SINDROMUL WOLF-HIRSCHHORN

Definiție

Sindromul Wolf-Hirschhorn (SWH) sau monosomia 4p sau sindromul 4p- este cauzat de o anomalie de
structură cromozomială: lipsa unui fragment (deleția) din brațul scurt al cromozomului 4. Cu cat
fragmentul este mai mare, cu atat boala este mai severă.

Frecvența bolii

SWH este o boală rară, incidența ei fiind de 1:50.000 nou-nascuți, afectează toate rasele și este de două
ori mai frecventă la subiecții de sex feminin.

Aspecte genetice

SWH este produs de deleția unui fragment din brațul scurt al cromozomului 4. Acest lucru se noteaza
prin convenție cu 4p- (cu “p” se noteaza brațul scurt al oricarui cromozom). Când fragmentul este mare
(câteva megabaze) el poate fi detectat prin cariotipul convențional și se asociază cu forma severă de
boală care presupune multiple malformații. Dacă fragmentul este scurt (microdeleția unei singure benzi,
4p16.3), lipsa lui nu se poate observa prin cariotip convențional, ci pentru a stabili diagnosticul este
nevoie de o alta tehnică, numita FISH (hibridizare fluorescenta in situ). In acest caz, boala este mai puțin
severa, fără malformații.

Aspect clinic

 statura mica – întârziere de creștere

 sistem nervos central: retard mental sever (întarziere in dezvoltarea psihică), cap mic
(microcefalie), convulsii, hidrocefalie, malformații cerebrale si cerebeloase

 anomalii ale feței: facies in “casca de razboinic grec” cu fruntea și glabela proeminenta; ochi
îndepartați (hipertelorism) și îndreptati in jos (fante antimongoliene), pliu cutanat suplimentar
în unghiul intern al ochiului (epicantus), strabism, coloboma și alte anomalii oculare; nas lățit,
gura cu buza superioara scurtă, filtru scurt (distanța dintre nas si gura), despicatura labială sau
palatină (“buza de iepure” sau “gura de lup”), bărbie mică (microretrognatie), urechi jos
implantate, mari, cu forma anormala, surditate

 cardiac: defecte de sept atrial, ventricular, anomalii ale valvelor cardiace

 malformații pulmonare

 gastro-intestinal: hernie ombilicală, inghinală, diafragmatică, absența veziculei biliare, malrotație

intestinală etc
  genito-urinar: rinichi mici (hipoplazici), absența unui rinichi (agenezie renala unilaterala),
hidronefroza, malformații renale si genitale (absența vaginului, colului uterin, uter de dimensiuni
mici – la femei, sau testicole necoborâte, hipospadias – la bărbați)

 anomalii scheletice

 imunodeficiența, susceptibilitate crescută la infecții

Intelect

Persoanele ce suferă de sindromul Wolf-Hirschhorn au intelectul afectat. Comparând cu alte persoane

cu dizabilități intelectuale,abilitățile sociale sunt puternice,pe când abilitățile verbale și de limbaj sunt de
obicei slabe. Frecvente sunt stereotipurile și întelegerea limitată a comenzilor. Legarea cuvintelor într-o
propoziție este extrem de rară printre cei cu Wolf-Hirschhorn, pronunțând de obicei doar simple
cuvinte. Frecvent creierul nu se divide in emisfere, iar capul capata un aspect neobișnuit de mic
(microcefalie). Copiii care supraviețuiesc copilăriei prezintă un retard mental accentuat .

Supraviețuire

În situația în care deleția 4p are dimensiuni mari, malformațiile cardiace congenitale pot duce la moarte
fetală, moarte perinatală sau în primul an de viață. Dacă pacientul trece de vârsta de 1 an(2/3 cazuri), el
va avea un progres lent, dar constant în dezvoltare. Primii 2 ani de viață sunt critici în viața copiilor,
defectele prezente la nivelul inimii fiind definitorii în speranța de viață a pacienților. Dacă aceștia
supraviețuiesc primilor 2 ani, există șanse ca prin tratamentul celorlalte defecte și cu ajutorul
specialiștilor să ajungă la maturitate. Dacă depășesc această vârstă, copiii pot ajunge în adolescență sau
în perioada adultă (20-40 ani).

Îngrijire

Nu exista un tratament specific, care sa ducă la vindecarea bolii, ci doar tratament simptomatic. Este
necesara monitorizarea si stimularea continuă a copilului, de catre o echipa formata din parinți, medici
de diferite specialități (genetician, pediatru, neurolog, cardiolog, oftalmolog, ORL-ist), logoped,
fizioterapeut etc.
 TRISOMIA 13 (SINDROMUL PATAU)

Incidența

Trisomia 13 este o boală cromozomială rară. Prevalenţa sa este estimată la 1 la 5000 de naşteri si este
de doua ori mai frecventa la subiectii de sex feminin.

Cauze

Sindromul Patau variază în funcţie de tipul de anomalie cromozomială, de la malformaţii extrem de

grave atât la nivel extern cât şi intern până la un aspect exterior aproape normal al bebeluşului.
Majoritatea copiilor cu sindromul Patau au trei copii ale cromozomului 13 în fiecare celulă a corpului, în
loc de două exemplare. Excesul de material genetic provocă probleme de dezvoltare, ceea ce duce la
apariţia trăsăturilor caracteristice ale sindromului Patau. Caracteristicile fizice ale persoanelor cu
sindromul Patau de tip mozaic sunt mult mai apropiate de aspectul normal, faţă de copii cu sindromul
Patau complet. Cauza principală a unei trisomii pline este, de regulă, un accident genetic. Pur şi simplu,
fie unirea spermatozoidului cu a ovulului nu s-a efectuat cum trebuie, fie ovulul fecundat sau
spermatozoidul conţinea un cromozom în plus. Acest fapt nu are legătură, în majoritatea cazurilor, cu
vârsta părinţilor sau cu starea lor de sănătate. Sindromul Patau de tip mozaic este o condiţie în care
prezenţa unui cromozom suplimentar 13 apare numai în unele dintre celule persoanei, numai o porţiune
din cromozomul 13 fiind ataşată altui cromozom.Cele mai multe persoane cu sindrom Patau nu au
moştenit sindromul ci acesta s-a format în mod întămplător, cauzat fie de unele probleme ale
spermatozoizilor fie de unele probleme ale ovulului.

Tablou clinic

Copii afectaţi de sindromul Patau au defecte cardiace, ochi mici sau slab dezvoltaţi, anomalii cerebrale,
prezintă degete suplimentare sau degete lipsă, precum şi scăderea tonusului muscular.

Caracteristici suplimentare ale sindromului Patau pot include: cap mic, defecte ale scalpului, mâinile
încleştate, retard mintal, anomalii ale scheletului

Aproximativ 80 % din copiii cu sindrom Patau au un defect cardiac congenital. Tulburările comune, atât
în rândul sugarilor cât şi în răndul copiilor mici cu sindrom Patau includ dificultăţi de hrănire, creştere
lentă, reflux gastroesofagian, convulsii, apnee, defecte renale, precum şi hipertensiune arterială. Sugarii
şi copiii pot experimenta, de asemenea, scolioză şi handicap în dezvoltare.

Acest sindrom se manifestă fenotipic prin: dismorfism facial (nas mare, latit, urechi jos inserate,
deformate si alte malformatii ale fetei), greutate mică la nastere, malformatii craninene, viscerale si ale
membrelor etc.
Aproximativ 80% dintre copii cu T13 au defecte cardiace, care pot include defect septal ventricular
(VSD), defect septal atrial (ASD), patent ductus arteriosis (PDA), mezo sau dextrocardie, arteră
subclaviculară dreaptă aberantă (ARSA) Deşi malformaţiile cardiace sunt frecvente, nu ele cauzează
decesul copiilor în cele mai multe cazuri, ci crizele de apnee (care poate fi centrală, din cauza
incapacităţii creierului de a regla respiraţia, sau locală, datorată căilor respiratorii hipotone, laringo sau
traheomalaciei).

Copiii cu trisomia 13 au adesea malformatii cardiace, anomalii ale maduvei spinarii, malformatii renale,
degete suplimentare la maini si picioare, dar si tonus muscular slab (hipotonie). In unele cazuri, pot fi
prezente si urmatoarele defecte: coaste subtiri, bazin subdezvoltat, hernii sau dezvoltarea anormala a
pancreasului.

Intelect

Holoprozencefalia, o malformație cerebrală frecventă la indivizii cu Patau determină handicap

neurologic sever și împiedică dezvoltarea normală a structurilor viscerocraniului (a oaselor feței). În
holoprozencefalie nu se produce diviziunea creierului embrionar, prin urmare creierul nu va avea doi
lobi, stâng și drept. Această anomalie afectează structurile feței, cea mai gravă formă a acesteia fiind
ciclopia (există doar un singur ochi și numai orificiile nazale, fără formarea nasului), iar cea mai puțin
gravă este despicarea buzei sau a palatului numită cheiloschizis sau cheilopalatoschizis în cazul în care se
despică ambele structuri.

Supraviețuire

Majoritatea copiilor nu reușesc să supraviețuiască primelor zile sau săptămâni după naștere din cauza
problemelor neurologice complexe și a defectelor cardiovasculare severe. Datorită prezenței tuturor
acestor anomalii de organ care sunt severe și amenințătoare de viață , majoritatea copiilor cu trisomie
13 vor deceda în primele zile sau în primele săptămâni de viață. Numai 5-10% dintre cei născuți cu
această boală cromozomială vor supraviețui un an sau mai mult.

Tratament

Tratamentul copiilor cu trisomia 13 este efectuat diferit in functie de caz si depinde de

circumstante.Tratamentul sindromului Patau se concentreaza pe anomaliile particulare cu care fiecare
copil este nascut.Multi copii au dificultati in a supravietui primele zile sau saptamani din cauza unor
probleme neurologice grave.Fizioterapia si terapia ocupationala pot ajuta indivizii cu sindromul Patau sa
ajunga la potentialul maxim de dezvoltare.
 Bibliografie

https://bioclinica.ro/analize/genetica-moleculara/sindrom-wolf-hirschhorn

http://www.exploremedicinetv.ro/boli/boli-genetice/sindrom-patau.html

http://www.materno-fetala.ro/168_Medicina-materno-fetala/Genetica-medicala/Sindromul-WOLF-
HIRSCHHORN.html

https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/trisomia-13-sau-sindromul-patau

http://www.romedic.ro/sindromul-patau-trisomia-13

http://www.romedic.ro/sindromul-wolf-hirschhorn

http://www.sfatmedical.ro/Boli_si_afectiuni/Boli_genetice/Sindromul_Patau