Sunteți pe pagina 1din 5

Proces literar

Sala de clasă se transformă într-o instanță de judecată. Sunt prezenți jurații, avocatul apărării,
inculpatul Ion al Glanetașului, procurorul, martorii și alți curioși.
Grefierul: Ridicați-vă! (Toți prezenți în sală se ridică pentru a permite intrarea judecătorului).
Judecătorul: Luați loc! (bătând cu ciocănelul în masă): Ședința poate începe! (către grefier): Cazul de
astăzi, vă rog!
Grefierul: Onorată instanță, astăzi, are loc ultima înfățișare a procesului intentat de societate pârâtului Ion
al Glanetașului, învinuit a fi autorul moral al uciderii Anei.
Judecătorul: Procurorul are cuvântul!
Procurorul (se ridică de la masa sa și se îndreaptă spre mijlocul sălii, uitându-se, pe rând, spre jurați,
spre judecător, spre sală): Onorată instanță, stimat juriu, ne aflăm, astăzi, în fața unei decizii importante,
care poate schimba destinul unei societăți. Omul pe care îl aveți în fața dumneavoastră (arătând spre Ion)
și-a pus toată viclenia de care dispune pentru a manipula o biată ființă inocentă...
Avocatul apărării: Obiectez! Încă nu există probe în favoarea acestei afirmații! Rog onorata instanță, să îi
sugereze domnului procuror să lase vorbele pentru pledoaria finală și să înceapă interogarea martorilor!
Judecătorul (către avocat): Se respinge! Lăsați-l pe domnul procuror să termine și să văd unde vrea să
ajungă.
(Avocatul apărării ia loc și procurorul continuă.)
Procurorul: Dintr-o sete nestăvilită de a obține pământ, domnul Glanetașu a sedus-o pe inocenta
Ana...(rumoare în sală, se aude glasul Zenobiei: Și ea a vrut...rapandula...Ea l-a vrut pe flăcăul meu...De
ce l-a chemat în casa ei, în toiul nopții?)
Judecătorul (lovind cu ciocănelul în masă): Liniște! Nu permit astfel de întreruperi. La următoarea
abatere, voi ordona polițiștilor să vă aresteze!
(Zenobia își reia locul în sală, observând cum polițiștii se îndreaptă spre ea.)
Procurorul: Acest domn a sedus o biată ființă și, când a văzut că a intrat în posesia averii femeii, (agitat,
mânios) a dat-o uitării, a bătut-o, a alumngat-o. Psihic, femeia a cedat și s-a spânzurat!
Avocatul apărării: Obiectez, domnule judecător! Nu există probe în acest sens!
Judecătorul: Se aprobă! Domnule procuror, unde vreți să ajungeți?
Procurorul: Onorată instanță, cu permisiunea dumneavoastră, chem în boxa martorilor pe domnul Vasile
Baciu.
Avocatul apărării: Obiectez! Este tatăl victimei!Nu poate fi obiectiv în această situație!
Judecătorul: Se respinge! Vă rog, domnule Baciu, apropiați-vă!
(Baciu se ridică din sală și se îndreaptă spre boxa martorilor. Se oprește în fața grefierului și pune mâna
pe Biblie):
Grefierul: Juri să spui sdevărul și numai adevărul:
Vasile Baciu: Jur!
Grefierul: Așa să își ajute Dumnezeu!
(Vasile Baciu ia loc în boxa martorilor.)
Procurorul: Domnule Baciu, care este relația dumneavoastră cu domnul Glanetașu?
Vasile Baciu: Este ginerele meu, dacă îl mai pot numi așa. (trist) Femeia cu care era căsătorit, fiica mea,
a murit!
Procurorul: Ați fost de acord cu mariajul celor doi?
Vasile Baciu: Nu! (înverșunat) E un hoț și un tâlhar care i-a sucit mințiele fetei mele!
Avocatul apărării: Obiectez!
Judecătorul: Se aprobă! Domnule Baciu, aveți grijă!
Vasile Baciu: Fiica mea era ascultătoare, cuminte, harnică! Nu îmi ieșea din cuvânt. Eu aș fi vrut să o
mărit cu George Bulbuc, un băiat la fel de bogat ca ea, ca averea să nu se piardă! Glanetașu ăsta i-a dat
târcoale, a îmbrobodit-o și mi-a furat-o, domnule avocat (începe să plângă)! O mândrețe de fată, în floarea
vârstei...unicul meu moștenitor. (bea apă și se liniștește)
Procurorul: ce se întâmplă între cei doi în timpul căsătoriei?
Vasile Baciu: o bătea, domnule! Să vă spună nevasta lui Macedon Cercetașu de câte ori a scăpat-o din
mîinile tâlharului!
(Rumoare în sală.Se aude din nou glasul Zenobiei: Tâlhari sunteti vou, tu și fiică-ta că ați furat tinerețea
băiatului! (se lamentează) Băiatul meu! Băiatul meu! )
Judecătorul: Liniște! Dați-o afară din sală!
(Polițiștii o evacuează pe Zenobia care încearcă să opună rezistență.)
Procurorul: credeți că bătăile administrate de ginerele dumneavoastră i-au afectat femeii judecata?
Vasile Baciu: Cu siguranță! Cred că i-a întunecat judecata, mai ales că dumnealui dorea să o înșele. Îi tot
dădea târcoale Floricăi lui George Bulbuc. Fata mea a văzut și a hotărât să meargă într-o lume mai bună,
departe de oamenii răi.
Procurorul: Vă mulțumesc! (către avocatul apărării) Martorul vă aparține!
Avocatul apărării: Domnule Baciu, v-ați iubit fiica?
Vasile Baciu: Da!
Avocatul apărării: Atunci de ce o băteați și de câteva ori pe zi după ce ați aflat că e însărcinată?
Procurorul: Obiectez! Avocatul face speculații! Nu există probe în acest sens!
Avocatul apărării: Domnule judecător, vă rog să citiți și să considerați drept probă, mărturia doamnei
Cercetașu care de multe ori a salvat-o din mâinile tatălui pe defuncta Ana Baciu. De asemenea și Zaharia
Herdelea, învățătorul satului, atestă acest lucru într-o declarație anterioară.
Judecătorul (examinând probele): Se respinge! Vă rog să răspundeți la întrebare!
Vasile Baciu: am bătut-o pentru că m-a făcut de râs. Eu am vrut să o mărit cu un băiat bogat, să aibă o
viață liniștită și ea a rămas grea cu fleandura.
Avocatul apărării: Dacă clientul meu este vinovat de maortea soției lui, atunci și dumneata sunteți la fel
de vinovat.
Procurorul: Obiectez!
Judecătorul: Se aprobă! Aveți grijă ce afirmații faceți, domnule avocat!
Avocatul apărării (satisfăcut): îmi retrag afirmația! Vă rog, omorată instanță, să chem în boxa martorilor
pe domnul Zaharia Herdelea, învățătorul satului!
(Herdelea intră în sală și se apropie de boxa martorilor .)
Grefierul: Juri să spui adevărul și numai adevărul?
Zaharia Herdelea: Jur!
Avocatul apărării: Domnule Herdelea,îl cunoașteți pe pârâtul Ion Glanetașu?
Zaharia Herdelea: Da! I-am fostt învățător și naș de cununie! Păcat de biata fină că s-a prăpădit! Făceau o
pereche strașnică!
Avocatul apărării: ce părere aveți despre inculpat?
Zaharia Herdelea: Băiat săritor, deștept, cu rezultate bune la învățătură, dar leneș, pentru că nu a vrut să îți
continue studiile. Își dorea să-și lucreze pământurile!
Avocatul apărării: Cum ați caracteriza relația dintre pârât și soția sa?
Zaharia Herdelea: Mie mi se părea că se înțelegeau, se iubeau. Au și un copil, pe Petrișor. Păcat că femeia
și-a pus capăt zilelor. Ea știe de ce...
Avocatul apărării: Știați că Ana Baciu era bătută de tatăl ei?
Zaharia Herdelea: Da! Chiar eu am încercat să pun capăt conflictului dintre Vasile Baciu și Ion ca săraca
Ana să nu mai die bătută!
Avocatul apărării: Și ați reușit?
Zaharia Herdelea: Mi-au promis că se vor gândi. Prietenul meu, preotul Ion Belciug, a reușit să îi împace.
Avocatul apărării: Vă mulțumesc! (către procuror) Martorul vă aparține!
Procurorul: Domnule Herdelea, ați afirmat că cei doi se iubeau. Ce vă determină să afirmați acest lucru?
Zaharia Herdelea: Omul trebuie să se mulțumească cu ceea ce are. Dacă Ana a acceptat ca Ion să se
apropie așa de mult de ea, înainte de căsătorie, demonstrează că l-a iubit. Dacă Ion a căutat-o cu atâta
insistență, înseamnă că a iubit-o.
Procurorul: Știți că finul dumneavoastră își bătea soția?
Zaharia Herdelea: Da, se mai întâmpla! Dar parcă după nașterea copilului, lucrurile s-au mai liniștit!
Procurorul: Când cei doi s-au căsătorit, defuncta era însărcinată?
Zaharia Herdelea: Da! Sarcina era avansată!
Procurorul: Cine a ținut locul miresii la împlinirea obiceiurilor?
Zaharia Herdelea: Prima drușcă, prima domnișoară de onoare: Florica lui Maxim Oprea.
Procurorul: Fosta iubită a inculpatului...
Avocatul apărării: Obiectez! Martorul nu are de unde să știe aceste aspecte!
Zaharia Herdelea (către judecător): Onorată instanță, știu că între Florica și Ion a existat o legătură din
spusele fiului meu, Titu!
Judecătorul (către avocatul apărării): Se respinge! Continuați!
Procurorul: La nuntă, așa cum reiese din declarațiile martorilor, pârâtul a dansat toată noaptea cu prima
drușcă, cu Florica Oprea, și și-a neglijat proaspăta soție. Domnule judecător, poftiți declarațiile! Dacă ași
fi fost în locul finei dumneavosastră, această apropiere nu v-ar fi deranjat?
Avocatul apărării: Obiectez! Sunt speculații!
Judecătorul: Se aprobă! Domnule procuror, limitați-vă la fapte!
Procurorul: Nu mai am alte întrebări, domnule judecător!
Judecătorul: Domnule avocat, mai aveți și alți martori?
Avocatul apărării: Da, domnule judecător! Îl chem în boxa martorilor pe pârâtul Ion al Glanetașului!
(Ion se deplasează spre boxa martorilor)
Grefierul: Juri să spui adevărul și numai adevărul?
Ion: Jur!
Grefierul: Așa să-ți ajute Dumnezeu!
(Ion intră în boxa martorilor)
Avocatul apărării: Domnule Glanetașu, este adevărat că ați sedus-o pe doamna Ana Baciu Glanetașu? Că
ați batjocorit-o și ați lăsat-o de izbelisște după ce ați obținut zestrea ei?
Ion (foarte calm): Nu, domnule avocat! Eu mi-am iubit soția și dacă am văzut că socrul meu nu vrea să
mi-o dea, eu am insistat să îi arăt dragostea mea! Într-un moment de rătăcire, Ana a rămas însărcinată. Nu
am vrut să îmi bat joc de ea. Am iubit-o ... (moment de liniște..începe să plângă)...pentru că este mama
copilului meu și îmi lipsește.....
Avocatul apărării: Cum justificați apropierea de doamna Bulbuc?
Ion: Nu pot spune că m-am apropiat de domna Bulbuc. Eu am căutat prietenia unui om de ispravă cum e
George Bulbuc. Am vrut să găsesc un om care să mă înțeleagă, care să îmi dea un sfat. Știți ce greu e să ai
atât de mult pământ? Cum să îl muncești? Cu cine? Cum răsplătești muncitorii?
Procurorul: Domnule judecător, cine pune întrebări:avocatul sau martorul?
Judecătorul: Domnule Glanetașu, vă rog să răspundeți prompt la întrebări! Continuați, domnule avocat!
Avocatul apărării: Eu nu mai am întrebări, domnule judecător! (către procuror) Martorul vă aparține!
Procurorul: Domnule Glanetașu, susțineți că v-ați iubit soția, că nu ați intenționat să o batjocoriți. Dar de
ce o băteați?
Ion: Domnule procuror, mai are omul și momentele lui de neliniște, de frustrare. Am greșit, recunosc,
lovindu-mi soția! (pleacă capul)
Procurorul: V-ați gândit că atitudinea dumneavoastră față de soție, o va afecta psihic, nu numai fizic?
Ion: Nu, nu m-am gândit. Poate depresia de după naștere a împins-o să facă asta.
Procurorul: Vă considerați vinovat de moartea soției?
Ion: Nu!
Procurorul: Mulțumesc!
Judecătorul: Stimați jurați! Ascultând mărturiile ultimilor martori, apelez la dvs pentru a fi atenți și la
pledoariile domnilor avocați și procurori. Domnule avocat, aveți cuvântul!
Avocatul apărării: Onorată instanță! Stimat juriu! Aveți în fața dvs un bărbat mistuit de durerea pierderii
soției, un tată devotat, care plânge dispariția prematură a femeii iubite. Acest om a recunoscut că a avut și
momente de rătăcire, lovindu-și soția sau neglijând-o, dar regretă și greșeala recunoscută, e pe jumătate
iertată! Onorată instanță, stimat juriu, nu lăsați un copilaș fără dragostea tatălui. Nu pedepsiți fiul risipiror:
mai dați-i o șansă!
Procurorul: Onorată instanță, stimat juriu, omul ăsta e un actor desăvârșit! Cu câtă nonșalanță declară că
și-a batjocorit iubita, că a iubit-o, că nu a urmărit obținerea verii fgemeii. Viclenia nu se oprește aici.
După nuntă, caută să își recucereasco fosta iubită, măritată cu fostul pretendent al soției sale. Omul acesta
este periculos pentru societate, este un maniac, este bolnav. Este un om care a jucat în picioare sufletul
unie ființe gingașe pentru a –și atinge scopul! Pedepsiți-l, pentru a oferi altora ca el un exemplu!
Judecătorul: Acord 10 miunte juriului să delibereze și să ofere verdictul!
(Juriul deliberează și reprezentantul citește sentința):
Inculpatul Ion Glanetașu să se ridice! (Ion, împreună cu avocații săi, se ridică) Juriul te găsesște vinovat
pentru moartea Anei Baciu Glanetașu și te condamnă la închisoare pe viață! Decizia este executorie din
acest moment!