Sunteți pe pagina 1din 2

Metodologie curs 10

Elementele structurii logice a stiintei

1. Fundamentele stiintei
2. Legile stiintei
3. Conceptele fundamentale
4. Teoriile stiintifice
5. Ideile stiintifice

1. Fundamentele stiintei
Deosebim doua tipuri de fundamente ale stiintei:
a) fundamente care se afla in afara limitelor stiintei
b) fundamente care intra in insusi sistemul stiintei

a) Fundamentele dinafara limitelor stiintei il constituie realizarea existenta si activitatea practica de


zi cu zi. Activitatea practica este criteriul pe care se sprijina orice demonstratie. Realitatea matematica
si practica fiind inafara limitelor stiintei nu intra in sistemul unei anumite stiinte dar ele sant presupuse
find deja reflectatre in constiinta cercetatorului. Sant reflectate in primul rand sub forma teoriilor,
principiilor, axiomelor, legilor si in al doilea rand sub forma unei anumite modalitati logice de
constructie si demonstrare a teoriiloe stiintifice. Astfel fundamentele stiintei care nu intra in sistemul
sau au o importanta deosebita pentru progresul investigarii obiectului studiat.
b) Fundamentele care intra in sistemul sau constau in acele principii teoretice care exprima
legitatile generale ale obiectului stiintei si care se manifesta in toate teoriile sale. Aceste principii sant
luate ca baza in constructia logica a stiintei respective. Studiul fundamentelor stiintei ridica problema
importanta a completitudinii si noncontradictiei logice a propozitiilor sale.

2. Legile stiintei
Indeplinesc functia de fundament al stiintei fiind asertiuni care reflecat obiectul stiintei si au un
caracter universal. Functia legilor in constructia stiintei creata de ele functioneaza ca principii ale
cunoasterii adevarate.
Notiunile de „lege” si „principiu” stau in cadrul stiintei pe aceiasi treapta si cu greu pot fi
deosebite. Legea devine principiu atunci cand indeplineste o functie logica in sistematizarea
cunoasterii. Cand serveste ca baza in constructia teoriei si obtinerea de noi cunostinte. Legile constituie
scheletul constructiei teoretice iar descoperirea legii este una din prncipalele sarcini ale oricarei
cercetari stiintifice.

3. Conceptele fundamentale ale stiintei


Orice stiinta cuprinde concepte fundamentale care reflecta legitatile generale ale obiectului
studiat si se refera la toate teoriile ei. Conceptele fundamentale ale stiintei au o insemnatate deosebita.
Ele trebuie sa fie clare si sa se reduca la un numar cat mai mic posibil. Istoria stiintei arata ca analiza si
Metodologie curs 10 -2-

revizuirea conceptelor initiale duc uneori la modificarea lor cu adevarat revolutionara. In stiinta
conceptul apare ca sistem ce construieste teoria.

4. Teoria stiintifica
Teoria devine centrul cunoasterii. Prin teorie cunoasterea atinge un anumit grad de plenitudine si
desavarsire. Teoria este o forma speciala a cunoasterii avand propria sa structura.
Caracteristicile teoriei stiintifice:
- teoria se construieste in diverse stiinte in mod diferit. Totusi, toate teoriile au si ceva comun.
- orice teorie este un sistem de cunostinte in care judecatile si conceptele sant legate intre ele
formand un intreg inchegat.
- nu orice suma de concepte si judecati formeaza o teorie stiintifica pentru ca se cere o descriere si o
explicatie a fenomenului si sa puna in evidenta maia les conexiunile. Prin urmare teoria este un sistem
de cunostinte stiintifice care sistem descrie si explica un ansamblu de fenomene
- teoria este euristica prin natura sa. Ea descrie calea spre descoperirea de legi noiembrie
- calea catre teorie o constituie faptele astffel ca stiinta trebuie sa inceapa cu fapte si sa termine cu
fapte. La inceput omul de stiinta, cercetatorul, observa apoi descrie ceea ce a observat si dupa aceea
prevede ceea ce asteapta sa vada in viitor. Astfel face previziuni pe baza teoriilor sale, care teorii le
verifica prin practica.

5. Ideea stiintifica
Ideea are un loc special printre elementele structurii logice a stiintei. In ea se imbina doua
elemente necesare stiintei si anume:
a) reflectarea obiectiv adevarata a realitatii – constituie latura contemplativa a cunoasterii
b) creearea formelor de influentare a realitatii – constituie latura practica, activa
In cadrul ideii aceste elemente sant unite intr-un tot conditionandu-se reciproc.
In ultima instanta stiinta creeaza teorii cu scopul de a construi idei iar cunoasterea, in devenirea
ei, trebuie sa devina idee.
Formarea ideii presupune in mod necesar nu numai o cunoastere a obiectului ci si o cunoastere a
subiectului, scopurilor si aspiratiilor sale. Ideea se manifesta ca ideal gnozeologic in urmatorul mod:
- exprima intr-o forma concreta datele cunoasterii stintifice
- exprima tendinta catre realizarea practica si confirmarea sa
- contine cunoasterea despre ea insasi
In acest fel ideea este o forma superioara a cunoasterii obiectiv adevarate si de aceea orice diee
stiintifica reprezinta un ideal al cunoasterii care cu timpul inceteaza de a mai fi un ideal pentru ca
ceretatorul obtine o cunoastere mai complexa in timp ceea ce il face sa creeze un nou ideal.