Sunteți pe pagina 1din 6

Universitatea „Ovidius” din Constanța

Facultatea de Medicină
Programul de studii Medicină Generală

Incidența bolii Kawasaki la copii

Coordonator știintific,
Șef de lucrări dr. Mihaela Butcaru-Pundiche
Studentă,
Gabriela Buzdugan

Constanța
2018
Cuprins

Introducere .......................................................................................................................................................3
Scopul lucrării ..............................................................................................................................................3
Ce este boala Kawasaki? ....................................................................................................................................4
Cine riscă să dezvolte acest sindrom? ................................................................................................................4
Simptome și semne.............................................................................................................................................5
Tratament .......................................................................................................................................................5
Bibliografie.........................................................................................................................................................6

2
Introducere
Scopul lucrării

Tomisaku Kawasaki s-a născut în Tokyo, în anul 1925. Și-a finalizat doctoratul la
Facultatea de Medicină din cadrul Universității Chiba, Japonia în anul 1948.
A fost activ în acest domeniu și a înființat "Centrul de Cercetare a Bolii Kawasaki în
Japonia" în 1990 și mai târziu o organizație non-profit "Centrul de Cercetare a Bolilor
din Japonia". Primul contact cu boala căreia i-a fost întâiul descoperitor l-a avut în
ianuarie 1961, mărturisește acesta, când a întâlnit un copil cu vârsta de 4 ani și 3 luni,
care avea să devină primul caz cunoscut al bolii Kawasaki, de atunci au trecut 50 de
ani, la acea vreme nu avea de ales decât să-l consemneze ca pe un "diagnostic
necunoscut". Din fericire, copilul nu a suferit sechele, și în prezent se bucură de o
viață plină și activă ca adult . De atunci, incidența bolii Kawasaki a continuat să
crească. De ce nu putem opri această boală? Motivul, din păcate, este că motivul
apariției ei nu este cunoscut.
În momentul în care a descris pentru prima dată boala, a simțit că suntem pe pragul
descoperirii cauzei sale, din moment ce simptomele ei erau extrem de clare, în ciuda
eforturilor numeroase ale cercetătorilor, totuși căutăm în continuare. El mai crede că
doar cercetătorii vor putea identifica cauza principală a acestui fenomen.

Lucrarea de față dorește să intregească o parte din informațiile de actualitate de pe


website-urile de specialitate medicală în privința sindromului Kawasaki.
Lucrarea cuprinde un numar de 6 pagini, în care au fost strânse date cu caracter
informativ din articolele de specialitate, în final structurate în 3 capitole.
Obiectivele urmărite sunt informarea citirorului și ridicarea semnalelor de alarmă
asupra acestei afecțiuni tot mai răspândite în aria medicală.

3
Ce este boala Kawasaki?

Este o boală potențial fatală, o vasculită*, ce afectează cu precădere arterele ce irigă


cordul, arterele coronare, dar poate avea drept țintă orice vas mare sau mediu de
sânge. Este o boală acut-febrilă. Se manifestă cu preponderență în copilăria timpurie.
Cauzele acestei boli sunt actual necunoscute, conform datelor, până în prezent se
suspectează că o infecție este factorul declanșator, însă nu este o boală contagioasă.
Studiile au încercat să demonstreze prezența unei toxine-superantigen bacterială
Implicația genetică relevă o presupusă predispoziție geografică, copii de sex
masculin originari din țările continentului asiatic sunt cei mai afectați.

Cine riscă să dezvolte acest sindrom?


Conform cercetarilor din Statele Unite, 80% dintre copiii cu vârste sub 5 ani pot
suferi de sindromul Kawasaki. Punctul cel mai înalt de risc este la vârsta de 9-10 luni,
în special în perioada iernii, dar și primăvara.
Numărul cazurilor variază de la 2000 până la chiar 3400, anual în SUA. Cei mai
afectați sunt subiecții masculini de etnie asiatică.
În Japonia incidența bolii este de aproximativ 10 ori mai mare decât în SUA, și de
circa 30 de ori mai mare decât în Regatul Unit și Australia.
Aceste date sunt însă de multe ori incomplete, în realitate fiind mai mari, spre
exemplu în Regatul Unit, aproximativ 1990 cazuri au fost descoperite abia post-
mortem în urma autopsiei.
Dintre cei afectați, aproximativ 80% se recuperează în totalitate, iar mai puțin de 1%
sunt fatalități(infarct miocardic acut).
Din numarul total de cazuri, s-a constatat că doar 20% suferă complicații
cardiovasculare* .

*1 vasculită(conform Dicționarului medical scris de Valeriu Rusu)= inflamație a


peretelui unui vas de sânge, ce poate duce la stenoza sau ocluzia vasului de sânge,
provocând chiar ischemia țesutului irigat de acesta.

*2complicațiile cardiovasculare apar la circa 10 zile de la debutul clinic, când febra și


erupția cutanată se diminuă, și pot implica: miocardită*, aritmie*, anevrism*.
*miocardită= inflamație a țesutului muscular al inimii
*aritmie= incapacitate de menținere a unui ritm sinusal constant al cordului
*anevrism= dilatație anormală a unui vas de sânge
4
Simptome și semne

Sunt impărțite în două faze foarte importante pentru diagnosticul precis și corect.

Faza I(acută și subacută), ce durează 2 săptămâni, simptome: febră de 40 C timp de
cel puțin 5 zile,faringe dureros, iritat și inflamat(limfonodulii cervicali inflamați),
semne: buze intens roșiatice,inflamate și descuamate, limba cu aspect de căpșună,
erupții cutanate poimorfice(nu veziculare) în zona stomacului, pieptului și a organelor
genitale, palme și tălpi umflate, de culoare roșu-violet, conjunctivită bilaterală non-
exudativă.
Faza II(convalesență), debutează imediat după faza I,semne: tegumentul din jurul
cuticulelor de la membrele superioare și inferioare descuamat, artită dureroasă,
simptome: durere abdominală ce poate fi însoțită de diaree și vărsături.
Din cauza faptului că boala Kawasaki afectează în special copiii, diagnosticul va fi
pus cel mai probabil de către un medic pediatru. Deoarece nu există un test specific
pentru această afecțiune. Medicul trebuie să ia în considerație și alte afecțiuni ce
prezintă manifestări similare cutanate și febrile, spre exemplu: scarlatina, rujeola,
toxoplasmoza. Diferența se face prin tabloul clinic al copilului, iar în cazul în care
acesta prezintă cel puțin 4 din simptomele si semnele de mai sus, diagnosticul pus va
fi boala Kawasaki.

Tratament

După stabilirea diagnosticului, medicul va trebui să întocmească un plan de tratament


pentru pacient, care de obicei constă în administrarea intravenoasă de aspirină și
imunoglobulină. Deși aspirina nu este recomandată persoanelor sub 16 ani, boala
Kawasaki este o excepție în care poate fi folosită. Efectele curative ale acestui
antiinflamator non-steroidian sunt: ameliorarea durerii și disconfortului, scăderea
febrei, poate reduce inflamația în doze mari, poate preveni formarea cheagurilor de
sânge în doze mici.
Imunoglobulinele folosite în tratamentul bolii Kawasaki sunt din clasa
gammaglobulinelor, de tipul IV, acestea sunt administrate pentru a reduce riscul
provocat de manifestările cardiace ale bolii.

5
Bibliografie

1. https://en.wikipedia.org/wiki/Tomisaku_Kawasaki
2. http://www.encyclopedia.com/medicine/diseases-and-
conditions/pathology/kawasaki-syndrome
3. https://emedicine.medscape.com/article/965367-overview
4. http://ep.bmj.com/content/89/1/ep3
5. http://www.physicianspractice.com/cardiovascular-diseases/differentiating-
kawasaki-syndrome-microbial-infection