279052

ANUL V. - No. 16. „Vom lovi deopotrivă în străinul parazitar

şi în R o m â n u l necinstit şi înstrăinat!"
15 Iunie 1929.

ÎNFRĂŢIREA
ROMÂNEASCĂ
Organ al „Ligii Apărării Naţionale Creştine"
Apare la 1 şi 15 a fiecărei luni

C U P R I N S U L :
Preşedinţia L. A. N. C . : Comunicat.
I. C. Cătuneanu: F a p t ă rodnică.
C. Gr.: Străinii în a r m a t ă .
Din ticăloşiile Jidanului trădător.
N. P o p a : Partidul Dlui Maniu este în continnă
negaţiune cu b u n u l m e r s al României î n t r e ­
gite.
Ţepeluş: 10 Maiu la Roma.
O rază d e nepieritoare glorie din istoria F r a n ţ e i
şi a civilizaţiei.
P e l i n : Un colţ al Palestinei — Maramureşul.
C. G. D. D a n i l l a : Luminaţi poporul.
Redacţia : Bună idee.
Corespondent: Treziţi-Vă D-lor intelectuali.
Moţii din n o u pe drumuri.
Sfinţirea Drapelului U. F. V. din com. Finisei —
Cluj.
I. L. P o t r a : Daţi sfaturi folositoare ţăranilor.
Informaţiuni.

Un număr 12 Lei

Abonamentul în interiorul ţării 1 an 300 Lei, 6 luni 150 Lei

în străinătate î an 400 200
»

Redactor r e s p o n s a b i l : Dr. LAZAR ISAICU

REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA TIPOGRAFIA „ A R D E A L U L "

CLUJ, STRADA B O B N-rul 7 STR. MEMORANDULUI Nr. 22.

© BCU CLUJ
 ANUL VI. - Nr. 16 Cluj, 15 iunie 1929

ÎNFRĂŢIREA ROMANEASCA
Organ al „Ligii Apărării Naţionale Creştine"

Comunicat p e r m a n e n t ă ginijăl p e n t r u c o n d u c ă ­
t o r i i nouliui s t a t . Q u m harfia E u r o ­
p e i s ' a r e f ă c u t idjupă t r u p u l n o r -
imiail a l ifiencărjei n a ţ i u n i idasrobito,'
Din toate părţile ţării, ne vin ştiri îmbucurătoare cu privire la creş­
terea curentului L. A. N. C. u r m e a z ă c u necesitate c ă n o u l STA­
Mulţimea şi-a pierdut toată încrederea în guvernarea partidelor, mai t u t e u r o p e a n n u s e p o a t e m e n ţ i n e
ales după ultima experienţă, hotărâtoare, cu partidul naţional ţărănesc, imiai temeinic,, d e c â t a s i g u r â n d fie­
care a înşelat toate aşteptările. cărei naţiuni, . o r g a n i z a t ă î n stat
p r o p r i u , o v i a ţ ă specifică!, îupiuter-
„Să vină Cuziştii" uiiaiind-o p â n ă l a maximum Ş I op­
timum, ooinlfoirm m i s i u n i i s a l e i s ­
Acesta este strigătul, care creşte, ca o protestare firească, şi ca o torice, i n d i c a t ă d e î n s u ş i r i l e etnice
speranţă în programul şi în silinţele noastre. şi s i t u a ţ i a geografică.
Având datoria de a răspunde acestei chemări, şi de a lucra necon­ A c e a s t ă canseointta logică IA! p r i a -
tenit la formarea conştiinţei naţionale româneşti, care este propria misi­ oipáuiiuá n a ţ i o n a l i t ă ţ i l o r , a z i r e a l i ­
une a L. A . N. C. — dar şi în prevederea schimbării de guvern, care zat, a înţeles^o a d m i r a b i l stiuldienti-
poate să nu întârzie — ni se impune tuturor să ne grăbim a ne folosi m e a r i a m â n ă . D i n întelegenea, o a -
de vremea bună a verii, pentru a intensifica propaganda, şi a desăvârşi r e - I i a o e o n o a r e , ilsvoma iceirinţa, o-
organizaţia. n e r g i c , u n e o r i t u m u l t u o s expriima-
Individual de la om la om, prin întruniri parţiale, pe comune, sau pe itlăl, s ă î n c e p e m făriă z ă b a v ă ŞA f ă ­
judeţe, ca-şi prin tipărituri de tot felul şi prin răspândirea ziarelor noas­ r ă slăbiciuinie a rue t r ă i viaţa, î n
tre, membrii L. A. N. C. să apeleze necontenit la marea mulţime, lămu­ h o t a r e l e l ă r g i t e , o u a ş a rost, croit
rind interesele ei, şi chemând-o la lupta de apărare naţională creştina, d e gtuvernainţii, î n c â t s ă s e a s i g u r e
împreună cu noi. întâietatea Românului în tara lui.
Timpul e scurt. Evenimentele se precipită. F ă r ă a c e a s t ă întâieftiafte, iprimcápiul
Preşedinţii organizaţiilor L. A. N. C, au răspunderea să vegheze ca ma/ţîoniaMtăţai, ioe sită l a b a a a R o -
împrejurările să nu ne surprindă nepregătiţi. mâniiei a o t u a l e , d e v i n e î n sicuirtä
Lozinca noastră se rezumă în două cuvinte: virane literă m o a r t ă ; i a r tana n o a -
stră ajunge u n adăpost îmbelşugat
Unite ş i m u n c ă ! p e n t r u n e a m u r i s t r e i n e , a t r a s e ide
avuţiile ei Ş I îngăduinţa noastră.
Preşedintele Suprem al L. A. N. C A t a r e persjpecitivă n u p o t a d m i t e
a c e i a , a i icăror p ă r i n ţ i m o ş i ş i s t r ă ­
A . C. Cuza m o ş i iau ipăjtibnit ŞA s â n g e r a t s p r e a
c o n t r i b u i l a pjatriimiotniul suJffetiesc,
d i n o a r e s ' a î n f ă p t u i t l a mioanentul
istoric lildlealiud maţlional. Simţind
Faptă rodnică ') precis;, c ă dlominiia r o m â n e a s c ă t r e ­
b u e s i n g u r ă s ă s e î n t i n d ă peste p ă -
Se î m p l i n e ş t e u n deceniitu, d e c â n d n e i n s p i r a t , el a înţeles ş i simţit mâintul s t r ă m o ş e s c , desrobiit prin
societatea s t u d e n ţ e a s c ă , Petru Ma­ r e a l i t a t e a î n c h e g a t ă î n t r e N i s t r u şi siaibia rtoimânealsică. stiudienrţiiii, î n gri­
ior îşi a f i r m ă p e p ă m â n t u l d e s r o - Tisa, o u o p'reeiziiuime s i o p ă t r u n ­ j o r a ţ i 'de nepălsairea «uvernanţiilor,
bit a l n e a m u l u i m a i m u l t -'decât d e r e , c u c a r e n u s e p o t l ă u d a g u ­ c a r i s'iaiu o d i h n i t Ş I î n c ă doirimitaa-
î n d r e p t ă ţ i r e a l a v i a ţ ă : d r e p t u l la v e r n a n ţ i i d e e r i şi d e a z i 'ai R o m â ­ ză p e l a u r i i R o m â n i e i Manii, iau r i - •
respectul obştesc. niei î n t r e g i t e . diicait piroMeimie ŞI a u - d a t a l a r m a ţi- .
inând t r e a z ă c o n ş t i i n ţ a a u t o h t o n i ­
Ş i - a c â ş t i g a t i n c o n t e s t a b i l acest D i n r ă z b o i u l (mondial a eşiit î n ­
lor.
d r e p t , o u a t â t m a i preţios, ou c â t f ă p t u i r e a prinioiipáuliuá n a ţ i o n a l i t ă ţ i -
se (impune p r i n r e c u n o a ş t e r e a p u ­ lor. Este firesc, este î n s p i r i t u l r e - A u p u s p r o b l e m a c o n v i e ţ u i r i i NOA­
blică a r o l u l u i ce a j u c a t c e n t r u l a u t o r u l u i politic f i x a t p r i n t r a t a ­ STRE ou minorităţile etnice în aşa
a c a d e m i c Petru Maior d i n Oluj î n tele d e p a c e , c a n a ţ i a , 'liberată şi fel, î n c â t lâiceştii beneficiarii a i TRE-
sbuiciumul t i n e r e t u l u i universitar p u s ă i n t e g r a l s u b o c r o t i r e a s t a t u ­ CIUITIULU'i s ă n u c r e a s c ă pestié c a p u l
d i n u l t i m i i zece a n i . î n s u f l e ţ i t şi b i ­ lui p r o p r i u , e a formeze obiectai d e INIAIŢAUINII d o m i m a n t e ; ş i a f o r m u l a t ,
c u m i n t e şi p r e v ă z ă t o r , principiul
') Articol reprodus din „Almanahul societăţi academice Petru Maior", just ai proporţionalilăţii.
apărut în Ciuj-1929, eu prilejul sărbătoririi primului deceniu de viaţă Integral Au d a t a l a r m a , c u r ă s u n e t p u ­
românească, în hotarele vechii Dacii, ternic î n opinia publică, asupira

© BCU CLUJ
 184
c h e s t i u n i i jidoveşti, c a r e a î n g r i j o -
nat pe tot o a m e n i i d e s t a t a i R o m â ­
niei, a v â n d î n f a t a l o r n o d u l g o r ­
d i a n al r a p o r t u l u i : d e o p a r t e , d i n ­
t r e p o p u l a ţ i a jidovească, i n a s i u i i -
laibilă, p a r a z i t a r ă , d u ş m ă n o a s ă s t a ­
tului român, sporind prin continuă
imigiratliune f r a u d u l o a s ă , s t ă p â n i n d
toate i s v a a r e l e vieţii economice, şi \
d i c t â n d d i n l u m b r ă î n politaica i n -
t q r n ă p r i n p a r t i d e l e ide g u v e r n ă ­
m â n t c e - i s u n t a s e r v i t e işii p r i n p r e ­
s a c o t i d i a n ă ; ide a l t ă p a r t e , bietul
popor' r o m â m sărtaic ş i f ă r ă şcoală,
Dilpsiijt 'de e x p e r i e n ţ ă î n l u p t a p e n t r u
.exilsitentjă, î m p i e d e c a t ide a, s e î n ­
mulţi d i n c a u z a mizerabilelor con­
diţii hiiigienlioe a c t u a l e , e x p l o a t a t
p â n ă i a sânge de pamzitismiul ji­
dovesc, s e c ă t u i t î n e n e r g i a i u i v i t a ­
l ă ipnin a l c o o l i s m u l r ă s p â n d i t îm c e a
m a i iairi^ă m ă s u r ă die J i d a n i s i p u r ­
t a t c u mindiiunia d e poliiticianii j i ­
doviţi d i n r ă u t o t î n m a i natu.
G a d r u l u r i a ş , laomplioat c u i n v i ­
zibile ramflficatţai, a l p r o b l e m e i j i ­
doveşti, c e îşi .aşteaptă! resolvikea,
pentru ca Românul să ajungă la
întâietate în tara lui, l ' a v ă z u t c l a r
s t u d e n ţ i m e a c u i n t u i ţ i a 'omuluii, pe
c a r e îl p r i v e ş t e d i r e c t v i i t o r u l î n ­
t u n e c a t . Bria firesc.să d e a a l a r m a ,
m a i ales c â n d o b s e r v ă , c ă î n m i j l o ­
c u l p e r i c o l u l u i c r e s c â n d luimea n o a -
s t r ă p o l i t i c ă s e face v i n o v a t ă de
compliicităitii r e m u n e r a t o a r e iau d u ş ­
m a n u l implacabili a l S t a t u l u i ş i p o ­
porului nostru: cu neamul lui I u ­
da.
1
S t a i g ă M l îngirijorărdli ptajtmafce
n u ia iost mainifestaroa e x a g e r a t ă
a nunei s e n s i b i l i t ă ţ i j u v e n i l e — c u m
a u s p u s oei i n t e r e s a ţ i — ; ici e x p r i ­
m a n o t a j u s t ă a isiituatiei, aşia a u m
a u v ă z u t bărbaţii p o n d e r a ţ i , icu d o r
ide n e a m ş i c u r a j moriali. d e n u n ţ â n -
d-io (întregii s u f l ă r i r o m â n e ş t i ăla o-
c a z i e S'cfanuă.
N e f a c e m 'datoria idé a r e a m i n t i
a i c i cuviinţele r o s t i t e d e I . P . S . S.
'Mitropolitul Ptmimialt MSiron •Cnistea,
a s t ă z i P a t r i a r h ş i m e m b r u ia! î n a l ­
tei R e g e n t e , c u p r i l e j u l c e n t e n a r u ­
l u i l u i A v r a m I a n o u . lla m o i r m â n -
, t u l erouOiui-martir, î n p r e z e n ţ a M .
S. R e g e l u i F e r d i n a n d ş i a î n t r e g i i
Gurţi Regale, djiin cair© disioulrs r e ­
z u l t ă şi,vauoivăţiiapoflliitiiüianiilor, cairi
se î n c h i n ă viţelului de a u r , şi p e ­
ricolul ice n e a m e n i n ţ ă d i n p a r t e a
Jiidaniloir venetici, c o n s t i t u i ţ i î n s o ­
cietăţi forestiere, c a r i aiu idlevaistei
păduriite Moţilor, irediucânidui-i l a
s t a r e a d e icerşaltoiri î n tjama l o r d e
b a ş t i n ă . VOTbind d e s p r e î n t ă r i r e a
s i t u a ţ i e i materiiale a p o p o r u l u i r o ­
m â n d i u Ardeal, p r i n faptul unirii
şi a l legilor d e umiificaire, I. P . S.
S. Mitropoliitiuű Pirimait icanitiniuă î n
aceşti taruieni :
„Dar această întărire ar îi pro­
gresat cu pasi mai hotărâţi, dacă
atâţia nepoţi nevrednici ai luú A-
vram lancu — fără s\uflet şi fără
Dumnezeu —< nu ar fi preferat îm­
bogăţirea proprie în contul celor
mai vitale interese ale neamukd şi
în favoarea celor ce totdeauna ne­
am dorit peirea iar nu binele.
„In deosebi ni se cerneşte sufle­
tul de îngrijorare, când în fata me­
moriei eroului, care a fost „Craiul
Munţilor" şi apărătorul gliei străV
moşeşti şi a héuror bogăţiilor ţă­
rii —. trebue să constatăm că în
multe părţi ale ţării bogăţiile mai
miori au ajuns pe uşor si aproape
în întregime pe mâni streine şi de
neam şi de tară şi de sufletul ei.
Codrii seculari şi romanUci, cari
ne^au adăpostM strămoşii si ne-au
salvat sufletul neamukii —în lipsa
de cooperative naţionale — se ex­
ploatează de colonii neromâneşti,
cari om dai la ţinuturi întregi un
caracter, înstrăinat din toate punc­
tele de vedere.
Pe aceasă cale în era româneas­
că viaţa neromânească s'a întărit
în multe ţinuturi cu paşi uriaşi; şi
nu la minorităţile băştinaşe ale ţă­
rii, cu cari împreună împărţim bu­
curos pământul şi bunătăţile lui şi
cu cari voim, a trăi în frăţească ar­
monie si la Mne si la rău; ci vene­
ticii din toată lumea găsesc la noi
n&conturbaU teren cald de a ne du­
ce belşugul acolo, unde te-o fi şi su­
fletul.
In faţa acestei situaŞi buciumul
Moţilor trebue să repete tot mai des
şi mai intensiv refrenul lor ;
„Munţii noştri de aur plinii",
„Noi tot shmi ve la străini".
Acest memento, care a rămas tot
actual^ cere grabnice remedii. Si nu
exista un singur Român cu inimă
şi ochi observatori, care să nu sim­
Străinii în armată )
I n l u c r a r e a m e a „Diviziile de re­
zervă, sporirea armatei. întărirea
naţiune" a m s p u s r e l a t i v l a s t r ă i n i :
„ . . . trebuie introdusă şi recruta­
r e a n a ţ i o n a l ă , pemttriu s t r e i n i , m a i
al es c â n d a c u m v o m a v e a u n s t r ă i n
mai mult. bulgarul î n ţara noastră.
P ă r e r e a m e a , î n s ă , este c ă a r fi
m u l t iniai b i n e s ă n e l i p s i m d e s e r ­
viciile l o i . Tuircii a u f ă c u t o t r i s t ă
general C. G. ÎN ACTIVITATE,
' ) FRAGMENT REPRODUS DIN STUDIUL DISTINSULUI
INTITULAT; ^îndrumări nouă în organizarea Armatei", APĂRUT LA SIBIU ÎN 1 9 2 9 LA
TIPOGRAFIA ŞCOALEI MILITARE DE INFANTERIE NO. 2 .
tă că această situaţie, înăbuşe în
ţinuturi întregi viaţa poporului au­
tohton .şi prezintă pericol grav, ca­
re culminează într'un început de
a se înstrăina şi sufletul ţării. Iată
pentru ce cea mai patriotică dato*
rinfă ne cere a găsi momente pen­
tru signaUsarea răului.
De simr probleme muUiple şi
grele bat la poarta vieţei noastre
publice, aşteptând dela cei de sus
rezolvirea. Aceştia insă ori cari ar
fi ei şi ori cât de bune intenta şi
ori cât de largă voinţă ar avea.
nu-^s în stare a le cuprinde singuri
toate. Mântuirea poate veni numai,
dacă toţi câţi au cădere şi răspun­
dere întru împlinirea poruncilor de
sus — fie meci, fie mari — vor, fi
la locul lor stârpind şi îndreptând
ineorectităfile şi relele, slujind nea­
mului iar nu lui Mammm".
A ş a v o r b i a lla 3 1 A u g u s t 1 9 2 4
î n a l t u l Pirelait, m e n i t s ă a j u n g ă P a ­
t r i a r h a l R o m â n i e i ş i membtriu î n
î n a l t a R e g e n ţ ă , c h e m â n d ipe g u v e r ­
1
nanţii l a siimiţjui d a t o r i e i duipăj-ce
.denunţase r ă u l î n t o a t ă igflaviitatea
lui. Qu aprioape d o i lani î n a i n t e , s t u -
idenţiU idlela oantriuil Petru Maior d ă ­
d u s e r ă a l a r m a , î n felul l o r t i n e r e s c ,
a s u p r a a c e l o r a ş i chestdluni —• v e n a ­
1
l i t a t e a p'oütóaianáílloír ei peritocdjuil J I ­
dovesc- —:, işli astfel a r u n c a s e r ă f e r -
mientuil i d e i i n a ţ i o n a l e sil a l m â n ­
1
d r i e i die ineam î n v â l t o a r e a VIEŢII
publice.
De a t u n a î î n a i n t e s e î n i ă p t u e ş t e
^zilnic, î n c e t d a r tetmedmio. p r o c e ­
s u l d e clairilfilcare a l löonstiiilnitjeüi r o ­
m â n e ş t i f a ţ ă ide p r o b l e m a j i d o v e a ­
scă, c e trebuie astfel r e s o l v i t ă î n c â t
România să r ă m â n ă a Românilor.
Gentriu! a c a d e m i c Petru Maior
s e p o a t e m â n d r i ică a c o n t r i b u i t p u ­
ternic 'la a o e a s t ă diaiptă fecundă î n
rodhiiloe Cansteeinite. I i zicem! d i n
taaită i n i m a :
Vivat, crescut, floreaţ.
I. C. CĂŢUNEANU.
1
e x p e r i e n ţ ă cui' s t r ă i n i i d i n a r m a t a
l o r ; s ă n u o f a c e m ş i n o i . S ă fie
scutiţi d e serviciul militar în schim­
bul nnei taxe. Serviciul militar să-l
a a c ă n u m a i ncanânui, c ă c i n u m a i
pe el î l doaine i n i m a d e ţ ă r i ş o a r a
lui, şi numiai l u i îi b a t e i n i m a m a i
tiare, c â n d ii se vorbeşte d e s p r e „ r e ­
î n t r e g i r e a n e a m u l u i " . A c e a s t a este
o c h e s t i u n e f o a r t e i m p o r t a n t ă , a-
© BCU CLUJ

suipra .căreia l e g i u i t o r i i t r e b u e s ă
a i b ă toată a t e n ţ i a c u v e n i t ă " .
î n s p ă i m â n t a t die a c e e a ce v ă z u ­
s e m î n răisboul b a l c a n i c , c u c r e ş ­
t i n i i d i n a r m a t a t u r c ă , ani-aiu ve­
nit aceste g â n d u r i , pe c a r i l e - a m
p u s m a i sius în l u c r a r e a unea. B u l ­
garii, S â r b i i , Grecii, M u n t e n e g r e n i i
etic. a a d e z e r t a t î n imassă, idin a r ­
m a t a tiuiică, c h i a r p e t i m p u l ope-
na-tiunilor; b a ceva imiai i m u l , a u
fost adesea 'unităţi î n t r e g i d e s t r e ­
ini, c a r i atu î n t o r s a r m e l e , c h i a r în
t i m p u l luptei, c o n t r a foştilor lor
s t ă p â n i , d e p â n ă ieni. Si n i m e n i
j
n u i poaite a c u z a , fiindcă sentiimen-
t'uil n a ţ i o n a l este m a i p u t e r n i c de­
cât orice d i s c i p l i n ă , d e c â t orice
teaimă, şi d e c â t orice jturămâmt.
A t u n c i a m s c r i s şi e u c ă b u l g a r u l ,
d i n a r m a t a n o a s t r ă , n o u l s t r e i n ce
va .iimtrâ, p r i n l u a r e a c a d r i l a t e r u -
ihii:, 'între icetăttenii! nioştrii, s ă n u fie
l u a t î n a r m a t ă eiii, srniaiî 'bine. s ă fie
scutit, în s c h i m b u l tumed t a x e m i ­
litare.
Evenimentele, ice a u ' u r m a t , n u ­
m a i la trei a n i . d e c â n d a m s c r i s
acele c u v i n t e , mi-taiui d a t idireptate,
c h i a r imai mult', d e c â t mi-atş fi p u ­
tut î n c h i p u i . S ă n e a d u c e m a m i n t e ,
deşi este f o a r t e d u r e r o s , raumiai, d e
Turtinciaiia, d e D o b r o g e a -şi ide d e ­
z e r t a r e a î n tmiassă a b u l g a r i l o r , din
toate regim eurtele n o a s t r e îşi, a p o i ,
•de r e v e n i r e a l o r . c h i a r a d o u a zi , 1
b a c h i a r î n a c e e a ş i zi, î n r â n d u r i l e
armatei atacatoare si să n e reamin­
t i m d e (sălbăticia l o r r e v o l t ă t o a r e .
D i n p u n c t d e vedere mfflităresc,
a l disciplindii, a l iuriătaânitiului, p u ­
tem t a x a aiceist gest c a ..maşelnic".
D i n piunct d e vedere. î n s ă . n a ţ i o n a l ,
sufletesc, este e x p l i c a b i l îşi c h i a r
ţsciuzabil !
Azi, a v e m î n t a r a n o a s t r ă : u n ­
duiri, b u l g a r i , r u ş i . s â r b i , evrei, ş i
î n c ă într'iun nuimăir î n s p ă i i m â n t ă -
ftor. Cred c ă este b i n e s ă r e z o l v ă m
p r o b l e m a serviilciului lor î n a r m a t ă ,
c u n n m i n u t miaái c u r â n d , a ş â c a
evenimentele s ă n u se s u r p r i n d ă .
Răsbbiiuil ce a b i a s'a î n c h i s , s u b
iFonmia de răsboîiu ou ' a r m e l e d e foc,
d a r ioane î n c ă d ă i n u e ş f e . siub for-
mia p r o p a g a n d e l o r , a discreditărid,
a _ insinuărilor răutăcioase, a înve-
n i n ă r i i sufletelor si d ă r â m ă r i i i tria-
tateloir d e pace. a, răscolit t o a t e p a ­
timile 'omeneşti şi toate u r i l e ce de
secole s'atu aiouirnulat, î n sufletele
ddifeniteloir n a ţ i o n a l i t ă ţ i Tot s p i r i ­
tul die Tăshuniare a l n n e i nasse, ce
s'a ereziuf n e d r e p t ă ţ i t , s a u c a r e se
vede azi. d u p ă c r e d i n ţ a sia o p r i -
miat şi jeiSuit, s'a acutmiulat în s u ­
fletul! fiecălnudia şi este î n fierbere,
î n t r e g a c e s t sentiiiment aii „plătdrii"
'nedreptăţilor, r e a l e satu î n c h i p u i t e ,
circulă f ă r ă nici o stavilă, dela i n ­
divid l a individ, i i e c ă el sie a f l ă î n
ţ a r a s a , s a u î n t a r a ice 1-a c u c e r i t ,
şi i a c , astfel, tun/ul o u a l t u l , tun l a n ţ
d e u r ă ce se întinde', 'Creşte, şi ce
d e v i n e , d i n ce î n ce, m a i p u t e r n i c
şi m a i a m e n i n i ä t o r , î n special p e n -
tnu oel n e p r e g ă t i ţ i .
Toţi s t r e i n i i , d i n o t a r ă n o u a l c ă ­
t u i t ă , i n d i f e r e n t d e n a ţ i o n a l i t a t e a -ce
o a u , d e t a r a î n o a r e se 'găsesc, s a u
de t a r a ce a u a v u t - o moiai î n a i n t e ,
fac bloc, î n miod a p r o a p e reflex, î n
cambra n a ţ i u n i i doaniiniante, a g i t â n -
d u - s e î n t r e ei, î n c o n t r a statului
ce-á s t ă p â n e ş t e a z i . Acest bloc şii a -
cieste a g i t a ţ i u n i siunt ou a t â t m a i
m a r i , m a i p u t e r n i c e şi m a i v ă t ă -
mătoaire. o u c â t ele s u n t a j u t a t e , n u
n u m a i pe a s c u n s , diar tchiar p e fatal,
d e c ă t r e statuii vecin, ce s t r i g ă î n
gîuria m a r e , c a s ă fie a u z i t d e t o a t ă
kumca, îşi m a i a l e s d e n a ţ i o n a l i i s ă i
„robita" d i n t a r a n o n a l c ă t u i t ă , c ă :
„ n e d r e p t a t e a ce s ' a f ă c u t v a tßi r ă s -
b u n a t ă , c ă t r a t a t e l e trebuiiiesc r e ­
făcute, c ă t a r a IOT oiiumifiită t r e b u i e
se r e î n v i e " .
I n astfel d e cantMtdiunii, d e a g i t a ­
ţ i u n i şi d e p r o p a g a n d ă , mu p o a t e
cere niimeni, p e c o n ş t i i n ţ ă , c a acei
naţionalii s t r e i n i , s ă fie bunii soldaţi
în riălsboiu, c h i a r c â n d e i siunt duşi
s p r e a l t e dwantdiare, d e c â t ale vechii
l o r ţ ă r i , d a r maii ades c â n d v o r fi
duşi contra eonnaţionalilor lor.
V o r d e z e r t a , î n m a s s ă , î n cel m a i
b u n caz, d a c ă n u v o r face î n c ă ş i
a l t r ă u m a i m a r e t ă r i i , ee-á s t ă ­
p â n e ş t e a z i . — Şi, din punct
d e veidére a l sentimentulud lor
naţionali, ei v o r fi justificaţi
şi c h i a r sieuzati Ţ a r a , î n s ă , ce
le-ia d a t crieziăknânt şi a r m a t a c a r e
lena iulat j i u r ă m â n t u l d r e p t s i n c e r
şi î n d r e p t ă ţ i t , s u n t vinovate c ă
is'iam î n c r e z u t î n ei, s i vor s u f e r i
consecinţe g r a v e , m a i g r a v e d e c â t
. îşi p o a t e c i n e v a î n c h i p u i . S ă niu n e
fac t e a m ă d e a spume l u c r u r i l e pe
şleau !
Şi a c e a s t ă s t a r e d e l u c r u r i , va d u ­
ra, oel m a i p u ţ i n , o g e n e r a ţ i e î n ­
t r e a g ă , isocouhjnd'!, îm t i m p , a c e a s t ă
g e n e r a ţ i e , t i m p u l n e c e s a r c a toţi t i ­
n e r i i ş i b ă r b a ţ i i d e azi s ă fie d i s ­
p ă r u ţ i , i a r copiii c e s ' a r năşite,. de
a z i încolo, s ă a j u n g ă v â r s t a oaime-
miilor imaturi, c r e s c u ţ i , a c e ş t i c o p i i
î n t r ' o f ă r ă a lor, c u l i m b a acelei
ţ ă r i , iau c r e d i n ţ a acelM ţ ă r i , ou o-
biioeiurile acelei tării, şi p e idaire el
s ă înveţe, d e copil, d e c â n d d e s c h i ­
d e oclhiii. s ă o r e s p e c t e şi s ă o i u ­
bească. Atunicea,. . . p o a t e ! niaii a - '
Ies, d a c ă n o u l s t a t se v a îngrădi ca
să transforme mentalitatea tuturor
n o u i l o r cetăţeni, p r i n b u n ă a d m i ­
nistraţie, p r i n cinstită gospodărie,
185
p r i n cultură intensă, p r i n dreptate
n e t ă g ă d u i t ă , p r i n adevălr mefalşi-
ificat ş i . . . p r i n e x e m p l a r ă p e d e p ­
s i r e a t u t u r o r celor ce .ar î n d r ă s m i
s ă focă 'un r ă u , c â t ide m i c , t ă r i i ,
ce-1 adăposteşte, c e 4 h r ă n e ş t e ş i
cie-1 cultivă.
§ i a t u n c i , c â n d s ' a r c o n s t a t a că
n o u a steine d e l u c r u r i , diupă o p e ­
r i o a d ă d e 30—40 a n i , a r p e r m i t e
intrarea în normal, s'ar putea in­
troduce, în a r m a t ă şi streini. P â n ă
a l u n e i . î n s ă , nu,
Ghilair daică a r fi streini c a r i s ă 1
p r i m e a s c ă şi s ă p r i v e a s c ă noua
s t a r e d e l u c r u r i , c a n o r m a l ă , s i deci
s ă se c o n s i d e r e c a buini ş i c r e d i n ­
cioşi c e t ă ţ e n i a i t ă r i i , ş i î n c ă a r
fi u n l u c r u i n u m a n , ide a - i d u c e î n
răsboiiu, aaeaistă g e n e r a ţ i e d e azi,
î n c o n t r a c o n a ţ i o n a l i l o r lor, o u c a r i
aiu t r ă i t a l ă t u r i , p â n ă ieri, î n t a r a
lor, chiilar d a c ă ei iar fi, î n a d e v ă r ,
c i n s t i ţ i ş i hotăirîti s ă probeze, cu
v i a t a lor, c r e d i n ţ ă n o u l u i s t a t .
Totuşi, f i i n d c ă toţi l o c u i t o r i i t ă ­
rii., c a r i a u j u r a t c r e d i n ţ ă s i s u p u ­
n e r e legilor ei, i n d i f e r e n t d e n a ţ i o ­
nalitate şi de origină, s u n t cetăţeni
a i acestei ţ ă r i b i n e c U v â n â t a t e de
Dumnezeu, c u toate drepturile, şi
aniad alee Cu t o a t e d r e p t u r i l e , t r e ­
buie s ă a i b ă şti t o a t e î n d a t o r i r i l e . I n
astfel d e o o n d i ţ i u n i n u n u m a i d r e p ­
t u r i l e v o r fi r e p a r t i z a t e d e o p o t r i v ă
a s u p r a t u t u r o r 'Cetăţenilor, c i ş i î n ­
datoririle.
C e t ă ţ e n i i foţi, r e c r u t aţi. vor face
iserviciiul m i l i t a r î n t r e g t i m p u l p r e -
văziut î n leige; î n s ă , î n m o m e n t u l
r e c r u t ă r i i vor fi î m p ă r ţ i ţ i , d e l a î n ­
c e p u t , î n d o u ă m a r i categoria: ser-
nichă ide front si serviciul auxiliar.
I n s e r v i c i u l d e f r o n t v o r îi t r e o u t i
toti Românii', dar î n serviioiiuil a u x i -
lilair toţii s t r e i n i i . D i n t r e a c e ş t i a , diin
'iurmă, vor fi iSiautii# d e s e r v i c i u l md-
llitiar, pe t i m p d e p a c e , toţi a c e i a
c a r i vor cere, î n slcris, c a s ă fie
scutiţi, î n s c h i m b u l u n e i t a x e a -
nuiaile, p l ă t i t ă anaiail şi p e tot t i m ­
p u l d u r a t e i serviciiuOiud snib a r m e ,
şi c o m p l e t a r e , a d i c ă p a t r u a n i , şi
caire t a x ă v a fi proportionailă ou
a v e r e a d e icarie d i s p u n e fiecare ).
Toţi ceilalţi v o r fi. î n c o r p o r a ţ i l a
epoca p r e v ă z u t ă p r i n tege,, u n i i
p e n t r u serviciiu'l frontuilu'i, i a r alţii
p e n t r u diferitele s e r v i c i i a u x i l i a r e
a l e a r m a t e i şi ale ţ ă r i i .
S c u t i ţ i î n s ă , v o r fi c o n c e n t r a ţ i ,
şi ei, în fiecare and. c â t e u n a - d o u ă
l u n i , p e n t r u 'diferite p r e g ă t i r i . î n
direcţna iservicliului ce vor î n d e p l i n i
î n irăsboitu.
') In egătură cu aceastea, vezi
„Călăuza bunilor Români", cap. X, art.
25, lit. f. (N. R.)
© BCU CLUJ
186

Şi î n acest fel v ă z u t ă chestiunea, d r e p t u r i l e siiintte. f i i n d c ă a r avea a v e a s ă s e 'nupliinească iprain i a p b a

c a r e m i se p a r e şi logică şi umană o a r m a t ă , d i n s â n g e l e .ei, dlin sufle­ itrădătoruliui.
şi naţională, s'air r e d a c t a a r t i c o l u l tul ei, d i n icairnea e i s i c ă r e i a a r N u anini laimiinitesc îmiăţăişara
c o r e s p u n z ă t o r î n n o u a lege d e r e c ­ p u t e a s ă - i c e a r ă o r i s i ce, c h i a r şi M i - a r ă m a s î n rndimte .niuimiai c ă e r a
r u t a r e , î n semsiul arătatt m a i ISUS. s u p r e m a jertfă, c ă c i e a air d a . o o u î n a l t îşi îndoit p u ţ i n d e snaite. Avea
A t u n c i , n o u a t a r ă hipoitetică a r huiciurie, ştdimd că-ii P'emtnu p r e a - gradiud d e elev p l u t o n i e r s i diiin l i p ­
avea, în adevăr, o a r m a t ă naţiona­ măriirea ţfătaii ş i n e a m u l u i , d i n c a r e s ă d e ofiţeri, oomlatnJaJa iun p l o t a i
lă, o u c a r e aer fi î n s t a r e s ă - ş i a p e r e ea este alicăituiită. î n c o m p a n i a ictui o a r e f ă c e a m .Legă­
t u r a . N u - i suspecta, nimienii.. Awu-
seee g.rdije s ă se dinformieze «die p u n c ­
PIN TICĂLOŞIILE JIDANULUI TRĂDĂTOR tele .noastre tarii. Desele vriezâite n e m -
ţieşti î n iseotortul «e 'ociuipa o u p l o t o -
In legătură cu concepţia distinsului general C. G. privitoare la a l ­ mul sălu, i i înauPajiaise semitimemtele
cătuirea armatei noastre, ce trebuie să fie naţională, şi ca o tristă de­ i a t ă d e ţaira carie-l hrăndise îşi ipe el
monstraţie convingătoare a adevărului ce propagă, reproducem mai jos
şi p e ifamdliia l u i .
articolul apărut în Universul, vio. 18 88 din Aprilie 1929, scris de căpitanul
/. Popiceanu din care articol rezultă, cum s'a purtat în răsboiu! de între­ Imii wäre deötiul die r ă u c ă n u - i
gire al neamului, acel strein din unitatea sa aparţinând neamului etern, m a i ştiu luumielie. idar n e a m u l ' d i n
duşmănos şi trădător, al lui Iuda. icare f ă c e a plante, mena loaiuaait, î n
deouingiul viremiii. miuillte, foairte m u l ­
Neam străin t e naajiunsiuri s i n e - a dovödlilt t o t -
dleaunia santinnientele ce-i lamiimă.
Tdlmp innohiarâlt. Z i u a îmltateagă N e m ţ i i ajiumseseră f o a r t e î n d r ă z - S i a ifiugit fe dluşmatn. O a m e n i i
p l o u a s e . M i r o s u l p ă m â m t u l u i u s c a t metji- AstiM, laiuizfaem c ă î n aiöesit sec­ plotonulnii l u i m'aiu ptuÉut onede o ă
p â n ă aitiunici ,şii iail vierdetiii a b u n d e n ­ tor, s e a p r o p i a s e r ă mevăziuti, n o a p ­ le dlezerteaiză ciomamidlantul.
te a ipăldiuriu, e r a î n v i o r ă t o r ! tea d e toamsee, dădjulsariă! „bună Si icianaliia n!u s ' a iruulltluimdlt s ă
L a s t â n g a baitaidioniuiiui mosltru, o - seaira" s i r u g a s e r ă P e - a i inoştri SIE pradielai iniamiaului.
jcnipa poziţie taitalionul 11-ilea. mu t r a g ă " işii ..să 'viină l a e i " . C â n d Piriimül lucrtaí, p e icar© 1-a făcuit,.
Pirlknia c o m p a n i e a aJcasttaii b a t a ­ plecam, striigalui „ l a r e v e d e r e " . E - a ifost s ă idiesorie pozáldiunea aimipla-
lion făcea legătiuiră p e 'versaaiitui d e ram renegaţlii, oairi ounoşiteaiu' prea, s a m a n t a l a r celor idbuă mnittnaMieire
r ă s ă r i t a l d e a l u l u i Răcbiiltaşiull'-Mici biine l i m b a r o m â n e a s c ă ! A i n o ş t r i d i n secte/nul m e u . c ă c i puitin d b p a
c a r e r ă m ă s e s e oaupait s i d e d u ş m a n i r ă s p u n d e a m iau gloanţe, d a r a 2-a, ideziertare, f u m u r i e limatmáice, o u o
şi ide n o i . I n jiuinul a c e s t u i v e r ­ zi venieaiu d a r ! preaiziume 'maitamiatică, ttriaseiră c â ­
s a n t î n c ă m a i 'ora deasăl pădfcurea. C â t e v a zale s'aiu petrec/uit a c e s t e teva proecitilie, lutniele .dtapă .altete
Be-aed î n c e p e a diepărttarea m a r e fapte. Sargienitul işd c e i d o i tt^ălgătiari a i
d i n t r e eiale d o u ă poziţii. 1
N u ip'resiimltjisem d e g e a b a ralul ce- Hui m u r i r ă .
I n z o n a n e u t r ă se' a f l a maoul s a t , a v e a săi v i n ă icturâmid! M ' a m d u s să-d! văd!. I n i g a m i t a r
părăsilt a ö u m , Vifeamtea-Mânăstiirea. S e r g e n t u l , .sediul stecţdied d e m i t r a ­ mutdilaj! C a p u l , mâilniile îşi p i c i o a ­
Patriule dese aimiice şi i n a m i c e m i - liere d i n sectariul möuí, e r a iun o m r e l e sargenittului emani apiroiaipe nu,p-
şiuauaiu p r i n preajcmiai .aicestui e ă t u ţ . r>\m de 'viaţă. Vesel .şi ßarta, oricând" te. Cei d o i ostaisi mu! este m a i c u n o ­
Dese orii s e întâlneam acolo şi d u ­ s ă m o a r ă lial p o s t a i înicredilnitait. Cei şteau. Eraiu o maissiă d e darrne s a n -
p ă c â t e v a siohiimbuirii d e faciurdi, s e 2 t r ă g ă t o r i a i celor d o u ă imiiihraliie- ţgerânidă.
retrălgeaiu. Im ilndima satiullui î n s ă re, uimblaiu o u m a ş i n i l e a ş a ide b i ­ Loiviisie îin irilin pPoeictiiMe .dluşma-
nimieni mu î n d r ă z n e a s ă s e a v e n t u ­ ne, c ă n u e x i s t a î n 'tot inagiitaieintul ne. Lovise trădarea ticătomiui şi
reze. Gloanţele l o r g ă u r i s e r ă pere­ alţii t r ă g ă t o r i miali bunii d e c â t ei. nemernicului de neam străin.
ţii eăsiuitalor V r â n c e n i l o r . S o a r t a laicestior trei' ostaisd r o m â n i Căpitan J. POPICEANU.
I n ddtadmeaţa a c e e a megiuiroasă
e r a linişte a ş a d e imare, înicât p a r ­
c ă mi s e p ă r e a c ă l i n i ş t e a a c e a s t a
va d u r a o 'veşniioie. D a r mu. D u p ă Partidul d-lui Maniu este în continuă negaţiune,
amiiazd a u z i r ă m liairăşd! bubuimd t u ­
n u l spire Oituz. Ceva p r e v e s t i t o r d e cu bunul mers al României întregite
r ă u se' isiiímttjea î n a t m o s f e r ă . N o r i i Articolul de mai jos era să fie publicat în Juna Octombrie 1928,
a l b i s i milciî oliuteaiu d e a s u p r a a r ­ a intervenit schimbarea de guvern. Şi cum prin acest articol, de atunci
b o r i l o r b ă t r â n i ş i bucăţi-bucăta s e î-mi exprimam neîncrederea în partidul naţioflal-ţărănesc, s'a amânat
iniidiiciaiu suis, s e îmiprăştdatu si d i s p ă ­ publicarea, pentru a vedea noul guvern la lucru. După 6 Funi de guver­
ream. C â t e mimul n e î n v ă l u i a , d i n nare, se vede din cele ce urmează, că am avut perfectă dreptate:
oilţdii p i c m a i u s t r o p i i d e ploaie, c a r i
<ne u d a u rmtr'una. Zio, ipaintidlul D 4 u i Mamin, p e n - laiü idieterimdnait diupă imadesita m e a
1
î n c o l o , d e p a r t e , l a i n a m i c , l a t r ă itlrinciăl .mă viodiu o c u p a d e a c e s t a , -în p ă r e r e , îndieipăirtiatpea aciesiüui p a r ­
iun c â i n e . Moffâlldete n e g r e sie văd conibiinuiiitaitea s a , d e l a î n f ă p t u i r e a tid, c u toartă p o p u l a r i t a t e a mi, dela.
m i ş c â n d î n saituil Soveja. d e uinde-i R o m â n i e i Maird, p â n ă î n zilele n o a ­ posibiilăltaitieia idie-a i s e d a die c ă t r e
şii câinele, carie s ' a necăjit p e mişte s t e , d e c i lin timpul] icând s e n u - Ifonuiriifo looimjpetente, î n imiod JegH;î,
t r e c ă t o r i . Aceia s u n t vrăjimaşiii n o ­ nnea niuimati N a t i o n a l , inteíiámid! î n c ă piuferea.
ş t r i . P o a t e c â i n e l e v a !fi s i m ţ i t c ă inna 'Ciul Ţărăniiişfiii. s p r e a s e lUUini 1. Unirea, in memorabila adu­
aiceşiti itireoătsirii voesic r ă u l s t ă p â - Partdldiull NatftdnoJl-Ţăriănetsic. nare dela AJbaylulia diin 1 Bec.
n i l o r s ă i şi l a t r ă ş i mlaii taine a c u m ! Voiu .fixa acttiiumille ptriniciipale 1918, s'a făcut fără conditmm.
B a r t r e c u p u ţ i n t i m p îşi aimiuţi! Gî- iáié a c e s t o i p a r t i d î n faita e v e n i - Nici imul sie piufea aiitfel. A ş a a fă-
n e stbiie c e mat (die p u ş c ă v a ifi l u a t memtelior imlatni p r i n c a r i t r e c e a ţ a ­ curtno Baisiarabiiia, a g a B u c o v i n a .
c a s ă taică! r a , stăruiinid aistupra motivetor. cari; A ş a a n i făouit-o şji -niod, AirdeletnM.

© BCU CLUJ
 187

r í ' a m p u t u t íaoe t â r g d i n Aotiul cel L a 3 l u n i , D o m n u l Vaida-Voevod n u l s i m ţ îxi i c e ipjávesite adversarul

StyDare ide î n ă l ţ a r e s u f l e t e a s c ă a l n e a - fiind î n c ă ia L o n d r a , j a fost c h e m a t politic.
i h u M . Domnul Maniu, msál si an- f ă r ă veste d e c ă t r e Rege, î u o r e d i n - Ori p o a t e ică azi sunt eu mai o-
tUiragiul D-sale a găsit de oucimtá ţ â n | d u - i s e c u c o n d u c e r e a ţ ă r i i D-l b i c i n u i t cu înjiurătuiriile ? — Nu
să păteze această niărmtă sponla- Generali Averesiau. ştiu. I n t o t cazul, aipostaoáarádie pu­
neitatte, prin faimoasele puncte, M A c e a s t ă siohimihare r a p i d ă , d e î n - ţ i n m ă g u l i t o a r e pentru fraţi : hoţi,
puncte, d e c a r i s ' a făoutt aitâta uz, o r e d e r e r e g a l ă î n n e î n c r e d e r e , o cioooi, grecii, e t c . auzite atunci în
î n r ă s t i m p , 'de c e i i n t e r e s a ţ i , c a de g ă s e s c l a locul s ă u . a l e g e r i s i icetite zünic î n Patriia, e-
n i ş t e o o n d i t i u n i , c e n e ifiinid ţ i n u t e , r a u , p r e a a p r o a p e de z i u a înfră­
Gâriniuiireia d e 3 tani. î n âanpre-
a r p u t e a t r a g e d u p ă sime „ d e n u n ­
j u r ă r i l e d e latujncii, i-^a dovedit p e ţ i r i i n o a s t r e p r i n uînmre s i prea
ţarea contractului dala Alba Iulia".
D-d V a i d a - Vojeviod ş i soţii s ă i , i n - p r o a s p e t e m o r m i n t e l e eroilor căzuţi
. ,Gele 14 p u n c t e isiumt puncte ne­ p e n t r u desirobirea n o a s t e ă . c a ac­
capahilM ide oonidiuioere. N a v a m e r ­
gre, c e v o r r ă m â n e î n i s t o r i e e a centele d e idefăimare s ă nw redeş­
gea r ă u s i s e s c u f u n d a ventigdinos,
atare. Acestea î n s ă descalifică n u ­
î n v a l u r i l e Grevei G e n e r a l e oe se t e p t e 'revolta î n a c e i a .al 'căroir sim­
m a i p e a u t o r i . P o p a r u i a fost c u ­ ţ ă m â n t d e r e c u n o ş t i n ţ ă f a ţ ă ide fraţi
p r o i e c t a . E u e r a m î n Cluj, p e a -
r a t ; e l n ' a g r e ş i t . L u i n u i>-a v e - î n c ă n u era. q u t o t u l ş t e r s .
tuinci ; şi-îmi a d u c a m i n t e o u g r o a ­
noit î n m i n t e , c a p r i n e o n d i ţ i u n i JMă oupriilnse g r o a z a , v ă z â n d fur­
ză, ide zilele acelea, lipsite d e orice
s ă - s i f ă u r e a s c ă soarite a p a r t e ' , c i o r ­ t u n a oe se dfâsiăniţunise în alegeri.
s i g u r a n ţ ă , depe o zi p e a l t a . E u a m
b ă m a i b u n ă d e c â t a c e e a , c a r e s-i-o U n i r e a aceea t â n ă r ă , oe a b i a îniore-
d o r i t s c h i m b a r e a ş i - a m fost m u l -
p o a t e face t a r a d e c o m u n a c o r d , în s t a s e ne r ă b o j a l t r e i l e a a n de exis­
tuimit d e efeotud e i :
întregimea sa. t e n ţ ă , ss n a i l o v e a m f ă r ă «tratare,
4. D-l Generai Averescu a a d u s
U n i r e a n ' a v e n i t d e l a Vilson s i ou s i n e lin/iişitea a ş t e p t a t ă s i a s p u l ­ fiurios, pe t o a t e c o a r d e l e gâbuiiui.
d e i a p u n c t e l e l u i . E a a venit c a C o r p u l d i d a o t i c p r i m a r •din Cluj
b e r a t i a n t a m e l e grevai.
r o d a l u n o r jertfe alejuieauiuiuii' î n ­ fiu p r i m u l , o a r e r e a c ţ i o n a . Se făau
Ca platforma!, p e n t r u v e n i r e a s a
t r e g , jertfe ide secole, jertfe a c ă r o r a p e l i a î n v ă ţ ă t o r i m e a î n t r e a g ă din
la putere şi câştigarea încrederii
•netălrmiuriri. o concretizează cele A r d e a l ştii p ă r ţ i l e unigurenie i c a să-
Coroanei, între împrejurările de a-
800.000 d e e r o i . şi t r i m i t ă delegaţii s ă i s p r e a iua o
tumoi, e u ored, a u fost suficiente
C o n t r a U n i r i i .oalei S f i n t e ş i M a r i , atitudine.
calităţile isale d e g e n e r a l , ' dovedite
D o m n u l e M a n i u , toti a c e i a ce- Delegaţii a u h o t ă r â t î n unanimi­
î n r ă s b o i u , şi p o p u l a r i t a t e a s a d e
Ţi ţ i n şi Ţi-aiu ţ i n u t i s o n u l , a ţ i p ă ­ t a t e r e a c ţ i u n e oonitra agütatfaaiaiditar
atunci.
cătuit de neiertat ou Punctele D- f r a t r i c i d e , î n d e m n â n d p e învăţători
•voasitră. DHI G e n e r a l Averesou a s t a t , l a la o ţinută unitară, binevoitoare
2. P ă c a t u l a c e s t a i-a ti m ă r i t , ou c â r m ă u n a n si j u m ă t a t e . I m p r e - g u v e r n u l u i h o t ă r â t , şi făcut. Si &
î n f ă p t u i r e a oiorbei a p a r t e , între jurărille e r a u grele, s i e u , c a r e m ă fost u n a c t f r u m o s . N u a înseninat
b o t a r e l e vechi, s i v a m a l a P r e d e a l , buiauirasem l a v e n i r e a s a d e l i n i ş t e a i n t r a r e a politicei î n ş c o a l ă . Noi
a l linsitituirii GonsuMiuliuii Dirigient. s i o r d i n e a e e - o i n t r o d u s e s e , d e - o n ' a m s u s ţ i n u t p e l i b e r a l i . Ci am
F a t ă d e a c e s t î n c e p u t d e izolare ş i juimătate a n , a ş t e p t a m o u n e r e h d a - a v e r t i z a t desbimătorii ' o r d i n a r i si
d e c o n d u c e r e a u t o n o m ă , n e - a v â n d r e deimisionarea s a u idjemiterea Ge- f ă r ă s c r u p u l e , s u s ţ i n â n d guverna­
consimtământuilj R o m â n i l o r a r d e l e n i nerailuilui d i n iociui d e rlăispumdiere. rea.
desfiinţarea guvernării Consi­ 5. D u p ă p r o b a d e g u v e r n a r e ou 7. Liberalii s ' a u siustinuit l a g i u r
liului Dirigent, a venit la timvp, să D-l Vaida-Voevod si d u p ă g u v e r ­ v e m sesiuimea î n t r e a g ă d i n 1 9 2 2
cwrme prima etapă de negare, a u- n a r e a g r e a a D-lui G e n e r a l A v e r e ­ p â n ă î n 1926.
tdtătii noastre de stai. sou, r e v e n i r e a s i r e a d u c e r e a o m u ­ I n intervalul acesta s ' a votat
D e s f i i n ţ a r e a Consiliului D i r i g e n t , l u i iprobat şti 'merituos, I o n e l B r ă - constituita .şi s ' a f ă c u t încoronarea.
v ' a d u r u t ş i ' v ă d o a r e . S i o u toaite- itianiu, e u ored. deasememea, c ă î n P a r t i d u l D-lui M a n i u a excelat
că n e c e s i t ă ţ i die i n t e r e s p e r s o n a l şi imare p a r t e a t ă r i i a fost d o r i t ă ş i p r i n a b s e n ţ ă d e l a î n c o r o n a r e , iar
d e p a r t i d v ' a p u r t a t p r i n diferite a ş t e p t a t ă . V e n i r e a a c e a s t a a i u i I o ­ c o n s t i t u ţ i a a d e c l a r a t - o ilegală,
c o n t r a c t ă r i d e c ă s n i c i e o u p e r s o a n e nel BrătiaiDu, d u p ă lOălderea g u v e r ­ p r o m i ţ â n d c ă l a v e n i r e a l o r Ha pal­
si p a r t i d e d i n celelalte ţ i n u t u r i r o ­ n u l u i Averescu, p e Dnniul Mianiiu s i i e r e v o r face-o : tabula rassa.
mâneşti, apropiere, î n sufletul p a r t i z a n i i s ă i , î n iarnia 'anuilui 1922, Neparticiparea la încoronarea
D - v o a s t r ă . f a t ă d e ceilalţi fraţi, t a r e r ă u ina s u p ă r a t . S i iciu d r e p t s i m b o l i c ă d e l a A l b a Iuilia a P a r t i -
p r e a p u t i n ă s e o b s e r v ă . D u r e r i s u n t c u v â n t s e zice : Cime se supără, duiiui N a ţ i o n a l a r d e l e a n , este un
destule, şi l a r â n d u l ! s ă u , l e v o m n'are dreptate ; — c ă c i fejptele P a r - aot r e v o l t ă t o r s i napatriotic,, e un
spume. itidiutluji N a t i o n a l ide a t u n c i ca. şi ale
celui N a t i c n a l - T ă r t ă h i s t d e a s t ă z i ,
defect p e n t r u un partid ce se pre­
3 . C u t o a t e greşelile a c e s t e a , şi p e t i n d e die g u v e r n ă m â n t . I a r niereau-
n u d a u g a r a n ţ i i d e b u n sfârşit,
lângă toate c ă conducerea Ardea- n o a ş t e r e a oonst&tuţiiei ei ameninţa­
p e n t r u o (guvernare î n c r e d i n ţ a t ă a -
Ifuilui e r a p r e l u a t ă d e D 4 Iufliiu M a ­ r e a a u T a b u l a R a s s a lena iăout im­
cestor o a m e n i .
n i u şi a d m i n i s t r a ţ i a s e ifălcaa n u ­ p o s i b i l ă ßwccesdiunea 'la guvern.
m a i d e Ardelenii, p r i n Consiliul s ă u 6. Agitaţiile electorale a l e P a r t i ­ C o n s t i t u ţ i a , legile p o t a v e a une­
D i r i g e n t , îmoraderea t ă r i i , ş i a M a ­ d u l u i N a ţ i o n a l d i n i a r n a a n u l u i le defecte m a i m ă r u n t e î n ţ a r a niotá-
r e l u i Rege F e r d i n a n d . î n (faza die 1922, î n l u p t ă e u l i b e r a l i i , a u fost, istră. Acele s e p o t e v e n t u a l , la tim­
glorie a R o m â n i e i M a r i , căzni t o t m a i f ă r ă scrupul), m a i f ă r ă răispim- p u l s ă u , oorecta. Dar săi ştergi era
a s u p r a A r d e l e n i l o r . Primul Minis­ dlere, m a i p l i n e ide î n j u r ă t u r i oa bureteHe o constituitie n o u ă , nu pen­
tru ai tării întregi deveni D-l Vai- cele d e a z i . Niu v r e a u săi aciuiz î n t r u trucă n'ar fi bună ci pentrucă l a
âa-Voevod. mriimic t i g ă n i a ş i l i p s a d e r ă s p u n ­ alegeri s ' a r dă comis ilegalităţi, a s ­
Regele F e r d i n a n d , deoi, având 1
d e r e a 'agitótáiliar d e s t r a d ă ş i n e - t a n u s e face. Sun/tem o ţară, care
î n c r e d e r e , ş i - a m a n i f e s t a t a ) a c e a s ­ ruişdnarea umor gazete c a r i a b u ­ ne grăbim. Legea s ăfíiebună, f o n ­
t a , î n c r e d i n ţ â n d p u t e r e a egumenilor z â n d die Mberitate» p r e s e i , a z i r e p u ­ d u l . Fondiuliuni se subordonează f o r ­
D o m n u l u i Matniu. d i a z ă î n î n t r e g i m e a d e v ă r u l ei b u ­ m a , m a i ales în cazul de mai s u s ,
© BCU CLUJ
188

diait iiind, c ă a l e g e r i a b s o l u t ideale, o p o t face d u ş m a n i i n o ş t r i , n u ova- r ă s t u r n a r e . R ă s t u r n a r e a s e a m ă n ă ,

si imaá alles naatacaihiiie d e c ă t r e lifică, c i descalifică pe R o m â n . a revoiulţiei cu p e r c i u n i . Nici ea,,
p ă r ţ i , nai e x i s t ă . i N e p a r t i c i p a r e a l a î n c o r o n a r e a nici r e v o l u ţ i a şi n i c i l u a r e a p u t e r i i ,
Aictiväitiabeai Pairittijdiuilui Naíiional d e l a A l b a - I u l i a , a p a r t i d u l u i ce se cu p u t e r e a , n u o a d î n c a d r e l e l e g a ­
s i die d a t a a c e a s t a este î n d e z a c o r d a h i a m ă ' N a ţ i o n a l a fost o d e z e r t a r e lităţii.
c u inteiresielie t ă r i i . E l s e trame s i n ­ l a iniaimiic, o d e p ă r t a r e d e sufletul E t i c h e t a p a r t i d u l u i e falşă. Paro­
g u r î n imjiCjŞiiibiliitate ide giuivernă- sănătos a l Ardealului R o m â n e s c , l i d u l n u - i nici n a ţ i o n a l , nioi ţ ă r ă ­
imâint. o a r e î n î n t r e g i m e a ista e r a a c o l o . n e s c , E .ca o buteleie c u e t i c h e t a vi­
8. E n a t u r a l deci, c a s i a c u m î n Nereauinoaişterea c o n s t i t u ţ i e i ş i n u l u i vechiul d e 9 a n i , î n care, când',
1926, diuipăl liberalii, s u c c e s i u n e a s á ainamiinţjarea c u T a b u l a R a s s a p e o destfaci, e a p ă goală. R o m â n i i
fie d i n n o u ide p a r t e a A v e r e s o a n i - d e o p a r t e . î n s e m n a n e g a r e a a tot c e b u n i si ţ ă r a n i i a d e v ă r a ţ i , s u n t p u r
lor. G u v e r n a r e a (lor a áosit o evolu­ se făcea p r i n alţii, p e d e a l t a o î n ­ ş i s i m p l u î n ş e l a ţ i p r i n eticheta cea
ţie s p r e hune, f a t ă d e g u v e r n a r e a d e p ă r t a r e s i g u r ă d e o activitate, falsă.
amteoeldenitiă. D e m i t e r e a l o r , n e a ş ­ proprie. C u m se p o a t e înţelege s e d u c e r e a
t e p t a t ă d e n i m e n i , s'a r ă s b u n a t . Partidul Naţional î n c ă s n i c i a aceastia m i r a c u l o a s ă a a t â t o r oa­
D u p ă m o a r t e a Regelui F e r d i n a n d c a c o m u n ă iau P a r t i d u l Ţărănesc, m e n i c u m i m t e ş i de b u n ă credinţă,,
a u r m a t ia souri timp si moartea în activitatea m a i recentă c u n i ­ c a r i s e ' n ş i r ă a z i în d o s u l acestei:
celui m a i a p r o p i a t sifetnic a l s ă u : mic n u s'a dovedit m a l b u n , m a i etichete false?
I o n e l BirătianuL c u m i n t e s a u m a i ou b u n simţ poli­ Uşor: Falşii naţionali şi falşii
9. G u v e r n a r e a libertală c e s e des­ tic. ţărănişti, matadorii partidului, s'au
făşoară înaintea noastră de un a n De actul d e s u c c e s i u n e şi d e p e r ­ p u r t a t d e t a ş a , în, c u r s u l v r e m i i .ce- .
şa m a i bine, îşi p o a r t ă î n s p a t e gire- s o a n a exprinţuluii C a r o ! s ' a u ocu­ lor zeoe a n i — c u m a m a r ă t a t — ;

şaila d i n maştere. Năsiaută înainte p a t a t â t în ţ a r ă , c â t ş i î n s t r ă i n ă ­ î n c â t nici m a r e l e defuinct, Regele.

de vreme, slăbiciiuniea-ii n a t u r a l ă tate, î n aişa m o d , î n c â t n u m a i d e s ­ Ferdinand, nici î n a l t a Regenţă, d u ­
este a g r a v a t ă d e c r i z a diinainciară şi coperirile dela L o n d r a î n l e g ă t u r ă p ă p r o b a f ă c u t ă cu V a i d a - V o a v o d ,
d e c r i z a d e productive ai^nicolă. N e ­ cu C a rol ş i J i d o a v e a , Rottermere m a i m u l t n u ina maii p u t u t a d u c e
n o r o c i r i l e mu v i n s i n g u r e . 0 s c h i m ­ şi Aliba-ilulia, n e - a u p u t u t s c ă p a de la c â r m ă . N u p e n t r u c ă Regele s a u
b a r e a .guvernului s e i m p u n e , î n ­ a c e a s t ă sabie a l u i Daniokles. înaltei R e g e n ţ a a r fi liberia, sau
credinţarea noului guvern cade în /Activitatea P a r t i d u l u i N a ţ i o n a l - altceva c i p e n t r u greşelile l o r .
loampafcenţia î n a l t e i Regente. A s p i ­ Ţărănesc în străinătate, pentru a Cele 2 p a r t i d e , î n a c t i v i t a t e a lor
r a n ţ i te s u c c e s i u n e s u n t t o t cei d o i : z ă d ă r n i c i î m p r u m u t u l d e s t a b i l i z a ­ ;de g u v e r n a re. pe l â n g ă lucruri
D^null G e n e r a l Áverésen î n f r u n t e a re, e tot a t â t d e n e p a t n i o t i c ă î n t o c ­ b u n e , a u a v u t şi greşeli, destule,
P a r t i d u l u i P o p o r u l u i îşi D-tt luiliu m a i ca-şi i n t e r p r e t a r e a a c t u l u i de poate şi p r e a multe.. P o p u l a r i t a t e a
M a n i u î n (fruntea BairtiiduM N a - succesiune. le-a scăzut. L a g u v e r n orice g u ­
ţiionial-Tăirăinesc. D e c l a r a ţ i a a r u n c a t ă şi l ă s a t ă s ă vern se uzează. P a r t i d u l Dliaii M a ­
' P r i m u l îşi atroaiffă d r e p t u l l a c o n - circule în s t r ă i n ă t a t e d e s p r e î m p r u ­ niu, opoziţia., l a o a r e s'a cioindajm-
d u c e r e a t ă r i i î n bazia c a p a c i t ă ţ i i m u t , că n u v a fi r e c u n o s c u t d e Na,-. n a t însuşi, d e 10 a n i d e - a - r â n d u t „
s a l e dovedite î n cele 2 g u v e r n ă r i ţ i c n a i - Ţ ă r ă n i ş t i c â n d v o r veni la p r i n d e m a g o g i a fărăl s c r u p u l e , ex­
t r e c u t e , ş i dovedind! d e f a p t c ă î n ­ p u t e r e , e u n a c t al Sovietelor d e a- p l o a t â n d t o a t e mizeriile, a t â t oelş
locuirea s a neaşteptată de nimeni, e u m 10 a n i , act p e c a r i Sovietele oauzalte de oameni, cât ş i cele ve­
a t u l b u r a t m e r s u l d e s t u l .de n o r ­ de a z i i n o e p a-1 abandona,. n i t e d e l a Dzeu, secetă, s ă r ă c i e ş. a.
m a l a l u n e i g u v e r n ă r i liniştite. L e g a l i t a t e a P a r t i d u l u i Dlui M a ­ si a t r i b u i n d a c e s t e a toiate g u v e r n a i i -
Al d o i l e a şi-1 a r o a g ă bazânidiu^se n i u e n e s i n c e r ă , c ă c i d a c ă a r fi s i n ­ ţilor d e i e r i . oaşi oelor d e azi,.
p e pouiariitiaiteia sa^, i n v o c â n d l e g a l i ­ ceră: a a j u n s s ă f r ă m â n t e acest popor,
t a t e a , d e m o c r a ţ i a s i c h i a r suwera- a) Actul d e s u c c e s i u n e n u s ' a r fi c o n f o r m preseripţiulnilor judiaiceşi
nitatea poporului mai preis-us de t r a t a t a ş a , c u m s'a a r ă t a t . .protaaaalieillar î n ţ e l e p ţ i l o r S i o n u l u i , .
taa\te. b) N u s ' a r folosi d e s l ă b i c i u n e a înteât n e m u l ţ u m i r e a , şi fierberea
Imii j a « îndrăsineala s ă 'Constat, guvernului actual, merespeotând n e c e s a r ă r ă s c o a l e l o r ş i r e v oluţiilor
d ă Dl. M a n i u , n i c i î n f r u n t e a p a r ­ nici o f o r m ă , nici o î n d a t o r i r e l e ­ ce n e imiai toebuesc. este a proape .
t i d u l u i p o p u l a r , d e d a t a aioaasta g a l ă , î n l e g ă t u r ă c u a d u n ă r i l e pul- de-ajuins.
Niaiţional-Ţărănesc, n u - i c u n i m i c blice. u n d e stâlpii ipartiidului s e Partidul Naţional-Ţărănase a r e
m a i a p r o p i a t d e p u t e r e , ş i n u - 1 î n ­ lauldă c u a c e a s t ă .nerespaetiare a î n ­ daci o p o p u l a r i t a t e n e m e r i t a t ă ş i
d r e p t ă ţ e ş t e n i m i c l a p r e l u a r e a g u ­ d a t o r i r i l o r eetatenesti. p e r i c u l o a s ă . Sini c u a t â t m a i p e r i ­
vernării. c ) P a r t i d u l a c ă r u i fonmă e le­ c u l o a s ă , c u c â t . ,niici azi nu. li s e
— P e n t r u ce ? ? g a l i t a t e a , oulm :îşi poate permite, poate î n c r e d i n ţ a , f ă r ă risc, g u v e r ­
—• P e n t r u c ă n ' o m e r i t ă . Ţ a r a a r e î n c ă d i n opoziţie, s ă n u irasipecte narea.
n e v o e d e c o n d u c ă t o r i valoroşi a c ă ­ d r e p t u l la c u v â n t , a l eeliuiilalt p a r ­ P e n t r u ce??
r o r falpte s ă g a r a n t e z e î n m e r s ferit tid, tot d e opoziţie? Vezi c a z u r i l e d e , P e n t r u că-© falşi, şi n u - s n a ţ i o ­
d e c o m p l i c i t ă ţ i şi imiaii a l e s d b g r e - T i m i ş o a r a ş i B i s t r i ţ a . n a l i . D e - a r fi n a ţ i o n a l i , a r fi b i n e .
şeli igrosiolane. d ) C u m î ş i p o a t e zice legal, u n S ' a r m a i p u t e a ifaoe o probă de
U n i r e a f ă c u t ă c u loonditiuni, a f a c e ­ p a r t i d , a c ă r u i p r e s ă , vezi P a t r i a g u v e r n a re c u ei şi lîn c a z u l cel m a i
r i l e de coroane, v a m a dela P r e d e a l , d e l a Cluij d i n 27 Sept,, se răsiviră- r ă u , p e llângă o a r e ş i c a r e pierderi,
p e r m i s e l e ş i n e p e r m i s e l e Consiliu- teşte c o n t r a M i n i s t e r u l u i d e I n t e r ­ i n e v i t a b i l e ale acestei î n c e r c ă r i am
Srtuî .Dirigent, c â r m u i r e a d e 3 lunii a ne, p e n t r u u n caz, c â n d r e s p e c t â n d a v e a i n s u c c e s u l d e - a se destrăma
B i b i V a i d a Voevod, săimânţa d e a c e a s t a legea, n i s ' a r e c u n o s c u t şi a c e e a p o p u l a r i t a t e c e nelinişteşte
d i s c o r d i e Şi u r ă a r u n c a t ă î n t r e ' n o u ă L. A. N . C. d r e p t u l oonistitu- azi ţaraJ î n lung ş i lat.
f r a ţ i p o n e g r i n d p e cei d i n R e g a t , ei 'ţional l a l i b e r t a t e a ' c u v â n t u l u i . O a r niul-s n a ţ i o n a l i . Sunt. tova­
p o n e g r i n d t o t ce v i n e d e acolo, "bal- e ) L e g a l i t a t e a e î n fllagr&tntlă c o n ­ răşii cu .socialiştii. Ori naţionalisimu''
c a n i z â n d totul m a i v r ă ş m a ş de c u m t r a z i c e r e c u toată, a c t i v i t a t e a d e e x c l u d e s o c i a l i s m u l , s e exclud reci-

© BCU CLUJ
 189

p r o c . Sooiatismiu'l, şi cel m a i m o ­ CORESPONDENŢA D I N ROMA

d e r a t , încet şi evolutiv, d u c e l a i n ­
t e r n a ţ i o n a l i s m .şi ooimjuini&m. N u r e ­
cunoaşte proprietate, nu recunoaşte
10 Mai la Roma
p a t r i e . Umlde-i bine, acolo e p a t r i a ; , Unde eşti Tu Ţepeş Doamne".
n u înnde m ' a m n ă s c u t . D a , d a r a-
cesta e d i c t o n u l şi p r a c t i c a ide toate Zece M a i n , s ă r b ă t o a r e a s ă r b ă t o ­ Studenţii români proiectaseră u n
zilele a J i d a n u l u i . A c e a s i a - i p a t r i a r i l o r .naţionale, „memento mx>ri a l u
p r o g r a m destul de frumos cu oca­
l u i i n t e r n a ţ i o n a l ă v i s a t ă de I z r a e l istoriei r o m â n e , s ' a s ă r b ă t o r i t l a zia s e r b ă r i i , d a r n u s ' a ţ i n u t ! L e
şi p r e g ă t i t ă p r i n s o c i a l i s m şi f r a n c - R o m a cum n u trebuia. ce? F i i n d c ă D. M i n i s t r u t r e b u i a s ă
tmaöanaiiie: D o m n i t a i u i I u d a peste L a R o m a t r e b u i a s ă se serbeze c u plece n u ştiu u n d e c h i a r i n z i u a
toate b u n u r i l e păimânttuiui, peste fast ş i o u suflet m a i m u l t d i n p a r ­ s e r b ă r i i şi p r i n u r m a r e t r e b u i a t r e ­
î n t r e g globul p ă m â n t e s c . S u b o do­ tea coloniei r o m â n e ş t i . —• I n l e a g ă ­ cut la r e p e z e a l ă p e s t e fastul p e
m i n a ţ i e exclusiv J i d o v e a s c ă , n e - a r n u l n a ţ i e i n o a s t r e , lunde U n g u r i i care-1 m e r i t a s e r b a r e a t u t u r o r R o ­
m e r g e r ă u d e tot: A m fii m a i r o b au început s ă ne ia pe dinainte in­ mânilor.
c a robii Dominiullui. f i l t r â n d î n sufletul l a t i n jalbele lor Studemţui a u r e f u z a t d e a face
P a t r i a n o a s t r ă e f o n d a t ă pe n a ­ ipocrite, b a a a t e pe m i n c i u n ă c r a s ă programiul u l t r a l i m i t a t d e legaţie.
ţ i o n a l i s m . Na<ţwnail-iSocia!li)Ş'tii a r şi pe falsificarea adevăriului isto­ D. P r i m Consilier a p u s condiţia-
diistnuigeo! ric, s'a făcut ceva d i n 'obligaţie f a ­ isă s e c â n t e o slmgtulră d o i n ă s i u n '
Spune-mi 'tíu cine te'nsoţeşti ca ţ ă d e lefurile f a n t a s t i c e pe c a r i le T r ă i a s c ă Regele...
să-ţi sepim eu, oime eşti!! De ce toa­ î n c a s e a z ă . —• .Suflet .nimic ! N u s'a făcut n i m i c ! Asistenţa i t a ­
tă presa Jidovească din S ă r i n d a r N u simiţeaiu acea b u c u r i e , pe c a r e l i a n ă a plecat c u a p e r i t i v e l e ş i a t â ­
t r a g e a t â t de eredilmcios la c a r u l o simte tot R o m â n u l legat d e glia ta t o t . D a c ă a r fi fost c a r e v a î n t r e ­
Naiţional-Ţărănist al Dlui M a n i u ? strămoşească. bat, cu ce b a g a j sufletesc a plecat
— Ş t i u ei biine, p e n t r u ce. C a r u l La ce s'a r e d u s s e r b a r e a ? dela serbarea serbărilor române, n u
a c e s t a e m a i amullt al J i d a n i l o r , d e ­ L a d e c o r a r e a .câtorva I t a l i e n i de ştiu ce a r fi p u t u t r ă s p u n d e . . .
c â t al Dominiullui M a n i u . s e a m ă î n f r u n t e o u fostól M i n i s t r u A t m o s f e r a de g h i a ţ ă d i p l o m a t i c ă
D o m n u l Vaida-Voevod, p e n t r u ce Gentile, n n p a h a r de v o r b ă şi a p e ­ d i s t r u g e orice a v â n t s p r e ţ i n t a î n a l ­
e francmason? Şi p e n t r u c e este ritive. tă a idealurilor naţionale.
m e m b r u î n consiliile d e A d m i n i s ­ ^Daică m'iair fi í o s t D . I o r g a , mu se • Se i m p u n e c a i m p e r i o a s ă n e c e s i
t r a ţ i e a l e intrepimdJerilor jidoveşti făcea n i c i a t â t . E l a pius c e v a d i n täte o r e f o r m a r e a darpullmi d i p l o ­
M a r m o r o s c h ^ B l a n k şi R e n n e r . N u suflet u-i r o m â n e s c , d a r n u a j u n g e a m a t i c r o m â n , s t r ă i n de n e a m u l , c a -
se p o a t e servi l a d o i d o m n i de-oda,- să î n c ă l z e a s c ă a t m o s f e r a de g h i a ţ ă re-i plăteşte d i n greu.
t ă : Şi l u i Dzeu ş i MamomiUluái. Şi d i n saloanele p l ă t i t e d i n g r e u , d e Să se numească oameni de sânge
n e a m u l u i roimânesC, şi şi J i d a n u l u i - acei ce r â m ă glia p ă r i n ţ i l o r n o ş t r i . românesc, ca să ne reprezinte cu
P e n t r u astfel d e „servicii, medalie, P r o g r a m u l s e r b ă r i i a. fost S:f. Li­ demnitate.
pe d r e p t a t e mu s e a ş t e a p t ă dela R o ­ t u r g h i e şi Tedeum la b i s e r i c a r o ­ .Sângele d e c u l o a r e a h â r t i e i c o p i a "
m â n i , ci d e l a J i d o v i . Şi ca Vaida. mânia ş i r e c e p ţ i e l a Lega.ţie. tive n u m a i c o r e s p u n d e , căci' n u s e
su/nt m u l ţ i N a ţ i o n a l i , / c a r i apără P r e o t u l E-mil Jiuga, u n u l d i n t r e poate identifica, cu a s p i r a t iile p o ­
J i d a n i i ş i interesele a c e s t o r a . R o m â n i i c u suflet, a ţ i n u t o c u v â n ­ p o r u l u i r o m â n e s c unit pe vecie. A
Interesele neamului în presa n a - tare ocazională relevând însemnă­ sosit tiiimiplul, c â n d p ă p u ş i l e d i p l o ­
ţionaHărăndsită, — de pressa cuşer t a t e a zlilai şi s c h i ţ â n d u n p r o g r a m m a t i c e s ă se schimbe î n f a c t o r i r e - '
n>u m a i vorbesc — . s u n t tirădate o u de m u n c ă p e n t r u naiţia .româineaseă a i i , c a r i s ă m u n e a s c ă c u iniimă p e n ­
. n e r u ş i n a r e . D o v a d ă : procesul co­ î,n viitor. t r u stabllillnea deminităţiii n a ţ i o n a l e .
muniştilor d e l a Cluj. transformat A î n c e p u t cu c ă l d u r a .sufletească U n 'ministru ou i n i m a r o m a n e t a s -
d e p r e s ă ini p r o c e s a l . m u n c i t o r i l o r . a l o r 25 a n i p e c a r i îi a r e şi c r e ­ că. u n s e c r e t a r şi o d a c t i l o g r a f ă e
M a t a d o r i i .comjunilsmului, d u ş m a n i i d e a m c ă o v a duce-o p â n ă l a c a ­ de a j u n s s ă facă toate liuorurile., p e
clei m a i î n v e r ş u n a ţ i a i s t a t e l o r n a ­ păt.... d a r v a i ! Cari p e r s o n a l u l soipra î n c ă r c a t ou
ţionale, t r a n s f o r m a ţ i p r i n m a t a d o ­ •I s ' a t ă i a t a v â n t u l de fiziono­ lefuri g r a s e , n u le face a c u m .
r i i nalţionialiii, îini aipărăltorii n e a t m u - m i i l e i m p a c i e n t e ale a s i s t e n ţ e i şi de S ă se t e r m i n e ou spesele e x a g e ­
lmi românelsc: J i d a n u l A r a d i Vic­ gesturile pe c a r i le făceau u n i i d i n ­ rate de propagandă sterilă în stră-
tor n e iubeşte n e a m u l , <ne iubeşte t r e acei, pe c a r i î i d u r e a c u v â n t u l ilnătate.
ţ a r a , c ă c i e filonomân. tăios al P r e o t u l u i . S ă se c a u t e s ă o r g a n i z e z e ţ â r a ,în
E t i c h e t a paritidufai e falşă. To­ : L a L e g a ţ i e d. I o r g a a ţiiUut O' c u ­ i n t e r i o r pe, b a z e r e a l e ş i a t u n c i ipro-
t u l , şi o r a t o r i ş i p r e s s ă ; falsifică v â n t a r e î n c a r e a reliefat m e r i t e l e p a g a n d a s e face d e IIa s i n e . Im felul
a d e v ă r u l Un exemplu m a i recent Prof. italieni d e c o r a ţ i . D u p ă c e r e ­ c u m s e face a a u m n u a d u c e n i c i ' U n
i n ,.,Paitria" : iSe glorifică z i a ­ m o n i a d e c o r a ţ i i l o r s'a trecut la butf- folos r e a l t ă r i i , dloar a c e l o r a cânii
ristul Negreamiu dela „Adevă­ fetiuil î n c ă r c a t p e o m a s ă l u n g ă . Cu s u n t înicrediinţiaţi o u diverse b i r o u r i -
r u l " , d a r n u i se s p u n e p e n u ­ a c e a s t a s'a t e r m i n a t sărbătoarea ;
cme ia$.e p a r c ă a n u m e s ă î m b o g ă ţ e a s ­
m e l e a d e v ă r a t : Stohwairtz; ş i tot a- n a ţ i o n a l ă . Câţiva s t u d e n ţ i r o m â n i c ă pe î n s t r ă i n a ţ i i noştrii d i p l o m a ţ i .
colo .se c a u t ă greşelii i n a d e v ă r a t e l e a u a v u t c u r a j u l s ă plictisească On. R o m a 10 M a i 1929.
p e r l e d e n a ţ i o n a l i s m c a Protf. d e C o r p d i p l o m a t i c cu u n „ T r ă i a s c ă Ţepeluş.
d r e p t r o m a n dliin Cluj d l I . G. Găitu- Regele" şi „Pe-ail n o s t r u s t e a g " .
n e a n u . I n loc d e n a ţ i o n a l i s m , se
face s o c i a l i s m . I n l o c d e p a t r i o t i s m
D i n aceste a m ă n u n t e t r a s e î n fu­ Fiecare Român cu suflet
ga c o n d e i u l u i se n a ş t e î n t r e b a r e a , curat sä nu uite a se abona
t r ă d a r e a pataiéi.
la ce serveşte corpul diplomatic?
P e n t r u aceea P a r t i d u l ' Naiţiioniaî- N u m a i l a îmiciasarea lefii? Leafă
la această revistă, care
T ă r ă no.se. nici a c u m n u trebuie să stoarsă de-pe spinarea înoovăiată luptă pentru scăparea Nea­
vimă l a p u t e r e ! ! NICOLAE PÓPA de m u n c ă a p l u g a r u l u i r o m â n ? mului de liftele jidane!
© BCU CLUJ
190
O rază de neperitoare glorie din istoria Franţei
şi a civilizaţiei
Stăm încă sub vraja simţământului de mândrie patriotică, ce-a des-
lănţuit in sufletele noastre măreaţa sărbătoare dela Alba-lulia din 20
Maîu 1929.
R â n d pe r â n d t r e c î n i m a g i n a ţ i a
n o a s t r ă figurile o a m e n i l o r c a r i a u
î n f ă p t u i t î n t r e g i r e a neamiuluá. Ou
c r e d i n ţ a l o r neclintită î n c a u z a c e a
d r e a p t ă , c u v i z i u n e a l o r politică, c u
e n e r g i a lor. ei n u a ui l ă s a t arma
dim m â n ă p â n ă n u a u p u s p i c i o r u l
c a t r i u m f ă t o r i î n cetatea l u i M ih.i:
Viteazul.
Gniprall gloriosului Rege F e r d i ­
n a n d I . damineaza! r a d i o s a c t u l i s ­
toriile. A l ă t u r i d e el p o s t e r i t a t e a n u
v a u i t a ntiioi p e I o n I . G. B r ă l t i a n u ;
n i c i pe acel g e n e r a l francez, c a r e a
comandat cea m a i puternică arma­
t ă ce a outnioiscut l u m e a , şi n e - a o -
n o r a t c u p r e z e n ţ a s a la î n c o r o n a r e a
d e l a Alba l u i i a 'din 15 Dct. 1922,
pe r n a r a ş a i M F b c h .
I n b a n z i i l u i , d i n Voisigi p â n ă la
M a r e a N o r d u l u i . îi d a t o r i m liber­
t a t e a .naţională şi urnitatea poflitică
a neamuOiui r o m â n e s c . Se c u v i n e s ă
n e a m i n t i m d e g e n i a l u l răsboiinalc,
c â t m a i d e s , să-1 c o p r i n d a m c a p e
a l n o s t r u î n sufle tele n o a s t r e r e c u ­
noscătoare.
1
De aceea, n e facem o p i o a s ă d a ­
Un colţ al Palestinei — Maramureşul
Ajuinigându-mdl î n m â n ă , u n n u ­
m ă r d i n gazeta: „ î n f r ă ţ i r e a R o m â ­
nească"" p e n t r u p o p o r , a m cetit-o
î n t r e a g ă c u atenţie, şi p e u r m ă m i -
am c o n c e n t r a t j u d e c a t a asupra
m a n i i i m p o r t a n ţ e ş i a r o l u l u i oe-1
o c u p ă suisin urnita g a z e t ă ; u i ' a m g â n "
dffit foarte m u l t l a c u i b u l P a l e s t i n e i
— netmomocitull ţ i n u t a l R o m â n i e i de
n o r d — Maramiuireşul.
Intr'iadevăr, mu e x i s t ă n i c i u n ţ i ­
nut m a i n e n o r o c i t c a M a r a m u r e ş u l .
Pleava internaţională, demagógad
şi t r ă d ă t o r i i d e ţ a r ă ; p u n g a ş i i şi
exioroicii, a a i ş i - a u găslitt p a t r i a l o r .
Jidovii •—• fiii d e a v o M t u i , nw a i lud
Dzeu — veniţi d i n P o l o n i a , goli si
hămisiţi d e foame, a u d a t peste bie­
tul p o p o r m a r a m u r e ş a n — răbdă­
tor ş i b u n — p e c a r e I-aoi nenoiro-
oit c o m p l e c t c u mijloacele lor de
d i s t r u g e r e a speţiei uarnane — ce nu
face parte din tagma l o r —. Toţi
uniţi la ailaltă ßtumit p ă s ă r i l e de
pradă, coalizate î n mod tacit să
prepare ruina acestei tătri catre-i
adăposteşte şi ecroteşte; î n loc să-şi
găsească adăposit la Văcăreşti sau
Jilava.
Ţuica falsificată de ei cu otră­
torie s ă r e p r o d u c e m , aici, i n dece-
niiull s ă b ă t o r e s c a l Uiniirlii, o r d i n u l
illui d e zi d i n 12 Noenwrie 1918, prin
care punea capăt răsboiului şi a-
nuinţa a r m a t e l o r s a l e victoria s t r ă -
luciită, deplină, definitivă, deschi­
zând o nouă epocă în istoria ome­
n i r i i . Ascultaţi s i m p l i t a t e a nobilă
şi m â n d r ă a mesagriluiliui s ă u :
„Ofiţeri, subofiţeri, soldaţi ai
armatelor aliate.
Dupăce aţi oprit cu hotărâre
pe d u ş m a n , Taţi atacat l u n i de
zile fără răgaz c u o credinţă şi
o energie neobosită.
Aţi câştigat c e a m a i mare bă­
tălie a istoriei, şi aţi s a l v a t cau­
za cea m a i sacră: libertatea
lumii.
Fiţi mândri.
Cu o glorie nemuritoare aţi
împodobit drapelele voastre.
Posteritatea v ă v a p ă s t r a re­
cunoştinţa.
Mareşal al Franţei. Coman­
dantul suprem al armatelor ali­
ate.
FOCH
vuri, camătă, p u n g ă ş i a nemaipome­
n i t ă î n toate a f a c e r i l e c o m e r c i a l e şi
indusitriale, c a r i s u n t p e m â n a l o r ,
a u p u s c a p ă t bietei p o p u l a ţ i i i m a ­
r a m u r e ş e n e . Diiln c a u z a a c e s t o r lipi­
t o r i d e J i d a n i , M a r a m u r e ş u l este în
ş o m a j nesfârşit, u n d e b i a t a c l a s ă
a proletarilor — ţărănimea, talpa
t ă r i i —' s u f ă r ă m a i r ă u , d e c â t cei
din Valea J i u l u i .
Vod t â l h a r i m i l i a r d a r i — c u m
vă nuimeişite dl A. C o t r u ş — v ' a ţ i f ă ­
cut stăpânii p e c o d r i i M a r a m u r e ş u ­
1
lui, caşi c u m aM fi m o ş t e n i t o r i i d i n
veqi a i a c e s t u i ţ i n u t . P l â n g e cod­
r u l m a r a m u r e ş a n , , codlrul l u B o g ­
d a n şi DrăgoŞi, v ă z â n d c ă a u i n t r a t
a c e s t e l i p i t o r i , a c e ş t i t â l h a r i î n el,
caire îi s u g s i îi s t o r c v l a g a , ipusti-
i n d u - i p ă d u r i l e , bogăţiile d e c ă p e ­
tenie a l e M a r a m u r e ş u l u i .
Urmaşii a i voivozilor —• d a s c ă l e -
c ă t o r i ş i înitemeetoii 'de ţ a r ă — p â ­
n ă c â n d îi veţi p r i m i p e aceşti p ă ­
g â n i î n t r e vioi? P â n ă câind l e veţi
r ă b d a t o a t e puangăişiiile l o r ? C u m ? !
...„Aceşti J i d a n i , a c e s t giumioiui, s ă a -
j u n g ă a fi stăpânii şi p e ţ a r ă şi p e
noi?"... T r e z i ţ i - v ă ş i v ă deschideţi
ochii bnttie, p â n ă m a i e táimip, căcti
a l t c u m v o m pieri c a n a ţ i u n e , o m o ­
râta ş i striviţi ide liftele p ă g â n e .
P r e c o c e şi t r i s t ă viaţă, a s ă r m a ­
n i l o r M a r a m u r e ş e n i ! S ă fie o r i câte-
l u c r ă r i , paniperizmiull d i n M a r a m u ­
reş n u se va « u r m a câtă vreme v o r
e x i s t a aceşti î n ş e l ă t o r i — Jdidandd.
O a c ţ i u n e severă î n c o n t r a l o r !
Mânuitori ai condeiului, lumină­
tori a i p o p o r u l u i ş i to'ţi fiii bunii a i
M a r a m u r e ş u l u i , î n c a r e a r d e focul,
s a c r u a l n a ţ i o n a l i s m u l u i , ş i c a r i . a^
veţi i u b i r e d e n e a m şi ţ a r ă , c ă u t a ţ i
şi scăpaţii M a r a m u r e ş u l d i n g h i â -
rele J i d o v i l o r , a liftelor păgâne!
C o n d u c ă t o r i aii Ligii Creştine i n t e -
r e s a ţ i - v ă mlaá de a p r o a p e de s t a r e a
precoce a M a r a m u r e ş u l u i !
Aceste ş i r e le s c r i u c a utn p r e l u ­
diu, — articole i n t e r e s a n t e p e n t r u
a d o c u m e n t a celle d e m a i s u s , le
vodiu p u b l i c a î n niumeniile. viitoare
— dlaică î m i v a p e r m i t e „ î n f r ă ţ i r e a
R o m â n e a s c ă " — penitru a a r ă t a p u ­
blicului, fapte şi descoperiiri s e n z a ­
ţionale, în l e g ă t u r ă o u Jidafniii din.
m i c a Palestina — M a r a m u r e ş .
PELIN
— Maramureş —
Luminaţi poporul
P r i n c i p a l a .problemă die a c ă r e i
desle'gare a i t â r n ă târna N e a m u l u i
R o m â n e s c — a z i liber şi i n d e p e n ­
dent — este l u m i n a r e a p o p o r u l u i .
A venit t i m p u l s ă n e ' g â n d i m î n
m o d m a i serios, l a c e a m o i g r e a
chestiune, l a însuifileţairea ţ ă r i i -u-
ni'te, p r i n e d u c a ţ i a ţărăjndmii.
Ţ a r ă - ţ ă r a n ! D a c ă ţ ă r a n u l a r fi
c u l t si civilizat, aitiumci t a r a , c a r e o
f o r m e a z ă m a s e l e mulţdmei d e ţ ă ­
rani... desigur c ă a r fi o ţ a r ă oultă-
Fiecane d i n moi t r e b u i e s ă - ş i p u i e
î n a i n t e a sufletului, m o m e n t e dám
mnanea p r o b l e m ă , d i n p r o b l e m a p r o ­
blemelor: V a l o r i f i c a r e a energiilor
n a ţ i o n a l e . D i n z i u a desrobiirii, n e ­
obosit b a t e c e a s u l s p r e m u n c a d e
irenaşitere oultuirailă, d e î n c h e g a r e
î n o i t o a r e , de spdrituallizarea (popo­
r u l u i î n sentknenlte natáonaile c r e ş ­
tine.
„Niciodată poporal Român n ' a
t r e c u t pnitnitr'iun momenit m a i deci-
ziv d e c â t cel d e a z i . T o a t ă s ă m â m ă -
t u r a d e l a Decebal şi T r a i a n până
î n zilele n o a s t r e t r e b u e s ă d e a r o a ­
d e aouttn salui ndicioidată".
T o a t e statele c a r i s u p t g l o r i a l u - ;
mii, maţii cari 'Creiază civilizaţia,,
fac s f o r ţ ă r i uiriaşe p e n t r u c u l t u r a
pătured d e j o s —• a ţărămimiii.
E d u c a ţ i a atcestei p ă t u r i a r trebuii
s ă n e fie l o g o d n i c a inaméi noastele,
să ne fie cel mai preţios bum al vie-'
ţii. Aisa d a r . s ă - ş i aminitească Nea-
© BCU CLUJ

mul n o s t r u , oa cel d i n t â i u p a s s p r e
reoanstriuioţie, t r e b u e făcut p r i n e-
ducaţila p o p o r u l u i della t a r ă oare
este înlcă ouralt, mefiimid t r e c u t î n
p u t r e f a c ţ i a m o r a l ă ! A c e a s t a datoi-
r i t ă faptulliui, c ă l a s a t e sunt, m a i
putinii s t r e i n i de raisa nolastră pe
canid o r a ş e l e g e m ide Jildalni dela u n
o a p ă t p â n ă l a a l t u l ! A venit d e - a -
cum vremea s ă d ă m poporului nos­
t r u ocazia d e a m e r g e p e p r o p r i i l e
sale p i c i o a r e . S ă biruiaisică şi a c u ­
ma î n cugetele n o a s t r e lildeila i c e a
dreatptă, că n ă d e j d e a z l e i d e m â i n e
e p o p o r u l — ţ ă r ă n i m e a — şi c ă ­
rui degeaba îi-dăm p ă m â n t f ă r ă î n ­
v ă ţ ă t u r ă , duipă c u m de geaba am
cerca s ă - i d ă m î n v ă ţ ă t u r ă , f ă r ă a
î n g r i j i «nai î n t â i ide mijfaaicele l u i
de traiiu. Suferinţele ţ ă r i i şutat g r e ­
le; c a r i a r di cauzele? Am n e g l i j a t
N a ţ i a c e a 'mare, p o p o r u l . Ne-a o r ­
bit oifljuzie: ictrezând c ă iprimietnim n e a
muil miimai priin cneştereia copiilor,
am fost u i t a t d e e d u c a ţ i a massielior.
U r m ă r i l e ? Le s i m ţ i m l a fiecare p a s .
Ne u r m ă r e s c m a i răul decât zeiţele
răzbunării.
î n a i n t e de toate e bine s ă nie a r
m i n ţ i m şi d e vorbele oamenilor
m a r i , clairi î n t r e c u t a u g â n d i t ş i
s c r i s în l e g ă t u r ă cu e d u c a ţ i a îtntre-
guOiuii p o p o r . Socrate, lAnistotel,
Gomeniuis, Leilmitz, R o u s s e a u , Loc­
ke, K a n t ş i m u l ţ i a l ţ i eroi a i lumii,
a u a v u t iun c r e z : „-Educaţia î n v i n g e
tatuf.
•Kant, regele ftiilozofilor, c a r e e r a
cel m a i m o r a l om', ne s p u n e , c ă
e d u c a ţ i a este mijlocul cel m a i i m ­
p o r t a n t p e n t r u iMobilarea n e a m u ­
lui o m e n e s c . E o c r i m ă n e spume
K a n t , s ă megligăm e d u c a ţ i a p o p o ­
rului.
A s e m e n e a ie cea mjaii o r i b i l ă şi
m â r ş a v ă c r i m ă s ă fim i m o r a l i !
— ,,'Gerull c u stelele d e a s u p r a
m e a şi legea» amorală d i n m i n e " .
(Kant).
î m p r e j u r ă r i l e istorice ne-au o p ­
rit s ă p u n e m î n v a l o a r e bogăţiile
sufletului şti p ă m â n t u l u i R o m â n e s c .
P â n ă î n atnull m â n t u i r e i p r i n urni­
r e a c e a m a r e a Neamrullui: „Sute
de a n i ne-am l u p t a t , oa s ă a s i g u ­
r ă m a p u s u l u i liniştea d e oare aivea
nevoie, p e n t r u oihi'liziaVeia l u i . I n
t i m p ce acolo se î n ă l ţ a u m ă r e ţ e c a ­
t e d r a l e ide p i a t r ă î n f l o r i t ă , l a n o i se
înălţaui niouri g r a ş i de f u m , d i n
oasele n o a s t r e aipriinse de n ă v ă l i t o ­
ri'". D a r d i n z i u a u n i r i i , a venit şi
pentru, n o i viremea d e r e n a ş t e r e .
R o m â n i a î n t r e g i t ă oferă cele- mari;
b u n e ootoidiiţiti m a t e r i a l e ş i s p i r i t u a ­
le, pemttru r e p a r a r e a l i p s u r i l o r din
t r e c u t ş i p r e g ă t i r e a viiiitonullui.
„ A u r p o a r t ă muinţiti ş i l a n u r i l e
n o a s t r e . Aţur trebue să fie tnintea
191
Românilor, şi să-işi exploateze ei m a i greu, atâţia t i m p c â t poliitivia v a
simgiuiri, a c a s ă lla d â n ş i i lavieriile, nu. fi simipiu c o m e r ţ de c o n ş t i i n ţ i a m ­
Jidanii! venetici, s t r e i n i d e raissă, b u l a n t e c u m este a s t ă z i !
sânge, N e a m ş i Ţ a r ă " .
L a n o i î n ţ a r ă este g r e u d e t r ă i t Cost. G. A. Dámmá
— 'pentru moi creştiinii, şi v a fi şi — Iaşi —
B u n ă i d e e
Dl. Decan al baroului din Cluj, Dr. Ion Suciu,a avut buna idee să
publice întro broşură, îngrijit tipărită, procesul-verbal al adunării ţinută
la Alba-Iulia 1 Decemvrie 1918.
Publicaţia vine la momentul potrivit, reamintind în anul serbării
deceniului Unirii faptul istoric al proclamării Unirii Ardealului cu ţara-
mamă, unire cerută fără condiţii de unanimitatea sufletului românesc, şi
înfăptuită de armata glorioasă a în veci neuitatului Rege întregitor,
Ferdinand I al tuturor Românilor.
Publicaţia mai satisface şi un alt interes, mai mărunt, dar legitim
cărturăresc, pune la dispoziţia noastră un document de mare valoare
istorică. Zicem istorică, pentrucă punctele din declaraţia unirii, din care
mici Români rătăciţi şi alţi străini de neamul nostru au voit să facă con­
diţii ale Unirii, aparţin timpului frământat de ideologia Wilsoniană, care
într'un deceniu a suferit rectificări şi modificări fundamentale în întreaga
politică a continentului european. Cu atât mai mult nu se puteau men­
ţine unele din acele puncte în programul de viaţă al neamului nostru şi
al statului cehii nou, care este un stat naţional, unitar cum stabileşte
Constituţia din 1923.
Din cuvântările ce s'au rostit atunci, în faţa norodului adunat, care
aclama România cunoscându-i enormele jertfe şi iubirea dovedită fată de
fraţii din Ardeal, extragem următorul fragment pronunţat de Dl. Ştefan
Ciceo Pop, actual preşedinte al Camerii Deputaţilor, care a înţeles să
fixeze partea de contribuţie a României mici în desrobirea Ardealului,
prin următoarea afirmaţie:
„Sä mă credeţi însă, fraţilor, că nu sântem conştil să dăm partea
leului scumpei noastre Românii, pentru-că jertfele pe care le-a adus i ? o -
mânia, sunt atât de mari în proporţie cu jertfele, care le-am adus noi
încât cu pietate şi cu smerenie trebuie să ne închinăm acelor factori, cari
au venit în ajutorai nostru".
Această afirmaţie, istoriceşte dovedită contestată de unii neghiobi
regionalişti, face onoare Dlui St. Ciceo Pop.
REDACŢIA.
CORESPONDENŢĂ P E P E CÂMPIE
Treziti-vă, D-lor intelectuali!!
Im N o . té aü p r e ţ i o a s e i r e v i s t e b a c a fulBcitfonaru! săinşai faieă s e r - ,
„Inifrăiţiitrea R o m â n e a s c ă " ' a a p ă r u t vitaiul.
u n minumiait articol „ C o r e s p o n d e n ţ ă Este u n oaz şi m a i grav în stă­
din Luduş", cuvinte' adevărate v ă ­ rile de azi, J i d a n i i văzântd c ă p o p o ­
zute şi t r ă i t e d e n o i cei d i n L u d u ş . r u l d e jos n u m a i poate fi e x p l o a ­
t a t fiind a c u m c o n d u s de oiametti
Şi acium miă î n t r e b , uindie-i p a t ­ intelocitiuJali r o m â n i ! J i d a n i i s ' a u
riotismul? c a r e a t â t a t i m p cât a m p u s pe l â n g ă aceşti intelectuali tot
fost subjulgaţi p a r c e a m a i e x i s t a i a r cu -apucăturile lor, şl ii i n f k i i n t e a z ă
alouimi c â n d a v e m m a i m a r e interes piar'că îi h i p n o t i z e a z ă , şi cn d u r e r e
să fim bunii p a t r i o ţ i n e l ă s ă m c a vedem adeseoiri că p r i n L u d u ş u l j i ­
J i d a n i i p r i n a p u c ă t u r i l e l o r înjosi­ dovii câte um D r . X . R o m â n se
t o a r e s ă n e a c a p a r e z e tátiul, s ă - ş i p l i m b ă la b r a ţ c u u n j u p a n M i ­
b a t ă joc p â n ă şi d e legile S t a t u l u i , h á l y M a u r i i s a u M o r D a r v a s , câte
b a dhiiatr şi d e legile biseriiceş'i de u n f u n c ţ i o n a r d e S t a t etic. » a u ( a s t a
oare încă nimenea n u s'a atins. r e g u l á t ) trei s a u p a t r u R o m â n i v o r ­
Gu r a f i n ă r i a l o r , ou u n „ S e r v u s b i n d cu u n u l s i n g u r s t r ă i n , î n lim­
b a r á t o m " ' s ă înifluinţeze p e funcţio­ b a m a g h i a r ă , a u z i Die p a t r a R o ­
n a r i , s ă facă s ă s e î n c h i n e l u i ş i m â n i se î n c h i n ă î n f a ţ a umui m i n o ­
r i t a r : dece? spuineţi-md D-lor i n t e -
să-l îtnciumjuire pe Jidam c â n d e v o r -
© BCU CLUJ
 192

lectuiali d i n Luduiş, \'ă este r u ş i n e iintuiicroc şi să facă l u m i n ă d a c ă cu îngrijorare atragem atenţia 0-

de l i m b a romârnă? D a c ă d a ! a t u n c i '
nu m a i p r e t i n d e - ţ i ea maissiaţ p o p u ­
laţiei s ă Vă respecte -şi s ă se lase
c o n d u s ă de D - V o a s t r ă , căci aceşti
o a m e n i a u a v u t b u n ă v o i n ţ ă , şi a u
şi a z i , d a r roadele p r o d u s e d u p ă
c o n d u c e r e a D-Voastiră suinit de trais­
tă m e m o r i e .
Da D o m n i l o r , foarte t r i s t ! azi a-
vem în L u d u ş m e s e r i a ş i românii, a-
ceştl modeşti m e s e r i a ş i s u n t lăsaţi
în voia sorţul, îi a c a p a r e a z ă s t r ă i ­
nii; a m a j u n s aleoto că azi av em ze­
ce s a u doiiáprezece m e s e r i a ş i r o ­
mânii, c a r e s u n t c ă s ă t o r i ţ i au u n g u ­
roaice, şi e u l i m b a m a g h i a r ă fiu
familie; copiii n u ştiu decât numiaii
u n g u r e ş t e să voirbească; c a z recent:
un b ă i a t de ţ ă r a n d i n eomiutwa Ghe-
ja u n amuime Coimian, î n a i n t e c u ş a ­
se ş a p t e a n i a vemit u c e n i c c u opim-
s u n t în s t a r e s ă m a i î n d r e p t e ace­ noratuhü Guvern că nerezolvvrm
ea ce sub ochii dânşiilor s'a r u i ­ imediată a acestei chestiuni con­
nat; să lase politica de p a r t i d e , c a r i form principiilor legii pentru re­
fioiaite s u n t s t r ă i n e d e siimţemintele forma agrară via î m p i n g e p o p u l a ţ i u
r o m â n e ş t i ; s ă dea mânia ciu fraţii nea s ă se p u n ă s i n g u r ă î n s t ă p â n i ­
lor d e jos şi toţi l a ulm loc s ă l u p ­ r e a a c e s t o r moşii.
tăm p e n t r u revinldecairea d r e p t u l u i 2. In numele meilor de braţe
n o s t r u pe p l a i u r i l e acestei c â m p i i muncitoreşti cari azi stau neutili-
m ă n o a s e , s t r ă m o ş e ş t i ; c a m t â r z i u , zate, cerem ca Onoratul Guvern să
d a r î n c e a s u l a l u n s p r e z e c e l e a încă ia măsuri ca la IworăhOe de eons*
ne m a i p u t e m salva de o a c a p a r a r e irucţie ce vor fi executate în acea­
„iau^ă a s t r ă i n i l o r . Miaii c e r e m D o m " stă regiune să fie întrebuinţaţi ex­
n i l o r intelectualii s p r i j i n u l finiainr- clusiv muncitori din aceste ţinuturi.
ciar, a d e c ă p r e c u m s t r ă i n i i îşi fac 3. Cerem constituirea unei comi-
cuimpărălturile şi toate lulcnuirile n u siuni de specialişti cari să studieze
m a i şi n u m a i d e l a comeTiaiiainiţid şi raporturile locale şi posibilităţile
m e s e r i a ş i i lor, l a fel şi nod s ă s p r i ­ prin cari se va putea ajungie mai
j i n i m n u m a i c o m e r ţ u l şi m e s e r i a ş i i în grabă la industrializarea ş® va­
r o m â n i a ş a d u p ă c u m este, ( d i n lorizarea multiplelor materii prime
40 p r ă v ă l i i a ve m şi 2 r o m â n e ş t i , a r ce avem ca prin aceasta populaţâu-
vem m e s e r i a ş i , m ă c e l a r i r e s t a u i r a - ne dornică de muncă să-si poată
a

cuţele î n p i c i o a r e ş i aai c ă s ă t o r i t cu toini, b ă n c i , a d v o c a ţ i , mediici — n u câştiga existenţa cinstită.

Kaikasi Roizisi, îin faimiülie vorbesc Grozia — r o m â n i ) ; săl-i s p r i j i n i m c u Exprimăm deplina încredere a a-
nulmiaii u n g u r e ş t e . toţii, să facem cu. orice ocazie p r o ­ âunării în guvernul emanat de
Vor ziioe Dommii intelectuali, că p a g a n d ă prim j u r , o a r e eiste destul voinţa unanimă a poporului şi ru­
ce au' e i c u acesteia toate? şi zic eu, de dasivOlltat în s i m ţ ă m i n t e r o m â ­ găm ca doleanţele noastre, cari
că d a c ă a c e ş t i D o m n i ziils intelec­ neşti, d o v a d ă idomuraele Cipăiemi, simt ah S'atiu.nei. să fie cercetate
tuali, cioiniducătoiri a i R o m â n i l o r , a r B ă r b o ş i eltc, tot p e n t r u s p r i j i n i r e a în mod părintesc şi rezolmte grab­
fi fost a d e v ă r a ţ i c o n d u c ă t o r i , a r fi acestora, i a r a c e i ce mu se v o r a s o ­ nic.
făcut o oaisină r o m â n ă , ş i a r fi ţ i ­ cia şi nin îşi v o r a r ă t a patriotismiul, Vă rugăm, domnule Prim» Mi­
nut c o n f e r i n ţ e c u c a r a c t e r p a t r i o ­ aceia vor fii Şabes-gomii, ce n u m e ­ nistru, să primiţi expresmnea de­
tic, e c o n o m i c etc., eu s u n t isdguir c ă r i t ă niilci o s t i m ă . osebitei noastre stime,
n u se a j u n g e a l a t r i s t a s i t u a ţ i e de P u ţ i n c â ţ i v o m fi. d a r Vă p r o ­
azi. E x e m p l e : u n d e toate acestea m i t e m c ă vlom face s ă reiapară s t e a ­ (ss) IO AN GAL
s ' a u făciuit s t ă r i l e suint cu totul a l t ­ gul Roimânismuluii a i c i î n t r e p u - , Preşedinte
fel. b o i u l s t r ă i n i l o r d e s â n g e , jiuldlaic şi •Oss) VIRGIL A. POPP
N e a d r e s ă m Domniilor i n t e l e c t u a l , a s i a t i c . ' Ateuma d e o c a m d a t ă a t â t . Secretar
p e n t r u ulMma diată, ca s ă n u m a i - CORESPONDENT
stea suis s i n e p ă s ă t o r i ; s ă c o b o a r e în — Luduiş —• (ss) Ioan Irimsieş, preot, Vasile
Ghiţu, preot. Troian Gal, preot,
Victor Popp, preot, I. Roşea, preot,
G. Bridedeanu, învăţător. Ioan,
Moţii din nou pe drumuri Potra, vrimar, Giurgvumun George
Nu există publicaţie în România întregită, care să se fi ocupat mai primar, S. Apital, primar. Tomas
stăruitor şi mai documentat cu dureroasa chestiune a Moţilor, cum a fă­ Plaga. Ioan Negru, Boiba Vasile,
cut înfrăţirea Românească, în cei cinci ani de existentă. primar, Stoian, Simian. Florea
Am denunţat toate ticăloşiile şi am cerut dreptate. Glasul nostru nu Teodor. Zbucea Vasile, Negru Gav.
a fost ascultat; răspuns nu am primit. Nădăjduim cel puţin de astă dată ril. Lung Ioan, Stana Stefan".
să primească răspunsul de mult aşteptat semnatarii moţiunii de mai jos,
cari în majoritate sunt partizanii actualului guvern naţional-ţărănist. şi —„•»—
cari semnatari s'au adresat direct Primului-Ministru Maniu, dupăce dife­
rite delegaţii de Moţi nu au obţinut nimic din scumpa lor dreptate dela Sfinţirea drapelului
Ministrul Mihalache.
Iată textul, document al nesfârşitei suferi te moţeşti: U. f. V. din comuna
Bomnule Prim Ministru, lea an al unirei reforma agrară nu Finisei -Cluj
Subsemnaţii reprezentanţi ai Mo­ este înfăptuită.
Ooimuinei Einişel ina revenit o n o a ­
ţilor dim plăşile Huedin, Calată şi Roagă cu insistenţă gwmrmul rea, c a d i n t r e cele 280 c o m u n e a l e
Cimoea, întruniţi în adunarea re­ ţării să dispună imediat remedia- judeţului Cluj c e a d i n t â i u s ă - ş i
gională azi la 30 Aprilie 1929 la rea răului făcând din unul fieşle- sfinlţeiască d r a p e l u l comiulnall a l u -
Huedin. împinşi de gravitatea pro­ care proprietarul lotului său. iniumei foştilor VoliuinÉairi. S f i n ţ i r e a
blemelor zilei, respectuos îşi iau In special cer soluţionarea în s'a f ă c u t D u m i n e c ă 9 Iulnie a. c. î n
voia să vă înainteze următoarea mod favombU pentru comunele ?w- bisericla gr. ort. diin loc. D u p ă ve­
teresate a chestiunii lui M. Tisei der cerniile S f i n ţ i a S a p ă r i n t e l e Vaisáílte
MOŢIUNE şi G. Bamffy cari sunt însăşi baza Lăpiulşte a isfdnţilt d r a p e M , fiind de
1. Moţii din plasele Huedin. Ca­ existenţei acelor comune. faţă äintreaga c o m u n a .
lată şi Ciucea judeţul Cluj cu du­ Nevoile acestei populaţiuni au D u p ă sfinţire d l D r . Isaiiou, p r e ­
rere constată că nici azi în al 10- devenit în aşa măsură acute în cât şedintele j u d e t e a n U- f. V. priintr'o
© BCU CLUJ
 193

însufleţită c u v â n t a r e , î n d e a m n ă pe ştim d a c ă a u t o r i t ă ţ i l e n ' a u v ă z u t Fraiţii R o m â n i s ă a i b ă n ă d e j d e

voluntari s ă ţină la cinstea nume­ şi n u v ă d toate aceste l u c r u r i , c a r i că miad s u n t e m o m â n ă de o a m e n i
lui de v o l u n t a r , siimiţemiintele c a r i a r t r e b u i e n e r g i c r e p r i m a t e , să-1 c a r i n e g â n d i m :şi n e vom d a s i l i n ­
le a u avult a t u n c i canid a u plecat c ă u t ă m p e Schwiairtz s ă - i m a i î n t i n ­ ţ a c a n e d r e p t a t e a şi b a t j o c u r a s ă
de buină voie s ă desrofoaască p e p ă ­ dem urechile blezii i a r p e loiskia. să-1 dispară din ţara noastră aşa de
r i n ţ i i , soţiile s i c a p i i i lor, s ă le cul­ t r i m i t e m p e p l a i u r i l e u n d e sudialmo. f r u m o a s ă şi locuită d e um p o p o r
tive ş i a c u m , oăciii aicialea suini a d e ­ uirâtă se s i m t e a d a s ă . a ş a d e b u n şi c u m i n t e .
văratele simstiesniiţnite r o m â n e ş t i ; nici
um s t r ă i n n u s ' a d u s d e b u n ă voie
să lupte penitru R o m â n d a - M a r e , b a
din coinitră s t r ă i n i i a z i n e s a p ă te­ Daţi sfaturi folositoare ţăranilor!...
melia s t a t u l u i noistru şi d a c ă n u
vom ţine l a oliaită şi n u n e vom a- D a c ă î n a c e ş t i zece a n i d e l a U n i ­ d a c a ţiineaiu: conferiinţie c o n t r a a-
duce a m i n t e d e sânigele v ă r s a t şi re p â n ă azi, oamenii partidetar po- loestoir o t r ă v u r i , dar cu bamii aoeia,
vieţile s t â n s e penitiru acest ideal, liitioe, c a r i a u u m b l a t p e s a t e , î n s ă fie p u s bazele luaiei bdbliateaii p o ­
s t r ă i n i i n u p o t d ă r â m a ceeace noi loc s ă s e b u i u e a s c ă u n i i p e aJJidi p r i n p o r a l e î n camiumă. D a c ă muimai j u ­
a m zidit ou a t â t e a jertfe. însufle­ idliscursiuiri p ă t i m a ş e isvoríte d i n m ă t a t e d i n b e u t o r i şi fiuimătari s ' a r
ţită c u v â n t a r e a fost p r i m i t ă c u vii u r ă , s ă fii d a t ţ ă r a n i l o r s f a t u r i fo­ fi l e p ă d a t d e a c e s t e o b i c e i u r i u-
aplauze. l o s i t o a r e , n ' a r m a i trebuii a z i s ă r â t e , is'air fi ipiuituit ecoanomisi o su­
cerşim ou păiăria la m â n ă , împru- m ă <egialu oui c e a a împriumiutalui
A vorbit a p o i p ă r i n t e l e L ă p u ş t e extern, obţinut c u atâtea greu-
ijnutujrd î n siteăinătate.
îndemnând poporul la unire, hună- tăiţi
P r o p a g a n d i s t u l eliacitaral î n i a c s ă
îiniţelegere şi muinică, căci numai
m e a r g ă î n eâmeiuimă ş i s ă deite o a ­ d u m s ă mu beie ţ ă r a n u l n o s t r u
a ş a vom p u t e a s ă a j u n g e m s ă ve­
m e n i l o r r a c h i u , ide 'multe o r i p â n ă şi s ă mu fumeze, ică d o a r a docaldit
dem Româtorila-Maire, a ş a c u m a u
laăldeau î n ş a n ţ , făcea m u l t anai b i ­ p a h a r u l c u r a c h i u , ou Dd. fost sau
visat-o mloşii ş i istrămoşii n o s t r u şi
n e d a c ă adlunia aamienii da Scoală, viitor d e p u t a t , c a r e ş i - a r laprlins
ouim a u v ă z u t - o p e n t r u o clipă a -
i a r î n doc s ă s e b a t j o c o r e a s c ă p a r ­ ţ i g a r e t a î m p r e u n ă ciu ei., lia iun c h i ­
ceia c a r i ş i - a u d a t sângele p e n t r u
t i d p e p a r t i d , air fi d a t s ă t e n i l o r brit ! . . . .
ea. BopOriull a o v a ţ i o n a t sincer cu­
s f a t u r i folositoare, c u m să-şd m u n ­ Văzându-4le t o a t e cete d e imadi aus,
vintele c a l d e alle Sfiniţiei Sale.
c e a s c ă pămânitufl o a s ă d e a r o a d ă t r e b u i e s ă n e d ă m 'borne seamăl şi ce
Fiiniişelul este um sătuleţ între
'mai b u n ă , ouim săi-şi î n g r i j e a s c ă n u s'a iăout î n trecut s ă s e facă î n
dealurile d i n preajma . munţilor a-
vitele, c u m sănşi z i d e a s c ă l a c u i n ţ e viitor, die a a e a á r a g p e Dnnii, icairi
puiseni, 8 0 0 de suflete aiul d a t 5 vo­
s ă n ă t o a s e şdl a d ă p o s t p e n t r u vite, se .ocupă c u politica, I d a î n toc de
l u n t a r i ş i 30 de g a r d i ş t i î n t i m p u ­
ouim s ă s e întovărăseaisică î n Coope- ia se h u l i umid .pe ladţiii. î n fiatia ţ ă ­
rile tuilbuiri d i n 1918« S f i n ţ i a S a p ă ­
raitive d e <credlit, c o n s u m ş i p r o d u c ­ r a n i l o r , s ă le ideie aaeâtona. s f a t u r i
rintele L ă p u ş t e a fost preşedintele
ţie, c a s ă s c a p e d e c ă m ă t a r u l n e ­ iodlasitaare, o u m s ă s a a p e idim î n c u r ­
lor, fiind îm a c e l a ş t i m p oondjucă-
r u ş i n a t , d e n e g u s t o r u l h r ă p ă r e ţ şi c ă t u r a î n o a r e i - a u vârât ! . . . .
toriui găirzdllor d e p e alte sate. Sfiin-
saimsaruil f ă r ă suflet. I n Ioc d e - a
ţdla S â is'a dluls lla Olluj s ă icierişească
„ c i n s t i " ţ ă r a n i i cui b ă u t u r ă s p i r - Ioan L. Patra,
anmle p e n t r u oomiuinia FitoşM, şi
t u o a s e s i tetuin, f ă c e a u m a i b i n e Bologa —• Cluj.
fiindcă a p r i m i t p r e a p u ţ i n e , g e u e -
iraJiul inomân, c a r e d e j a sosise î n
Clug i - a oferit a r m e l e sale.
A b e a s t ă ciomiutnă este ş i a fost cea
m a i s ă r a c ă oomutnă d i n acele î m ­ INFORMAŢI UNI
p r e j u r i m i . P u t e a s ă i se facă o
JIDANII ŞI S Ä R B Ä R I L E NAŢIONA­ contra lor.
d r e p t a t e cu r e f o r m a a g r a r ă , d a r
LE. Domnul Maniu şi partizanii D- Chestiunea dela Oradea a fost ex­
cine? Sperling uin s a s ş m e c h e r o r i
Sale spun că Jidanii sunt buni Ro­ ploatată până la infinit, încât şi a-
Söhwaris um Jidlam ürldlufflos. dani a u
mâni. cum, după atâta vreme se vorbeşte-
f i g u r a t c a i n g i n e r i c u împărteaila
Bunii Români sărbătoresc ziua dez­ de martiriul Ungurilor din Transil­
a g r a r ă . Umiguiridi d i n Săvăldislla i - a u
robirii noastre cu sfinţenie, dacă nu vania
mlitudit p e a m â n d o i , a ş a c ă llolouirile
la Alba Iulia, d a r l a ei a c a s ă între L a 10 M a i u n i c i u n J i d a n n ' a m v ă ­
a r a b i l e ş i p ă d u r i l e , clatri iinitiră p â n ă
patru pereţi. z u t l a s e r b a r e D-le M a n i u ! In sphimb
î n comunla Fdmişel l e - a u î m p ă r ţ i t
Românul se gândeşte cu admiraţie la conferinţa unui emisar budapes-
Uniguriüoir. ilar bieţii R o m â n i , a u
ta acei luptători, Cari şi-au vărsat t a n , p r o b a b i l t o t J i d a n , s ' a u prezentat
rămais s ă r a c i , lipiţi pămâintuluii, cu
sângele pentru o Românie mare, care în corpore să aplaude minciunile o-
toate c ă sumt um n e a m d e o a m e n i
s ă fie a Românilor. braznice abordate d i n b e l ş u g l a adre­
h a r n i c i şi euimdmiţi. D o s a r u l celor
Jidanii D-lui Maniu şi a tuturor sa României.
dai f u n c ţ i o n a r i imcotreclţi este lla
p a r t i d e l o r n'au n i m i c comun, cu glia Cred că n u regretă nici un Român,
p a r c h e t , d a r c e folios ( ideoarece
îngrăşată şi binecuvântată de sân­ că J i d a n i i n ' a u l u a t parte, o amintesc
S p e r l i n g a ştetrs'o î n A m e r i c a iair
gele a l o r 800.000 d i n t r e c e i m a i b u n i d o a r c a o c r o n i c ă s i m p l ă , c a D-l V a i ­
S d h w a r t z s ' a ascuinis î n vtre-uin
Români. da, cel m a i m a r e dintre masoni în
ghetto-u m u r d a r d e oairi a v e m d e s ­
tule î n ţ a r a r o m â n e a s c ă . Azi i n g i ­ In ţară s e ştie ce f a c „Rumunii" Ţara Românească, s ă le poată da in-
n e r u l este um U n g u r i îniaainnat ou D-lui Vaida et C o m p . ş i n u strică să strucţii de comportare, ca să nu e-
n u m e l e de Iosba s a u Pista oare se ştie ce fac în străinătate. — S'a şueze p r o g r a m u l n e o f i ţ i l o r Români!......
p r i m e ş t e pe bieţiiii R o m â n i c u cele spus de atâtea ori că toată propagan­ Ena să mint! Pela sfârşitul ser­
m a i mumdiaire suidalme, c a r i n u m a i da contra României se face de către bării a sosit unul c u numele Fried-
Pe u n g u r e ş t e p o t fi a ş a d e stilizate, Jidani. — E un adevăr trist prin mann şi s'a aşezat la masa lungă a
aouim î n pdimă tarăirooiâneasciăi. N u faptul că nu s e i a nici o măsură buffetului p r i m u l şi a plecat u l t i m u l

© BCU CLUJ
194

de a c o l o — Roma 10 M a i u 1929. pograf d i n loc. P â n ă l a banchet, totul sullnternaţional Antialcoolic, al Pe-

Ţepelus. a mers foarte bine. Insă nu putem deraţiunei Societăţilor Antialcoolice
înţelege c u m aceşti domni şi în spe­ feroviere „personalul căilor ferate",
O OPERA ROMANEASCĂ „NĂPAS­ cial d l . Ghili, pe care l - a m ştiut de sub înalta patronare a înalt Prea
TA" D E D L . S. D R Ä G O I U . Dupăce bun Român, de ce n ' a u a r a n j a t ban­ Sfinţitul Patriarh şi înalt Regent al
opera dlui Drăgoiu „Năpasta" a fost chetul în grădina „Florida" proprie­ României Dr. Miron Cristea.
reprezentată în stagiunea trecută, de tatea dl. Ciociu, R o m â n de-al nostru,
Congresul este organizat de u n co­
Opera din Bucureşti, spre mulţumirea pe l â n g ă că a oferit cea m a i avanta­
mitet de onoare, prin îngrijirea Cen­
tuturor, în această stagiune a avut joasă, c u 35 l e i m a i i e f t i n d e tacăm
tralei Caselor Naţionale, Secţia „Sănă­
şi C l u j u l fericita o c a z i u n e de-a putea decât Gambrinus, unde s'a ţ i n u t a-
tatea S o c i a l ă " şi a D i r e c ţ i e i Generale
aprecia incontestabilul talent inuzi-1 cest banchet pe u n n ă d u f care n u s'a
C. F r . R .
c a l a l d l u i S. D r ă g o i u , f o s t c h i a r elev mai pomenit la Cluj. N u ne intră in
al C o n s e r v a t o r u l u i d i n Cluj. cap, când pe căldură tropicală poţi Chestiunile ce se vor desbate fiind
Opera dlui Drăgoiu, din punct de să te amuzezi, c u m se amuzează la de m u l t interes p e n t r u p r o b l e m a anti-
vedere muzical este îa înălţime si banchet, într'un loc închis, p â n ă când alcoolică î n R o m â n i a şi de folos prac­
noi suntem pe deplin fericiţi, când pe u n preţ m a i convenabil puteai s t a tic î n ceace priveşte c u n o a ş t e r e a din­
putem aplauda un fiu al neamului sub paviloanele încăpătoare a l e „Flo­ tre n o i şi l e g ă t u r a c u diferitele socie­
nostru, pentru creaţiunea sa, dorin- ridei". Să răspundă domnii în faţa tăţi din ţară şi străinătate c e s e o-
du-.i toată energia şi dispoziţia sufi­ celor pe cari i-a reprezentat şi-a in­ cupă cu aceste probleme, rugăm să
cientă, pentru a ne putea înzestra cinerat ca într'un crematoriu Dumi­ binevoiţi a lua parte la acest Congres,
neamul, şi de-acum înainte, cu produ­ neca trecută. cu amicii şi cunoscuţii Dvs. cari in­
sele D-sale. teresează de această chestiune.

Vă felcităm Die Drăgoiu, d i n tot ROMÂNIA JUNĂ. „România Jună"

sufletul nostru. d i n V i e n a , d i n 1 I u n i e 1929, a a l e s u r ­ DIRECTORUL ZIARULUI „ORDI­
Un singur lucru Vă rugăm, însă. mătorul comitet: N E A " d i n B u c u r e ş t i , dl. M. B u r i l e a n u
Să binevoiţi a scoate din prolog per­ Preşedinte: Alexandru Domşa, ing. a f o s t c o n d a m n a t l a 15 z i l e închisoa­
soana beţivului, care imediat după Vicepreşedinte: Augustin I. Papp,
re şi 1 l e u d e s p ă g u b i r i civile pentru
prima ridicare a cortinei, ne personi­ ing.
fică n e a m u l î n cea m a i necorespunză- că a cerut prin coloanele ziarului s ă u ,
Secretar gen.: Virgil P o p , cand. ing.
toare şi ruşinoasă situaţie, prin sta­ s ă s e facă l u m i n ă î n chestiunea dese­
Casier: Marius P i p o v M , ing.
rea lui de ebrietate şi prin cântatul Econom: Dumitru Costea, stud. ing. lor s i n u c i d e r i , d i n c a s a dlui A. Dobre-
său, amăsurat stării în care găseşte, Bibliotecar: Neltu Vasiliu, stud. scu, azi subsecretar al Ministerului
dimpreună <cu c e i l a l ţ i camarazi ai conserv. Agriculturii şi Domeniilor. De data
lui, î n aceleaşi condiţiuni, aceştia din
urmă, m a i ales î n dansul de m a i târ­ Pentru comisia literară: aceasta, presa zisă „anumita presă",
ziu, executat p e picioare nehotărîte. Preşedinte: Dşoara Aurora Caliani. n u a f o s t î n p i c i o a r e ş i n u a l u a t a-
M e m b r i i : A u g u s t i n I. P a p p , i n g ; M i ­ părarea „confratelui", c u m a luat a-
Chiar în cazul când caracteristica
neamului nostru a r fi „consumarea hail Tanco cand. ing. părarea Jidanilor condamnaţi: pentru
de alcool", într'o operă d e a r t ă m l este bomba ucigătoare, Max Goldstein;
bine să-i arătăm această însuşire sla­ COMUNICAT. Studenţimea clujană pentru actele criminale asupra ţării,
bă. P u n e m cazul, c ă opera D-Voastră profund jignită protestează contra fe­
Marcel Dobrogeanu-Gherea; apoi W e i s -
sar reprezenta î n străinătate ; ce i m ­ lului c u m a fost tratată, d e c ă t r e a-
lovits, Pauker, Bujor Boris Stefanov
presie ar produce acea scenă, despre ranjatorii serbărilor ce s ' a u f ă c u t cu
f e l i u l n o s t r u d e - a fi, i m e d i a t d u p ă p r i ­ o c a z i a s o s i r i i A . S. R . P r i n c i p e s e i I l e a ­ şi alţi d u ş m a n i a i n e a m u l u i nostru.
m a ridicare a cortinei ? n a la Cluj.
Ori a c e l e p e r s o n a g i i a r p u t e a fi î n ­ Nu putem admite ca din anumite „DATORINŢE CREŞTINEŞTI". A
locuite c u „tineri", d a c ă vreţi „veseli", motive pe care n u avem să le men­
apărut ca supliment a l foii noastre
dar n u până la căderi sub masă, şi ţionăm s ă fie î n l ă t u r a t ă studenţimea
înfrăţirea Românească pentru popor,
cari s ă î m p u n ă p u b l i c u l u i şi e v e n t u a l dela participarea la conferinţa A. S.
străinătăţii, prin ţinuta lor demnă şi R. d â n d u - s e d o a r 20 b i l e t e p e n t r u 4000 o b r o ş u r ă î n t i t u l a t ă „Datorinţe creşti­
prin executarea u n o r arii de-ale noa­ de studenţi astfel că prevăzutul inci­ neşti" de Nicolae Popa, profesor în
s t r e , tot î n m o d d e m n . dent dela Teatrul Naţional îl găsim Cluj şi membru însufleţit al L. A.
Vă rugăm Domnule D r ă g o i u s ă ju­ perfect scuzabil. — A m hotărât s ă n u
N . C.
decaţi asupra dorinţei noastre şi să protestăm contra felului c u m a m fost
trataţi l a serbările l a Alba lulia, azi Cuprinde, pe înţelesul tutrora, ex­
schimbaţi fără întârziere, căci se poa­
te şi e şi î n interesul operei D - V o a s t r ă regretăm că s u n t e m siliţi s ă n e pror punerea primejdiei jidoveşti şi mij­
şi în interesul demnităţii Neamului nunţăm în felul acesta, acum când loacele de a curăţa mândra noastră
Românesc. s o s i r e a A . S. R . p e n t r u noi studenţii
ţară de neamul l u i Iuda. Ori-ce R o ­
ar fi t r e b u i t s ă fie ocazia celei m a i
mân, c u d o r de n e a m , a poate cuni'
IARĂŞI O NÄZDRRÄVENI N E MAI frumoase manifestări de simpatie. —
Comitetul centrului studenţesc „Petru păra d i n C l u j S t r . B o b N o . 7, l a r e ­
A U Z I T Ă . "Corporaţia industrială din
Maior" din Cluj. d a c ţ i a n o a s t r ă p l ă t i n d doi (2) l e i p e n ­
Cluj, D u m i n i c ă la 9 Iunie a. c , ş i - a
sfinţit localul propriu d i n P i a ţ a Caro­ tru câte un exemplar (în 24 de p a -
lina. Preşedintele corporaţiei e s t e dl. ASOCIAŢIA DE PROPAGANDĂ „ gini).
Anton Moldovan. După slujba religi­ PENTRU COMBATEREA BOALELOR
E de dorit, s ă s e c e a r ă mai multe
o a s ă s'a oferit u n b a n c h e t d e 120 t a ­ SOCIALE. In zilele de 20—24 Iunie
câmuri. Preşedintele organizării ban­ a. c. v a a v e a l o c l a B u c u r e ş t i Congre­ exemplare deodată pentru a se putea
chetului a f o s t d l . Gheorghe Ghili ti­ s u l Internaţional Antialcoolic, al Fa- u ş u r a l u c r ă r i l e cu t r i m i t e r e a lor.
© BCU CLUJ