Sunteți pe pagina 1din 2

Metodologie curs 10

Elementele structurii logice a stiintei

1. Fundamentele stiintei

2. Legile stiintei

3. Conceptele fundamentale

4. Teoriile stiintifice

5. Ideile stiintifice

1. Fundamentele stiintei Deosebim doua tipuri de fundamente ale stiintei:

a) fundamente care se afla in afara limitelor stiintei

b) fundamente care intra in insusi sistemul stiintei

a) Fundamentele dinafara limitelor stiintei il constituie realizarea existenta si activitatea practica de

zi cu zi. Activitatea practica este criteriul pe care se sprijina orice demonstratie. Realitatea matematica si practica fiind inafara limitelor stiintei nu intra in sistemul unei anumite stiinte dar ele sant presupuse find deja reflectatre in constiinta cercetatorului. Sant reflectate in primul rand sub forma teoriilor, principiilor, axiomelor, legilor si in al doilea rand sub forma unei anumite modalitati logice de constructie si demonstrare a teoriiloe stiintifice. Astfel fundamentele stiintei care nu intra in sistemul sau au o importanta deosebita pentru progresul investigarii obiectului studiat.

b) Fundamentele care intra in sistemul sau constau in acele principii teoretice care exprima

legitatile generale ale obiectului stiintei si care se manifesta in toate teoriile sale. Aceste principii sant

luate ca baza in constructia logica a stiintei respective. Studiul fundamentelor stiintei ridica problema importanta a completitudinii si noncontradictiei logice a propozitiilor sale.

2. Legile stiintei Indeplinesc functia de fundament al stiintei fiind asertiuni care reflecat obiectul stiintei si au un caracter universal. Functia legilor in constructia stiintei creata de ele functioneaza ca principii ale cunoasterii adevarate. Notiunile de „lege” si „principiu” stau in cadrul stiintei pe aceiasi treapta si cu greu pot fi deosebite. Legea devine principiu atunci cand indeplineste o functie logica in sistematizarea cunoasterii. Cand serveste ca baza in constructia teoriei si obtinerea de noi cunostinte. Legile constituie scheletul constructiei teoretice iar descoperirea legii este una din prncipalele sarcini ale oricarei cercetari stiintifice.

3. Conceptele fundamentale ale stiintei Orice stiinta cuprinde concepte fundamentale care reflecta legitatile generale ale obiectului studiat si se refera la toate teoriile ei. Conceptele fundamentale ale stiintei au o insemnatate deosebita. Ele trebuie sa fie clare si sa se reduca la un numar cat mai mic posibil. Istoria stiintei arata ca analiza si

Metodologie curs 10

-2-

revizuirea conceptelor initiale duc uneori la modificarea lor cu adevarat revolutionara. In stiinta conceptul apare ca sistem ce construieste teoria.

4. Teoria stiintifica Teoria devine centrul cunoasterii. Prin teorie cunoasterea atinge un anumit grad de plenitudine si desavarsire. Teoria este o forma speciala a cunoasterii avand propria sa structura. Caracteristicile teoriei stiintifice:

- teoria se construieste in diverse stiinte in mod diferit. Totusi, toate teoriile au si ceva comun. - orice teorie este un sistem de cunostinte in care judecatile si conceptele sant legate intre ele formand un intreg inchegat.

- nu orice suma de concepte si judecati formeaza o teorie stiintifica pentru ca se cere o descriere si o

explicatie a fenomenului si sa puna in evidenta maia les conexiunile. Prin urmare teoria este un sistem de cunostinte stiintifice care sistem descrie si explica un ansamblu de fenomene - teoria este euristica prin natura sa. Ea descrie calea spre descoperirea de legi noiembrie

- calea catre teorie o constituie faptele astffel ca stiinta trebuie sa inceapa cu fapte si sa termine cu

fapte. La inceput omul de stiinta, cercetatorul, observa apoi descrie ceea ce a observat si dupa aceea prevede ceea ce asteapta sa vada in viitor. Astfel face previziuni pe baza teoriilor sale, care teorii le verifica prin practica.

5. Ideea stiintifica

Ideea are un loc special printre elementele structurii logice a stiintei. In ea se imbina doua elemente necesare stiintei si anume:

a) reflectarea obiectiv adevarata a realitatii – constituie latura contemplativa a cunoasterii

b) creearea formelor de influentare a realitatii – constituie latura practica, activa

In cadrul ideii aceste elemente sant unite intr-un tot conditionandu-se reciproc. In ultima instanta stiinta creeaza teorii cu scopul de a construi idei iar cunoasterea, in devenirea ei, trebuie sa devina idee. Formarea ideii presupune in mod necesar nu numai o cunoastere a obiectului ci si o cunoastere a

subiectului, scopurilor si aspiratiilor sale. Ideea se manifesta ca ideal gnozeologic in urmatorul mod:

- exprima intr-o forma concreta datele cunoasterii stintifice

- exprima tendinta catre realizarea practica si confirmarea sa

- contine cunoasterea despre ea insasi

In acest fel ideea este o forma superioara a cunoasterii obiectiv adevarate si de aceea orice diee stiintifica reprezinta un ideal al cunoasterii care cu timpul inceteaza de a mai fi un ideal pentru ca ceretatorul obtine o cunoastere mai complexa in timp ceea ce il face sa creeze un nou ideal.