1

Cuplu vs Putere

Ce este mai important, cuplul sau puterea?

Pentru a înțelege pe deplin ce este cuplul și puterea vom parcurge trei etape:
1. Noțiuni fizice legate de cuplu și putere;
2. Explicarea caracteristicii de cuplu și putere a unui motor termic;
3. Studiul și comparația a caracteristicilor de cuplu și putere pentru două motoare diferite

1. Noțiuni fizice legate de cuplu și putere

Începem cu un pic de fizică-mecanică (este chiar simplă așa că nu abandonați subiectul) pentru a defini și
explica cei doi termeni: cuplu și putere.
Cuplul motor
Cuplul, denumit și moment, este o mărime fizică ce reprezintă tendința unei forțe de a roti un obiect în
jurul unei axe. Valoarea cuplului este dată de produsul dintre forța ce acționează asupra obiectului
respectiv și lungimea brațului forței. Brațul forței este distanța dintre punctul în care se aplică forța și
punctul de pivotare, rotire al obiectului. Unitatea de măsură a cuplului este Newton - metrul [Nm].
Ca să înțelegem mai ușor fenomenul discutăm pe un exemplu simplu. Să presupunem că dorim să
strângem prezoanele unei roți de automobil. Pentru asta utilizăm o cheie cu care rotim prezonul în sensul
strângerii acestuia.

Foto: Cuplul de strângere

Cuplu [Nm] = Forță [N] x brațul forței [m]
De exemplu, dacă apăsăm cu o forță de 100 N (echivalent cu aproximativ 10 kg) iar brațul (lungimea
cheii) este de 0.25 m (25 cm) atunci vom obține un cuplu de strângere aplicat prezonului de 25 Nm!
Pentru a mări cuplul putem mări forța de apăsare sau brațul forței.
 2

În cazul unui motor termic, cuplul motor este dat de produsul dintre forța ce apasă asupra pistonului și
lungimea brațului maneton (brațul forței).

Foto: Cuplul motor generat la arborele cotit

Este evident că fiecare braț maneton, ce corespunde fiecărui cilindru va genera cuplu la arborele cotit
atunci când pistonul respectiv va fi pe cursa de destindere.
Cuplul motor poate fi mărit prin mărirea forței de apăsare sau prin creșterea lungimii brațului
maneton. Dacă comparăm un motor pe benzină cu un motor diesel din punct de vedere al cuplului, pentru
aceeași capacitate cilindrică, vom observa că motorul diesel generează un cuplu motor mai mare.
Explicația vine de la faptul că, pentru un motor diesel, presiune medie în cilindru are valori mai mari deci
forța de apăsare este mai mare.
Puterea
Puterea mecanică este definită ca o mărime fizică egală cu lucrul mecanic efectuat într-un interval de
timp. Cu alte cuvinte puterea este produsul dintre cuplu și viteză unghiulară (turație). Unitatea de
măsură a puterii în sistemul internațional de măsura (SI) este Watt-ul [W].
Puterea [W] = Cuplu [Nm] x Viteză unghiulară [rad / sec]
În domeniul automobilelor ca unitate de măsură pentru putere se utilizează calul putere [CP] iar în loc de
viteză unghiulară se utilizează turația în rotații pe minut [rotații / min]. Utilizând aceste unități de măsură
calculul puterii se face astfel:
Puterea [CP] = (1 / 7021.55) x Cuplu [N-m] x Turația [rotații / min.]
Aplicând acestă formulă exemplului de mai sus putem calcula cu ce putere se acționează asupra cheii. Să
presupunem că aplicăm un cuplu constant de 25 Nm și rotim cheia cu 20 rot/min. În acest caz puterea va fi
de 0.07 CP. În mare putem spune că cuplul mă ajută să strâng foarte tare prezonul în timp ce puterea mă
ajută să fac acest lucru repede.
Este evident că cuplul este o componentă a puterii și din acest motiv o comparație directă nu prea își are
rostul. Prin creșterea cuplului motor creștem și puterea în același timp. Un alt mod de creștere a puterii
impune creșterea turației. Tabelul de mai jos sintetizează factorii prin care se poate mări puterea unui motor
și care sunt limitările acestora.
 3

Foto: Moduri de creșterii a puterii motorului cu ardere internă

Sursa: e-automobile.ro
1. Valoarea turației este limitată superior în primul rând datorită frecărilor mari ce apar între piesele în
mișcare. Cu cât turația crește cu atât randamentul motorului scade;
2. Presiunea rezultată în urma destinderii gazelor este limitată superior datorită rezistenței mecanice și
termice a pieselor mecanice (piston, cilindru, segmenți, supape). De asemenea o presiune prea mare
în camera de ardere poate cauza, în cazul motoarelor pe benzină, autoaprinderea amestecului aer-
combustibil, cu efecte distructive asupra motorului;
3. Lungimea brațului maneton are impact și asupra echilibrării dinamice a motorului. Din acest motiv
un arbore cotit cu brațe manetoane supradimensionate nu va fi optimizat din punct de vedere a
vibrațiilor și oscilațiilor.

2. Explicarea caracteristicii de cuplu și putere a unui motor termic

Estimarea performanțele dinamice ale unui motor cu ardere internă se poate face analizând caracteristicile
de cuplu și putere. Aceste caracteristici reprezintă variația cuplului și a puterii în funcție de turația
motorului. În cazul în care ne interesează doar performanțele dinamice și mai puțin cele de consum de
interes sunt caracteristicile de cuplu și putere la sarcină totală (pedala de accelerație apăsată 100%).
 4

Curbele de cuplu și putere ale unui motor termic la sarcină totală (pedala de accelerație apăsată 100%)

Pmax [CP] puterea maximă a motorului (numită și puterea nominală)

Cmax [Nm] cuplul maxim al motorului
PCmax [CP] puterea la turația de cuplu maxim a motorului
CPmax [Nm] cuplul la turația de putere maximă a motorului (numit și cuplul nominal)
nmin [rot/min] turația minimă a motorului
nCmax [rot/min] turația de cuplu maxim a motorului
nPmax [rot/min] turația de putere maximă a motorului (numită și turația nominală)
nmax [rot/min] turația maximă a motorului

Curbele de cuplu și putere prezentate sunt generice, nu aparțin unui motor anume. De asemenea forma
curbelor depinde de tipul motorului (benzină sau motorină), tipul sistemului de admisie de aer (aspirat
sau supraalimentat) sau de tipul injecție (directă sau indirectă).
Pe baza curbelor de cuplu și putere se pot face aprecieri privind performațele dinamice ale motorului.
Coeficienții pe baza cărora se pot compara două motoare diferite din punct de vedere ale curbelor de cuplu
și putere sunt:
Coeficientul de elasticitate
Ke = nPmax / nCmax
Cu cât acest coeficient este mai mare cu atât banda de putere (intervalul între nCmax și nPmax) este mai
mare. Banda de putere mai este numită și banda de stabilitate sau zona de stabilitate. Intervalul de turații
dintre nmin și nCmax se numește zonă instabilă de funcționare deoarece la scăderea turației (datorită
 5

creșterii rezistențelor la înaintare) cuplul motor scade și el ceea ce poate determina calarea (oprirea)
motorului. Intervalul de turații adiacent, între nCmax și nmax se numește zonă stabilă de funcționare deoarece
odată cu scăderea turației motorului cuplul motor crește ceea ce echilibrează creșterile rezistențelor la
înaintare.
Astfel cu cât coeficientul de adaptabilitate este mai mare cu atât banda de stabilitate crește. Acest lucru
ne permite o mai ușoară adaptarea unei cutii de viteze din punct de vedere al etajării rapoartelor.
Coeficientul de adaptabilitate
Ka = Cmax/CPmax
Acest coeficient, cu cât este mai mare, exprimă posibilitatea unui automobil de a învinge rezistențele la
înaintare fără să fie necesară schimbarea treptei de viteză. Acest lucru este posibil deoarece, într-o anumită
treaptă de viteză, la reducerea turației cuplul motor crește (în ipoteza în care punctul de funcționare se află
în domeniul stabil).
Acești coeficienți ne pot ajuta în cazul în care dorim să comparăm două motoare cu caracteristici similare.
Pe langă valorile de cuplu maxim și putere maximă coeficienții de elasticitate și de adaptabilitate sunt
indicatori ai performanțelor dinamice ale unui motor termic.
Puterea litrică
Un alt parametru care poate fi utilizat în cazul în care dorim să comparăm două motoare este puterea
litrică. Acest parametru reprezintă raportul dintre puterea maximă a motorului și cilindreea totală (V tot) și se
măsoară în CP pe litru:
Plitrică = Pmax [CP] / Vtotal [L]

De exemplu dacă comparăm un motor cu putere de 110 CP cu unul de 100 CP, care este mai performat?
La prima vedere suntem tentați să spunem că cel de 110 CP este mai performant. Dar în cazul în care
puterea de 110 CP vine dintr-un motor de 1600 cm 3 iar cel de 100 CP din 1200 cm3? Pentru primul motor
vom avea o putere litrică de 68.75 CP/L iar pentru cel de-al doilea 83.33 CP/L.

Aceste cifre ne spun că cel de-al doilea motor este mai avansat tehnologic, poate beneficia de tehnologii
cum ar fi supraalimentarea sau distribuția variabilă. Mai mult, pentru puteri similare, având o cilindree
mai mică, consumul de combustibil este considerabil mai mic.
Curbele de cuplu și putere la sarcini parțiale
După cum am precizat curbele de cuplu și putere care conține valorile maxime exprimă performanțele
motorului la sarcină totală (pedala de accelerație apăsată 100%). În cazul în care sarcina motorului este la
50% sau 30% variația cuplului motor și a puterii este cu totul alta. Figurile de mai jos arată variația
cuplului și a puterii în funcție de turația motorului la sarcină totală precum și la sarcini parțiale.
 6

Motor pe benzină de 2 litri, 6 cilindrii, 24 de supape și 151 CP

Cuplu motor benzină la sarcini parțiale (variația cuplului motor la sarcini parțiale; în procente este exprimată
poziția pedale de accelerație)

Putere motor benzină la sarcini parțiale (Variația puterii unui motor la sarcini parțiale; în procente este exprimată
poziția pedale de accelerație)
 7

Motor turbo-diesel de 2.5 litri, 6 cilindrii și 143 CP

Cuplu motor diesel la sarcini parțiale (variația cuplului motor la sarcini parțiale; în procente este exprimată poziția
pedale de accelerație)

Putere motor diesel la sarcini parțiale (variația puterii unui motor la sarcini parțiale; în procente este exprimată
poziția pedale de accelerație)
Exemple de curbe de cuplu și putere
Este evident că în funcție de tipul motorului (benzină sau diesel) forma curbelor de cuplu diferă
semnificativ. Dacă compară două motoare cu aceeași cilindree, un motor diesel și unul pe benzină, putem
remarca că în cazul motorului diesel avem cuplu ridicat la turații relativ reduse iar în cazul motoarele pe
benzină avem o putere mai mare la turații mai ridicate.
 8

De asemenea sistemele de admisie a aerului, de distribuție sau de injecție au o influență semnificativă

asupra performanțelor motorului, influență care își lasă amprenta și asupra formei curbelor de cuplu și
putere.
Mai jos sunt date câteva exemple de curbe de cuplu și putere pentru diferite motoare, cu diferite
caracteristici.
9
 10

Exemplele de mai sus scot în evidenţă impactul diferitelor sisteme asupra curbelor de cuplu. De exemplu în
cazul în care motorul este supraalimentat cuplul maxim este obţinut la o turaţie relativ joasă şi în plus
valoarea maximă a cuplului este menţinută pe un interval mai larg de turaţii.
Pentru motoarele pe benzină cu injecţie directă şi supraalimentate se obţin performanţe dinamice
ridicate, curba de cuplu este menţinută constană pe intervale mari de turaţii. Din punct de vedere al
elasticităţii putem spune că motoarele pe benzină cu injecţie directă şi supraalimentate se află în topul
clasamentului.
Prin performanţe se remarcă şi motorul rotativ, în doi cilindrii, cu o putere litrică de 176 CP / litru!
Motorul fiind mult mai bine echillibrat decât un motor cu pistoane clasic atinge turaţii de peste 9000
rot/min!
Motoarele boxer, datorită echilibrării dinamice suprerioare, comparativ cu un motor cu cilindrii în linie,
permite de asemenea atingere de turații înalte de până la 8000 rot/min.

3. Studiul și comparația a caracteristicilor de cuplu și putere pentru două motoare diferite

Pentru o mai bună înțelegere a influenței curbelor de cuplu și putere asupra motorului cu ardere internă
vom analiza două motoare cu caracteristici diferite. Ambele motoare sunt pe benzină, unul având turbo
supra-alimentare care-i conferă un cuplu motor ridicat iar cel de-al doilea distribuție variabilă care mărește
considerabil plaja de turații.
De menționat că parametrii tehnici ai celor două motoare, precum și performațele automobilelor, au valori
reale, publicate de cei doi constructori și exprimate în literatura de specialitate. Pentru a evita eventualele
părerile și comentarii subiective din partea cititorilor am decis utilizarea numelor de „Motor 1” și „Motor 2”
în locul numelui constructorilor.
În tabelul de mai jos sunt prezentate detaliile tehnice ale celor două motoare împreună cu coeficienții specifici care
permit o evaluare inițială a performanțelor.

Parametru Motor 1 Motor 2

Cilindree [cm3] 1796 1782
Număr de cilindrii și dispunere 4 în linie 4 în linie
Tip combustibil benzină benzină
Admisie aer aspirat turbo supraalimentare
Raport de comprimare 11.5:1 9.5:1
Distribuție variabilă, 4 supape pe cilindru 5 supape pe cilindru
Pmax [CP] 192 180
nPmax [rot/min] 7800 5600
Mmax [Nm] 180 235
nMax [rot/min] 6800 1950 – 5000
Masa proprie [kg] 1213 1279
Viteza maximă[km/h] 228 223
Timp de demarare 0-80 [s] 5.84 5.54
 11

Timp de demarare 0-100 [s] 7.88 8.03

Timp de demarare 0-120 [s] 11.33 10.89

Acestă comparație este interesantă deoarece avem două motoare care execelează la capitole diferite.
Primul motor se remarcă printr-o putere mai mare (192 CP) la o turație înlată (7800 rot/min). Ce de-al
doilea datorită efectului turbo - compresorului generează un cuplu semnificativ (235 Nm) începând cu
plaja de turații joase (1950 rot/min). Astfel diferențele între cele două motoare, din punct de vedere ale
puterii și cuplului maxim, sunt de 12 CP și 55 Nm.

Caracteristica de cuplu și putere pentru „Motorul 1”

Foto: e-automobile.ro

Caracteristica de cuplu și putere pentru „Motorul 2”

Foto: e-automobile.ro
Care din aceste două motoare conferă o performațe dinamice superioare automobilului? Răspunsul este
amândouă dar la încercări diferite. Se observă că datorită cuplului ridicat la turații joase automobilul echipat
 12

cu „Motorul 2” permite atingere vitezei de 80 de km/h, cu plecare de pe loc, într-un timp mai scurt cu 0.3
secunde. Asta în condițiile în care masa acestui automobil este cu 66 kg mai mare. Pe de altă parte pentru
sprint-urile pană la 100 și 120 km/h precum și pentru viteza maximă automobilul echipat cu „Motorul 1”
este un pic superior.

Caracteristica de cuplu pentru cele două motoare.

Foto: e-automobile.ro
În ceea ce privește disponibilitatea cuplului motor pe plaja de turații sunt evidente avantajele unui motor
supraalimentat: cuplu motor ridicat și disponibil la turații relativ joase. De exemplu la turația de 2000
rot/min diferența dintre cele două motoare în ceea ce privește cuplul este de aproximativ 68% ! În jurul
turației de 6500 rot/min cele două motoare converg spre aceeași valoare a cuplului motor, de 175 Nm.
Dacă presupunem că ambele automobile au același număr de trepte și aceleași rapoarte în cutia de viteze
putem spune că din punct de vedere al tracțiunii automobilul echipat cu „Motorul 2” generează o forță de
tracțiune net superioară comparativ cu „Motorul 1”. Acest avantaj îi permite automobilului să aibă un sprint
mai rapid până la viteza de 80 km/h.
 13

Caracteristica de putere pentru cele două motoare.

Sursa: e-automobile.ro
Dacă privim curbele de putere putem aplica același raționament ca în cazul cuplului motor. În intervalul
de turații 1500 – 6000 rot/min rezerva de putere pentru „Motorul 2” este superioară „Motorului 1”. Acest
fapt permite accelerații mai puternice prin aplicarea la roțile motoare a unei forțe de tracțiune mai mari.
După 6500 rot/min se simt avantajele motorului aspirat cu distribuție variabilă. Puterea continuă să crească
până atinge valoarea maximă de 192 CP la 7800 rot/min.
Chiar dacă motorul aspirat are puterea maximă superioară avantajul motorului turbo-supraalimentat este
rezerva de putere mai mare cu 20 – 35 % în intervalul de turații 1500 – 6000 rot/min. Această rezervă de
putere are ca sursă cuplul motor net superior în acest interval de turații.
Totuși datele publicate de cei doi constructori plasează automobilul cu motor aspirat înaintea celui cu
motor turbo-supraalimentat în ceea ce privește sprintul până la 100, 120 km/h și viteza maximă. Diferențele
sunt de 0.14 s, 0.44 s și respectiv 5 km/h. Aceste diferențe sunt aproape insesizabile de către un conducător
auto obișnuit. Aceste mici avantaje ale automobilului cu motor aspirat pot fi rezultatul unei mai bune etajări
a cutiei de viteze sau a unei mai bune aerodinamici. Totodată motorul supra-alimentat, pentru a suporta
presiunile mai mari din cilindru poate avea masele pieselor în mișcare (piston, bielă, arbore cotit) ușor
mărite. Piese cu mase mai mari înseamnă inerții mai mai, ceea ce este un dezavantaj în cazul accelerării
motorului.
Un conducător auto matur preferă să țină turația unui motor în intervalul 2000 – 6000 rot/min. Din
acest punct de vedere automobilul cu motor turbo-supraalimentat are avantaje net superioare comparativ
cu motorul aspirat. Singurul mod prin care automobilul cu motor aspirat este exploatat optim în ceea ce
privește dinamica este cu punctul de funcționare între 6000 și 8000 rot/min.

Concluzii

1. Cuplu motor mare se poate traduce prin capacitatea unui automobil de a urcă o pantă foarte
abruptă indiferent de timpul în care se face acest lucru.
2. Putere mare înseamnă capacitatea unui automobil de a urca o pantă foarte abruptă repede.
3. Când se compară două motoare din punct de vedere al performanțelor de tracțiune este de preferat să
se utilizeze coeficienții specifici (elasticitate, adaptabilitate și puterea specifică) precum și variația
cuplului și a puterii pe tot intervalul de turații.