MAŞINA SINCRONĂ Ă

R
Reacţiai iindusului,
d l i
Ecuaţii de funcţionare în
regim staţionar,
staţionar
Diagrame fazoriale
 La funcţionarea în gol a maşinii sincrone în
regim de generator, câmpul magnetic al maşinii este
reprezentat de câmpul magnetic inductor. Situaţia
ţ
este aceeaşi,şi dacã maşina funcţioneazã ca motor în
gol, curenţii care parcurg înfãşurarea statoricã
având valori reduse. Curba inducţiei magnetice a
inductorului în întrefier depinde de tipul maşinii. În
cazul maşinii cu poli plini
plini, la care cea mai mare
parte a câmpului magnetic rotoric se închide prin
di ii marii (laţi)
dinţii (l i) aii rotorului
l i
La maşinile cu poli aparenţi
aparenţi, curba
inducţiei magnetice depinde de profilul
tãlpii polului, forma ei variind, dupã cum
întrefierul este constant sub talpa polarã sau
este variabil, mãrindu-se continuu înspre
marginile tãlpii polului.
 La funcţionarea în sarcinã, înfãşurarea
statoricã fiind parcursã de curenţii de sarcinã,
peste câmpul inductor Be se suprapune câmpul
magnetic Ba , numit câmp magnetic de reacţie.
Acest câmp de reacţie este de asemenea un
câmp învârtitor şi el se roteşte în acelaşi sens
şi cu aceeaşi viteză faţă de un punct fix în
spaţiu,
ţi ca şii câmpul
â l inductor.
i d t CeleC l două
d ă
câmpuri
p invârtitoare,, fixe unul faţăţ de celălalt,,
se compun într-un câmp rezultant, singurul
existent realmente în maşină.
maşină
 Câmpull rezultant
Câ lt t este
t diferit
dif it de
d cell
inductor, influenţa
ţ câmpului
p de reacţie
ţ asupra
p
celui inductor numindu-se fenomenul de
reacţie a indusului.
indusului În funcţie de natura
impedanţei exterioare şi a parametrilor
(rezistenţă, inductivitate) infăşurării indusului,
între câmpul de reacţie şi câmpul inductor
intervine un decalaj bine determinat, a cărui
valoare are o influenţă esenţială asupra
fenomenului de reacţie a indusului.
 Distribuţia campul magnetic inductor la maşina sincronă
cu poli plini

Distribuţia campul magnetic inductor la maşina sincronă cu poli

aparenţi
Câmpul magnetic în întrefierul ma%inii cu poli plini
Câmpul de excita ie
Înf (urarea de excita ie
repartizat în crest turi
este parcurs de curent
continuu IE
Spa iul ocupat de crest turi

Solena ia produs FE
d variaz în dreptul
FE1 B 1 crest turilor.
Are valoare maxim
Axa pol FE pe axa înf (ur rii de
excita ie.

x = constant
0 FE
B = µ0 '
Prima armonic a induc iei magnetice B 1
Câmpul magnetic în întrefierul ma%inii cu poli aparen'i
Înf (urarea de excita ie
Câmpul de excita ie
concentrat pe poli este
parcurs de curent
continuu IE
Solena ia produs FE
variaz în dreptul înf (ur rii.
Are valoare maxim pe axa
înf (ur rii de excita ie.
d Prima armonic a solena iei FE1
FE
FE1 B = variabil; (i
m M
B Induc ia magnetic
1 FE
B = µ0 '
x
Prima armonic a
0 induc iei magnetice
 La funcţionarea în sarcinã, înfãşurarea statoricã
fii d parcursãã de
fiind d curenţiiii de
d sarcinã,
i ã peste câmpul
â l
inductor Be se suprapune câmpul magnetic Ba , numit
câmp magnetic de reacţie.
Acest câmp de reacţie este de asemenea un
câmp învârtitor şi el se roteşte în acelaşi sens şi cu
aceeaşiş viteză faţă
ţ de un p punct fix în spaţiu,
p ţ , ca şşi
câmpul inductor.
Cele două câmpuri invârtitoare, fixe unul faţă de
celălalt, se compun într-un câmp rezultant, singurul
existent realmente în maşină.
maşină Câmpul rezultant este
diferit de cel inductor, influenţa câmpului de reacţie
asupra celui inductor numindu-se
numindu se fenomenul de
reacţie a indusului.
 În funcţie de natura impedanţei exterioare şi a
parametrilor
il (rezistenţă,
( i ă iinductivitate)
d i i ) infăşurării
i fă ă ii
indusului, între câmpul de reacţie şi câmpul inductor
intervine un decalaj bine determinat, a cărui valoare are
o influenţă esenţială asupra fenomenului de reacţie a
indusului.
Acest decalajj apare
p ca urmare a defazajuluij dintre
tensiunea indusă în înfăşurarea indusului şi câmpul
magnetic inductor şi a defazajului dintre curentul din
circuitul indusului şi această tensiune, numit unghi
de defazaj interior ψ
 Dacă curentul din circuitul indusului I este în
f ă cu t.e.m. polară
fază l ă UeE (indusă
(i d ă de d câmpul
â l magnetic
i
inductor Be), câmpul de reacţie Ba rezultă defazat cu în
urma câmpului de excitaţie Be , defazaj căruia la viteză
unghiulară egală a celor două câmpuri, corespunde un
decalaj tot de Π/2 . Deoarece liniile câmpului de reacţie
sunt în acest caz p
perpendiculare
p ppe liniile câmpului
p
inductor, deci nu străbat axial (longitudinal) polii
inductorului ci transversal, un astfel de câmp de reacţie
a primit denumirea de câmp de reacţie transversal.
 Dacăă circuitului
D i i l i iindusului
d l i are un caracter pur
inductiv sau pur capacitiv, câmpul de reacţie rezultă în
opoziţie , respectiv în fază cu câmpul inductor. Liniile
câmpului de reacţie având aceeaşi direcţie cu cele ale
câmpului inductor, străbat polii inductorului în lungul
lor,, din acest motiv,, un astfel de câmpp de reacţie
ţ este un
câmp de reacţie longitudinal, demagnetizant în
primul caz şi magnetizant în al doilea.
 Ecuaţiile maşinii sincrone în regim
staţionar
Deoarece maşina sincronã este utilizatã în cea mai mare
mãsurã în regim de generator, se alege asocierea sensurilor
pozitive corespunzãtoare consumatorului pentru înfãşurarea de
excitaţie şi conform sursei pentru înfãşurarea statoricã.

Ecuaţia
E ţi tensiunilor
t i il pentru t circuitul
i it l de
d excitaţie
it ţi alimentat
li t t la
l
borne cu tensiunea continuã UE, este:

U = R ⋅ I
unde : E E E

IE - curentul continuu care strãbate circuitul de excitaţie;

RE - rezistenţa
ţ circuitului.
ecuaţia tensiunilor corespunzãtoare fazei ν :

diν
u ν = − R ν iν − Lσ + u eν
dt
unde -ueν este t.e.m. indusã de fluxul rezultant total din
maşinã.

Pentru cã se considerã maşina ca fiind prevãzutã cu o

înfãşurare polifazatã (în particular,
particular trifzatã) simetricã şi
funcţionând în regim sinusoidal, fenomenele se pot urmãri
pentruu o ssingurã
pe gu fazã,, respectiv
espec v ecu
ecuaţia
ţ tensiunilor
e s u o popoatee fi
scrisã sub o formã fazorialã:

U = U e − R ⋅ I − j ⋅ X ⋅ I = U e − Z ⋅I
în care R, X şi Z reprezintã rezistenţa, reactanţa de dispersie şi
impedanţa unei faze a înfãşurãrii statorice
Câmpul magnetic rezultant corespunde solenaţiei rezultante,
compusã din solenaţia de excitaţie „echivalentã”
echivalentã” şi solenaţia
de reacţie de indus
θ = θ E′ + θa
Prin împãrţirea relaţiei cu 0,9⋅m⋅kb⋅W se poate defini un
curent „rezultant” I0 dat de relaţia:
I 0 = I ′E + I

în ccaree I 'E es
estee curentul
cu e u de excitaţie
e c ţ e echivalent
ec v e redus
edus la
stator.
Curentul I0 este curentul absorbit în rotor la mersul în gol (I
= 0), care produce magnetizarea maşinii, deci determină
câmpul rezultant, acelaşi la mers în gol cât şi la mers în
sarcină.
sarcină
 Dacã ţinem cont de pierderile în fier (care adesea fiind mici
se neglijeazã),
neglijeazã) solenaţia respectiv curentul rezultã defazat
faţã de fluxul maşinii cu unghiul α , corespunzãtor
componentei active Ia0 a curentului I0 , în consecinţã se
exprimã prin relaţia:
I 0 = −Ue / Z mdd = I 0a + I 0μ

unde Z md este impedanţa de magnetizare pe axa longitudinalã.

longitudinalã
Câmpul magnetic la ma%inile cu poli aparen'i.
Solenatia de reactie FS
Axa solenatie B = µ0 '
stator
q d q d q d q d

B
FS
x

Câmpul magnetic determinat de solena ia de reac ie nu variaz sinusoidal

Câmpul magnetic la ma%inile cu poli aparen'i.
Solena ia de reac ie la F = /2 FS
B = µ0 '
Axa solenatie
stator
q d q d q d q d

FS

B x

Forma induc iei magnetice variaz" cu unghiul

Solenatiile ma%inii sincrone
Se poate definii solena ia de reac ie : transversal
1 mS
FSq = wS I S kbS kq sin F
2 2
q d q d q d q d
FSq

F FSd

FS

longitudinal
1 mS
FSd = wS IS kbS kd cos F
2 2
Solena'ia longitudinal! rezultant!
mE 1 mS
Fd = wE I E kbE + wS I S kbS kd cos F
2 2 2
q d q d q d q d

FSd

x
Fd

FE

S N S

Reac ia indusului modific câmpul magnetic al excita iei

Câmpul magnetic produs de solena'ia transversal!
q d q d q d q d

Fq

Bq1
x
B q

Câmpul magnetic nu variaz sinusoidal.

Se consider numai armonica fundamental .
Câmpul magnetic produs de solena'ia longitudinal!
q d q d q d q d

Fd B

x
Bd1

S N S

Solena ia rezultant este sinusoidal

Câmpul magnetic în întrefier variaz aproape sinusoidal

Câmpul magnetic în întrefierul ma%inii
Câmpul magnetic la ma(inile cu poli plini
q d q d q d q d

FE Fa B

Toate m rimile au o varia ie apropiat de varia ia sinusoidal

 Modelul de circuit al ma%inii sincrone
Inf (urarea statorului se consider bifazat , simetric , parcurs de curen ii iSd
respectiv iSq care produc o solena ie învârtitoare.
S
R
Înf (urarea de excitatie este a(ezat pe axa > iSd
rotorului este monofazat id
Ud USd
Înf (urarea de amortizare este o înf (urare
închis . Se poate înlocui cu dou înf (ur ri UD
echivalente raportate la stator, a(ezate pe axe iD
USq
perpendiculare. Dac colivia este simetric iSq
UQ
înf (ur rile D (i Q sunt identice
Uq UE
Aceea(i solena ie poate fi produs de dou iQ iE
înf (ur ri care se rotesc împreuna cu rotor. >i iq
Sunt parcur(i de curen i id respectiv iq ,având q
Frecven e diferite fa de iSd respectiv iSq .
Fluxurile ma%inii sincrone
S
Astfel pe axa d solena ia este produs de: R
imd = id + iE' + iD' >
Fluxul de magnetizare: id
Ud
md = M d imd
Fluxurile totale în înf (ur ri UD
iD
d = LS id + md
D = LD iD + md UQ
= LE iE + Uq UE
E md
iQ iE
pe axa q solena ia este produs de: iq
imq = iq + iQ' q
mq = M q imq
Fluxul de magnetizare:
q = LS iq + mq
Fluxurile totale în înf (ur ri
Q = LQ iQ + mq
Ecua'iile ma%inii sincrone

Ecua iile de tensiuni,considerând toate

S înf (ur rile receptoare
R t.e.m. static
> d d
id ud = RS id + d q
dt dt
Ud
d d t.e.m.de
uq = RS iq + q + d
dt dt rota ie
UD
iD d
uD = RD iD + D =0
dt
UQ
Uq UE d
IQ iE uE = RE iE + E
dt
iq
q d
uQ = RQ iQ + Q =0
dt
= t+ 0
Scheme echivalente în regim sinusoidal
Schema echivalent longitudinal
U d = RS I d + j X S I d + j X md I md Sq

0 = RD I D + j s X D I D + j s X md I md
U E = RE I E + j X E I E + j X md I md
I md = I Sd + I E + I D Id IE
RS XS XD XE RE
Ud Xmd UE
RD
Imd s ID

Sq
Scheme echivalente în regim sinusoidal
Schema echivalent transversal

U q = RS I q + j X S I q + j X mq I mq + Sd

0 = RQ I Q + j s X Q I Q + j s X mq I mq
I mq = I q + I Q
Iq IQ

RS XS XQ

Uq Xmq
RQ
Sd
s
Regimul sta'ionar sinusoidal
d d
Ecua iile de tensiuni ud = RS id + d q
d dt dt
=0 ud = RS id q
dt S d d
R uq = RS iq + +
q d
dt dt
> uq = RS iq + d
id
Ud d
u E = RE iE + E u E = RE iE
dt

u D = RD iD +
d
=0 iD = 0
UE dt
D
iE d
uQ = RQ iQ + Q =0 iQ = 0
dt
UQ Ecua iile de fluxuri
UD
Uq iD d = LS id + M d (id + iE )
iQ
= LE iE + M d (id + iE )
iq E

q imd = id + iE
q = LS iq + M q iq
= t+ 0 imq = iq
Ecua'ii în regim sta'ionar sinusoidal
T.e.m. induse - dou componente perpendiculare

Se noteaz : E0 = j M d I E' = j X md I E'

I S = I d + jI q
Ed = j M d I d = j X md I d
U S = U d + jU q
Eq = j M q I q = j X mq I q
XS = LS
Cinând seama de fluxul de sc p ri (i de c derea de tensiune ecua ia de
tensiune se scrie în regim de motor:

U S = RS I S + j X S IS Eq Ed E0

In regim de generator ecua ia se scrie :

U S = RS I S j XS I S + Eq + Ed + E0
Schemele echivalente în regim sta'ionar sinusoidal

iD = 0
Id IE
RS XS XD XE RE
Ud Xmd UE u E = RE iE
RD
Imd s ID

Sq Iq IQ

RS XS XQ
iQ = 0
Uq Xmq
RQ
Sd
s
 Diagrama vectorial! în regim de motor
U S = RS I S + j X S I S + j X md I d + j X mq I q E0
E0 = j M d I E' = j X md I E'
q
jXS IS q
US
RSIS RSIS jXmdId
jXS IS
jXmqIq jXmdId
US jXmqIq
cos capacitiv
-E0 cos inductiv -E0
S
subexcitat supraexcitat
IS
IS

S
Iq
Iq
unghi intern IE IE
d
Id d
Id
 Diagrama vectorial! în regim de generator
U S = RS I S j XS IS j X md I d j X mq I q + E 0

-jXmqIq
E0
-jXmdId -RSIS
-jXS IS -jXmqIq
E0 US -jXmdId
subexcitat -RSIS
-jXS IS
cos capacitiv cos inductiv US

Iq supraexcitat S
IS IS
S Iq

IE IE
d Id d Id
q q
 Diagrama simplificat!.
Schimbarea axelor de referin .
e
e d j = +
US
ZqIq A =A e 2
ZdId
e 2 = j
Regim de motor
d j
q Id = j Id e
-E0
X d = X md + X S
I q = I qd e j
X q = X mq + X S S

Z d = RS + jX d IS
I E = j I Ed e j

Z q = RS + jX q Iq

m
IE I S = I qd ( j I dd e ) j

d
Id
 Concluzii:
1 Pentru determinarea
1. i cantitativã
i i ã a reacţiei
i i de indus
i se
foloseşte metoda reducerii maşinii cu poli aparenţi la o
maşinã cuc poli plini echivalentã.
echi alentã La o maşinã cu c poli
aparenţi , curbei sinusoidale a solenaţiei de reacţie îi
corespunde curba deformatã a inducţiei magnetice .
2. Reducerea maşinii la o maşinã cu poli plini trebuie sã se
facã în aşa fel încât curba realã a inducţiei magnetice de
reacţie sã rãmânã aceeaşi; maşina echivalentã cu poli
plini având întrefierul constant.
p
3. Maşina sincronă se comportă ca un generator ideal de
tensiune constantă, la bornele căruia este legat un
consumator format dintr-o reactanţă Xs înseriată cu
impedanţa de sarcină.