Sunteți pe pagina 1din 71
Editura Apollo TRAIAN LALESCU GEOMETRIA . Seria Biblioteca de matematiea ¢12 e TRAIAN LALESCU GEOMETRIA TRIUNGTIULUI ® EDITURA APOLLO Craiova 1993 Editor : VIRGILIU SCHNEIDER ‘Tehnoredactare: LAURENJIU PIRLEA Coperta : PETRE FALCAN, TUDOR RAGALIE PREFATA la editia in limba francezé, din anul 1937 Sint cunoscute lucritrile profunde ale lui Laleseu privind ecua- Mile integrate precum si ideile sale ingenioase, pe care nu a aout fan pul sd le dezvolte, asupra seritlor irigonomelrice.. Asifel, domenral fullural de activitate stinfificd a acestui ttnar geometru roman se situa piirtile superioare, dintre cele mai interesante, ale stiinfei malema, "e_moderhe. Cu toate acestea, prin colaborareasa asiduit Laleseu a rdmas atasat matematicii elementa al publica in aceasta revista note, probleme, mentare, avind toate o trasiturd particulard BL a gasit, mai ales, in geometria triun a atras in mod special Sistematic at avestut dom 1a Gazeta matematict, re, Din timp in timp, sau chiar articole ele- de elegan{a. ighiului, un farmee care sia fnlreprins inainte de rézbol un studiu eniu interesant al matematicilor elementare. Manuscrisul tiparit act, prin grija domnului R. N. Rais. ere Hila ined din 1926. El se compune din patra pari, flecare aeind a Moniflreducere, Proprietajite, din care unele ti upartin, sit pase Maidente, iar demonstrate tor int simple, clare st adessa elepente, seris de cdtre un matematician de primul rang, ematuri 0 vom regreta intoldeauna, va fi citit cf pitere, ew interes si fotos de citre elevit din toate farle, ISBN. 973-95535.9-1 G. TITEICA PARTEA INTII GEOMETRIA LUI EULER ~ Indyodueere. Se poate astfel denumi partea din geometria imghiului care studiazi proprietatile punctelor clasice impor- tante : ortocentru, centru de greutate, centrele cercurilor inscris, exinserise si circumseris. uler este primul eare in mod intuitiv a stivt si grupeze toate si sia dat astfel geometriei ~ inteze de un ordin maj inalt a In acest capitol vom da demonstrajii directe si totodata ele- mentare. Copitolul |. CERCUL MEDIAL “in C si A’, mijlocul acestora. Acest punet este egal departat de irfuile A 3i By B iC: dec el se giseste In mod neesar pe pet iculara ridieata in B" pe mijlocul taturii AG. Punetu demos central eereuluhcrcumseristrunghiulth ARG. Ortocenteut. Indlfimile_triungh lui sint concurente. Fie AH, BH» si CH. indlfimile triunghivlui (fig, 2). Prim vie furile triunghiului, ducem paralele la laturile-opuse. Aceste drepte formeaza tun nou triunghi, pentru care punctele ‘A, B si G sint mijloacele laturilor. Inal- timile triunghiului ABC sint concurente ca fiind mediatoarele noului triunghi. Ponetul lor de intilnire insemat. prin H, se numeste ortocentrul eo envatie, Punetele Ha, Hy si He sint vieturile unsi,_ triunghi inseris in triunghiul dat si care se numeste friunghi orfic. Fig. 2 Fig. 3. Centrul de greutate, Medianele unui triunghi sint comeu- rente, Ducem medianele BB', CC’ si fie @ punctul lor de intilnire, junghiurile BGC si_B'GC! sint asemenea; rezulti: GB'/GH = = GC GC = BC/BC = 1/2, de unde GB = 268"; GC — 260. Punetul de intilnire a doud mediane este situat la a treia parte din oricare median’, plecind de la piciorul ei. Cele trei mediane Sint concurente in acelasi punet, care le tmparte pe fiecare in ra 1/2. fine d Punotul G se numeste centrul de greulate sau baricentrul triun- hiului; In edrfile engleze se intilneste termenul mai seurt centroid. Triunghiul A’B'C’ se numeste tri: unghiul complementar (medial). ‘4. Cereul medial (cereul celor 9 puncte, cercul lui Euler). Punc- {ele Hay Hy si He (picioarele inal milor), A’, B’ si C' (mijloacele tatu- rilor), A", BY si C” (mijloacele Segmentelor superidare ale inilfimitor AM, BH, CH) stn 9 puncte situate pe acelasi cere (lig. 4). Si ardtam mai intii ¢& cereul A'B'C' trece prin Hy. Acest fapt este evi A'BIC'He este isoscel. Intr-adevir laturile A’C’ si B’Hs sint egale ea jumatiti ale laturii A Punctele A’, B’, C’ preeum si Hs, H» si Hesint deci conciel Pentru a sfirsi demonstrafia, vom rul A'CAM"Ey este ins tr-adevar, dreptele A’C’ si CA" int perpendiculare, pentru. c& ele slat respectiv paralele laturii AC gi Inaltimii sale corespunzitoare BH. Unghiul C’ este deci drept, ca. si "AU He este prin urmare bil. Cereul A’B'C'HoHsll. con- punetul A”, in consecinfii si punetele B", C”. 1.5. Dreapta lui ‘Euler. Dreapta OH joaci wn'rol “important “th qeometria triunghiulut ; ea se numeste dreapta-Tui Euler (fig. 5 1.6. Centrul « al cercului medial este agezat pe dreapta lui $i miflocul segmentulni OF Intr-adevér, perpendicu- le ridicate pe mijlocul cooardelor A’Hs, B’H» si C’He ale cer- fli medial tree in mod evident prin mijlocul segmentului OH 7 a iA” este drept; prin urmare pune opuse. gale cu jumitalile segmentelor superioare ci este un consecinti AH = 28H = 20 ul de greutale G se gisele pe dréapta = 206. ‘Notam penten moment ca G punetul de intilni medignel AA" cu dreapta lui Buler O77, Trinnghiur net cued si'eaportul Tor de asemnare este 1/2, pent FFiT]2, Deci GA" m= GAD, ceca ce arata c& este central de greutate al triunghiului. ‘Avem de asemenea OG = GH/2, geen ve demonstreazi partea a doua a prop 1,10. Raza cercul jumatatea razei Ba cere Intr-adevir, figura OAA'A deci raza OA a e ee e le, se giisesc pe cercul Vom demonstra ch HHs (fig. 6). Este suficient pentru aceasta s@ a Fig. 6 se observe cfu 1 egale, ele fiind ami HBH;este deci isoseel trie in raport ew BC. interior, ale cercului eir~ a eee Intr-adevar, avem Ho/H0 — Go[G0 —1 Observagii LAB. Cercul medial tare | is wile triunghiului sub w Whe aa iunghiului sub unghiuri egale = Ane OA [e906 Fh rataotce iunghiurle, AB, BHC! 9 CHA. a ahead ABC, entra ch cereal’ medial trece segmentelor JH, FH si TH format de cell ch ele formeaz’ o gruy mea REL (hi, 7 sn Bit, = CAPA = Oar trie in raport ~ 7 HAO ‘este egil cu BG, caci Ad = TE A 1.21. Unghiul BOC = 2A, cici este unghiul 1a centru, eiruia ~ fi corespunde unghiul inscris BAC. 1.22. Raza OA este perpendiculard pe direclia antiparatelit dreptei ~ BC; teorema deja stabilitS, ea rezult& imediat din faptul ei BAO = omoletic triunghiului medial in raport cu © central cercului eireumscris, este omologic cu triunghitt de referinti ABC. ‘Fie -k raportul de omotetie;_dreapta Aa intilneste On in punetul F, astlel ci TO/FH = 02/204 = [2 ‘Cantral de omologie F se giseste pe dreapta iui Euler, reiese din demonstrafia precedentd. se ir acer algebried «@ distan{elor vtrfuritor A, B, C la dreapta Ace trece prin G, este egal cu 270. trece prin Meine prin (4, 6), distanfa de la punta A aretha, (as A) = 2(A', BY a 2(4%, 8) = (BAY (6, BY Tas, Bacddreapta A este oarecare, avent: (A, &) + (B, A) + (GB) = 3G BY. taer-adavir, avem (4, 4) -+2:(A", 6) = 3 (6, 6) st 2 Ge a ERE (Cady acensta se msi ponte deduce dle 120 Tab, Fie ABC gi abe dout triunghinri oarecare, G si g cenlntle tor de qreutate, Sepmentul Gq ese rezullanta a tre segmente parce toe pim sens legate fecare cu a treia parte din At, BE Cp Fe et ce poate trece de Ia ABC la abe, sehimbind suestehy virfurile A eu 4 [La fiecare schimbare central Witte se deplsseazk paralel eu o lungime gall EM 4 (veg de Begin acenstd depasare. Linia fring este) descend va. T= Pa euinitate toemai po g. centrul de greutate final sh act sepmentele a, BU #00) au. exnlleninaal alter rinte formeazt un triungh, triunghiurile ABC st abe au ace Tasi centru de greutate. eats ce rerulta nemijlocit din 1.26. Lan, Fie ABG si abe dowd friunghiuri, » @, y, milloacle se smenuiog Kay Bb, Ce. Central de greutote al (tughulul of ef inchide centrul re iocul Tui Gg, ede! linia Trint pe care-o dupa cum 10 Femttisnet ns uae mate eager __Gu_o formulare mai general’, dack ee, Br impart oor donee pe Gg in acelasi raport k. ee a ae ‘ Hae ian. Se numeste astfel triun lof ‘in C si C’ ducem paralele la medianele BB! guinl CCC” asf! format este teunghie sedan intade Eareiuneyarason cannon n ee ; CF avem CA']A'F — CG/GC — 2. Medianele ti papi PCC" stat date de relate» CF — $C BCA: i nabs {run ghiuta median sint egale cu suplementel Bre cer eaetidere (A.2) ale centrului de greutate Gy cfel la sint paralele cu medianele triunghiul Proieefiile a é rc ccna Petar ie Cape, Meeroaree, Tals A, au Bice. Contr th ae H, ab indlfimii AHa, stnt patru puncte er gsr lice at ree! A, “A N ‘Se va arita ci i ce unghiurile bH.A' si 1 ’ sint Aj2 hah ch patrulatereleABHED, ACHicc at Inscrpeblen de Asanghint 9A’e este isoseel eel unghiure 5 gt 2 sit AB: Pana 1 steep deptat de Hes A's pe de al pla LA’ este perpendicular’ pe coarda ‘bc, céel unghitl = (hy : fo shi unetiol Fea. in al cer 1.32. Fie ay un triunghi circumscris si asemenea eu ABC (Un~ ghiurile A six corespund, latura By trece prin A). Si se demon Greze ch central cercului circumseris al triunghiului By este Ortocentrul H al triunghiului ABC. Din cauza egalititii ¢ =A, punetul a se giseste pe cereul BHC; acceasi observatie pentru celelalte virfuri, In patrulate- rele inseriptibile BHCa si ACH®, avem = as ee co C= ican Gat = Ape si Can = HAC: aeGunde Cat = CoH si in consecin}ai Ha = HP. 1.83. Intr-un triunghi echilateral ABC, distanja de ta un punct oarceare Mal cercului cireumscris a unul din sirfuri este egald eu sua celorlalte dow. Fie M un punet al areului AB. Prin A se duce o paralela la BM, care intilneste cereul in X si raza MC in_D. ‘Triun ghiul AMD este eohilateral/si avem MD = BX, iar DC =X! 34 Perpendicularele coborite din mijloacele laturilor tri- unghiului ortie pe laturile respective ale triunghiului de referinfa sint concurente, Capitol I DREAPTA LUI SIMSON 241. Teorema lui Simson, Proiectiile unui punct de pe eereul cirenmserls unui triunghi, "pe laturile acestuia, sint coliniare, ic a, B, ‘¢proiectiile punctului M (fig. 8) pe laturile triunghiului, In_patrulaterul ~ Om inseriptibil MaBy, avem BMy = Bay $i fin patrulaterul MzBC, de asemenea in- at PS seriptibil, avem M3 = Cz. Dar avem Oa a Hare = Fat ca suplemente ale _unghiu fui A. De aici rezultd c& unghiurile mar- cate in M sint egale si in consecin}& unghivrile fi 4 cint4 unghiurile in « sint de ssemenea egale, Punciele sf si sint deci in Tinie dreapta 22, Reciproca. Daclt proieefiile unui punel pe laturile unui riunght sint cotiniare, punctul . Din tatea unghiurilor din a se ‘duce egalitatea unghiurilor areate in M gi in consecinti ~, alunghiurilor BMC si MB. Acesta din urmi find jementar Ini A, unghiurile A sint suplementare, terul AMBC este Fig 8 . Fie Hey = fiecare al doitea punet di H fecare al doil le inttinire al itor rangle ere dreamers (lig. 9). Dreapta ti on al punelulul M si dreapta MIT, au aceedi neinare pe ta- « AB. Acceai proprictate pentru toate taturile. Va fi suficient 4 unghi “Lsi Me sin egule, Patrala- Jnsriptibil AyArg no 08 = FAC. Ins in esteul eiroum- MAC = MECC, deci 7 = MHC. 24. Dreapta lui Simson a unui punet M tmparte i fi ee ph arsa ty cketecnud a ee P punctul unde MH; Intilneste AB. Potrivit rezultatului dreapta Simson este paralel’i eu PH. Pe de alta parte, ul dreptunghi MyP, dreapta Simson trecind prin virful gal inclinata pe yN ca si ipotenuza MP, va trece prin ia, Ea va trece deci si prin mijlocul lui MH. inclul m de inttlnire se guseste pe cercul medial, pentru ci este centrul de omotetie al i i sa et le omotetie al cereului cireumscris si al 13 2.6. Dreplele lui Simson a dowd puncte M iN fac intre ele un unghi egal eu acela tnscris tn cercul circumscris, masurat prin jum tatea arcului IN Tntadevar, potrivit lui 24, unghiul dreptelor Simson este ~ egal cu unghiul MAN. 2.7. Dreplele lui Simson a doud puncte M si N diametral opuse sint perpendiculare si se fae tn K pe cereul medial. Prima afirmafie este evident’ si rezulti din 2.6; pentru a dous, este suficient si observim ci punctele m sim, mijloacele fgmentelor NUIT si NTT sint in acelasi timp 18 extremitafile wn Siemetra al cercului medial ea urmare a unei omotetii. Unghiul ~~ Zinn tind drept, punctul K va aparfine cercului medial. ‘Observare, Aceasti proprietate apartine exclusiv dreptelor Simson. perpendiculare, cu toate ci demonstratia este valabila samen hdoud puncte M si N oarecare. In realitate, desi unghiul ~ i Zamn este egal cu unghiul inscris in cercul medial si subintins de ‘mn, punetul este situat de cealalta parte a coardel mn, din. Cauza inelinarit diferite a dreptelor Simson. ‘2.8, Fie u si y punclele unde dreptele Simson a doui puncte dianctral opuse M'si.N tnlilnese respectiv. diametral MN. Cereul eseris pe jv ca diameiru este tangent tn k ta cercul medial. Intr-adevar, mijlocul lui man este centrul E al cercului medial. Puntal de intilnire o a lui Ek cu uy va {i mijlocul tui py st in consecinta centrul cereului uky. Cer= curile si o avind ea raze Eki ok ver fi deci tangente in punctul k. 2.9, Punel care are ca dreapla a (ui Simsén 0 paraleld cu o dreaplit de di- data. Se duce prin A (fig. 10) o paraleld la directia data, care intilneste cercul (C—cireumseris in P; se coboara din P 0 perpendiculara pe BC, care intilneste ereul cireumseris in punctul ekutat M § facesta este singurul punct care ris punde la intrebare, potrivit lui 26. 2.10. Punct avind ca dreapta a lui Simson 0 perpendiculard pe o dreaptt de directie data. ¢ Acesta este punctul M', diametrul opus Ini M. El se poate objine si astfel: se duce din A o perpendiculara pe direefia dati re intilneste cercul circumseris in P* si apoi se duce din P’ o perpendicular pe BC, care intilneste cercul in M’. BAL. Dreplele Simson ale virfurilor unui triunghi sint indlt mile, cici picioarele perpendicularelor ridicate din A pe AB si AC coineid eu A, iar perpendiculara pe BC este inalfimea AH. BAAR. Dreptele (ui Simson ale punctelor diametral opuse virfu- lor sint Laturile triunghiului, eXei dae& A, este opusul lui A, une BEE NS ghiurile ABA, si TCA, sint drepte. 213, Dreplele lui Simson ale punclelor’de intersectie a tndilti- milor eu cercul ABC stnt-paralele cu tangentele in A, B si G la cercul umscris si tree prin virfurile triunghiului ortic, pentru ¢& coarda AMT, este perpendicular pe BC; trebuie deci si. ducem tan: ‘ain A pentru a avea directia dreptei Simson alui H,. Aceste Simson formeazi deci triunghiul antimedial al triun- i ortie. 2.14. Dreptele tui Simson ale punetelor A", BY, C', picioarele loarelor interioare pe cereul circumseris, tree prin A’, B’, C’, mijloacelor laturilor respective, si sint perpendiculare pe, aceste bi- oare. Indr-adevar, piciorul perpendicularei coborite din A'” pe BC A’; pe de alt parte A” fiind pe bisectoarea interioara, dreapta neste proiectiile sale pe AB si AC va fi perpendiculara pe i bisectoare. Dreplele lui Simson ale picioarelor bisectoarelor exterioare re trec de asemenea prin mijloacele laturilor respective si stnt bisectoarele interioare, chci aceste puncte sint diametral 2.16, Triunghiurile S. Sk considerm dows puncte oarecare iG; ale cercului circumseris. Fie A, punctul a cirui dreapti 15 a lui Simson este perpendicular pe B,C, Triunghiul A,B,C, se bucur’ de citeva proprietati remareabile, 2.17. Suma algebried a arcelor SA, BB, si CO) luate pe cereul pe care s-a fixat un sens de parcurs este egald cu zero. ~ fntr-adevar, unghiul APA, este gal cu unghiul (BC; ByCy) dee arent AA, = are BB,—are CC, in eam figurii 11. Pe de alta parte, se vede c& arcul BB, este de sens contrar eu arcele AA, si GO,. Aceeasi demonstratie pentru ¢ele- lalte poritii posibile ale punctelor By 5i C, pe cere. 218, Dreapla Simpson a fiecdrui vtrf al triunghiului A:B\C, este perpendiculardt pe latura opustt. {ntr-adevir, din 2.17 rezultd ch dack se cauté punetul a eirui dreapti a lui Simson este perpendiculara pe AC, se giseste By 19. Dreplele lui Simson ale vtrfurilor triunghiului AyByC, sint concurente, - Fie 1, m si mijloacele segmentelor Ay HBy HCy Drep- tele Simson ale punctelor A,, B, si C, sint inalfimile triunghiu: ti Inn. Triunghiurile A,B,C, sint singurele care se bucuri de aceasti proprietate; noi vom spune cA sint friunghiuri S 2.20. Relafia dintre triunghiurile ABC si ABC, este reciproed? ‘Triunghiul ABC este un triunghi Sin raport cu AyB,C, ; aceasta rezulti din 2.17. 221, Punelul de intilnire al dreptelor Simson pentrit cele douit ‘este mijlocul al dreplei care unesle ortocentrele si HY ale tri ilor ABC si A,B,C. Jntr-adevar, punctul de intilnire este ortocentrul triunghiului Imn, care este omotetic lui A,B,C, in raport eu H. Deci el se va gasi pe HH’ si in mijlocul sau, 2.99. Triunghiurile S formeazt cu triunghiul ABC o familie de triunghiuri. Dowd, orieare, din triunghiurite familie stnt triung $, una In raporl cw eelalalt, 16 Que dow triunghinni § in raport eu ABC. Avem are AP, + are BPs + are GP: = 0; an ‘FAQs + are BQs + fare EQ. 0, de wnde, prin scadere, are PaQe + ate Pas tare PG. =0, ecea ce arath ef triunghiurile P si @ sint de asemenea triunghiuri S, unul in raport cu celiilalt q 2.28. Dreapla lui Simson « unui punct M tn aport eu triunghiu- rile Bide ecoiy faite pastraat bGaeclepieh ntr-adevar, M formeaza un triung! S din familia BC. Acest triunghi este un triunght in raport en toate triunghiurile din familie. Decl dreapta Sim son a lth Mf in raport eu fiecare tctunghi din familie este perpen= iculara pe D si pistieard in consecin}i 0 directie fix8. 24, Orlopol. Se. prolecteard cele (rei vtrfuri ale triunghiulut andl pe o deapla Dth hy Be. Cy. Perpendicdarle cburtle dn A B, si Cy pe lalurile opuse BC, CK si BA ale tr nese In aeelasl punel o. Acesta, este punctul de intersectie al drep- imson ale punctelor de interscelie dintre dreapta D si cet= 2.16, perpe ABC, tn raport cu te adesea numit orlopolul drej 2.85. Triunghiur formate din dreple Simson. Sa consderim un G, Inseris in acelasi cere eu triunghiul de refe1 BC. Dreptele Simson A(A,), A(B,), A(G) ale virfurilor Ay. By Cy in raport eu triunghiul ABC formeazi un alt triunghi By. roprietiti ale acestui : 26. Triunghiul aBy este asemenea cu A,B,C, unghiul format A(B,) si A(C) este egal cu BHC, = Ay, cici directiile drep~ i directille’ B,H., CyHs sint respectiv devi, fle t, m gin mijloacele segmentelor HA, HB, Triuighial timn este omotetie cu A,B,C; ortacentral Meeste o, mijlocul lui HHP. Dar triunghiul apy este circum. ris triunghiului [mn si asemenea cu el. Deci, punctele a, 8 $i |= Goometria ttunghtutul — ed. 187 it v riunghiului tmn se pe eereurile care tree prin viefurile tiunghinlui mn Be eorcoecnrra sity ea oe Gna cent eet seris aBy, 1.32, BP : gaseste pe cereul medial, cici el este intersecfia dreptelor son perpendiculare A(7) si Gas r pe roiectite virfurilor unui triunghi pe un diametru TT arenas sie tna ela pe 9 in Faport eu lature triunghiulal medial Aces puncl este ortopol diametrutui. pis ie Intreadevir tie TT (ig. 12) um diametru oarecare al cer a -cireumseris 0 si proiectia lui A pe 17’. Punctul « se gases pe cereul AC'B’ deseris, pe AO ca diametru. Fie @ ortopolul ui TT"; dreapta ap este perpen- diculara pe, BC (2.10) deci pe B'C' si se stie e& @ © giiseste pe cereul ‘medial (2.28). Dar cerenl ABC’ este simetri cercului medial _A’B' raport eu B'C! deci a sig simt de asemenea Pies simetrice. s fin raport cu triunghiul 20. Dreapta Simson a ortopalului gt raport eu tr mnedil este parila eo dumctral ‘eek prtetie 1 a Tatnge lan ght edd tab oat premiere aaa a A : pirtata de 9 side 0. o dreapt& paraleli cu 77" si egal depar 25 f PEI Ple'm b ie pundde unde. danlal te ini BC, AC si AB ale friunghiului. Cercurile avtnd ca diomel Be Ce tree iametrului ¢ tree prin acelasi punct, ortopotut 9 al di Ge costa tg eet tees oe Aarts anaes e set cere se giseste pe B'CY, cAci el este la mijlocul lui 40; ae parte, cercul trece evident prin a, deci el va trece de ase prin simetrul g al lui a, in raport eu B’C. 18 niepotul unci drepte odrecare. Mijlocul eel fai simply Pentru & obtine ortopolul unei drepte oareeare D este urmaterdl c Hf Riplecteaza virful A pe D in a; proiectanta tntilneste cecal ani 8 proiecteazd MI pe BC in u $i se completens’ parclele, panera aeges Punetul wo este ortopolul ; intr-adevar; fie al, tl unde Mu tntiineste cercul; dreapta Simson a luj A, este 2.33, Distanfa wa este egald eu My, dupa cum reiese din con. strucia’ precedents, 2:84, Orlopolul « are aceeasi putere in raport eu cércurile descrise be a, Bb, Ce ca diametri. Accastd putere este egald cu de dand aot Produsul distanfelor de 1a 0 si w la dreapta Vi ului paralel eu D si ay sfifsit, 2" punctul unde jametru. Figura «ytgaa” a si % a’ sint simettice insemnind prin a” roiectia lui @ pe D, <@a,"a0' si prin urmare Mw) =Oa-oa = Fax, -Be' = 2 (0, D) (0, D). Exereigii fate, Se considera doud triunghiuri ABC si A,B,C, tnserise tn daidasl cere, Dreplele Simson ate unui punct M de pe sete, In raport ou le doud triunghiuri, fac un unghi constant, clnd M deserie exenl Hie 4 $i uy punetele unde proiectantele lui M pe BC $i DLC Se cereul: areul jy este constant, cici el masoard unghial melo: BCs B,C, Aceste drepte Simson ale lui M sint patelele Au $1 Auta, de unde rezulta et unghinl dreptelor Sianon ie AM in raport cu triunghiurile ABC si A,B,C, va Ti egal on ad cireumseris, punel M in raport cu dowd triun- ghiuri diametral opuse sint perpendiculare. te -heate deduce aceasta, direct, pe baza proprietiii prece- tite: intradevar, perpendiculara ridicata din NT pe B¢ 5 BG, ile aeeeasi; ea tntilneste deci cercul in acelasi punct N ulti parte, NA su N,Ay sint perpendieulare’ | LSP OLL EP Copitolut tt CERCURILE TNSCRISE Bl. Centrul ec inseris. Bisectoarele interioare ale unui ‘in raport cu triung! A pe Hj toemai raza AO a cereu fre a acestei drepte cu cer MA-Ma = MB-Mp — MC-My = 2R3; MA-MB-MC —4n°3; Ma-Mp-My = 2R8. Visectoare exterioare interioardt, trecti devir, triunghiurile dreptunghice MAy si MGx sint Ua -ife — MC-iy — MB-MB =I , ‘ MABy, de dismetru MA, avem : r tangente ex dar im patrulateral insevip centrele cer- api gi in triunghiul MBC, inseris tn cereul ABC, avem+ MB-MG = 2R-Ma. exinserise. 3.3, Triunghiul ABC este Intr-adevir, biseetoaren ghiul ortic al triungh erioara CI- este perpendie Se deduce prin imparfire si apoi prin inmulfirea celor_douk cegalitati din urma 2R-Ma-Te-My = MA-MB-MC-3 unui triung! ietate poate fi st: si gale et un: fin patrulaterele ICAI» si semnate cul siigefi cu vir- furile in Zp si Ze sint egale find complementele unghiului fe, sit B-Mp-MC-My = MA-Ma2R5 de unde : Ma R2R3, = 2k ~ 20 ‘ funetie de laturi este extrem de simpla. 3.7. Segmenlele determinate de punetele de contact ale cercului Inseris. Ayem evident: AE — AF -KE PT. Tntr-adovir, triunghiul A’ BL este isoseel pentru et unghiul 1c egal (A 4 B)/2, iar unghiul lure, insemnat cu siigefi cu virful fnsemnat din B are aceeasi Qty ty—atb+e= 2 si prin urmare : ztyteap. Se deduce, apoi, deoarece : 2 pti=aq2—p—ap=p—hz=p—e 3.8. Segmentele determinate de punctele de contact ale unui cere i exinseris. la Avem : Fig. 14 Fig. 15 Acclasi rationament pentru triunghiul A’’JC. Centrul cereului BIC, eare rece in mod evident prin J. pentru e& patrulaterul CBI, este inseriptibil, ¢ situat deci in mijlocul A” al areului Bi a+b +e =2p; in consecinfi, a si deci imediat : ye = p —c, ta =p Vv ‘ea formule analoge pentru celelalte virturi. Punctele exterioare de contact aldturate. ntre punctele de contact ale cereui jerioare sint acelea care se gasese jort cu fiecare virl, se numesc p jacente, acelea care sint cele mai a iacente lui B sint Fa $i Fe; eu ajutorul acestor defi ste formule pot fi refinute sub forma urmatoare 1°. Fiecare distan{a de la un vtrf la un punct de contact al cer ule hee ‘este egald cu semiperimetrul minus latura care se opune 3.5. Unghiul BIG este egal eu 90° + A/2, Intr-adevar, misura ~ ungbiul 100 este egal en 90° — Az 5.6. Seginentele delerminate pe laturi de edtre punctele de contac. He DoE, F punctele de contact determinate pe laturi de eatre cercul inseris triunghivlui (fig, 16); fie de asemenea Day fie contact pe aceleasi laturi ale cereulut exin- nd_ pentru eclelalte cercuri exinserise. Aceste diverse puncte de contact, patru pe fiecare latura, determina diverse segmente, a ciror expresie in e, punetele lor exinses 22 23 2. Distanfele de la virfuri la punetele de contact exterioare si neadiacente sint egale cu semiperimetrul triunghiului. 3% Pe fiecare laluri sint situate patra puncte de contact ; ele sint dowd cite doutt simetrice in raport cu mijlocul laturit : punctul D de pe cercul inseris cu punctul interior de contact Ds al cereu- lui exinseris si celelalte douk puncte D- si De(ale cercurilorfexin- serise ; intr-adevar, avem : BD =p—b=TD. 340. Distanfele dintre perechile de puncte de contact. Distan{a intre punctele extreme D. si Dy este egal cu suma celor- alte laturi b ++ ¢. Intr-adevar, avem : BD. = CD» = p—a. De. — De ¢ BC + BD. p—atatp—anzp— a= tte Distanta intre punctele interioare D si Da este egal eu diferenta celorlalte laturi. Yntr-adevar, aver : DD. = CD. —CD = (p —¥) —(p—0) =~ 3. Distan{ele de la punclul de contact al cercului inscris la punctele exterioare Dy si De sint respectiv egale cu laturile ¢ si b, Intr-adevar, avem : DD. = DB + BD. = p—b +p—a=e. Distanfele intre ele ale punclelor de contact ale cercurilor extn- sorise sint b, ¢ si b +e. Este 0 consecinj& a simetriei, care se stabileste imediat, printr-o metodi analo BAL. Punclele de contact D si Dg ale cercului inscris st cereului exinseris, stnt conjugate armonic tn raport eu pictoarele bisectoaret interioare si a indlfimit vtrfulut A. Intradevir, punctele A, I, A’ si Je formeazi o diviziune armonica, cici punetele I si Ie sint picioarele pe AA’ ale toareior unghiului B, Rezulté atunci e&. proiectiile lor Hs, D, A’ si Da pé latura BC vor fi de asemenea intr-o diviziune armonick, 24 31% Relate ui Buter: ele daw expres Arlor state analoge Ola, OlysOle Mantel O4 @ cere Avem: f ee af OF = d? = R?— 2p, inghiul OFA’ Ae di, observind ed proiectia lui TA” este egalii cur + AA coeee ane OA = = R474 oR 4 Ta atiilor din 3.4, TA7® dar potrivit, aa A”B = 2R. AAT. Rezulté @ TR eon, Obseroare. Cum punctul T este is Guim punetil 7 este tntotdeauna ih interior ui O, rezulté ci intotdeauna vom AS, <.R/2. i ae Maximumul 2/2 a lui r i este gaynumnl R/2 a lui r este atins atunet cind triunghiul ABC Relajia lui Euler poate fi data si sub forma: (Rd) + rf(R 4d) 1 Si trecem acum la ne di: tanjele OTs, OTs, OF. Triunghiul OA ad WH + oR. — TH), Ty WB — on-T deci: d? — Re + 2Rry. B= 42k, OR OR bach. Cercul inscris este tangent cereului Ducem & dows tangents interioara 17) si cereus exinseris ashe f'n Is. Necasta tangent latar pet bisectoarea int ee te este deci ngenta AT in A’ la cu BC (1.14). Re- 25, incumserise cereutut 3.28, Triunghiurile inscrise tm enreul O si cteumscrise cerctlal Tq. Bxisti o infinitate de astiel de triunghiuti Mghiurt se buctr& de proprietifile wrmatoare: . Pehiru toate aceste triunghivni, dreapla tal Euler hint de contact este fa, cei este dreapla OT G.™4). Hi i reutate al triung 24. Ortocentral si centrul de greutate ul deco ee ere gioese ye OF 9 pact pe OF init-0n rap care nut depinde deett de R sir 3.25. Central cercului_medial al triunghi cere cu eentrul 1 si de razd RJ2—r. aa utale al triunghiului 5 Orlocentrut i central de greutale al triunghlulul ABS dese intcnenea cerenri omotetice en cereal 3.28 in raport 3.30. Dreapld Simson a tui 9 in raport cu triunghiul mediat ste paralela cu O1, pentru ci 9 este ortopolul lui OF. Aceasta dreaptd este egal departata de 9 si OL. 3.81. Dreapta Simson a ui g tn raport cu triunghiul ortie HHH este de asemenea paraleld cw OW. 1 Intr-adevar, are AAs — BC. Deci triunghiurile Halse si A'B'C’ sint triunghiuri S, unul in raport en It. 3.82. Dreapta Simson a tui 9 in raport cu triunghiul de con- act este de asemenea paralela la Ol, Intr-adevair, si consideram mai int ai ABC deserie un triunghiul obtinut prin ‘ 5 ira de la 3.13). irea_mijloacelor arcelor Ay, BH», CH. pr cereul medial. ASF, Propreifile punetulut F see een He Acest. triunghi face parte din familia’ a triunghiului A'B'Cs ‘Aceste proprietafi sint mai ales in legit entry e& ateele care separa viefirile lor sint BC, C— Ay — B. Deci dreapta Simson a lui g in raport eu triunghiul $ ste paraleli cu OF cici triunghiul DEF este omotetie cu triun- ul considerat, eentrul de omotetie find punctul 9. 3.8% Dreapta Simson a lui» in raport cu triunghiul DEF oi cide ew aceea a aceluiast punct in raport eu triunghtul medial, apta lui Euler a triunghiului DEF fiind Of (3.14) ortocentrul i DEF se giseste pe Ol; iar O este ortocentrul lui A°B'C’, ‘mare dreapta lui Simson comuna este dreapta.paraleli OF care trece lao egala distan}a de > si de Ol. Se poate caracteriza pozitia aport eu triunghiul DER, ecizind ci 9 este punctul a cdrui dreapti alui Simson in raport u acest ériunght este paraleld la propria sa dreaptd a tui Elen, ate caracte- ai unghie ertic gi trunghiul de contact. Se poate earacte: za pozitia sa in raport cu care dint ee ajul i proprietati, pe eare le vom face eunoscite, 4 ae a apo! ev triunghul de reerin(d ABC: punetal 9 el i lui O1. a ta wate, orige ortopol al unui diametru se giseste pe cc seid Dect ortopolul Tui OF coincide eu 9. 3.29, In raport cu triunghiul medial, carat distanfa ta unul din vtrfarile tr fu summa ceforlalte dowd. an TIntr-adevis, fie f punetul de intituire al | tasers, Avem: 27. ap —A'D! = G— FIL he 4 = (b—0)]2. De alt parte : AY ife = Ri cici 9 es citi nare al cereului medial si al cerculut inseris. “Setw vps A JProieclile viefului A, ale uniti triunghi, pe cele patru bi- ee Tam 2), de unde : Meloare ate cetortalte dowd unghiri Bis € sint tn Tinie dreapta, leg oda Ele se gisese pe dreapta careZumeste mijloacele laturilor AB 4 = i AG din cauza simetriilor in raport cu bisectoarek 1 oo 3h bo VR keepers eed We = b— 9 RU(R—2), 79 = 5 ( 3.85. Fie A", B” si C" mijloacele arcelor BC, ER si AB; apla BC! este perpendicular pe AT tn niiflocul stu. Intr-adevir, avem BT = BA, Distanja A’ este deci proportional’ cu diferenfa b—o unde rezulti proprietatea. 28 36, Punctele « sig sint simetrice tn raport eu tatura Be ghiului medial, a find proiectia lui A pe OF (2.29). 1. Dreapta Hag si perpendiculara Ax coboriti din A pe OT sint simetrice in rapori cu indlfimea AH si se tnttlnese pe B’ Aceasta rezulti din simetria punctelor «si 9 in raport eu B'C’. 3.38, Distanfele lui 9 la virfurile triunghiului ortie sint egale ‘eu distanfele vtrfurilor triunghiului la dreapta OT, céei figura AHaap ‘este un trapez isoscel. 3.39. Simetricele lui OI in raport cu lafurile triunghiului medial tree prin ¢, cici simetricul lui a, un punct de pe OF, in raport cu BIC! este punctul 9. 3.40. Prin D se'duce 0 paraleld la OL, care inlilneste cercul inseris tn P ; perpendiculara dust din P pe EF trece prin 9. Aceasta ‘este 0 consecinta direct’ a faptului ei ¢ este punctul a carui Greapta a lui Simson in raport cu DEF este paraleli eu OJ. BAL. Prin A’ se duce 0 paraleld la OL, care intilneste cercul medial in P ; perpendiculara dusa din P pe BC trece prin 9. 3642. Prin Ha se duce 0 paroleld ta OL, care intilneste cercul medial in Q; perpendiculara dusi din Q pe Hole trece prin 3.43. Dreapta care uneste pe 9 cu D este bisectoa format de dreptele duse din g ta picioral tndlfimii Ha si ta mijlocut ‘AY al laturit. S& considerim cele dowd cereuri medial lor de aseminare g. Punctul D al cercului cului A"Hs in cercul medial sint doud puncte omologe. Deci dreapta fare le uneste va trece prin 9 si va fi prin urmare bisectoarea ~ nghiului_ AgHa, inseris In cere Wi, Dreapla care proiecteazd_picior al inalfimii AM pe diametrul OF este simetricd, in raport cw aceasta Iniltime, dreapla Wax. je Aa proiectanta virfului A pe OF; dreptele Aw si gM. sini trice in raport cl AHs (3.37). Pe de alta parte, proieetant lui He pe OF este paralela cu Aw; ea va fi deci de asemenea st metric eu Hog. BAS. Dreapta A’ trece prin punctul de inttinire al laturii Bi atriunghiului medial cu latura respectiod EF a triunghiului de contad irea_unghiulut ~ PARTEA A DOUA GEOMETRIA MODERNA Introducere. In aceasta parte vom ex; Late oe pune dezyoltarea moderna ‘i ua ronperd vind x promoted maticienii franeezi E, oe seni ttncest B. Lonwine, H. Brocsrd ge atone sa egin I. Neabrg«Inogi rela Cnentr irabileore general care doming i Ja frontierele sale nat Hosta (Gain nine part, inepem prin moi multe pacts nde ies reunite wa nimi nected pop sm lonentae met Ii hail ext dacs urn cher ee ii In Euclid un carsetr uniter lodependent, Cobitolul 1V PUNCTE COLINIARE, DREPTE CONCURENTE 41. Coordonate ntroducem in acca carte notiunea deen numai pentru a defini prin termeni eomozi si wzuali na numéar de elemente noi ale geometriei ti ighiului. a 31 insemnim de asemenea ‘age care impart segmentele I de eeea ce dovedeste ci ce AR’ an. deci aceeasi coardd comund cul segment diviziune armonied si deci arate eeren) PP’ ¢, ortogonal cereul ‘egonal cercurilor Pp’, "ABC se giseste pe ‘are au acele ci doutt puncte inverse tn raport coordonate tripotare cereal circumseris lem de cootdonate tri- le Msi M' inverse lor coborite din B si G pro- M bazh comuni AM si 9: AMB, AMC: portionale eu A"B. B Obervre. Dupadetniia en It ch rapoartele care ‘acteris ue Msit-egae respecte AC = AAMBIAAMC. De asemenea : BC/BA = ABM parte avem : deci : AB urente M. Punetele M7 si a1" » Deci, dreptele contact de pe nese in acelasi Sub aceastit formd, se vede ei produsul a rei segmente neadi conte este egal cw produsul celo comoda de a enunta teorema lui Geva. 38 if z 2 E q a B € s 7 3 6 ie si punetul M central Dreapia aBy se numeste axa de omologie 51 p dle omotogie al tunghiurilor ABC, A°B'C 424. Reciproc, daci laturile a dow triunghi 1 oud in trei punete coliniare, aceste triung ice. N-avem decit si inversim rajionamentul, Co (1) se vede, dupa relafia (II), e& (BY, BO) AC, CA) (A's AB) _ (BAB) (G, BO) (4’, CA) si in conseeinta dreptele AA’, BB’, CC ese In aclasi puntets 4.25. Triplete asociate la dowd puncte M si M’. netelor M si M’ se tnttlnese tn afara punctelot M si nele pi ipe omologice sase noi puncte care se repartizeazd in dowd grey de referinta. aii grupe, ¢ punclelor M si M Ceviana AM di noi punete de intersee i CM’. Consider’, atunci urmatoarele dowd gr (aut, 6M}, (CM, AM) $i (AM, BM), (BA oM Insemnim aeeste puncte prin B, a, x i O's a! rile ABC si aBy sint omologiee. intr-adevar,’ da le ale lui M si M’ sint respect lor punctului « 1a laturile AB § inind fiecare cite tr trina rates ont cele punetal ale male as Se arati la fel ck central de omologie P" al tr y’ axe drept-coordonate normale hy’, ux’ 4.26, Triple intr-adevar, si luiim triunghiurile Boy’ si, Cre’. % aL Ane obilauton pentru ed laturile By’, C8" se taie in dovedeste in particular ed triunghiurile aBy si a’"y’ sint omologic 1 ile ABC, aBy si a'B'y' sint omologice intr elie dowd te au areola de onologe contre or dei hint dowd cite dowd, junghencie ge ArBy AaBp sint concure: {riunghiurile A4,4; si BBB, sint omole ByDhs Ady si BB, de lor AA, $i BB, As, coliniare. Dar 429, Daca trei triunghiu au acelasi centru de omologie, axele lor de omologie sint concurente, A.90. Puncte izotomice. Coordonatele baricents {jolomice stnt legate prin retatia xa’ = 8.6" eB puncte 120%01 ceeasi pi coordonate baricent JAB. Cum pentris do: mente sint inverse, vom avea natele baricentrice. 31. Fie aBy un triunghi inscris tn unghiul su izolomie, Intilnese in P si A" BC CY" se inlilnese th acelasi ful P, si complementarut Intr-ade 8 Aceste dowd tri 4.32. Fie ¥ mijloacele a trei ce ‘mifjloacele laturitor. punel P, i Psint izotomice = xC/2B. Deci in neurente intr-un punet eare are pe laturi ca si P relatiy Ja Prin fiecare punet P al planulut in general doud transversale izotomi izotomiee sint 25), BG, de exemplu, ‘antate de A’. (Potriy transversalelor izotomic au acceast aa de Sint in linie dre le omologie, centrele rte, de unde urmeazi ¢& termina trei puncte mice rapoartele de seg- prietate pentru coordo- triunghiul ABC sint echivalente, In triunghiul: medial, Pa, PB si Py ta tatu Pertru en aceste raze duble si fie seale etn Te ragele om0~ weaBeat A altuna ca anal wel ET toage Pa Mag clealte perce eee eat tn exterior esa rags i mnedial att 3) este deci excluss 25) ene desta telomicl «ane on. Intr-adevir, simetricul a! al Tui In raps a punctul Be acceasi aku ap af, diam M transversale izotomice sint dect cqste transverttl te de. trensoersale izolmice fare Leeul punctului tor de ‘Aceasta rezult& ji dreple Simson este o alli iectia Ini pe BG sn un punct M si fie # proiestia Ini puncte lu BC, va fi proieedia vr Gamera ops tM crpendicalere. a perpendicu= ¢ este tangenta lui Fewerbacl ceea ce dovedeste ci P este situat pe cereul A'B' ‘96, Pransversata iotomil a al 1G es Panelete tat Naged $i Gergonne 4 jena AN Ds EeZansle 1D 9h Jade sink omc n cereatrul exterior de aseménare al “sereurilor (1),5i (la); eae nted Nagel ene cen Lal cereal seis antimedial. eee ar, 1A’ i cw ADa cei eeadevar, TA’ este paratel ao ea oniioeel DDS RTE LANE fuentare. Deci N este distantate de extremitafi, adie AD’ = NDo. | oA AHA anfate de clrcipriectam N in Ne pe Intl Fa a cack N este centro etl ate al sip i cere este 2r. Triunghiunle Anfial si pentru c& raza acest fungi me ay Dr DD sat esl, ve rent DD 2. inge _pentrit. | 4.40, PuneteleN, G si sint in linie dreapta st avem NB = ici punctele N gi T sint complementare. ‘WA. Dreapla INe tate lature opusd BC tn acelasi punct X ca si tangenta lui Feuerbach, Intr-adevir, NeD este paraleli cu TA’, cici ea este para- lel cu Af. Avem deci XD/XA' = XNe/X7._pe de alt& parte His XD = XNa/XT, de unde XD*-— XA’-XHq, ‘ceea ce dove- deste ef X aparfine axei radicale a cercului inscris si a eereului medial, adie& tangentei lor comune. : GAB Dreapla care unesle orfocenirul Wisi T este paraleld ta dreapta care un iit = 20N. 4A3. Dreapta. arm dat. Polara tril aria unui punel. Fie H un_punct oarecare in planul triunghiului ABC. Dreptele \H, BH, CH intilnesc BC, CA, AB in punctele: Hy Hy» Hy: le ABC, Hl, sint omologice si deci lature lor punctele hy, Ry fy colineare pe axa de omo- Treptete Myfgh, se numeste polara eapta armonic asociaté cu punctul Hi. complet AH,I1H, BC, se vede ci punetele hy jiugate armonic in raport cu B si C. Dreapta Al fugate armonica a lui AH in raport eu unghiul ABC. ‘Ureptele Any, Ch sint conjugate armonic cu AH si CH eo rt cu unghiurile CBA, BOA, Dreptele Aly Bhp, Chy se iH. niar Hal unei drepte hy hah, care ie lature triunghiului ABC in punetele hy. hy» hy, se trag drep- Ah,, Bly Chy care formeazi triunghiul HalyH.. Dreptele Ms, BH, CHese in punetul edutat He 444 Aplicafii, Polara triliniari a ortocentrului H este axa triunghiului ABC si a triunghiubui sau ortie HyHgHy. fast dreapta se numeste axa ortied a triunghiului ABC. Dack A’ este mijlocul Ini BC, din patrulaterele inscriptibile A'IfH,H, (in cercul medial) si BCH,H, se deduce = 4 swith NN Se SEE va IH, TALIA, ys HB -NC = KM hy de unde tezulti RATA’ =KB-AG, ceea ce dovedeste cf pune- tut h, apartine axului radical al cereului ABC si al celui medial. Decis ara arlidt a unui (riunghé este axul radical al cercului cireum= seri sf al cercului stu medial ; aceasta axit este perpendiculard pe” dreapta Euler OH. P45, Asociatele centrului 1, ale cercului inseris triunghiulut ABC. sind centrele In Tn Te. dle cercurilor extnscrise ; polara tric iniad a lai I uneste picioarele i,, ia, i, ale bisectoarelor exte- | rioare, “Triunghiul ABC este triunghiul ortic si ceréul O este cereul al triunghiulut TeTole, deci 10 este dreapta Iui Euler a triunghiulut Tool ‘Aga ortied a triunghiului TaTofe este deci sity. Dupf proprietaten demonstrat Inainte, se vede ci aceast Axi ortied este perpendicular pe OL. Dect: dreapta care unesle pictourle bisectoarelorexterioare ale unui triunghi ABC este perpe culara pe Ol. Exereitiv 4.46, Dreapta care uneste mijlocul A’ al Ini BC, eu mijloed Jui AD (D este punetal de contact al cercului inseris cu Tatura Bt trece prin centrul cercului inseris. Copitotul V PUNCTUL SIMEDIAN ‘ul. Dreple izogonale. Se spune cit dreptele CM si CM" sint é30 gonale tn raport cx unghiul © dacd ele fac acelasi unghi cu taturl acestuia, sau, alifel spus, dou drepte izogonale stnt egal. tnclinate bisectoarea unghiutui. 44 Proprietati. Si luim doud Prop $4 Vuk dout puncte Mt 3 ui 3 cust pe dud eps a tates at te prleethn respoede felittnle uneueat ce ninghante Sit Wa sie es ees oe om eam ei TAR Fei = ew, ON aot ne dacs GCM = BOM,” aeci: aM = Fear’, Se vede de asemenea : c! Tiab Wve si A. Avem relafia Ma-Ma’ — Mb-iT] ao Cha, Ch'a’ sint egale pentru ck Patrulateral aba’b' eske fo odenmecien ntiparalele, a 7. Simediane. Proprie i Sid. Simediane. Proprietafi, Teogonala unei mediane se nu- Simediana éste locul le locul punclelor a edror distan il int proportionate cu ease lata. 0” Solan (lature jm in punet oarecare M de pe simediani i La imediant si fie y si x fele mijlocului 4’ al laturii BC ta aceleasi drepte. Avem By — yz, Pe de alt& parte, trlunghiurile ACA’, AB lente, urmeazi bg — : zi bB = ey de unde imparfire y/b = z[c, 5.9. Simediana este locul miloacelor antiparatelelor la tatura opusd. Inte-adevar, unghi iplibil, cei dreptele ab sia’h’ 43 (ind paraleli cu latura BC, 4 5 e A’. Rotind _Anteadevar, sii BEE A RN proportionale cu ‘conjugata armonic a simedianei diana exlerigard este tani ‘ir, fie Mun punct oarecare de pe tangen fie de asemenea mndim prin 2, 2's H.'s vy" unghiurile CBs MAB, le punctelor elasice, 1, uy Tuy Te coin WML singurele care se bu lalte virfuri, 5.14, Punele izogonal drepte concur 46 este centrul cereului A 5i infljimea AH sint izogonale in ung ~ ~ 5 inghiurile BAM si HAG sint egale, ele find aT complementele unghiurilor gale ~~ ‘ BMA, BCA, care au aceeasi mas: 5.18, Punctul simedian. Tzogo- nalul centrului de un punet K pe care (punetul tui Lemoi ‘Acest punct, care se bueuri de @ mulfime de proprietiti, este din noile. puncte remarcabi geometriei recente, 5.19. Distantele 80) la Laturite ti in consecinta 5.20, Punelul si eS de greutate al triunghit Fie ay triunghiul podar al Ini K, Tri A ghiot (@} suplementar unghiului BAC din triunghinl ABG i o'tenremna eummoscuté din geometric, aver: aria BK lariagBAG — KA-Ry/AB-AC = y-2|b-e = = WId-Gle dar: xja-—y/b —zJe =H — constant, deci: aria 9K) atl BAC =k ‘fn consecin}a, triunghiurile BKy, yKa, aK@ au aceeasi at H2(ABC); asadar, in raport eu trinnghivl by, enordonat are te cn fae tots 1 prin uomare Kesteinrade centrul de greutate al lui aBy. : ae G.21. Dreptele care unese virfurile triunghiului ew virfuri unghiului tangenfial, format de tangentele la cercul sdu cir se tnttinese tn punctal simedian al triunghiulul. 48 Intr-adevar, aceste drepte - aa epte AD, BE, 5.22. Pundlul simeti distanfelor ta eete irl Dupa identitatea (oP IT ONCE ot 43) (ae 4 by 4 02)4 4 (ay — dat Cea + (oe — as), (at 4 68 + et fat 4 ge 28) Ast 4 (ey — bay + (bs — oy)? + (x0 — ay? median, avem : 2 CF sint simedianele trj- fan este punetul a edn laturi ate triunghiului Lagrange, avem : Sumé @ péitratelor nea SBM tm Gk 28. Antiparalelele duse prin. punet i ii ta ae a le duse prin p clul simedian (al tui Lemoine) sparalelele duse prin K ta drep- (AK, Triunghiul 4°K B* KK. Dar punetul K este 1a consecinta AA’ Regiuni de corespondenta tri antiparalele si in agonal : M este tn interiors 4 M' va fi la fel, eaci dows ae i esint amindowa sau in intesiogg unl waght al tr iunghiului, izogonalul azii dupa cum in- Daci, de exemplu, A in exteriorul i, Tzogonalul sin va fi de ghiulare a dowt puncte izo r uncle izogonale, ATTA t Woe Bee te Wiometciatrtunghiutat — oa, ser N relajiile 4%" 49. . Si considerim eazul unui punet interior AF; zogonalul su va fide asemenea in interior avem: i= — (yr -F'B), =e v8) de unde: +h —2n—( Fe) A +B =C B+p'=B, de unde 2 +NoR EA, coordonate este negativa, trebufe sa Ini su- ca aceste formule si fie adevarate in toate le. 5.26, Tripletele asociate la de punetele lor izogonale dou ette i Intr-acevir, izogonalul iy = (AM, BAL')este (AM, BAD) — 5.27, Centrele de omologie « acestor triplete si a lriunghiului reftrinid sint izogonale, cael, dupa proprietaten. prece tele + sint izogonale, Agadar dreptele Cy si C7 sint izogonale, 5.28. Prin fiecare virf sd ducem doud izogonale oarecare. Aceste arepte determina prin interseefitle lor mutuale vtrfurile @ palru driunghiuri omologice triunghiului de referin Pe fieeare izogonala gisim numai pat distincte de virturi, eft unul din punctele de funda cu virful respectiv ; acestea ne da Interseetie. Pentru trinnghinr care tree it puncte izogonale M si M’ au Arepte ce trece prin B si coldlalt (B,) unei drepte ec trece fie, in sfirsit, igonalelor CB, levi, fie a jl formeazd izogonalele AC), AB si AC; fie de asemenca unghiurile analoge relativ la visturile B si C. Este usor de vi- zut ck coordonatele normale ale punetului comun dreptelor AAy BB, CG, sint sin(A + a)jsin a, sin(B + B)/sin @, sin(C + ++ s)isin y. Pentru aceasta, este suficient de a observa ed distan- fele lui Ay la laturile AB si AG sint egale eu: BA, sin(B-+ 8), CA-sin(C 4+) si eh BA,ICA, = (fig. 32), respectiv cu tatu in yjsin. 8. 50 Cercurile ABC, BCA,, CAB, SA lwim punetul P'comun cere cB. Vi nie com G31 ACB. Yom Eee = &— 7, APO Oi, Od aes alte cuvinte, cercul BCA tree de asemienea prin P, ducem P Pe Pe aitbhdll, 6.2Ci deem ABC, Ape ue = CBA, Prin urmare, din causa izog 17, — a, ceea ce liovedeste ei CG, si Paint it $¢ Inlilnese tn centrul de omologie P. tn interior, trei trinnghi Triunghinl format innghiusi isoscele' asemenea. Tri fe lefurite acestor triunghiuri este omotog riunghiul de re- fi stor triunghiuri este omologic ew triunghi r lari a teoremei pre- ae : 9 Ca Suen pin Re ie Sit OT conga Hin acest punet pe BC a sts Drelele. care unese mi fimilor respective sp tntitnese Fie P polul lu este simediana d ; lui cireumseris stnt dow Punete izolomice tn-raporl cu triunghiul medial, : 51 1 ee ltt uma tehunght ABC, sects pte tn "536, Polara triliniard a punctului simedian, Polara [riliniard a ili K coincide cu polara lui K in raport cu cercul circumseris, cact aceleiasi dreple A. Exist un punel si numai unul singur eare are ‘aceleusi coordonate baricentrice in raport cu toate aceste triunghiut an cazul nostru, si Juim doud puncte P, P’ ale luk A si st considerim triunghiurile lor podare aBy si a'B'y'; fie a, b sic — PP’, Si ciutim a determina trei cantitafi J, m, n astfel ca Tinta tents Tag’, mB, nepy’ sh se inchida intr-un triunghi. jsin B = n-y'Jsin C. Bfeosb, n= i drept.coordonate bariceninice in’ raport_ ct le podare ale Iu ay vat un punet fix. Acest punet fix este ortopolul dreplei A. 5.40, Teorema tui Lemoine. Cercurile podare ale punclelor unei Areple A au acelasi centru radical. Acest centru radical comun este ortopolul dreptei A. Cu alte cuvinte : Ortopolul © al lui A are aceeasi putere in apart eu toate cercurile podare. 41. Fie P, Q douft puncte oarecare si P', Q" punctele lor izo, nale. Ortopolurie drepteior PQ, P'Q’, PQ’, PrQ sti tn linie dreapih, Aceastil dreapta este axul radical al cercurilor podare P si, Ortopolul « al lui PQ are acceasi putere in raport eu cercurile Podare ale lui P si Q; la fel ortopolul co" al lui P'Q" are acceas putere in raport eu eercurile podare ale lui P’ si Q'. Dar aceste dou cereuri ntice ou precedentele, Prin urma i radical al acestor dowd cercuri. Ortopolul si putere in raport eu cercuvile podare ale PEO el aparine deci aceluiast ax radical. ‘i 5.42. Punctele de intersectie ale unui cere podar si al. cercuilui medial stntorlopoturite diametrelr care tree phn dowd plot PY ale cerculut (6.4), cici O este un pivot al cer ortopolurile 1ui OP si OP’ sint totodata pe ce ‘al radical al scest cere i al eereulul podar (P,P 5.4%, Generalizarea teoremet lui Fenerbach, Daed doud pu izogonale sint pe acelasi diametrw al cere pee odar respectiv este tangent cercului medial, eX oud puncte de intersectie din 5.42 se con! 5.4K, Cercul inscris este tangent cercului n coincide eu izogonalul sa 5.45. Triunghi antipodar. Si dueem prin virturile A, B, C ale tui triunghi perpendiculare pe cevienele PA, PB si PC, unghiul By astfel format se numeste ( 5.48, Triunghiul antipodar al unui pun al izogonalului su P' stnt omoteti ghiul podar al Tari pe AP (5.6), 5.47. Triunghiul circumpedal. Cevienele AP, BP si CP al unui punet intilnese cercul cireumseris in trei puncte a’, 8’, 7’. Triunghiul a'6"y’ este triunghiul circumpedal al lui P. puncti , elci punctul 7 53. ul circumpedal at unui punct este asemenea cy je ay triunghiul podar al lui P, Aver nn : $d = Fea = Fo Urs ‘ si de asemenea: Pay = SBA — fia'A, deci: a’ — 2. 5.49, Posifile punclului Pin Iriunghiul podar si cireumpedat 3.48, Triung triunghiul podar. triunghiudai podar sint egale cu asin A, pvsin By pe {In cereul de diameten AP = ga, latura fy se opune unghit if hui Ay : 5.51. Fie a 9 ungl lui situ’ circumseris, Avem q a3 = Pay : sint izogonale, cici: P23 = Pa'y'. ie 350. Fie feu, po si aif coordonatele tripolare ale lui 2 le triunghiului podar si p raza cereu- ga wtgl sOgpies Se lip pad vein as majsina sin gjsin B siny/sin C Avem: y= 2psina = po Vom avea de asemenea: hve SE es cree Sn aAjsina Sin Bisin B tande am insemnat prin p¢ distanta Pa! st prin p* raza cerculut gir i podar P tn raport cu a°8". lor ABCsi #9" este reciproet in raport cu P. 3. Intre razele ¢ si p! existd relafiile + : nisin asin @simy si pe’ — Jas, in nghiurilor ABC $1 apy. Intr-ade- ‘ gig’ — sin Asin B semnind prin S sig ariile + var in triunghiul PB2, ay | Prin urmare: ie! = si , = (s)0) (oti R), . Pulerea lui P in raport cu O este egal eu: T(P) = papa = pops = pepe = See’ = ARtols: se deduce (5.51 si 5.52) prin inmulfirea rapoartelor. 34 5.55. Locul punetelor P, care au triunghiul lar irie con- stant este‘un cen eoncenric eu eercu eireumserig “80 Gil daci geste constant, puterea lui P este de i iC iP eate de asemenca Exereijiu 8. Fie xy si a izogonale M am’ izogonall triunghiue sumpedale a dous punete hui Min triunghiul ay 91 Punetele m sim’ sint ve PUNCTELE LUI BROCARD G1, Triunghiuri inscrise intr-un triunghi dat, U uri 2, 8, y se Bisese pe tring mentele interioare ae | {vung se numeste tinngh sre junghiul este exinse y ee ss cab Prneti Gecanie tab 80 late In acest panel (hg. By Hie P punta de innive al cer Agy, Bya. Pent A ‘si YP2 sint respectiv egale eu n ci unghiurile $P3 a (= B), resulta ck unghiul ZPD egal cu2n—(x—A) elt patr aPC este i a Coordonalele mghtulare ale punctate P Ate Ho C Hy. : RAS TS oh SR avem: APB APY + FPR = ne Ps AP PB Ay + Ya me =A Aye tb Bye oe dB yh A APB OO 44, SrS any 6.4, Punet pivot. Punctul B riimine acclasi eind triunghiul ay pariacd rdminind asemened cu el tnsusi, caci coordonatele sale inghiulare im depind decit de unghiurile triunghiulare ABC, apy. Acest punct se numeste punctul pivot al familiel de triunghinrl fasemenea, considerate. 6.5, Exista sase familit distincte de triunghiuri tnserise asemenea ‘riunghi dal, dupa felul cum virfurite stnt asezate pe laturile triunghiulul de referin!t. ‘Avem urmétoarele posibilit3i : pe AB aaB Bry pe BC: By yaa pe CA: y Bay 8% ficeiare latura se poate plasa umn virf si apoi se poate sehimba pozifia celorlalte ‘Fiecare tip de triunghi inscris admite deci sase puncte pivol. 6.6, Triunghiul podar al punctului pivot este asemenea cu (ri unghiul ay. El apartine de asemenea familiei corespunzatoare ‘uri Inserise. ‘a, b, ¢ proiectiile lui P pe laturile triunghiului, Patru- «Abbe, BPac, CPab sint inscriptibile 5i in consecin{a ‘abe este tormai punetul P. 6.7. Constructia triunghiurilor inserise. Pro Dreptele Pz, P%, Py sint egal inclinate si tn acelasi sens, respeetiv pe pro- Let oe iectantele Pa, Pb, Pe, cici unghiurile @Pb si aPB sint egale ca find suplementele unghiului C. Rezulta din aceasta proprietate o metod& simpli si elar’ pen ‘un triunghi asemenea eu un triunghi dat, Se determina punctul pivot P cu ajutorul coordonatelor sale unghiulare (4.2). Se proiecteazi P in a, b, ¢ pe laturile triunghiului si apoi se di Areptele Px, PG, Py care fac cu Pa, Pb, Po acelasi unghi, de alt. fel oarecare, , in acelasi sens. Triunghiul «By este'triunghiul ge- neral care raspunde Is problemé 6.8. Raportul de asemdnare al triung egal eu see 9. fo oo Intr-adevir, avem Pa[Pa — Pb/PB = Pe[Py = cos 9. r apy si abe este 56 mare, se poate spune Podat printico motatie care el sec p. at de unghiul 9. © 6.9. Locul centrelor cercurilon. 23 este p tn nijlocullut BP, P*fuind izogonalul pu Si observ msi inti ef P, de un ungh 4 ry ay este prin urmare iculara ridicatit Pentru ci abe este un cere poday re podar (9.1 eereului ay. Din cauza omotetied avem ? Rezulta cd triunghiul OPO, es este situat pe perpendiculara tidi ste sit liculara ridieata 6.10. Punctele lui Brocard. Serise aBy (fig. 34) asemenea trio, de referintt ABC. Printre cele a in sens direct s: Pivot eorespunzitoare si Brocard; ele s-ar mai e voturi de asemanare, Vom spune ca primul punet © este Fig. 34 de notare al vir- t-0, de a nota virfurile prin < triunghiului sensul trigono- definitia este precis’ si nu exist amhiguitate. propriettfile fundamentale ale punctelor A, B,C, urmirind pe pet metrie direct, 6.1L, Coordonatele si lui Brocard. le punetelor Ini Brocard sint: —~ E04 - i masura, areul BD, in cereul adjunct AB. Prop! tatea rezulté de asemenea din faptul ca familie de triunghiuri inscrise relative Ia pivotu acteristic, cu alte cuvinte, unghiul de rotafie se roteased dreptele Qa, Ob, Oe, pentru Pectiv pe D4, OB, OC, este egal cu i BS +} Q', BQ’, CQ’ au aceeasi inclinare @ pe la- aceeasi demonstratie. 6.14 Distantele AO, BO, CO sin! proportionate cu: —~ i pilin —B, BOG =n —G COA = mAs ~ ~ Es A, H0°C = x— B, COA — aC. ‘ase giseste pe AB ; prin urmare Pentru Pentru pui ctul direet 2, Kab = C44 = 2 — Bs celelalte se dedue prin permutiri c= culare. Pentra : hh = C+ Bana: i aa 6.12, Cereurile AQB, BOC, oS sintreapectio tangente ta. {ature BC, CA, AB. i i Cercul AQB va fi tangent la Jatura BG, pentru cf areul AOB tate eapabil de unghiul (eB) feelagirationament pentrteelelalt “La fel, cercurile AQ'B, oe CO'A sin respectiv. tangente 18 {rful 8 se giseste pe AB; avem prin urmare ‘Triunghiul AQC ne da: AQJb = sin w/sin A; AD = (Ja) 2R sin 15, Distanfele punctului Q ta laturile XB, BC, Porfionale cw aceleasi cantital fe Fie 2, y, = distanjele punct laturite J avem 2 = Asin o — 16. Observare. Sev , BC, CR stnt pro: i, BC, CA; in acelasi mad, 8 dis laturilp AG, BA, CB; acceasi de- tantete punetat laturi sint proportionale eu monstrajie. sie gel metres clas aera IY, Pande {gf stat dod pate capa : 4 ale unu si_este tan- insemnind Fig. 35 junghiul gent la una din Idturile triungl sOtrlunghi are gase cereuri adjunct ‘a si proprietatea precedent jele punctelor © se numeste core adjunct. Fiecare tr Cu aceasti definitie se poate enm Trei cercuri adjuncte, inate in acelasi sens, se tnilinese tntr-unul din _punclele tui Brocard G13. Dreplele SQ, BQ, CO fac acelasi unghi ote BC, TA, Cu alte c adjunete. Intr-ndevir, wnghiu- Bs Rezulta di mare © — 0 18, Unghial lui Brocard, Brocard. El se prezinté in im 6.19, Dacd prin picioarele Ka. Kj, 1K; ale. simedianelon, pe laturi, se duc, in ordine cirewlard, paralele ta aceste taturi, se obiin rele ceviehelor relative ta unul say altul din punelele lui Bro~ 5.15 c& punetele O si 0" si a. Aceasta rezultA din egalitail Mai general, daci rapoartele care, la fiecare KBR = (02/6 DQ, |O 1 p, (m-n-p = 1) sint oare- inet P, se poate face astfel sa corespundi alte Je pentru 59) 58 punet ghiurife ABC relat + cotg C= istanfe in rapor ghil 60 aceleasi simediane AA’ In dowd triunghiuri cos nale-eu medianele celuitalt G21, Doud triunghiui si acelasi unghi Brocard. 6.22, Intre unghiurite a cotg A + cotg 2 8. Cercurile toate Ls 1 tte pn sifu Ast est acl puter ale faba, NN ante arate ft Appofontay se a Cee Eta apan! alts toi AHEM inverse SABC gifts consecint& nnal W este tn interior i esterions rile LL’, MM’ si NN roportionale cu lal Te cu cereul secre aut punete se nuimese pundele odin ale tun 6.24. Proprit puncle, ale cercului AL} si Aa” sint izogonale. unete, legate de i ental sedan, Vors Us tin triple al Tul Lemaine 629. Tri simedianele unat triung hiuri cosimedi AB Tatu cotg 0. le cere : wai Jasi mod ca si punetele Brocard i i ‘asemenea asociatie de puncte, cu suma unghin ie triunehi NBC. Apoi ie 2 91 y dstanfele Tul Hla a a CA = sin uit triunghiuri cos =cotg B-+ecotg B’ =cotg C+ determi ilor lui “Appotoni + KBA si KCA, ca medianelor eu medianele ; el este suple- B’BChsin AAC. cosimediane au aceleasi puncte Brocard . Fie a st a dowd simelrice ins raport ew BC. Drepiele Ax Areele@l. si @E. fiind egal nate pe bisectoarea’ AL. 6.25. Coreul eircumseris taie ortogonal cercurile Appolontus, Ciel O se giseste pe coarda comuni WW", Rezultd deci e& tangenty in A Ja cereul lui Appolonius este raza OA. 6.26, Azul radical al cercului eircwmiscris lonius este o simediand a triunghiului. Cu alte cuvinte, corcul lui Appolo soris in Ky dreapta A ediank, Intr-adevar, avem KZB/KzC = e}b, cdci Kg este un punct al eereului Appotontus ; pe de alti parte, KZB/ICC = (Ke AB): (Ken AC) pentru c& Ky se gaseste pe cereul tireumseris 6.27. Linia centrelor este polara’triliniard a punctului simedian, Intr-adevir, cercurile ALL’ si ABC fiind ortogonale, eentrul Tui ALL’ este polul simedianei AK, tn raport eu eereul cireum. seris; Prin urmare el se giseste pe polara triliniara a lui. 8.28. Cereurile lui Appolonius se taie sub unghiuri egate cu 120°. 6.29, Cercurile ui Appolonius sint locurile punctelor care sint pivoturile triunghiurilor isescele, tnscrise. Fie Pun punet al eerculuj ALL’ si aGy triunghiul sin podar. Avem: ay — EPssin B, a6 — CP sin €. _Daravem: BP/CP — a/b sin C a8 = ay 6.30. Coarda comuna WW" coincide cu OK. Tntr-adevir, 0 se afli pe WW" pentru ei W si W" sint dous puncte inverse. Pe de altii parte, sitnedianele AK, BK si coarda WW" sint concurente ea axe radicale ale cercurilor ALL, BMM’ si ABC. ‘2 G81. Proprietitile punctelor izodinamice. Punclele izodinamice sint pivoturile triunghiurilor echitaterale inscrise in triunghiul ABCs consecinga din 6.29. 8.82 Coordonatele unghiulare ale tui W stint A + 60°, B+ 60°, 60", dupa cum rezulta din 6.31 si 4.2. Coordonatele unghiulare ale Iui dreptele Ax si Aa’ sint egal incli- si al unui cere Appo- ALL taie cereul cireum- B, de unde rezulta é sat 4-60, hor, C— 60° (dac& aceste unghiuri sint negative sau >180°, vom ua complementele lor), 61 rin py raza By a cercului Lemoine, numese de_ase- parfi egale, Pe de alt parte se vede eS ch Kay8, = KB, scel Kye, ne di: ~ Beh = FB, 008 a 8,K = FBy-c0s C trece prin urmare pi serva de asem aBp ca dingonile | Copitotut Vin ABC, . CERCUL LUI BROCARD ele sint a4, 3 Am mai remarcat aceasti prop Ia toate cereurile prece- dente care nu sint de altfel decit cei parjinind de cereuri Tucker. 7.24. Locul centrelor T ale cercurilor Tucker este dreapta OK, ia OT, care uneste dowd puncte omolonge, trece prin. cen= trul de omotetie K. 7.25. Coardele Bain Yok SB determin’ un triunght omoletic, cu ABC, Yntr-adevar, insemnind prin x 1 or ai 81 Brea figura Aayogay este A,B,C, este al doilea neste cercul! Bro Fig. 41 \t neapiirat omotetice j ‘cum sint ABC si as) Asis Odie stat Tucker particul By se reduce la pune! ‘rive sint egale si cA centru sint asemenea, punet 2yjb = tg oy = Gh, = BCA = w. Prin wmare, rnghint SOK — o. La tel: Pa ee DOK = Fak = Cb = 0 ceed ce arati ct punctele Q si 0! sint simetrice 9. Punctele lui Sleiner si Tarry. Daed prin triunghi se duc paratele (a laturite respective ale primului triunght Brocard, aceste dreple se tnillnese tn acelasi puncl, stlual pe cereul circumseris, care se numeste punclul lui Steiner al iri Intr-adevar, si cousider’m ceviencle BS. si in consecinti, IAB" este egal eu unghiul ui Brocard. Rezult& deci ci AB,, BC,, CA, sint ceviene care determina wnul din pune- tele lui Brocar Se demonstreaza la fel ek dreptele 7H, TyG, GyA se intitnese in eelalalt punct al lui Brocard. 85. Dreplele AA, BB,, CC, sint concurente. wlevar, s& prelungim paralela lui Lemoine CK pind ee este in L si M lat 1 segmentulu cere al lui wien respectiv paralele eu CyA, si AyBy. Avem: HSC — x— BAC, = 7 — A. Prin rmare punetul ‘Sse ghseste pe cerca ardta Ia fel ed punetul de intitaire dlusd prin Cestesituat de asemenca pee In eonselaja eu ‘cest puncl se numeste punctul Steiner al 810, Pncul i LM este Lemoine. La fe! mijlocul coardei CK a cereului Brocard este pro- iecti asi punet, pentru e& cereul Brocard este concentri¢ eu cereul Tui Lemoine. Rezulta c& segmentele KM si Gb. sint egale sin consecinfa CC, este izotomica simedianei CK. Dreptele AA,, BB, CC, se intilnese prin urmare in punetul izotomie, al punetulut” simedian Se pot rezuma proprietatile (84 si 8.5) spunind e& primul ii Brocard este trimologic ew triunghiul de referin{a, Cen- punctele Brocard si izolomicu! punctului six rcumseris. Se va iui BS en paralel ngbiului ABC, punctul simedian K sint dowd puitete BC si A\BC,, lat pe cereul eireumseris tri ? — ~ Pe de alti parte avem: SBE =n — KA, Perpenticularele coborite din virfurile w Brocard inghiul de referint intr-adevar, unghiurile sub care se vid, de pe cercul lui Bro- Bein nike Peeveaslaaee card si din punctul K, latu AB, gale cu si ALB,C,. ed, BAC Trinny _ Intr-adeviir, ele sint diametral opuse punctelor omologice S$ 3 ik 8.7. Cercul lui Brocard trece prin punctele Brocard. we B12, Proprietifile virfuritor celui de-al doilea tr “A Matcondayar’ omghiole, CAs ata Boe tik ea Punetul Ay se giseste pe cereul BOC. Inte-adev et) AK trece prin polul P al Ini BC in raport eu cere (6.12). Dar acest pol este punctul diametral opus Iu Ae a ee ile OA, si OB,O” sint suplementare si patrulaterul 0B,A,0 este inseriptibil. tule Brocard sint simetrice in raport cu diametrul OK. : Lei cael avem pe cereul Brocard, GOK = GB,K; pe de smului dreptelor KCB, si AC, urmeazi BOG. Prin urmare, deoarece dup det Ase Rises pe 1106 13. Punclul Ay se giseste 1a intersectia cercurilor adjuncte atrfatui A. An cereuk BOCP, avem : q io eta gNuirs BAP = Bep — 4, 2, punetul i i are cereul BAs A este tangent In A lat celilalt cere, cercurile adjuncte unui vtrf si laturile opuse se intilnese ir jul de-al doilea triunghi aacelasi punet. Acest Brocard, inf 2A, n— Ay eA donatele Lui By $i is si Only este perpendicular pe AK. 4 | ‘Ag, By si Cy stl cele (rei pivoluri care tmpreuni Tian ManM raericlsohinad #y/KEC este sase puncte sub numele ge rie de ‘donatele unghivlare ale lui Ay sint 2A, de unghiurile triunghin- Itt: a= A, P= G e care au A, dar cele Cele sase unghi al lui Bro punele izogonate nC, 2—B, le AGM =a +A ete, care lare a dou’ puncte izogonale, prin urmare pe cercul BHC; el se ia cercurilor adja exist i 8.18, Pui afta a Aceste ee are in acelasi punet, aptietaten ¢ 2 B19. Punctelo 3, By si C5 Ini, cei daci vom insemna BC avem, AAVAA = AB — ACS de unde rezulti TT 8.20. Ele sint proiectiile ortocentr daci se prelungeste median al doilea punet Q cu cer BHC, punctele Q si H sint di se. Rezulta e& triuny ABCe este inseris tn cercul eu diametrul GH si este asemes Griunghiul medial, wghi- tale pe G be mediane, pentrn ci a~N BAGG = BHC; de unde rezultd proprietaten. G21. Punctul As este pivotul triunghiurilor isoseele ale. ciror unghiuri egate sint A si ale cdror vtrfuri se giisese pe BC, eadi relafiile : R-A=Ata e— se deduce : brocardiene. Dae: Brocard, ele sint ec Toate triunghiurile formate de trei omoloage stnt echibrocar diene. Printre tr brocardiene din plan, considerim lor care au dou virfuri fixe. Locul celui deal treilea, virt este un cere. Antr-ade fixe. Si ¢ aye)