Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Kegyes PDF
Kegyes PDF
KEGYES Csaba
KEGYES-BRASSAI Orsolya
Evaluarea structurilor
din zidărie avariate
Cuvinte cheie
[structură din zidărie, degradare, dezvelire, conformare structurală, anul execuţiei, transformări, daune
directe şi indirecte (fundaţie şi mişcări ale terenului), mecanismul fisurării, modificarea sarcinilor, modelul
capacităţii portante, stare limită în preajma colapsului, a prăbuşirii, deteriorare semnificativă, limitarea
deteriorării]
EVALUAREA STRUCTURILOR DIN ZIDĂRIE AVARIATE
KEGYES Csaba, KEGYES-BRASSAI Orsolya
2
Paguba elementară este rezultatul acţiunilor excepţionale. Incendiile provoacă daune şi din cauza
deformaţiilor neuniforme, exploziile exterioare-interioare din cauza presiunii foarte mari, seismele prin
efectul forţelor de inerţie, inundaţiile şi infiltraţiile prin presiunea de încărcare exercitată direct asupra
zidăriei şi prin deformaţia cauzată de impact.
Fisurile apărute pe structurile din zidărie semnalează factorul declanşator al avariilor. Deseori pe o
clădire apar mai multe tipuri de fisuri, în astfel de cazuri stabilindu-se cauza primară declanşatoare.
D⋅N f
⋅ (1 − 1,15 ⋅ν d ) , unde ν d =
N
Vf = şi fd = m
2⋅ H0 D ⋅ t ⋅ fd CFm
reprezintă rezistenţa medie la compresiune a zidăriei, fm, CFm sunt coeficienţi de conformitate (1,35 puţine
informaţii; 1,2 informaţii normale; 1,0 informaţii complete), t este grosimea peretelui.
Capacitatea peretelui solicitat la forfecare poate fi exprimată din deplasarea etajului în cazul unui
zid seismic primar 0,004, precum şi secundar 0,006. Capacitatea la forfecare a peretelui solicitat la
forfecare şi la forţa axială N este:
N
V f = f vd ⋅ D'⋅t , unde f vd = f vm 0 + 0,4 ⋅ ≤ 0,065 ⋅ f m ,
D'⋅t ⋅
unde D’ reprezintă zona de compresiune a peretelui, t este grosimea peretelui, fvm0 fără forţă verticală este
rezistenţa medie la forfecare, iar fm este rezistenţa medie la compresiune.
4
Din cele 96 clădiri relevate am analizat vibraţiile şi daunele cauzate de trafic la 32 clădiri cu un etaj,
18 clădiri cu două etaje, 16 clădiri cu trei etaje, 15 clădiri cu patru, respectiv cinci etaje. Le-am evaluat pe
baza vechimii acestora şi am calculat din structura abordată şi din masă perioada fundamentală de vibraţie.
Am determinat diminuarea din valoarea efectiv măsurată.
Tabelul 1
Nr. etaje Categorii conform execuţiei
A B C D E F G H
1 6 5 8 4 6 2 1 -
2 - 1 3 1 2 5 6 -
3 - 1 1 2 4 3 5 -
4 - 1 3 3 7 1 -
5 - 1 2 2 7 2 1
Σ 6 7 14 12 17 24 15 1
A – structuri realizate de zidari de dinainte de 1940; B - structuri realizate de maiştri dulgheri de dinainte de
1940; C - structuri realizate de maiştri dulgheri din perioada 1940-1950; D - structuri realizate de
constructori din perioada 1950-1976; E - structuri realizate de ingineri constructori din perioada 1976-1981;
F - structuri realizate de ingineri staticieni din perioada 1981-2000; G – structuri nedimensionate realizate
după 2000; H – structuri dimensionate realizate după 2000.
5
I
4 II
III
3
IV
2 V
1
V
0 III
A B C D E I
F G H
În zona oscilaţiilor proprii am analizat degradările ca un efect cumulativ. Efectul dinamic înseamnă
că în perete în raport cu valoarea de bază 0 apare o tensiune maximă şi una minimă ca rezultatul
excitaţiei. În cazul structurilor din zidărie în funcţie de coeficientul de repetare s-a determinat un factor de
corecţie. La solicitări ciclice scade rezistenţa zidăriei la compresiune, întindere şi forfecare.
5
În raport cu solicitările statice, efectul dinamic al excitaţiei cauzate de trafic provine nu numai din
supraîncărcarea dinamică, ci capacitatea portantă slăbită şi din cauza oboselii provoacă fisuri.
Tabelul 2
Coeficient de diminuare compresiune mc
=r -0,4 -0,2 0,00 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0
103 0,01 0,20 0,50 0,77 0,87 0,95 0,98 0,99
5*103 0,00 0,16 0,47 0,72 0,82 0,92 0,97 0,98
5*104 0,00 0,13 0,44 0,69 0,79 0,87 0,94 0,96
5*105 0,00 0,02 0,25 0,64 0,74 0,81 0,89 0,93
5*106 0,00 0,00 0,19 0,60 0,70 0,78 0,86 0,90
5*107 0,00 0,00 0,14 0,53 0,63 0,71 0,79 0,87
5*108 0,00 0,00 0,07 0,46 0,56 0,63 0,74 0,83
5*109 0,00 0,00 0,01 0,38 0,48 0,55 0,69 0,80
1.2
0.8
0.6
0.4
0.2
Tabelul 3
Coeficient de diminuare întindere mt
=r -0,4 -0,2 0,00 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0
103 0,09 0,15 0,23 0,39 0,57 0,75 0,89 1,00
5*103 0,07 0,09 0,18 0,34 0,52 0,72 0,86 0,99
5*104 0,01 0,06 0,14 0,30 0,50 0,65 0,79 0,95
5*105 0,00 0,03 0,10 0,26 0,45 0,60 0,72 0,90
5*106 0,00 0,01 0,06 0,19 0,37 0,53 0,64 0,85
5*107 0,00 0,01 0,09 0,25 0,40 0,52 0,75
5*108 0,00 0,00 0,02 0,17 0,33 0,44 0,65
5*109 0,00 0,00 0,00 0,10 0,25 0,39 0,60
6
1.2
0.09
1 0.07
0.8 0.01
0
0.6
1 0
0.4 Line 7
0.2 Line 8
Line 9
0
Tabelul 4
Coeficient de diminuare forfecare mτ
=r -0,4 -0,2 0,00 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0
103 0,13 0,26 0,44 0,54 0,74 0,86 0,94 1,00
5*103 0,11 0,23 0,38 0,51 0,71 0,83 0,93 0,99
5*104 0,07 0,12 0,35 0,48 0,67 0,80 0,90 0,96
5*105 0,03 0,09 0,28 0,44 0,61 0,76 0,88 0,94
5*106 0,01 0,06 0,16 0,34 0,54 0,69 0,84 0,92
5*107 0,00 0,04 0,11 0,27 0,46 0,64 0,79 0,87
5*108 0,00 0,01 0,06 0,16 0,36 0,53 0,68 0,82
5*109 0,00 0,00 0,02 0,12 0,30 0,47 0,62 0,76
1.2
0.8
0.6
0.4
0.2
Reproducerea acţiunilor provoacă fisuri, iar fisurile modifică oscilaţiile proprii ale structurii.
Tabelul 5
Nr. etaje Oscilaţie proprie ΔT [%]
T [s] I. II. III. IV. V.
1 ≤ 0,05 10 21 31 42 53
2 0,051≤T≤0,10 8 17 25 33 42
3 0,101≤T≤0,15 6 12 19 25 31
4 0,151≤T≤0,20 4 8 12 16 20
5 0,201≤T≤0,25 2 4 5 7 9
7
Am determinat felul diminuării capacităţii portante cauzate de fisurare, în conformitate cu MI-
04.133-81 -, HSM -, precum şi MSZ EN 1998-1-1:2006.
1
S a = 0,067 ⋅ ⋅ g[m / s 2 ]; S a , max = 0,0223 ⋅ g [m / s 2 ] (2)
T
1
S a = 0,064 ⋅ ⋅ g[m / s 2 ]; S a , max = 0,02563 ⋅ g [m / s 2 ] (3)
T
⎡2 T ⎤
S a = 0,15753 ⋅ ⎢ + ⎥ ⋅ g[m / s 2 ]; S a , max = 0,26255 ⋅ g [m / s 2 ] (4)
⎣ 3 0,12 ⎦
Tabelul 6
Nr. etaje Oscilaţie proprie ΔR [%]
T [s] I. II. III. IV. V.
1 ≤ 0,05 10 19 29 38 48
2 0,051≤T≤0,10 9 19 28 37 47
3 0,101≤T≤0,15 11 20 30 39 53
4 0,151≤T≤0,20 11 22 32 42 53
5 0,201≤T≤0,25 12 25 38 50 62
Pe baza măsurărilor realizate la clădirea din Nagyrév, strada Árpád nr. 4 şi a prelucrării datelor de
măsurători am căutat nişte răspunsuri: ce influenţează deteriorările zidăriei provocate de trafic? Răspuns:
energia introdusă. Vibraţiile cauzate de trafic la clădire – raportul dintre acceleraţia verticală/acceleraţia
orizontală: aV/aH, precum şi acceleraţia verticală/acceleraţia solului: aV/aT.
Tabelul 7
Raport de acceleraţii maxime [m/s2 / m/s2]
X (aV/aH ) Y (aV/aH) Sol (aV/aT)
+ – + – + –
1,028 1,052 1,514 1,703 0,353 0,479
1,040 1,608 0,416
1,324 0,416
Raport de acceleraţii măsurate la frecvenţe maxime [m/s / m/s ]
2 2
8
Tabelul 8
Schimbarea perioadei proprii de vibraţie [s]
Măsurat Calculat Schimbare
Tx = 0,0721 Tx = 0,0486 48,35%
Ty = 0,0745 Ty = 0,0464 60,56%
Folosind curba de tip MSZ EN 1998-1:2, S = 1,6; TB = 0,05 s; TC = 0,25s; TD = 1,2 s. Forţa de
forfecare iniţială:
⎡ 2 0,0486 ⎛ 2,5 2 ⎞⎤
Sd (Tx ) = 1,6 * 0,12 * 9,81⎢ + ⎜ − ⎟⎥ = 3,08646144m / s 2
⎣3 0,05 ⎝ 1,5 3 ⎠⎦
⎡ 2 0,0464 ⎛ 2,5 2 ⎞⎤
Sd (Ty ) = 1,6 * 0,12 * 9,81⎢ + ⎜ − ⎟⎥ = 3,00358656m / s 2
⎣ 3 0 , 05 ⎝ 1,5 3 ⎠⎦
Creştere:
ΔSd (Tx) = 0,05273856m / s 2 → 1,708% ΔSd (Ty) = 0,13561344m / s 2 → 4,515%
QS (Tx) = 83,846 kN Q S (Tx ) = 85,279 kN
'
forţă fundamentală de forfecare în direcţia x
QS (Ty) = 81,595 kN Q S (Ty ) = 85,279 kN
'
forţă fundamentală de forfecare în direcţia y
Tabelul 9
Zidărie Iniţial Modificat Diminuare
[N/mm2]
Compresiune 2,34 2,03346 13,09%
Întindere -0,14 -0,09282 33,7%
Forfecare 0,75 0,609 18,8%
σ1 3,072 2,603 15,26%
σ2 -0,732 -0,57 22,13%
Siguranţă 2,5 2,5 2,5
Apariţia fisurii
Compresiune pe 1,229 1,0412 15,28%
diagonală
Întindere pe diagonală -0,293 -0,228 22,18%
9
Bibliografie
Abrams D.P., Noland J.L, Atkinson R. H: Response of clay-unit masonry to repeated compressive force.
Proc. of the 7-th International Brick Masonry Conference. Melbourne 1985.
Benedetti D., Petrini V.: On seismic vulnerability of masonry buildings: proposal of an evaluation procedure.
L’Industria delle Costruzioni 18/1984.
Calvi G.M.: A displacement-based approach for vulnerability evaluation of classes of buildings. Journal of
Earthquake Engineering vol. 3 no. 3 1999.
Kegyes-Brassai O., Kegyes Cs.: Effect of the traffic caused vibrations on the earthquake resistance of
masonry structures. ÉPKO 2007 Csíksomlyó
Kegyes-Brassai Orsolya, Kegyes Csaba: Effect of the traffic caused vibrations on the earthquake resistance
of masonry structures. 5th Seminar Earth Architecture in Portugal, University of Aveiro 2007.
Sandi H., Floricel I.: Analysis of seismic risk affecting the existing building stock. Procedings The 10-th
European Conference on Earthquake Engineering, Vienna, 1994.
Tomazevic M, Znidaric A, Klemenc I, Lavric,I: The influence of traffic induced vibrations on seismic
resistance of historic stone masonry buildigs. 12-th European Conference on Earthquake Engineering.
10