COMPORTAREA PĂMÂNTURILOR

ÎN REGIM DINAMIC ŞI FUNDAŢII

DE MAŞINI

CURS NR.9
EUROCOD 8

SR EN 1998-5:2004
SR EN 1998-5:2004 cuprinde:

1. Generalități

2. Acțiunea seismică

3. Proprietățile terenului

4. Prescripții referitoare la alegerea amplasamentului și a terenului de

fundare

5. Sisteme de fundare

6. Interacțiune teren-structură

7. Structuri de susținere a masivelor de pământ

8. Anexe
Structuri de susținere a masivelor de pământ
Cuprinde aspecte referitoare la:

• alegerea soluției și considerații generale de proiectare

• reguli și principii ale metodelor de calcul
• coeficenți seismici și reguli ce se impun la modelarea acțiunii
seismice
• condiții care se iau în considerare la evaluarea valorilor de
calcul ale împingerii pământului și presiunii apei
• verificările necesare privind stabilitatea și rezistența
 Structurile de susținere trebuie concepute și dimensionate astfel încât să-și
îndeplinească funcția în timpul unui cutremur și după acesta, fără a suferi degradări
structurale semnificative.
Se recomandă a se avea în vedere următoarele aspecte:
-comportamentul în general neliniar al terenului în interacțiune dinamică cu
structura de susținere;
-efectele de inerție asociate maselor de pământ, structurii și a tuturor celorlalte
sarcini gravitaționale care pot participa la procesul de interacțiune;
-efectele hidrodinamice provocate de prezența apei în terenul din spatele peretelui
și/sau prezența apei pe fața exterioară a zidului;
-compatibilitatea dintre deformațiile terenului, peretelui și ale ancorajelor (dacă
există).
Metoda pseudo-statica
Pentru calculul pseudo-static, acțiunea seismică trebuie reprezentată printr-un
ansamblu de forțe statice orizontale și verticale egale cu produsul dintre forțele
gravitaționale și un coeficient seismic.
Acțiunea seismică orizontală trebuie considerată ca și cum ar acționa în sus sau
în jos, astfel încât să producă efectul cela mai defavorabil.
În absența studiilor de specialitate, coeficienții seismici orizontali kh și verticali kv
care afectează toate masivele, trebuie luați egali cu:
kh=αS/r
kv=0,50kh dacă avg/ag>0,60
kv=0,33kh în celelalte cazuri
 Valori ale factorului r pentru calculul coeficientului seismic orizontal

Tipul structurii de susținere r

Ziduri de greutate libere care pot accepta o deplasare dr≤300αS (mm) 2

Ziduri de greutate libere care pot accepta o deplasare dr≤200αS (mm) 1,50

Ziduri din beton armat, ziduri ancorate sau contravântuite, ziduri din beton 1
armat fundate pe piloți verticali, ziduri de infrastructură încastrate și culee de
poduri

-Terenuri saturate necoezive, susceptibile să dezvolte o presiune interstițială puternică:

r<1 și coeficientul de siguranță față de lichefiere >2;
ANEXA A (informativă) - Coeficienții de amplificare topografică

În verificarea stabilității pantelor în cazul unui seism, acțiunea seismică va fi amplificată cu

un coeficient de amplificare topografică, notat ST, dar care este aplicat cu precădere la pante cu
neregularități topografice bidimensionale pentru care se impun următoarele:
-coeficienții de amplificare topografică trebuie aplicați numai în cazul crestelor și versanților
care au înălțimi mai mari de 30m;
-pentru o înclinare medie a terenului de 15 (sau mai mică) efectele topografice pot fi
neglijabile.

Unități geomorfologice Poziționarea punctelor cu aplicabilitatea lui ST

ST
Versanți și pante izolate Pentru puncte aflate la vârful versantului ≥1,20

Creste cu lățimea sensibil mai mică Aproape de vârf- Pante cu înclinare>30 ≥1,40
decât lățimea bazei
Aproape de vârf- Pante cu înclinare<30 ≥1,20
Versanți și pante izolate cu ≥1,200,20
prezența unui strat slab la suprafață
Creste cu lățimea sensibil mai mică Pante cu înclinare>30 ≥1,400,20
decât lățimea bazei și prezența unui
Pante cu înclinare<30 ≥1,200,20
strat slab la suprafață