Drept comercial – Curs 3 October 19, 2016

Corelarea conceptului de profesionist cu alte concepte

1. Conceptul de profesionist cu cel de persoană care desfășoară activități economice

Persoanele care desfășoară activități economice se împart în două categorii:
- Profesioniști, dacă îndeplinesc toate condițiile din art.3 NCC;
- Persoane care nu au calitatea de profesionist, dacă cel puțin una din condițiile art.3 nu este
îndeplinită
2. Conceptul de profesionist corelat cu formele de organizare specifice desfășurării de activități
economice
- Formele de organizare cu personalitate juridică
Sunt profesioniști dacă îndeplinesc condițiile din art. 3. Nu sunt dacă nu îdenplinesc
condițiile din art.3.
- Formele de organizare fără personalitate juridică
Au calitatea de profesionist cei care au înființat forma de organizare (adică nu forma de
organizare). Cei care au înființat forma de organizare nu au calitatea de profesionist dacă nu
îndeplinesc toate condițiile din art.3.

Observație: Probleme în doctrină.Pot dobandi calitatea de profesionist și persoanele care nu au

înființat o formă de organizare, dar desfășoară activități economice, respectiv condițiile din art.3. În
articolul 3 nu scrie că este necesară o formă de organizare, ci caracterul organizat (care este o expresie
a caracterului complex a desfășurării activității).

În practică, se poate ca cineva să desfășoare o activitate, dar nu merge să își înregistreze o formă
deorganizare pentru acea activitate. Dacă desfășurăm activitate potrivit art.3, dar nu ne-am dus să
facem o formă de organizare pt ca nu știam că trebuie sau pentru că nu vrem ca statul să știe de noi, se
ridică problema dacă devenim profesoniști sau nu. Devenim profesioniști încălcând legea.

Nu am respectat OUG 44/2008, așa că trebuie să existe sancțiuni. Exista sancțiuni contravenționale sau
chiar penale pentru că nu am înregistrat o formă de organizare. Cu toate astea, îndeplinesc toate
condițiile art.3, deci devin profesionist.

Dacă nu aș fi luat în considerare ca și profesionist înseamnă că legea m-ar scuti de o răspundere mai
gravă. Răspunderea profesionistului este mai grava decât cea a căruia nu este profesionist

3. Conceptul de profesionist cu cel de comerciant

Codul civil a abrogat dispozițiile Codului comercial, care reglementa conceptul de comerciant. În
același timp, codul civil a reglementat coneptul de profesionist. Legea de punere în aplicare a Codului
civil a reglementat relația dintre conceptul de profesionist și cel de comerciant, ridicându-se sub acest
aspect două probleme:

- Problema interpretării art.8 din LPA. Toți cei care erau comercianți înainte sunt profesioniști
astăzi. Profesionistul include comercianții. Comerciantul din Codul comercial avea două
sensuri:

1
Drept comercial – Curs 3 October 19, 2016

o Persoane care exploatează o întreprindere (asociat cu conceptul de astăzi de

profesionist)
o Persoane care nu exploatează o întreprindere, dar săvârșea anumite fapte de
comerț (anumite lucruri menționate de Codul comercial, fără a avea o întreprindere;
de exemplu, cumpăra în scopul revânzării.

Art.8 din LPA lărgește sfera prezentată în art.3 NCC?

A.Stănescu: nu lărgește sfera. Nu trebuie să ne uităm doar la forța juridică actului normativ
(Cod civil și LPA sunt amândouă legi), ci la scopul ei. Prin art.8, legiuitorul nu a avut ca scop să modifice
dispozițiile Codului civil, ci să le pună în aplicare, ea trebuie să fie interpretată și aplicată în limitele legii.
Nu trebuie să se depășească sfera articolului 3. Astfel, scopul art.8 nu este de a lărgi sfera, ci de a pune
în aplicar.

Astfel, profesionistul include persoanele care au o întreprindere, dar nu ne oprim aici.

Art.8 precizează faptul că noțiunea de profesionist prevăzută în art.3 include mai mute categorii, printre
care și categoria comercianților. Privind art.8 din perspectiva noțiunii de comerciant, reglemntată prin
Codul comercial, observăm faptul că apare o problemă de interpretare a articolului 8 din Legea 71/2007.
Aceasta este generată de faptul că noțiunea de comerciant din Codul comercial acoperă atât persoanele
care desfășoară o activitate economică având organizată o întreprindere, dar și persoane care
desfășurau activitate economică, fără a avea organizată o întreprindere.

Din această perspectivă, cele două variante de interpretare a articolului 8, ar fi:

- Art.8 extinde sfera de aplicare a conceptului de profesionist, acesta urmând să acopere atât
persoanele care desfășoară o activitate economică având organizată o întreprindere, cât și
pe acelea care nu au organizată o întreprindere; în favoarea acestei opinii, principalul
argument este reprezentat de egalitatea de forță juridică a Codului civil și LPA, în condițiile
în care LPA este act normativ ulterior.
- Art 8. Nu lărgește sfera de aplicare a art.3, ci afirmă faptul că noțiunea de profesionist o
include pe cea de comerciant, dar în limita în care noțiunea de comerciant este compatibilă
cu noțiunea de profesionist din art.3; principalul argument pentru această opinie este faptul
că art.8 este inclus în categoria dispozițiilor de punere în aplicare a Codului civil, și nu în
categoria celor prin care au fost operate modificări ale Codului civil; astfel, art.8 trebuie
interpretat prin prisma scopului său, neputând, deci, să depășească limitele normei a cărei
punere în aplicare o reglementează.

Interpretarea normelor juridice referitoare la comercianți anterioare Codului civil

Cu privire la actele normaltive anterioare NCC, poate să apară o problemă de interpretare dacă
în cuprinsul acestora există referiri la comercianți. Problema apare întrucât astfel de acte normative

2
Drept comercial – Curs 3 October 19, 2016

reglementează instuind drepturi și obligații pentru o categorie de persoane desemnată printr-un

concept abrogat.

Cu privire la aceste categorii de acte normative, trebuie aplicat art.6 din LPA, articol ce prevede
următoarele:

În cuprinsul actelor normative anterioar NCC, urmează a se verifica dacă termenul „comerciant”
utilizat de acestea avea sensul general (reglementat prin Codul comercial) sau termenul „comerciant”
are o semnificație de sine stătătoare, specială, adică o semnificație aplicabilă doar pentru actul
normativ în care este inserat termenul. Din această perspectivă, rezultă două categorii de situații:

- În actele normative în care termenul „comerciant” era folosit în sensul general reglementat
în Codul comercial, acest element urmează a fi înlocuit cu sintagma „persoană supusă
înregistrării în Registrul Comerțului.
- În actele normative în care termenul „comerciant” are semnificație specială, acesta urmează
a rămâne nemodificat, cu excepția actelor normative din materia protecției consumatorului,
unde termenul va fi înlocuit cu cel de „profesionist”.

Patriomoiul pe afectațiune a profesionistului cu scop lucrativ

A. Principalele reglementări referitoare la patrimoniul de afectațiune sunt:

- Codul civil
- Legea de punere în aplicare
- Actele normative speciale.

1. Codul civil cuprinde două categorii de norme juridice:

a. Normele juridice referitoare la conceptul general de patrimoniu de afectațiune
o Articolele 31, 32 NCC
o Sunt aplicabile pentru orice patrimoniu de afectațiune, fiind norme generale în
această materie
b. Norme juridice referitoare la specii de patrimoniu de afectațiune
o Acestea sunt aplicabile cu privire la specia la care se referă
o Sunt norme speciale, prin raportare la normele generale în materie de patrimoniu
de afectațiune dar sunt și norme genrale pentru specia de patrimoniu de
afectațiune la care se referă. Avem două categorii:
 Norme referitoare la patrimoniul profesional individual (art.33, art.2324
NCC). Acoperă profesiile liberale. Sunt norme speciale privind art.31,32 dar
sunt norme generale privid anumite profesii individuale reglementate de egi
speciale.

3
Drept comercial – Curs 3 October 19, 2016

 Norme referitoare la masa patrimonială fiduciară (art. 771, art,786 NCC)

2. Legea 71/2011 – Legea de punere în aplicare a Codului civil

Găsim dispoziții cu caracter tranzitoriu cu privire la patrimoniul profesional individual.
Astfel de norme le găsim în articolul 151 care se referă la aplicarea articolului 2324 NCc. Astfel,
prevederile articolui din 2324 (4) se aplică profesionistului care și-a constituit un patrimoniu de
afectațiune, dar numai pentru drepturile și obligațiile născute după intrarea în vigoare a Codului
civil. Art 151 privește actele normative speciale anterioare Codului civil care reglementau
patrimoniul de afectațiune ale unor profesii liberale.

3. Actele normative speciale se referă la specii sau subspecii de patrimonii de afectațiune.

Exemple de subspecii de patrimoniu profesional individual sunt reglementate în OUG 85/2006,

care reglementează patrimoniul profesional individual al practicienilor în insolvență. Legea
95/2006 reglementează patrimoniul profesional individual al medicilor.

Exemple de specii de patrimoniu de afectațiune din acte normative speciale: patrimoniul de

afectațiune al persoanelor care desfășoară activități economice în formele de organizare
reglementate de OUG 44/2008, respectiv PFA, întreprindere individuală, întreprindere familială.

Importanța calificării de specie sau subspecie a patrimoniului de afectațiune se regăsește pe

planul stabilirii normelor juridice incidente.

Cu privire la subspecii, normele juridice referitoare la subspeciile patrimoniului profesional

individual se completează cu normele juridice referitoare la specia patrimoniului profesional
individual din Codul civil, iar apoi, cu normele generale referitoare la patrimoniul de afectațiune
din Codul civil.

Cu privire la specii, normele juridice se completează cu cele referitoare la patrimoniul de

afectațiune din Codul civil, și nu cu cele care se referă la alte specii ale patrimoniului de
afectațiune chiar dacă acestea sunt reglementate tot prin Codul civil.

Patrimoniul profesional individual se referă doar la profesii individuale, nu îl aplicăm peste tot.
În NCC se referă doar la patrimoniul profesional individual.

B. Normele juridice referitoare la conceptul general de patrimoniul de afectațiune

1. Relația dintre patrimoniu și patrimoniu de afectațiune

Din art 31, 32 rezultă că între cele două concepte există o relație de la întreg la parte. Cele două
articole reglementează posibilitatea constituirii în cadrul patrimoniului unei persoane a uneia sau mai
multor mase patrimoniale. Codul civil face referire la două categorii de mase patrimoniale, fiecare

4
Drept comercial – Curs 3 October 19, 2016

dintre ele având un regim juridic specific. Cele două mase patrimoniale sunt patrimoniile de
afectațiune și diviziunile patrimoniale.

Observație: regimul juridic diferit al celor două mase patrimoniale se observă, de regulă, pe planul
relației cu creditorii. Astfel, relația cu creditorii unei diviziuni patrimoniale este reglementată de
art.2324(3) iar relația cu creditorii unui patrimoniu profesional individual este reglementată de 2324 (4).

Creditorii având creanțe conexe unei diviziuni patrimoniale pot urmări bunurile din diviziune și, în
completare, bunurile din afara diviziunii.

Creditorii având creanțe conexe patrimoniului profesional individual pot urmări bunurile din
patrimoniul profesional individual.

Fieacre masa patrimonială are regim juridic specific relației cu creditorul. Dacă urmărește o
diviziune are acces la toate bunurile respectând ordinea. Dacă urmărește patrimoniul de afectațiune are
acces doar la acelea.

2. Natura juridică a patrimoniului de afectațiune este aceea de fracțiune de patrimoniu.

Consecințele acestei calificări sunt următoarele:

- Patrimoniul de afectațiune cuprinde drepturi și obligații evaluabile în bani;
- Prin includerea unor drepturi sau obligații în patrimoniu de afectațiune, acestea nu își
schimbă titularul;
- Transferul drepturilor sau obligațiilor dintr-o masă patrimonială în alta nu constituie
înstrăinare.

3. Constituirea patrimoniului de afectațiune după natura juridică și relația cu patrimoniul

Potrivit art 33(2), constituirea patrimoniului de afectațiune se face în cazurile și în condițiile

prevăzute de lege. Rezultă că dispozițiile Codului civil nu constituie un temei de drept pentru un
patrimoniu de afectațiune.

Temeiul unei persoane care vrea să aibă patrimoniu de afectațiune este alt act normativ. NCC
consacră posibilitatea existenței unui patrimoniu de afectațiune, dar nu consacră posibilitatea
constituirii unui patrim de afectațiune în temeiul său.

4. Efectele patrimoniului de afectațiune

Codul civil nu reglementează expres efectele generale ale constituirii unui patrimoniu de
afectațiune, dar din interpretarea art.32(1) rezultă că efectele se regăsesc pe planul relației titularului
patrimoniului de afectațiune cu creditorii săi.

5
Drept comercial – Curs 3 October 19, 2016

C. Patrimoniul de afectațiune reglementat de OUG 44/2008 (sunt necesare 3 articole din OUG,
coroborat cu NCC)

1. Definiție

Patrimoniul de afectațiune, potrivit art.2, lit.j din OUG 44/2008, cuprinde totalitatea bunurilor,
drepturilor și obligațiilor persoanelor fizice autorizate, titularul întreprinderii individuale, sau membrilor
întreprinderilor familiale, afectate scopului exercitării unei activități economice constituite ca o fracțiune
distinctă a patrimoniului persoanei fizice autorizate, titularului întreprinderii individuale sau membrilor
întreprinderii familiale, separată de gajul general al creditorilor personali ai acestora.

Legiuitorul prin „persoană fizică autorizată” înțelege și cel care înființează forma de organizare, și
forma de organizare numită PFA. La celelalte două, se face distincție între forma de organizare și
titularul care a constituit-o.

Pentru conturarea regimului juridic al patrimoniului de afectațiune, trebuie avute în vedere și

art.20(1), art.26 și art.31 din OUG 44/2008, precum și dispoziții din legea 26/1990 privind Registrul
Comerțului respectiv din ordinul ministrului justiției 2594/2008.

2. Titularii patrimoniului de afectațiune regementat prin OUG 44/2008

Generic, titularii sunt persoanele care desfășoară activități economice în mod independent în
formele de organizare reglementate de OUG 44/2008. Privind din perspectiva fiecărei forme de
organizare, titularii de patrimoniu de afectațiune sunt:

- Persoana fizică autorizată (OUG 44/2008 folosește această sintagmă atât pentru a desemna
form de organizare, cât și pentru a desemna persoana care a constituit-o);
- Întreprinzătorul titular al unei întreprinderi individuale;
- Membrii întreprinderii familiale.

Observație: întrucât formele de organizare reglementate de OUG 44/2008 nu au personalitate juridică,

acestea nu pot fi titulare ale unui patrimoniu de afectațiune.

3. Relația dintre patrimoniul de afectațiune și patrimoniul afacerii

Codul Fiscal utilizează noțiunea de patrimoniu al afacerii în legătură cu persoanele care desfășoară
activități economice în mod independent. Din această categorie, sunt incluse, printre altele, și
persoanele care desfășoară activități economice în formele de organizare reglementate de OUG
44/2008.

Observație: normele metodologice ale Codului fiscal definesc patrimoniul afacerii ca incluzând toate
bunurile și drepturile aferente desfășurării activității.

6
Drept comercial – Curs 3 October 19, 2016

Deși normele metodologice nu fac referire la obligații, fiind vorbe despre un patrimoniu, se subînțelege
că și acestea fac parte din patrimoniul de afaceri.

Din Codul fiscal, normele metodologice și iug 44/2008 rezultă două concluzie principale:

- Toate persoanele care desfășoară activități economice în formele de organizare

reglementate de OUG 44/2008 au un patrimomiu al afacerii. În anumite situații, patrimoniul
afacerii are și natura juridică a unui patrimoniu de afectațiune. Aceste situații vizează
cazurile în care persoanele ce desfășoară activități economice în formele de organizare
reglementate de OUG 44/2008 își exprimă voința în sensul constituiri unui patrimoniu de
afectațiune.

4. Constituirea patrimoniului de afectațiune reglementat de OUG 44/2008