Sunteți pe pagina 1din 13

279052 „Hristos, Regele, Naţiunea"

ANUL VIII. - No. 1


„România a Românilor"
1 Noemvrie 1931

ÂŢ
ROMÂNE
Organ al „Ligii Apărării Naţionale Creştine"
Apare la 1 şi 15 a fiecărei luni

Cuprinsul;
I. C. C ă l u n e a n u : După şapte ani.
D r . V T r i f u : Profesorul Dr. N. C. Paulescu
(1869—1931).
L. A . N. C. fn P a r l a m e n t : Discursul d.
prof. A. C. Cuza la Legea pentru Valorifi­
carea Cerealelor (12 Iulie. 1931). — Comu­
nicările d. prof. Gh. Cârlan—Suceava (10
Iulie 1931).
D. V . A t h a n a s e s c u : Francmasoneria — Or­
ganizarea.
I. B e r l n d e : Intre umilinţă şţ obrăznicie.
D r . V . Ş o r t a n : Dar Moţii ? . . .
I. C. S t ă n e s c u — B u z ă u : Strigare!
T a b l o u d e i n c u l p a ţ i i implicaţi î n f r a u ­
d e l e cu s p i r t u l n e g r u , d i s p ă r u ţ i
dala domiciliu.

Un număr 12 Lei
Abonamentul în interiorul ţării 1 an 3 0 0 Lei, 6 luni 150 Lei
„ în s t r ă i n ă t a t e . . 1 an 4 0 0 „ 6 „ 200 „

R e d a c t o r r e s p o n s a b i l : D r . L A Z Ä R ISAICU.

//S/in *V
REDACŢIA S I ADMINISTRAŢIA B K F ' ^ fc. t~ TIPOGRAFIA G H E Q R G H E GHILI
GHEQR
CLUJ, STRADA B O B N-rul 7 S T R . COGÄLNICfANÜ
LNIClsA Nr. 4.

i © BCU CLUJ
279052
ANUL VIII. — Nr. 1 Cluj, 1 Noemvrie 1931

ÎNFRĂŢIREA ROMÂNEASCĂ
Organ al „Ligii Apărării Naţionale Creştine"

După şapte ani


Cu ziua de 1 Noemvrie în această lume, ce aminteşte logică, compunerea unui front
1931 s'au încheiat 7 ani de pe condamnaţii din Infernul comun, spre a combate peri­
viaţă a acestei reviste. Durată lui Dante, cine mai este dez­ colul ce le este comun.
lungă şi impunătoare pentru interesat pe câmpul publicisti­
cei noastre? Aşa fiind, înţelege fiecare
vremurile în care trăim, când
lupta noastră, grea şi dârză,
publicaţii apar cu pretenţii,
sgomotos afişate şi, în scurt Rari nantes in gargite vasto. contra acestei infame coaliţii.
Puţini îşi mai păstrează dezin­ Rezultatul obţinut ne răsplăteşte
timp, dispar fără urmă în în­
teresarea, cugetarea dreaptă şi zilnica strădanie.
tunericul dezinteresării gene­
rale. senină, de unde poate isvorî
mântuirea pentru massele a- In adevăr s'a format o pu­
E soarta tuturor publicaţiilor măgite de agitatori şi lipsite de ternică opinie publică, s'a stre­
cari îşi drămuesc cuvintele, conducători. Intre aceşti puţini, curat în sufletul tineretului u-
chiar când au ceva de spus, din negura politicianismului la­ niversitar, al intelectualului,
păstrând linia unei diplomaţii com, corupt şi servil, răsare, chiar al politicianului în clipele-i
searbede şi fricoase, în chesti­ ca un ostrov de lumină, revista nemărturisite de reculegere, la
uni cari cer gândire clară, noastră înfrăţirea Românească. unii convingerea, Ia alţii grija,
consequenţă şi mai ales curajul la alţii recunoaşterea că Ro­
moral de a face lumină. De şapte ani împliniţi luptă mânia întregită mai are o pro­
fără teamă şi fără prihană, blemă de rezolvit spre a-şi ne­
Dar la baza unei asemenea contra celor două plăgi, cari tezi calea spre un strălucit vii­
acţiuni stă dezinteresarea. Şi adâncindu-se rod trupul Ro­ tor : problema jidovească. La
cine este astăzi dezinteresat pe mâniei întregite; politicianii şi această pregătire, de care frea­
câmpul publicisticei ? In cadrul Jidanii. Este aşa de intimă şi mătă sufletul curat al ţării, re­
frământat de patimă, rătăcire şi inseparabilă legătură între a- vista, ce conduc, îşi are o in­
hipertrofia intereselor materia­ ceste două elemente negative contestabilă parte de merit
liste, în acest haos întunecat şi destructive, încât nu se poate
în care, chinuită, febrilă şi fri­ aminti unul fără celalalt. Este I. C. Cătuneanu.
volă se sbate societatea noa­ atât de tare solidaritatea între
stră postbelică, în goana ne­ ei, încât orice atac contra u-
bună după îmbogăţire rapidă, nuia, aduce la ei, cu necesitate

© BCU CLUJ
2

0 un produs, ce se localizează pe
Profesorul Dr. N. C. P a u l e s c u plăcile motoare şi serveşte la produ­
cerea contracţiilor muschiulare.
In 1906, a descris procedeele de
(1869- 1931) extragere a ipofizei şi epifizei, pe
care le-a studiat experimental şi a
După îndelungate suferinţe, pe moarte credincios fiu al Bisericii pus concluzii definitive. Aceste lue
care multă vreme le-a ţinut, cu re­ româneşti. rări i-au câştigat admiraţia ilustrului
semnare, ascunse, chiar şi acelora Intim al celor mai nobile cercuri Cushing, care în câteva rânduri şi-a
cari îl înconjurau deaproape, cu în­ franceze, doctorul Paulescu a trăit manifestat dorinţa vie de a-1 vedea
grijorare şi dragoste, Profesorul Dr. la Paris, o viaţă înălţătoare şi s'a în America, în special cu prilejul
N. C. Paulescu ne părăseşte pentru desăvârşit ajungând exemplarul rar, ultimului congres dela Boston, când
o lume mai bună, pentru o viaţă unic, cristalul cizelat, ideal, ce a marele American ar fi avut mulţu­
nouă, bine meritată de acest om fermecat pe acei câţiva rari muritori, mirea să-1 prezinte lumii savante,
desăvârşit, care a trecut prin viaţă, cari au avut incomparabila fericire ca prieten şi invitatul său personal.
ca un sfânt, în cea mai strictă a c ­ pământească să-1 cunoască perfect. Dar mai toate capitolele patologiei
cepţiune a cuvântului. Şi-a trecut doctoratul în medicină, au trecut prin examenul riguros al
Născut în Bucureşti, îl Noemvrie în 1897, cu o teză de istologie: metodei sale pentru a primi lămuriri
1869, dupăce şi-a terminat aici, cu „Structure dela Rate" şi în acelaş an, precise, expuse într'un stil impeca­
strălucire, studiile secundare, a plecat şi-a luat certificatul de studii supe­ bil, de o claritate inimitabilă, întâiu
la Paris, unde s'a înscris la Facul­ rioare de fiziologie generală, la în reviste medicale (Sernaine medi­
tatea de Medicană, în 1888, şi unde Profesorul Dastre, dela Sorbona, unde cale, Presse medicale, Journal de
prin calităţile sale excepţionale a a cucerit prietenia lui Arthus. Physiologie et de PaiholOk ie generale,
fost remarcat de genialul Lance- In 1901, şi-a luat doctoratul în Journal de Mediane interne, Bulletin
reaux, în serviciul căruia, la Spitalul ştiinţele naturale, cu o importantă de VAcademie de Mediane, C. R. de
Hotel Dieu, ajunsese extern. teză de chimie biologică: „Etude la Sociétéde Biologie, Journal d'Uro­
Ilustrul clinician îl luă, în 1894, comparative de l'action des chlorures logie, Archives internationales de
alcalins sar la matiére vivafite". Physiologie, Spitalul, Revista ştiinţe­
intern al său, la Spitalul Notre Dame
lor medicale, Revista sanitară mili
du Perpetuei Secours şi aici, tânărul Prieten şi colaborator al falnicu­
tară, România Medicală, etc.) apoi
intern îşi câştigă, imediat, un pres­ lui Lancereaux, membru şi prezident
în broşuri şi în tratate monumentale.
tigiu unic, prin inteligenţa sa sclipi­ al Academiei de Medicină din Paris,
toare, prin spiritul său de observa­ Paulescu s'a bucurat la rându-i de Voiu aminti numai câteva din
ţie, de discernământ, de critică şi prietenia şi colaborarea Iui Paul lucrările sale de mare importanţă:
de sinteză, la care se adăoga voinţa Regnier, Besancon şi alţii şi a pre- In 1898, a descoperit cauza guşei
de fier ce i-a comandat întotdeauna, zintat în faţa societăţilor savante exoftalmice şi a preconizat trata­
slabele resurse fizice şi i-a însufleţit franceze, probleme dificile, soluţii mentul prin sulfatul de chinină, pen­
mereu munca ordonată şi continuă, viu criticale, cu satisfacţia însă, de tru a obţine vindecarea acestei boale,
fără a ştirbi nimic din bunătatea-i a fi putut învinge, prin documentări până atunci incurabilă.
nesfârşită, ce reeşea din întreaga sa admirabile, o serie de eminenţi oa­ In 1904, a probat că febra e pro­
fiinţă fermecătoare şi plăpândă. meni de ştiinţă: Laborde, Gley, Ca­ dusă de .diastazele microbilor şi că
In serviciul lui Lancereaux, a putut mus, Pugliese, Charrin, Moussu, etc. ea poate fi jugulata prin agenţi an-
studia un material enorm; mii de Paulescu a expus la Academia de tipiretici, administraţi în doze frac­
observaţiuni luate şi clasate de dân­ Medicină, între 1897—1900, trata­ ţionare, suficiente.
sul, mii de piese anatomopatologice mentul anevrismului prin injecţii cu Atât mecanismul febrii, cât şi
rânduite de neîntrecuta sa migălozi gelatină şi el a demonstrat, acoîo şi modul de acţiune al antipireticilor,
täte, rămân şi vor rămâne drept la Academia de ştiinţe, că „lichide sunt evidenţiate de Profesorul Pau­
mărturie a covârşitoarei sale activi- 1
nedializabile se pot resorbi după lescu, prin minuţioase experienţe de
taţi, acolo, în spitalul care nu va injectarea lor subcutan sau intra- laborator şi prin observaţiuni clinice
putea niciodată să-1 uite şi care ca seros".. . precise, descrise magistral.
:
un semn de admiraţie şi recunoş Paulescu a combătut, în 1898, In 1920, a început studiul func­
tinţă a ţinut să aibe de-atunci, în ipoteza clasică a rolului antitoxic al ţiilor renale şi a dovedit experi­
mod permanent, câte doi interni ro­ glandelor tiroide, şi a dovedit „cel mental că legile lui Ambard sunt
mâni, admişi cu toate drepturile, dintâiu" că aceste glande „elabo eronate.
numai după singura recomandaţie a rează o substanţă necesară nutriţiei Marion şi Cathelin au relevat c u
profesorului Paulescu. sistemului nervos". elogii, acest studiu, care a adus o
Puţinele minute ce i rămâneau Paulescu a combătut, în acelaş lovitură de graţie unei explorări, pe
libere, sta de vorbă cu unul din an, ipoteza tot clasică a indiferenţii care se conta prea mult, şi care
bolnavii serviciului, un savant domi­ celulelor canceroase şi a probat spe­ dădea rezultate fundamental greşite.
nican; răpus de infirmităţi fizice care cificitatea celulară. In 1922, studiind instinctele, e x ­
i-a lămurit atmosfera de credinţă Paulescu a studiat experimental perimental, a precizat câteva sedii
înălţătoare care îl înconjura şt care glandele suprarenale şi a demonstiat ale instinctelor pe scoarţa cerebrală.
Ta cucerit imediat, fără însă să-1 fi în 1899, că o intoxicaţie mortală prin In ultimul timp a obţinut noui
putut vre-odată îndepărta de credinţa curare, e vindecată prin o injecţie precizări,, cari apar zilele, acestea in
strămoşească, ' rămânând până la cu extract suprarenal, extract realizat „Archive^ internationales de Physio­
prima oră de el însuşi, şi a arătat logie", într'un articol admirabil, ale
că — contrar ipotezii clasice- a a c ­ căruia corectări le a făcut chiar el,
1) E x t r a s din „România Medicală", n r . ţiunii antitoxice —, capsulele supra­ pe patul suferinţii, cu patru zile îna­
1 5 — 1 6 din 1931, apărut în broşură. renale, organe asimilatoare, prepară intea morţii sale.

© BCU CLUJ
încă dela Paris, a început studiul nedreptate". român a demonstrat existenţa Iui
„Din nefericire, azi, sunt silit să m ă r ­
ficatului, al spliniişi al pancreasului. turisesc c ă m'arn înşelat cu desăvârşire.
Dumnezeu ca şi divinitatea lui Christ
Intre 1911 şi 1913, a publicat o şi a învăţămintelor Lui, prin deduc-
serie de cercetări experimentale ho Intre 1920 şi 1 9 2 2 , a publicat ţiuni ştiinţifice, irefutabile, într'o
târâtoare asupra originii glico-genu- cursul său de Fiziologie dela Facul­ operă pur ştiinţifică, a însărcinat pe
lui, atacând o problemă capitală: tatea de Medic'nă din Bucureşti, în unul din Cardinalii săi, să se inte­
cauzele şi tratamentul diabetului. trei volume mari, intitulate: „Trăite reseze de aproape; cine este Profe­
După ani îndelungaţi de reflecţii de Physiologie medicale". sorul Paulescu, căruia i-a transmis
şi cercetări minuţioase, descopere în E o operă grandioasă care cu­ omagiile şi binecuvântările sale.
1920, tratamentul diabetului, cu un prinde, alături de o expunere origi­ Marele „Traité de Médecine" în­
extras pancreatic (pancreina), reali­ nală a fiziologiei, toate descoperirile ceput cu Lancereaux, a ajuns la
zat de dânsul printr'un procedeu în în acest domeniu, realizate de Pro­ volumul IV, apărut acum un an şi
amănunţime descris în două reviste fesorul Paulescu, precum şi noţiuni este închinat „celui mai mare medic
internaţionale: „C. R. de la Soc. de generale de filosofie spiritualistă şi pe care 1-a avut omenirea", adică
Biologie" şi „ Archives intern, de Phy­ o critică acerbă a materialismului ilustrului său maestru.
siologie" (în 1921). ateu.
In acest volum, cuprinzând mala­
Sir Sharpey-Schafer, profesor de Celebrul fiziologist M. Arthus dela diile aparatelor asimilator şi urinar,
fisiologie la Edimburg şi vechiu Lausanne, o salută cu elogii deose­ inserează rezultatele experienţelor
admirator, îl felicită călduros, iar bit de măgulitoare. saie judicioase şi documentate, a-
Profesorul Scott, dela Filadelfia, îl Studiind fenomenele vitale de re­ supra funcţiei renale şi asupra ro­
salută cu admiraţie şi îi solicită laţie, Paulescu a demonstrat că toate, lului glandelor endocrine, confir­
drepiul de a lansa din Statele Unite, fără excepţie, prezintă un caracter mând sau completând datele clasice
descoperirea, acordând descoperi­ evident de finalitate şi se înlănţuesc, ale glorioasei scoale medicale fran­
torului toate drepturile morale şi într'o ordine precisă, în vederea unui ceze, şcoală ce nu va fi, niciodată,
materiale. scop comun; demonstrează că a c ­ egalată de niciuna alta, căci nici o
Dar Profesorul Paulescu, bun şi tele reflexe caracterizate prin faptul naţie nu se va putea înălţa, vre­
încrezător, preferă ca aceste drepturi că la ele, nici reacţia, nici ţinta nu odată, până la nivelul geniului fran­
morale şi materiale să fie mai mici sunt cunoscute de fiinţa vieţuitoare cez.
pentru dânsul, numai ca „pancreina" ce le execută — se petrec totuşi,
Paulescu, devotat cu totul şcoa-,
să plece din România, mai ales că într'un scop precis, util, acestei
lei franceze şi considerând ca o
„amicii" i-au promis tot sprijinul. fiinţe; că actele reflexe joacă, la
impietate orice încercare de a atinge
„Amicii" însă, ca toţi „amicii", toate fiinţele, un rol primordial; că
măreţia ei, a atacat nouile curente
uitară promisiunile, şi peste un an ele sunt efectul unei „organizaţiuni",
cu o înverşunare magistrală, ce nu
şi jumătate, o serie de Canadieni, adică a unui mecanism voit, stabilit
a putut fi înţeleasă de amatorii nou­
bană atunci, cu desăvârşire ignoraţi la origină şi realizat în momentul
tăţilor bombastice.
n lumea ştiinţifică, lansează „insu- diferenţierii celulelor şi formării or­
Volumul al cincilea, în manuscris,
jna", cu un sgomot asurzitor, furând ganelor. Deasemeni, instinctele sunt
gata pregătit, va fi publicat de ad­
pur şi simplu, descoperirea învăţa­ acte, în cari scopul adevărat nu e
miratorii profesorului Paulescu, nu
tului român. cunoscut de fiinţa vieţuitoare, con­
numai pentru a-i complecta opera,
In faţa acestui gest uluitor pentru ştientă totuşi, de impresia emotivă
ci mai ales pentru a aduce din par-
indiscutabila probitate ştiinţifică a şi reacţia însoţită de plăcere; şi
te-i un omagiu de recunoştinţă ace­
Profesorului Paulescu, acesta se aceste acte se execută cu o exac­
lora pe cari i-a considerat el, uriaşii
mulţumeşte să adreseze, prin socie­ titate uluitoare, într'un scop anumit,
Medicinii: Pasteur, Claude, Ber­
tăţile „savante", un protest plin de fixat dela început de un Creator al
nard, Lancereaux.. .
demnitate, de nobleţă, fără să ob­ căruia principal atribut e : înţelep­
ciunea. Dar, nu pot încheia aceste rân­
ţină — e trist, dar trebue s'o sem­ duri, fără a aminti că, la moartea
nalăm ! —, nici cea mai vagă atenţie Din devierea scopului adevărat al
instinctelor rezultă boale, „patimile", lui Lancereaux, în urma dorinţei
din partea „savanţilor" români, cari acestuia, Profesoiul Paulescu a fost
şe fac că nu pricep nimic. pe care Ie studiază, indicându-le
tratamentul. chemat, la Paris, pentru a-1 înlocui.
Câţiva învăţaţi străini, în frunte Ce câmp de activitate imens, ce
cu Sir Sharpey-Schaffer (Anglia) şi Discutând remediile acestor pa­ perfecte mijloace de studiu, potri­
Prof. Achard (Franţa), răspund mâh­ timi şi ale conflictelor sociale ce vite puterii sale de muncă, ar fi
niţi, că s'a făcut sgomot prea mare, decurg din ele, Paulescu a arătat găsit acolo, marele clinician şi ma­
că societăţile „savante" au apucat că „Doctrina creştină constitue o rele om de laborator, căruia aici,
să se pronunţe, că nu se poate adevărată specialitate supremă a i s'a refuzat întotdeauna o clinică,
blama comisia premiului Nobel, care ştiinţii medicale". cu inexplicabilă îndărătnicie.
a şi acordat distincţia, „descoperi­ Profesorul Paulescu însă, a ră­
torilor" Canadieni. Aceste idei, de mult expuse în
diferite lecţiuni de deschidere, care spuns că-şi iubeşte prea mult fami­
Numai o şedinţă a societăţii me­ au fost adevărate desfătări sufleteşti lia şi ţara, pentru a se putea înstră­
dicilor militari şi coloanele „Româ­ pentru acei cari le-au ascultat, au ina . . .
niei Medicale" găsesc oportun să fost publicate în broşuri la noi şi
mărturisească simpatia lor pentru Rămas la noi, şi ţinut departe de
mai ales în străinătate, unde au fost orice spital, Prof. Paulescu s'a mul­
marele nedreptăţit, care se pleacă folosite de numeroşi autori ca ar­
îndurerat ca să insereze, într'unul ţumit să povăţuiască pe elevii săi,
gumente preţioase şi deosebit de cum să se poarte în aceste locaşuri
din tratatele sale, aceste rânduri: călduros apreciate: totuşi tratatul născute din dragostea aproapelui!
.Odinioară credeam şi propovăduiam că de fisiologie a produs un freamăt
un cercetător poate munci în linişte de­ . . . „Când veţi întră în vreun spital,
plină, căci eram convins că data publi­ de uimire. Pape Piu XI, informat desbrăcaţi-vă de patimile de cupiditate şi
caţiilor sale îl pune la adăpost de orice de fiziologiştii italieni că un savant de orgoliu, lepădaţi-vă şi de trândăvie şi

© BCU CLUJ
4

daţi-vă cu totul bolnavilor, c ă r o r a să le probleme sociale, spre binele Pa­ fesor, să lăsăm gluma la o parte.
fiţi recunoscători d a c ă îngrijindu-i, vă vor triei, al cărei viitor îl făcea să tre­ Cum credeţi d-voastrâ că noi mem­
permite s ă vă i n s t r u i ţ i " . . .
. . . „Şi urmând perceptele Carităţii, în­ mure de îngrijorare dureroasă. brii gnvernului, eram să luăm parte
grijiţi pe bolnav, ori c ne ar fi, nu c a pe Şi a fost răsplătit mereu, din bel­ la un banchet dat de o asociaţie
un om, nu ca pe uu frite ce suferă, ci c a şug, cu ofense cumplite, pe care le-a privată, fără ca să cunoaştem ros­
p e însuşi Dumnezeu" . . . turile sale şi fără să stabilim punc­
iertat întotdeauna, privind tris*, cu
A rămas modest, izolat şi resem­ gândul departe, splendida operă a tul nostru de vedere, să nu ştim
nat, în prea sărăcăciosul laborator prietenului său Paciurea, bustul îui care sunt obligaţiile noastre?
de fiziologie al Facultăţii noastre, Christ, cu fruntea sângerată sub cu­ D. A. C. Cuza: D-le ministru,
de Medicină, de unde a izbutit să nuna de spini, şi repetând, cu blân­ credeam să uşurez situaţia d-voas­
scoată lucrări nep eritoare, ce fac deţe, cuvintele scrise sub acest bust: tră, dar dacă d-voastră, in mod
cinste medicinii şi tării româneşti. „lartă-le lor, Doamne, că nu ştiu conştient ştiaţi ce este această s o ­
A rămas, şi s'a străduit nu numai ce f a c ! " cietate şi totuşi aţi luat parte la
pentru ştii ţă, ci bietele lui clipe de Docent Dr. V. Trifu acest banchet, sunteţi foarte culpa­
răgaz le-a folosit ca să adâncească — Bucureşti — bil.
ac**« mmsimmmmammm m Acea societate „O. R. T . " , are de
scop să transforme Jidănimea para­
zitară în Jidănime rurală, şi Ia tran­
L. 71. N. e. h i Parlament sformarea acestei Jidănimi în Jidă­
nime rurală, noi am f< indiferenţi
dacă nu s'ar face pe pământul nos­

Discursul dlui prof. A, C. Cuza tru şî n'ar avea de scop să ocupe


teritoriul nostru agricol. Dar socie­
tatea aceasta „O. R. T " , lucrează
la discuţia Proectului de Lege pentru cu un capital foarte mare asupra
tentorului agricol din Basarabia,
în care a şi început să aşeze colo­
Valorificarea Cerealelor. nii, aşa zise agrico'e, şi atunci d-
voastră, care sunteţi ministru al
Ţării Româneşti şi aveţi datoria să
ţinut în şedinţa de Dumineca — după amiazi — apăraţi interesele acestui popor ro­
mân, nu aveaţi nici o chemare ca
12 Iulie 1931, a Adunării Deputaţilor — Sesiunea să mergeţi la societatea O. R. T. şi
Extraordinară 1931 să banchetaţi împreună
(D. N. Miclescu vice-preşedinte,
D. Profesor D. Pompeiu, preşe­ sa este medic şi se interesează în ocupă fotoliul preşedinţia!).
dinte: D. deprtat Cuza are cuvân­ general de suferi~ţele oamenilor, şi Vă repet încă odată, ca să vă
tul. de aceea pe d. doctor Cantacuzino, uşurez situaţia, v'am citat un exem­
D. A. G. C u z a : D-le preşedinte, anume l-am exceptat! (Ilaritate). plu, zicând că d-voastră faceţi în­
d-lor deputaţi, o datorie de conşti­ Dar d-voastră sunteţi economişti tocmai ca Monsieur Jourdain, care
inţă şi de-program mă face să vin şi ce este mai grav. d-ta d-le Ma­ făcea proză fără să ştie. Tot aşa şi
la această tribună, pentru ca în pu­ noilescu, eşti şi actual! (Ilaritate). d-voastră, am zis că faceţi o poli­
ţine cuvinte să atrag atenţia legiui­ D-lor, se duc d-nealor să asiste tică fără C3 să ştiţi ce este politica
torului de astăzi, asupra unor grav, la banchetul unei societăţi O. R. T., pe care o faceţi. (Ilaritate).
lacune, în c e priveşte politica ge­ prezidată de Filderman. Ei bine, vă D. M. Manoilescu, ministrul
nerală economică, pe care d-voastre rog, ce însemnează O. R. T . ? (Ilâ industriei şi comerţului: D-le profe-
aţi u mat-o în ultimul timp, cu câ­ ritate). i sor, dacă aţi terminat, să^mi daţi
teva legi. D. M. Manoilescu, ministrul voie să vă răspund. In discursul-
D-voastră care sunteţi literat, cu­ industriei şi comerţului: Eu am vor­ program, pe care 1-a ţinut d. S i n -
noaşteţi pe burghezul gentilom al lui bit acolo ce trebuia: care trebuie galowsky, reprezentantul acestei s o ­
Moliére, Monsieur jourdain: „qui să fie atitudinea guvernului faţă de cietăţi, a insistat numai asupra ţe­
faisait dela prose, san* le savoir". această iniţiativă! lurilor imediate pe care !e urmă-
Ei bine şi d-voastre faceţi o anu­ D. A. C. C u z a : Bine, dar eu vă r şte această societate, şi cari sunt,
mită politică, fără să ştiţi care po­ întreb, ce este cu această O. R. T.? acelea de a canaliza elementul ev-
litică faceţi. D M. Manoilescu, ministrul reesc, ocupat astăzi exc usiv în c o ­
industriei şi comerţului: D-voastră merţ, spre ocupaţiunile productive
D-lor, eminentul nostru coleg,
ştiţi ;oarte bine. din o n ş , spre meserii în oraş.
fostul ministru, d. Trancu-Iaşi, îm­
preună cu d. ministru în funcţie, D. A. C. Cuza: Eu, nu. D- Fără a intra cu d-voastră într'o
Manoilescu, s'au dus dăunăzi şi au voastră, d-le ministru Manoilescu, discuţiune care ne-ar duce prea de­
asistat la un banchet al unei soci­ trebuie să cunoaşteţi ce este cu ace­ parte, asupra oportunităţii însăşi de
etăţi . . . astă O. R. T . Dar 1 am întrebat şi a examina dacă populaţia evreiască
D. M. Manoilescu, ministrul pe d. fost ministru Trancu-Iaşi, ce ar fi sau nu, prin firea ei, dacă este
industriei şi comerţului: Şi colegul e cu O . R. T., doar s'a dus şi d-sa sau nu bine pentru echilibrul nos­
meu, d. docior Can:acuzino! la Jidanii de ac lo, să-mi spună ce tru social, ca populaţia evreiască să
D. A. C. C a z a : D. doctor Can înseamnă, şi n'a ştiut să mi răs­ fie îivrebuinţată ia sate, mi se pare
tacuzino a fost şi d-sa, îatr'adevăr, pundă. problema prea îndepărtată ca să
dar nu a fost in calitatea pe care o D. M . Manoilescu, ministrul merite o discuţie mai ales la un
aveaţi d-voastre, ca economişti, d- industriei şi comerţului: D-le p r o ­ ceas în care toţi suntem pe punctul

© BCU CLUJ
5

de a cruţa cât mai mult timpul. In­ deputat Gr. L. Trancu Iaşi}, ai vedesc printr'un singur articol, c
să trebuie să recunoaşteţi aci, că ştiut? N'ai ştiut! (Mare ilaritate). caracter antinaţional îl are aceast
este o operă de echüibru social, D. Gr. I. T r a n c u - I a ş i : Sunt lege. Deocamdată este vorba de
aceea de a descongestiona unele ra­ , fericit că la vârsta mea reînviem legea loteriei.
muri ale economiei naţionale şi timpurile când fostul meu profesor N'am luat cuvântul la legea lote­
unele ramuri de activiste, în favo­ mă întreba : ai ştiut, şi eu îi răs­ riei, dar ce credeţi d-voastră, d-le
a r e : altora, descongestionare făcută pundeam : n'am ştiut. Eu mă mân­ ministru, pe cine va favoriza loteria?
prin reprezentanţii unei anumite na­ dresc cu două lucruri: că d. Cuza Credeţi d-voastră că va câştiga un
ţiuni. Şi atunci, sub acest raport, mi-a fost profesor şi că am parti Român dela loteria aceasta — afară
orice guvern a'ar putea să vadă de­ cipat Ia manifestaţia asociaţiei O. de va câştiga un iot oarecare, de
cât bine în această operă de de­ R. T., care este meniiă să însănă va avea noroc să câştige. Dar în
scongestiona-e, în această deplasare toşezt- economia naţională. afară de aceasta, toată loteria va
dela ocupaţiuni cu un caracter, la D. A. C. C u z a : Ai participat întră în mâinile Jidanilor. (Ilaritate).
altele cu alt caracter, numit, cu un acolo, să fie bine ş+iut, nu ca fost Este clar ca lumina zilei. (Aplauze
cuvânt, care se întrebuinţează ade­ elev înţelegător al d-lui Cuza. (Mare pe băncile L. A. N. C ) .
sea, deşi nu este exact, cu un ca­ ilaritate). Dar pentrucă nu ştiam ce Noi stăm aci pe călduri de 4 0 de
racter parazitar, către ocupaţiile mai însemnează această societate O. R. grade, pentruca să facem cadouri
direct productive. Cred că nimeni T., văzând iniţialele, eu mi-am spus tuturor categoriilor de Jidani, cari
dintre d-voastre nu va socoti că că este societatea: „ucrotirea Râiei vor veni să profite depe urma mun­
atunci când ministrul ţării şi-a ară­ Târtăneşti". (Mare ilaritate, excla­ cii noastre, în paguba populaţiei
tat simpatia sa pentru o asemenea maţii). româneşti.
mişcare, că s'a îndepărtat de inte­ D. Gr. L. r a n c u - I a ş i : D le Acum, pentru a ilustra aceeaş po­
resul ţării, de interesul naţiunii pe Cuza, în particular mai merge să litică, trecem la legea pentru valori­
care trebuie să-1 reprezinte orice spui aceste lucruri, dar în Parlament! ficarea îndreprindelor de ţiţei.
guvern. Este vorba de o populaţie românea­ D. ministru Manoilescu a spus că
D. A. Cm Gaza: Gravitatea si­ scă, în limitele Statului românesc, va arăta ce caracter admirabil na­
tuaţiei d-lui ministru în funcţie, este o populaţie românească! (Pro­ ţional îl are această lege. Eu am
Manoilescu, ca şi a acelora din d testări pe băncile L. A. N. C ; între­ spus că o să amintesc un singur
nii actuali, foşti miniştri, ca d. Tran ruperi, sgomot). articol, care pentru noi, d-le minis­
cu-Iaşi, cari au luat parte la acest D. A. € . Cuza: Nu este româ­ tru, este de o gravitate excepţională.
banchet, este foarte mare. nească, n'are ce căuta să colonizeze In art. 2. unde este vorba de
D-voastră, d-le ministru, aveţi da­ pământuri româneşti. „Fondul pentru susţinerea producă­
toria să reprezentaţi pretutindeni in­ Trec, aşa dar, asupra acestui torilor de ţiţei", d-voastră spuneţi.
teresul naţiunii româneşti. Dar na­ exemplu, care vine să ilustreze ceeace „a) 7 la sută va fi întrebuinţat —
ţiunea românească nu are interes trebuia să spun, asupra politicii 7 la sută din fondul pe care îl con­
să colonizeze România cu Jidani. d-voastră economice. Dar iată alt stituiţi — „7 la sută va fi întrebu­
(Ilaritate, aplauze pe băncile L. A. exemplu. inţat pentru organizarea modernă a
N. C). D-lor deputaţi, şi aci intră iarăşi distribuţiunii derivatelor de ţiţei Ia
D. Gr. L. T r a n c u - I a ş i : Dar în discuţie d. ministru al industriei sate".
nici nu este vorba _e colonizare. şi comerţului, care am zis că face Vă întreb: cari vor fi elementele
D. A. C. Cuza: Vă rog, lăsaţi, acea politică, a prozei d-lui Jourdain, cari vor distribui derivatele de ţiţei
căci ştim noi cum este. fără să ştie ce este. la sate? Vasăzică, d-voustră, prin
D. M. Manoilescu, ministrul E vorba de legea d-sale, pe care acest articol din lege dând o primă
industriei şi comerţului: Era vorba o citez, iarăşi ca o ilustrare a acestei acelor elemente parazitare, introdu­
numai de o declasare internă, d-le animate politici: legea pentru încu­ ceţi toată droaia de speculatori jidani,
profesor. rajarea întreprinderilor producătoare in sate, cari astăzi n'au calitatea să
D. A. C. Cuza: Dar jidanii dela de ţiţei. fie acolo şi pe care d-voastră, prin
sate se colonizează, ocupă în B a s ­ In această lege, d-lor, se prevăd lege, îi trimiteţi la sate, ba le daţi
arabia teri oriile cari revin deadrep- anumite dispoziţiuni cari favorizează şi prime. (Ilaritate, aplauze pe băn­
tul muncitorilor agricoli români şi, iarăşi numai pe Jidani. Dar, înainte cile L. A. N. C ) .
prin urmare, d-voastră nu puteţi de a trece la legea cu privire la Credeţi că este o operă naţională ?
patrona aceasta ope>ă, care este o ţiţei, observ că şi legea loteriei sta­ Dar d-voastră, împingeţi, d-le mi­
operă antinaţională. Aplauze pe băn­ tului prevede anumite dispoziţiuni nistru, populaţia acestei ţări la dis­
cile L. A. N. C ) . făcute astăzi să favorizeze numai perare, pentrucă, vă daţi d-voastră
Este o chestiune foarte gravă, să elementele jidăneşti. seama că mai cu petrolul scumpit,
vă daţi bine seama de ce faceţi! D. M. Manoilescu, ministrul in­ mai cu procedările cunoscute ale
D. M. Manoilescu, ministrul dustriei şi comerţului: Când am să acestor indivizi paraziţi, d-voastră
industriei şi comerţului: Nu este răspund, d-le profesor Cuza, o să împingeţi satele la revoltă şi eu
vorba de un import de capital, ci vă arăt ce caracter naţional, prin vorbesc de satele din Basarabia şi
numai de deplasarea capitalului pe excelenţă, îl are legea pe care o din Bucovina, de acele sate, d-le
care îl avem. reprezint, în privinţa producătorilor ministru, din Basarabia îndeosebi şi
D. A . C. C u z a : Noi avem inte­ de ţiţei. din Bucovina, pe care le ştiţi. Dacă
res să exportăm acest capital! îmi pare rău că n'aţi luat parte satele acelea se vor ridica, se va
Aceasta tocmai a fost cauza pen­ la comisiunea de industrie, unde întâmpla cine ştie ce turburări, să
tru care m'am dus la d. Trancu- sper că am convins că este îndrep­ ştiţi că aceasta se va datora nechib-
laşi şi l-am întrebat: d-le Trancu- tată împotriva tendinţelor de care vă zuinţei d-voastră.
laşi, ce ai fost d ta, ce ai benche­ plângeţi d-voastră. Măsura pe care o luaţi, pe calea
tuit d-ta a c o l o ? N'a ştiut (către d. D. A. C. C u z a : Am să vă do­ aceasta nechibzuită, că vroiţi să or-

© BCU CLUJ
6

ganizaţi, cum spuneţi, în termeni taţi, cum am spus staţi aici pe 40 In praciică, astăzi, după legea
admirabili, „organizarea modernă a grade căldură, vă munciţi, pentru d-voastră, exportatorul străin, pro­
distribuirii derivatului de ţiţei la ca să daţi satisfacţie, c u i ? Acelor fesional, va veni să beneficieze de
sate". indivizi, cari singuri vor profita şi prima de 10.000 lei şi se inţelege
D. M. Manoilescu, ministrul in­ de legea loteriei, şi de legea ţiţeiului, că producătorul român nu benefi­
dustriei şi comerţului: îmi pare rău, şi de prima de export. ciază nimic. Iar dacă d-voastră
d-le Cuza, că trebuie să vă urmez D-lor, îmi permit a vă atrage acordaţi prima producătorilor români,
pe această cale neregulamentară şi atenţiunea asupra operei pe care o exportatorul va fi supus atunci in­
care introduce oarecare dezordine faceţi d-voastră. Iar scuza d-voastră, tereselor producătorilor. (Aplauze).
în discuţiune, discutând un proiect repet, stă numai în calitatea d-voastră D. E . G h e r m a n : Ce se întâm­
de lege, care va veni numai peste de „Monsieur Jourdain"; că faceţi plă dacă Evreul împrumută firma
vre-o oră. politică fără să ştiţi ce politică faceţi. dela Român ca să poată merge la
Dati-mi voe se vă răspund, chiar D. M. Manoilescu, ministrul export?
de acum că, în orice caz, organiza­ industriei şi comerţului: Câtă vreme D. A. C. Cuza: D-le coleg, Jida­
rea aceasta a distribuţiei derivatelor vă avem pe d-voastră aici, n'avem nul, tot Jidan rămâne; dar Românul
de ţiţei urmăreşte tocmai dispariţia nici o grijă. (Ilaritate). care face aceasta este un netrebnic.
unor intermediari, cari, în ce pri­ D. A. C. C u z a : Vă mulţumesc, D. E. G h e r m a n : Este vorba de
veşte Basarabia, în special, vă sunt eu îmi îndeplinesc datoria, atrăgân- propunerea d-voastră.
d-voastră, cu deosebire, simpatici. du-vă atenţia, dar vă las d-voastră D. A. C. C u z a : Eu zic altceva:
(Ilaritate). toată răspunderea. vor fi mulţi producători români ex­
D. A. C. G a z a : Vă rog să notaţi D-lor, este în proiectul d-voastră, portatori, cari vor profita de aceasta
bine, că eu v'am atras atenţia asupra art. 8, care este foarte caracteristic. primă de 10.000 lei şi nu este bine
acestei politici economice a d-voastră El zice: ca această primă să o dăm expor­
şi că d-voastră veţi fi răspunzători „Art. 8. —. începând dela 15 tatorilor, speculatori, care ştim că
de măsurile pe care le veţi lua. Iulie 1931, până la Iulie 1932, se cea mai mare parte sunt străini.
Vin acum la legea d-voastră, d-le acordă grâului exportat o primă de D-lor deputaţi, mai am încă o
ministru al agriculturii. o mie de lei de fiecare tonă şi după singură observaţie. Vedeţi d-voastră,
Voi spune numai foarte puţine normele statornicite în această lege". cum v'am spus, că pe această căl­
cuvinte. Se acordă! Ce admirabil eufemism dură, muncim noi ce muncim ca să
Precum a zis foarte bine, colegul legislativ î avantajăm pe Jidani. Dar trebuie să
nostru, d. Grigorovici, şi precum a Se acordă „grâului" ? aibă o limită şi aceasta. (Ilaritate).
recunoscut, apoi şi colegul nostru D. G. l o n e s c u - S i s e ş t i , minis­ Iată ultima observaţie asupra că­
d. Răducanu, legea aceasta nu este trul agriculturii şi domeniilor: E o reia a atras atenţia şi d. Grigoro­
bine intitulată: nu este o lege pentru greşeală de tipar. vici, şi d. Răducanu: se spune că
„Valorificarea cerealelor", căci nu Trebuie să fie scris : „pentru grâul acoperirea sumei necesară pentru
se valorifică nimic. Eu aşi spune exportat". plata primelor prevăzute în această
altfel: „proect de iege a primei de D. A. C. Cuza: Foarte bine, aţi lege, se va face prin perceperea
export acordată exportatorilor". dres-o : „pentru grâu". Dar grâul unui timbru pus asupra pâinii din
D. 0. G r i g o r o v i c i : Proect de este anonim? (ilaritate). De ce nu comerţ. Legea zice:
scumpirea pâinei. aţi spus d-voastră: se acordă ex­ „Art. 19. — Acoperirea sumei
D. A. C. Cuza: D-le ministru, portatorilor de grâu? necesară pentru plata primelor pre­
adevăratul nume al legii d-voastră D. G. lonescu-Siseşti, minis­ văzute în această lege se va face
este acesta: „proect de lege pentru trul agriculturii şi domeniilor: Pen- prin perceperea unui timbru asupra
prima de export acordată exporta­ trucă, d-le profesor Cuza, exportă şi pâinii pusă în comerţ".
torilor". agricultorii şi cooperativele. Două observaţii: întâiu, d-lor, că
D. I. R ă d u c a n u : „Şi a scumpirii D. A. C. Cuza: Toţi aceia cari nu putem să admitem scumpirea
pâinei". exportă sunt exportatori, fie că sunt pâinii. Noi înţelegem să fie,scumpit
D. A. C. C u z a : Vedeţi, dacă aţi producători, fie că nu sunt. Dar grâul, dar nu înţelegem să fie scum­
fi rectificat d-voastră titulatura, dece n'aţi introdus d-voastră în pită pâinea.
problema ar fi fost pusă imediat pe cauză pe acei exportatori anumiţi, Dar veţi zice: dar cum să scum­
adevăratul teren. pe care ţara îi cunoaşte? peşti grâul, fără să scumpeşti pâinea?
D. G. lonescu-Siseşti, minis­ D-lor, mergem mai departe. Cum Foarte bine, fiindcă astăzi cel mai
trul agriculturii şi domeniilor: Ar fi puteţi d-voastră să dregeţi această mare folos îl trag morarii, care,
trebuit să fac o lege specială; am lacună, care este, evident, o scăpare iarăşi, aparţin aceleeaş categorii, de
preferat să introduc această dispo- din vedere a legii, pentrucă nu vă exploatatori străini şi nu-1 trag pro­
ziţiune modificatoare, într'o lege bănuesc intenţiile d-voastră de bun ducătorii. Şi atunci, este foarte na­
existentă. Român ? tural ca să tindem să ieftenim pâi­
D. A. C. C u z a : Recunosc ace­ Iată cum, într'un singur fel, zicând; nea, să o ieftenim pe seama mora­
astă necesitate, d-le minisrru, Rămâne Se acordă producătorilor români rilor, care realizează un beneficiu
însă, stabilit, că adevăratul titlu al ! exportatori o primă de . . . parazitar extraordinar, în dauna po­
proecfului d-voastră este „proect de j Vă rog, ce vă împiedică pe pulaţiei. (Aplauze.)
lege al primei de export, acordată i d-voastră să introduceţi această dis­ Prin urmare, noi nu admitem
exportatorilor". Cine suit aceşti ex­ poziţie, dacă d-voastră voiţi în adevăr scumpirea pâinii sub nici o formă.
portatori ? (Ilaritate). Iar venim la să favorizaţi pe producătorii români, Noi susţinem că trebuie să lucrăm
distribuitorii de ţiţei şi la organiza­ şi este foarte firesc să fie favorizaţi pentru ieftenirea pâinii şi această
torii loteriei, cari toţi formează una producătorii români? ieftenire a pâinii este posibilă, de
şi aceeaş categorie. Veţi z i c e : dar în practică ce are îndată ce specula morarilor va fi
Vasăzică, d-voastră, d-îor depu­ să fie? ! înlăturată. Atunci scumpirea grâului

© BCU CLUJ
7

va profita producătorului român ;


iar intermediarul parazitar, morarul,
poate fi suprimat, cum d. Grigoro- Comunicările dini prof. Gh.
vici spunea foarte bine, făcându-se
mori ale oraşelor sau ale coopera­
tivelor. In felul acesta acest expor­
Cârlan — Suceava
tator va fi redus la beneficiul nor­
mal, pe care trebuie să-1 aibă, iar făcute în şedinţa de Vineri — dimineaţa —
nu să aibă un beneficiu de jaf, a-
supra populaţiei întregi. (Aplauze) 10 Iulie 1931
D-lor, dar este altceva. Noi sun­
tem din Moldova, şi în această ma­ I. Asupra reducerii de preţ pentru lemnele date invali­
terie, toţi cei cari suntem din Mol­ zilor, din Fondul Religionar din Bucovina
dova, avem o experienţă foarte în­
tinsă şi absolut întristătoare. Când D. profesor D. Pompein, preşe­ Fondul nu este obligat să acorde
mă gândesc la d-voastre, că veţi dinte: D. deputat Cârlan are cu­ aceste avantaje, întrucât nu are nici
pune pe fiecare pâine un timbru, vântul. o legătură cu statul.
ştiţi ce are să se în!ample? Absolut D. G. Cârlan: D-le preşedinte, Cum, în judeţele Bucovinei, cea
matematic : va fi o fraudă; timbrul d-lor deputaţi, Casa păd:rilora tri­ mai mare parte din păduri sunt ale
nu se va pune. Dar veţi zice d-voa­ mis un ordin circular cu Nr. 5.522 „Fondului Bisericesc'', ar urma ca
stre : se va pune, pentrucă toţi cei — 9 2 9 tuturor direcţiunilor regionale invalizii, orfanii şi văduvele de răz-
cari vor frauda vor fi urmăriţi şi şi ocoalelor silvice din întreaga ţară, boiu din aceste judeţe, să nu bene­
vor plăti 50.000 .lei amendă. Toate privitor la lemnele de foc şi con­ ficieze de un drept care li se cuvine
aceste sunt iluzorii, d-lor—când strucţie, acordate invalizilor, orfani­ înain'ea tuturor celorlalţi cetăţeni ai
Jidanul brutar,—şi cei mai mulţi lor şi văduvelor de războin, prin ţării.
brutari sunt Jidani în Moldova,—se care li se pune în vedere să li se Cu onoare ros; deci pe d. mini­
va vedea ameninţat să plătească o .acorde acestora câte 3 mc lemn de stru al agriculturii şi domeniilor să
amendă de 50.000 lei, are să dea construcţie, cu jumătate preţ. binevoiască a interveni ca Fondul
o mie de lei aceluia care 1-a prins, Pentru anul 1929 a dispus şi Bisericesc din Cernăuţi să fie mai
ca să scape. D-voastră favorizaţi consiliul eparhial al Fondului Bise­ uman cu invalizii, orfanii şi văduvele
corupţia prin această dispoziţie. ricesc Ortodox Român din Cernăuţi, de războiu, chiar dacă nu are nici
D. â . C o r t e a n n : E publicul să li se vândă din pădurile „Fon­ o legătură cu statul, după cum li
care contro!ează. dului" câte 2 mc lemn de foc cu s'a răspuns invalizilor.
D. A. C. Gnza: Publicul? Dar 50 la sută. Alătur şi una din plângerile in­
care public? In oraşele din Mol­ In anul 1930, înaintându-i-se con­ valizilor.
dova publicul se compune din două siliului eparhial al Fondului Biseri­ Rog pe d. ministru al agriculturii
categorii: publicul creştin şi publi­ cesc din Cernăuţi, un tablou de toţi şi domeniilor să-mi răspundă de
cul jidănesc. Intre brutarii jidani şi aceşti îndreptăţiţi a li se acorda rezultatul intervenţiei făcute. (Apla­
publicul jidănesc va fi absolută în­ lemne cu jumătate de preţ, li s'a uze pe băncile L. A. N- C.).
ţelegere, ca să nu se perceapă nici respins cererea cu răspunsul că
un timbru; iar Românii vor plăti
pâinea mai scump decât Jidanii, îl. A s u p r a scutirii de impozit, pentru com. P ă t r ă u ţ i —
având şi timbrul pe dânsa. încât S u c e a v a , dăunată de urgia intemperiilor recente
timbrul are să fie plătit numai de
creştini. D. profesor D. Pompeiu, preşe­ lor dăunaţi un ajutor din fondul
Prin urmare, având în vedere a- dinte : Se va comunica d-lui mini­ sinistraţilor, iar d. ministru de agri­
ceste consideraţiuni, cari rezultă din stru al agriculturii şi domeniilor. cultură şi domenii să binevoiască a
situaţia reală din Moldova, eu vă D. 6. C â r l a n : A doua comuni­ da ordin să fie ajutaţi aceşti locui­
atrag atenţiunea că această proce­ care : tori de Camera de agricultură.
dare nu este utilă şi nu va da re­ D le preşedinte, am onoare a vă Alătur şi cererile locuitorilor di­
zultatele dorite. Pentru aceste mo­ aduce la cunoştinţă că pe ziua de rect cătie d-nii miniştri, precum şi
tive şi mai ales pentru motivul na­ 21 Iunie 1931 comuna Pătrăuţi din cea adresată d-nealor prin mine.
ţional, fiindcă proectul acesta favo­ judeţul Suceava, a fost lovită de o Rog, totodată, să binevoiască a-mi
rizează elementele străine în dauna mare nenorocire, distrugându-i-se răspunde de măsurile ce veţi lua
elementelor producătoare, vă declar, complet recolta pe o întindere de pentru ajutorarea acestor nenorociţi
în numele Ligii Apărării Naţionale 500 hectare, în urma unei ploi to­ cuprinşi de disperare.
Creştine, că cu toată părerea de rău renţiale, însoţită de o grindină neo­ D. C. Ionescu-Sişeşti, mini­
noi vom vota în contra proectului. bişnuită. Această comună cu 3.500 strul agriculturii şi domeniilor; A-
D O. Ionescu-Sişeşti, minis­ locuitori are foarte puţin teren a- sigur pe d. deputat că voiu face
trul agriculturii şi domeniilor: D-le rabil, dar în schimb are o datorie aceste in'erventii.
Cuza, poate voiu reuşi să vă fac la bănci şi particulari, de aproape
să-1 votaţi, atunci când voiu lua cu­ 10 milioane lei.
vântul. De aceea, cu onoare rog pe d.
D. Ä. C. C u z a : Poate că veţi ministru de finanţe, să binevoiască
a-i scuti pe locuitorii loviţi de ne
Rugăm achitaţi
reuşi, cine ştie. Numai să-mi daţi
satisfacţie pe terenul naţional. Dacă
se poate, să faceţi pâine fără jidani.
norocire, de impozitul pentru acel
teren; pe d. ministru de interne îl abonamentul
^Ilaritate). rog să dispună să li se acorde ce­

© BCU CLUJ
8

nent, 2 — 4 secretari ajutători, un


Francmasoneria tezaurar, primul şi al doilea maes­
tru de ceremonii; marele păstrător
al sigiliului; arhivarul bibliotecar,
— Organizarea — acoperitorul templului etc.
Merită o deosebită atenţiune, mo­ tea mai uşor, prin ajutorul Franc­ Masonii îşi intitulează loja cu tit­
dul în care francmasoneria a înţeles masoneriei, să ajungă la onoruri. lul răsunător de templu ,şi ca atare
să se organizeze cu atât mai mult aceasta este împodobită cu tot feiul
Pentru a putea studia organizaţia
cu cât acest fel de organizaţie este F. v M. trebue să începem cu cea de obiecte care mai de care mai
unic. ciudate şi mai caraghioase. Acestea
mai mică unitate, cu celula întie-
sunt simbolurile şi pentru fie care
O ierarhie amănunţită corespun­ gii organizaţ'i; cu lojele.
din ele trebue o iniţiaţie specială,
zând cu aptitudinile fiecărui grad Loja numită în limbajul masonic
inerentă fiecărui grad.
asigură o cât mai conştiincioasă „templu" e formată dintr'o sală drept
păstrare a secretului. Faptul că gra­ unghulară vopsită în albastru şi presă Felul de a lucra în loji, simbolu­
dele superioare pot controla oricând rată de stele. Deoarece ritualul masonic j rile (echerul, compasul, Biblia, cio­
gradele inferioare, fără a fi cuno nu permite ca ochiul profan să violeze canul, craniul de mort, şorţurile,
scuti de aceştia, trădează aceeaş secretul lor, această sală n'are fe­ etc.), cuvintele de recunoaştere din­
preocupare: păstrarea secretului şi restre, ?au chiar dacă le are, ace­ tre masoni şi în fine întreg cere­
eliminarea masonilor cu tendinţe stea sunt acoperite astfel, ca lumina monialul obişnuit în aceste loji amin­
ceva mai independente. Intr'adevăr din afară să nu poată pătrunde. In teşte obiceiurile practicate de bre­
în masonerie sunt preferaţi indivizii schimb loja este luminată, de obi- slele medievale. Ceremoniile iniţierii
mai puţin independenţi, căci aceştia ceiu cu lumânări aranjate în cuno­ diferă dela rit la rit, dar în general
după un timp oarecare, de contact scutele candelabre cu 7 braţe, atât se aseamănă între ele, prin ridico­
cu ceilalţi masoni, şi după vreo câ­ de dragi Jidanilor. Uşa de intrare e lul şi grotescul inerent acestor ini­
teva şedinţe în loji, îşi pierd perso­ situată la un capăt al sălii (occident). ţieri. Intr'adevăr ce poate fi mai c a ­
nalitatea, devenind slugi plecate, De fiecare parte a intrării se află raghios decât să vezi oameni în
conducătorilor oculţi. câte o coloană ce reprezintă cei toată firea supunându-se la tot felul
Modul de organizaţie al F. v M. doi stâlpi ai Templului lui Solomon. de parodii izvorîte din imaginaţia
îşi are şi el tâlcui lui. In fruntea Cea din dreapta e neagră şi e gra­ bolnăvicioasă a unor degeneraţi.
1

acestei organizaţii sunt vreo câţiva vată cu litera B . , cea din stânga e Astfel Paulescu ) citează după Co-
oameni, necunoscuţi de imensa ma albă şi gravată cu litera I. In fun­ pin—Albancelli ceremonia iniţierii
joritate a masonilor, cari conduc şi dul sălii (orient) e o estradă pe care la gradul de maestru. Toată cere­
îndrumă întreaga organizaţie către iau loc, Venerabilul împreună cu monia este dela început la sfârşit
scopurile urmărite de ei. Aceşti oa Oratorul şi Secretarul. In faţa ace­ un amestec de grotesc şi ridicol.
meni au tot interesul să rămână ne­ stei estrade se află o masă pătrată Se comemorează asasinatul, îngro­
cunoscuţi, căci dacă lumea i-ar fi numită „Altarul Simbolurilor", pe parea şi desgroparea lui Hiram,
cunoscut, de mult francmasoneria care sunt aşezate uneltele de zidar. arhitectul templului lui So'omon,
n'ar fi rămas decât o legendă. In mijlocul sălii e o altă masă iar masonii sunt obljgaţi să ia parte
activă la această comemorare fie ca
Dar cine sunt aceştia ? Sunt fiii triunghiulază, care susţine un craniu
asasini, fie ca gropari, fie ca cerce­
aceleiaşi rase, fiii acelui popor fără şi un revolver: masa la care se de­
pun jurămintele. Masonii iau loc pe tători trimişi de Regele Solomon în
Patrie, lacom, hrăpăreţ, laş şi fără
căutarea lui Hiram. La gradul de
conştiinţă. Sunt Jidanii. Da, acesta scaune sau în bănci, dupăce s'au
deghizat într'o sală specială pentru Rose-Croix se reprezintă o parodie
este adevărul. Sunt Jidanii şi fideli
a ultimei cine a lui Isus Christos şi
asei lor caută ca prin mijlocul ace­ aceasta, situată aproape de intrarea
aşa mai departe, fiecare grad cu
stei asociaţii care le stă Ia dispo­ propriu zisă a lojei. Afară de aceasta
fiecare lojă mai are o cameră tape­ iniţierea lui.
ziţie, să realizeze cât mai repede do­
rinţa milenară a acestui popor: D o ­ tată în negru, care conţine uneori Demnitarii lojelor sunt aleşi de
minaţia Universală. In aviditatea lor, câte un sicriu, precum şi alte obiecte masoni de regulă pe un an, dar
de a avea cât mai mult, şi spre sa­ destinate să infioare pe neofitul care sunt frecvente cazurile când aceşti
tisfacerea patimii lor de dominaţie, e obligat să mediteze singur câtva demnitari sunt mai mult sau mai
ei nu aleg mijloacele. Această dia­ timp în acest media lugubru. Tot în puţin impuşi de gradele superioare.
bolică asociaţie a fost născocită d e această cameră se mai petrec unele In afară de această organizaţie
creerul lor veşnic în căutare de afa­ din groteşţile ceremonii obişnuite la F. v M. posedă o alta, care prin
ceri, pentru această ultimă şi cea iniţierile noilor masoni şi la înain­ modul cum e organizată e desti­
mai formidabilă afacere a l o r : îm­ tările în gradele superioare. Loja nată să fie un fel de îndrumătoare
părăţia lui Israel. Şi Jidanii şi-au cuprinde un număr limitat de mem­ şi supraveghetoare a celei dintâi.
făcut bine socotelile. Cu ajutorul brii şi este pusă sub conducerea Această a doua organizaţie este
creştinilor vor nimici. Imperiile şi unui Venerabil, care îndeplineşte acea a gradelor şi ea diferă după
Biserica creştină. Ei n'au nevoe să atât rolul de preşedinte al desbate- rituri şi federaţii. Astfel federaţia
lucreze. Ei dau numai ordine. Lu­ rilor, cât şi acela de suprem admi­ Marelui Orient din Franţa, care înainte
crează creştinii pentru ei. Creştină­ nistrator al afacerilor lojei. avea 33 de grade astăzi n'are de­
tatea îşi sapă propriul ei mormânt! Venerabilul împreună cu primii pat­ cât 8, pe când federaţia ritului sco­
Jidanii vor avea grija s'o îngroape ru mari demnitari formează cele cinci ţian antic şi acceptat, a păstrat 33.
cât mai adânc ca să nu mai rămână lumini ale lojei. Aceşti patru demnitari Apoi ritul Misraim sau egiptean
nici urmă de ea. Ai noştri, fie in­ sunt: primul şi al doilea veghetor, n'are decât 5 grade în unele fede-
conştienţi, fie unelte ticăloase în mâi­ oratorul şi secretarul. In afară de
nile Jidanilor, îşi vând tot ce au: aceştia orice lojă mai a r e : Un vice­
Ţară, Rege şi Neam, pentru a pu­ preşedinte, un mare secretar perma­ dul,1) Canalul, P a u l e s c u : „Spitalul, Coranul, T a l m u ­
F r a n c m a s o n e r i a " , pag. 2 3 4 .

© BCU CLUJ
9

raţii, pe când în celelalte a păstrat Francmasoneria îmbracă diverse antinaţionale, antimililariste şi paci­
numărul complect de 3 3 . Ierarhia forme şi poartă tot felul de nume, fiste, în genul „Ligii drepturilor omu­
grade'or permite o cât mai strictă în aparenţă foarte inocente, în ţările lui", cari s'au făcut destul de cu­
selecţionare a elementelor, cari în care nu poate pătrunde aşa cum noscute prin activitatea lor subver­
oda*ă ajunse într'un grad superior este. Gata să verse orice sumă de sivă şi desagregantă. Nu trebue să
nu se mulţumesc să rămână acolo bani şi să satisfacă ambiţiile cele uităm nici Rotary clubul, şi nici
ci caută să ajungă cât mai sus şi mai nemăsurate, francmasoneria a- „Asociaţia Româna pentru Uniunea
astfel sunt în stare să facă orice trage astfel în ghiarele sale pe cei Pan-Europeana", ambele înfiinţate
pentru a merita înaintarea în grad. slabi de înger, cari nu pot rezista şi ajutate de francmasonerie şi de
Gradele superioare rămân necuno­ tentaţiunilor ei. Prin diverse asocia- conducătorii ei jidani.
scute celorlalţi masoni, dar aceştia ţiuni internaţionale create de ea, Ca încheere vom mai aminti s o ­
din urmă sunt încontinuu supra- cât şi prin tot felul de societăţi şi cietăţile teosofice, cercurile spiritua­
veghiaţi şî spionaţi de aceste grade asociaţii aşa zise culturale, sportive, liste şi altele asemenea lor, cari toate
superioare. pentru „Cooperarea intelectuală", lucrează după perceptele masonice,
Masonii sunt repartizaţi în 4 fe­ etc., cári toate au aceeaş iudaică şi pantru îndeplinirea scopurilor ei.
luri de loji după importanţa grade­ esenţă, francmasoneria prepară te­ La noi în ţară francmasoneria a
lor şi fidelitatea pe care au arătat-o renul proprice scopurilor ei şi re luat dela răsboiu încoace o desvol-
masoneriei. Primul grup de loji îl crutează aderenţi cari mai de vre­ tare şi un ..vânt nebănuit, aşa în­
formează atelierele simbolice nu­ me sau mai târziu vor îngroşa rân­ cât astăzi aproape nu există orăşel
mite şi loji albastre sau joase. durile slugilor plecate ei. cât de mic, care să nu-şi aibe loja
Aceste loji se compun din ucenici, E destul să menţionăm cunoscu­ sa. întreaga tară poartă pe pămân­
soţi şi maeştrii cari lucrează pe cont tele asociaţii: Y. M. C. A.; A. C. T. tul stropit şi frământat cu atâta
propriu, dar sunt în permanenţă (Asociaţia creştină a tinerilor) şi sânge de eroi, pe pământul care
supraveghiaţi de delegaţi din cele A. C. F. (Asociaţia Creştină a fe­ adăposteşte atâtea moaşte sfinte,
lalte loji. Al doilea grup se numeşte meilor), cari în repeţite rânduri şi- aceste cuiburi biestemate cari nu vor
capitol şi cuprinde F. v M. dela au dat arama pe faţă şi au desvă- decât grabnica noastră pieire.
gradul 4 — 1 8 . Francmasoneria dela luit astfel adevăratele lor scopuri cât D. V. Â t b a n a s e s c u
gradul 19 la 30 formează areopagul şi origina lor. Apo nu mai au ne- - Cluj -
sau consiliul şi în fine cei dela gra­ voe să fie menţiona ie organizaţiile
dul 31 la 33 supremul grad alcă-
tuesc marele colegiu al riturilor sau mi—mm—MM—»a — • • • • • • • • — M W IU
supremul consiliu.
Fiecare io.ă la rândul ei alege
câte un delegat care împreună cu
delegaţii celorlalte loji formează un
Intre umilinţă şi obrăznicie
fel de consiliu numit convent (unul Cercetând caracterul şi modul de apoi lasă numai să vezi, de ce e
pentru fîecare ţară). Acest convent viaţă al rasei semite, vom cons*ata capabilă barba nespălată a Jidanu­
alege 33 de membri pe 3 ani, for­ cu cea mai mare uşurinţă că Jida­ lui. Când el e s ăpan pe situaţie şi
mând astfel un comitet executiv al nul, de obiceiu, stă pe panta celor e convins că nu ai nici o putere
federaţiei, având în frunte un birou două extreme: Umilinţă şi Obrăz­ asupra-i, atunci e obraznic din cale
condus de un preşedinte ales de nicie. Drumul mijlociu, care e cel afară. Nu cunoaşte omenie, nu c u ­
comitet. mai superior şi frumos, ?ste necu­ noaşte bun simţ, nu cunoaşte milă,
Fiecare ţară are o Mare loja care noscut şi nebătătorit de Jidan. Băr­ nu cunoaşte nimic. Obrăznicia sa
nu e altceva decât federaţia tuturor băţia, demnitatea, tăria de caracter revoltătoare nu are margini. E agre­
lojelor de acelaş rit. Marea lojă şi sobrietatea morală, sunt carac­ siv neruşinat, provocator, cinic şi
este organul de conducere şi forul teristici, care nu au de a face nici boblucaş. Traversarea drumului, dela
suprem al francmasoneriei din ţara în clin nici în mânecă cu felul de umilinţă la obrăznicie, pentru fiii şi
respec ivă, şi ea este în directă le­ existenţă şi comportare al naţiei ficele din rasa degenerată a lui Iuda,
gătură şi sub obedienţa vreunei alte strangulatului din grădina Ghetse- este extrem de rapidă. Azi, plânge,
mari loji din străinătate. (Exemplu, manilor. Argintul pentru ca>e Iuda se tângue, e supus şi umilit iar
Marele Orient al României este afi­ Iscarioteanul a vândut pe Mântui­ mâine, — dacă printr'o împrejurare
liat Marelui Orient al Franţei). torul lumii, nu îngădue Jidanului oarecare a ajuns la o conjunctură
Deasupra F . v M. aibastre şi corupă'or şi demoralizant să aibă de independenţă — e vanitos, intu-
cea a gradelor superioare există o acea demnitate bărbătească pe care mescent ca un curcan, fără bun simţ
a treia organizaţie internaţională, cu a prezintă de obiceiu un creştin şi obraznic, în cea mai cuprinză­
adevărat secretă chiar pentru ma­ bine crescut şi cu sufletul nepătat. toare accepţiune a cuvântului. J i ­
soni ; şi care formează centrala în­ Jidanul de reguîă, ori e umilit ori e danul e şarpele pe care creştinul îl
tregii masonerii. Această centrală se obraznic. Când vede că nu are pu­ strânge la sân. Azi îţi linge dege-
1
numeşte Directorat Suprem ), îşi are tere asupra goimului, atunci înce­ teie iar mâine te muşcă şi ţi fe otră­
sediul la Berlin şi posedă 4 mari arcă să şi-1 aservească prin atitu- veşte. Aşa-i structura sa lăuntrică
centre de acţiune: Neapole pentru dinea-i extrem de umilită. Faţa i se şi aşa-i dictează învăţăturile sale
Europa, Calcutta pentru Asia şi congestionează, fruntea i se încreţeşte talmudice.
Africa, Washington pentru America iar trupul i se încovoaie. In aceste „Protocoalele înţelepţilor Sionului'J
de Nord şi Montevideo pentru cea momente, creştinului i se înduio­ suni o mărturie notorie, în această
de Sud. şează inima, îl prinde mila şî-I ser­ privinţă. învăţăturile cuprinse acolo,
veşte, cum poate mai bine. Dupăce alcătuesc cea mai inatacabilă dovadă,
Tai ajutat de s'a însdrăvenit şi ai că Jidanul, ureşte cu toată pasiu­
nevoe de el, tu creştinule milos, nea, cu feroce fanatism, pe goim,
1) P . R o s e n : „L'ennemie sociale".

© BCU CLUJ
10

urmărind cu o tenacitate şi o per­ noastră este de a deştepta naţiunea j nu indrăsnesc să descindă pe masa
severenţă diabolică să şi-1 aserve­ română şi de-a o pune în postură de manevră a mizeriilor de tot
ască întâia şi apoi să-1 distrugă. de apărare. felul ce de zece ani şi mai bine,
Cele două extreme: Umilinţa şi Marii noştri înaintaşi: Mihail Emi- le-a risipit moţilor până şi cenuşa
Obrăznicia sunt pentru Jidan, nor­ nescu, Vasile Conta şi intransigen­ din vatră. Evident, nu ne referim
mele tradiţionale după care îşi diri- tul Cogălniceanu, ne stau în faţă, aici la cele câseva sute de târgoveţi
gueşte ritmul vieţii. Nejidanul pon­ drept pildă. Nu cu ciomagul nici cu din centrele moţeşti, cari duc viaţă
derat în faptă şi cuget, e stâlcit ca pumnul, ci prin necontenita şi stă- dalbă pe urma rapidei îmbogăţiri
un vierme, întte aceste două lanţuri, ruitoarea cultivare a întregii naţiuni jăcmănite pe spinarea cambrată de
înverigate şi susţinute de naţia româneşti vom para loviturile mor­ nevoi a muncitorilor dela sate.
hapsână a lui Izrail. tale, pe care ni le administrează Noi scrim aici de imensa lume a
Observaţi zilnic, dragi cititori, în jidovimea. Deviza noastră să fie: satelor moţeşti, unde cremenea şi
cercul Dv. de activita'e, şi veţi con­ „Hristos, Regele, Naţiunea". amnarul au scos din circulaţie până
stată cu uşurinţă acest lucru. Pute­ Ion Berinde şi cea mai ştearsă umbră de civi­
rea cutropitoare a lui Iuda e mare. — Maramureş — lizaţie: chibritul. Vorbim de miile
Argintii săi sunt mulţi. Iar datoria şi zeci de miile de braţe muncitoare
ridicate Ia orizont ca o ameninţare
implacabilă, cerând lucru, pâine,
omenie şi dreptate. Administraţia
noastră civilă şi eclesiastică nu vrea
Dar Moţii? . . . să audă nici să vadă furia clocoti­
toare de ură, care mocneşte în suf­
letul moţilor din Vidra de sus —
La temelia ojricărei atitudini mili­ Istorica adunare dela Alba-Iulia a satul lui lancu — cel mai puternic
tante se află desigur, credinţa unei fost păzită de baionelele scăldate în centru comunist şi de sectanţi, din
indrep'ări. sânge a gărzilor naţionale din Ţara Munţii Apuseni.
Nu cunosc o problemă care să fi Moţilor. Ungurii au fost ţinuţi în
stârnit în epoca dela unirea cea mare fiâu şi băgaţi în groază, numai Şi fiindcă am ajuns aici, fie-ne
şi până azi, o analiză mai minuţi­ auzind de vestea că vin iarăşi moţii permis a întreba pe pretorul din
oasă prin presă şi diferite anchete ca la 48, să-i treacă prin fier şi Câmpeni, de când n'a mai pus
oficiale şi de altă natură, decât fata­ sabie. piciorul lui de oblăduitor al stăpâ-
la chestiune a acestui popor în plină Sunt fapte asupra cărora istoria nirei în această comună contaminată
agonie. Plasată în categoria discu­ imparţială şi-a rostit de muit cu­ de ciuma comunistă. Sau să ne
ţiilor de caracter teoretic încă din vântul. arate la ['ce concluzii a ajuns în
1919, credeam că intrase solid pe anchetele pe cari le-a făcut şi ce
Şi cu toate acestea ni ci-o mână
terenul problemelor de realizare a măsuri a preconizat organelor sale
de ajutor nu li s'a intins nici în
prezentului. superioare pentru remediarea relelor
trecut — Ungurii cel puţin aveau
de cari suferă în special plasa
Sentimentele oficialităţii noastre motive apreciabile să-i ţină în robie
Câmpeni ?
începând cu Ionel Brătianu şi sfâr­ — dar spre ruşinea noastră nici
şind cu actualul premier Nicolae străpânirea românească nu i-a în­ Administraţia noastră din Munţi
lorga, acest titan al istoriei noastre vrednicit de un ttatament mai bun. trădează, o absenţă totală de preo­
nu-i erau deloc duşmănoase. Dim­ Pe lângă alte variaţiuni de platitu­ cupări serioase, pentru ridicarea
potrivă. Cele mai elogioase aprecieri dine, unirea cea mare ne-a scos în standardului economic şi social al
s'au rostit asupra vitejiilor fără pro evidenţă şi lipsa identităţii noţiunei năpăstuiţilor iobagi peste cari este
cedent de cari au dat dovadă moţii, datoriei către acest popor revolu­ pusă să stăpânească. Şi câte lucruri
în trecutul sbuciumat al acestui colţ ţionar. bune nu s'ar fi putut face, numai
de ţară. de către pretori în cadrul probleme­
Nu am stărui prea mult asupra lor de administraţie gf nerală, şi câte
Poate că aceste elogii ar fi mult necesităţii de a veni în ajutorul stări anacronice de azin'arfi putut fi
diminuate în importanţa lor istorică, acestei populaţii, cu sufletul otrăvit îndreptate de către nişte şefi ener­
dacă nu ar fi confirmate chiar de de demagogia deşănţată a politicia­ gici şi cu tragere de inimă, pentru
slreini. Doi dinire cei mai autocraţi nismului nostru steril şi ticălos, interesele obşteşti, aici în centrul
monarchi ai Europei, Frantz Iosef dacă minciunile ambalate în haina moţilor ? . . Am fi poate prea pre­
Habsburgul de tristă memorie şi atrăgătoare a promisiunilor de tot tenţioşi în aşteptări, cerând soco­
Ţarul Nicolaie I. al tuturor Ruşilor, felul nu i-ar fi impinspe moţi spre teală numai pretorului din Câmpeni
prin rostul celebrului său general un povârniş, din care cu greu se şi jur.
Lüders, au recunoscut de comun vor putea reculege. Temperatura Din nefericire situaţia este aproape
acord bravura fără semăn a legiona­ morală a acestei populaţii de aproape identică din acest punct de vedere,
rilor din loagărul lui lancu, cari au 400 mii de suflete a întrecut cu mult în toate cele douăsprezece plăsi
sdrobit şi înecat în Iac de sânge, punctul maxim al celei mai critice, moţeşti răspândite pe teritorul celor
trei armate de ale lui Kossuth în re­ situaţii, iar atmosfera este încărcată şi şase judeţe megieşe.
voluţia dela 1848—49. miroase aidom a praf de puşcă . . Drumurile s u t aproape imprac­
Demnitatea de neam a Românilor Nemulţumirile sunt de ordin ge­ ticabile. Numai bieţii negustori am­
ardeleni niciodată n'a fost ridi neral, înzadar încearcă autorităţile bulanţi cari coboară de sub poalele
cată la culmi mai impunătoare, ca să falsifice realitatea prin rapoarte Găinei şi a Bihariéi, cu căruţele lor
prin sabia lui lancu şi a bravilor oficiale redactate superficial de nişte încărcate de doniţi şi ciubăre ştiu
lui lănceri. indolenţi, cari n'au curaj să ia con­ câte obstacole intâmpină pe aceste
Revoluţia dela 1918 din Ardeal a tact cu administraţii, decât prin viroage, pânăce apucă drumul prin­
fost pusă în marş tot de către moţi. receptorul societăţii de telefoane şi cipalelor arterii de comunicaţie din

© BCU CLUJ
11

centru! Ardealului şi câmpiile Cri- M. S. Regele că le va face drep­ ceasta ne-am răcorit. Moţii au dat
şanei, ca să-şi schimbe mărfurile tate. dovadă în cursul sbuciumatei lor
pe cereale sau „bucate" cum le Berkowitzi-Ior, iar mai recent Iui istorii, că nu toate răfuielile se o-
zic ei. Blank, li s'a făcut, pe când moţilor? presc la vorbe.
Nevoile de păşuni alpine şi pă­ Deocamdată ne oprim aci şi ne con­ Dr. Virgil E. Şortan.
duri nici până azi n'au fost solu­ sumăm indignarea în vorbe. S ă nu - Cluj -
ţionate în mod cinstit prin reforma creadă însă cei vizaţi că prin a-
agrară. Permanentele certe şi hărţu-
eli dintre comunele învecinate pre­
[•••••»I
cum şilnumărul neobicinuit de mare
al delictelor silvice, sunt cea mai
eloqnentă dovadă.
Pauperizarea constantă şi siste­
matică a populaţiei de către cămă­
Strigare!
tarii venali şi rapaci a înfeodat în
datorii 8 5 % din gospodăriile sără­ Peste tot, sărăcia obştească a no­ Christos zic ţie, scoală-te şi um­
căcioase. Iată efectele crizei prădal­ rodului, mai ales ţărănesc. blă", şi s'a sculat îndată slăbăno­
nice nu numai de capitaluri dar şi de Oasele ţăranului, oase trudite şi gul ; şi noî îţi strigăm ţie, popor
ocazie de lucru. fâră folos. slăbănog: „Sc ală-t şi umblă!
Industria minieră atât de înflori­ Neîncredere, hoţie peste tot. Mergi pe picioarele tale!"
toare altădată, aşteaptă o mână sal­ Jos, sărăcie şi desnădejde; sus, De unde îndrăzneala aceasta la noi?
L

vatoare, capabilă să o ridice din la cei bogaţi, desfrâu şi risipă; jaf Din credinţă şi din Duh. Şi din
falimentul în care s'a năruit, numai şi 'n visteria ţării sub toate guver­ acestea a venit în toate vremurile,
din nepriceperea noastră. Ce să mai nele partidelor politice — se zice, orice izbăvire. E un Duh de izbă­
spunem de impozitele neachitate de că guvernul de azi, dacă n'a putut vire ce trăeşte în noi, cari propovă-
vre-o 5—6 ani în urmă, biruri pe face altceva, cel puţin s'a muncit şi duim învăţăturile Ligei Apărării Na­
cari agenţii fiscului nu sunt în stare se munceşte ca să stingă risipa şi ţionale Creştine. E un Duh care vine
să le încaseze, fiindcă li-e teamă să hoţia în v steria ţării. de sus, din cer dela Christos, prin
nu provoace revolta sătenilor, secă­ Ispitind poporul cel mare, afli din credinţă, şi se u n e ş e pe pământ cu
tuiţi cu desăvârşire de orice posibi­ oftatul că „hoţia vine de sus". duhul părinţilor noştri, cu duhul
litate de contribuţie, la sarcinile pub­ Stricăciunea şi hoţia a yenit me­ lui Mihaiu, al lui Ştefan dela Putna,
lice. reu de sus, dela conducătorii poli­ al lui Vodă Cuza dela Ruginoasa,
Toate aceste fenomene sociale tici ai ţării; iar dacă observi mai al lui Tudor de pe Jiu, al lui Av­
din Ţara Moţilor, reprezintă replica bine, vezi la spatele lor aurul şi ram lancu dela Ţebea . . . ! E duh
logică a unei chibzuiri juste pe care argintul străinilor şi Jidanilor, cari de izbăvire.
şi-au format-o urmaşului Horiaşi a nu ne-au iubit ţara din inimă, ci Nu vă chemăm, ci vă strigăm cu
lui A. lancu, despre orbecăiala rap­ numai pentru a o mulge; ei au ju buciumul Arcaşilor lui Ştefan, din
sodică a nepricejperei n o a s t e de mătate banii în ţară [şi jumătate în vârf de munte — muntele credinţa
guvernare. alte ţări; ei stau cu un picior în ţară şi nădejdii noastre — iubiţi-vă, Ro­
şi cu altul în străinătate; străinis­ mâni !
Cutreerând această regiune în lung
mul este buba cea mare a ţării; ei Infrăţiţi-vă! Deşteplaţi-vă, din
şi lat, de;a Gilău la Hălmaj şi dela
ne-au furat ţara, ei ne-au batjocorit somnul ce! de moarte! Nisipuri ră­
Ciucea până la Băiţa, ochiul atent
ţara; străinii şi mai ales Jidanii, ca tăcitoare ale Neamului nostru Româ­
al unui cercetător deprins cu apre­
nişte, corbi au ciupit şi ciupesc me­ nesc! Lipiţl-vă unul de altul şi în­
cierea oamenilor şi mersul eveni­
reu din trupul bogat şi răbdător al tăriţi blocul de granit, în care în
mentelor, nu poate trece cu vederea
ţării noastre. zadar să isbească vrăşmaşii noştri
aceste fenomene cari îţi dau impre­
sia reală, că aici se petrece ceva „Ţara boului"! Până când ace­ văzuţi şi nevăzuţi.
sguduitor de tragic, asemănător unui astă poreclă de ruşine ? Şi boul a Prin Christos şi pentru Christos!
vulcan în preparative de erupţie. dejugat! Prin Patrie şi pentru Patrie! Prin
Dacă se pot vedea undeva în a- Rege şi pentru Rege!
ceastă ţară stigmate prerevoluţio- Partidele politice de până a z i :
Preot loachim C. S'.ănescu
nare, cu rădăcini adânc infipte în s'o ştiţi bine voi, fraţi Români şi
Găvăneşti — Buzău.
numus-ul etnic al poporului româ­ Creştini, că sunt în slujba interese­
nesc, atunci trebuie să ne aţintim lor corbilor, în lanţurile robiei auru-
privirile asupra frământărilor neo- luilor drăcesc, care ne-a sărăcit ţara,
îmbogăţindu-se numai pe ei, cei
aicinuite prin cari se sbat azi moţii.
Noi deocamdată semnalăm pri­
puţini şi care ne-au str cat şi sufle­
tul şi bunele moravuri al poporului.
Citiţi şi răspândiţi
mejdia ce se anunţă.
Până când ? Dar până când mai
Domnul peşedinte al consiliului putem răbda acea>tă stare de jale
Nicolae Iorga a promis că va cer ce ne urmăreşte şi ne îndobitoceşte ?
ceta răul şi va găsi leacul. Semne Fraţi Români şi Creşti ui!
de îndreptare cu toate aceste nu se Liga Apărării Naţionale Creşiine
arată, iar în acest timp foamea şi vă strigă prin noi un glas de stri­
corupţiunea, isvoare din cari ţâşnesc gare înaltă.
revoluţiile, curg neîncetat în Munţii
Apuseni şi Zarand. Singurul zăgaz,
dar şi acesta vremelnic, este încre­
Ca şi oare când , Apostolii Iui
Christos, cari văzând un slăbănog la
uşa bisericii, i-au z i s : „Aur şi ar­
lomâneasca
derea neţărmurită încă, ce o au în gint n'avem, dar în numele lui Isus

© BCU CLUJ
12

Este poliţia auxiliara justiţiei ? ori îi pune beţe în roate ?


Tablou
despre inculpaţii implicaţi în fraudele cu spirtul negru, dispăruţi dela domiciliu.
Nr. cor.

Numele şi N-rul
Observaţii
pronumele dosarului

Conform adresei Cabinetului de Instrucţie Trib.-Storojineţ,


1 Samoil Körner 76/931 No. 2 8 9 7 / 9 3 1 , se află în Polonia, oraşul Cuty.

Conform adresei Comisariatului 11-Oradea, No. 2936 din


23. VII. 9 3 1 , şi adresei No. 3301 din 2 5 . VIII. 9 3 1 , se
2 Solomon Martin 19/931 află în Ungaria, la Budapesta.

3 Ludovic Lebovits »»

4 Lautenţiu Grünwald »
Conform adresei Comisariatului II-Oradea, No. 3208 din
5 Izidor Hitter 25. VII. 9 3 1 , se află în loc necunoscut (Ungaria).
Conform raportului telefonic al poliţiei Satumare, se află
6 Jacob Spilman » în Ungaria.
Conform raportului Poliţiei Tg.-Mureş, depe fila de inma-
7 Samuil Kepes 152/931 nuare restituită împreună cu citaţia, se află în Ungaria.
Conform raportului telefonic al Postului de jandarmi Reteag,
8 Iosif Kepes jud. Someş, se află în Ungaria.

Conform raportului verbal al Comisarului dl R. Ilea dela


poliţia Cluj, şi a procesului verbal trimis cu mandatul de
9 Ludovic Rosenwasser 123/931 arestare, se află în Ungaria.

Conform procesului verbal despre neinmanuarea manda­


tului de înfăţişare, emis de Cab. III. Instr, se află dispărut
10 Alexandru Rotschild n în loc necunoscut.
Conform raportului verbal al Comisarului de Poliţie dl R.
11 Mauriţiu Stroli 76/931 Ilea, se află dispărut în loc necunoscut.
Conform raportului postului de jandarmi Vad, jud. Bihor,
12 Elias Schlesinger 19/931 No. 32 din 3. IX. 9 3 1 , se află în loc necunoscut.

13 Ernest Kertész 152/931


Conform raportului telefonic al postului de jandarmi Prun-
14 luliu Karniol , 77/931 dul-Bârgului, se află în Ungaria.

Inculpaţii dela 9—13 inclusiv, probabil că se află în ţară.

Dupăce vei fi citit acest tablou, au putut scăpa urmăririi judiciare ? Ori lucrează aurul lui Iuda ?
ai dreptul să te întrebi, cetăţean ro- Pentru care motiv poliţia nu şi-a Dl Ministru al Justiţiei are tot
mân, pentru care motiv toţi contra- făcut datoria de vigilenţa şi energie, dreptul să ceară colegului său dela
bandiştii de mai sus, implicaţi sub o spre a ajuta, ca mâna aspră a Ju- Interne, sâ-şi deştepte subalternii,
formă sau alta, în frauda de miliarde stiţiei, să inşface pe contrabandişti să-i scuture şi să'i cheme la simţul
cu spirtul negru, TOŢI JIDANI, şl să-i bage în puşcărie ? răspunderii

© BCU CLUJ