Sunteți pe pagina 1din 18
ro _ Definirea tulburarilor de ; invatare de Bart6k Eva In literatura de specalitate, tulburarea de tnvitare apare sub demu rmirile: tulburiri lexico-graice, sindrom dislexico-disgrafic sau tulburdri insteumentale enumirea de tulburare de invare (learning difficulties) se refera la n= tirzerea in dezvoltarea sau dezvoltatea nepotrivté citiri, srieri, vorbirt i! sau a deprinderi de calcul Conform datelorstatistice, se constati cf, din numarul total de copii, 10% prezintétlhurii de fnvitare iar procental cazurilor grave este de 35%. Unii autori apreciazi cd numarul elevilor care sunt afectati de tulburiri de in- vitare este In crestere. In ultimii ani, fenomenul tulburirilor de tnvatare a de- ‘vent din ce in ce mai cunoscut, atit In rindul specialistilor, ct gin randul o2- Imenilor de rind, Intrebarea este daci ne confruntim,Intr-adevir, cu 0 crestere ‘a numérului copiilor cu tulburir de invitare sau este vorba de o supradiagnos- ticarea lor. ‘Tulburatea de tnvatare este un fenomen dependent de culturk. Aceyti ‘copii nu ar avea probleme deosebite daci In societate nu ar fi necesar si citim, sl scriem, si socotim. Formele tulburarilor de invifare: Dislexta = tulburare de cite Disgrafia = tulburare de scriere Discalculia = tulburare de caleul ‘Multi autori consideri ci tulburarea de tnvijare mu este 0 boa- 1, ci o modalitate speciala de prelucrare a informatiel, care se datoreaz’, Genvoltirit qi Funcionieii diferite de normal # sistemului nervas central eee ‘Tulburdrile de invijare NU se pot vindeca. Un copil dislexicraméne dslexic in vaga date 1a baza aparitieitulburdrilor de invijare sti dezvoltarea diferit a capa {util senzomotori (Gyarmathy, 1996). Tulburdrile pot apirea la nivelul schemei corporal, a nivelul dezvoltrisslabe a motrictii,echilibrului si orientrit in ‘pati, la nivel perceptiel vizuale,auditve gi tactile, precum si din pricina de~ ficiente in prelucrareasecventiali a informatie Dec, cauzeletulburarilor de n~ vitaretrebuiechutate in dezveltareadefctari a unor capacitii patiale. Deoarece capacititile partile pot fi afectate in combinaii si grade dife- rite, este aproape imposibil si gisim doi copi cu simptome identce ale tulburd- rilor de invitate. Poate c& tocmai acesta este motivul pentru care, pe parcursul anilor, sa niscut un numar atat de mare de defini referitoare la tulburirile de invajare. utem vorbi de tulburiri de invijare atunci cAnd un copil ae rezultate mai sabe decit ar permite capaciiile sale intelectuale gi rezultatele nu sunt tn echilibru cu timpul alocat pentru invatare. Cadrele didactice care se ocupi de copii cu tulburiri de invatare au in permanent’ sentimentul cA acestia war fin stare de mai roult decttreslizeard, dei ve strAduietc™ Conform definitiel obignuite copilul cu tulburari de invafare rimine ‘mult tn urma la invijarea citit-srisului in comparate cu capactitile sale min- tale, cu cantitatea de exerci efectuate acasi sila scoala, cu pagii parcursi ai smetodelor de invitare ‘Tulburarea de invitare este un sindrom independent de nivelul de in- {cligenta, putind aparea la orice nivel al acesteia, chiar gia unul superior. Es poate apirea in mod asociat in cazuri de deficient’ mintal usoar’, in tunel cazuride deficient a aparatului locomotor, in cazul deficientelor senzorale (Gulburiri de vedere, hipoacuzi) al defcienelor de vorbire, al tulburirior pshi eval epilepsiei, ‘Conditile netavorabile de meduy(dezavantaye socio-culturale, sistem de {nvaimantinadecvat) nu consttuie premisa directA a tulburirilor de invijare, acestecazuri prezentind doar simptomele pscudodislexci Definirea dislexiei Se poate stabil diagnosticul de tulburare de citire dac: a. Randamentul lexei, preciza saw injlegereacitiri, misurate print-un test standardizat, aplicat individual, este in mod marcant sau semnificativ sub riveul agteptat corespunzitor virsti, aptitudinilor intelctuale (Beterminata print-un tes 1Q administrat individual gi scolarizariicoplului B ar { rt SOT ETT GTaeTe Diseca de denote este caratriat de o partculartate mogtenk: We ilecogatins to curl oper dc an meter + rcnaauiegeabetaabahasierinetoengie? edsrsen. bons bs. Perturbarea mentionati la punctl a interfereaza semnificativ cu formanfa gcolard sau cu actviatile cotidiene care necesis apitudinilexice. « In cazul prezengei deficienjelorsenzorial,dificultilelexei nivelul tulburarilor asociate acestora (DSM IV (315.00), 1995). tre indvepitite fp de copl (ex. wapauajite opi, tmpul slot inva Semnele predispozitiei spre dislexie de Barték Eva Vorbim deepre 0 predispostic spre disleic in canul acelor copii preseu- lari la care aparedisfunctionaltatea anumitorcapaciati cae asigurd insugirea cu ‘uguring a deprindert de citit-scrs g a matematii ‘Simptomele predispozitici spre dislexie pot fi observateInc& din perioada prejcolar in vorbire, migare, orientare in spat, atentie, percepie sau memorie, ‘Acestecapacititi nu se dezvoltéspontan in cazal tutumnecepiilr ekavind nevoie ‘de abordare terapeuticd individualizati, cu scopul preveniilinsucceselor geo lare. Predispoztie spre dislexie pot avea gi acei copii in familia cirora au exist persoane dislexice. In continuare, incercim si enumerim simptomele posible ale predispo- 2itiei spre dislexe. In unele cazuri, sunt observabile mai multe simptome, iar allele numarul simptomelor este mai mic, da gravtata lor este considerabil mai Existenfa unora din simptomele enumerate nu inseamn neaparat ci ac copil va fi cu sigurantadislexic! Acest simptome sunt semne prevesttoare can Re atentioneazA ci exist riscul de apariteadislexieit a> era un cop ot nee rep Cu sucess head 9 socoteased, are nevoie deo bund capacitate de observare, de stenfie, de memo +e, den vocabular bine dezvolat, de orientare in spafi, de o bund coordonare: ‘migedrilor fine, de motivatie etc. DacA un copil prezintdo oarecare intrziere eavoltarea unora din capacitijile amintite, chiar daci nu apar probleme de i vitare oricum ea li va ingerina progres setae Deoarece aceste simptome pot fi evidente inci din perioada presco ‘merit sie acordim atentic, pentru ci, eu cit observim mai repede ed uncle ‘apactiilecopfului sunt mat slab Senne predspeniie predic ‘cuatit mai bune rezultate patem bine mai tirziy gi cu ati va fi ma ugor co- pill a coals. Simptomele care indica predispozitia spre dislexie in perioada prescolara(S-@ani) Po Existenta unor factori de rise: “Mostenirea genetic + Shalt membri a familie au avut probleme eu ctr, scrierea corect. mate ‘atica invifarea uno limbs str. ‘Unele leziun ale sistem nervos + Se poate presupune exstentaunorlvuni mérunte,cauzate de: probleme din timp srcni, nastreaprematurd, esun sferie in timp nase, com pica la nastere(e ex, privarea de oxigen), leiuni din perioada copii solr nsofite de tebe iat’, ‘Obligarea copula stingaci si foloseascd mana dreapts ‘Mediu de vat sac in stra Familiebilingva Semne care pot fi obscrvate in vorbire: ‘Unuldintresemnele importante cares poate dpistatimpuriu, care in- dick 0 eventualapredspocte spre isle, este observ in limbajulvorbit. Un astfel de sem poate fi desi mu in mod necsar, daca un copil incepe si vorbeascd ‘rz, mult mai trziu deci ince copii sd vorboas in geneal i limbaj sede: volta prea ncet Intrziere in dezvoltarea vorbirt +A nceput si vorbeasc mat zi in comparate cu alti cop + Dervotareslimbsjului la virta de 3 ant preznt intrzere semnifctiva tn