ŞCOALA GIMNAZIALĂ „MIHAI VITEAZUL” TÎRGU-MUREŞ

GRADINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT „DUMBRAVA MINUNATĂ”

DATA: 11.05.2017

GRUPA MARE

SUSŢINĂTOARE : BOLOGA ANAMARIA

CONSTANTINESCU OLGA

CHIOREAN IOANA

PAŞCAN ANCA
Tema anuală de studiu: Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ?
Subtema/Tema săptămânii: „Vieţuitoarele apelor”
Tema integratoare: „PEŞTIŞORUL DE AUR ŞI PRIETENII SĂI”
Forma de realizare: activitate integrată: ADP+ADE+ALA
Tipul activității: consolidare şi sistematizare de cunoștințe, priceperi și deprinderi
Tipologia activităţilor educaţionale: activitate didactică integrată cu durata de o zi
Modelul de integrare: polarizat

INVENTAR DE ACTIVITĂŢI:
Activităţi de dezvoltare personală (ADP)
Întâlnirea de dimineaţă: ,,La pescuit”
Rutine: micul dejun, igiena, spălatul: „Suntem tăcuţi ca peştişorii”
- deprinderea de a aştepta în linişte
Tranziţii:
„Odată-am prins un peşte viu” - cântec;
„Un marinar de la Constanţa”; ,,Ţine-un peşte de picior” - recitativ ritmic;
Activități pe domenii experiențiale (ADE)
Domeniul Om şi Societate: Educaţie ecologică -povestirea / conversaţia;
Domeniul Psihomotric: Educaţie fizică – traseu aplicativ;
Activități liber alese (ALA1)
 Artă: „Peştişorii minunaţi”
 Ştiinţă:„Apa fermecată”
 Nisip şi apă: ,,Acvariu pentru peşti”
Activități liber alese (ALA2)
 Joc distractiv: ,,Peşti zburători”
 Scopul activităţii:- dezvoltarea capacităţii de a
sintetiza informaţiile obţinute în cadrul unei
poveşti, dobândind un comportament civic de
protejare a apelor şi a vietăţiilor subacvatice,
necesare pe tot parcursul vieţii;

Obiective operaţionale:
 Să descrie minim trei comportamente nocive pentru mediul înconjurător,
folosind imaginile prezentate;
 Să utilizeze deprinderile motrice (mers în echilibru pe un teren variat, cățărare,
săritură în adâncime, târâre) însuşite în diferite contexte, pe baza demonstrația
educatoarei;
 Să selecteze cel puţin trei deşeuri, selectându-le după compoziţia lor: fier,
sticlă, plastic sau hârtie;

STRATEGIE DIDACTICĂ:
Sistemul metodologic: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, povestirea, problematizarea,
expunerea, descoperirea, observarea, exercițiul.
Mijloace didactice: ecusoane, simboluri pentru centre, cearşafuri albastre decorate cu iarbă
reprezentând lacul, costum de pescar, undiţă, costume de peşti, videoproiector, imagini din
poveste, marionete ale personajelor din poveste, paravan, buturugi, baloţi de paie, creangă şi
discuri din lemn, palet, tunel, lădiţe din lemn, deşeuri, pet-uri, lipici, cd-uri, pungi, tempera,
blocuri de gheaţă, sare, colorant alimentar, seringi, recipiente din sticlă, acvariu pentru peşti,
nisip, pietre colorate, scoici, plante decorative pentru acvariu, baloane, plase, trei peşti vi,
recompense (bănuţi din ciocolată).
Sistemul resurselor curriculare:
Forma de organizare a activităţii: frontal, pe grupe, individual
Strategii, metode şi instrumente de evaluare:
 evaluativ-stimulative: aprecierea comportamentelor, încurajarea verbală;
 frontală, realizată pe parcursul activității;
 finală, prin analiza produselor activității și a deprinderilor formate;
Resurse spaţiale: sala de grupă
Resurse temporale: 1 zi
Resurse bibliografice:;
 *** „Curriculum pentru învăţământul preşcolar 3-6/7 ani ” , (2009) Didactica
Publishing House, Bucureşti;
 Revista naţională de profil psihopedagogic pentru cadrele didactice din
învăţământul preşcolar şi primar, 1-2/2016, Editura Arlequin, Bucureşti;
 Buruian Leontina ,,Educaţia fizică în grădiniţă”(2004),Casa de Editură ,, Mureş”
Tg. Mureş;
 SCENARIUL ACTIVITĂŢII
Activităţi de dezvoltare personală (ADP) :
Ziua debutează cu soţia pescarului care le cântă copiilor şi prietenilor copiilor un cântec.
Pescarul o roagă să termine cu cântatul pentru că îi este foame şi o trimite să gătescă. Soţia
acestuia îi spune că nu are din ce şi astfel îl roagă să plece împreună cu copiii la pescuit.
Pescarul va rosti proverbul: ,,Dă-i omului un peşte şi va avea de mâncare o zi. Învaţă-l cum să
pescuiască şi va avea de mâncare toată viaţa!”
Pe recitativul ritmic „Un marinar de la Constanţa” copiii se vor deplasa spre balta de
pescuit.
După ce s-au aşezat pe marginea bălţii, se va realiza Salutul prin intermediul metodei „Trece
valul!:
,,Bună dimineaţa nouă
Tuturor celor veniţi,
Bună dimineaţa vouă,
Celor care ne priviţi!”.
Pescarul le va adresa întrebări cu privire la stabilirea coordonatelor temporale (Calendarului
naturii): -De când nu am mai mâncat?
- Ce zi a fost ieri?
- Astăzi ce zi este?
- Ce credeţi, cum este vremea, e bună de pescuit?
Noutăţi/evenimente/ştirea zilei:
Copiii observă că firul undiţei pescarului se mişcă. Pescarul va trage afară din baltă
,,Peştişorul de aur”. Peştişorul îl roagă pe pescar să îl elibereze, promiţându-i că îi va îndeplini
trei dorinţe. Peştişorul fermecat doreşte să le spună copiilor şi pescarului o poveste despre
prietenul său ,,Flopi”. Se va spune povestea ,,Flopi şi apa” timp în care vor fi mânuite păpuşi
reprezentând personajele din poveste şi se vor proiecta imagini din aceeaşi poveste . Peştişorul
de aur le povesteşte cum apa din lac este murdară , iar prietenul Flopi, nu mai poate locui
acolo, din acest motiv. Peştişorul îi roagă pe copii să vină cu el în lac şi să îi pregătească
prietenului său o surpriză, curăţând lacul. Copiii îl urmează pe peştişor care îi conduce spre
căsuţa lui Flopi, însă drumul este presărat cu obstacole. După parcurgerea traseului copiii vor
ajunge la o,,poartă” care reprezintă intrarea în căsuţa lui ,, Flopi”. Pentru deschiderea ei, copiii
aşează deşeurile selectate în funcţie de compoziţia lor, la culoarea corespunzătoare. După
deschiderea porţii, copiii se vor aşeza şi se vor juca jocul,, Respirăm ca peştii ”. Pe cântecul ,,
Odată-am prins un peste viu!” copiii se vor deplasa spre centrele de interes.
La centrul Artă, copiii vor confecţiona peşti decorativi din materiale reciclabile..
La centrul Nisip şi Apă, copiii vor amenja un acvariu pentru a arăta cum trebuie să fie un
mediu acvatic curat.
La centrul Ştiinţă, copiii vor face experimente cu apa, observând cât de uşor aceasta
poate fi poluată.
După finalizarea muncii pe centre, Flopi va apărea cu trei peştişori vi, câte unul pentru
fiecare grup de copii. Se vor face aprecieri asupra modului de lucru şi pentru a-i răsplăti pe
copii se vor juca jocul ,,Peştii zburători”.
 DESCRIEREA DIDACTICĂ A SCENARIULUI ACTIVITĂŢII INTEGRATE

Secvenţele Strategii Observaţii

activităţii Conţinutul ştiinţific didactice
didactice
integrate
1. Moment Asigurarea mediului şi climatului instructiv-educativ optim -conversaţia, Observarea
organizatoric învăţării. explicaţia comportamentului
Amenajarea spaţiului de lucru, pregătirea materialului; iniţial, interesul
Introducerea personajelor: pescarul şi soţia pescarului. pentru activitate.
Soţia pescarului cântă în timp ce face treabă prin casă.
Pescarul o roagă pe aceasta să îi facă ceva de mâncare lui şi
copiilor. Aceasta îi spune că nu are din ce să le pregătească
mâncare şi îi roagă atât pe copii cât şi pe soţul ei să meargă la
pescuit.
Se desfăşoară momente specifice: mersul spre balta de
pescuit în timp ce spun recitativul ritmic ,,Un marinar de la
Constanța!”, salutul prin metoda: „Trece valul!” şi stabilirea
coordonatelor temporale.
2. Captarea Copiii observă că firul undiţei pescarului se mişcă. Pescarul - conversaţia, Observarea
atenţiei va trage afară din baltă ,,Peştişorul de aur”. Peştişorul îl roagă explicaţia, comportamentului
şi reactualizarea pe moş să îl elibereze însă acesta refuză. Peştişorul îi promite expunerea, verbal şi nonverbal al
cunoştinţelor pescarului că îi va îndeplini trei dorinţe dacă îl va elibera. problematizarea copiilor

3.Anunţarea temei
şi enunţarea Peştişorul îi roagă pe copiii să-l ajute să trăiască prin -conversaţia,
sarcinilor curăţarea lacului şi le va spune povestea prietenului său: explicaţia
,,Flopi şi apa”.

4.Desfăşurarea Copiii se aşează cu faţa spre paravan, unde vor asculta şi vor - povestirea
activităţii vedea imaginile din povestea „Flopi şi apa” proiectate pe - expunerea
perete. În acelaşi timp se va desfăşura şi un teatru de păpuşi
- observarea
pentru a fi transmis mai uşor mesajul poveştii şi pentru a-i comportamentului
introduce pe copii în lumea fermecată a apelor. - explicaţia verbal şi nonverbal al
După încheierea poveştii, peştişorul îi roagă pe copii să îl -problematizarea copiilor
- repovestirea
ajute să cureţe lacul pentru ca ,,Flopi” să se poată întoarce
acasă.
 Pregătirea organismului pentru efort: - conversaţia
Ca să fim pregătiţi de ceea ce va urma, va trebui să
fim în formă.
Începem să mergem spre lac.
a) Mers obişnuit cu schimbarea ritmului( lent, vioi) :
Mergem încet să nu speriem peştii.
Ne grăbim să ajungem mai repede.
b) Mers cu schimbarea direcţiei la comandă :
-demonstraţia odată
“ Am greşit drumul ” cu explicaţia
Variante de alergare
c)Alergare cu genunchii cât mai sus la piept.
“Alergăm fără să atingem apa ” - exerciţiul
• Prelucrarea selectivă a aparatului locomotor:
Copiii se opresc pentru a vedea cât de aproape sunt de lac
Exerciţii pentru cap şi gât
“Ne uităm după alţi pescari”
T1- răsucirea capului spre stânga ;
T2- revenire ;
T3- răsucirea capului spre dreapta ;
T4- revenire; -evaluare orală,
Exerciţii pentru trunchi, braţe şi picioare individuală
-demonstraţia odată
,,Ne pregătim să înotăm”
cu explicaţia
Stând cu braţele înainte, palmele orientate în jos:
T1- ducerea braţelor lateral ;
T2- îndoirea braţelor cu coatele în jos; palmele apropiate în
dreptul pieptului, degetele orientate înainte; -demonstraţia odată
T3- întinderea rapidă a braţelor înainte; cu explicaţia
T4- revenire;
,,Plonjează”
Stând cu braţele jos-înapoi, cu genunchii uşor îndoiţi:
T1-2 –ridicarea braţelor prin înainte-sus şi săritură cu extensie, -aprecierea
cu deplasare înainte; raspunsurilor corecte
T3- ghemuit sprijinit;
T4- revenire în poziţia iniţială;
- exerciţiul
• Traseul aplicativ:
Copiii vor merge în echilibru pe un buştean, îndreptându-se
spre lac. Se vor căţăra pe un palet din lemn pentru a ajunge
la lac, apoi se va executa săritura în adâncime de pe loc la -demonstraţia odată
semnalul ,, Sărim în lac!” cu explicaţia
După ce copiii au ajuns în ,,lac”, vor descoperi un tunel prin -problematizarea
care se vor deplasa prin târâre.
La capătul tunelului (conductei) se vor afla deşeuri pe care le
vor aduna pentru a curăţa lacul. -munca individuală
Deşeurile adunate vor fi aşezate pe o piramidă astfel: şi în echipă
La baza piramidei, pe rândul de culoare galbenă, se vor aşeza - metoda piramidei
obiectele din plastic.
Pe următorul rând, reprezentat cu culoarea roşie, se vor aşeza
obiectele din metal.
Pe rândul al doilea reprezentat cu culoarea verde, se vor aşeza
obiectele din sticlă;
În vârful piramidei, reprezentat cu culoarea albastră, se vor - conversaţia
aşeza materialele din hârtie, deoarece acesta este materialul -problematizarea
care se degradează cel mai repede în natură.
Culorile piramidei sunt selectate în funcţie de culorile
coşurilor de gunoi pentru reciclare selectivă.
În funcţie de răspunsul ghicitorii, copiii vor aşeza deşeul la
-munca individuală
locul potrivit.
şi în echipă
Piramida reprezintă poarta de intrare în casa peștișorului de
aur și doar rezolvând corect sarcinile vor putea intra pentru a
îndeplini dorințele pescarului. -evaluare orală
După ce au intrat în casă, copiii se vor juca jocul de relaxare
,,Respirăm ca peştii”.
Copiii vor sta aşezaţi în formație de cerc, cu fața spre centru,
la distanță de două lungimi de brațe între ei.
La semnalul conducătorului copiii vor sulfa în dispozitivul
pentru baloane de săpun. Apoi vor încerca să ţină în aer
baloanele de săpun cât mai mult timp suflându-le.
La finalul jocului, copiii vor primi niște peștișori colorați
drept recompensă, care îi vor ajuta mai târziu.
Copiii se vor deplasa spre centrele de interes din casa -ecusoane
-evaluare orală,
peștișorului pe cântecelul ,, Odată am prins un pește viu”.
individuală
Pestișorul îi cere pescarului să rostească cele trei dorințe.
Pescarul rostește pe rând dorințele:
-Să duc acasă, niște pești care să o facă fericită pe nevasta
mea. (Artă)
-Să avem acasă tot timpul pești. (Nisip şi Apă)
-Să învăţ să fac magie cu apa precum faci tu, peştişorule!
-evaluare orală
(Ştiinţă)
La centrul Artă, copiii vor da o altă utilitate pet-urilor, cd-
urilor și pungilor, confecționând peștișori decorativi din
acestea. -munca individuală
La centrul Nisip şi Apă, copiii vor putea amenaja un acvariu şi în echipă
 pentru pești demonstrând cum trebuie să fie un mediu acvatic -munca individuală
curat. şi în echipă
La centrul Ştiinţă, copiii vor face experimente cu apa,
observând cât de uşor aceasta poate fi poluată.
5.Obţinerea Pe parcursul activităţii se vor aplica metoda: ,,Piramidei”
performanţei pentru a consolida cunoştinţele însuşite despre reciclarea - explicaţia -evaluare orală,
selectivă. - conversaţia individuală, finală
La finalul muncii pe centre , lucrările realizate, vor fi duse la
acvariu, unde fiecare copil îşi va aprecia munca făcută.
6. Evaluarea Se fac aprecieri asupra gradului de implicare al copiilor în
performanţei activitate, asupra comportamentelor realizate și se stabilesc
împreună cu copiii progresele făcute. Pentru că s-au descurcat
foarte bine și l-au ajutat pe peștișor, copiii se vor juca jocul -activitate colectivă - evaluare orală
de mişcare ,,PEŞTII ZBURĂTORI”.
Copiilor li se încredinţează unul sau mai multe
baloane, botezate ,,Peşti Balon”. Baloanele trebuie menţinute
în aer un timp cât mai îndelungat, fără a atinge podeaua,
respectându-se totodată indicaţia: atingem baloanele doar
stand într-un picior. Copilul care nu reușește menținerea
balonului în aer va ieși din joc. Timpul pentru menţinerea
baloanelor în aer este de 1 minut, iar jocul se repetă de 5 ori.
7. Încheierea În încheiere, Peştişorul de aur împreună cu prietenul său, - evaluare finală
activităţii Flopi, va face aprecieri individuale şi generale referitoare la
desfăşurarea activităţii şi vor oferi recompense.
ANEXA 1
Flopi și apa

În lacul alăturat trăiește un animal ciudat. Numele lui este Flopi. El poate înota ca un pește sau
poate zbura ca o pasăre. Este prietenul meu.
Flopi înota bucuros alături de mine. Deodată acesta a șimțit o durere puternică de cap și stomac.
De abia se mai putea mișca. Obosit, a ieșit cu greu la suprafață, s-a agățat de câteva firicele de
iarbă de pe malul râului. A început să strige după ajutor: "Ajutor! Mi-e atat de rău… Am să
mor!"
Între timp Petrică şi Oana se întorc acasă de la şcoală.
- Uite! strigă Petrică. Uite un animal acolo, pe malul apei! Mă duc să-l prind.
- L-am prins! strigă Petrică bucuros.
-Mulţumesc, răspunde Flopi. Sunt atât de bolnav din cauza apei murdare… Poţi să mă vindeci?
- Tăticul meu o să te ajute sigur, îl linişteste Oana.
Petrică îl ia pe Flopi în brațe. Copiii se grăbesc spre locuinţa Oanei. Tatăl Oanei umple un
acvariu cu apă limpede. Oana îl aşează pe Flopi în acvariu.
- Acum, odihneşte-te puţin aici, în apa limpede şi curată.
Flopi se simte din ce în ce mai bine.
- Micuţul nostru prieten este din nou sănătos! se bucură copiii.
- Tăticule, apa murdară a râului era să-l omoare pe Flopi. De ce este atât de murdară apa din
râu? întreabă Oana.
- Noi toţi o murdărim, răspunde tatăl. Când lucrăm în gospodărie, murdărim apa, care ajunge în
râu pe sub pământ. Astfel, apa râului se murdăreşte.
Şi animalele murdăresc apa, pentru că tot gunoiul de la ferme ajunge în râu, din cauza ploii.
Oamenii răi aruncă în râu sticle din plastic, fier vechi si otravă. Şi oamenii care lucrează în
fabrici murdăresc apa, pentru că deseori aruncă în râu deşeuri. Ar trebui să folosim apa ca pe un
bun preţios.
- De ce nu păstrează oamenii apa râurilor curate?întrebă Flopi.
- Uneori o păstrează, răspunse tatăl Oanei. Dar nu este uşor. Chiar dacă unii oameni doresc să
aibă râuri curate, altora nu le pasă. Pentru ca apa râurilor să fie curată, oamenii construiesc
bazine mari, unde se strânge apa murdară.
Nu numai pentru peşti este bună apa curată, dar şi pentru noi, oamenii. Dacă murdărim râurile,
atunci şi apa pe care o bem va fi murdară.
Toţi trebuie să păstrăm apa curată şi limpede. Nu numai oamenii mari, ci şi voi, copiii, pentru că
de apă depinde viitorul vostru!
- Noi ce putem face atunci? întreabă copiii.
- Ei bine, răspunde tatal. Puteți face multe. Nu aruncaţi hârtiile, pungile din plastic, sticlele goale
şi alte gunoaie în râu sau pe stradă. Acestea trebuie aruncate în coşurile speciale de gunoi.
Nu turnaţi ulei, vopsea sau otravă în chiuvetă sau în canal. Toate acestea trebuie aruncate într-un
coş de gunoi special.
- Vom proteja râul! Nu o să mai aruncăm niciodată gunoaie în apa râului, promit copiii.
- Asta e bine copii, răspunde Flopi. Atunci, eu nu o să mă mai îmbolnăvesc când voi înota în apa
râului. Şi nici prietenii mei, peştii, nu vor mai păţi nimic. Lui Flopi îi place să vorbească cu Oana
şi Petrică. Dar îi este dor de casa lui din lac. Flopi îi roagă pe copii să îl ajute să trăiască în lac
curățându-l.

ANEXA 2

Un marinar de la Constanța
Un marinar de la Constanța
Avea și el o Baba- Cloanța
Și Baba-Cloanța tot spunea:
Cri-cri cri, cra-cra-cra
Chifteluțe aș mânca.
Ici – mama, ici –tata
Hop și-așa!

Numărătoare hazlie
Ini-mini-mani-mor,
Ține-un pește de picior!
Dacă peștele oftează,
Ieși afară și dansează!

ANEXA 3
Odată am prins un pește viu
1, 2, 3, 4, 5,
Odată-am prins un pește viu
6, 7, 8, 9, 10
Și-apoi l-am lăsat să plece...
De ce tu l-ai lăsat?
Of! De deget m-a mușcat!
De care degețel?
De acesta mititel!

Ghicitori:
1.Plastic
Ştiu un lucru nu prea mare
Şi pe gât la sticlă stă…
Când sticla s-a cumpărat
Face poc… şi-apoi s-a aruncat!
(capacul de plastic)

2.Fier
De pază la poartă
Cerceluş cu toartă
Agăţat stingher
De urechi de... fier.
(lacătul)

3.Sticlă
Lumina prin ce trece
Şi nu se opreşte?
(geamul, sticla)

4.Hârtie
Nu sunt carte, dar am foi
Pregatite pentru voi
Tot ce se petrece-n lume,
Eu îndată îţi voi spune;
(ziarul)