa nu se trezeasca iarái. Abia cand cadavrul ince-
pu sa putrezeasca, ei au prins curaj si s'au adunat cu totil la-
olalta, rasculandu-se impotriva cotropitorilor. Le-a fost dee
juns sa se convingd ca zeii aceia albi sunt vulnerabili j pieri-
tori, a fost deajuns o singura infrangere a invincibililor
si vraja s'a risipit, mitul divine! misiuni a strainilor si-a pier-
dut pretutindeni puterea.
Asa s'a intamplat si de astä data. Regele din Sebu s'a supus
celor cari i-au aparut ca nista stapani ai fulgerelor Si tune-
telor, neindrasnind sa-i contrarieze catusi de putin. Si-a
insusit cu toata smerenia credinta lor, socotind Ca Dumnezeul
lor trebue sa fie mai puternic decat idolii de lemn pe care-i
adorase pana atunci. El nadajduise cà, daca se aliaza cu stra-
inii acestia, daca dobandeste prietenia acestor fapturi supra-
naturale, va deveni in scurta vreme cel mai puternic monarh,
domnind asupra intregului arhipelag. i acum a vazut el in-
susi, impreuna cu cei o mie de razboinici ai sai ingramaditf
in barci, cum au fost infranti zeii albi de un mic sef de trib,.
de nemernicul acela de Silapulapu. Cu proprii sai ochi a vd-
zut Ca fulgerul i tunetul lor n'au avut niciun efect asapra
dusmanilor; da, a vazut chiar cd strainii aceia, crezuti invul-
nerabili In cuirasele lor sclipitoare, au fugit ca nista bieti ne-
putinciosi dinaintea razboinicilor goi ai lui Silapulapu ci
in cele din urma nu abandonat cadavrul stäpanului lor, In
strigatele de bucurie ale compatriotilor sai, care s'au dovedit
astfel mai curajosi decal el.
Poate ca un energic contra-atac ar fi mai putut saiva pres-
tigiul Spaniolilor. Daca un conducator hotarat ar fi adunat
pe toti eel doua sute de mateloti Si ar fi pornit in fruntea lor
spre Mactan, pentru a smulge din mainile ucigasilor cadavre
marelui lor capitan, pedepsind fara crutare pe banditul acela
si tot tribul sàu, poate Ca i regelui din Sebu i-ar fi intrat
trim in oase i ar fi avut acelasi sacru respect fatá de btrro_

www.dacoromanica.ro
240 MAGELLAN

nii albi. Dar in loc de iuresul acesta razbunator, Don Carlos

Hurnabon (el n'are sä mai poarte multa vreme numele acesta
imparatesc) vede ea Spaniolii infranti se injosesc si mai mult,
trirnitand o solie la capetenia victorioasa a Mactanului si
xascumpere cu marfuri i bani cadavrul lui Magellan. Dar
iata ca micul sef al minusculei insule continu s infrunte
pe zeii albi i izgoneste cu dispret pe mijlocitorii lor!
E dela sine inteles ca aceasta laSa purtare a zeilor alai
trebue sa-1 fi pus pe ganduri pe regele Carlos Humabon.
Poate ca el a resimtit ceva din amarnica desamagire a lui
Caliban feta de Trinculo, and bietul norod inselat iSi da
seama ca s'a pripit sa ia drept un zeu pe un simplu flecar
lanfaron. De altminteri, Spaniolii au savarsit tot felul de
greseli, ca sa strice buna intelegere cu insularii. Peter Martyr,
-care interogase pe mateloti indatä dupa Intoarcerea lor, pen-
tru a stabili adevaratul motiv al subitei schimbari survenite
dupa moartea lui Magellan, a capatat dela un martor ocular
(qui omnibus rebus interfuit"), probabil dela Genovezul
Martin, aceasta lamurire care, din nefericire, este prea inter
rneiata pe fapte reale: ,Ferninarum stugra causam penarba-
lionis dedise arbitrantztr"; Cu toate ordinele sale riguroase,
Magellan na putut tine in frau pe matelotii sai care, dupa
absenta lor de atatea lunf pe mare, s'au repezit flämanzi Si
asupra femeilor bastinasilor ospitalleri; zadarnic a Incercat
tl s5 puna capat actelor lor de viol.nta si a pedep,it cl:Iar pe
propriul sdu cumnat, Barbosa, pentruca a ramas pe insure' timp
de trei nopti; dar aceaasta destrabdlare pare cd s'a dela/Alia
Si mai mult dupg moartea lui Magellan. In orice caz, regele
nu mai putea avea nicio stima fata de acesti intrusi salbateci,
de Indata ce a pierdut respectul feta de virtutile lor raz-
boinice. Spaniolii trebue sa fi simtlt ceva din aceasta cres-
.eanda neineredere, cad ei se arata deodata foarte nerabda-
tori. sa-g stranga acum marfurle si tot ce-au adunat prin
schimb, sa se imbarce repede, cat mai repede si sa poraeasca
spre Insulele cu mirodenii! Ideia lui Magellan, de a pastra

www.dacoromanica.ro
 INTOARCEREA FARA CONDUCATOR 241

Win pace si prietenie insulele Filipine pentru Imperiu i.

Biserica, Ii preocupa acum prea putin pe urmasii sal mer-
captili: numai sà termine.afacerile si sa se vada odata acasa!
Dar pentru a lichida afacerile acestea, Spaniolii au neaparat
nevoie de Enrique, de sclavul lui Magellan, pentruca el e sin-
gurul care, cunoscand limba indigenilor, poate mijloci ;darn-
but i toate celelalte relatii cu dansii. Si cu acest prilej, nein-
semnat in aparenta, se vadeSte indata deosebirea in arta de
a trata pe oameni, gratie careia Magellan mai uman decal
tovardsii säi a cucerit totdeauna cele mai mad succese.
Credinciosul Enrique a luptat pana. in ultima clipa langd
tamirai. Ranit, el a fost transportat cu barca impreuua cu
ceilalti invinsi, i acum zace nemiscat pe bordul corabiei, in-
velit in rogojina sa fie ca rana capatata in lupta nu s'a
vindecat asa de repede, fie ca in adanca sa prostratie t3.1 je-
leste cu fidelitatea elementara si statornica unui animal pier-
derea iubTtuiui sau stapan. Si lath ca Duarte Barbosa pe
care, dupa moartea lui Magellan, echipajul 11 alesese icnpre-
una cu Serrao la comanda supremä a flotei, savarseste pros-
tia de a jigni de moarte pe slujitorul eta de deyotat al a-
miralului. El se rasteste la Enrique, spunandu-i cu brutalitate
sa nu creada cumva cà acum, dupà moartea stapanului sau,
poate trandavi in voie i ea a scapat de sclavie. De indata
ce vor ajunge in patrie, va fi predat sotiei lui Magellan; 'Dana
atunci, el trebue sa asculte cu toata supunerea. Daca nu se
tidied imediat i nu-i ajuta ca talmaciu sà vanda marfurile
ce-au mai ramas pe uscat, atunci are sa incerce cravasa pe
spinarea lui. Cu biciul pentru caini are sa-1 urneasca din loc;
Enrique, case e din rasa primejdioasä a Malaezior ce nu
lartA niciodatà vreo ofensà, asculfa aceasta amenintare: pri-
virea ii este tulbure, invdluità. Fara indoiala, el stie ca Ma-
gellan a precizat in mod expres in testamentul ski cà dansul
devine liber din ora mortii sale si chiar cà i-a la'sat o sumä
importantä. De aceea, el Ii mused in tainä buzele: acesti
cibraznici succesori ai marelui ski sthpfin i rnaestru, care

www.dacoromanica.ro
242 MAGELLAN

vor sg-i rdpeascg libertatea nici nu-i inteleg durerea, sus

sg-i plgteascg ei pentrucg 1-au numit perro" i I-atr.
tratat intr'adevar ca pe un cgine!
Vicleanul i indgrjitul Malaez nu-si trAdeazg cgtusi de:
putin ggndurile sale de rgzbunare. Se aratg cu desgvarsire!
supus i devotat ca si inainte. Se duce la tgrg, face pe tgl-
maciul la vanzare i cumpgrare dar in acelasi timp se fo-
loseste cu teribilg iscusintg de arta sa de tglmaciu. El 1y0iin-
teazg pe regele din Sebu cg Spaniolii au si fgcut toate pregg-
tirile pentru a reincgrca pe corgbiile lor mgrfurile nevgndutv
si ea voiau sg disparg pe neasteptate, in ziva urmgtoare. Dacd
regele ar proceda acum cu toatg dibacia, el si-ar putea in-
susi foarte usor 'toate rngrfurile fgrg sg fie nevoit sg dea ceva
in schimb i, cu prilejul acesta, ar putea chiar sg captureze
cele trei corgbii ma'rete.
Probabil cd prin propunerea sa izvoratg din sete de rgz-
bunare, Enrique n'a exprimat deck dorinta cea mai tginui.ra:
a regelui din Sebu; in orice caz, cuvintele sale ggsesc cea,
mai binevoitoare ascultare din partea lui. Ei injghebeazd,
impreung un plan, preatindu-1 cu prudentg in toate arna:
nuntele. Negotul continua in toate formele, foarte animat.
Regele din Sebu se aratg mai prietenos, mai cordial ca ori-
cand fatg de noii sal frati de credintg; i chlar Enrique, de
cand Barbosa i-a argtat biciul, pare cg s'a lecuit de-a-binelea
le pretinsa lui lenevie. La intgi Mai, trei zile dupg moartee
lui Magellan, el aduce capitanului o veste imbucurgtoare.
Chipul sat' radiazd intr'adevgr de bucurie, cand le spune Ca,
regele din Sebu a primit in sfarsit podoabele i bijuterlile
pe care fagaduise sg le trimitg regelui Spaniel, suzeranului
si prietenului sau. Pentru a preda cu deosebitg solemnitate
aceste daruri, el a g chemat la adunare toate cgpetenille sale
si pe toti supusii; de aceea, cei doi capitani, Barbosa si Serrao,
sä binevoiascg sg se prezinte impreung cu cei mai distinsi.
gentilomi, pentru a li se inmana darurile regelui Carlos dln.
Sebu destinate suzeranului i prietenului sgu Carlos al Spa-
niei.

www.dacoromanica.ro
 INTOARCEREA FARA CONDUCATOR 243
Daca Magellan ar mai fi trait, atunci el si-ar fi amintit
desigur de un episod din anii sdi de serviciu militar in India,
cand regele din Malacca invitase tot atat de amabil pe capitani,
care au debarcat fax% sã banuiasca nimic i au fost maceldriti
cand s'a dat sei.malul convenit; numai gratie bravurii sale,
cu riscul propriei sale vieti, a putut fi salvat omonimul 3u1
Serrao. Dar celalalt Serrao si Duarte Barbosa nici nu banuiesc
cursa ce le-a intins-o noul lor frate creStin. Ei acceptd in-
vitatia. i din nou se adevereste Ca cititorii in stele nu stiu
niciodata ceva, nici macar in ce priveste propria lor soarta.
Caci i astrologul Andres de San Martin, care uitase pro-
babil sà-Si cerceteze dinainte horoscopul, se alatura celor
doi pe cand Pigafetta, atat de curios de obiceiu, e nevoit
sa ramaie pe bord, caci Inca nu s'a vindecat de rana ce-o
capatase in lupta dela Mactan. Sageata care I-a strapuns
atunci, i-a salvat de astd data viata.
In totul, douazeci si noud Spanioli debarcd pe insula i, din
nenorocire, printre ei se afld cei mai incercati comandanti si
piloti. Sunt primiti cu toata solemnitatea i condusi la o dum-
brava de palmieri uncle regele pusese &à se pregateasca ban-
chetul. 0 imensa multime de bastinasi s'a adunat acolo, 'n
aparenta numai din simpla curiozitate, si impresoarä din
toate partile pe oaspetii spanioli. Toti se arata cat se poate
de amabili i prietenosi fata de ei. Insa tocmai graba i sta-
ruinta cu care regale conduce pe Spanioli la dumbrava de
palmieri, nu prea ii place pilotului Juan Carvalho. El impar-
taseste banuiala sa lui Gomez de Espinoza, maestrul-armu-
rier al flotei i amandoi hotarasc sa aduca neintarziat restul
echipajului lamas pe corabii, pentru a putea scapa pe cama-
razii kr in cazul unei tradari. Sub un pretext oarecare, bin3
potrivit, ei se strecoara din valmaSagul multimii i vasle:x
pana la corabii. Dar n'au apucat sa urce pe bord i nista str)-
gate infioratoare razbat pand la, ei, de pe uscat. Intocrnal cum
se intamplase pe vremuri la Malacca; indigenii s'au napustit
asupra Spaniolilor care sedeau nestiutori la ospat, macelarin-
du-i fara ca ei sä se fi putut macar apara. Cu o singurii lo-

www.dacoromanica.ro
244 MAGELLAN

viturk perfidul rege din Sebu s'a descotorosit de toti oat,-

petii sài, insusindu-si m5furi1e i armele depozitate pe tarm,
precum i armurile in care Spaniolii se credeau invulnerabili.
In primul moment, camarazii de pe cor5bii rgman incr2-
meniti de groaz5. Dar Carvalho, pe care asasinarea tuturor
celorlalti c5pitani ii ridicA, dela un minut la altul, pang 'a
comanda supremg a flotei, ordond matelotilor s5 carmeascd
mai aproape de tdrm i s5. indrepte asupra orasului toate tu-
nurile. Pe rand, de pe o nava la alta, salvele cutremurà vgz-
duhul. Poate cà prin aceste represalii Carvalho nädajduiesie
sä mai salveze cativa camarazi, poate ca totul nu e cleat o
spontana izbucnire de manie. Dar tocmai cand primele ghiu-
lele cad ca niste traznete asupra colibelor, se intampla ceva
inspaimant5tor una din acele scene de neuitat, pe care
acei ce-au fost de fat5 le retr5esc in toatà cumplita lor oroare.
Unul singur din cei atacati pe neasteptate, cel mai viteaz dirt-
tre toti, Joao Serra misterioas5 repetare a aceluiasi epi-
sod ! s'a smuls in ultimul moment din mainile ucigasilor
si a fugit spre t'arm, la fel cum fugise si Francisco Serrao
pe plaja dela Malacca. Insd dusmanii se iau dup5 dansul, 11
impresoar5 i Ii leag5 cobza. Si el sta acum acolo, neputth-
dos, inconjurat de ucigasi, i strigà cu ultimele sale puteri
c5tre cei de pe corabii s5 nu mai tragd cu tunurile asuara
orasului, altf el calaii s5i ii vor macel'arii i pe dansul. Pentri
Dunmezeu! sa inceteze cu salvele i sa' trimita repede o hm.
tre cu marfuri, ca sà-1 rascumpere.
0 chi* se pare cd targuiala e pe cale s5. reuseascd. Au ai
stabilit pretul de rascumpgrare al viteazului capitan : dou5
bombardiere i cateva tOne de arama. Dar btinasil pretinc1
sa li se trimità marfurile la t'arm i Carvalho se teme poato
aceia, care au c5lcat odatg jur5mantul de cre-
dint5, au de end sa-si insuseasca nu numai m'arfurile, ci si
barca. Se mai poate insä i insusi Pigafetta exprima aces-
stA banuiala ea acest ambitios camarad nu mai vrea sà re-
nunte la rangul de amiral dobandit pe neasteptate : el e prea
putin dispus sä serveasc5 iarài ca simplu pilot, Sub ordinele

www.dacoromanica.ro
 INTOARCEREA FARA CONDUCATOR 245

lui Serrao rascumparat chiar de dansul. In orice caz, e groaz-

nic ceea ce se intampla acum. Un om, un singur om care san-
gereaza in leaturile ce-i patrund in came, se suceste si se
rasuceste acolo, pe tarm, cu fruntea brobonatd de sudorIle
mortii, hartuit de o intreaga ceata de salbatici gata sa4
ucidd. Unica sa nadejde e cá trei corabii spaniole bine echi-
pate si cu panzele intinse, se afla in aprop:ere, doar la 0
asvarlitura de piatra, si cà la balustrada vasului-amiral std
compatriotul sdu Carvalho, comprade-le sáu, fratele sau de
cruce, cu care impartise mii de primejdii si care mai degraNi
sr sacrifica totul deck!, sa-1 lase in parasire. Si el ii strigä iar
si iar cu glasu-i fagusit sà trimita repede, cat mai repede
mdrfurile de schimb si sa-1 scape de moarte. Si mereu ee
uitü tintd, cu lacoma speranta, la barca leganatd pe valuri:
langd corabie. Dar de ce intarzie Carvalho, de ce zdboveste
atfit de mult? $i deodata Serrao, navigatorul care curroaste
fiece piesà, fiece manipulare a unei corabii, vede cu ochii sdi
aprinsi de febra ca luntrea, de debacare e trasd spre bord.
Trädare! Trddare! In loc sa-i trimita barca salvatoare, cora"-
biile incep sã manevreze si se indreaptd spre largul marii.
Prima nava s'a si intors cu carma de partea cealalta j iatd
ca briza ii umfla planzele! In primul moment, nenorocitul
Serrao nu poate si nu vrea Inca sa priceapa ca proprii sai
camarazi Ii parasesc cu atata lasitate, din ordinul fratelui sdu
de cruce, lasandu-1 pe el, pe comandantul lor, pe conducd-
torul lor suprem in mainile ucigasilor. El stria Inca odata,
cu glasul aproape stins, spre fugarii aceia; Ii implora, le po-
runceste, sbiard j urld in chinul din urma al desnddejdii
al mortii. Dar cand isi da in sfarsit seama ca toate navele
s'au si intors CU prora spre larg si parasesc rada, el Ii aduna
ultimele puteri, i*i umfla Inca odata Pieptul incatusat si, cu
glas strident, sasietor, arunca in urma lui Juan Carvalho,
peste va1ur, blesternul acesta infricosator: in Ziva de Apoi
ii va chema in fata judecatii lui Dumnezeu, sà dea socoteala
pentru tradarea lui miseleasca.

www.dacoromanica.ro
246 MAGELLAN

Si blestemul acesta e totodata ultimul su cuvant. De pe

bord, toti camarazii si necredinciosi vad cu ochii lor cum e
macelarit comandantul pe care ei înii 1-au ales. Si In a-
celaii timp, cand dansii nfau parasit Inca apele din preajma
portului, crucea cea mare se prayaleste -la pannant In stri-
gatele de bucurie ale bastinasilor. Tot ce-a cladit Magellan
in sdptamari de munca tenace, cu atata rabdare i prudenta
se prapadete din cauza nechibzuintii succesorilor sai. Acope-
riti de hula si ocara, avand Inca In urechi strigatul acela
sfasietor, blestemul capitanului lor muribund, simtind la
spatele lor de fugari batjocura salbaticilor care dantuesc fre-
netic, Spaniolii se furiseaza ca niste criminali hartuiti, la-
sand in urma lor insula pe care sub conducerea lui Magel-
lan au pus inthia oara piciorul, ca niste zei.
*
Si ce jalnica trecere in revista urmeaza acum, de Indata
ce acei care au scapat cu viala sunt departe de portul acela
al Nenorocului ! Dintre toate loviturile destinului, pe care flota
le-a avut de indurat dela plecarea el, popasul acesta de pe
insula Sebu I-a fost cel mai funest. Afara de Magellan, con-
ducatorul pe care nimeni nu-1 putea inlocui, ea a pierdut
pe cei mai destoinici capitani, Duarte Barbosa si Joao Serrao,
ale caror cunostinte precise cu privire la coastele IndiDor
orientale ar fi cat se poate de folositoare tocmai acum, cand
a inceput lunga calatorie de reintoarecre in tard. Moartea lui
Andres de San Marin a rapit flotei si pe expertul ei nautie,
iar fuga lui Enrique o lipseste de talmaciul el. Mid se face
nurnaratoarea echipajului, din cei cloud sute Saizeci de oa-
meni care se aflau pe bord la plecarea din Sevilla, nu mai
raspund la apel decat o suth cincisprezece si efectivul aces-
ta atat de redus se dovedeste insuficient pentru cele trei co-
rabii. Este deci preferabil &à se sacrifice o corabie, spre a in-
zestra pe celelalte douà cu echipajul trebuitor pentru a duce
expeditia pana la capat. Care din cele trei nave sa fie scu-
fundata? Sortii cad asupra lui Concepcion", care luase de

www.dacoromanica.ro
 INTOARCEREA FARA CONDUCATOR 247

=mit apd si care n'ar mai putea rezista grelei caldtorii pang
mn Spania. Sentinta de moarte e executata in apropiere de
insula Bohol. Tot ce se mai poate utiliza, tot ce se mai poate
.demonta de pe aceasta nava, pana la ultimul cuiu i funia
cea mai uzata, e trecut dincolo, pe celelalte corabii. Apoi se
da foc acelui cadavru de lemn, goat de once urma de viata.
Cu priviri intunecate, matelotii vad cum flacarile, mai intai
mid, se intind si se inalta, palpaind tot mai tare, cuprinzaid
vu bratele lor mistuituoare intreaga corabie care fusese timp
de doi ani casa lor, patria lor si care nu mai e acum decat
o jalnica ramasita carbonizata, fumeganda, ce se scufunda
intr'o mare straing j dusmanoasa. Cinci corabii au pornit
din portul Sevillei, complet echipate, cu flamurile fluturand
-voios in varful catargurilor. Prima jerfd a fost Santiago",
care" se sfaramase de coasta patagona. In trecatoarea Magel-
lan, San Antonio" a parasit flota, dezertand in mod las;
Si acum Concepcion", in propriul ei sicriu, s'a mistuit sin-
gura in flacari. Numai doua corabii, ultimele, mai plutesc
una langa alta, pornind pe calea necunoscuta: Trinidad",
Vasul-amiral al lui Magellan si acea mica Victoria", prea
putin aratoasa, a 61.ei glorie va fi insa aceea de a-Si adeve-
ri mandrul ei nume si de a purta in slaVa nemuririi ideia
lui Magellan, dincolo de propria lui viata pieritoare.
* *
Ca acestei flote atat de reduse, atat de saracacioase, Ii
lipseste adevaratul conducator, incercatul amiral Magellan,
se dovedeste curand prin cursul nehotarat pe care il iau co-
rabiile. Ca niste orbi, ca niste oameni orbiti de patimg si
nestiinta, comandantii celor doua nave dibuesc prin arhipe-
lagul Sondei, cautanduil calea. In loc sa carmeasca de-a-
dreptul spre Sud-Vest, spre insulele Moluce de care sunt
foarte aproape, ei ratacesc spre Nord-Vest, inaintand i reve-
nind inteun zig-zag nesigur. Sase luni tree astfel, pierdute
lara nici un rost in aceste cautari care-i duc la Mindanao si
chiar pana la Borneo. Dar ceea ce vadeste si mai lamurit

www.dacoromanica.ro
248 MAGELLAN

decât nesiguranta pilotilor cat de adanc simtitä e lipsa untik

conduator, e scgderea ingrijorgtoare a disciplinei. Sub ye-
ghea severd a lui Magellan nu existau nici prgdgcluni arbi--
trare pe uscat, nici acte de piraterie pe mare. Ordinea era.
pgstratd cu strictetg, socotelile erau tinute la zi: nicio clipä
el n'a scgpat din vedere ca, in calitate de amiral al stgpanu-
lui si regelui sgu, era indatorat sà menting intactg onoarea.
pavilionului spaniol pang si in cele mai depgrtate colturi ale
lumii. Insd nevrednicul sax urmas, Carvalho, care-si dato-
reazg rangul de amiral numai asasingrii superiorior sgi de-
&Ire rajahii din Mactan i Sebu, nu eunoaste asemenea preo-
cupari morale. El practicà fgrg nicio sfialg pirateria i ia
tot ce intalneste in cale. Cand zgreste vreo joncd, o atacd .51
o jefuieste Vara crutare; banii de rascumpgrare pe care-i pre-
tinde in asemenea imprejurgri, ii bagg mai degrabd in pro-
priul sgu buzunar decal in tezaurul flotei. Omul acesta lipsit
de orice scrupule nu dg socotealg nimanui, caci el e totodata
contabil si caster, contador si tesorero. Si, pe cand sub dis
ciplina riguroasä a lui Magellan niciodatg n'a fost toleratg
vreo femele pe bord, Carvalho instaleazg pe nava sa, nu mat
putin de trei femei rgpite de pe o jonca, sub pretextul cà
vrea sa le aducg in dar reginei Spaniei. Cu incetul, echipajul
se räsvrgteste contra acestui pa!)6 care prea se intrece cu
isprgvile lui. Vedendo che non faceva cosa che non fosse in
servitio del te" deoarece vedeau (relateaza del Cano) cã
dansul nu se ingrijea de loc de interesele regelui, el cduta
numai foloase personale, el izgonesc pur i simplu dela co-
manda flotei pe acest pasg de harem. In locul sgu e instituit
un triumvirat: Gomez de Espinoza, egloitan al Trinidad-ei",
Sebastian del Cano, cgpitan al Victoriei" i pilotul Poncero
ca governador dell armada".
Dar prin aceasta nu se schimbä nimic: cele doug col-Moil
Ii cautä mereu calea, plutind la intamplare, in zig-zaguri
nesfarsite, revenind uneori chiar acolo de unde au plecat.
E adevgrat cg, prin pradgciuni si schimb de mgrfuri, rataci-

www.dacoromanica.ro
 INTOARCEREA FARA CONDUCATOR 249

tilor le este usor sa umple din nou camerele de provizii, In

aceste meleaguri cu numeroase insule bine populate, dar ade--
varata misiune pe care Si-a impus-o Magellan prin indras--
neata sa expeditie, pare ea e i uitata; in cele din urma, o lo-
vitued norocoasa ii ajuta sà gaseasca iesirea din labirintul
arhipelagului Sondei. Pe un prau intalnit intamplator i pe
care il prada ca niste adevarati pirati, dânii iau prizonier-
pe un ont originar din Ternate, care trebue deci sa cunoasca
bine calea spre tara sa, calea spre mult doritele insule cu
mirodenii. Si inteadevar el cunoaste calea, cunoaste ii pe-
Francisco Serrao, prietenul lui Magellan. In sfarlit, au ga,;it
edlauza care sa-i scoata din ratacire! Au biruit i aceastá
ultimg incercare a destinului! Ei pot sa porneasca acum ir. .

toata graba pe drumul drept, spre telul de care au fost dese-

ori foarte aproape in toate aceste saptamani pierdute fara
rost si pe care, in orbirea lor, 1-au ocolit mereu Lira sa-1
banuiasca macar. Cateva zile de tihnita plutire Ii apropie
acum de liman, mai mult cleat cele sase luni de smintitd.
cautare. La 6 Noembrie ei zaresc in departare niSte munti,
inaltandu-se incet, incet, din mare: sunt piscurile de pe
Ternate si Tidore. Au ajuns la insulele binecuvantate!
Pilotul care ne insotea", scrie Pigaffeta, ne-a spus cd
acelea ar fi insulele Moluce. Am multumit cu totii lui Dum-
nezeu si, pentru a vadi adanca noastra bucurie, am tras salve
de tun. Nu e de mirare ca eram atat de fericiti, caci ne-a
trebuit in totul douazeci i sapte de luni fara doua zile numai
pentru a gasi calea spre aceste insule si, in aceasta cautare,
am cutreierat marile in lung si lat, printre nenumarate in-
sule, pang sä ajungem aci".
Acum insa, la 8 Noembrie 1521, ei debarca pe Tidore, una
din cele cinci insule binecuvantate, pe care Magellan le visase-
o viata intreaga. Ca si Cid, pe care soldatii sal 1-au asezat
desi era mort pe calul care 1-a slujit cu fidelitate in atatea
batalii, pentru a castiga Med o ultima biruintd, tot astfei
energia lui Magellan a staruit imperloasa i dupd moartea lui,.

www.dacoromanica.ro
250 MAGELLAN

facand sa izbandeasca in cele din urma fapta sa manttiitoare.

-Corabiile sale, oamenii si contempla acum taxa laudata pe
-care, asemenea lui Moise, el o fagaduise celor cel-au urmat
si in care lui insusi, calauzitorului, nt.1 i-a fost ingaduit
sä intre. Dar nici acela care 1-a chemat la dansul, de peste
roceane, acela care i-a dat curajul sa creada in ideia sa i s'o
;transforme in fapta, nici Francisco Serrao nu mai este in
-vieata: zadarnic ar fi intins Magellan brakele spre prietenul
-catre care pornise dela capatul celalalt lumii. Serrao a
murit cu cateva saptarnani inainte; se pretinde Ca ar fi fost
-otravit. Cei doi precursori ai ideii ca pamantul poate fi in-
conjurat pe deplin, au plata cu moartea lor tinipurie o glarje
:nepieritoare.
Insa edscreirile entzuiaste ale lui Serrao se dovedesc ia
urma.cu totul indreptatite, cara echipajul debarca pe insula.
Nu numai cà privelistea e mareata, Ca natura ii revarsa acolo
-toate bogatiile, dar si oamenii se arata, din fericire, cat se
poate de prietenosi. Ce sà spunem despre insulele acestea?"
scrie Maximilian Transsylvanus in celebra sa scrisoare. Totul
simplu acolo, si nimic nu pretbieste mai mult decat pacea,
tihna i mirodeniile. Dar c el mai- bun dintre lucrurile aces-
tea si poate bunul cel mai de seama pe acest pamant: pacea,
pare ca a fost izgonita din lumea noastra de rautatea oame-
nilor i c si-a gasit acolo un refugiu". -Regele, al carui pri-
eten ,si colaborator fusese Serrao, se gribeste sa ving sub
un palanchin de matase in intampinarea oaspetilor, pe care-i
primeste frateste. E adevarat cii pe bordul coribiei, Ca un
Mahomedan credincios ce e, dansul isi duce mana la nas pen-
tru a nu simti mirosul respingator al carnii de porc. Pe cres-
-tini insa, regele Almansor Ii imbratiseaza cu dragoste de
trate: Veniti i va bucurati", Ii consoleaza el, de bunuril
si placerile acestei tan, dupa rataciri atat de indelungate pe
mare si dupa atatea primejdii. Odihniti-va, prindeti puteri
noui si nu va ganditi la nimic, decat ca ati ajuns in Impiiri-
Lia propriului vostru suveran". El recunoaste bucuros suve-

www.dacoromanica.ro
 INTOARCEREA FARA CONDUCATOR 251

ranitatea regelui spaniol si in loc s stoarca dela danSii eat

mai multe lucruri, cum au facut celelalte capetenii la care
s'au oprit in calea kr, monarhul acesta generos ii invitä stä-
ruitor sa inceteze cu darurile-lor, deoarece el nu posed&
reva indeajuns de pretios pentru a le putea intoarce da-
Turile".
Binecuvântate msule ! Spaniolii capata acolo din behug
tot ce doresc mirodeniile atat de scumpe, alimente §i pul-
:

bere de am'. Si ceea ce amabilul rege nu le poate furniza el

insusi, li se procura din insulele vecine. Marinarii sunt fer-
mecati de atata norOc si fericire, dupd toate lipsurile si su-
ferintele indurate ; ei cumpara nebuneste mirodenii, cat mai
multe mirodenii, cumpard tot ce ggsesc, pana i pretioasele
pasdri ale paradisului (comperanno garofani con furia); dau
totul in schimb : flintele si arbaletele kr, carnasile si man .
talele i cingdtorile lor caci trebue sa se inapoieze curând
acas5, i inteadevar se intorc bogati, cu toate aceste comori
capatate atat de ieftin, ridicol de ieftin. Unii dintehisil
ar prefera de sigur sà urmeze pilda lui Serrao si sa ramirai
neaparat aci, in raiul acesta. De-aceea, o buna parte din ei
se bucura din adancul inimii cand and, cu putin inainte de
plecare, o veste destul de rea ; i anume, se constata ca nu-
mai una cEn cele doua corbii ar fi indeajuns de rezistenta
pentru a, putea risca lunga calatorie de reintorcere. Astfel,
din vreo suta de marinari, cincizeci trebue sa ramaie deo-
ramdata pe insula binecuvantata, pana ce se vor innoi 01-
poaiele celeilalte nave.
Corabia condamnata sa-si amane plecarea este Trinidad",
vasul-amiral al lui Magellan. Capitana" a pornit cea dintai
dela San Lucar, a strabatut cea dintai trecatoarea Mageltan
si Oceanul Pacific, intotdeauna, in fruntea celorlalte : era
vointa intrupata a conducatorului i maestrului ei. Acum,
rand lipseste conducatorul, corabia lui nu mai trebue s ina-
inteze ; ca un caine credincios care nu se lasa smuls de pe
mormantul stapanului sail, Trinidad" refuza sa piece mai

www.dacoromanica.ro
252 MAGELLAN

departe, dincolo de telul ce 5i-a impus Magellan. Abia s'ata

umplut butoaiele cu apa dulce i s'au incarcat pe bord pro--
viziile si multe chintale de mirodenii, abia s'a inaltat flamura
stantului Jago cu inscriptia : Acesta sa fie semnul fericitei
noastre reintoarceri in patrie", abia au fost intinses panzele in
bataia vantului i iatà cä vechea corabie, putredd i roasä
de viermi, geme din greu si, pe neasteptate, pardie din toate
incheieturile. Apa razbeste induntru fard sa se poata. gasi
spartura i marfurile trebuesc descdrcate in toata graba,
pentru a, salva langä farm nava aceea invechità. Dar vor trece
saptamani si saptarnani pana ce vor fi reparate toate stricd-
ciunile; i cealaltd corabie, singura care a mai tdmas din ar-
mada de altadatd, nu mai poate astepta atilt de mult. Acura,
cand sufla musonul dela lidsdrit, e momentul cel mai favo-
rabil sa porneascd spre larg, pentru a aduce insfarsit irnpd-
ratului, in al treilea an al expeditiei, vestea ca Magellan si-a
implinit fagaduinta cu pretul vietii sale si ca a realizat, sub-
pavilionul spaniol, fapta cea mai mareata din istoria naviga-
tiei. De comun acord se hotardste Ca Trinidad", dupa ce va
fi pusa iar pe linia de plutire, sà traverseze din nou Oceanul
Pacific, in directie contrard, pentru a ajunge la Panama, una
din coloniile americane ale Spaniei in timp ce Victoria".
profitând de vantul prielnic, sà carmeasca neintarziat spre
Apus pentru a ajunge acasa prin Oceanul Indian.
Comandantii calor cloud corabii, care stau acum fata fl
fata pentru a ci lua pentru totdeauna ramas bun dupd doi
ani si jumatate de trudd comuna Gomez de Espinoza 0
Sebastian del. Cano au mai stat odata fata in
fata, intr`o ord.. hotaritoare. In noaptea aceea funestd a marei
rebeliuni din Port San Julian, maestrul-armurier de atunci,
Gomez de Espinoza, a Lost cel mai credincios partizan al lui
Magellan ; prin indrazneata sa loviturd de pumnal, Victoria"
a putut fi recucerità, asigurandu-se astfel continuarea expe-
dikiel Sebastian del Cano, 'care mai era pe atunci un tandr

www.dacoromanica.ro
 INTOARCEREA FARA CONDUCATOR 253

sobresa/iente base, a stat ins5 in noaptea aceea de partea

rdzyrdtitilor; prin concursul sdu activ, ceilalti rebeli au putut
pune stdpanire pe San Antonio". Magellan a r5sp1Atit cu toa_
th recunostinta pe credinciosul Gomez de Espinoza si s'a ard-
tat ingdduitor fata de trAddtorul del Cano, gratiandu-l. Dacd
soarta ar fi dreaptd, trebuia sà fie ales acum Espinoza, care
a asigurat triumful ideii lui Magellan, pentru ca tot el sä im-
plineascd gloria i fapta amiralului s5u. Dar, ma i. mult mari-
nimoasä deck dreaptd, soarta decid pentru cel care nu me-
rita aceastd favoare. Si pe cand Espinoza, impreund cu tova-
rd,ii sdi de pe Trinidad", va pieri Med glorie dupd rdtdciri
si suferinti de nespus si va rdmane uitat de istoria.ingratd
stelele incununä cu resfrangerile lor p5mantene, cu aureola
nernuririi, tocmai pe acela care a vrut sd impiedice fapta lui
Magellan, pe Sebastian del Cano care se razvratise altadata
impotriva arniralului.
*
* *
Miscatoare e aceastd despärtire la celdlalt capat al "tuna .
patruzeci i sapte de barbati, ofiteri si mateloti, sunt gata sa
porneasca cu Victoria" spre patria lor ; cincizeci i unu ra-
man pe Tidore, cu Trinidad". MI6 la ora plecarii, cei care
Taman pe loc mai zdbovesc pe bord, ca sal stea de vorb6 cu
camarazii lor, sd-i mai imbrdtlseze odatä, s5 le dea, scrisori,
sa transmitá printeinsii salutdri celor din tard ; doi ani i ju-
matate de truda i chinuri cdmune au begat de mult, intr`o
indisolubilà unitate, echipajul armadei de altä data pe
oamenii acestia de toate rasele i toate limbile. Nicio vrajbd,
nicio desbinare nu-i mai poate desparti. Cand Victoria" ri-
died' in cele din urmd ancora, cei care raman pe insulà tot
nu se indurd sd se despartd. In bdrci si in prauri malaeze, ei
vaslesc langd corabia care se dep5rteazA incet: vor sd se mai
vadd unii pe alii, sd-si mai strige eke un cuvant pornit din
adancul inimii. Abia cand se lasd inserarea i bratele le sunt
frante de oboseald, ei intorc barcile i tunurile bubuie ia-
fasi, ca un ultim salut de despdrtire cgtre fratii lsati agolo,

www.dacoromanica.ro
254 MAGELLAN

pe tärmul strain. Si Victoria", cea din urm5 corabie ce-ta mat

ramas din flota lui Magellan, incepe atunci neuitata ei ca-
latorie.
* *
Aceastd reintoarcere a midi nave cu panze, care a cutreie-
rat fail ragaz marile timp de doi ani i jumatate aceastA.
ultima isprava a unei cordbii invechite, uzatä si supraincar-
catà, care a fost in kare sa strabata singura cealalta juma-
tate a globului pämantesc, apartine marior fapte eroice ale
navigatiei. Del Cano a compensat cu prisosinta purtarea sa
fata de Magellan, realizand in chip glorios vointa conducato-
rului care a rnurit prea devreme. La prima vedere, se pare ca
misiunea ce i s'a impus: sä piloteze o corabie dela Moluce spre
Spania, nu era deosebit de grea. Carl Inca pe la sfarsitul se-
colului, flotele portugheze pornesc an cu an, in perioadele mu-
sonului, dela arhipelagul malaez spre Portugalia si se inapo-
iaz5 regulat, penduland astfel intre Orient si Occident. 0 ca-
latorie spre India care in urind cu zece ani, sub Albuquer-
que si Almeida, mai era considerata ca o aventur5 prin t5-
ramurile necunoscute nu cere acum navigatorilor cleat cu-
noasterea drumului!' trasat cat se poate de exact; la nevoie,
un c5pitan gaseste la orice debarcader din India si Africa,
din Malacca, Mozambic i Capul Verde agenti, piloti i func-
tionari portughezi : la fiecare statiune sunt pregatite provizii
ii materiale de schimb. Dar imensa dificultate pe care trebue
s'o invinga del Cano, const5 nu numai in aceea cd el nu se
poate folosi de statiunile portugheze de aprovizionare, dar e
chiar nevoit sa le evite, navigand cat mai departe de ele. Caci
oamenii lui Magellan au aflat la Tidore, printr'un Portughez
refugiat acolo; ca regele Manoel a dat ordin sa se captureze
orice corabie a lui Magellan i echipajul sa fie luat prizonier
qi osandit pentru piraterie. (De fapt, nenorocitii camarazi de
pe Trindad" n'au fost crutati de aceast5 crud5 soart5.). Mi-
siunea lui del Cano este deci extrem de grea. Cu vechea sa
corabie, uzata de atâtea curse, putregaita i 1nc5rcatä din plin

www.dacoromanica.ro
 INTOARCEREA FARA CONDUCATOR 255
cu 0 mica nava cu panzc, despre care consulul Alvarez de-
clarase inca in urmd cu trei ani, in portul Sevilei, cà n'ar in-
drgsni sa calgtoreasca pe ca nici pang la insulele Canare
del Cano e nevoit (nici mai mult, nici mai putin!) sà strgbatä
fara escalg intreg Oceanul_India,n si sd ocoleasca apoi CapuL
Bunei Sperante i toata Africa, fait' sä debarce macar o sin-
gurd data. Trebue sã ne uitam pe harta, pentru a ne da sea-
ma de intreaga maretie a unei asemenea intreprinderi atat
de riscatg, atht de temerara,- intr'adevar atat de nebuneascd,
incat astgzi Inca, dupg patru sute de ani, ea ar insemna o ex-
traordinara performanta pentru un vapor modern, bine echi-
pat, inzestrat cu masinile cele mai perfectionate.
Aceasta isprava fara seaman, acest salt de leu" dela arhipe-
lagul maiaez pang la Sevilla incepe in ziva memorabild de 13.
Februarie 1522, dela un port al insulei Timor. Del Cano s'a
aprovizionat si acolo cu alimente i apg neuitand invd-
%tura rgposatului sgu rnaestru, atat de chibzuit si de prudent
el a calfgtuit si a reparat corabia de jos pana sus, inainte
de-a o expune pentru luni i luni de zile valurilor j vantuIui,.
Vara odihnd, fard popas. In primele zile, Victoria" mai plu-
teste pe langa insule, salutand de departe verdeata imbelsu-
gatg a tropicelor si siluetele inalte ale muntilor. Insä anotim-
pul e prea avansat pentru a se mai opri undeva, si del Cana
trebue sg profite de vantul bun ce suflg din spre Räsacit ;
Vara' sg acosteze, Victoria" trece pe langa toate aceste insule
ispititoare, spre marea durere a lui Pigafetta, a carui curio-
zitate e inepuizabild : el crede cg tot n'a vgzut pang acura
destule lucruri minunate" 1 Se plictiseste pe bord i, ca sd-Si
omoare timpul, el cauta sg afle cat mai multe despre insulele
acelea care dispar Meet, incet in zare ; cgci pe langg echipa-
jul redus la patruzeci i apte Europeni, se aflg pe bord it
nougsprezece bastinasi. Oamenii acestia cu pielea masIinie ii
povestesc cele mai frumoase bashie din O mie i una de
nopti". Pe insula aceea, de acolo, se spune cg locuesc ni.ste
oameni nu mai inalti de-o schioapg, dar urechile lor sunt tot

www.dacoromanica.ro
256 MAGELLAN

atat de lungi ca i ei Inii i, cand se culc5, una din ele le

serveste ca saltea 1 cu cealalta se acopera ! Pe insula cea
mica, din partea cealalta, salasluesc numai femei i ele nu au
vole s5 se atingd vreodatd de un barbat. Ele raman totusi in-
sarcinate. Vantul le fecundeaza. Toti baietii pe care-i nasc
sunt ucisi i numat fetele sunt lasate in viata i crescute
de ele. Dar si aceste ultime insule dispar cu incetul in zare,
cu toate miragiile sr nascecirile cu care Malaezii 11 incdrità pe
bunul Pigafetta si numai oceanul impresoara acum cora-
bia cu albastrul sau, cu mereu acelasi albastru, obsedant, chi-
nuitor. Saptarnani i s5ptamâni de zile, navigatorii strabat
astfel Oceanul Indian, plutind in gol, goniti de muson, fara
sa vadd altceva decat cerul i apele pururi albastre, intr`o
infioratoare i istovitoare monotonie. Nu intalnesc nicio co-
rabie, niciun om in calea lor; nu zaresc nicio panza i niciun
sunet nu ajunge la urechile lor. Numai aceeasi nemarginita
suprafat5 albastra i goala, mereu albastra i goa15...
Intradevar, ei nu aud niciun sunet strain, nu vad nicio feta
straind in toate aceste saptamdni. Insd pe neasteptate, din
adancul tainuit al cordbiei se ive:Ae vechea fantoma, prea
bine cunoscutd de toti, chipul livid al foamei, cu ochii infun-
dati in orbite. Insotitoarea lor credincioasa, cumplit de cre-
-clincioasd de pe Oceanul Pacific foamea care i-a torazat
fard crutare si a ucis pe vechii camarazi de care iSi amintese
atat de bine foamea aceasta s'a furisat iardsi pe bord.
Iat-o ! a chiar aci, in mijlocul lor, lacomd i batjocoritoare,
si le ranjeste in feta ! Caci s'a intamplat o catastrofd nepre-
vazutd, care ii cutremurd pe toti de groazd i desnddejde. E
adevarat cà oamenii lui del Cano au ingramadit pe bard ali-
mente pentru cinci luni. Au pregatit mai cu seamd came,
multa carne. Dar ri'au gasit la Timor niciun graunte de sare ;
carnea incepuse sa putrezeasca sub dogoreala soarelui, atat
de zabusitoare prin tropicele indiene. Pentru a scapa de
nesuferita duhoare de hoit, care-i ingretosa si-i otravea, au
fost nevoiti sà arunce toata provizia in Mare. Si acum nu

www.dacoromanica.ro
 1141TOARCEREA FARA CONDUCATOR 257
le rárnane altd hrang decat orez Si apd, apd i orez, tot mai
putm orez pi tot mai putand apd sglcie, pentru saptaingni
II sgptarnani de zile. Si iaribi bântue printre ei scorbutul, si
moartea Ii incepe iargpi seceripul. La inceputul lui Mai mi-
zeria e atgt de groaznicg, incat o parte din echipaj stgrue
pe langg cgpitan sg se abatg din cale, sa se indrepte mai
degrabg spre Mozambic, care nu e prea departe, decat sa con-
tinue o calatorie in care vor pieri cu totii de foame.
Dar odata cu comanda, vointa de fier a lui Magellan a
lrecut, invizibilg, asupra fostului rebel. Ace laSi del Cano care,
ea subordonat, vroise sá sileasca atunci pe amiral sa se Ina-
poieze in teed, cere acurn oamenilor sdi, in calitate de co-
mandant suprem, sg dea dovada de cel mai'mare curaj
si izbutepte sh-i supung_vointii sale. Ma inanti deterrainnamo
-tutti morir che andar in rnano dei Portoghesi" Eram ho-
thriU sg murim cu totii, decgt sa cgdem in mane. Portughe-
zilor". Asa va raporta mai tarziu del Cano impgratului
'0 incercare de a debarca pe coasta rasariteang a Africei se
vadepte zadarnica.; ei nu ggsesc nici apg, nici fructe in V-
nutul acela pustiu si sunt nevoiti sa continue ingrozitoarea
cglgtorie, fgrg sd-pi fi potolit atusi de putin chinurile uci-
gatoare. La Capul Bunei Sperante fdra vrere ei ii numese
cu vechiul sgu nume : Cabo tormentoso ii intdmpin5 o
furtung teribilg, care le smulge catargul dinainte pi frgnge In
Vanclari catargul cel mare. Cu multd casna matelotii, abia
linându-se pe picioare de sleiti ce erau, izbutesc de bine de
ràu sg repare stricgciunile. Incet i greu, gemând din toate
Incheieturile, corabia se targste ca un ranit, mai departe,
spre Nord, de-a-lungul coastei africane. Dar nici in furtung
pi nici cand se potolepte vgntul, nici ziva pi nici noaptea
nu-1 cruta &Maul cel groainic : fantoma cenupie a foamei le
rânjepte mereu, batjocoritoare, da, nespus de batjocoritoare,
eaci ea a nascocit de astadata o nou5 tortura cu adevarat dia-
voleascg. Cgmgrile cu provizii ale corgbiei nu sunt goale, cu
xlesavArpire goale, ca atunci cgrid navigatorii au strabatut

www.dacoromanica.ro
258 MAGELLAN

Oceanul Pacific sub conducerea lui Magellan. Nu! De astii-

data pantecele cordbiei e plin, prea plin. Sapte sute chic--
tale de tot felul de condimente taraste Victoria" cu dansa.
tapte sute chintale asa dar indeajuns pentru a sute de:
mu i milioane de oameni sa dea gust si aroma meselor ce-
lor mai copioase ! Echipajul acela chinuit de foame avea mi-
rodenii, numai mirodenii ! Dar putea sa rontgie boabe de pi-
per, cand buzele ii erau arse de sete ? Putea sA Inghit
scortisoara i ghimber i cuiware in loc de paine ? Dupla
cum e cea mai sinistra ironie sa sufere cineva de sete pe
mare, inconjurat in batjocura de nesfarSite intinderi de apa
tot astfel, pe bordul Victoriei", chinul cel mai satarlic
e acela de-a patimi de foame printre gramezi de condimente,
de-a muri jalnic In belsug de mirodenii! In fiecare zi, cate-
un alt les omenesc, numai oase i piele, e aruncat peste bord.
Si cand trudita corabie se apropie in cele din urrna la St
Iulie, dupa cinci luni de neintrerupta plutire de insulele-
Capului Verde, au mai ramas in totul treizeci $i unu Spanioli
din patruzeci i sapte, $i trei din cei nouasprezece ba$tinasi.
Capul Verde e o colonie portugheza, iar Santiago, mica ase-
zare injghebata acolo, e un port portughez. A arunca acole
ancora, inseamna de f apt sa se predea legat rivalilor, du$rna-
nilor necrutatori inseamnä a capitula cu un pas Inainte-
de tel. Dar ratiile mai ajung cel mult pentru doua sau trei
zile. Foamea nu-i lasa lui del Cano altà alegere deck xiscuI
unei indräsnete Inselkiuni. El se hotardste s'o incerce $1,
anume, sa-i amageasca astfel pe Portughezi, !neat ei 'sa nuv
tie cu cine au deaface. Dar inainte de-a trimite spre uscat.
o barcä cu cativa oameni, ca s'a" cumpere alimente, el cere
matelotilor sä jure cu toatg solemnitatea cuvenita cA pu vor
trada sub niciun cuvant Portughezior Ca el sunt ultima ra-
ma$ita a flotei lui Magellan §i ca au fäcut ocolul lumii. Del
Cano nascoceste o poveste, pe care matelotii trebuiau sins
repete Portughezilor : corabia lor a fost surprins5 de o fur-
tuna in apele Americii, deci intr`o regiune aflata sub suve-

www.dacoromanica.ro
 INTOARCEREA FARA CONDIICATOR 259
ranitatea spaniola, i purtata in voia valurior /Dana acolo,
la coasta africana ; catargul rupt in dou5, jalnica infatisare a
vechei nave cu panzele carpite i funiile roase, fac din
fericire verosimild aceasta poveste. Fara sa Intrebe prea
mult, far% sä trimita functionari pentru a cerceta mai de
aproape corabia, Portughezii, din spirit de camaraderie, pri-
mese cu multd ospitalitate pe noii sositi. Ei procurd imediat
Spaniolilor apa i hrana proaspata ; odata, de doug, de trei
ori barca se inapoiazd dela tkm impovarata cu provizii, Vic-
iesugul pare ca a reusit pe deplin: odihna si mai cu seama
mancarea indelung jinduità, carnea i painea ce i-au lips't
atatea saptamâni, au inviorat echipajul. Camarile sunt
aproape suficient aprovizionate pinta la Sevilla. De-aceea del
Cano mai trimite odata barca, pentru ultima oara, sa aducd
Inca o incarcatura de orez i fructe i apoi va porni mai
departe. Abia atunci va putea sä strige : Victoria! Victoria!
Ciudat insä : barca nu se mai intoarce de asta data. Del Cano
presimte indataxe s'a intamplat. Unul dintre mateloti trebtle
sa fie trancanit acolo, pe uscat, scapand cateva vorbe im-
prudente sau poate, ca a cautat sa vand5 un skulet cu piper
in schimbul rachiului canna Ii duceau dorul de atata vreme ;
atata le-a fost deajuns Portughezior pentru a recunoaste co-
rabia lui Magellan, dusmanul lor de moarte. Del Cano ob-
serva c5 o nava se si pregateste acolo, langa tarm s'o cap-
tureze pe a sa. Numai printr'o temerara hotarire mai poate
salva acum ceea ce a rdmas din intreaga Rota. Mai bine sa-i
lase pe ceilalti in maim Portughezilor ! Nu, sa nu se lase
prins tocmai aci, la o palmä de telul din urma I Trebue sa
rarnaie ferm i neinfricosat, dup5 implinirea celei mai
indraznete expeditii maritime pe care o cunoaste istoria !
Cu toate c5 Victoria" nu mai are deck optsprezece oa-
meni pe bord, de blind seama prea putini pentru a carrni
pana la coastele Spaniel o corabie in care incepe sà raz-
bath apa, del Cano da porunca sä se ridice in graba ancora

www.dacoromanica.ro
260 MAGELLAN

ci sA se intind5 panzele. E o fugg. Insa o fug5 spre marea

spre definitiva biruinth.
* * *
Dar oricat de scurt si de riscat fusese popasul la Capul Verde,
tocmai acolo i-a fost dat lui Pigafetta, bravului cronicar, sd
descopere in ultimul moment una din minunile de .dragul
cárora ocolise lumea intreag5. C5ci la Capul Verde el ob-
serva cel dinthi un fenomen care prin noutatea si insemn6-
tatea lui, avea s5 imprvioneze si s preocupe toatd epoca sa.
Oamenii trimisi cu barca la thrm ca sà cumpere alimente
aduc vestea uimitoare cà acolo, pe uscat, ar fi Joi nu
Miercuri, precum li s'a spus cu athta siguranth pe corabie.
Pigafetta se mirà foarte mult, Caci in c515toria care dureazA
de aproape trei ani el a tinut cu exactitate jurnalul, zi cu zi.
rarA s5-1 intrerupd vreodatà, el a notat zilele: Luni, Marti,
Miercuri... toate zilele sàptämânii; a num'arat mereu allele,
sapthmânile, lunile in anii aceia de navigatie. Oare sá fi
sc5-pat o zi? El intreab5 pe Alvaro, pilotul, care inseamn5
si el fiecare zi in Tegistrul sdu de loguri i iata: la dansul
e tot Miercuri! Navigând mereu spre Apus, celor care au
inconjurat astfel p5m5ntul trebue s'a le fi scApat, cine stie
cum, o zi din calendar i comunicarea lui Pigafetta asu-
pra acestui fenomen ciudat uimeste toatä lumea cultà. S'a
pus o nou5 problem5, a Carei taing n'au putut-o banui nici
inteleptii Greciei, nici Ptolomeu i Aristotel si care a fost
descoperith abia in urma impulsului dat de Magellan. Prin
observatia exacta', s'a dovedit acum definitiv ipoteza expusä
de Heraclit din Pontus cu 400 de ani inainte de Christos:
cà globul terestru nu stä nemiscat in univers, ci se invAr
teste regulat in jurul propriei sale axe si cä acela care,
navigand spre Apus, urmeaz5 planeta in cursul ei rotitor,
poate sä câstige timp, sa smulgá o pgrticied din infinit.
Aceastä nouä constatare: cá timpul i ora nu sunt aceleasi In
diferitele parti ale lumii, sthrneste printre umanistii secolului
al 16-lea cam aceeaSi senzatie ca acea provocatä in zilele

www.dacoromanica.ro
 INTOARCEREA FARA CONDIJCATOR 261

noastre de teoria relativitatii. Peter Martyr cere imediat

unui barbat intelept" larnuriri asupra fenomenului i rapor-
teaza apoi imparatului i papei. Si astfel, pe cand tovarasii
lui Pigafetta n'au adus cu clanSii din aceastd calatorie decal
sute de chintale de mirodenii, el, micul cavaler de Rhodos,
s'a inapoiat acasa cu cel mai pretios castig ce existä in lumea
aceasta : o noua cunostinta !
* *
Dar corabia Inca n'a sosit acasa. Cu ultimele ei puteri, ge-
'nand din toate incheieturile, Victoria" se tareste incet pe
valuri. Dintre toti camarazii cu care pornise dela insulele
acelea binecuvantate, nu mai sunt pe bord cleat optsprezece;
in loc de o suta si douazeci de rnaini, lucreaza numai treizeci
§i sase i tocmai acum e nevoie de brate puternice! Cad,
deSi sunt atat de-aproape de tel Ii ameninta o nouà catas-
trofa. Corabia e veche, putregaita; scandurile ei au slabit
din imbucaturi i apa tesneste neintrerupt prin crapaturile
ce se casca din ce hi ce. Se incearcà mai intai cu o pompa,
Nu e deajuns. De fapt, ar trebui sà se arunce acum peste bord
ca balast, o parte din cele sapte sute de chintale de mirodenii
pentru a usura intru catva corabia care se afunda prea mult
in valuri. Insa del Cano nu vrea sa risipeasca nimic din
bunurile imparatului. Zi si noapte, echipajul istovit se casneste
la doua pompe: amarnica trucla, cea mai gfea din toate
muncile de oci*i. In acelas timp ei mai trebue sa stranga
panzele, sá manevreze la carma, sà stea de veghe la cafasul
catargului, sa faca fata sutelor de treburi zilnice. Cu incetul,
napastuitli mateloti nu rnai pot indura atata. Nopti de-a-
randul n'au inchis ochii. Ca niste somnambuli, ei se dating,
balbale, se tardsc la posturile lor tante debili quarto mai
uomini furono", atat de istoviti", scrie del Cano imparatului,
cum n'au fost oamenii vreodata." Si totusi, fiecare trebuie
sa lucreze cat doi, cat trei. Si se straduiesc cu ultimele
ramasite de puteri sa se Una pe picioare, sa-si imphi-
neasca datoria, caci telul e aproape, tot mai aproape. Cei

www.dacoromanica.ro
262 MAGELLAN

optsprezece eroi au plecat la 13 Iu lie dela Capul Verde; la 4

Septembrie 1522 (curdnd vor fi trei ani decând au parasit
tiara lor) rasund in cele din urma, de sus, din cafasul cater-
gului, un glas eagwit, e un strigat de bucurie : matelotul de
veghe a zarit Capul Vincent ! Acolo, la Capul Vincent, se
sfâre*te pentru noi pdmantul Europei dar pentru ei, pen-
tru cei care au ocolit lumea, incepe Europa, incepe patria lor.
Stance aceea colturoasa $i ddrza se inaltd incet, incet din
valuri i in acelasi timp spore$te curajul in inimile. lor.
Inainte! Inainte! Mai au Inca doug zile i cloud nopti. Sä
reziste, sa nu se dea batuti! Mai au doua nopti $i o zi!-
.Numai o noapte $i o zi! Numai o noapte, o singurd noapte.
Si in cele din urma toti se napustesc pe punte i se in
ghesuie, infiorati de fericire o data argintie taie uscatul
la mijloc: e Guadalquivir, fluviul care se versa in mare la
San Lucar de Barrameda. De-acolo au pornit sub conducerea
lui Magellan sunt trei ani de 4:tunci! cinci corabil $i.
cloud sute saizeci si cinci de oameni. Si acum, o mica nav5
pätrunde in rada: o singura corabie din cele cinci armed
ancora langa acelasi tarm i optsprezece oameni coboara
cu pasi sovaltori, cad cu stangacie in genunchi $i saruta pa-
mântul tare, asprul i bunul parnant al tarii lor. Cea mai
märeata faptd din istoria navigatiei s'a incheiat in sfArsit, in
aceasta zi de 6 Septembrie a anului 1522.
Prima datorie a lui del Cano, de indata ce a pus piciorul
pe tarm, e sä trimita imparatului o scrisoare cu vestea cea
mare. Intre timp, oamenii sat intind cu läcomie mâinile spre
painea proaspatä, calda, ce li se oferà aci: de ani n'au rnai
simtit intre degetele lor miezul ei moale si bun; de ani n'au
mai gustat vinul, carnea, fructele pamântului natal. Adanc
miScati se uita ceilalti la tlamil, se uita mereu, de parca ar
fi revenit din intunecimile iadului i nu le vine sä creada
o asemenea minune. Dar abia s'au mai inviorat putin, $i
mult incercatii mateloti cad pe rogojinile lor si dorm, *I
dorm toata noaptea, dorm iard$i fard grija, pentru intaia

www.dacoromanica.ro
 INTOARCEREA FARA CONDUCATOR 263

(earl dupa ani de zile cu inima stransa iarasi de inima

patriei lor.
In dimineata urmatoare, o alta nava târaSte Victoria",
eorabia biruitoare, pe Guadalquivir in sus, spre Sevilla
caci ea insasi nu mai are putere, dupa ce inconjurase lumea
intreaga, sa lupte macar impotriva curentului unui fluviu.
D:n bdrcile si navele care trec pe lânga dânsa, oamenii pri-
vesc cu uimire, striga nedumeriti spre tacutii mateloti. Ni-
meni nu-si mai aminteste de corabia aceea, plecata cu ani in
urma spre meleaguri departate; de mult credea Sevilla.
Spania, lumea toata, cal flota lui Magellan s'a scufundat un-
deva i iata ca una din cordbiile acelea s'a reintors victo-
rioasa g se trudeSte, istovita dar mândrä, sä ajunga la lima-
nul triumfului suprem! In sfarsit, luceste de departe Giral-
.da, clopotnita cea alba Sevilla! Sevilla! $i iata Ca le face
semn cheiul, porto de las Mue/as, de unde au pornit. La
bombarde, ordona del Cano: e ultima porunca in aceastä
expeditie! i o salva puternica rasund deodata, rostogolin-
du-si ecourile deasupra fluviului. Asa si-au luat ramas bun
dela patrie gurile acelea de fier, in urma cu trei ani. Asa au
salutat tunurile, cu toga solemnitatea, trecatoarea cea noua,
descoperita de Magellan i asa au salutat Oceanul Pacific,
eand flota S'a pomenit inaintea imensitatii sale. Ma au pro-
clamat ele izbAnda, când au ajuns la, arhipelagul acela ne-
cunoscut, al Filipinelor. Cu bubuitul lor au vestit apoi bucucia
datoriei Implinite, când au aruncat ancora lângà insulele cu
mirodenii, telul urmarit atat de amarnic de Magellan. Asa au
salutat pe camarazii lor când s'au despartit de ei la Tidore,
unde au fost nevoiti sa-i lase cu cealalta corabie, in depärtà-
Tile acelea ucigatoare. Dar niciodata glasurile lor de arme
n'au rasunat atdt de limpede si de voios ca acum, cad.' ele
dau tuturor de stire : Ne-am reintors ! Am implinit ceea-
ce nimeni n'a savarsit inaintea noastra! Suntem primii oameni
din toate timpurile, care am inconjurat lumea!"

www.dacoromanica.ro
 MORTII SUNT NEDREPTATITI.

De pretutindeni, intr'un elan nestavilit, multimea se adun&

pe plaja Sevillei, sa contemple cu uimire", curn scrie Oviedo,
aceasta unic i prea glorioasa corabie, a care calatorie
e fapta cea mai minunatä i cel mai mare eveniment ce s`a,
intamplat vreodata de cand Dumnezeu a creat lumea i oame-
nii dintai". Cu adanca emotie,' cetatenii privesc cum cei .1nt-
sprezece oameni parasesc Victoria"; ca niste schelete rata-
citoare, ce se clatind pe picioare, ei ..coboara unul dupd altul'
pe uscat. Si cat de .sovaitori sunt pasii lor, cat de slabi, cat de
sleiti, cat de truditi, cat de bolnavi, cat de sfarsiti sunt eroii
acestia fara nurne si cum inainteaza ei, ametii, dibuind
ca niste orbi ! Fiecare din ei a imbatranit cu un deceniu in'
eel trei ani de nesfarsita patimire. Sunt impresurati cu bu
curie, dar totodata i cu compasiune; li se ofera gazduire
si hran i ingrijire, sunt asaltati cu intrebari, toti le cer sä
povesteasca, sa povesteasca iar i iar aventurile i suferintele
bor. Dar cei abia reintorsi acasa nu pot primi acum nimic, nu
pot raspunde tuturora. Mai tarziu, mai tarziu! Mai intai sa-si
implineasca datoria, sa se deslege inainte de toate de raga-
duinta data in zilele acelea cumplite, cand se aflau in pri-
mejdie de rnoarte : ei merg sa se pocaiasca la biserica Santa
Maria de la Victoria Si Santa Maria Antigua! Inteo lacer&
respectuoasà, poporul- se insirue smerit de o parte si de alta

www.dacoromanica.ro
 MORTII SUNT NEDREPTATITI 265;

a drumului, ca sa vada cum cei optsprezece oarneni, des-

culti i in alba camasa de moarte, tinând fiecare o lurnanare
spring, pdsesc spre bisericä s multumeascd lui Dumnezeu
in acelasi loc unde s'au impartasit la plecare cä s'a in-
durat de danSii, pogorand asupra lor harul nesperat al man-
tuirii dupa at'atea cumplite incercari i i-a lasat sd se Ina
poieze in tara lor. Si iar rasund orga i preotul inaltä iar.in-
umbra catedralei chivotul agnetului, care straluceste ca un
soare mic deasupra penitentilor ingenunchiati. Dupg ce au
multumit Atotputernicului i sfintilor sài cä i-a sc5pat pe el
de moarte, matelotii rostesc de bunäseama si rugaciunea pen-
tru morti pentru toti fratii si camarazii cu care au Inge-
nunchiat acolo, in urma cu trei ani, pentru. ruga si jurämânt.
Caci unde sunt ei, toti acei care si-au ridicat privirea spre
Magellan, spre amiralul lor, in clipa and a desfacut stin-
dardul de damasc pe care i 1-a incredintat regele i pe care
1-a binecuvantat preotul ? Innecati in mare, uciSi de sdlba-
ticii Indios, morti de foame si de sete, disparuti sau prizo
nieri. Numai ei au scapat, numai pe ei i-a ales destinul, in
vointa-i de nepatruns, sa se bucure de izbanda suprem5. Nu-
mai ei au fost binecuvantati de Domnul. i astfel, cei optspre-
zece rostesc laolaltà, cu glas scazire, cu buze tremurande, ves-
nica pomenire pentru conducatorul lor cazut in luptg si pen-
tru cei doug sute de morti ai Armadei.
Intre timp, cu aripi de foc sboara asupra intregii Europe
vestea fericitei lor reintoarceri, starnind mai intai nemasu-
rata uimire si pe urm5 admiratie nemarginità. Dela expedi-
hia lui Columb, niciun alt eveniment n'a entuziasmat in ase-
menea masura lumea contemporana. Acum s'a terminat cu
()nice nesiguranta. Indoiala, dusmanui cel mai inversunat al
oricarei stiinte omenesti, e infrantä pe taramul geografic. De
când o corabie pornita din portul Sevillei s'a inapolat iaräsi
in portul Sevillei, dupà ce a stràbatut marile in aceiaSi direc-
tie, s'a dovedit in mod incontestabil cà pamantul e rotund, .
ea' el e 0 sferà ce se invarteste in jurul axei sale si cà toate!

www.dacoromanica.ro
.266 MAGELLAN

marile sunt legate intre ele intr'un singur ocean ce impresoarik

planeta. Cosmogvalia Grecilor $i Romanilor e definitiv de-
paSita. S'a terminat odata pentru totdeauna cu impotrivirea
13isericii i cu fabula simplista dupd care cei dela antiposi
merg cu picioarele in sus $i cu capul in jos. S'a stabilit pentra
toate timpurile diametral circumferintei .pannantului i, pria.
aceasta s'a obtinut in sfarsit mdsura sigurd a cosmosului te-
restru. Alti exploatatori indrazneti vor intregi unele amil-
nunte geografice, dar forma initiala a planetei noastre ne
este data prin Magellan, neschimbata pana in zilele noastre
$1 in toate veacurile viitoare.
Parnantul este de acum inainte un ocol, o sfera limitata
Si omenirea $1-a cucerit-o ! Din ziva aceasta istoricd, mandria
natiunii spaniole se inaltd incununata de glorie, Sub flamura
ei a inceput Columb opera de explorare a lumii g tot sub
flamura ei a terminat-o Magellan. Prin descoperirile acestea,
omenirea a invatat intr'un sfert de secol mai mult decat affair(
despre salasul ei in mu si mii de ani de straduinti obscure.
generatia care participa intr`o atmosfera de exaltare Si fe-
ricire la aceasta schimbare a lumii in rastimpul tine singure
varste de om, simte oarecum instinctiv ca o nou'd epoca
a inceput : Epoca Moderna.
* *
Entuziasmul starnit de aceastd expeditie, care a determinat
si mari cuceriri morale $i $tiintifice, este unanim. Pana si an-
treprenorii expeditiei, cei care au finantat Si au injghebat
flota : consilierii Casei de Contratacion i Christofor de Haro,
-pot fi bine dispusi. Ei au i pus cruce celor opt milioane de
marave,dis investite in cele cinci coràbii, i iata ca aceasta
nava care s'a inapoiat pe neasteptate nu, numai ca acopera
toate cheltuelile, dar le aduce i un excedent nebanuit. Cele
cinci sute douazeci chintale de mirodenii (aproximativ doug
zeci i ase tone) pe care Victoria" le transportase cu atata
trucla dela Moluce pana la Sevilla, dau la sfarsit un benefi-
ciu net de aproape cinci sute ducati de aur; incarcatura unei

www.dacoromanica.ro
 MORTII SUNT NEDREPTATITI 267

singure cordbii a compensat cu prisosintà pierderea celor-

lalte patru : desigur cd, in aceast5 socotea15, pierderea a dourt
sute de vieti omene$ti e inregistrata cu un simplu zero.
Numai o duzina de oameni in tot universul simt c le in-
gheard sangele in vine cand afld cu spaim5. vestea ea' o r:o-
rabie din flota lui Magellan a izbutit s ocoleasc5 pamantul
sca reintors cu bine acolo de uncle a pornit. Sunt cäpitanii
rebeli Si pilotul lor, care au dezertat cu San Antonio" $1 au
debarcat cu un an inainte la Sevilla ; stirea, cea imbucurAtoare
le sunä la urechi ca danatul funebru al unui clopot. De
mult's'au leanat ei in speranta ca martorii $1. acuzatoril aceia
prirnejdio$i nu se vor intoarce niciodat5 in Spania. Prin de-
claratiile lor fati$e, dupa curn reiese din procesele-verbale,
ei au consemnat actul de deces al cutez5torului Argonaut
(,,a/ juicio parecer que han venido no voivera a Castilla el
:11

dielo_Magellanes"). Au crezut cu atata sigurantä ca cor5blile

Si echipajul lor putrezesc de mult in fundul oceanului, Meat
in fate comisiunii regale de anchetd s'au 15udat Med team5
,cu rebeliunea lor, Infatisind-o ca un act patriotic ; au avut
Insà grijà sä treacd sub tacere faptul cd Magellan a si g5sit
trecatoarea in mornentul acela critic, cand ei 1-au par5sit. Ai
ovestit ceva nurnai despre un golf" in care au intrat (en
traron in una bahia") $i au sustinut Ca drumul cautat de Ma-
gellan nu are nici un rost, ca e inutil e i fär5 vreun avantaj",
(inutil e sin prorecho"). Cu atat mai gray il acuz5 ei pe cel
absent. Amiralul a ucis cu perfidie pe oamenil de- increder
:ai regelui pentru a da intreaga flora, pe mann Portughezilor,
iar clan$ii au putut salva propria lor corabie abia dupd ce 1-au
dezarmat pe Mesquita, varul amiralului, introdus pe fun
printre membrii echipajului.
Desigur ca tribunalul regal n'a dat deplind crezare declare-
liior rebelilor j, cu o láudabila impartialitate, a socotit Ca
:ambele pàri sunt deopotriv5 de susceptibile. Atat c5pitanii
Tebeli si pilotul lor cat Si credinciosul Mesquita au lost ares-
tati, dar in acela$ timp s'a interzis i sotiei lui Magellan

www.dacoromanica.ro
268 MAGELLAN

care incg nu stia cg era vacluvg sg paraseasca orasul. rre-

bue sg se astepte, asa a decis tribunalul regal, pang ce se vor
inapoia celelalte cordbii si afniralul lor, pentru a depune
mgrturie. Dar dupg ce a trecut un an Si aproape Inca unul,.
farg sg parvie vreo veste despre Magellan,- rebelii au prins,
taras curaj pang ce au bubuit deasupra SevLllei salvele
care vesteau reintoarcerea uneia din corabiile flotei. Pentru
ei, salutul acesta e ca o sentinta de moarte. Acum sunt pier-
duti ! Magellan a reusit sà ducg pang' la capat expeditia sa :
va cere socoteala si se va rgzbuna amarnic pe acei care 1-au
pgrgsit in mod las, calcandu-si juramantul i impotriva ori-
cgrui drept maritim, s'au rbsculat si au pus in lanturi pe Ca-
pitanul sgu.
Dar cat de usurati respirg ei pe urma, cand aflä ea Ma-
gellan a murit ! Acuzatorul principal a amutit pentru totdea-
una. Si ei se simt si mai siguri, de indata ce cunosc numele
aceluia care a condus Victoria" la izbanda din timid.
Del Cano ! Dar acesta fusese complicele lor, tovardSul lor de
rebeliune in noaptea aceea dela Port San Julian ! Ah, aces,.a
nu-i va acuza! Nu-i poate acuza pentru un delict pe care 1-a
savarsit el insusi. El nu va depune marturie impotriva lor -
ci in favoarea lor. Binecuvantata fie deci moartea lui Ma-
gellan, binecuvantatä mgrturia lui del Cano ! Si oMin dreh-
tate E adevarat cg Mesquita e eliberat din temnita si chiar
!

despggubit. Dar si ei lnii, gratie lui del Cano, scapa de mice

pedeapsg i, in bucuria generalg starnitä de reintoarcerea
Victoriei", revolta lor ramane uitata. Intotdeauna, viii obtin
dreptate impotriva mortilor.
* *

Intre timp, stafeta lui del Cano a adus la castelul dela Val-
ladolid stirea fericitei reintoarceri. Impäratul Carol Quintul
se inapoiase tocmai atunci din Germania. Dela un mare mo-
ment istoric, et trece acum la altul. In parlamentul din
Worms, el vazuse cum mana ferrng $i dura a lui Luther a

www.dacoromanica.ro
 MORTII &INT NEDREPTATITI 269
Irant pentru totdeauna unitatea spirltuala a Bisericii ; acurn
el and ca, in acela,,, timp, un alt barbat a schimbat fata lumii
§i a dovedit cu sacrificiui vietii sale unitatea geografica a
-oceanelor. Nerabdator sä afle mai multe despre fapta aceasta
glorioasa. caci contribuise personal la injghebarea expedi-
tiei care reprezinta, poate, eel mai desavarsit si mai durabii
triumf al silu irnpäratul trimite lui del Cano chiar in
aceeasi zi, la 13 Septembrie, ordinul de a veni cat mai grab-
nic la curte, impreund cu doi dintre oamenii sii cei mat des-
toinici si mai inteligenti (las mas cuerdas y de mejor razon;`),
aducandu-i 11 toate insemnarile i documentele referitoare Ia
calatorie.
Cei doi oameni pe care Sebastian del Cano Ii ia cu dansul
la Valladolid, trebue sä fi fost inteadevar cei mai destoi-
nici -si anume : Pigafetta si pilotul Alvaro. In ce priveSte
insä cealalta dorinta a imparatului, aceea de a-i inmana toate
hartiile flotei, purtarea liar del Cano apare dimpotrivd extrern
de ciudatd. 0 anumità banuiala umbreste figura lut: caci del
Cano n'a predat stn7eranului niciun rand scris de inana lui
Magellan (singurul document redactat de Magellan in timpul
alatoriei, a fost salvat gratie imprejurarii cd el cazuse in
mainile Portughezilor odata cu Trinidad".). Nici nu se poate
pune serios la indoiald faptul ca Magellan, omul acesta
meticulos, care-si fäcea datoria cu fanatism Si era constient
de insernnatatea misiunii sale, a avut un jurnal in care nota
totul zi cu zi. Numai o mana pismasa 1-a putut nimici in
taina. Probabil cà acei care s'au rasculat impotriva conducato-
rului lor au socotit ca e prea primejdios pentru ei ca impd-
ratul sa-si poata face o ideie nepartinitoare despre toate acele
intamplari turburi. i astfel, dupà moartea lui Magellan, a clis-
parut misterios orice rand scris de mana lui ; i nu
mai putin ciudata e pierderea marelui jurnal pe care 11 redacta-
e Pigaffet i a carui manuscris 1-a predat personal impara-
tului cu prilejul acelei audiente (Fra le altre cose Ii (lett'
uno /ibro, scritto de mio mano, de tutte le cose pas-

www.dacoromanica.ro
270 MAGELLAN

sate de giorno in giorno nel viaggie nostro". Cäci tex-

tul original al jurnalului nu putea fi in niciun caz identic cu_
descrierea calatoriei aparutA mai tarziu si care ne este curios-
cutà; descrierea aceasta nu e dealt o prescurtare, o expu-
nere rezumativã a aceldi Diarum i ca este inteadevAr vor-
ba de cloud carti deosebite, acestea ne-o dovedelte raportul
embasadorului din Mantua care, la 21 Octombrie, relatcazä
despre o carte a lui Pigafetta scrisä zi cu zi (libro molto bell&
che de zorno in zorno ii e scritto el viaggio e paese che anno
ncercato"), pentru ca mai tarziu cu trei skatämani el s'a f a-
gAduiasc5 un scurt rezumat al acestei carti (,,un breve extracto
o summano del libro che hano portato quell?. de le Indie")
aa dar, tocmai descrierea alatoriei pe care o cunoaStem azi
si care e data drept o relatare facuta de Pigafetta;=Aceasta,
prelucrare e insuficient complectatà de insemnarile diferi-
tilor pi1oi, precum i de scrisoarea lui Peter Martyr Si a lui
Maximilian Transsylvanus. Din ce motive a disparut Vara
urma" manuscrisul jurnalului lui Pigateffa, nu putem §ti cu
preciziune. Putem doar presupune cà ulterior, pentru a se'
ptme intr'o luminà mult mai favorabila triumful lui del Cane,
al gentilomului base, a fost necesar sa se intunece tot ce
relatase Pigafetta despre uneltirile i rebeliunea ofiterior spa-.
nioli contra portughezului Magellan. i ad, precum s'a in-
tamplat de atatea ori in cursul istoriei, vanitatea nationala a
precumpdnit adevgrul i dreptatea.
Aceasta intentionatà denaturare a faptelor, care pune in
umlrä pe Magellan, pare sä fi indispus foarte mult pe credin-
ciosul Pigafetta, El simte ca' nu e lucru curat Ia mwoc, cas
meritele sunt intervertite i fals cantdrite. Intotdeauna lumea
rasplate§te numai pe cel mai norocos, pe ultimul venit, pe
acela care implineste o faptd i uitA pe toti premereatorii
ei, pe toti aceia care au plarnadit-o cu spiritul i sangele lor
si au fAcut posibila biruinta finald. Tocmai acela care a vrut
sa impiedice in momentul hotarâtor expeditia lul Magellan,
tocmai Sebastian del Cano, care se rgzvratise contra emira-

www.dacoromanica.ro
 MORTII EUNT NEDREPTATITI 271

lului su, recolteaza acum toata gloria, toate onorurile, toate

demnitatile. tin delict mai vechiu (care I-a determinat in oare
oare masurd sa se angajeze in flota lui Magellan) si anume:
acuzatia ca el, del Cano, a vandut unui strain o corabie, e
anulata in mod solemn. I se acorda o pensie viagera de einci-
sute florini de aur. Imparatul ii inalta la rangul de nobil ca-
valer i ii confera un blazon care reprezinta in mod alegoric
gloria lui del Cano, implinitorul mai bine spus: uzurpatoral
nemuritoarei fapte a lui Magellan. Fondul acestui blazon
euprinde &pug tulpini de scortisoara, incrucisate, cu nuci ta-
maioase i cuisoare; deasupra acestora e un coif care sustine
globul terestru, cu aceasta mandra inscriptie: Primus co'
eumdedisti me". Esti primul care m'ai inconjurat". Si mai
absurcla e nedreptatea savarsita prin raspldtirea acelui Este-
vao Gomez care dezertase cand flota a ajuns in trecdtoarea
Magellan i, la Sevilla, mintise in fata judecatii, sustinand ca,
riu s'a gäsit nicio trecatoare ci numai un golf deschis. Tocmai
el, Estevao Gomez, care negase cu atata nerusinare descoperi-
rea lui Magellan, obtine un titlu de nobleta peutru meritul
de a fi gasit trecdtoarea, in calitate de conducator i frtmtas
al pilotilor". Toata gloria, toate meritele lui Magellan sunt a-
tribuite, cu o cumplita rautate, tocmai acelora care s'au stra
duit cu mai multà inverSunare in timpul.expeditiei sa sabote-
le opera suprema a vietii sale.
Pigafetta tace i cugetä in sinea sa. Tangrul acesta care
erezuse intr'un chip atat de miscator in misiunea lui Magellan
Si care-i fusese atasat yang in ultimul moment printr`o minu-
nata fidelitate, presimte pentru intaia oard ceva din vesnica
nedreptate de care-i plind lumea noastrd. i, pe nesimtite, el
Ii intoarce fata dela curte, dela oamenii ei. Am plecat de-
acolo cat am putut mai repede" Me ne partii de li al me-
glio potei". Lingusitorii dela curte pot sa nu scoata un cuvant
despre Magellan, nechematii se pot inghesui sä primeasca
onorurile ce i se cuveneau amiralului: el insa, Pigafetta,
*tie cui apartine ideia, eine a insufletit-o i s'a jertfit pentrtr

www.dacoromanica.ro
272 MAGELLAN

ea, al cui e meritul acestei fapte nepieritoare. Acolo, la cues,

nu poate vorbi, dar de dragul dreptatii e hotara sá restabi-
leascà adevArul i sd slaivease5, pentru viitorime pe marele
uitat. Descriind reintoarcerea in Spania, nici nu pomeneste
numele lui del Cano; el scrie numai: noi am plecat", not am
hotärât", pentru a arata astfel cd del Cano n'a lucrat i n'a
realizat mai mult deCat toti ceilali. Curtea poate rgsprati pe
eaStigatorii aceia norocosi dar adevärata glorie apaline
numai lui Magellan, pe care nici o altä cinstire nu-1 mai
poate fasplgti. Cu induiosätoare lealitate, Pigafetta se pune de
partea invinsului i educe marturia sa pentru cel care 'nu mai
,poate grAi. El pledeaz5 cu elocventá pentru dreptate. Narldj-
duesc", scrie Pigafetta in fruntea cArtii sale dedicate Marelui-
Maestru al ordinului de Rhodos, cd gloria unui eapitan itat
de m'arinimos nu se va stinge in vrcmurile noastre. Printre
multe alte virtuti care il impodobeau, una era cu deosebire
vrednicg de relevat: ca el a ramas intotdeauna cel mai sta-
tornic, cel mai nectintit dintre toti, chiar in cea mai mare ne-
norocire. A indurat foamea cu mai multà rdbdare deck oricine.
N'a existat in lumea intrea0 un om care sa se priceapal mai
bine ca dânsul in *Uinta hgrtilor si a navigatiei. l cã aceasta
era adevdrat, reiese din faptul ca.' el a scos la iveala lucruri
,pe care nimeni nu cutezase sa' le vadà sau sá le descopere
inaintea lui".
* * *
Numai moartea desleagd in cele din urmä taina vietii unut
om: numai ea ne desvalue chipul lui adev5rat. Abia in ul-
time clipà, când ideia lui Magelllan a biruit pe deplin, se vAzi
deste tragicul lguntric al acestui om singuratic, cdruia ii era
ing5duit sà poarte numai povara, Unei misiuni, dar sá nu se
bucure niciodatd de reusita ei finalâ, Dintre milioanele de
oameni, destinul a ales pentru trudd, numai pentru trudnicl
infaptuire, pe omul acesta posac, taciturn, zidit in el insuSi
si care, cu voint4 neclintità, era gata se". sacrifice pentru ideia

www.dacoromanica.ro
 _KORTH STINT NEDREPTATITI 273

sa tot ce poseda in lumea aceasta, pamanteand, si mai mult

decat atat: sa-si daruiasca vieata. Numai pentru amarnica
munca 1-a, chemat destinul, Si nu ea sa se bucure si el de
opera implinita: I-a concediat ca pe un salahor, farg un dar,
fart un cuvant de multumire. Altii recolteaza gloria operei
sale, altii adund castigul, altii sarbatoresc izbanda cad as-
pru, cum fusese el insusi in toate i fata de toti, vroia sa fie
destinul fata de soldatul acesta sever si neinduplecat. Numai
un singur lucru, spre care ravnise cu toate puterile sufletu-
lui sau, ii este ingaduit: sa gaseasca drumul in jurul lumii.
Dar nu i-a fost harazit i triumful reintoarcerii partea
din urma, mai fericitg, a faptei sale. Putea numai sà contem-
ple, sa Una in mana cununa biruintii, dar cand a vrut sa si-o
puna pe cap, destinul a rostit un cuvant: Deajuns!" Si
mana ridicata cu atata ardoare a cazut inertg, sleitg de
vieatä.
Atat i-a fost dat lui Magellan, numai atat: fapta Insai, dar
nu si aureola ei, nu si gloria cu toate foloasele i bucuriile ei
vremelnice. De-aceea nimic nu e mai adanc emotionant &cat
sa recitim testamentul lui Magellan, acum, dung ce voinla
vietii sale s'a adeverit si a devenit o realitate. Ursita ii'refuzg
tot ce solicitase cu atata srnerenie in ora aceea a plecarii. Ni-
mic din ceea ce dobandise prin lupta, pentru el Si pentru ai
sgi, nimic din ce era prevgzut in acea Capittaaciort", nu I
se mai recunoaste. Niciuna, inteadevar nici macar una din
toate acele dispozitii pe care el le exprimase cu atata cumpa-
nire i prevedere in testamentul sau, nu ma,i e respectatg dupa
moartea sa eroicg ; Fara crut are, imprejurarile daf 51 sucee-
sorii impiedica realizarea oricgrei dorinti a sa, chiar a celei
mai curate si mai pioase, Mageftan a cerut sa fie inmormantat
in catedrala din Sevilla i cadavrul sau putrezeSte pe un
Iarm strain. A vrut sa se slujeasca treizeci de liturghii lanai
sicriul sau -= si in jurul trupului sau oribil mutilat hoarda
lui Silapulapu Si-a urlat biruinta, dantuind cu frenezie. In
ziva pogoririi sale in mormant, trei sgraci trebuiau sg fie fm

www.dacoromanica.ro
274 MAGELLAN

bracati i ospAtati dar niciunul nu capdt'd incaltaminte si

haine i ingrijire. Nimeni nu e chemat, nici macar eel mai
umil cersetor, ca s'a se roage pentru mdntuirea sufletulut
säu". Realii de argint, pe care-i destina,se sfintei Cruciade, nu
s'au plata si nici pomenile pentru prizonieri, daniile pentru
mângstiri si spitale. Caci nu era nimic, nu era nimeni pentru
a se putea implint ultimele sale dorinti; ci chiar dac'd ram5-
siteie lui pamantesti ar fi fost aduse in tard de camarazii s5i,
nu s'ar fi gAsit pe loc niciun maravedi, ca sà i se cumpere
un lintoliu,
Dar, cel putin mostenitorii lui Magellan nu sunt acum oa-
meni bogati? Oare nu li se cuvine urmasilor sài, potrivit con-
tractului, a cincea parte din toate veniturile? Vkluva lui nu
este oare una din cele mai insta'rite femei din Sevilla? Iar
fiii sai, nepotii i stränepotii sa'i nu vor fi oare guvernatoii
ereditari ai noilor insule descoperite de dansul? Nu, nimeni
nu se infatiseaza pentru a pretinde mostenirea lui Magellan,
caci niciunul din cei de sangele sat nu se mai aflä in via,A.
In cei trei ani au murit dup'5. dansul Beatrix, sotia lui i cei
doi fii minor]: tot neamul lui Magellan s'a stins dinteodatä.
Nu e niciun frate, niciun nepot, nicio rucla.' de s'ange care sa
poarte mai deparle blazonul sh'u. Nu e nimeni, nimeni, nimeni !
Zadarnicà fusese toata grija gentilomului, Zadarnica toata gri-
ja sotului, a tatalui, zgclarnica. Si dorinta ploasä a drept-cre-
dinciosului crestin! Numai Barbosa, socrul sdu, ii mai supra-
vietuieste dar cum trebue sà blesteme el ziva când a;:est
oaspete funest, acest Olandez sburAtor" a pus piciorul In
Casa lui. El i-a luat fata si ea a murit; a luat cu dansul in
expeditie pe fiul lui, pe unicul fiu, Si. nu 1-a mai. adus acasä.
Ce cruntà fatalitate, ce atmosferd de jale i nenoroc staruie
in jurul acestui om! Cine-i era prieten, cine 1-a ajutat, a fost
tarit de dânsul pe calea intunecat 5. a ursitei sale. Cine s'a in-
crezut in el, a ispAsit amarnic. Fapta sa, marea sa Intreprinde-
re a prins in vârtejul ei pe toti din juru-i, pe toti acei care
au lucrat pentru dârAul ; ca un vampir, ea i-a fascinat, i-a

www.dacoromanica.ro
 MORTII SITNT NEDREPTATITI 275

supt, i-a mistuit -7 le-a distrus vieata. Faleiro, fostul ski to-
var5S, e intemnitat de indatá ce se reintoarce in Portugalia ;
Aranda, care i-a inlesnit primele tratative, e supus unor umi-
litoare cercethri i pierde toti banii pe care i-a investit pentru
Magellan. Enrique, ca.ruia i-a ragaduit libertatea, e vandut
iarasi ca sclav de indatà ce s'a refugiat la regele din Sebu ;
Mesquita, varul ski, a lost pus de trei eni in lanturi pentrucA
i-a ramas credincics. Fatalitatea care 1-a urmarit peste tot
pana" ce 1-a doborit pe insula Mactan, a dus la pieire si pe
Duarte Barbosa i Joao Serrao maceldriti dupa trei zile dela
moartea amiralului. i numai unul, acela care fusese impo-
triva lui, Sebastian dela Cano, aduna cu main! lacome toatä
gloria, toate castigurile i onorurile cuvenite celor care au fost
credinciosi lui Magellan, celor care au murit...
Dar ceea ce-i si mai traKic, panà i fapta cgreia Magellan
i-a adus atatea jertfe, careia s'a sacrificat si el insusi, pare
si ea zadarnica dac a. tinem seama numai de urmarile prac-
tice. Magellan a vrut sa ca5tige pentru Spania insulele cu
mirodenii i le-a castigat cu pretul vietii sale. Dar in
;treprinderea inceputa de el atat de eroic, se termina printr'o
meschiith transactie negustoreasca : imparatul Carlos ce-
deaza" Portugaliei insulele Moluce, adicd le vinde pentru trei
sute cincizeci de mii de ducati. Calea spre Apus, gasith de
Magellan, nu mai e stràbatuta multh vreme de alte nave ;
trecatoarea ce-i poarta numele nu aduce nici aur, nici alte
venituri tezaurului Spaniei. i dupà moartea lui, nenorocul
a. curm'arit pe oricine s'a increzut. in Magellan, aproape toate
flotele care au incercat sal repete expeditia lui cutezkoare,
naufragiazg in treckoarea Magellan. Curand, navigatorii o
evith cu teama i Spaniolii preferd sa-Si transporte mar-
furile cu lungi caravane de-a-curmezisul istmului Panama, de
cat sa se aventureze prin sinistrele fiorduri ale Paagoniel.
In cele din urma, treckoarea Magellan, a carei descoperire
fusese salutata Cu entuziasth de lumea intreaga, e unanim
-detestath, proscrisä cu desAvarsire astfel cd ea cade cu

www.dacoromanica.ro
276 MAGELLAN

totul in uitare, chiar in decursul aceleiasi generatii, i devine

iaräsi ceea ce fusese inaine : un mit. Trei zeci Si opt de ani
dupd ce Magellan a strdbdtut trecdtoarea, Erci1la autorul ce-
lebrului poem Aruacana", Ii .exprimd falls credinta Ca tre-
catoarea Magellan nu mai existd, cd nu mai poate fi gdsitd,
cd a devenit cu desavarsire impracticabild, pentrucd un mun-
te s'a ridicat de-acurmezisul ei sau pentrucd vreo insuld plu-
titoare i-a astupat intrarea :

Esta secreta renda descubierta

Quedó para nosotros escondida
Ora sea yerro de la a/tura cierta,
Ora que alguna isleta removida
De/ tempestuoso mar y viento airado
Encallando en -ta boca ta ha cerrado."
Atdt de ignoratd, atdt de legendard ajunge lard:4 trecdtoa-
rea, incat cu jurndtate secol mai tarziu indrdsnetul pi-
rat Francis Drake se foloseste de ea ca de o ascunzdtoare Si-
gurd : el se ndpusteste de-acolo, ca un uliu, asupra coloniilor
spaniole de pe coasta apuseand i poate prdda in vole cord-
blile incdrcate cu argint. Abia atunci Spaniolii li amintesc de
existenta trecgtorii Magellan si se grdbesc s construiascd o
fortdreatd, pentu a impiedica pe alti flibustieri sa-si caute
acolo un refugiu. Dar nenorocul urmáreste pe oricine por-
neste pe calea strdbdtutd de Magellan. Flota, pe care Sar-
miento o conduce in stramtoare din ordinur regelui, naufca-
giazd ; fortareata pe care o inalta el, nu mai e la urmd decdt
o jalnicd mind i numele ei : Porto Hambre, portul foarnei,
e un infioralor avertisment, cdci nu rareori coloniStii ei se
prdpddesc de foame. Cativa pescuitori de balene, cate o
corabie cu panze se mai aventureazd de atunci prin strânr
toarea de care Magellan visase cà va deveni marea cale co-
merciald din Europa spre Orient. i din ziva cand, In toamna
anului 1913, presedintele Wilson apasd la Washington buto-
www.dacoromanica.ro
 MORTII SUNT NEDREPTATITI 277

nul electric care deschide stävilarele canalului Panama, unind

astfel pentru totdeauna cele cloud oceane, Atlanticul si Pa-
cificul, trecatoarea Magellan a devenit cu desdvarsire de
prisos. Soarta ei e definitiv pecetluita. Ea nu mai are dee&
o semnificatie istorica ; e redusa la o simpla notiune geo-
grafick Mult cautatul paso" n'a ajuns calea de trecere pen-
tru mu i mu de corabil, calea cea mai scurta Si mai, rapcla
spre India i nici Spania nu si-a sporit bogatille, nici Eu-
ropa n'a devenit mai puternica de pe urma acestei descope-
riri. Dintre toate zonele lumii locuibile, coastele dintre Pa-
tagonia si 'Tara de Foc se nunatirà si astki printre cele mai
skace si mai parasite colturi ale pamantului.
Dar, in lumina istoriei, utilitatea practica nu determina
niciodata valoarea morald a unei infaptuiri. Numal acela care
sporeste cuno*tintele omenirii despre ea insasi, care desvolta
constiinta i puterile ei creatoare numai acela o imbogates;.e
du adevarat, pentru toate veacurile. In acest sens, fapta tui
Magellan intrece insa toate faptele mari din epoca sa ; Si
ceea ce reprezinta pentru noi o glorie deosebita, ceea ce a-
daoga o noud stralucire gloriei universale a lui Magellan, este
Ca spre deosebire de cei mai multi conducatori el n'a
sacrificat pentru ideia sa mu i sute de mii de oa,meni, ci
numai propia sa vieata. Prin aceastä jertfire de sine; intea-
devar eroica, va ramane in veci neuitata mareata expeclitie a
celor cinci corabii atat de mici, atat de slabe i singuratice in
imensitatea marilor, si care au cutezat totusi sä porneasca
in sacrul rázbolu al omenirii impotriva Necunoscutului. $1
neuitat va ramane el insusi, amiralul flotei, care a indrasnit
cel dintai sa schimbe in fapta aceasta ideie, cea mai teme-
rara din toate ; ocolul lumii a cdrui etapd finala e rea-
lizata de ultima dintre corabiile sale. Caci, cunoscand in
sfarsit masura circumferintei pamântului, zadarnic cautata
timp de un mileniu, intreaga omenire dobandeste pentru in-
tAia oara o noua masurä a puterilor sale. Cucerind tot mai
mult spatiu, pdtrunzand tot mai departe in nesfarsirile uni-

www.dacoromanica.ro
278 MAGELLAN

versului, ea i§i sporeste curajul si bucuria de a lupta, deve--

nind astfel constienta de propria-i maretie.
Intotdeauna un om realizeazd maximum posibil, numai
cand fapta lui devine exemplara. i, din ,aceasta privinta,
exemplul lui Magellan fapta.lui aproape uitata in zilele
noastre a dovedit pentru toate timpurile Ca o ideie, dee&
e purtata de aripile geniului, daca e dusa mereu inainte
cu pasiune i hotarire, se vadeste la urma mai puternica de
cat toate elementele naturii. Magellan a aratat si el ea un
singur om, cu mica si trecatoarea sa vieata, poate transforma
intr'o realitate i intr'un adeyar nepieritor ceea ce fusese nu-
mai o dorinta, numai un vis pentru sute de generatii.

www.dacoromanica.ro
 CRONOLOGIE

liaSterea lui Magellan (Fernao de Magalhais)

serviciu militar in India
serviciu militar in Africa .
.
....
audientà la rege, e concediat din serviciul
flotei portugheze
. .
,
.

1513

1515
. 1480
1505-1512

se expatriazä ; sose*te la Sevilla ; e numit de

aci inainte Hernando de Magallanes 20 Octombrie 1517
semneazd contractul cu regele Spaniel, 22 Martie 1518
Cele cinci corAbii ale lui Magellan pleacd dela Se-
villa la San Lucar . . . . 10 August 1519
Flota porne§te dela, San Lucar de Barrarneda spre
largul oceanului , . . . . . 20 Septembrie 1519
ajunge la Teneriffa . . . 26 Septembrie 1519
.
p5rAse0e Teneriffa . . . 3 Octombrie 1519
.
sose,Ae la Rio de Janeiro . . 13 Decembrie 1519
piAr5se5te Rio de Janeiro . . . 26 Decembrie 1519
ajunge la Rio de la Plata . . . 10 Ianuarie 1520
pleacä mai departe, spre Sud . . 2 Februarie 1520
aruncd ancora la Port San Julian, pentru
popasul de iarng . . . . . 31 Martie 1520
Rebeliune in Port San Julian . . . . 2 Aprilie 1520
Osandirea rebelilor, executia. lui Quesada, 7 Aprilie 1520
Pierderea primei coràbii : Santiago" . . . 22 Mai 1520
Flota pgra'sete Port San Julian . . . 24 August 1520
dui:6 alt popas la gura fluviului Santa Cruz,
pleacà mai departe . . . , 18 Octombrie 1520
ajunge la Capul Fecioarelor" ; intrarea in
trecgtoarea Magellan . . . . 21 Octombrie 1520
Toatä flota patrunde in trecatoarea Magellan, 25 Octomb. 1520

www.dacoromanica.ro
280 CRONOLOGHI

. .. ....
A doua corabie, San Antonio", dezerteaza, 8 Noembrie 1520
Flota ajunge prin trecatoarea Magellan in oceanul
Pacific
trece pe langa insula San Pablo,
28 Noembrie 1520
.
24 Ianuarie 1521
trece pe langa insulele Tiburone, 4 Februarie 1521
ajunge la, irisulele Ladrone . . . 6 Martie 1521
ajunge la insulele Samar (Filipine) 16 Martie 1521
popas la insula Massawa . . . . 28 Martle 1521
popas la Sebu . . . 7 Aprilie 1521
Moartea lui Magellan pe insula Mactan . 27 Aprilie 1521
Moartea lui Serrao i Barbosa . . . . . 1 Mai 1521
A treia corabie, Concepcion", incendiatä . . 4 Mai 1521
San Antonio", corabia care a dezertat, soseSte la
Sevilla , . . . . . . . . , 6 Mai 1521
,,Victoria" i Trinidad" sosesc la insulele Moluce
(Tidore) . . . . . 8 Noembrie 1521
A patra corabie, Trinidad", e pierdutä, 18 Decembrie 1521
Ultima corabie, Victoria", pornege dela Tidore
spre Spania . . . . . . 21 Decembrie 1521
.

Victoria" parase§te Ombay . . . . 25 Ianuarie 1522

paraseste Timor . . . . . 13 Februarie 1522
ocole§te Capul Bunei Sperante . . . 18 Mai 1522
ajunge la insulele Capului Verde . . 9 Iulie 1522
soseSte la San Lucar . . . . 6 Septembrie 1532
dupa trei ani (fka 12 zile) dela plecare
arunca iarag ancora la Sevilla, 8 Septembrie 152t

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL
Pug.
Introducere . . . 7
Navigare neccesse est . . 15
Magellan in India .' . 40
Magellan se liber?zza . . 60
Realizarea unei idei . . . . 82
0 vointa si mii de obstacole . 101
117

. ...
Plecarea .
CAutare zadarnica 134
RazvrAtirea . . . 157
Clipa cea mare . 175
Magellan isi descopera regatul . 203
Moartea lui Magellan . . 222
Intoarcerea fAra _conducator . 238
Mortii sunt nedreptatiti . . 264
Cronologie . . 279

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro