279052

ANUL V. - No. 12. „Vom lovi deopotrivă în străinul parazitar

şi în R o m â n u l necinstit şi înstrăinat!"
15 Aprilie 1929.

Organ al „Ligii Apărării Naţionale Creştine"

Apare la 1 şi 15 a fiecărei luni

CUPRINSUL:

I. C. Cătuneanu: Eri şi azi.

Ana E. Gen. Tarnoschi: Drepturi la femei.
I. I. Moţa: Crima h a h a m u l u i din Alba Iulia.
Impresionant pelerinaj la Manzoleul dela Mă-
răşeşti.
C. Cl. I). Danilla : Educaţia tinerimii de astăzi.
I. B . : Biserica creştină şi Jidanii.
I. L. P o t r a : Ar fi timpul ca după zece ani să
se facă dreptate Moţilor
Înfrăţirea Românească: Pentru guvernul ce pre­
tinde .a fi al dreptăţii şi legalităţii.
Ministerul de finanţe să facă ordine la admi­
nistraţia financiară din Sibiu.
Kanner alias N. Constantin directorul revistei
„Realitatea" înaintea parchetului de Ilfov.
Dna Dr. E. BraAu : Fondul cultural „Iuliu K a r s a i " .
Ni F r ă g u ţ e a n u : *0 lămurire pentru Lăpuşeni.
N. P o p a : O petrecere r o m â n e a s c ă în Huedin.

Informaţiuni.*!'

,vi
""- Mii Un număr !2 Lei

Abonamentul în interiorul ţării 1 an 300 Lei, 6 luni 150 Lei

„ în străinătate . 1 an 400 „ 6 „ 200 „

Redactor r e s p o n s a b i l : Dr. LAZ AR ISAICU

REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA TIPOGRAFIA „ A R D E A L U L«

CLUJ, STRADA B O B N-rul 7 STR. MEMORANDULUI Nr. 22.
© BCU CLUJ
 r
27°>o î9
ANUL V. Nr. 12 Cluj, l â Aprilie

ÎNFRĂŢIREA ROMANEASCA
Organ al „Ligii Apărării Naţionale Creştine"

Eri şi Azi mai puţin civilizaţi, ci numai fap­

E r a î n a i n t e a r ă s b o i u l u i de i n d e ­
p e n d e n t ă a l R o m â n i e i mici. Abia
se î n c h e g a s e U n i r e a celor d o u ă
ţări surori sub o dinastie străină.
Trăiam sub suzeranitatea Imperiu­
lui O t o m a n , a c ă r u i d o m i n a ţ i u n e
peste tot p ă m â n t u l b a l c a n i c d i n su­
dul D u n ă r i i n u e r a c o n t e s t a t ă de
nici u n u l d i n p o p o a r e l e creştine,
supuse de veacuri. L a miază-zi, R o ­
m â n i a v a s a l ă a v e a ca vecin p u t e r ­
nica împărăţie turcească; către ce­
lelalte p u n c t e c a r d i n a l e vieţuia
s t r â n s ă , î n t r ' o poziţie c h i n u i t ă şi
..fără a e r , î n t r e h o t a r e l e ce p ă r e a u
de g r a n i t a d o u ă î m p ă r ă ţ i i d e o
p o t r i v ă de d u ş m ă n o a s e , c a r i c ă u ­
t a u la p r i m a ocazie s ă n e î m p a r ­
tă. I n v r e m e a c â n d m a r i l e p u t e r i
e u r o p e n e nesocoteau, d i n i n t e r e s ,
principiul naţionalităţilor, Româ­
n i a m i c ă e r a c o n s i d e r a t ă e a u n stat-
t a m p o n , n e c e s a r î n t r e R u s i a şi A u -
stro-Ungaria, spre a opri c a unul
din aceste s t a t e s ă s e instaleze la
gurile Dunării.
Câni a ş a se p r e z e n t a s i t u a ţ i a e x ­
a c ă r e i i m p o r t a n ţ ă a t i n g e a via^a
poporului r o m â n dintre Garpaţi,
D u n ă r e şi P r u t ? Nu, domriul m e u ;
n u s ' a u s p e r i a t . Toţi l a o l a l t ă a u v ă ­
zut pericolul, a u a v u t c u r a j u l să-1
d e n u n ţ e n u nuimíaá ţ ă r i i d a r ş i
s t r ă i n ă t ă ţ i i î n m o d d e m n şi i m p u ­
n ă t o r ş i a u ştaut sâ-1 s t ă v i l e a s c ă .
A u a v u t a c e s t c u r a j nu n u m a i
p r i m e l e n o a s t r e forţe c u l t u r a l e depe
1
v r e m u r i : H a j d e u ) , V. A l e x a n d r i ) ,2
3
Vasile C o n t a ) , E m i n e s c u *), des­
p r e care, scepticul, f ă r ă v l a g a şi
f ă r ă ideal, a r p u t e a ^ s p u n e c ă p u r ­
tătorii acestor n u m e ilustre a u trăit
'Qu c a p u l în c ă r ţ i o r i î n „ v i s ă r i d u l c i
ş i s e n i n e " şi deci e r a u n i ş t e i d e a ­
lişti, c a r i n u c u n o ş t e a u piedioeie
şi d e d e s u p t u r i l e vieţii politice. A u
a v u t acelaş c u r a j , r a d i a t o r d e e n e r ­
gie, ş i o a m e n i i politici de a t u n c i ,
crescuţi în birunrea t u t u r o r greu­
t ă ţ i l o r d e o r d i n p r a c t i c şi m â n a ţ i
de s i m ţ u l acelei d a t o r i i , c a r e n u - ţ i
î n g â d u e s ă d a i î n a p o i , c â n d este î n
joc v i a ţ a p o p o r u l u i p e c a r e îl con­
duci. Şi astfel R o m â n i a m i c ă şi
tul ntiitairuiui lor cel mare, cure
după cwm ştie oricine, ameninţa
naţionalitatea noastră şi cand na­
ţiunea este ameninţată, ea se apăru
şi devine nu intolerantă ci prevăză­
toare. Singure măsurile adminis­
trative ne pot scăpa de această le­
pră şi pot împiedica să ne năvă­
lească în ţară proletari străini"
Un a l t m a r e p a t r i o t , c u o l a r g ă
e x p e r i e n ţ ă ş i m u l t s i m t politic, M i -
h a i i l ^ j i o g ă l n i c e a n u . c o n s t a t â n d că
Jidanii din ţ a r ă uniţi cu consânge­
n i i l o r d e p e s t e g r a n i ţ ă c ă u t a u «ă
împiedice c o n s o l i d a r e a României
m i c i şi s ă o discrediteze î n s t r ă i ­
n ă t a t e p r i n bârfiră d e tot felul ş i
i n t e r v e n ţ i i s t r ă i n e , a a v u t curajul*
î n calitate d e M i n i s t r u l a l ö b ü , să
p u n ă chestiunea evreiască î n faţa
străinătăţii cu atâta demnitate şi
vigoare, î n c â t a făcut s ă a m u ţ e a ­
scă p e n t r u l u n g ă v r e m e p r e s a j i ­
dovească şi j i d o v i t ă d i n a i a r ă . D m
preţiosul document scris de Hogăl-
niceanu — repet ca Ministru n u ca
s i m p l u p a r t i c u l a r — se c u v i n e a
cita u r m ă t o a r e l e f r a g m e n t e ) c a &ä a

ternă a ţării româneşti în primii v a s a l ă a aflat a s u p r a c h e s t i u n i i j i ­ înveţe p o s t e r i t a t e a ce v a s ă zică

a n i de d o m n i e a i D o m n i t o r u l u i Ga-
rol. D a r î n l ă u n t r u ? î n t r ' o a t m o s ­
feră, î n ă s p r i t ă de l u p t e politice p ă ­
timaşe, t r e b u i a p u s u m ă r u l cu p u ­
tere şi dibăcie s p r e a r i d i c a p o p o ­
rul, ce îşi t r ă i a d e secole o e x i s ­
t e n ţ ă umilă şi î n t u n e c a t ă s u b c â r ­
m a v r e m u r i l o r vitrege. P u s e s e K o -
g ă l n i c e a n u l a 1864 u m ă r u l l u i de
titan s ă scoată ţ ă r ă n i m e a d i n n ă ­
molul t r e c u t u l u i , r u p â n d , s p r e a-i
da ceva p ă m â n t , d i n moşiile boere-
şti. D a r câte m a i e r a u d e f ă c u ţ i
Şi t o c m a i î n a c e l t i m p , plin de
l i p s u r i şi de s f o r ţ ă r i eroice, se m a i
doveşti, n u n u m a i p ă r e r a l e u n u ' curajul opiniei:
H a ş d e u , A l e x a n d r i , Vasile GonU- „In adevăr, în România, chestiu­
s a u E m i n e s c u ; c i î n aeeeaş R o m â ­ nea Evreilor nu este o chestiune
nie m i c ă , î n c e p ă t o a r e î n civilizaţie religioasă; este cu totul de altă na­
şi d u ş m ă n i t ă d e vecini, u n o m p o ­
tură : este o chestie naţională şi
litic î n z e s t r a t cu a r t a de a g u v e r n a
în acelaş timp o chestiune econo­
c u m a dovedit-o I o n B r ă t i a n u , n u
mică. In România, Jidanii nu con-
a făcut „ d i p l o m a ţ i e " u m i l ă şi s t e a r ­
stitue, numai o comunitate reli­
p ă c â n d a sosit c e a s u l s ă d e n u n ţ e
gioasă distinctă, ei constitue, în în­
ţ ă r i i pericolul jidovesc. E i a a v u t
treaga accepţiune a cuvântului, o
c u r a j u l s ă facă î n p l i n p a r l a m e n t
naţionalitate, deosebindu-se de Ro­
următoarea afirmaţiune :
mani prin origină, prin limbă, prin
„Evreii au devenit o plagă so­ obiceiuri şi chiar prin sentimente".
cială pentru România, au devenit . . . „Atât guvernul cât şi naţiu-
o plagă socială de c a r e trebue să b

r i d i c ă şi chestiunea jidovească p u ­ ) Fragmentul citat este luat din

ne scăpăm... Contra Evreilor eu nu
să c u a c r e a l ă , cu d u ş m ă n i e şi a m e ­ cartea intitulată „La question des l-i-
aşi ridica oonsideraţiunea, că sunt
n i n ţ ă r i de J i d o v i m e a i n t e r n a ţ i o n a ­ raélites en Roumanie" P a r i s 1923, p a g
lă, a ş e z a t ă d e c u r â n d s u b scutul 1
) V e z i înfrăţirea; Românească nu­ 346, scrisă de J i d a n u l Iosif Bercovici.
Alianţei izraelite u n i v e r s a l e . I n a- mărul d i n 1 A p r i l i e . 1929. care prin falsificarea istoriei a făcut
ceastă situaţie, c e c r e z i d o m n u l e 2
) V e z i înfrăţirea Românească nu­ pe savantul francezz Lapradelle să.
c e t ă ţ e a n a u t o h t o n al R o m â n i e i m a r i mărul d i n 15 A u g u s t 1927. creadă, că Jidanii sunt autohtoni în
că a u făcut o a m e n i i de s e a m ă a
) V e z i România întregită numărul ţara românească, de aceiaşi vechime
ai R o m â n i e i m i c i ? S ' a u s p e r i a t că din 1 A p r i l i e 1925. ea şi populaţia de baştină.
le trec peste c a p g r e u t ă ţ i l e şi a u 4
) V e z i 'înfrăţirea Românească nu­
6
) cf. Verax, la Roumanie et las
dat î n a p o i î n a i n t e a u n e i chestiuni, mărul d i n 15 N o e m v r i e 1927. Juifs. B u c a r e ' s t 1903, p a g . 1 4 1 — 1 4 3 .

© BCU CLUJ
 13S
nea, avem dreptul de a fi neliniş­
tiţi de progresele acestei naţiuni
străine, care stă în mijlocul nos­
tru şi al cărei număr creşte fără
încetare prin imigraţiunea Jidani­
lor din Galifia şi Podolia, din aces­
te două provincii ale vechii Polonii,
care sunt limitrofe ou România".
„Toţi călătorii străini cari au vi­
zitat Principatele, şi în special Mol­
dova, au rămas înspăimântaţi de
aspectul lamentabil, ca să nu zic
mai mult, ce prezintă Jidanii polo­
nezi cari formează populaţia ora­
şelor noastre. Dar când aceşti că­
lători au început să studieze mai
de aproape comerţul, industria şi
mijloacele de eristenţă ale mulţimii
de Jidani, spaima Tor a crescut în
mod considerabil^ pentrucâ au pu­
tut să constate că aceşti Jidani sunt
consumatori fără a fi producători
şi că vânzarea de băuturi spirtoa­
se constitue comerţul lor principal
sau pentru a vorbi mai exact, sin­
gurul lor comerţ..."
„lată pentru ce, nu numai astă­
zi, dar din toate timpurile şi sub
toate regiunile, Domnitorii şi oa­
menii de Stat ai României, şi în
general toţi aceia cari se intere­
sează de această ţară, au fost stă­
pâniţi de necesitatea de a împiedica
exploatarea poporului 1
roman , de
către un popor care îi este străin,
de către Jidani".
D u p ă aceste c i t a t e , v ă î n t r e b
Domnilor guvernanţi, chestiunea
r i d i c a t ă d e K o g ă l n i c e a n u l a 1869
nu se p u n e m a i p a l p i t a n t l a 1929 ?
D a r să trecem a i a i d e p a r t e .
Lu, un a n m a n n t e , l a 1868, î n t â l ­
nim o a l t ă probă, ide c u r a j ş i i n d e ­
p e n d e n ţ ă de c a r a c t e r , ş i a n u m e : 31
d e p u t a ţ i moldoveni, i n f r u n t e cu
•Preşedintele Cainerii, p r e z i n t ă P a r ­
l a m e n t u l u i un p r o e c ţ ide lege, s p r e
a s e s t ă v i l i c o t r o p i r e a jidovească,
l L a 1868, s ' a u r i d i c a t 31 d e p u ­
însoţit d e ' o expunere de motive }
do a ş a v a l o a r e , 'încât a u t o r u l f r a n ­
cez H . L u c i e n ^ B r u n a a l ă t u r a t - o , în
t r a d u c e r e , ca a n e x ă l a c a r t e a l u i
i n t i t u l a t ă : „La oondilion des Juifs
an France depms X789", E d . I I ,
pag. 378—389, c u m e n ţ i u n e a c ă o
p u b l i c ă iţkexte,n$o,, p e n t r u c ă n u v o -
eşte s ă : schim^e nimic din acest
ti
implacabil rechizitoriu, care chiar
pentru Franţa, nu şi-a pierdut ni­
mic din actualitatea lui".
A s t ă z i n o i ce facem? Astăzi, c â n d
nu ne m a i învecinăm c u trei p u -
J
) publicată în n u m ă r u l de 15 Mar­
tie 1929, a l înfrăţirii
; Rojnâweşti sub
titial.; aDino.svf totul meufri&ţ Româ­
niei mici".
ternice î m p ă r ă ţ i i ; c â n d toate trele
s ' a u f ă r â m i ţ i t , fiecare u r m â n d u - ş i
inexorabilul s ă u destin istoric;
c â n d pe ruinele lor s'au ridicat
state, d i n t r e c a r e n i c i u n u l î n p r e a j ­
m a n o a s t r ă n u a r e nici p u t e r e a
m a t e r i a l ă , a i c i p e r s p e c t i v a de s u ­
p e r b ă desvoltare a R o m â n i e i m a r i .
F a c a b s t r a c ţ i e de l u m e a d e peste
Nistru, a l cărei viitor stă ascuns
î n n e g u r ă ca ş i m i s t e r u l sufletului
slav. Ce facem n o i a s t ă z i ? c â n d ţ a ­
r a întregită, printr'o politică exter­
nă pricepută dela Unire încoace, a
izbutit s ă joace u n r o l c o n s i d e r a b i l
p r i n t r e statele Micii înţelegeri,
p r i n t r e c a r i t r e b u e s ă s t r ă l u c i m ca
primi inter pares, p e n t r u c ă a v e m
s i t u a ţ i a i n c o m p a r a b i l ă , de s t ă p â n i
ai gurilor Dunării.
întrebarea se pune în mod a r ­
zător, p e n t r u c ă c h e s t i u n e a j i d o v e a ­
scă s e p r e z i n t ă m u l t m a i g r a v a s ­
tăzi, decât a c u m o j u m ă t a t e de s e ­
col. De a t u n c i J i d o v i m e a d e p r e ­
t u t i n d e n i a c â ş t i g a t poziţii, ce p a r
inexpugnabile, n u n u m a i în viaţa
economică a p o p o a r e l o r civilizate,
d a r şi î n politica i n t e r n a ţ i o n a l ă . (A
se cerceta, sine ira et studio, o r i ­
g i n a şi d e d e s u p t u r i l e Ligii Naţiu­
r tă, v e n a l ă şi d u ş m ă n o a s ă s t a t u l u i
nilor ). De a t u n c i J i d a n i i dela n o i
a u c r e s c u t ca n u m ă r peste m ă s u r a
p e r m i s ă de interesele n o a s t r e vi­
tale, ş i s ' a u i n s t a l a t c a c e t ă ţ e n i
nepoftiţi î n f a m i l i a r o m â n e a s c ă î n
ciuda simţului nostru de conser­
v a r e n a ţ i o n a l ă . Astăzi, ei s u n t c u ­
ceritorii fericiţi a i t u t u r o r poziţii­
lor d o m i n a n t e d i n v i a ţ a n o a s t r ă e-
c o n o m i c ă şi d a u asalt, p r i n m i j l o a ­
cele destructive preconizate în
„ P r o t o o a l e " s ă a j u n g ă efectiv l a
guvernarea ţării.
I n a c e a s t ă s i t u a ţ i e , pe c a r e nici
un R o m â n luminat şi de b u n ă cre­
d i n ţ ă n u o p o a t e contesta, ce fa­
cem n o i î n R o m â n i a M a r e ?
t a ţ i şi a u p r o p u s o lege d e a p ă r a r e
c o n t r a J i d a n i l o r . Astaai n i c i u n
singur parlamentar n u a r e cura­
jul să pronunţe cuvântul „Jidan",
necum să m a i îndrăznească a pro­
p u n e vre-o m ă s u r ă de c o m b a t e r e a
p e r i c o l u l u i jidovesc. D a r î n s c h i m b
a s t ă z i s u n t m u l t m a i m u l ţ i decât
31 d e d e p u t a ţ i , c a r i î n loc s ă l u p t e
c o n t r a J i d a n i l o r , t r ă e s o s u b dife­
r i t e f o r m e d i n a f a c e r i jidoveşti, c u
toate consecinţele pe c a r i l e va t r a ­
ge cititorul d i n î n j o s i t o a r e a d e p e n ­
denţă materială.
Vezi articolul meu intitulat „De-
desubturile Liyii Naţiunilor" apărut
î n înfrăţirea Românească din 15 I a ­
nuarie 1926.
L a 1869, u n m i n i s t r u a l ţ ă r i i
vasale avea c u r a j u l s ă p u n ă c h e s t i u ­
nea evreiască înaintea străinătăţii,
cu efectul c ă a î n c h i s g u r a d e t r a c ­
t o r i l o r semiţi. A s t ă z i p e n t r u c e n u
u r m e a z ă g u v e r n u l , î n chestia j i d o ­
vească, aceeaş p r o c e d u r ă c o n v i n g ă ­
t o a r e ? De ce n u t r i m e t e 'cancela­
riilor din Apus u n memoriu, inspi-
rându-se î n curaj şi demnitate din
nota lui Kogălniceanu, spre a a-
r ă t a cu d a t e statistice exacte —
n u î n t o c m i t e de J i d a n i s a u J i d o v i ţ i
— câţi E v r e i a v e m i n ţ a r ă ; c â t c a ­
p i t a l evreiesc este învestit î n i n d u ­
s t r i a ce f u n c ţ i o n e a z ă a s t ă z i i n R o ­
m â n i a faţă d e cel r o m â n e s c ; c a t
c a p i t a l evreiesc f a t ă d e icel r o m â ­
n e s c î n v â r t e ş t e c o m e r ţ u l acestei ţ ă r i ;
în ce proporţie a u a c a p a r a t Jida­
n i i imobilele n o a s t r e u r b a n e dela
1918 î n c o a c e ş i î n ce p r o p o r ţ i e se
înmulţeşte populaţia Jidovească la
o r a ş e f a ţ ă de R o m â n i i d e b a ş t i n ă ;
î n ce n u m ă r f r e q u e n t e a z ă t i n e r i i
evrei şcolile n o a s t r e d e tot felul şi
m a i a l e s şcolile d e a d m i n i s t r a ţ i e a l e
armatei. Unde-i acel memoriu d o ­
c u m e n t a t ş i perfect obiectiv, c a r e să
desvălue t e n d i n ţ a d e s t r u o t i v ă a a ş a
zisei „ a n u m i t a p r e s ă " , t o a t ă jidovi-
r o m â n ? N u m a i astfel s t r ă i n ă t a t e a
a r înţelege a d â n c u l r o s t a l chestiu­
nii evreieşti î n R o m â n i a M a r e ; n u ­
m a i astfel l ă m u r i t ă , a r înţelege
c u m s e p r e g ă t e ş t e viitorul a c e s t u i
factor de o r d i n e l a g u r i l e D u n ă r i i
şi deci c u m se p e r i c l i t e a z ă î n t r e a g a
situaţie e u r o p e a n ă , d a c ă b ă r b a ţ i i d e
stat a i R o m â n i e i n u i a u c â t m i i
este t i m p m ă s u r i r a d i c a l e de a p ă ­
r a r e c o n t r a I u d a i s m u l u i cotropitor
şi bolşevizant.
I n loc s ă procedeize c a m a r i i lor
înaintaşi, miniştri actuali n u n u ­
m a i c ă n ' a u c u r a j u l s ă informeze
s t r ă i n ă t a t e a a s u p r a celei m a i g r a ­
ve c h e s t i u n i ce n e - a r ă m a s de r e -
zolvit, d a r se g r ă b e s c c u o solicitu­
dine s u s p e c t ă s ă legifereze î n a ş a
fel, î n c â t f i n a n ţ a internaţională,
adică, J i d o v e a s c ă , v a suge toate bo­
găţiile R o m â n i e i : s p r e e x e m p l u
p r i n n o u a lege a minelor.
L a 1879, c â n d s'a p u s chestiunea
î n c e t ă ţ e n i r ă Evreilor, î n a t m o s f e r a
g e n e r a l ă d e p a t r i o t i c ă rezistenţă,
S'a r i d i c a t Vasile Conta şi a rostit
acel d i s c u r s clasic, î n u r m a c ă r u i a
p r i m u l m i n i s t r u d e a t u n c i , a CHO-
m a t imediat î n g u v e r n pe d i s t i n s u l
c u g e t ă t o r . I n C o n s t i t u a n t a dela 1923
n u IS'a găsit u n s i n g u r d e p u t a t , c a r e
s ă sufle u n c u v â n t c o n t r a î m p ă ­
mântenirii în massă, dietatftdia U-
fară, a tuturor Jidanilor inasimila-
© BCU CLUJ
bili. a d ă p o s t i ţ i în p r « * u i m i t o a r e a o scăpătare morală, care a r u n c ă o r ă s b o i u cu şase copii, c o m p l e c t a -
noastră' t a r ă . u r â t ă p a t a peste C o n s t i t u a n t a dela m e n t e s ă r a c i , e r a î n s e r v i c i u la
Dacă d u p ă răsboiu! m o n d i a l se 1923 ş i toate P a r l a m e n t e l e d e a t u n c i m ă c e l a r u l R o ş e a Vasilie d i n Alba-
pulpa o p r i înicetătenirea. J i d a n i l o r p â n ă astăzi. U n d e este î n d e m n u l I u l i a , S t r . I a ş i l o r . D u c â n d u - s e în
Ia rezistenţă, isvorul de v i a ţ ă n e ­ z i u a crimei, 2 0 F e b r u a r i e 1929 la,
î n bloc. s a u n u se p u t e a o p r i . este
b i r u i t ă , ce a r t r e b u i isă g ă s e a s c ă g e ­ a b a t o r u l u n d e îşi e x e r c i t a cultul
urpu s ă n e p r o n u n ţ ă m , a v â n d î n
neraţiile viitoare î n a r h i v e l e î n g ă l ­ religios h a h a m u l ( s c h a c h t e r - u l ) co­
vedere dedesubturile politicii e x t e r ­
benite, p r e c u m a f l ă m n o i , p u ţ i n i la m u n i t ă ţ i i jidoveşti d i n A l b a - I u l i a ,
ne, dictată d i n u m b r ă p e s t e tot p ă ­
n u m ă r . în d i s c u r s u l p l i n d e p a ­ t ă i n d vite d u p ă r i t u a l u l respectiv,
m â n t u l de potentaţii semiţi ; ai po-
triotism al l u i Vasile C o n t a ? Traian P a n c u a d a t spre tăiere ri­
sferi Vardua sentenza! N u p u t e m
U n d e este p a t r i o t i s m u l şi simţul t u a l ă o viţea a s t ă p â n u l u i s ă u c a r e
î n s ă uita, că o a m e n i i R o m â n i e i mici
prevederii al celor trei p a r t i d e de avea şi clientelă j u d ă n e a s c ă . S t ă ­
cu. mijloace mult. m a i reduse, a u
g u v e r n ă m â n t c a r i a u deţinut ori p â n u l îl s p u s e s e i n s ă l a p l e c a r e l u i
ştiut totuşi să reziste l a 1866 şi
deţine p u t e r e a : liberal, a v e r e s c a n , P a n c u s ă n u m a i lase pe s c h a c h t e r
1879.
naţional-ţărănist ? s ă taie, d i n vita ucisă, b u c ă ţ i de
Dar, s ă n u r ă s a r ă î n R o m â n i a c a m e p e c a r i şi le o p r e a , d e o a r e c e
m a r e din p a r t i d e l e d e g u v e r n ă ­ C â n d în i n d i f e r e n ţ a g e n e r a l ă a n u a v e a d r e p t u l Ia a c e a s t a , el fiind
m â n t , u n al doilea Vasile Conta, c a ­ oficialităţii d e a s t ă z i n e d u c e m z i ­ plătit p e n t r u acest oficiu c u l t u a l a l
re să fixeze î n a n a l e l e p a r l a m e n ­ lele greu a m e n i n ţ a t e , şi totuşi n e a ­ s ă u de c ă t r e c o m u n i t a t e a i z r a e l i t ă
t a r e j u d e c a t a cea d r e a p t ă şi s i m ţ u l m u l r o m â n e s c este h o t ă r â t s ă t r ă ­ şi u z a n ţ a o p u n â n d u - s e d e altfel a-
a d â n c al p o p o r u l u i r o m â n î n t r e g i t i a s c ă s t ă n â n î n p r o p r i a l u i casă, cestor d i j m u i r i a l e c ă r n i i . L a c o m u l
fată de s o l u ţ i u n e a p r o f u n d a n t i p a ­ vă întreb, Domnilor guvernanţi, prelat mozaic n u putu însă să-şi
tică si d i c t a t ă din a f a r ă ! a c e a s t a c u m se va î n f ă ţ i ş a z i u a d e m â i n e ? potolească pofta, c u t o a t ă a v e r t i ­
constitue o l i p s ă de c u r a j civic şi /. C. Cătuneanu. z a r e a l u i P a n c u ş i se a p u c ă i a r ă ş i
s ă taie d i n c a r n e s p r e a^şi o p r i l u i
Drepturi la femei a n u m i t e p ă r ţ i . Se p o r n i o c e a r t ă
v e r b a l ă i n t r e ei, f ă r ă n i c i o p r o v o ­
c a r e s a u a m e n i n ţ a r e din u a r t e a l u i
Se a u d e . că a c t u a l u l g u v e r n e decis, a d a d r e p t u r i l a femei, d r e p t
Pancu. Prelatul jidan ne vrând
de a vota, la c o m u n ă şi judeţ, a l ă t u r i de b ă r b a ţ i ! I a t ă o r e p a r a ţ i e d e
însă să înţeleagă, P a n c u puse
o n o a r e ce i se face femeii ; Căci ea n u este o a n e x ă b ă r b a t u l u i ; ci o
m â n a pe c a r n e , i-o s m u l s e d i n
e o m p l e e t a r e a lui, î n t r u c â t , u n u l f ă r ă a l t u l n ' a r p u t e a e x i s t a .
m â n ă şi dădu' s ă o a g a t e î n t r ' u n
Deci n u t r e b u e c o n s i d e r a t ă femeia, c a o c a n t i t a t e neglijabilă, de
cui, î n t o r c â n d u - ş i p r i v i r e a s p r e a-
care se pot lesne d i s p e n s a ; n u . d i n c o n t r ă , t o a t ă g r i j a t r e b u e a v u t ă
cest cui astfel c ă n u observă p e
a s u p r a creşterii ei, p â n ă e î n v â r s t a t â n ă r ă , s'o p o ţ i .modela, e a s ă fie
J i d a n c a r e îi î m p l â n t ă c u ţ i t u l î n
utilă societăţii. Căci femeia este baza, temelia Ţ ă r i i . — D u p ă c u m
piept, p â n ă î n plasele, pela s p a t e ,
vom avea femeia, d e d e m n ă , m o r a l ă , c u l t ă ; a ş a v a fi Ţ a r a . Căci femeia
pe neobservate. Cuţitul a s t r ă b ă t u t
ridică p r e s t i g i u l , femeia îl c o b o a r ă . F e m e i a e m a m a e r o u l u i , ea e
mai întâiu muşchii braţului, apoi
şi a c r i m i n a l u l u i . Deci t o a t ă a t e n ţ i a t r e b u e d a t ă femeii; c a r e , c a imaană,
a i n t r a t pe s u b s u o a r ă în. p i e p t a-
ca soaţă, i n f l u i n ţ e a z ă , fie în bine, fie î n r ă u , d u p ă c r e ş t e r e a d i n c a s a
d â n c de 12 om., p r o d u c â n d o t ă i e ­
p ă r i n ţ i l o r . F e m e i a , ca. m a m ă , a t i n g e s u b l i m u l , p r i n i u b i r e a .cea f ă r ă
t u r ă de c i r c a 6 c m . l ă ţ i m e : izbise
de m a r g i n i ş i a b n e g a ţ i a de sine.
cu t o a t ă s e t e a u r i i t a l m u d i c e . C ă ­
Aşa că femeia n ' a r trebui o p r i t ă dela d r e p t u l ei l a v i a ţ a civilă
zut Ia p ă m â n t . Românul] fu l ă s a t
şi politică decât, c â n d s i n g u r ă s ' a r face n e d e m n ă p r i n vre'o p a t ă , o a r e
p e lespedea de p i a t r ă , î n frig, v r e ­
nu s'ar putea spăla !
m e de peste o j u m ă t a t e de o r ă , î n
Insă nu e vremea acum de astfel de inovaţii !. . . C ă p r e a s u n t
c a r e t i m p c e r e a î n c o n t i n u u s ă fie
multe altele de r e g u l a t . N u t r e b u e j u t a t c u focul ! P a z a b u n ă p ă z e ş t e
d u s î n c a s ă la c ă l d u r ă , c ă c i îi e frig.
primejdia rea.
J i d a n u l n u i-a d a t î n s ă nici u n
M a i î n t â i u p r i n c i p a l a n o a s t r ă grije, ce t r e b u e s ă a v e m a c u m ajutor, m a r t o r i i s p e r i a ţ i n u a u î n ­
este, de a s c ă p a Ţ a r a de tenia c a r e s'a i n t r o d u s î n o r g a n i s m u l n o s t r u drăznit să intervie, i a r la s c u r t
social şi c a r e creşte, se î n m u l ţ e ş t e şi îmbogăţeşte, s p e c u l â n d m u n c a timp după aceasta nenorocitul a
ţ ă r a n u l u i ş i bogăţiile Ţ ă r i i . murit.
I a r femeia să aibă drept de vot, când îi va veni roşeaţa în faţă,
în mod natural, n u cu r u j u l d i n poşetă, c u puful, p u d r a şi oglinda !
N'au scris ziarele nimic, nici de­
Elena G-l. Tarnoschi. spre revolta populaţiei din Alba-
— Iaşi. — Iulia, c a r e e r a c â t p e aici s ă l i n ­
şeze pe s c h a c h t e r , c â n d a fost a-
Crima hahamului din Alba-Iulia d u s dela^ î n c h i s o a r e , l a c o n f i r m a r e a
m a n d a t u l u i de a r e s t a r e , î n m o d
Domnule Director, ori de cate ori e vorba de vre-un foarte discret însoţit numai, de a
Deoarece n u a m aflat î n u l t i m u l fapt care atinge Jiddnimea într'un genţi, c a u n d e ţ i n u t politic. Cu
n u m ă r a l revistei Dv. vre-o m e n ­ prelins prestigiu al ei, — î m i p e r ­ g r e u t a t e a s c ă p a t refugiindunse î n
ţ i u n e d e s p r e ctrima t a l m u d i c ă şi mit a V ă i n f o r m a e u , c u a t â t m a i T r i b u n a l d u p ă c e a fost gonit pe*
a t â t de tipică, î n t â m p l a t ă l a A l b a - mult cu cât sunt a p ă r ă t o r u l fami­ s t r ă z i m a i m u l t e sute d e m e t r i . Deci
I u l i a , î n z i u a de 20 F e b r u a r i e a. liei v ă d u v i t e d e a c e a s t ă c r i m ă . tot a m a i r ă m a s p u t e r e de . i n d i g o
c , fiind s i g u r că nu Va ajuns la M ă c e l a r u l T r a i a n Pancu. d i n Al­ n a r e î n R o m â n , c h i a r dacăiio âflrt
cunoştinţă din cauza complotului b a - I u l i a , s t r . V. A l e x a n d r i 6 3 , om régimen ta t 'deocamdată, ,-îja nti&ttíífifa
tăcerii, la oare participă toate zia­ c ă s ă t o r i t ş i pe l â n g ă a c e a s t a s u s ­ iidovite, a c e a s t a înşă\s toraintpe*-)
rele scrise româneşte dela Bucureşti ţ i n ă t o r u l m a m e i sale v ă d u v e de buc să. se ignoreze şi s ă n u se ştie.

© BCU CLUJ
140
d u p ă c u m d e f a p t n u se ştie. Nti
se ştie in tară nimic nici despre în­
mormântarea extraordinar de im­
punătoare ce s'a făcut victimei pe
cheltuiala măcelarilor români din
Alba-lulia, c u p a r t i c i p a r e a s a t e l o r
din î m p r e j u r i m i a p r o a p e î n bloc,
cu m i i de o a m e n i , c o r d o a n e d e a r ­
m a t ă etc. S ' a î n v ă ţ a t d o a r ţ ă r a n u l
n o s t r u c u A l b a - l u l i a c â n d îl a r d e
ceva la i n i m ă ş i n u înţelege a se
desvăţa de acest o b i c e i u . . . . El
m a i p o a t e trece p r i n m u l t e m e t a ­
morfoze. A c e a s t a o ştie d e s i g u r m a i
bine p r e f e c t u l d e Alba, c a r e n u c r e ­
dea, c ă se p o a t e r i d i c a ţ i n u t u l
Albei î n p i c i o a r e , pentru- o c a u z ă
s t r ă i n ă p a r t i d u l u i lor. D a r s'a r i ­
dicat, dovedind că se m a i poate
ridica, oricât s'ar înmulţi cordoa­
nele de j a n d a r m i , n a ţ i o n a l - ţ ă r ă n i s -
te. Cordoane naţional-ţărăniste,
contra ţăranilor, în Alba-lulia în­
săşi ! O m a i c r u d ă i r o n i e n i c i n u
se p u t e a . Şi î n c ă a t â t d e r e p e d e
d u p ă c o r d o a n e l e liberale. P e n t r u
ca s ă c u n o a s c ă ţ ă r a n u l t o a t e p a r ­
tidele, cuim l e - a c u n o s c u t î n z i u a
înmormântării lui Pancu.
L a aceste c o n s i d e r a ţ i i şi ştiri
m a i pot a d ă u g a , s p r e v e r i f i c a r e în
viitor, c ă e m a r e t e m e r e a c ă J i d a ­
n u l va fi p u s î n l i b e r t a t e p e c a u ­
ţiune înainte de judecarea oroce-
suilm ş i via foei î n vTe-un g h e t t o <ra-
lifian. c u t o a t ă l u p t a ce o vom da
st)re a fi m e n ţ i n u t î n s t a r e d e a r e s t .
Comunitatea răspunzând din punct
de vedere b ă n e s c n e n t r u faptele a n ­
g a j a t u l u i ei, s ă v â r ş i t e î n e x e r c i ţ i u l
slujbei, v a fi f ă c u t ă r e s p o n s a b i l ă
alături de hahamul, care n u are
a v e r e vizibilă, d e goimi. I n acest
scop, s p r e a dovedi î n c ă d e p e a-
c u i n a r a p o r t u l ide c o m i t e n t - p r e p u s
existent î n t r e H a h a m ş i Comuni­
tate, s'a c e r u t î n justiţie i n s t i t u i r e a
unei anchete prealabile l a care vor
fi a u d i a ţ i c a m a r t o r i o s e r i e d e
R o m â n i d i n A l b a - l u l i a , cari pot
dovedi acest r a p o r t , c â t şi D - n i i
P r o f e s o r i Cuza, P a u l e s c u , Ş u m u -
l e a n u , C ă t u n e a n u , Zelea C o d r e a n u ,
avocat Zelea C o d r e a n u , î n c o n f r u n ­
t a r e ş i c u o serie d e p r e ş e d i n ţ i a i
c o m u n i t ă ţ i l o r izraelite, s p r e a d o ­
vedi c ă o r g a n i z a r e a i n t e r n ă a a c e s ­
tor c o m u n i t ă ţ i religioase c u p r i n d e
şi n e a c e ş t i h a h a m i , oficianţi c u l -
tuali, a i ritului, plătiţi şi angajaţi
de aceste c o m u n i t ă ţ i . S'a c i t a t a-
ceste 'personagii p e n t r u a face p r o ­
ba generală a organizării comuni­
tăţii mozaice şl a s i t u a ţ i e i h a h a ­
m u l u i î n ea, î n c a l i t a t e d e c u n o s ­
c ă t o r i temeinici a i a c e s t o r c h e s ­
tiuni.
F a m i l i a s'a constituit p a r t e c i ­
vilă p e n t r u 2 m i l i o a n e Lei.
Vă voiu. m a i ţine î n c u r e n t cu
m e r s u l afacerii, s p r e a i se da
publicitatea cuvenită.
Impresionant pelerinaj la Mauzoleul
dela Mărăşeşti
U r m ă t o r apelului publicat în zia­
r u l E P O C A d i n 20 I I I . 1929, î n
ziua de F l o r i i (24 M a r t i e a. a ) ,
foştii ofiţeri a c t i v i s ' a u a d u n a t î n
gara Mărăşeşti, de unde a u pornit
î n c o r t e g i u l a M a u z o l e u l ce adă­
posteşte osemintele e r o i l o r căzuţii
în r ă s b o i u l p e n t r u î n t r e g i r e a N e a ­
m u l u i , p r e c e d a t de o c o r o a n ă de
l a u r i p u r t a t ă de fostul l u p t ă t o r G.
Í va n e i n .
S e r v i c i u l religios s'a oficiat î n
p a r a c l i s u l M a u z o l e u l u i de c ă t r e P .
S. I l a r i o n B ă c ă u a n u , V i c a r u l E p i s ­
copiei R o m a n u l u i , azistat d e diaco­
nul Iordache.
I n tot t i m p u l s e r v i c i u l u i a i m ­
presionat puternic pomenirea ală­
t u r i de M. S. Regele F e r d i n a n d si
a e r o i l o r n o ş t r i şi p o m e n i r e a M a r e ­
şalului Foch.
După terminarea panaghiei, P .
S. S. A r h i e r e u l Ilarion într'o
c u v â n t a r e foarte . s i m ţ i t ă relevă
l e g ă t u r a s p i r i t u a l ă î n t r e cei căzuţi
şi cei.aflaţi î n c ă î n v i a ţ ă d i n t r e l u p ­
t ă t o r i , şi p r o f i t â n d de s ă r b ă t o a r e a
F l o r i i l o r , face o f r u m o a s ă a s e m ă ­
n a r e î n t r e acest pios p e l e r i n a j şi
I n t r a r e a lui Isus Christos î n Ieru­
salim, i n z i s t â n d a s u p r a i m p o r t a n ­
ţei credjnţei s t r ă m o ş e ş t i î n orişice
izbândă'.
D-l Maior Orleanu, Preşedintele
de v â r s t ă al ofiţerilor asistenţi, p r o ­
pune u n moment de reculesere pen­
tru memoria Mareşalului Foch. î n ­
treaga asistenţă îngenunchiază î n ­
t r ' o r e l i g i o a s ă t ă c e r e i m p u s ă de so­
lemnitatea momentului.
Apoi a s i s t e n ţ i i trec pe p l a t o u l de­
la i n t r a r e a M a u z o l e u l u i .
D-l Colonel August Stoica, înce­
pe p r i n a releva a b s e n t a presei, c a ­
r e desi î n c u n o s t i i n ţ a t ă . n u şi-a t r i ­
mis r e p r e z n t a m ţ i ; î n f i e r e a z ă a t i ­
tudinea politicianismului, care tin­
de s ă ş t i r b e a s c ă p r e s t i g i u l celor
m a i s c u m p e oodoabe ale N e a m u l u i ,
cari sunt : Coroana, Armata, Ma­
gistratur^,, iajr a c u m î n u r m ă B i s e ­
rica, p e n t r u ţ a ne s f ă r â m a c r e d i n ­
ţa s t r ă m o ş e a s c ă . A r ă t â n d P . S. Salé
Arhiereului Ilarion u n calendar
tendenţios, t i p ă r i t l a z i a r u l ' C u v â n ­
tul, 1-a r u g a t s ă r ă s p u n d ă d a c ă es­
te a c e s t a c a l e n d a r u l S i n o d u l u i , şi
P . S. S. a r ă s p u n s negativ, d u p ă
Primiţi Vă rog Domnule Director
deosebita mea stimă.
Ion. I. Moţa.
advocat — Deva.
care, D-l Colonel Stoica p r o m i t e că
noi vechii l u p t ă t o r i d ă m tot c o n ­
c u r s u l B i s e r i c i i p e n t r u a se r e s ­
pecta h o t ă r â r i l e Sf. S i n o d şi toţi a-
cei, c a r i s i m t c a şi n o i l u p t ă t o r i i ,
c a r i a m salvat B a s a r a b i a d i n î n -
s â n g e r ă r i l e c n u t u l u i r u s e s c s ă se
r i d i c e î m p o t r i v a celor c a r i p u n i n ­
teresele lor m a i p r e s u s d e i n t e r e ­
sele N e a m u l u i , d e s t r ă m â n d o r g a n i ­
z a ţ i a n o a s t r ă de stat.
D-l Lt. Col. Sterea Costescu, î n ­
tr'o emoţionantă cuvântare rostită
depe afetul u n u i t u n , începe p r i n a
evoca a m i n t i r i l e r ă s b o i u l u i , şi a n ­
g a j a m e n t e l e sfinte l u a t e c h i a r pe
front faţă de c a m a r a z i i căzuţi. M e n ­
ţ i o n e a z ă c u m acei c a r i c ă d e a u a-
l ă t u r i d e noi, i n v o c a u credinţa
s t r ă m o ş e a s c ă . A r a t ă d u r e r e a pe oa­
r e o p r o d u s e î n sufletele foştilor
l u p t ă t o r i , orice a t i n g e r e ce se a d u ­
ce p r e s t i g i u l u i A r m a t e i şi citează
cazul u n u i c a m a r a d activ î n c h i s pe
motiv de c e r c e t a r e , l a u n loc cu
delicvenţii d e d r e p t c o m u n , î n dis­
p r e ţ u l legilor ş i r e g u l a m e n t e l o r m i ­
litare.
Profitând că între m a r e a asisten­
tă se aflau t i n e r i Ofiţeri şi elevi de
Scoale Militare, se a d r e s e a z ă lor
d o r i n d u - l e ca d r a g o s t e a şi î n c r e d e ­
r e a în C o m a n d a n ţ i s ă fie c r e z u l lor
( m a i muţiţi ofiţeri şi elevi a u lăcrăma
în ochi). T e r m i n ă a p o i făcând
o a p r o p i e r e î n t r e emblema p u r t a t ă
î n activitate c a r e le-a fost : N I M I C
F Ä R Ä D U M N E Z E U S I I D E I A DE
P A T R I E S I T R O N . c a r e t r e b u i e să
c ă l ă u z e a s c ă pe orice l u p t ă t o r .
D-l Comandor Manolescu, t e r m i ­
n ă c u v â n t a r e a sa pe c a r e o d ă m
m a i jos. p r l n t r ' u n a p e l c ă t r e c a m a ­
razii din toată Tara.
S e r i a c u v â n t ă r i l o r o încheie D-l
TA. Col. Blezu, c a r e a făcut d i n t r u
î n c e p u t apologia m e m o r i e i M a r e ş a ­
lului Foch. c a r e pentru Neamul
n o s t r u a fost. Geniul p r o t e c t o r în
v r e m u r i l e M a r e l u i R ă s b o i u şi d u p ă
încheie¥'ea'Apăcii,fiST>rijitoinid c u a u ­
toritatea sa morală,. realizarea a s -
p i r o ţ i u n i l o r n o a s t r e , c a r i dintr'îjrt
vis m i l e n a r , a u putut- fi î n f ă p t u i t e
într'o frumoasă realizare a 'întregi­
rii R o m â n i e i de a z i .
T e r m i n ă c u v â n t a r e a sa p r i n u r -
© BCU CLUJ

m ă t o a r e a Moţiune votată i n u n a n i ­
mitate de î n t r e a g a a s i s t e n ţ ă a 0 -
fiţerilor:
MOŢIUNE
Noi Ofiţerii de rezervă proveniţi
din activitate, aflânâu-ne astăzi 24
•Martie 1929, adunaţi într'o pioasă
reculegere sufletească, pe câmpul
istoric al Mărăşeştilor, în preajma
criptelor cu (rseniiii.ele foştilor no­
ştri camarazi — jertfiţi pentru în­
tregirea Ţării: ascultând conglă-
suirile rostite cu această ocaziune,
constataţii că mintea şi simţirea a-
celora, cari au făcid parte din Ma­
rea FALANGĂ de apărători şi în­
tregitori de hotare, se încheagă în
acelaş sentiment „Iubirea de Ţară şi
dorinţa nestrămutată de binele Ei".
Datori ne simţim a spune şi ace­
lor camarazi cari fortuit poate, n'au
răspuns la apelul nostru că:
Noi Ofiţerii de Rezervă şi Retra­
gere proveniţi din activitate, am fă­
cut jurământ pe osemintele şi în
faţa spiritelor camarazilor — jertfă
a întregirii Neamului -— că vom
sprijini cu pieptul, braţul şi expe­
rienţa nostră Edificiul Statului, ne­
ştirbit, precum l-am înfăptuit cu
sacrificiul de sânge pe câmpul de
Onoare.
Aşa să ne ajute Dumnezeu !
„De Straje".
Mărăşeşti, 24 Martie 1929.
Cuvântare ţinută la Mauzoleul
eroilor dela Mărăşeşti în ziua de
24 Martie 1928 - Duminica Flo­
riilor de Căpitan Comandor N.
Manolescu.
înalt prea Sfinţite Părinte, Dom­
nilor şi scumpi camarazi,
P n comitet r e s t r â n s d i n t r e n o i a
l u a t nobila iniţiativă, de a n e î n t r u ­
ni aici î n faţa osemintelor sfinte a l e
acelora cari, cu Jertfa supremă a
vieţii lor în marele răsboiu de în­
tregire a neamului, au înfăptuit i-
deulvl nostru naţional; p e n t r u c a
î m p romi ă cu s p i r i t u l l o r care, p l a ­
nează deasupra noastră, să protes­
tăm energic împotriva acelora cari
a u făcut ca P a t r i a n o a s t r ă s ă trea­
că p r i n t r ' o c r i z ă e x t r e m d e g r e a şi
de î n g r i j o r ă t o a r e p e n t r u viitorul ei
şi al n e a m u l u i n o s t r u .
Pnul d i n m a r i l e rele c a r e a g r a ­
vează azi şi m a i m u l t a c e a s t ă cri­
ză îl formea.ză a g i t a ţ i u n i l e c r i m i ­
nale pe c a r i d u ş m a n i i n o ş t r i d i n
i n t e r i o r şi. de peste h o t a r e le î n t r e ­
ţin î n mijlocul p o p o r u l u i n o s t r u p e
chestiunea r e l i g i o a s ă a Pascaliei.
pentru ca să lovească în Sfânta
noastră Biserică Creştină Ortodoxă.
această înaltă Instituţie care in ori­
şice organizaţie de Stat formează
temelia morală pe care se sprijină
însuşi edificiul de Stat şi social al
Popoarelor, şi fără de care teme­
lie nu se poate concepe nu numai
existenţa unui Stat organizai, dar
nici aceea a unui popor Constituit.
Căci a s e m e n e a l o v i t u r i ce se d a u -Bi­
sericii n o a s t r e , a u r e p e r c u s i u n i a-
d â n c i şi a s u p r a s t a t u l u i , fiindcă
slăbindu-se resorturile sufleteşti ale
Neamului nostru Românesc, se slă­
beşte însuşi angrenajul mecanismu­
lui de stat, grăbind dezagregarea
lui complecta, pentru a arunca
Poporul nostru în haosul dezoxdi-
nei şi al anarhiei ce urmează în­
totdeauna după asemenea zdrunci­
nări şi dezagregări.
Ceia ce este î n s ă t r i s t şl d u r e r o s
p e n t r u n o i R o m â n i i , este f a p t u l ce
trebuie să ne îngrijească foarte
mult, c ă la aceste u n e l t i r i c r i m i ­
n a l e a l e d u ş m a n i l o r n o ş t r i , s'au a-
sociat şi Români dtntre oamenii
politici cari au pretenţiunea ca să
conducă Ţara, cari profitând de
orice frământare, de orice sbucium
şi suferinţe şi de orice -nenorocire a
Neamului nostru, ca şi de împreju­
rările grele prin cari trece statul,
caută să pescuiască în apă turbu­
re pentru ca să tragă cel mai mare
folos pentru satisfacerea ambiţiu­
nilor Iar şi a intereselor lor mes­
chine. '
D a r Domnilor, pentru c a protes­
t u l n o s t r u de azi, p r i n c a r e n e dez­
v ă l u i m i n d i g n a r e a şi d u r e r e a ce ne
produc situaţia îngrijorătoare prin
c a r e trecem, • s ă n u fie u n föc d e
p a e şi deci s ă a i b ă r ă s u n e t î n r â n ­
d u r i l e C o n d u c ă t o r i l o r n o ş t r i poli­
tici şi m a i a l e s î n r â n d u r i l e d u ş m a ­
nilor noştri, cari a u ajuns c a a s ­
tăzi s ă n u s e m a i t e a m ă de n i m i c
î n t a r ă la n o i ; t r e b u i e s ă facem
ca acest p r o t e s t s ă n u r ă m â n ă u n
act izolat, i z v o r â t d i n m a n i f e s t a r e a
s p o n t a n ă a c â t o r v a i n ş i r ă z l e ţ i ţ i şi
f ă r ă n i c i u n fel d e l e g ă t u r ă sufle­
tească î n n o i ; trebuie dar ca pro­
testul nostru de azi, să însemne în­
ceputul unei mişcări cu caracter
naţional,, prin care mişcare să sti­
mulăm sentimentul patriotic şi mai
ales grija pentru interesele superi­
oare ale Statului şi Neamului, la
toţi acei, cari ne conduc şi cari
până azi s'au ocupat numai de in­
teresele lor personale şi de partid;
şi să trezim din amorţire sufletul la
toţi acei buni şi cinstiţi Români,^
cari încă constituesc marea massă
a Românismului, cari în faţa lip­
sei totale de oameni mori la suflet
şi luminaţi la minte pentru vremu- I
141
file diregi pe cari le străbatem, au
fost cuprinşi de o mare decepţie şi
de o cumplită desnădejde, şi s'au
lăsat să cadă in lâncezeala de caré
sunt cuprinse sufletul şi trupul o-
mului în preajma morţii.
Trebuie să demonstrăm tuturor
că protestul nostru este manifesta­
rea de voinţă şi energie a unei for­
ţe, intelectuală şi sufletească, pe
care o constituim toţi acei ofiţeri
de rezerva proveniţi din activitate,
cari în mitrele şi gloriosul răsboiu
al întregirii Neamului, am condus
masele în lupte crâncene, acope-
rindu-le de glorie, pentru a arăta
lumii întregi puterea de neînvins a
Românului; forţă care veghează şi
azi la destinele Neamului, conside-
rându-ne încă în serviciul Statu­
lui şi al Patriei, şi care forţă este
ferm decisă oa să nu lase să se
nărue edificiul României Mari, care
a fost plămădit cu sângele nobil şi
generos al celor mai scumpi fraţi
şi fii de ai noştri. Trebuie dar ca
de azi înainte să arătăm şi să pro­
băm duşmanilor noştri, cari dela
răsboiu încoace ne subminează Sta­
tul pentru a ne distruge, că asocia­
ţia noastră a ofiţerilor de rezervă
proveniţi din activitate, reprezintă
o forţă reală care reacţionează şi
astăzi după cum a reacţionat şi în
timpul răsbondui cel mare, aici pe
locul sfinţit dela Mărăşeşti^ cu ace­
eaş energie şi dragoste de Ţară şi
de Neam împotriva uneltirilor duş­
mănoase faţă de noi Românii, ca
şi împotriva politicianismului ce s'a
dovedit incapabil ca să consolideze
România Mare făurită de noi în
răsboiu; şi că această forţă a noa­
stră constitue rezerva morală, poli­
tică şi naţională de mâine a Nea-
mului. care va sări din nou, ca să
apere şi să salveze Patria noastră
scumpă, atunci când îndrăzneala
fără de margini a duşmanilor noş­
tri va zdruncina din temelie exis­
tenta României Mari şi când fali­
mentul partidelor politice de guver­
nământ va fi declarat.
Cred dar că din acest punct de
vedere, am sentimentul Dvs. dl tu­
turora ca să adresez din tot sufle­
tul meu cel mai călduros apel că­
tre toţi camarazii noştri din toată
Ţara şi mai ales către aceia cari au
fost marile Căpetenii ale oştirei pe
timpul răsboiului şi cari azi sunt
înregimentaţi în partidele de guver­
nământ, unde din cauza izolărei în
care se găsesc nu pot fi de folos
Patriei, aşa după cum sunt convins
că le este marea lor dorinţă; să-i
rugăm dar să vină în mijlocul 'şi în
© BCU CLUJ
 142
fruntea noastră, să sune alarma
pentru ca să ne strângem rându­
rile, ca astfel cu puteri unite să
constituim cu adevărat rezerva de
mâine a Neamului, care trebuie să
vegheze neîncetat la destinele Pa­
triei noastre scumpe, ca să n'o lă­
săm să cadă pradă în ghiarele duş-
Educaţia tinerimei de astăzi
Vântul pustiitor al răsboiului, a
i n t r o d u s peste tot, s c h i m b ă r i a ş a
d e p r o f u n d e , î n c â t fiecare d i n n o i
a m rămas într'o mirare negrăită
f a t ă de n o u a a ş e z a r e o m e n e a s c ă ,
clădită pe teroarea monstruoasă a
vremurilor trecute.
C ă c i r ă s b o i u l î n sine n u este a l t ­
ceva d e c â t mijlocul eroic, l a o a r e
r e c u r g popoarele, c â n d ele s u n t s u ­
g r u m a t e în m a n i f e s t ă r i l e lor de
viată, de o lege vitrigă, s t r ă i n ă a s ­
p i r a tiun.ilor n a t i o n a l e ; răsboiul es­
te u l t i m a n ă d e j d e a celor d e s n ă d ă j -
d u i t i , o a r e aleg acest c r u n t s a c r i ­
ficiu, s p r e a - ş i c â ş t i g a d r e p t u r i i s ­
torice, î n c ă r c a t e d e u z u r p a t o r i .
R ă s b i u l î n s i n e n i m e n i nu-1 p o a ­
te d o r i , d a r c â t e o d a t ă s e i m p u n e ,
f o r m â n d o necesitate ce n u p o a t e
fi î n l ă t u r a t ă ; î n s ă ş fiinţa l u i evi­
d e n ţ i a z ă acel e c h i l i b r u m o r a l d i n ­
t r e p o p o a r e , din c a r e se d e s p r i n d e ,
a t â t de l u m i n o s , t u r p i t u d i n e a h i ­
d o a s ă a celor ce a s u p r e s c .
Urmările lui nimicitoare le-am
s i m ţ i t cu t o ţ i i ! A t â t e a e n e r g i i p i e r ­
d u t e pe a l t a r u l p a t r i e i , a l ă s a t u n
gol i m e n s ce n u p o a t e fi î n l o c u i t ;
a t â t a dezesperare adusă în inimele
t u t u r o r a , a t â t a jale a p u s t i i t d o r u l
de viată a tinerimii noastre.
Familiile r ă m a s e f ă r ă nici un
sprijin, văduve părăsite într'o vre­
m e aşa de grea. f ă r ă nici u n m i j ­
loc de t r a i u , copii n e v r â s t n i e i l ă s a ţ i
la voia î n t â m p l ă r i i , p ă r ă s i n d c ă m i ­
n u l , î n c ă u t a r e a p â i n i i d e toate z i ­
lele, f a m i l i a d i s t r u s ă î n t o a t ă a c ­
cepţiunea precisă a cuvântului,
p r i n m o a r t e a s u s ţ i n ă t o r u l u i ei, i a t ă
opera macabră, iată urmările sinis­
t r e ale r ă s b o i u l u i . oare a p r e g ă t i t
clipă c u c l i p ă acest f a l i m e n t m o r a l
al societăţii.
Ga u n blestem .se ridică, cinică,
tagma acelora, c a r i a u speculat ne­
norocirile dezastrului nostru, „îm­
bogăţiţii r ă s b o i u l u i " , c a o i r o n i e s i ­
n i s t r ă faţă de acei, c a r e ş i - a u făcut,
datori*, şi s ' a u sacrificat.
N e s u p ă r a ţ i d e n i m e n i îşi t r ă i e s c
î n linişte v i a ţ a l o r î m b u i b a t ă , c ă u ­
t â n d loa p r i n orgii să uite vaitele a-
celora c a r e - ş i t r i m i t blestemele lor
de dincolo de m o r m â n t . Vremuri
trmnilor cari ne-o pândesc.
Gu î n c r e d e r e î n D u m n e z e u , c a r e
n e - a a j u t a t î n toate nevoile şi ne^a
ocrotit de toate n e n o r o c i r i l e , s ă p o r ­
n i m pe d r u m u l c a r e ni-1 i n d i c ă p e ­
ricolul m a r e p r i n 'care trece a s t ă z i
Ţ a r a , şi i z b â n d a v a fi a n o a s t r ă .
t r i s t e , pe c a r e l e - a m i n t e s c c u - a t â t a
d u r e r e , l e - o m t r ă i t cu toţii, le c u ­
n o a ş t e m ş i î n c ă a s t ă z i le s i m ţ i m ,
d a r ele a u s c h i m b a t a ş a de p r o f u n d
sufletul g e n e r a ţ i e i tinere. Şi t o a t ă
s t a r e a de luicruri i m p r e s i o n a n t de
n e n o r o c i t ă s ' a r fi p u t u t î n d r e p t a ,
d a c ă a c e i ce t r e b u i a u s ă - ş i facă d a ­
t o r i a ş i - a r fi făcutno.
î n t r e a g a v i n ă o p o a r t ă , ca o n e ­
i e r t ă t o a r e m u s t r a r e de cuget, g u ­
vernanţii noştri, c a r i totdeauna a u
t r a t a t c h e s t i u n i l e vitale ale N e a ­
m u l u i , cu o i n d i f e r e n ţ ă c r i m i n a l ă .
Vlăstarele acestea p ă r ă s i t e de o r i ­
ce s p r i j i n , trebuiesc a j u t a t e cu orL-
ce sacrificii! I n s t i t u i r e a d e orfelina­
te a ş a c u m t r e b u e s c s ă fie a l c ă t u i t e ,
î n c a r e să li se d e a o e d u c a ţ i u n e
d i n cele m a i s e r i o a s e , î n c a r e să
li se p u n ă totul l a dispoziţie, având,
profesori conştienţi c a r e s ă se o~
c u p e d e - a p r o a p e de ei i n f i l t r â n d u - l e
o creştere solidă.
L a noi, ce-i d r e p t orfelinate s'au
făcut, d a r n u p e n t r u a c e i ce a u
trebuinţă, ci p e n t r u o sleaehtă în­
t r e a g ă de î n f o m e t a ţ i politici.
Astfel î n instituţiile n o a s t r e d o m ­
neşte d e z o r g a n i z a r e a , boli, d e s m ă ţ
m o r a l , i a t ă ,în ce a t m o s f e r ă t r ă i e s c
s ă r m a n i i copii a i a c e l o r a ce ş i - a u
v ă r s a t sângele p e n t r u p a t r i e . F a ­
miliile r ă m a s e f ă r ă n i c i o s u s ţ i n e ­
re ; văduvile trăiesc într'o mizerie
d i n cele m a i g r o z a v e , a v â n d o pen­
sie i n f i m ă p e n t r u g r e u t ă ţ i l e zilei
de a z i : copiii d e - a s e m e n e a se c o m ­
p l a c la v i a t ă d e lene, de n e o c u p a t i e ,
m ă r i n d astfel c o n t i g e n t u l f ă c ă t o r i ­
lor d e rele şi a p r o l e t a r i a t u l u i veş­
n i c nemulţxrmit şi a n a r h i c .
Şi ceea ce este m a i i m p r e s i o n a n t
e mocirla morală, e mentalitatea
b o l n a v ă a femeilor. N o ţ i u n e a de că­
m i n , n o ţ i u n e a d e familie a ş a d e
s c u m p ă şi p i o a s ă , a d i s p ă r u t c u to­
tul d i n concepţia lor o t r ă v i t ă de
acest m e d i u infect.
Dela v r â s t a c â n d le poţi c o n s i d e r a
copile î n c ă . vezi î n t r â n s e l e o l i p s ă ,
!
complecta;mente. d e m o r a l ă , vezi
c u m încetul cu încetul îşi fac loc
î n t o a t ă firea lor d o r i n ţ a de-a t r ă i
u ş o r î n lene. în l u x şi 'n t r â n d ă v i e
î n t r e b u i n ţ â n d toate mijloacele p e r ­
mise şi nepermi.se p e n t r u a-şi a j u n ­
ge scopul.
Gu astfel d e m e n t a l i t a t e p ă t r u n d
copiii n o ş t r i în şcoli şi d a c ă acasă
nu a u a v u t sau nu li s'a putut d a
o e d u c a ţ i u n e s e r i o a s ă , idatoria şcoa-
lei a r fi ca s ă cultive sufletele a-
ceste s e c ă t u i t e şi s ă le a d u c ă acolo
u n d e trebuesc s ă fie. In toţi e x i s t ă
acea apatie, acea descurajare, acea
t e n d i n ţ ă de m a t e r i a l i s m , şi d a s c ă l i i
î m p o v ă r a ţ i d e e x i s t e n ţ a greoaie c a ­
r e n e copleşeşte, îşi u i t ă m e n i r e a
lor sfântă.
Foarte puţini sunt aceia, care-şi
fac d a t o r i a , şi astfel copiilor li se
înfăţişează e x e m p l u l r ă u şi d i s t r u ­
g ă t o r d a t î n s u ş i d e acei ce t r e b u i a u
s ă - i a d u c ă la c a l e a l o r d r e a p t ă ;
astfel c r e s c ş i se desvoltă goi, f ă r ă
u n c a r a c t e r format, s u p u s la toate
ispitele c a r e m i ş u n ă în l u m e a a-
ceasta plină de pierzania materia­
l i s m u l u i cotropitor. I n a c e a s t ă e p o ­
c ă c â n d copiii cresc, c â n d sufletele
lor s u n t î n d e p l i n ă desvoltare, se
f o r m e a z ă definitiv c a r a c t e r e l e ; în
clipele acestea trebuesc date cu o
m ă i e s t r i e r a r ă , pe l â n g ă n o ţ i u n i l e
vagi ştiinţifice, o i n t e r p r e t a r e se­
r i o a s ă a religiei şi-a credinţei n o a ­
stre.
Profesorii c o n v i n ş i a d â n c de m e ­
n i r e a c a r e o a u — şi a i c i m ă a-
d r e s e z în special p r e o ţ i l o r — a r
t r e b u i să le i n s p i r e acel i n t e r e s , a-
oea pietate p e n t r u b u c u r i i l e sfinte,
şi să le desluşească, în c h i p u l cel
m a i a p r o p i a t de m i n ţ i l e lor, p r i n c i ­
piile divine ale c r e d i n ţ i i .
Credinţa infiltrată odată puternic
î n t r ' u u suflet, îl fereşte t o t d e a u n a
d e p ă c a t , şi î n a c e l a ş t i m p îi c r e a -
ză acea m â n t u i r e D u m n e z e i a s c ă . în
diferite i m p a s u r i ce fiecare din noi
le ' n t â m p i n ă m .
Religia d e ş t e a p t ă î n sufletul ome­
nesc, p r i n c o n t r a s t u l d i n t r e m i c i ­
m e a n o a s t r ă s i cele n e p ă t r u n s e , s p i ­
r i t u l de a u t o - c e r c e t a r e , s p i r i t u l au-
to-critic c a r e se găseşte n u m a i la
acei o a m e n i a j u n ş i l a u n m a r e
g r a d de g â n d i r e .
La noi, î n s ă e d e p a r t e d e ai fi a ş a !
Ş i cu d u r e r e v ă d c u m a c e a s t ă lipsă
de c r e d i n ţ ă a d a t loc la acel des-
m ă t m o r a l , c a r e este şi va fi p i e r ­
z a n i a existenţei n o a s t r e , d a c ă t o a t ă
n ă d e j d e a , t o a t ă s p e r a n ţ a s ă d i t ă în
noi n u se va î n d r e p t a c ă t r e n e s ­
fârşita milostenie D u m n e z e i a s c ă ,
c a r e să n e a r a t e calea a d e v ă r a t e i
mântuiri.
Cost. G. D. DaniUa
— Iaşi. —
© BCU CLUJ

Biserica creştină şi Jidanii
Desigur c ă p â n ă astăzi, nici o
instituţie, s a u o r g a n i z a ţ i e , n ' a
l u p t a t cu m a i n i u ä a p e r s e v e r e n ţ ă
şi t o t o d a t ă cu m a i m u l t succes î m ­
potriva „poporului ales" decât i n ­
stituţia de d r e p t divin, B i s e r i c a l u i
H r i s t o s , acuim de d o u ă o r i m i l e -
nară.
î n c e p u t u l acestei l u p t e îl a v e m
din momentul, când Isus păşind îu
public a a f i r m a t u n n o u p r i n c i p i u ,
f ă c â u d u - n e p e toţi fiii aceluiaşi
Dumnezeu, uniţi prin puterea n e ­
mărginită a scânteii dumnezeeşti,
iubirea : î n plin c o n t r a s t cu religia
p l i n ă de u r ă , d u ş m ă n i e şi c r i m e a
I z r a e l ui ui.
Cu fiecare a n , c a r e a t r e c u t de
a t u n c i , d i s t a n ţ a d i n t r e aceste d o u a
credinţe s ' a m ă r i t , p r i m a t i n z â n d
în u n i v e r s a l i t a t e a ei ;să c u p r i n d ă
„toate n e a m u r i l e " conform p o r u n ­
cii î n t e m e i e t o r u l u i , c e a l a l t ă r i s i -
p r i n d u - s e c a o u m b r ă a lovit din î n -
t u n e r e c —• d u p ă i m b o l d u r i l e s t ă ­
p â n u l u i ei S a t a n , m e r e u , î n c e a
dintâim.
Loviturile a c e s t e a n u v o r p u t e a
niciodată s ă nimicească Biserica
însăşi, d a r p o t n i m i c i p e m u l ţ i c r e ­
dincioşi, p r o d u c â n d r u p t u r i şi cer­
turi, p e n t r u c a î n milooul d i s o r d i -
nei şi a n a r h i e i s ă - ş i p o a t ă î n d e ­
p l i n i m a i b i n e p l a n u r i l e diabolice
de d i s t r u g e r e şi p i e r z a r e .
Cu m p e n t r u foarte mulţii R o m â n i
tot ceeace s o r i n a n t i s e m i ţ i i s u n t
de d o m e n i u l fantaziei, s a u dictate
de a n u m i t e p r e s e n t i m e n t e s ă i l u s ­
t r ă m cele s p u s e .
Reproducând d u p ă documentul
publicat d e D-l prof. 1. C. C ă t u n e a -
n u î n n u m ă r u l trecut, i a t ă c o n s i -
• derati'imea şi p l a n u l d e l u c r u ce-1
a u Jidanii, pentru nimicirea reli­
giei creştine.
„Biserica... fiind unul dintre
duşmanii noştri cei mai periculoşi,
noi trebuie să lucrăm cu stăruinţă
să-j micşorăm influenta.... să alto-
im pe inteligenfa creştinilor ideile
de liberă gândire, de scepticism, de
schis7)iă şi să provocăm certurile
religioase"...
T r a d u c e r e a î n fapt a celor afir­
m a t e n e - o a d u c e „Cuvântul Moldo­
venesc" c a r e a p a r e l a C h i ş i n ă u ,
şi sicrie î n u l t i m u l s ă u n u m ă r : „ni
se semnalează unii Evrei ca pro­
pagandişti contra schimbării ( c a ­
l e n d a r u l u i ) în special a sărbători­
rii Pastelor pe (stilul) n o u " . N i ­
mic m a i clar ! Totul este a r a n j a t ,
ca leu tat şi executat.
I n a c e a s t a g ă s i m şi secretul l u p ­
telor c a r i s e d u c de u n t i m p î n c o a ­
ce cu a t â t a i n t e n s i t a t e î m p o t r i v a
B i s e r i c i i p r i n teza s c h i m b ă r i i c a ­
l e n d a r u l u i . I n n i c i î n t r ' o p a r t e ele
n u a u t ă r i a şi v e h e m e n ţ a celor d i n
B a s a r a b i a , a j u n s e p â n ă î n a forţa
p e şeful s p i r i t u a l I . P , S. S. M i ­
tropolitul G u r i e s ă cedeze p u n â n -
du-ISE î n c o n t r a d i c ţ i e ou h o t ă r â r i l e
Sf. Sinod.
Căci t e r i t o r i u l d i n t r e P r u t şi
Nistru f ă r ă n i c i o e x a g e r a r e se
p o a t e numai P a l e s t i n a R o m â n i e i , î n -
t r ' a t â t de jidovesc este subt orice
r a p o r t a r fi luat.
Mai rămăsese n u m a i biserica a-
l i n ă t o a r e a 'durerilor t r u p e ş t i şi
suifletosti ale acestor creştini n e n o ­
Ar fi timpul ca după zece ani să se facă
dreptate Moţilor
Ţ ă r a n i i Moţi d i n j u r u l H u e d i n u ­
l u i j u d e ţ u l Cluj, de a n i de zile l u p t ă
pentru a-şi redobândi munţii lor
idragi, c a r i li s ' a u fost r ă p i t siste-
matec, s u b r e g i m u l u n g u r e s c de
trista amintire. I n această luptă
bieţii Moţi a u suferit foarte m u l t ,
m u l ţ i a u fost b ă t u ţ i , schinguiţi, f e ­
r e c a ţ i î n l a n ţ u r i şi t â r î ţ i în î n c h i ­
soare.
N u este c o m u n ă î n a c e a s t ă r e ­
g i u n e c a r e s ă n u fi cheltuit s u t e de
m i i d e lei c u delegaţii, c â n d la Cluj,
c â n d la Boicureşti; de H u e d i n n u - i
n u m a i vorbim, acolo în fiecare
s ă p t ă m â n ă e r a u câte 2 — 3 zile. —
C u toate a c e s t e a p â n ă î n p r e z e n t
m a i ales comunele c a r i gravitează
s p r e d o m e n i u l Tischler, a u r ă m a s
n u m a i c u eheltuelile şi zilele p i e r ­
dute.
Comisia a g r a r ă , î n t â i a şi a d o u a ,
ş i - a u făcut p e d e p l i n d a t o r i a , e x -
p r o p i i n d pe J i d a n u l Tischler î n î n ­
tregime. A u n g e « c h e s t i u n e a l a Comi­
tetul A g r a r , u n d e c u h o t ă r â r e a N o .
254 S. T r . d i n 16 M a r t i e 1926 pe
baza u n u i r a p o r t a i i n s p e c t o r i l o r
Golgoteanu si P o p e s o u P e r a scuteş­
te J i d a n u l u i T i s c h l e r 10.000 (Zece
imii) de j u g e r e p ă d u r e şi p ă ş u n e .
Cele u n s p r e z e c e c o m u n e t r e b u i e
s a alerge de n o u pela B u c u r e ş t i , s ă
p â n d e a s c ă d e n o u p t puteitoicái zalei,
c â n d făceau câte u n t u r n e u p r i n
A r d e a l . I n u r m a luptei î n d e l u n g a ­
te a d e z i n t e r e s a t u l u i l u p t ă t o r al
c a u z e i Moţilor, Dr. Arnos Frâncu,
g u v e r n u l l i b e r a l s ' a c u g e t a t s ă cer­
ceteze d e n o u a c e a s t ă c h e s t i u n e ,
d e l e g â n d pe D - n u l H o n o r i u Crucin
consilier de C u r t e de Apel. Dl. I .
143
rociţi căzuţi p r a d ă neştiinţei lor,—
f ă ţ ă r n i c i e i jidoveşti şi promisiuni­
lor a g e n ţ i l o r „raiului roşu" a l e că­
r u i r a z e reflectate pe pământul
n o s t r u d e a p a Nistrului au fost »
continuă momeală.
B i s e r i c a deci, acest d u ş m a n t r e ­
b u i a d i s t r u s şi s p r e d u r e r e a noa­
s t r ă î n c e p u t u l s ' a făcut.
Obişnuiţi s ă c ă u t ă m totdeauna
r ă u l aiurea, n u observăm c u m d u ş ­
m a n u l ne sapă la picioare.
A r fi d e a j u n s o m i ş c a r e . Să-I
s t r i v i m sub călcâiele noastre. N'am
făcut-o. D a r s ă s p e r ă m că astăzi
c â n d este a t a c a t ă î n s ă ş i Crucea,
simbolul suferinţei, t r i u m f u l ei nu
va întârzia^ s t r ă l u c i n d c a odinioa­
r ă p e m u n t e l e Golgotei.
/. B.
— Iaşi. —
Coşeiu d i r e c t o r u l R e g i u n e i Silvice
Cluj ş i Dl. T u d o r i u consilier a g r i ­
col.
A c e a s t ă comisie d u p ă ce a u m ­
blat pe m u n t e o p t zile, î n z i u a de 8
N o e m v r i e 1927, p r i n u n p r o c e s - v e r -
bal. a constatat, c ă p l â n g e r i l e M o ­
ţilor s u n t a d e v ă r a t e şi c ă r a p o r t u l
l u i Golgoteanu şi P o p e s c u P e r a , n u
corespunde adevărului, î n d u c â n d u -
se p r i n a c e a s t a î n e r o a r e , Comitetul
A g r a r.
Pe baza constatărilor Gomisîuuii
de m a i s u s , î n z i u a de 2 1 I a n u a r i e
1928, Comisia I . A g r a r ă d i n H u e ­
din a e x p r o p i a t d i n n o u c a c o m p l e ­
tare aproape întreg complexul lui
Tischler; Comisia I I . A g r a r ă Cluj
s u b , No. 98 d i n 2 M a r t i e 1928 a
aprobat î n întregime. A a j u n s ches­
t i u n e a d i n n o u l a Comitetul A g r a r ,
u n d e se cloceşte i a r ă ş i d e u n a n
de zile.
S u b g u v e r n u l t r e c u t Moţii n o ş t r i
nu aveau prea m a r e speranţă, m a i
ales că a g e n ţ i i n a ţ i o n a l - t ă r ă n i ş t i , le
s p u n e a u la t o a t e o c a ä u n i l e , c ă :
„ P â n ă vor fi liberalii l a p u t e r e ,
n u - i n i c i o n ă d e j d e s ă se t e r m i n e c u
Tischler !"
A adus Dumnezeu ziua cea de
zece a n i d o r i t ă , d e m a j o r i t a t e a ţ ă ­
r a n i l o r d i n A r d e a l , — _ venit l a
a
c â r m a ţ ă r i i g u v e r n u l D-lui M a n i u .
T o a t ă lumea m o ţ e a s c ă s e a ş t e p t a ,
că : Cele işapte capete a l e b a l a u r u ­
l u i . . . . s ă fie t ă i a t e c u o s i m p l ă
t ă i e t u r ă d e condeiu, — se vede î n s ă
că l u c r u l n u - i a ş a uşor. d u p ă c u m
au 'crezut. Moţii p i e r z i n d u - ş i r ă b ­
d a r e a , la .sfârşitul .lunii I a n u a r i e « .
a., o delegaţie a celor u n s p r e z e c e
© BCU CLUJ
 144
comune interesate în domeniul
Tischler, a u plecat de n o u la B u c u ­
reşti. După o s ă p t ă m â n ă pierdută
pe străzile B u c u r e ş t i l o r , s'au r e î n ­
t o r s cu acelea rezultate ca şi p â n ă
a c u m , —• p r o m i s i u n i , — p r o m i s i u n i
şi i a r p r o m i s i u n i . . . . A r fi t i m p u l
s ă se t e r m i n e o d a t ă , c u jocul acela,
— de-a î m p r o p r i e t ă r i r e a Moţilor !
J u p a n u l Tischler a p r o c e d a t c u m
ş t i a el; şi n u 1-a m u s t r a t c o n ş t i i n ţ a ,
c â n d a c e r u t s c u t i r e a celor zece m i i
de jugere p ă d u r e p e n t r u combusti­
bil şi m a t e r i a l e p r i m e , p e n t r u i n ­
d u s t r i a forestieră ce posedă. — Ori,
n o i bine ş t i m , c ă J i d a n u l Tischler
n ' a r e nici >un fel d e i n s t a l a ţ i e fores­
t i e r ă pe Valea Drăgianului, u n d e
este s i t u a t ă p ă d u r e a de m a i s u s .
N u n u m a i a t â t , ci l a şasesprezece
mii d e j u g e r e , n ' a r e edificat n i c i aa
bordei u p e n t r u u n p ă z i t o r şi n ' a r e
nici u n fel d e d r u m . nici de zece
metri.
D u p ă c e c o m i s i n n e a î n f r u n t e cu
Dl. Consilier Dr. H . C r u c i n a con­
s t a t a t cele d e m a i s u s , J i d a n u l i n ­
v e n t e a z ă a l t e mijloace de l u p t ă .
P e o l u n ă d e zile se svoneşte pe s a ­
tele n o a s t r e , c ă : A c t u a l u l g u v e r n
colonizează pe toţi Moţii d i n a c e a s t ă
r e g i u n e , c ă le edifică case, g r a j d u r i ,
le d ă unelte, şi s ă m â n ţ ă , vite de
m u n c ă şi credite eftine, m a ş i n i
a g r i c o l e etc.
S'au s c r i s Moţii n o ş t r i , c u m i c cu
mare, în multe sate; s'au înscris
m a i m u l ţ i d e c â t totalul c a p i l o r de
familie; s ' a u î n t o c m i t t a b l o u r i ; s ' a u
t r i m i s delegaţii de n o u l a Cluj şi
B u c u r e ş t i ; s ' a u m a i cheltuit zeci de
mii de lei. — O a r e e m i s a r i i ce c u -
t r e e r ă satele d i n m u n ţ i şi î n d e a m n ă
l u m e a d e acolo l a colonizare, n u o
fac a c e a s t a î n f a v o r u l l u i Tischler ?
C â n d J i d a n u l va a v e a î n m â n ă t a ­
bloul t u t u r o r locuitorilor d i n m u n ţ i ,
ce voie.se s ă se colonizeze, n u va li
de a j u n s c a s ă - i r ă m â n ă m u n ţ i i lui
şi pe m a i d e p a r t e ? ! P e n t r u cinc-i
e x p r o p r i a ţ i ? — v a zice j u p a n u l !
A u n u vedeţi c ă Moţii n u m a i vor
să l e c u i a s c ă î n m u n ţ i ! . . . .
N u s u n t c o n t r a colonizărilor, ba
m ' a ş i b u c u r a d a c ă o p a r t e din 'Moţii
n o ş t r i a r fi colonizaţi, î n s ă î n felul
c u m se face p r o p a g a n d a pe sate in
n împăduri,
acest sens. n u s e a m ă n ă , .g fi l u c r u
s
curat.
Ioan L. Polra
Bologa — jiul. Cii'.j.
P e n t r u g u v e r n u l c e p r e t i n d e a fi a l
dreptăţii şi legalităţii
R e p r o d u c e m m a i jos concluziile comisiei p a r l a m e n t a r e ş i ek e.s
p e r ţi, t r i m i s e telegrafic l a 1 M a i u 1924 m i n i s t r u l u i , d e t r i s t ă m e ­
morie, A. C o n s t a n l i n e s c u , î n c a r e d o c u m e n t se fixează î n c ă o d a t ă
a d e v ă r u l , c ă Moţii a u fost n ă p ă s t u i ţ i l a a p l i c a r e a r e f o r m e i a g r a r e .
Cu toate făgăduelile oficiale, făcute de diferitele g u v e r n e , s i t u a ţ i a l o r
n u s'a î n d r e p t a t . D u p ă c i n c i a n i de î n c e r c ă r i z a d a r n i c e ş i t e r g i v e r s ă r i
vinovate d o c u m e n t u l de m a i s u s c o n ţ i n e a c e e a ş i a m a r ă r e a l i t a t e , r ă ­
m â n â n d şi a s t ă z i d e p l i n justificate m ă s u r i l e a l u n e i p r o p u s e . Avem
a c u m la c â r m ă u n g u v e r n n a ţ i o n a l - ţ ă r ă n i s t , 'oare a f ă g ă d u i t d r e p t a t e
şi legalitate. Cu Moţii n u s ' a făcut nici d r e p t a t e , n i c i legalitate. Moţii
s u n t cei m a i a d e v ă r a ţ i ţ ă r a n i a n a ţ i e i r o m â n e ş t i : g u v e r n u l a c t u a l ,
zis n a ţ i o n a l - ţ ă r ă n i s t , n u a r e icui, î n tot c u p r i n s u l ţ ă r i i , s ă d e a m a i
m u l t ă î n g r i j i r e p ă r i n t e a s c ă decât acelei p ă r ţ i d i n n a ţ i e c a r e se n u ­
meşte Moţi, p e n t r u c ă l o r l i s'a făcut c e a m a i s t r i g ă t o a r e n e d r e p t a t e
.şi g u v e r n u l M a n i u - M i h a l a e h e a p r o m i s c ă va face d r e p t a t e . G u v e r n u l
M a n i u - Mihalaiche, d u p ă cinci l u n i de g u v e r n a r e , n u a î n d r e p t a t nimic
d i n n e d r e p t ă ţ i l e suferite de Moţi î n zece a n i de d o m n i e r o m â n e a s c ă .
A ş t e p t ă m >ă vedem c u m î ş i v a a r ă t a ' î n g r i j i r e a p ă r i n t e a s c ă f ă g ă d u i t ă
î n opoziţie şi a m i n t i m a c e s t u i g u v e r n t e x t u l u r m ă t o r u l u i document,
ale c ă r u i concluzii se pot î n f ă p t u i d a c ă D - n i i Mianiu ş i M i h a l a e h e
s u n t R o m â n i c u d o r de n e a m şi b ă r b a ţ i c a r i îşi r e s p e c t ă c u v â n t u l .
D a c ă n u fac cele c e r u t e î n d o c u m e n t u l de m a i jos, î n s e a m n ă că n u
s t a u m a i presifc de C o n s t a n t i n e s c u - Poncu, pe c a r e tot A r d e a l u l îl
blestemă p e n t r u c ă a î n g ă d u i t să se facă n e d r e p t a t e Moţilor,
l a t ă documentul :
„Comisia delegată pntru înbună- tribuirea intre comune a masivelor
tăţirea traiului populaţiei din Mun­ păduroase devine o imposibilitate,
ţii Apuseni, considerând scopul le­ întrucât satelor. de munte le ră­
gii agrare de a înzestra'comunele mân numai terenurile goale şi piet­
cu păduri şi păşuni comunale; con­ roase în loc de pădure; şi conside­
siderând că existenţa Moţilor de­ rând că Comisiunea şi-a însuşit in
prinde exclusiv de aceste puduri întregime memoriul delegaţilor Mo­
şi păşuni depe toate versantele ţilor semnat de procuratonU lor
Munţilor Apuseni situate în jude­ Dr. AMOS FRÂNCU şi de delega­
ţele Cojocna, T urda-Arieş, Alba In­ tul guvernului pentru păduri şi pă­
ferioară, Bihor şi vechiul Zărand; şuni, dl. inspector general N.
considerând că continuăndu-se tă­ B0SS1E, şi şi-a însuşit integral
ierile prin societăţi de exploatare toate concluziile acestui memoriu
şi antreprenori, s'ar zădărnici dis­ înaintat D-lui subsecretar de stat
tribuirea pentru toate comunele in Cipăianu, în urma avizului dat la
drept a pădurilor şi păşunelor, cari 12 Aprilie :
trebuesc integral expropriate pen­ Subsemnaţii întruniţi in Comi­
tru a da maximul necesar de şapte sie, vă rugăm unanim să binevoiţi
jugăre de cap de familie în Munţii a opri prin ordin telegrafic toate
Apuseni; considerând că contrac­ exploatările de păduri a societăţi­
tele firmelor şi antreprenorilor sunt lor forestiere, a antreprenorilor şi
in cea mai mare parte nule, în­ a noilor proprietari din Munţii
cheiate fiind în frauda legii după Apuseni şi vă rugăm în acelaş titwp
f
l . Dec.) 1918: considerând că toa­ să acceptaţi şi binevoiţi a duce la
te firmele, cari au contracte, even­ bun sfârşii următoarele condu-
tual legale în formă, au săvârşii ziuni :
conlravenţiuni, constatate prin de­
vastarea păşunelor şi prin faptul 1. Revocarea tuturor autorizări­
că au încălcat obligaţiunea de a lor de exploatare a pădurilor din
ceeace justifică imedia­ domeniile Bánffy, Urmánczy, Tisch­
ler, date fie acestor proprietari fie
ta revocare a autorizărilor de ex­
ploatare şi imediata oprire a ex­ firmelor exploatatoare „Kalota-
1
ploatărilor: considerând că conti- szeq (Cătatele}, „Fehérvizi" (Râul
nuându-se tăierile pădurilor, dis­ Alb). ..Regatul.Mare" şi ..Tischlzr
© BCU CLUJ

ÍV." şi oprhea imediată a tăierii
mai, departe.
2; Restitutio in integrum., revo­
carea hotărârilor aduse de Comi­
telui Agrar, anularea hotărârilor
aduse de Comisiunile de ocol şi ju­
deţene şi începerea din nou a pro­
cedurii la Comisiunea de ocol, cu
citarea tuturor comunelor la acea­
stă Comisiune.
3. Sancţiuni contra tuturor orga­
nelor, cari au luat parte la încăl­
cările de lege săvârşite şi aplicarea
contra acestora a pedepselor dis­
Ministerul de finanţe trebuie să facă ordine la
administraţia financiară din Sibiu
J u d e ţ u l Sibiu este p o a t e cel d i n ­
ţa iu judeţ d i n t a r ă î n c a r e v i a t a
î.şi u r m e a z ă c u r s u l n o r m a l . U n j u d e ţ
e m i n a m e n t e r o m â n e s c , ici colo iniei
g r u p u r i de S a s i d i s c i p l i n a ţ i şi lip­
sa a p r o a p e totală d e J i d a n i . N e g u s ­
torii şi m e s e r i a ş i i b i n e g o s p o d ă r i ţ i
•şi h a r n i c i . îşi văd î n t i h n ă d e t r e ­
burile lor. D a c ă şi o a m e n i i fiscului
a r l u a e x e m p l u d e l a aceşti cetăţeni
oneşti, Sibiu] a r fi un colţ de r a i u .
De c â ţ i v a a n i î n a c e a s t ă u r b e cu
tradiţii de córeotitate î n g e s t i u n e a
chestiunilor publice, s'a c u i b ă r i t ca
a d m i n i s t r a t o r f i n a n c i a r Ilie F l o r e ­
scu ( E l i a s B l u m ) , deşi l a a c e a s t ă
' a d m i n i s t r a ţ i e se g ă s e a u e l e m e n t e
m a i bine pregătite, 'mai corecte şi
m a i i n s t r u i t e decât n u m i t u l . Ca
orice individ, c a r e s a u n u se p r i c e ­
pe la m u n c a ce i s'a î n c r e d i n ţ a t
sau a venit cu g â n d r ă u , a î n c e p u t
p r i n t e r o a r e . S'a făcut s t ă p â n a b ­
solut pe i n s t i t u ţ i a s t a t u l u i , s c h i m ­
b â n d slujbaşii d u p ă i n s p i r a ţ i a u n e i
indigestii n o c t u r n e s a u d u p ă u n
p l a n bine chibzuit. P e s u b a l t e r n u l
s ă u imediat, pe s u b i n s p e c t o r u l fi­
n a n c i a r D r . Coltău 1-a p u s a d acta,
ca el să p o a t ă m a n e v r a d u p ă b u ­
ti u-i plac.
C u m de r e g u l ă u n d e m e c a n i s m u l
u n e i i n s t i t u ţ i i d e stat este defect
din diferite cauze, a ş a şi l a S i b i u
deja d e m a i m u l t e l u n i s ' a u d a t l a
iveală o s e a m ă d e n e r e g u l i destul
de s t r i g ă t o a r e . N u n e p u t e m e x ­
tinde a s u p r a t u t u r o r faptelor, pe
c a r e le a r e î n c a r t o a n e M i n i s t e r u l
finanţelor, d a r v o m a m i n t i câteva,
cari dovedesc s a u i n c a p a c i t a t e a
s a u complicitatea d - l u i , a d m i n i s t r a ­
tor financiar, după apreciere..
F u n c ţ i o n a r e a instituţiei a m i n t i t e
s c â r ţ â i a d e mult, d a r totuşi l a e x ­
t e r i o r e r a acceptabilă. î n ţ e l e g e m ,
c ă funcţionari dela laceastă a d m i ­
n i s t r a ţ i e şi n e f u n c ţ i o n a r i c ă p ă t a u
ciplinare şi a. sancţiunilor prevă­
zute de Aft. 3o şi 107 din Consti­
tuţie raportate la dreptul comun.
Ion ftusu Abrudean, preşed. conti*.
Dr. V. Meruţiu.
Prefectul S. Mureşianu
Petrini.
Dr. Arnos Frâncu.
Remus Pasca.
Dr. Pordea Augustin.
Dr. Ioan Suciu".
,Jnfrăţirea Românească '. 1
ca avansuri m a r i sume de bani a-
probate de administratorul finan­
ciar, c u c a r i s u m e îşi făceau dife­
r i t e g h e ş e f t u r i . F u n c ţ i o n a r i i de c a ­
r i e r ă d e l a a c e a s t ă a d m i n i s t r a ţ i e fi­
n a n c i a r ă , c a r i a u d a t d o v a d ă de
c i n s t e a u fost m u t a ţ i d i n locurile
de răspundere. Când subinspecto­
r u l f i n a n c i a r îşi făcea observaţiile
că l u c r u r i l e m e r g r ă u , se r ă s t e a la
el, la u n profesionist cu m u l t m a i
bine p r e g ă t i t d e c â t D-sa şi cu i n ­
c o m p a r a b i l m a i m u l t ă c a r t e , c a şi
c ă t r e u n s u b a l t e r n cu m i c i a t r i b u ţ i i
de b i r o u .
L a un m o m e n t d a t o piesă niai
m a r e a fost lipsă din m e c a n i s m u l
instituţiei, ^ a r e a m e n i n ţ a î n tot
'momentul să s e d e a d e - a t u m b a .
Florescu primul maistru a sărit să
onreaseă dezastrul. Perceptorul
f
Maurer a o s t simţit c ă - s i ' a m e s t e ­
că b a n i i săi c u a i s t a t u l u i , iin fapt
c a r e n u e r a o senzaţie, nici p e n t r u
Kanner alias Nicolae Constantin directorul re­
vistei „Realitatea" înaintea parchetului de Ilfov
K a n n e r f i g u r a t a l m u d i c ă d e vul­
pe vicleană f ă r ă p e r c i u n i , a c t u a l ­
m e n t e d i r e c t o r u l revistei „ R e a l i t a ­
tea i l u s t r a t ă " — a n t e p r e n o a r a u n u i
c o n c u r s de f r u m u s e ţ e d i n R o m â n i a ,
este t r a d u s î n faţa p a r c h e t u l u i de
Ilfov p e n t r u viol. U n i v e r s u l d i n 4
Aprilie c u r e n t n e descrie pe l a r g a-
c u m a a d e m e n i t pe t â n ă r a m u n c i ­
toare Olga Matei, c u m a violat-o,
c u m a voit s ă a s c u n d ă , u r m a r e a
:
faptului s ă u c u c o n c u r s u l u n u i
doctor, şi c u m individul fiu r e c u ­
noaşte l a t u r a p e n a l ă á faptelor.
P e n t r u a fi n e d e p l i n edificaţi a -
s u p r a acestei î n t â m p l ă r i n e p l ă c u t e
u n u i d i r e c t o r d e revistă, c a r e taie
d r u m u r i m a i mult s a u m a i oiiţin
l a r g i î n o p i n i a publică, s ă facem
145
public, nici p e n t r u f u n c ţ i o n a r i i de­
la percepţie. Astfel F l o r e s c u merge
in a n c h e t ă la p e r c e p ţ i a a I l - a a i u l
M a u r e r , la 23 I a n . c h e m â n d de fa­
ţă pe s u b i n s p e c t o r u l f i n a n c i a r şi
alte o r g a n e d e control. M a u r e r şop-
t i n d u - i ceva l u i F l o r e s c u a plecat
şi i-a l ă s a t s i n g u r i , d a r a dus şi o
s u m ă d e 250.000 lei ou él. Cei r ă ­
masă au p r o c e d a t l a v e r i f i c a r e a ca­
isei u n d e e r a u m a r i l i p s u r i . S'a pus
lumea pe d r u m u r i , s ă d e a de u r m a
ba nil or. N e p u t â n d u - s e verifica o-
'ineneşte î n l i p s a l u i M a u r e r , a u a-
mânat continuarea pentru după
m a s ă . D u p ă m a s ă a venit şi u n
c o m i s a r de poliţie, d a r l a o r a 7 s'a
a m â n a t verificarea, deşi a r fi tre­
buit s ă se fi t e r m i n a t a t u n c i . Bon-
v i v a n t u l F l o r e s c u î n 24 I a n . fiind
s ă r b ă t o a r e a p l e c a t î n voiaj. I n 25
I a n . a c o n t i n u a t v e r i f i c a r e a cu a l ­
te o r g a n e de control, n u cu cele din
23 I a n . , şi c u alte piese justifica­
tive, d e s p r e folosirea b a n i l o r . M a u ­
r e r a a j u n s î n faţa. justiţiei, dar
r â n d u i a l ă tot n ' a r ă m a s .
î n t r e b ă m M i n i s t e r u l de F i n a n ţ e ,
c a r e este î n p o s e s i u n e a pieselor, a -
c u z a t o a r e , c o n t r a celor c a r i p r a c t i ­
că s a u p r o t e j e a z ă neregulile, de.ee
n u d ă o s a n c ţ i u n e j u s t ă , c a de ur­
genţă, F l o r e s c u s ă fie c ă r a t î n a l ­
tă p a r t e , ca a n c h e t a r e a n e r e g u l i l o r
s ă se p o a t ă face liberă de s c h e l ă -
l ă i t u r i l e s t r i d e n t e şi a m e n i n ţ ă t o a ­
r e ale n u m i t u l u i . Ar fi cazul, pâ­
n ă c â n d se face l u i n i n ă , c a i m e d i a ­
tul d e m n i t a r să gireze gestiunile,
şi Sibiul „dolce far niente" să fie
c r u ţ a t d e elemente botezate î n n u ­
mele c r u c i i n u m a i ca s ă n e i n d u ­
că î n e r o a r e .
c u n o ş t i n ţ a c u o p a r t e d i n piesele
delicate a l e acestei i n f o r m a ţ i i a zia­
rului „Universul".
Constantin Kanner ca s ă ne e x ­
p r i m ă m m a i c o m p r i m a t , a debutat
c a şef de l u c r ă r i l a un I n s t i t u t de
chimie dela U n i v e r s i t a t e a d i n Cluj.
Illo tempore a m fost a d v e r t i z a ţ î de
diferite p e r s o a n e , ca s ă m i l i t ă m
c o n t r a a c e s t u i fapt. deoarece la acel
I n s t i t u t e r a o secţie, c a r e se ocupa
cu secretele c h i m i c e a l e M i n i s t e r u l u i
d e P ă s b o i u şi deci J i d a n iil-şei' de
l u c r ă r i putea, s ă divulge din acele
secrete• celor i n t e r estaţi. N n á m in-;
tervenit pe o a i e . d e p u b l i c i t ă ţ i în:
u r m a advertisimentelor p r i m i t e de-,
oarece n u n e - a m p u t u t i n f o r m a p r e -
"is. D a r un l u c r u s i g u r îl stim. că
în u r m a unei c a l o m n i e nefondate,
© BCU CLUJ
 146
— e r a v o r b a tot de viol — p u s a la
oale de K a n n e r , u n distins profesor
u n i v e r s i t a r d i n Oluj, fost l u p t ă t o r
si d e c o r a t in. m a i m u l t e r â n d u r i
pe front, a trebuit s ă sufere foarte
mult d i n p u n c t d e vedere m o r «1.
S ă e x a m i n ă m p i e s a a d o u a , caro
n u este î n l e g ă t u r ă cu viol ui do
c a r e se o c u p ă p a r c h e t u l de Ilfov şi
a n u m e : „Realitatea ilustrată". Î n a ­
inte c u c â ţ i v a a n i , pe S t r a d a He-
g i n a M a r i a d i n Qluj se r i d i c a g r ă ­
bit o c a s ă cu d o u ă etaje, m a n s a r d ă
şi c u o m u l ţ i m e de a s c u n z i ş u r i .
Casa se ridica sub îngrijirea mo­
r a l ă a d^lui Sima t r i m i s u l l u i R u t -
terford d e l a N e w - Y o r k , şeful u n e i
ofioiune de secte religioase. C a s a ter­
m i n a t ă , î n d o s s ' a i n s t a l a t una
d i n t r e cele m a i m o d e m e tipografii,
care s'a p u s pe lucru. A tipărit
biblii, m a n i f e s t e şi l a u n m o m e n t
d a t , studenţi î n biblie — o asocia­
ţie de dobitoace a b s t i n e n t e — i n u n ­
d a u localurile publice c u r e v i s t a
..Realitatea", s c r i s ă şi î n u n g u r e ş ­
te, o p u b l i c a ţ i e cu c o n ţ i n u t de s u b ­
m i n a r e a m o r a l e i şi s i g u r a n ţ e i s t a ­
tului.
T a l m u d i c u l n e w y o r e h e z R u t ter­
ford, c r e z â n d , c ă s'a a p r o p i a t m o ­
m e n t u l , i^a c e r u t l u i S i m a s ă î n c e a ­
p ă p r o p a g a n d a c o m u n i s t ă pe fată.
S i m a n u s ' a î n v o i t s i de aici u n
conflict, c a r e a d u s l a 'faliment c a s a
şi t i p o g r a f i a , d a r „ R e a l i t a t e a " , c a r e
a fost şi î n a i n t e i l u s t r a t ă de fapt,
a fost s a l v a t ă d i n g u r a f a l i m e n t u ­
l u i , s u b n u m e l e de „Realitatea ilus­
trată", p r o b a b i l d e K a n n e r şi t r e ­
c u t ă î n h a l a de p u b l i c a ţ i i K u ş e r d i n
str. S ă r i n d a r .
Geva l e g ă t u r ă î n t r e c l i e n t u l de
azi al p a r c h e t u l ni d e Ilfov şi a c ţ i u ­
n e a R u t i e r f o r d t r e b u e s ă fie, deoa­
rece n u înţelegem c u m u n şef de
l u c r ă r i , dela c a r e n e a ş t e p t ă m s ă
a i b ă d r a g o s t e d e ştiinţă, trece l a
c o n c u r s u r i d e f r u m u s e ţ e , p e cari n u
credem;, c ă le înţeleg©, c ă c i este
p r e a l e h a m i t e , c â n d vede o siluetă
f e m i n i n ă şi m a i p u ţ i n f r u m o a s ă .
Acestea l e - a m a m i n t i t , ca dosa­
r u l s ă fie m a i clar. D a r b i a t a Olga
Matei dîvuleută în fata marelui
nubile, r ă m â n e c o m p r o m i s ă , m a i
a l e s p r i n f a p t u l c ă s'a l ă s a t a d e m e ­
nită de u n Jidan.
Fiecare» Român cu suflet
curat să nu uite a se abona
Ia această revistă, care
luptă pentru scăparea Nea­
mului de liftele jidane!
Fondul Cultural „Iuliu Karsai"
Direcţiunea g i m n a z i u l u i dr. C. A n g e l e s c u din Cluj a l u a t
lăudabila iniţiativă ca î n m e m o r i a lui „Iuliu Karsai" m a r e l e
R o m â n şi profesor distins, să înfiinţeze u n fond, din care să-se
ajute doi elevi de şcoală secundară, care s e vor dedica pentru
cariera de meserii şi comerţ.
P â n ă î n prezent m e m b r i i corpului profesorilor secundari
din Cluj a u donat s u m a de 8.960 Iei, iar c o m i t e t u l şcolar al g i m ­
n a z i u l u i u n d e defunctul Iuliu Karsai, a fost profesor de m a t e ­
matici, a întregit această s u m ă la 10.000 lei.
I u l i u Karsai a fost u n vajnic luptător a n t i s e m i t : Ca profe­
sor îşi p u n e a toate puterile s a l e i n t e l e c t u a l e fizice, m o r a l e şi pe­
dagogice pentru a trezi î n sufletul elevilor i n t e r e s u l pentru co­
merţ şi meserii.
I u l i u Karsai era c o n v i n s că n u m a i c â n d R o m â n i i vor fi buni
meseriaşi şi buni comercianţi, se v a putea m â n t u i n e a m u l de
acea plagă socială, imorală şi bolnavă şi R o m â n u l î n ţara lui
î ş i v a putea valoriza virtuţile s a l e creştineşti tradiţionale: m u n ­
că, c i n s t e şi d e m n i t a t e , virtuţi î n t u n e c a t e azi prin puterea ba­
n u l u i şi a corupţiei jidoveşti.
R u g ă m şi pe cititorii Revistei înfrăţirea R o m â n e a s c ă să con-
tribue cu cât polt l a mărirea a c e s t u i fond care are o dublă m e ­
nire; de a păstra m e m o r i a u n u i m a r e R o m â n , u n u i conştiincios
profesor şi u n u i vrednic luptător, ş i d e a v e n i î n ajutorul a doi
elevi care s e disting Ia o şcoală de comerţ s a u de meserii.
Dr. E L E N A GRATU.
O lămurire
pentru liăpuşeni
Articolul m e u d i n 1 M a r t i e a. c. I a r î n ce priveşte faptul, că locui­
a p r o d u s m a r e vâlvă î n c e r c u r i l e torii o r ă ş e l u l u i n o s t r u fug ide î n ­
intelectuale L ă p u ş e n e , şi s p r e m a ­ truniri, şi p e n t r u a c e a s t a tot
r e a mea. s u r p r i n d e r e , a m a t i n s p e r ­ pe aceşti a g e n ţ i s a t a n i c i î i i n -
soane, d e s p r e c a r i n u c r e d e a m că vinuese, şl astfel v i n a fiind a
şi ele se v o r simţi c u m u s c a pe c ă ­ lor nu a celor ce fug d e î n t r u n i r i , '
ciulă şi c ă vor crede c ă a r t i c o l u l e a c e ş t i a d i n u r m ă n e p u t â n d sta l a
î n d r e p t a t î n c o n t r a l o r ; d a r fiindcă u n loc c u cei d i n t â i .
ei a u c r e z u t - o a c e a s t a la, a p a r i ţ i a De altfel î n n u m e r e l e v i i t o a r e ale
Iui, o s p u n îşi eu a c u m a , c ă da revistei, d e - m i v a fi p e r m i s voiu
şi î n c o n t r a l o r e î n d r e p t a t , d a r vorbi pe r â n d , î n c e p â n d î n t â i u cu
din întâmplare când. l-am scris nu u n i i J i d a n i , aipoi c u u n i i jidoviţi,
m ' a m g â n d i t şi l a aceste p e r s o a n e c a r i î i voiu a r ă t a p u b l i c u l u i , a ş a
pe c a r i p â n ă a c u m a le c r e d e a m o- c u m s u n t ei d e fapt.
neste.
Tin s ă m a i r o g î n c ă , p e u n i i
Regret. î n s ă şi u n alt l u c r u şi a- domni, e a să n u caute aşa d e mult
n u m e . că d e m u l ţ i n ' a m fost î n ­ a u t o r u l a r t i c o l u l u i , c i m a i bine s ă
ţeles s a u a m fost înţeles greşit, •— c a u t e a se reculege, p e n t r u a n u
deşi eu n ' a m f ă c u t altceva decât, i se d a o c a z i a s ă s e c i t e a s c ă pe el
c ă a m e x p u s l u c r u r i l e a ş a CIUM s u n t î n s u ş i ou n u m e l e , î n şirele revistei.
ele de fapt şi a ş a c u m s'au î n t â m ­ Cu a c e a s t ă ocazie ţ i n s ă î n r e g i s ­
plat —• şi de aceea ţ i n s ă d a u o trez u n l u c r u r e g r e t a b i l ce s ' a p e ­
m i c ă e x p l i c a r e p e n t r u a p u t e a fi trecut î n z i u a d e 15 M a r t i e a. c, î n
bineînţeles de t o a t ă l u m e a . localitate. E n o t o r i u , că a c e a s t ă zi,
Făuritorii zizaniilor ş i cei c a r i 15 M a r t i e , e z i u a d i n t r e cele m a i
a u a r u n c a t î n t r e noi m ă r u l d i s c o r ­ m a r i serbări naţionale maghiare,
diei a m zis c ă .sunt aceia pe cari c r e d e m c ă d i n a c e a s t ă c a u z ă , inte­
„ S a t a n a invidiosul, i-a t r i m i s p r i n lectualii m a g h i a r i d i n loc — ceeace
vânturile-i — r e p e t v â n t u r i l e - i - cu alte ocazii n u p r e a obişnuesc —•
nocturne". Cred c ă s u n t înţeles. şi-au p e t r e c u t î m p r e u n ă , în u n u l
© BCU CLUJ
 147

din r e s t a u r a n t e l e d i n loc a p r o a p e a f a r ă de r e s t a u r a n t . tă. Unitatea aceasta este ân spiritul

toată z i u a ; i n s ă n u a c e a s t a e r e ­ Rog m a i d e p a r t e tot pe a c e a s t ă moralei creştine şi numai aceasta
gretabil ş i d u r e r o s , căci doar noi cale, b a î i a t r a g a t e n ţ i u n e a , laşului, ne 'poate întări şi scăpa de distră-
bine c u n o a ş t e m p o p o r u l m a g h i a r , care sub semnătura m e a trimite marea la care asistăm zilnic, în ur­
ci f a p t u l că. l a u n loc cu e i ş i - a u denunţuri la inspectoratul î n v ă ţ ă ­ ma influenţei 'celeilalte morale, o-
petrecut ş i d o i R o m â n i , ce o c u p ă m â n t u l u i d i n Cluj, c ă d a c ă n ' a r e puse moralei noastre creştineşti.
f u n c ţ i u n i î n a l t e î n a c e a s t ă localita­ îndrăzneală să-şi semneze d e n u n ­ La dorinţa publicului a mai vor­
te — şi pe c a r i d e o c a m d a t ă n u - i ţurile, n u r e c u r g ă i a cel m a i u r â t bit D-l Căpitan Beleuţă, te, acelaş
d ă m cu n u m e l e , c ă c i n o i L ă p u ş e n i i m o d , la o astfel d e avilire, ca să obiect, fiind viu ovaţionat.
îi ş t i m b i n e — d e ş i n u ştiu n i c i u n semneze cu s e m n ă t u r i d i n reviste Admirabil au fost alese şi execu­
o u v â n t u n g u r e ş t e , căci l a m a s ă n u ­ şi z i a r e . D e altfel, deşi p e r s o a n a a - tate toate celelalte puncte de pro­
m a i î n a c e a s t ă l i m b ă s ' a vorbit. ceea p r e t i n d e a a v e a m a r e v a z ă î n gram. Executorilor li se cuvine toa­
Domnilor Români, dela masă, j u r , m ă voiu n i a u i s ă a j u n g î n p o ­ tă lauda. 0 deosebită atenţie i se
D-voastră n u v'aţi g â n d i t l a aceea, sesia originailului a c e l u i d e n u n ţ cuvine din partea noastră D-lui
că comesenii D - v o a s t r ă v ă v o r l u a s p r e a-1 d a .parchetului, p e n t r u a i prof. M. Giungariu, 'pentru dialo­
î n b ă t a e d e j o c ? Ceeace c u s i g u ­ se p u t e a d a l e c ţ i a 'cuvenită. gul său: „Păcală şi Tândală", în
r a n ţ ă s ' a ş i făcut, d a c ă n u c h i a r N. Frăguţeanu care autorul ridiculizează într'un
la m a s ă , a t u n c i p r i n t r e locuitori, î n T â r g u l Lăpiuşului — j u d . Someş. mod foarte reuşit jgreşeli la ordinea
zilei ca : eăutarea 'de-a fi observat
şi de-a fi domn. întoxtoehindi por­
O petrecere românească în Huedin tul cuirat şi romanesc. Are şi părţi
de sentămentaliism în fata înstrăină­
Huediniul, comună cu 5—6000 d e păcatele ş i relele c e n e a m e n i n ­ rii pădurilor şi plaiutrilor strămo­
de locuitori, numără azi peste una ţă. S u b s e m n a t u l î n c ă a m c o o p e r a t şeşti. S'a făcut proba că dialogul
mie suflete de Jidani. In 1919, se cu un punct de program, ţinând pe lângă partea sa de educaţie inte­
spune că nu erau mai mulţi de 300. c o n f e r i n ţ a : Legea, viata noastră gral naţională şd .morală mai e şi
Acest spor este îngrozitor şi carac­ socială şi politică, văzute p r i n p r i s ­ interesant şi bJazMu.
teristic totodată guvernărilor prin m a m o r a l e i c r e ş t i n e . F i r u l r o ş al Petrecerea a avut o reuşită com­
care a trecut .şi continuă încă a conferinţii, a fost : e a î n b a z a fon­ plectă. Sala a fost plină de public
trece România Mare. înmulţirea d u l u i c r e ş t i n e s c , c e n e uneşte f ă c â n d ales. Intelectualii din localitate şi
Jidanilor, în timp aşa de scurt, dela a b s t r a c ţ i e dela .ce n e d e s p a r t e î n jur au dat dovadă de o înţelegere a
300 la peste 1000 de capete, nu sf diferitele c o n f e s i u n i , s ă c ă u t ă m r e ­ interesului national obştesc.
poate face sub ipaza unor (guverne, facerea a d e v ă r a t u l u i s p i r i t c r e ş t i ­
ou simţul adevărului şi al drep­ nesc, acela d e - a r e s p e c t a ş i s p r i j i n i Nicolae Papa
tăţii. tot c e este creştin, t i n z â n d 'ast­ Cluj.
Unde numărul Jidanilor se în- fel s p r e u n i t a t e d e vederi ş i c o n d u i ­
treieşte si împătreşte, acolo naţia
băştinaşă nu mai are cu ce trăi :
îşi ia traista şi pleacă.
La gară, în Huedin, mi s'a spus IN F O R M A Ţ I U N I
că doi proprietari români, de ani de PREAMĂRIREA UNIRII ROMÂNE­ Este preotul Gheorghe Tătucu (Pă­
zile aşteaptă în zadar brevet, dela ŞTI. Aflăm cu deosebită bucurie că rintele Gioca) din Iablaniţa, judeţul
bunăvoinţa fraţilor lor de sânge, ce, Teatrul Naţional d i n Cluj, va repre­ Severin. In timpul răsboiului a tre­
•ca funcţionari români, dispun în zenta, în actuala stagiune (în p r e a j m a cut în Ţară, căci — ca b u n R o m â n —
baza instdtutiuinilor ei legilor româ­ serbărilor Unirii) p o e m u l d r a m a t i c al era prea deochiat î n faţa Ungurilor.
neşti de dreptul de-a acorda brevet, domnului Ovidiu Hulea, cunoscutul D u p ă răsboiu a fost î n repeţite rân­
sau de-a detrage brevetul. Şi în
scriitor ardelean, cu titlul „învierea". duri Senator de Mehadia, în partidul
timp <CQ numărul brevetelor între
Poemul d-lui Ovidiu Hulea, scris naţional-ţărănist. Fiind om cinstit
Jidani creşte mereu. Românii noş­
în versuri (3 a c t e ) ; e s t e o entuziastă Părintele Tătucu, era foarte cunoscut,
tri se duc pe ghiaţă. Si tot nu-s gu­
apoteozase a marelui eveniment al iubit şi s t i m a t î n toată partea de jos
vernele şi partidele ce se succed la
Unirii. Acţiunea poemului se petrece a judeţului. In alegerile din Decem­
guvern, jddovite ?
în noaptea învierii 1919, p e graniţa b r i e 1928, P ă r i n t e l e T ă t u c u a fost lă­
Să ne mai mire că Românii cu dinspre Tisa. Ungurii năvălesc în sa­ sat afară din lista partidului naţionaV
sutele de mii se pregătesc să ne pă­ tele r o m â n e ş t i , v r e a u s ă ridice p e R o ­ ţărănist pentru care a luptat.
răsească tara, căutând existenţa mâni împotriva conaţionalilor lor,
oriunde, şi la munci cât de pericu­ Aceasta este plata omului de ome­
să-i ţină şi m a i departe robi, despoin- nie! Până aici am arătat cine este
loase, în Franţa sau în America ? du-i de a v u t şi n e c i n s t i n d u - l e familii­ părintele Tătucu, despre care voesc
Unde Jidanul găseşte ocrotire, a- le. D a r l a î n d e m n u l p r e o t u l u i , ţăranii să vorbesc, c u m a scos Jidanii d i n Ia­
<"olo, pentru Român, nu poate fi n u se v â n d străinului! Gărzile alcătui­ blaniţa, încă s u b stăpânirea ungurea­
mântuire.
te de s a t e l e r o m â n e ş t i / a p o i î n s ă ş i a r ­ scă. ," '
Aceste. g â n d u r i triste m'au n ă ­ mata română, aduc, de-odată cu în­
pădi t, la amintirea Huedinului, Ajuns în Iablaniţa, ca preot tânăr,
vierea Domnului, învierea Naţională. plin de suflet românesc, şi-vrednic '
unde n e u t r u p r i m a o a r ă a m des­
cins. Reprezentarea piesei poetului Hulea slujitor al Altarului, P ă r i n t e l u i TS&tu-§y?
cu, n u - i v e n e a l a s o c o t e a l ă v a z â o d t a :
S i m p a t i c u l şi vrednicul profesor este aşteptată de toată lumea româ­
Domnul M. C i u n g a r i u , a a v u t l ă u ­ nească c u cel m a i v i u interes. doi sau trei Boltaşi jidovi, câţi erau,
î n sat, s u g e a « t t o a t ă v l a g a Românilor,
d a b i l a iniţiativă de-a a r a n j a un
păstoriţi d e S f i n ţ i a S a .
festival r o m â n e s c , iai r e c i t ă r i şi P Ă R I N T E L E TĂTUCII. Foarte mulţi
d i a l o g u r i alese a n u m e p e n t r u în­ dintre cetitorii noştri nu-1 v o r cu­ P ă r i n t e l e n u s t ă t u m u l t pe gâridUri
t ă r i r e a s p i r i t u l u i de rezistenţă faţă noaşte. ce e r a d e f ă c u t . P u s e l a c a l e înfiinţa.
© BCU CLUJ
 Í4S

rea, unei cuoperulicc, stărui de anu ş i s ă te m a i m i r i iubite cititor, de p r e 1. Reich, ş e f u l p o ş t e i d i n T g . Lu­

credincioşi ai lui s a aducă bucate, sa ce Romanul n u poate înainta? Con­ pusului, p r e c u m şi m a g a z i n e r i n dis­
iearbă rachiu, apoi î n predicile SAIE ducătorii noştri î n loc s ă apere popo­ t r i b u i r e a R. M . S - e u l u i î n 32 c o m u n e .
am alama .biserica aiâtuia, ţi ceivu rul de d u ş m a n i i jidani — c a cloşca, D - l I. R e i c h , e u n d e g e n e r a t morfino­
credincioşilor sa-şi cumpere cele uc pun, U runeşte jidovilor. m a n care spre ruşinea noastră naţio­
lipsă numai dela cooperativă şi dela u a r paria cand'/ nală m a i stă în fruntea oficiului de
Români. u n d e î ş i a r u n c ă c o l ţ i i u r i i şi invidiei
La Biserică Părintele Tătucu, nu N E C R O L O G . L a P a r i s — departe de a s u p r a tot ce e s t r ă i n de r a s s a l u i j u -
primea lumânări, tămde, vin sau pre­ m e l e a g u r i l e ţ ă r i i , p e c a r e a i u b i t - o a- daică.
scuri j'acute din taină cumpărată aelu tata —• s ' a s t i n s in plină putere de P o p o r u l c u crucea î n frunte e tero­
Jiauvi —• zicând: jidovii sunt aceia muncă Căpitanul Stefan Cliristescu. r i z a t d e a c e s t E v r e u şi l ă s a t f ă r ă tu­
care au chinuit şi restignit pe Dom­ Inginer ai şcoalei de geniu maritim tun atât de sărbătorile Crăciunului
nul Christos, ei sunt duşmanii de am faris, aupa strălucite stuan ao cât şi de a l e Pa.ştelui deşi magazia
moarte ai Bisericii şi ai creştinilor; ei s p e c i a l i t a t e , s e î n t o a r c e i n ţ a r ă —• u i i - E plină. Autorităţile î n drept în frunte
spurcă tot ce dă Creştinilor fie pe bani, ue se distinse i n m o d excepţional p r i n ­ cu j u d . T. A n g e l e s c u , î n c ă î n August
fie degeaba, iar lucruri spurcate tre c a m a r a z i i -săi. 1928, a u f ă c u t perchiziţie la locuinţa
de Jidovi, este păcat mare, să jie a- M â n a t de o p u t e r e m a g i c ă a cerce­ D - l u i I. R e i c h , c u c a r e o c a z i e a u g ă ­
duse in Sfânta Biserică 1 tării instituţiei universului, a dat ia sit a p r o a p e 1000 fiole m o r f i n ă coman­
lumină numeroase lucrări, apreciate d a t e p e a d r e s a f a l s ă d e I. R e i c h f a r m .
După u n a n s a u doi boltaşii Jidovi
m m o d elogios de s o m i t ă ţ i l e ştiinţifice Tg. Lăpuşului. Arestat şi dat î n j u -
au pierit din Iablaniţa, iar în locul
aecată, a d o u a zi îl v e d e m liber şi şef
lor se ridică boite romaneşti. contimporane ale Franpei.
de post şi m a i departe a ş a c u m e şi
Luaţi aminte Domnilor Preoţi păs­ C ă p i t a n u l u i Ş t e i a n t_nristescu se da-
azi bătându-şi joc de funcţionarii ro­
tori ai Românilor, înţelepciunea Pă­ toreşte dărâmarea teoriilor Jidanului
mâni şi înlocuindu-i cu funcţionari
rintelui Tătucu din Iablaniţa, şi du­ Einstein, bazate pe minciună şi vicle­
evrei. Singurul funcţionar român şi
p ă p i l d a acestui p r e m e r g ă t o r î n fapte nie.
s i n g u r u l care a v e a calificaţie, D-l L a -
frumoase r o m â n e ş t i şi creştineşti, cu­ A d â n c i u b i t o r ad ţ ă r i i s a l e , c ă p i t a n u l
zar, î n z i u a Învierii D o m n u l u i î n loc
r ă ţ i ţ i ş i S f i n ţ i i l e V o a s t r e s a t e l e d e li­ Christescu, prin activitatea-i multilate­
să m e a r g ă la biserică a m e r s chemat
piturile jidoveşti! rală m domeniul ştiinţelor abstracte,
de şeful turmentat de morfină să-şi
Dumnezeu Vă va binecuvânta, iar a făcut cinste n u m e l u i de R o m â n în
predee cassa D-lui I. R e i c h .
poporul — turmă grăitoare încredin­ Occidentul civilizat.
ţată pazei Voastre — V ă v a lăuda şi Odihnească-1 D o m n u l î n l u m e a celor înfricoşaţi de acest morfinoman e-
prea m ă r i î n veci. drepţi! vreu trebuie să ne întrebăm ce ser­
viciu'se v a m a i face S â m b ă t ă la poş­
CĂTRE D-l INSPECTOR INDUS­ FLAMURA PINDULUI, revista stu­ tă. N e d o a r e c u m de autorităţile nu
TRIAL MAZUCHI ŞI CĂTRE D-l denţilor Români-Macedoneni de peste cercetează cazul şi c u m de nu-1 aşea­
PREFECT AL JUDEŢULUI SOMEŞ. hotare şi-a început apariţia cu nr. 1 ză p e D-l R e i c h la locul său ? Cum
Pe cuprinsul razei de activitate asu­ d i n M a r t i e 19^9. R e v i s t a b i n e î n g r i j i t ă populaţia rămâne fără tutun tocmai
pra căreia se estinde competinţa cuprinde articole de^ale d-lor N. Ior- la sărbătorile creştineşti şi de ce Sta­
D-niei voastre, funcţionează fără bre­ g a , S. M â n d r e s c u , G. M u r n u , N . T u l l i u , tul să peardă? De ce D-l R e i c h a dis­
v e t d e c a z a n , î n c o m u n a Băbuţeni lo- I. F o ţ ţ , P . P a p a z i s s u , C. 1. C i a r a , C. tribuit în Tg. Lăpuşului numai 2000
c o m o b i l u l N o . 585 d e 8 H p . , p r o p r i e t a ­ A r a i a , . I. C o n e a , G. X i f t a , N . Z d r u l i a , ţigarete Mărăşeşti şi acelea n u m a i du­
tea Jidovului Händler Ludovic. Acest G. P a p a z i s s u , N . H o n d r o z o n , C. S t u r , p ă ce a fost a m e n i n ţ a t de u n c r e ş t i n
locomobil este îngrijii de alt Jidan Ia- C. B r â n z e i , G. S ă r b u l e s c u , É . P a p a z i ­ că-i va aplica legea talionului şi n u
kab Alexandru, din Letca, fără să aibă s s u şi V. N . H r i s t u . legea mieilor şi curcelor g r a s e ce ză­
examenul şi documentele necesare u- d ă r n i c e s c toate anchetele'? D e ce c â n d
O recomandăm cu stăruinţă tuturor
nui maşinistru. era vorba că soseşte ancheta personal,
bunilor Români, cari se interesează de
noaptea, a distribuit ţigaretele ce erau
U n R o m â n n'ar îndrăzni să facă a ş a viaţa şi literatura fraţilor noştri Ro­
în magazie, depozitarilor ? Nu sunt
ceva. mâni-Macedoneni.
mijloace de c o n s t r â n g e r e pentru ast­
V ' a m r u g a s ă n e r ă s p u n d e ţ i , î n vir­
fel de o a m e n i ? Ce g a r a n ţ i e a r e s t a t u l
tutea cărui drept Jidanul numit îşi DIN TG. L Ă P U Ş U L U I . Nereguli la
că într'o b u n ă zi dacă-i vor lipsi d i n
bate joc de legi ş i d e a u t o r i t ă ţ i , lt» Oficiul Poştal: Şef, Evreul l. Reich,
c a s ă c â t e v a zeci de m i i de lei v a a v e a
noi în ţară ? D-voastră ca păzitori un degenerat morfinoman. Populaţia
de u n d e le î n c a s a ? D-l R e i c h n u poate
a i acestor legi, şi şefi ai autorităţii in creştină de sărbători rămâne totdeau­
să aibă nici garanţie morală, nici m a ­
fruntea căreia vă aflaţi, admiteţi a- na fără tutun. Funcţionarii români ce
terială, deoarece e cunoscută patima
cest lucru ? mai erau în of. P. T. T. în ziua d»
lui, t u t u r o r a , p a t i m ă care l a r â n d v a
Dorim să ştim. Paşti sunt daţi afară din serviciu în
acoperi iresponsabilitatea lui.
bătaie de joc.
L E M N I U este o c o m u n ă de munte Multe ;
lichele parazite ştim că sug
din judeţul Someş c u 140 d e c a s e şi vlaga pământului românesc şi con­ FIECARE B U N ROMÂN E S T E DA­
5 5 0 suflete dintre care 13 f a m i l i i cu form talmudului d i s t r u g tot ce n u e TOR SĂ CITEASCĂ D I N T R E ZIARE­
60 d e s u f l e t e s u n t J i d a n i . S i n g u r a î n ­ aluviune galiţiahă, dar nici odată n u LE. DE MAI JOS : ••
J
treprindere românească eétö' ' c o o p e r a ­ m i - a m putţft î n c h i p u i c ă u n E v r e u s ă ,^Apărarea Naţională" — Bucureşti.
tiva „Plugarul"' dată în arendă (bă­ fie morfinoman şi în beţia morfino- „înfrăţirea Românească" pt. popor
gaţi bine de seamă, cooperativă dată maniei'în calitate de şef al u n u i ofi­ - Cluj.
în arendă) d e c ă t r e "preotul Ş t e f a n B o ­ ciu s ă caute să distrugă pe acel po­ „ S v a s t i c a B ă n a t u l u i " -=r T i m i ş o a r a .
ta, p r e ş e d i n t e l e e i , l u i Loman Todor. por tolerant — poporul românesc — „Chemarea" — Botoşani.
Acest arendaş este aprovizionat cu c a r e - 1 a d a p ă şi-1 h r ă n e ş t e n u c u o ţ e t , „Robia moderna" — Craiova.
mărfuri de Jidovul Marcovits Perl. ci c u a p ă , p â n a şi s a r e . E v o r b a des­ „Apărare* N a ţ i o n a l a " — I a ş i .

© BCU CLUJ