Sunteți pe pagina 1din 3

Metodologie curs 12

Experimentul stiintific

Etimologia: din latina experimentum = experienta, proba, orice investigatie stiintifica se


bazeaza pe datele practicii iar intr-o acceptiune larga experimentul este o parte a practicii dar nu se
confunda cu ea.
Experimentul urmareste cunoasterea unui domeniu si este efectuata pentru a verifica justetea
ipotezelor pentru a se obtine noi cunostinte. Pe cand actiunea practica este orientata spre atingerea
unor scopuri practice imediate.
Experimentul este cea mai riguroasa metoda de testare a unei ipoteze. Prin experiment
studentul, cercetatorul isi testeaza ideile intr-un mediu controlat si determinand conditiile ce
cauzeaza anumite efecte.
In desfasurarea unui experiment parcugem trei faze:
1. faza premergatoare in care se efectueaza cat mai multe observatii si in conditii cat
mai variate si stabilirea ipotezelor.
2. faza de efectuare adica experimentarea propriu-zisa.
3. faza de evaluare in care se efectueaza prelucrarea, analiza si interpretarea datelor.
Intotdeauna experimentul se instituie pe baza unei ipoteze care trebuie verificata, validata.
Experimentul este metoda fundamentala de cercetare prin care se produc modificari
intentionate procedelor cu scopul de a le studia in conditii cat mai favorabile.
Operatia importanta, centrala a unui experiment este diferentierea, disocierea, separarea
factorilor care caracterizeaza in esenta fenomenul dat.
Strategia oricarui experiment au urmatoarele elemente:
1. alegerea ordinii de studiere a factorilor fenomenului dat
2. alegerea mijloacelor, aparaturii cu care se va investiga
3. alegerea starii inc are trebuie adus fenomenul pentru a fi mai usor abordat si studiat
Prin urmare experimentul verifica o relatie presupusa, cuprinsa in ipoteza dintre doua variabile
sau mai multe, dintre doua fenomene sau procese prin provocarea si controlul acesteia de catre
experimentator.

Caracteristicile metodei experimentale:


1. are un caracter activ fiind o observatie provocata
2. permite controlarea factorilor care pot influenta fenomenul studiat in sensul ca se
mentin constanti toti factorii care ar putea influenta conduita fenomenului cu
exceptia unuia singur acesta fiind variabila independenta care trebuie variata de catre
experimentator intr-un anume fel , pe baza planului experimental stabilit.
3. observatorul urmareste fenomenele in desfasurarea lor fara a modifica starea naturala
pe cand experimentatorul exercita o actiune intervenind direct asupra fenomenului,
procesului, subiectului. Diferenta esentiala nu consta atat in atitudinea activa sau
pasiva fata de producerea fenomenului ci in faptul ca se actioneaza sau nu asupra lui.
Prin urmare experimentul este o perturbare a anumitor fenomene pentru a se
cunoaste in ultima instanta esenta si cauzele lor.
4. existenta la originea experimentului a unor premise care il directioneaza; la baza
avem ipotezele, presupunerile. Experimentul implica producerea unui anumit
fenomen in conditiile determinate cu eliminarea unor influente ale mediului numite
artefacte.
5. posibilitatea de a fi repetat
Metodologie curs 12 -2-

6. cunoasterea experimentala pastreaza observatia ca o conditie esentiala mai ales in


elaborarea ipotezelor dar si efectuarea permanenta a observatiilor din timpul
experimentelor
7. una din criticile aduse metodei experimentale , in special a metodei de laborator, este
caracterul artificial al conditiiloe in care este pus fenomenul sau subiectul. De accea
datele sau concluziile aparute dupa experiment trebuie verificate de viata, de practica
si mai ales de realitatea specifica domeniului studiat.
8. Esenta experimentului este data de capacitatea de a exercita controlul asupra
variabilelor care influenteaza experimentul. A controla inseamna a intreduce anumiti
factori, a-i mentine constanti si a elimina sau suprima alti factori (artefacte) care ar
perturba experimentul.
9. Experimentul presupune ipoteze, legi, principii, aparatura folosita in experiment,
interpretari de date s.a.m.d.

Testarea ipotezei de cercetare se face astfel:


1. se ordoneaza datele culese
2. se efectueaza prelucararea statistica de baza prin calcularea tendintelor centrale (media
aritmetica, media, modul) si a variabilitatii (variatia si abaterea standard) la grupa
experimentala si la cea de control.
3. se calculeaza erorile mediilor
EEM = S/ \/ñ
4. se calculeaza pragul de semnificatie sau increderea utilizandu-se testul „t” pentru
compararea mediilor.

Se poate calcula semnificatia si cu testul „z” cand avem doua grupuri;


testul (hi2) pentru compararea frecventelor;
testul „F” pentru analiza de varianta

Se folosesc in cazul unui plan factorial cu doua sau mai multe variabile independente.
Ipoteza de cercetare Hc se valideaza prin ipoteza nula Ho iar ipoteza nula afirma ca intre
mediile celor doua grupuri (de experiment si de control) nu exista diferente sau ca daca exista,
diferentele sant intamplatoare. Se compara cu valorile din tabelul lui Fisher.
Daca se valideaza ipoteza nula cade ipoteza de cercetarea sau daca se valideaza ipoteza
de cercetare se anuleaza ipoteza nula.
Etapele experimentului:
1. alegerea temei
2. structurarea – stabilirea ipotezei de cercetare
3. alegerea variabilelor experimentale (aceasta sa fie masurabile si sa fie indicatori
relevanti)
4. stabilirea nivelurilor la care sa fie testate variabilele independente:
a) intervalul la care sa se faca masuratoarea (in timp)
b) diferenta dintre nivelul de variatie ale variabilelor independente; numarul
intervalelor la care sa se faca masurarea
5. alegerea schemei experimentale sau planul experimentl, a designului (cu un grup, cu
doua grupuri, cu mai maulte grupuri, cu mai multe variabile)
6. alegerea subiectilor si determinarea esantioanleor de lucru (grupuri independente, pe
perechi, etc.)
Metodologie curs 12 -3-

7. stabilirea situatiei experimentale in care intra: activitatea grupurilor, instructajul ce


orienteaza activitatea subiectilor, manipularea variabilelor, cadrul ambiental de
desfasurare a experimentului si controlul variabilelor exterioare
8. (non-obligatorie) discutarea protocolului de experiment cu specialisti
9. pretestarea experimentului respectiv efectuarea unui experiment pilot
10. revizuirea proiectului de experiment sau a designului ales
11. desfasurarea reala a experimentului in situatia creata (de experimentator)
12. prelucrarea datelor
13. analiza datelor, semnificatia diferentei dintre medii, dintre coeficienti de corelatie, a
dispersiilor
14. interpretarea datelor
15. prezentarea datelor in raport de cercetare sau in lucrarea respectiva

Tipuri de experimente:
1. de confirmare – functional
– factorial
2. explorator sau de explorare. In acest caz cercetatorul nu formeaza o ipoteza explicita in
sensul propriu al cuvantului pe care sa o verifice prin experiment ci este doar curios sa
afle ce s-ar petrece daca subiectului i s-ar aplica o anumita stimulare (principiul cutiei
negre)
3. pilot sau pretest se organizeaza cand dorim sa cunoastem anticipat care va fi eficienta
metodei experimentale in vederea prevenirii erorilor ulterioare. (se efectueaza cu
subiecti mai putini, cu variabile mai putine dar se stabileste valoarea variabilei)
4. invocat – expost facto – variabila independenta este non experimentala si este activa
fara interventia cercetatorului

ex post facto = orice intamplare, accident, eveniment in urma carora se stabilesc


factorii- parametrii

5. provocat sau activ


6. de laborator
7. natural – in conditii firesti
8. psiho - pedagogic
9. transversal, longitudinal, succesiv