Proceduri de executie
Cofrarea structurilor din beton si beton armat
Executarea lucrarilor din betoane la constructii civile si industriale
Executarea lucrarilor pentru sudarea armaturilor de otel-beton
Executarea lucrarilor pentru preparearea si utilizarea mortarelor de zidarie şi tencuiala
Executarea lucrarilor de tencuieli pentru constructii
Executarea elementelor din zidarie
Executarea lucrarilor de hidroizolatii la cladiri
Executarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri .
Executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii in constructii
Instalatii sanitare interioare
Executarea instalatiilor electrice interioare
Instalarea sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu
Lucrari de fasonare si armare
Lucrari de armare a betonului
Lucrari de zidarie
Lucrari de hidroizolatii la terase si acoperisuri
Sarpante si invelitori
Instalatii de incalzire si retele termice aferente
Montare/instalare utilaje/echipamente
Lucrari de torcretare
In continuare este prezentata descrierea detaliata pentru metodele de lucru aferente principalelor
categorii de lucrari incluse in cadrul contractului.
In calitate de executant ne asumam obligatia aplicarii pe durata executiei lucrarilor aferente
contractului a tuturor metodelor de lucru si procedurilor tehnice de executie ce asigura o executie
corespunzatoare a lucrarilor.
COFRAREA STRUCTURILOR DIN BETON SI BETON ARMAT
1.SCOP
2. DOMENIU DE APLICARE
3.DEFINITII SI ABREVIERI
Specifice nu sunt.
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
La intocmirea instructiunii se fac referiri la: NE-012-1999 Cod de practica pentru executarea
lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat.
5. INSTRUCTIUNEA
5.1. Conditii prealabile
Pentru executia lucrarilor sunt necesare urmatoarele:
-asigurarea documentatie de executie;
-verificarea calitatii privind trasarea si natura terenului fundare;
-instruirea personalului ce executa lucrarile;
-dotarea materiala pentru lucrari de cofrare;
-dotarea cu scule si dispozitive necesare realizarii lucrarilor;
-racorduri de energie, apa , si alte utilitati;
- trasarea lucrarilor;
-existenta inregistrarilor de calitate pentru montaj armatura si piese metalice inglobate, conform
planurilor de executie;
6. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI
Responsabilitatea efectuarii operatiei revine sefului de santier si sefului punctului de lucru.
Acestia vor notifica in scris alte responsabilitati , daca sunt necesare functie de complexitatea si durata
operatiei. Verificarile se efectueaza de catre responsabilul CQ, conform prevederilor PCCVI.
7. INREGISTRARI
Inregistrarile cerute de legislatia in vigoare sunt conform normelor:
-proces verbal de lucrari ascunse
-fisa de betonare
-proces verbal de verificare a aspectului betonului dupa decofrare
8. ANEXE
Specifice nu sunt.
1. SCOP
Instructiunea are ca scop prezentarea operatiunilor si masurilor necesare a se realiza lucrarile de
beton si beton armat la constructii civile si industriale.
2. DOMENIU DE APLICARE
Instructiunea se utilizeaza la realizarea lucrarilor de beton si beton armat la constructii civile si
industriale
3. DEFINITII SI ABREVIERI
Specifice nu sunt
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
La intocmirea instructiunii se fac referiri la: Normativ Cod de practica pentru executarea
lucrarilor de beton, beton armat si beton precomprimat NE 012-2001.
5. INSTRUCTIUNEA
5.1. Conditii prealabile
Pentru executia lucrarilor sunt necesare urmatoarele;
- asigurarea documentelor de executie;
- verificarea calitatii privind trasarea terenului de fundare;
- verificarea conditiilor speciale,
- instruirea personalului in executarea lucrarilor
- dotarea cu scule si dispozitive necesare realizarii lucrarii;
- racorduri de energie , apa si alte utilitati
- trasarea lucrarilor;
- existenta inregistrarilor de calitate pentru probele de beton
- trasarea pozitiei cofrajelor;
- inchiderea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor;
5.6. Receptia
Receptia se efecteaza pe intreaga constructie sau parti de constructie(fundatie, tronson
scara) .
La receptie se va verifica urmatoarele:
- existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa priviNd; cofrarea, armarea,
aspectul elementelor dupa cofrare precum si de apreciere a calitatii betonului pus in lucrare;
- consemnarile din condica de betoane;
- existenta si continutul certificatelor de calitate, in cazul in care betonul a fost livrat de care o
alta unitate de constructii;
- confirmarea prin procese verbale a executarii corecte a masurilor de remedieri prevazute;
- dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel;
- dimensiunile diferitelor elemente conforme cu proiectul tehnic
- respectarea conditiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele utilizate,
compozitia betonului, gradul de impermeabilitate, etc.
Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrari (ziduri, tencuiele,protectii, finisaje) este interzisa.
La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile ”Normele republicane de protectia muncii”,
“Normele de protectia muncii in activitatea de constructii montaj” si “Normele generale de protectie
impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor”.
6. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI
Responsabilitatea efectuarii inregistrilor revine responsabilului tehnic cu executia si a sefului
punctului de lucru. Directorul general adjunct va notifica in scris si alte responsabilitati, si daca sunt
necesare functie de complexitatea si durata executiei.
Pentru ducerea la indeplinire a prevederilor prezentei proceduri responsabilitatile sunt ale personalului
tehnic de executie:sef de santier, sef punct de lucru, responsabil de lucrare.
7. INREGISTRARI
Inregistrarile cerute de legislatie in vigoare conform normelor:
-proces verbal de lucrari ascunse
-condica de betoane
-proces verbal al aspectului betonului dupa decofrare
8. ANEXE
Specifice nu sunt
1. SCOP
Instructiunea are ca scop prezentarea operatiunilor si masurilor necesare a se realiza lucrarile de
sudare a armaturilor din otel beton.
2. DOMENIU DE APLICARE
Instructiunea se utilizeaza la realizarea lucrarilor de sudare a armaturilor din otel beton.
3. DEFINITII SI ABREVIERI
- Termeni utilizati:
-Innadirea sudata : legatura rigida a doua bare coaxiale, executate in scopul prelungirii
baralor:
- Nod sau innadire sudata : intersectia a doua bare solidarizate prin sudare;
- Zona influientata termic (ZIT) se considera zona care se formeaza la sudarea barelor de otel
beton, si se extinde pe o lungime de bara de 2d, de o parte si de alta a innadirilorsudate si pe o
lungime de 3 d la sudarea prin puncte;
- Regimul de sudare poate fi : regim moale – care utilizeaza curenti cu intensitate mica, timpi
lungi de incalzire si forte de apasare mici ; regim dur – care utilizeaza curenti cu intensitate mare,
timpi scurti de incalzire si forte de apasare mari ;
- Rupere tenace: este rupera care se produce lent, fiind precedata de deformatii permanente
vizibile (alungire si contractie transversala); suprafata de rupere prezinta unaspect mat, fibros;
- Rupere tenace: este rupera care se produce lent, fiind precedata de deformatii permanente
vizibile (alungire si contractie transversala); suprafata de rupere prezinta unaspect mat, fibros;
- Rupere tenace: este ruperea care se produce lent, fiind precedata de deformatii permanente
vizibile (alungire si contractie transversala); suprafata de rupere prezinta un aspect mat, fibros;
- Rupere fragila: este ruperea care se produce brusc, fara deformatii permanente vizibile
(alungire si contractie transversala); suprafata de rupere prezinta un aspect lucios,cristalin;
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
La intocmirea instructiunii se fac referiri la : Normativ C 28/1993 sudarea armaturilor de otel-
beton.
5. INSTRUCTIUNEA
5.1. Conditii prealabile
Pentru executia lucrarilor sunt necesare urmatoarele;
- asigurarea documentelor de executie;
- verificarea conditiilor speciale;
- instruirea personalului in executarea lucrarilor;
- dotarea cu scule si dispozitive necesare realizarii lucrarii;
- racorduri de energie , apa si alte utilitati;
- existenta inregistrarilor de calitate pentru otelul beton;
Tipurile de otel beton care pot fi inadite sunt: OB 37; STNB sau STPB; PC 52; PC 50; PC
90;
Innadirile sudate se vor amplasate astfel:
- intre doua sectiuni invecinate, cu una sau mai multe inadiri sudate, va fi o distanta de cel
putin 50diametre;
- aria armaturilor de rezistenta innadite prin sudare si solicitate la intindere, intr-o sectiune a
unui element de beton armat, se recomanda sa nu depaseasca 25%din aria totala a armaturilor
de rezistenta. Daca armatura de rezistenta este alcatuita din 3 bare , se admite, in mod
exceptional ca una din bare sa fie sudata;
- indoirea barelor, dupa sudare, este admisa la o distanta de cel putin 5 diametre, de la capetele
sudurii
Depozitarea armaturilor se va face la obiect in spatii special amenajate si marcate, pe locuri
orizontale, uscate , pentru a nu se murdari sau coroda.
Transportul si manipularea se va face cu utilaje si dispozitive corespunzatore pentru a se evita
deformarea si degradarea.
La exectarea sudurii armaturilor se va verifica:
- Calitatea armaturilor , ca sa nu prezinte rugina, murdarie, grasime si se vor curati cu peria de
sarma capetele barelor ce se sudeaza si lungimile transversale ale capetelor ce se sudeaza;
- Se va verifica si intretine masinile si agregatele de sudarea armaturi;
- se va urmari permanent , prin montarea unui voltmetru , variatia tensiunii din reteaua de
alimentare a masinilor si agregatelor de sudarea a armaturii;
Personalul de executie trebuie instruit pentru folosirea dispozitevelor de lucru, a materialelor
auxiliare si a conditiilor specifice lucrarilor respective.
Armaturile imbinate sau innadite prin sudare vor fi executate numai de sudori calificati, car au
sustinut examenul teoretic si practic pentru grupa 3 a prevedeilor de sudare;
Sudarea se poate executa numai daca temperatura ambianta este de de cel putin 0C pentru
otelurile PC 52, PC60, PC90, si de cel putin - 5C pentru sudarea oteluli OB 37;
Asigurarea pozitiei corecte a armaturilor in timpul turnarii betonului, respectindu-se astfel
grosimile straturilor de beton prevazute in proiect. In acet scop se vor prevedea distantieri in numar
corespunzator, tinandu-se seama de pozitia di diametrul barelor si de distanta dintre ele.
Se vor prevedea distantieri din plastic sau din otel beton iar la partea superioara a elementelor
turnate pe orizontalea se utilizeaza distantieri din otel beton.
La betoanele aparente unde se prevad distantieri din otel-beton , se va asigura protectia
anticoroziva in punctele de reazem a acestora pe cofraj;
Se va acorda atentie compozitiei tehnologiilor de preparare si de punere in opera a betoanelor, in
vederea conlucrarii corespunzatoare cu barele de otel;
In dreptul golurilor din placi , barele de otel beton se vor intrerupe si pe marginile golurilor la
partea superioara si inferioara a placii se vor prevedea armaturi suplimentare din PC52 si PC60, care se
vor fixa fie prin sudura fie prin legarea cu sarma de barele placii;
Proiectul tehnic de executie va cuprinde:
- toate cotele privind pozitiile de montaj ale armaturii specificandu-se directiile si randurile de
armare pe care urmeaza sa fie situate barele longitudinale si transversale, latimele de suprapunere intre
ele, pozitia eventalelor bare izolate si carcase de armatura fata de plasele prevazute ;
- in cazul placilor , proiectul va contine si detaliile privind pozitia armaturior la partea superioara
fata de reazeme, la partea inferioare a reazemelor si cazul armaturii suprapuse, succesiunea acestora in
raport cu grosimea elementului.
- Se vor specifica si abaterile limita admise prevederile in vigoare;
Se va trata diferit armarea placilor rezemate pe pereti ,grinzi sau centuri, a peretilor verticali
portanti si neportanti,a grinzilor armate cu etrieri confectionati din plase sudate, a fundatiilor
La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile ”Normele republicane de protectia muncii”,
“Normele de protectia muncii in activitatea de constructii montaj” si “Normele generale de protectie
impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor”.
6. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI
Responsabilitatea efectuarii inregistrilor revine responsabilului CQ, responsabilului tehnic cu
executia si sefului punctului de lucru. Directorul general adjunct va notifica in scris si alte
responsabilitati, si daca sunt necesare functie de complexitatea si durata executiei.
Pentru ducerea la indeplinire a prevederilor prezentei proceduri responsabilitatile sunt ale
personalului tehnic de executie:sef de santier, sef punct de lucru, responsabil de lucrare.
7. INREGISTRARI
Inregistrarile cerute de legislatie in vigoare conform normelor
- procese verbale de lucrari ascunse
8. ANEXE
Specifice nu sunt
1. SCOP
Instructiunea are ca scop prezentarea operatiunilor si masurilor necesare de preparare si utilizare a
mortarelor pentru zidarii si tencuieli
2. DOMENIU DE APLICARE
3. Instructiunea se utilizeaza la realizarea mortarelor folosite pentru lucrarilor de zidarii si tencuieli
la constructii.
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
La intocmirea instructiunii se fac referiri la : Normativ C17/1982 prepararea si utilizarea
mortarelor.
5. INSTRUCTIUNEA
5.1. Conditii prealabile
Pentru executia lucrarilor sunt necesare urmatoarele;
- asigurarea documentelor de executie;
- verificarea calitatii privind trasarea terenului de fundare;
- verificarea conditiilor speciale;
- instruirea personalului in executarea lucrarilor;
- dotarea cu scule si dispozitive necesare realizarii lucrarii;
- racorduri de energie , apa si alte utilitati;
5.5. Receptia
Receptia se efecteaza pe intreaga constructie sau parti de constructie .
La receptie se va verifica urmatoarele:
- existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa privid; cofraj, armarea,
aspectul elementelor dupa cofrare precum si de apreciere a calitatii mortarului pus in lucrare
- consemnarile din condica de betoane,
- existenta si continutul certificatelor de calitate, in cazul in care mortarul a fost livrat de care o
alta unitate de constructii;
- confirmarea prin procese verbale a executarii corecte a masurilor de remedieri prevazute;
- respectarea conditiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele utilizate,
compozitia mortarului, gradul de impermeabilitate, etc.
La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile ”Normele republicane de protectia muncii”,
“Normele de protectia muncii in activitatea de constructii montaj” si “Normele generale de
protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor.
6. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI
Responsabilitatea efectuarii inregistrilor revine responsabilului CQ, responsabilului tehnic cu
executia si a sefului punctului de lucru. Directorul general adjunct va notifica in scris si alte
responsabilitati, si daca sunt necesare functie de complexitatea si durata executiei.
Pentru ducerea la indeplinire a prevederilor prezentei proceduri responsabilitatile sunt ale
personalului tehnic de executie:sef de santier, sef punct de lucru, responsabil de lucrare.
7. INREGISTRARI
Inregistrarile cerute de legislatie in vigoare conform normelor
- procese verbale de lucrari ascunse
8. ANEXE
Specifice nu sunt
1. SCOP
Instructiunea are ca scop prezentarea operatiunilor si masurilor necesare a se realiza lucrarile de
tencuieli obisnuite (umede) si tencuieli groase si subtiri
2. DOMENIU DE APLICARE
Instructiunea se utilizeaza la realizarea lucrarilor de tencuieli obisnuite (umede) si tencuieli
groase si subtiri.
3. DEFINITII SI ABREVIERI
Specifice nu sunt
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
La intocmirea instructiunii se fac referiri la : Normativ N.E. 001 /1995 alcatuirea si executarea
tencuielilor la constructii.
5. INSTRUCTIUNEA
5.1. Conditii prealabile:
Pentru executia lucrarilor sunt necesare urmatoarele;
- asigurarea documentelor de executie;
-verificarea conditiilor speciale;
-asigurarea resurselor;
- instruirea personalului in executarea lucrarilor
- dotarea cu scule si dispozitive necesare realizarii lucrarii;
- racorduri de energie , apa si alte utilitati
7. INREGISTRARI
Inregistrarile cerute de legislatie in vigoare conform normelor
- procese verbale de lucrari ascunse
8. ANEXE
Specifice nu sunt.
1. SCOP
Instructiunea are ca scop prezentarea operatiunilor si masurilor necesare a se realiza elementelor din
zidarie
2. DOMENIU DE APLICARE
Instructiunea se utilizeaza la realizarea elementelor de zidarie .
3. DEFINITII SI ABREVIERI
Specifice nu sunt
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
La intocmirea instructiunii se fac referiri la : Normativ P 2/85, proiectare si executiea
structurilor din zidarie.
5. INSTRUCTIUNEA
5.1. Conditii prealabile
Pentru executia lucrarilor sunt necesare urmatoarele;
- asigurarea documentelor de executie;
- verificarea calitatii privind trasarealucrarii;
- verificarea conditiilor climaterice de temperatura si umiditate;
- instruirea personalului in executarea lucrarilor
- dotarea cu scule si dispozitive necesare realizarii lucrarii;
- racorduri de energie , apa si alte utilitati
- existenta inregistrarilor de calitate pentru montaj armatura si piese inglobate, conform planurilor
de executie
6. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI
Responsabilitatea efectuarii inregistrilor revine responsabilului tehnic cu executia si a sefului
punctului de lucru. Directorul general adjunct va notifica in scris si alte responsabilitati, si daca sunt
necesare functie de complexitatea si durata executiei.
Pentru ducerea la indeplinire a prevederilor prezentei proceduri responsabilitatile sunt ale
personalului tehnic de executie:sef de santier, sef punct de lucru, responsabil de lucrare, resonsabil CQ.
7. INREGISTRARI
Inregistrarile cerute de legislatie in vigoare conform normelor
- procese verbale de lucrari ascunse
8. ANEXE
Specifice nu sunt
EXECUTAREA LUCRARILOR DE INVELITORI PENTRU CONSTRUCTII
1. SCOP
2. DOMENIU DE APLICARE
Instructiunea se utilizeaza la realizarea lucrarilor de invelitori de orice tip (tigle si olane, materiale
lemnoase, placi plane din azbociment, foi din tabla plana si tabla ondulata sau cutata, foi de carton
bitumat, panouri “Rompan”)
3. DEFINITII SI ABREVIERI
Specifice nu sunt
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
La intocmirea instructiunii se fac referiri la : Normativ C 37/1988 Normativ privind alcatuirea
si executarea invelitorilor la constructii.
5. INSTRUCTIUNEA
5.1. Conditii prealabile
Pentru executia lucrarilor sunt necesare urmatoarele;
- asigurarea documentelor de executie;
- verificarea calitatii materialelor puse in opera;
- verificarea conditiilor speciale,
- instruirea personalului in executarea lucrarilor
- dotarea cu scule si dispozitive necesare realizarii lucrarii;
- racorduri de energie , apa si alte utilitati
- trasarea lucrarilor;
6. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI
7. INREGISTRARI
Inregistrarile cerute de legislatie in vigoare conform normelor
- procese verbale de lucrari ascunse
8. ANEXE
Specifice nu sunt
EXECUTAREA LUCRARILOR DE HIDROIZOLATII LA CLADIRI
1. SCOP
2. DOMENIU DE APLICARE
Instructiunea se utilizeaza la realizarea lucrarilor de hidroizolatii
3. DEFINITII SI ABREVIERI
Specifice nu sunt
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
La intocmirea instructiunii se fac referiri la C 112/1986 normativ pentru proiectarea si
executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase. C 217/1983 Norme tehnice privind alcatuirea si
executarea hidroizolatoarelor cu folie din PVC plastifiat la acoperisuri. Si C 246/1993 Instructiuni
tehnice pentru utilizarea foliilor de bitum aditivat la hidroizolatiile acoperisurilor.
5. INSTRUCTIUNEA
5.1. Conditii prealabile
Pentru executia lucrarilor sunt necesare urmatoarele;
- asigurarea documentelor de executie;
- verificarea calitatii materialelor puse in opera;
- verificarea conditiilor speciale,
- instruirea personalului in executarea lucrarilor
- dotarea cu scule si dispozitive necesare realizarii lucrarii;
- racorduri de energie , apa si alte utilitati
- trasarea lucrarilor;
6. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI
Responsabilitatea efectuarii inregistrilor revine responsabilului tehnic cu executia si a sefului
punctului de lucru. Directorul general adjunct va notifica in scris si alte responsabilitati, si daca sunt
necesare functie de complexitatea si durata executiei.
Pentru ducerea la indeplinire a prevederilor prezentei proceduri responsabilitatile sunt ale personalului
tehnic de executie:sef de santier, sef punct de lucru, responsabil de lucrare.
7. INREGISTRARI
Inregistrarile cerute de legislatie in vigoare conform normelor
- procese verbale de lucrari ascunse
8. ANEXE
Specifice nu sunt
1. SCOP
2. DOMENIU DE APLICARE
3. DEFINITII SI ABREVIERI
Specifice nu sunt
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
5. INSTRUCTIUNEA
6. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI
Responsabilitatea efectuarii inregistrilor revine responsabilului tehnic cu executia si a sefului
punctului de lucru. Directorul general adjunct va notifica in scris si alte responsabilitati, si daca sunt
necesare functie de complexitatea si durata executiei.
Pentru ducerea la indeplinire a prevederilor prezentei proceduri responsabilitatile sunt ale
personalului tehnic de executie:sef de santier, sef punct de lucru, responsabil de lucrare, responsabil CQ.
7. INREGISTRARI
Inregistrarile cerute de legislatie in vigoare conform normelor
- procese verbale de lucrari ascunse
8. ANEXE
Specifice nu sunt
EXECUTAREA LUCRARILOR DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII IN CONSTRUCTII
1. SCOP
Instructiunea are ca scop prezentarea operatiunilor si masurilor necesare a se realiza lucrarile de
zugraveli si vopsitorii de orice tip.
2. DOMENIU DE APLICARE
Instructiunea se utilizeaza la realizarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii de orice tip.
3. DEFINITII SI ABREVIERI
Specifice nu sunt
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
La intocmirea instructiunii se fac referiri la: C 3-1976 Normativ pentru executarea lucrarilor de
zugraveli si vopsitorii la constructii.
5. INSTRUCTIUNEA
5.1. Conditii prealabile
Pentru executia lucrarilor sunt necesare urmatoarele;
- asigurarea documentelor de executie;
- verificarea conditiilor speciale,
- instruirea personalului in executarea lucrarilor
- dotarea cu scule si dispozitive necesare realizarii lucrarii;
- racorduri de energie , apa si alte utilitati
5.2. Descrierea instructiunii
Zugravelile si vopsitoriile de diferite tipuri interioare, exterioare aplicate pe suprafete de
caramida, beton, beton celular autocalavizat , se utilizeaza pentru constructii de locuinte, social culturale
si constructii agrozootehnice, constructii provizorii, in functie de specificul local, turistic, climatic, si in
functie de posibilitatile de aprovizionare apropiate sau din sursele locale.
Diversele operatii necesare pentru realizarea zugraveliilor si a vopsitoriilor cu diverse materiale (
manipulare , prelucrare , montare, finisare etc.) se executa cu
scule si dispozitive speciale indicate in proiectul tehnologic, in functie de operatia efectuata.
Depozitrea se va face la obiect, in incaperi uscate, ferite de umezeala si socuri, pe suprafete plane
Se interzice folosirea materialelor cu termen de utilizare depasit.
Personalul de executie trebuie instruit pentru cunoasterea particularitatilor materialelor folosite.
Zugravelile si vopsitoriile se vor executa dupa detaliile din proiectul tehnic de executie.
Inainte de inceperea lucrarilor pentru executarea zugravelilor si vopsitoriilor interioare si
exterioare,trebuie terminete urmatoareale lucrari:
-invelitorile cladirii inclusiv terasele, logiile, balcoanele cu amenajarea scurgerilor, astfel incat sa
nu fie afectate lucrarile de placaj;
- toate profilele, solbancurile, glafurile etc.
- montarea tocurilor si captuselilor la usi si ferestre,in afara pervazurilor care se vor monta dupa
zugraviri;
-tencuirea tavanelor si a suprafetelor pe care se vor executa zugravelile si vopsitoriile;
- montarea conductelor sanitare, electrice de incalzire de sub zugravelile si vopsitoriile;
-executarea probelor de scurgere asi a probelor de presiune pentru conductele de alimentare cu
apa;
-montarea diblurilor si dispozitivelor de fixare a obiectelor sanitare
-executarea pardoselilor;
Aplicarea se va face numai pe suprafete uscate pregatite in preablabil
- stratul suport va fi riguros controlat in ceea ce priveste: respectarea pantelor, planietatii si a
aliniamentului in conformitate cu proiectul tehnic;
- executarea prealabila a tuturor strapungerilor pentru cosuri, ventilatii, conducte, cable.
- indepartarea tuturor urechilor de montaj, mustati, resturi de materiale, moloz etc. de pe fata
stratului suport.
Peretii pe care se aplica zugraveala vor tencui si driscui cat mai fin iar rosturile zidarieie (
orizontale si verticale ) trebuie sa se curete bine pe o adancime de 1 cm, pentru ca mortarul de fixare sa
adere cat mai bine pe aceste suprafete.
In cazul suprafetelor netede ale peretilor de beton turnat monolit sau beton prefabricat, care
prezinta pori sau fisuri se vor umple cu mortar de var- ciment iar bavurile si alte dungi iesite in relief vor
fi indepartate ca sa ramana o suprafata neteda..
Stratul suport al tamplaria pe care se va aplica vopsitoria va fi pregatit,curatat (nodurile sa fie
taiate ,cuile ingropate,prelingerile de rasina saualte murdarii sa fie indepartate.
Accesoriile tamplariei crare nu sunt nichelate sau lacuite , vor fi grunduite anticorosivsi vopsite
cu vopsea de ulei sau email.
Suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina ,pacura , grasimi, mortar sau vopsea
mai veche, acestea se vor indeparta pana va ramane o suprafata curata , intrunind conditiile necesarea a se
efectua vopsitorie de calitate buna.
Vopsitoriile vechi degradate de pe tamplaria metalica sau de lemn, se va curata, si apoi se va
executa vopsitoria noua.
Zugravelile si vopsitoriile nu se vor executa dupa pe timp de ceata, ploaie; deasemenea se va
evita executatrea acestor lucrari la fatade in orele de insorire maxima sau vant puternic.
Se interzice folosirea materialelor cu termen de utilizare depasit
5.3. Controlul calitatii si receptia lucrarilor
Receptia se efecteaza pe intreaga constructie sau parti de constructie( tronson scara) .
La receptie se va verifica urmatoarele:
-existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa a suportului
-existenta si continutul certificatelor de calitate a materialelor,
-confirmarea prin procese verbale a executarii corecte a masurilor de remedieri prevazute;
-dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel;
-respectarea conditiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele utilizate, corectitudinea
executiei;
Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrari (protectii, finisaje) este interzisa.
La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile ”Normele republicane de protectia muncii”,
“Normele de protectia muncii in activitatea de constructii montaj” si “Normele generale de protectie
impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor”.
6. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI
Responsabilitatea efectuarii inregistrilor revine responsabilului tehnic cu executia si a sefului
punctului de lucru. Directorul general adjunct va notifica in scris si alte responsabilitati, si daca sunt
necesare functie de complexitatea si durata executiei.
Pentru ducerea la indeplinire a prevederilor prezentei proceduri responsabilitatile sunt ale
personalului tehnic de executie:sef de santier, sef punct de lucru, responsabil de lucrare, responsabil CQ.
7. INREGISTRARI
Inregistrarile cerute de legislatie in vigoare conform normelor
-procese verbale de lucrari ascunse
-proces verbal de receptie calitativa a suportului;
-proces verbal de executare a masurilor de remediere.
8. ANEXE
Specifice nu sunt
INSTALATII SANITARE INTERIOARE
1. GENERALITĂŢI
Obiectul îl constituie condiţiile tehnice pentru execuţia instalaţiilor sanitare de canalizare , tehnologice ,
incalzire racire si de ventilare aferente obiectivului .
Ţevi şi accesorii
o Tuburi şi piese de legătură din polipropilena pentru canalizare – VALROM
o Tuburi si piese de legatura din polipropilena
Obiecte sanitare şi accesorii
o Lavoare din porţelan piedestal pentru lavoar
o Vas pentru closet din porţelan sanitar cu rezervor din mase plastice montat la semiînălţime.
o Cuier din porţelan sanitar NI 546
o Pisoar din porţelan sanitar cu robinet de spălare 3/8”
o Spălător inox pentru vase
o Baterie monocomandă pentru lavoare şi spălător Dn1/2”
o Accesorii: portprosop sau uscător electric de mâini, oglinzi din semicristal, porthârtie din
porţelan sanitar
o Cabina de dus si cada din fonta emailata
Armături
o Baterie amestecătoare stativă pentru lavoar şi spălător monocomandă 1/2”
o Robinet simplu de serviciu cromat
o Robineţi de închidere sferici
o Robineţi de trecere cu descărcare pentru golire
Materialele ca: armături, obiecte sanitare ceramice, aparate de măsură şi control etc. se păstrează în
magazii închise.
Executarea izolaţiilor
Izolarea conductelor se va executa numai după efectuarea probelor de presiune, după curăţirea şi
protejarea suprafeţelor cu straturi anticorozive.
La executarea lucrărilor de izolaţii se vor respecta prevederile din „Instrucţiuni tehnice pentru executarea
termoizolaţiilor la elementele de instalaţii” C142.
Montarea obiectelor sanitare şi a accesoriilor
o Fixarea obiectelor sanitare pe elementele de construcţii se va face prin şuruburi sau pe
console.
o În scopul de a evita deteriorarea obiectelor sanitare, până la terminarea lucrărilor de
finisaje la construcţie, ele vor fi protejate.
Montarea armăturilor de închidere
Toate armăturile vor fi montate în poziţia închis.
Condiţii de montare pentru conducte de apă
o Panta minimă a conductelor de apă va fi de 10/00 şi se vor realiza următoarele distanţe:
Conducte – pereţi finiţi +3cm,
Între izolaţiile conductelor vecine 4cm,
Între flanşe şi conducte apropiate 3cm,
Între conducte de apă, canalizare şi instalaţii electrice – conform normativ I7.
o La trecerea prin pereţi şi planşee, conductele se montează în tuburi de protecţie (manşoane).
Partea superioară a manşoanelor montate în pardoseala încăperilor – dotate cu instalaţii
sanitare (băi, oficii etc.) va depăşi nivelul pardoselii finite cu 2-3cm.
o În porţiunile în care conductele traversează elementele de construcţii, nu se admit îmbinări.
Condiţii de montare pentru obiecte sanitare
Distanţele de amplasare precum şi cotele de montaj ale obiectelor vor fi conform STAS 1504.
ABATERI ADMISE
Conform normativ I9-96 şi C56/86.
VERIFICAREA ÎN VEDEREA RECEPŢIEI
Pe parcursul executării lucrărilor se vor efectua următoarele verificări:
o Verificarea caracteristicilor şi calităţii materialelor utilizate
o Verificarea traseelor conductelor şi amplasamentul aparatelor, obiectelor sanitare, armăturilor
etc.
o Verificarea calităţii şi corespondenţei cu proiectul a prefabricatelor de instalaţii sanitare.
Toate materialele şi aparatele pot fi introduse în lucrare numai dacă sunt conform prevederilor din proiect,
au fost livrate cu certificate de calitate şi dacă în cursul manipulării nu au suferit deteriorări.
NOTĂ: executantul nu este îndreptăţit a face înlocuiri de materiale fără avizul scris a proiectantului.
Categoriile de lucrări la care probele pot fi făcute independent, în prezenţa investitorului prin întocmire de
procese verbale:
o Conducte interioare de apă rece, caldă şi de canalizare menajeră,
o Montarea obiectelor sanitare şi a accesoriilor,
o Lucrări de izolaţii şi vopsitorii,
o Verificări de efectuat pe faze de lucrări.
a) Conducte interioare de apă caldă, rece:
o Distanţele între conducte şi elementele de construcţii şi conductele altor instalaţii
o Modul de fixare a conductelor
o Corecta amplasare şi executare a punctelor fixe, a pieselor de dilatare şi a manşoanelor de
protecţie
b) Lucrări de verificare a etanşeităţii şi rezistenţei:
o Încercarea de etanşeitate la presiune la rece şi de funcţionare la conductele de apă rece
o Încercarea de etanşeitate la presiune la rece şi la cald, de rezistenţă şi de funcţionare la
apă caldă de consum.
Aceste probe se vor efectua înaintea montării armăturilor de serviciu şi a aparatelor, poziţiile acestora
fiind busonate.
Presiunea pentru încercare la etanşeitate la rece şi la cald va fi egală cu 1,5x presiunea de regim, dar nu
mai mică de 6 bar. Instalaţiile se vor ţine sub această presiune 20 minute, timp în care nu se admite nici o
scădere a presiunii.
Presiunea se va citi pe un manometru montat pe pompa ce se va amplasa în punctul cel mai jos a
instalaţiilor.
Proba la cald se va face menţinându-se în funcţiune instalaţia de apă caldă timp de 6 ore, temperatura în
instalaţie având 60 0C.
Încercarea de funcţionare a instalaţiilor se va efectua verificându-se dacă toate punctele de consum
asigură debitul prevăzut în proiect şi dacă temperatura apei corespunde celui prevăzut.
c) Conductele de canalizare interioare se vor verifica distanţele lor de elementele de construcţii,
pantele prevăzute şi fixarea lor. Se va verifica corecta amplasare a pieselor de curăţire şi etanşeitatea lor.
Etanşeitatea conductelor de canalizare menajeră se va verifica umplând instalaţia până la nivelul de
refulare a obiectelor sanitare.
Încercarea de funcţionare se va face prin punerea în funcţiune a obiectelor sanitare.
d) Obiecte sanitare (C56-86)
o Se va verifica dacă nu sunt fisurate, lovite etc. şi corespund ca număr, mărime, model, calitate
şi poziţie de montaj, ca cele prevăzute în proiect.
o Să fie solid fixate pe console şi consolele să fie prinse rigid în perete.
o Sifoanele obiectelor să asigure scurgere normală.
o Bateriile să asigure un jet continuu de apă, închidere perfectă şi manevrare uşoară.
o Robinetele de închidere să fie uşor accesibile.
o Verificarea etanşării sifoanelor de pardoseală se va face circulând prin ele apă timp de 24 ore,
după care timp de 3 zile se vor urmări eventualele infiltraţii.
1. SCOP
Procedura are ca scop stabilirea responsabilitatilor personalului implicat in executarea instalatiilor
electrice descrierea tehnologiei de executie actualizata pe baza reglementarilor tehnice existente in
vigoare la data elaborarii prezentei proceduri, programarea inspectiilor si incercarilor necesare a fi
efectuate pe parcursul desfasurarii lucrarilor, precum si precizarea inregistrarilor calitatii care trebuie
elaborate pentru demonstrarea realizarii calitatii lucrarilor efectuate.
2. DOMENIU
Procedura se aplica la executarea instalatiilor electrice interioare , adica la circuitele electrice alimentate
la tensiuni nominale pana la 1000 V c.a. si respectiv 1500 V c.c. inclusiv.
Procedura se aplica la executarea instalatiilor electrice aferente :
cladirilor cu destinatie de locuinta;
cladirilor comerciale;
cladirilor publice ( civile );
cladirilor industriale ( de productie );
cladirilor agricole si horticole;
cladirilor prefabricate;
caravanelor , locurilor de campare si altora similare;
santierelor , expozitiilor , targurilor si altor instalatii temporare;
constructiilor navale si vaselor de agrement;
cladirilor de depozitare;
Procedura se aplica atat pentru instalatiile electrice interioare noi cat si pentru lucrarile de reparatii.
3. DEFINITII SI ABREVIERI
Consumator (sinonim abonat) - persoana fizica sau juridica care cumpara energie electrica pentrul uzul
propriu sau pentru un subconsumator racordat la instalatiile sale. Instalatiile electrice ale consumatorului
sunt racordate la reteaua electrica de distributie RED , in unul sau mai multe puncte de delimitare.
Nota : Sunt definiti ca mici consumatori cei cu puteri contractate de 100 kW sau mai mici pe loc de
consum , cu exceptia consumatorilor casnici . Sunt definiti ca mari consumatori cei cu puteri contractate
de peste 100 kW pe loc de consum.
Subconsumator - consumatorul de energie electrica alimentat din instalatiile unui alt consumator aflat in
apropierea sa .
Consumator casnic de energie electrica - consumatorul care utilizeaza energie electrica in exclusivitate in
scopuri casnice ( iluminatul artificial in interiorul si exteriorul locuintei , precum si pentru functionarea
receptoarelor electrocasnice din propria locuinta ).
Instalatie electrica de utilizare - totalitatea materialelor si echipamentelor situate in aval fata de punctul de
delimitare cu reteaua furnizorului de energie electrica si care sunt in exploatarea consumatorului.
Tablou principal de ditributie - tablou electric alimentat dintr-un tablou general si care distribuie energia
electrica la tablouri secundare sau direct la anumite receptoare ale consumatorului.
Sigurante generale - sigurante montate pe coloana de alimentare a unui tablou electric.
Coloana electrica - calea de curent care alimenteaza tabloul principal de distributie de la tabloul general
de distributie sau tabloul secundar de la tabloul principal.
Circuit electric - calea de curent ale carei echipamente si materiale electrice sunt alimentate de la aceeasi
origine si sunt protejate impotriva supracurentilor prin aceleasi dispozitive de protectie.
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
4.1 Legea 10 / 1995 privind calitatea in constructii
4.2 PE 102 – 1986 „Normativ pentru proiectarea si executia instalatiilor de conexiuni si distributie cu
tensiuni pana al 1000 V c.a. in unitati energetice”;
4.3 PE 106 – 1995 „Normativ pentru constructia liniilor electrice aeriene de joasa tensiune”;
4.4 PE 107 – 1995 „Normativ pentru proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice” ;
4.5 PE 124 – 1995 „Normativ privind alimentaea cu energie electrica a consumatorilor industriali si
similari”;
4.6 PE 132 – 1995 „Normativ pentru proiectarea retelelor electrice de distributie publica”;
4.7 PE 155 – 1992 „Normativ privind proiectarea si executarea bransamentelor electrice pentru cladirile
civile”;
4.8 I 7 – 2011 „Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor electrice cu
tensiunipana la 1000 V c.a. si 1500 V c.c”;
5. RESPONSABILITATI
5.1. Director General
5.1.1 Numeste Responsabilul de activitate/ Seful de santier si asigura resursele necesare pentru
aplicarea Procedurilor Tehnice de Executie.
5.1.2 Asigura cadrul organizatoric necesar pentru executia lucrarilor contractate sa se desfasoare in
conditii controlate.
5.1.3 Asigura necesarul de resurse umane, materiale si financiare pentru desfasurarea activitatii de control
a proceselor de executie.
5.1.4 Aproba procurarea de materiale si produse, precum si angajarea de servicii aflati pe Lista
Furnizorilor Acceptati.
5.1.5 Identifica si defineste problemele exestente sau potentiale in materie de calitate si dispune actiuni
corective si preventive in vederea remedierii neconformitatilor referitoare la produsele aprovizionate, la
lucrarile si/sau serviciile realizate.
5.1.6 Initiaza, recomanda si stimuleaza gasirea de solutii pentru problemele identificate.
5.1.7 Verifica aplicarea solutiilor si masurilor stabilite.
5.1.8 Solicita beneficiarului efectuarea receptiei la terminarea lucrarilor numai la constructiile care
corespund cerintelor de calitate si pentru care s-au predat investitorului documentele necesare intocmirii
Cartii Constructiei.
5.3. RMCMS
5.3.1 Realizeaza audit-uri interne ale calitatii, mediului, sanatatii si securitatii muncii pentru a se asigura
ca prevederile procedurii sunt aplicate.
5.3.2 Efectueaza analiza reclamatiilor referitoare la calitatea lucrarilor si asigura tratarea rezolvarii lor.
5.3.3 Verifica si asigura ca neconformitatile constatate sa fie remediate si tratate conform procedurilor.
5.3.4 Urmareste intocmirea inregistrarilor calitatii, mediului, sanatatii si securitatii muncii
5.3.5 Urmareste indeplinirea actiunilor corective si preventive.
6. PROCEDURA
6.1. Tablouri electrice
6.1.1 La montarea tablourilor de distributie echipa de lucru trebuie sa tina seama de urmatoarele reguli:
tablourile de distribuitie se executa in constructie protejata , prin instalare , dupa necesitati , in
cutii , dulapuri sau nise cu un grad de protectie stabilit;
legaturile electrice intre elementele componente din tablourile de distributie , pentru curenti mai
mari de 100 A , se executa in mod obisnuit prin bare;
distanta libera intre barele din tablouri , respectiv distantele de izolare in aer ,de conturare si de
protectie impotriva socurilor electrice se stabileste conform prevederilor din STAS R 7944 – 79 si STAS
R 9321 – 73;
tablourile de distrbutie se instaleaza astfel incat inaltimea laturii de sus a tablourilor fata de
pardoseala finita sa nu depaseasca 2,3 m. Fac exceptie tablourile din locuinte pentru care se admite o
inaltime de cel mult 2,5 m.
6.1.2 La montarea tablourilor electrice de distributie echipa de lucru trebuie sa execute urmatoarele
operatii :
se traseaza locul unde se va monta tabloul; se verifica distantele minim admise fata de pardoseala
si fata de celelate instalatii sau elemente ale constructiei;
se realizeaza golul in zidarie sau tencuiala ( daca este necesar );
se monteaza elementele pe care se va fixa tabloul (dibluri de lemn sau de bolturi filetate);
se fixeaza talboul de distributie;
se tencuieste si se netezeste peretele in jurul tabloului;
se curata carcasa , rama si usa tabloului;
Golurile in zidarie se executa la dimensiuni cu 20 mm mai mari pe fiecare parte laterala si cu 30 mm mai
mari in adancime.
Diblurile se fizeaza in perete dupa ce s-au dat gaurile cu diametrul aferent diblului.
Faza de montare ingropata a tuburilor de protectie include in plus fata de montarea aparenta urmatoarele
operatii :
confectionarea agrafelor din cuie si sarma;
fixarea cuielor de sarma in zidarie;
montarea tuburilor , prin legare cu sarma;
Pentru montarea conductoarelor in tuburile de protectie , echipa de lucru executa urmatoarele operatii , in
ordinea de mai jos :
ajustarea tuburilor de protectie;
controlul marginilor tubului;
introducerea sarmelor de otel in tuburi;
derularea conductoarelor;
intinderea si indreptarea conductoarelor;
masurarea si taierea la dimensiuni a conductoarelor;
dezizolarea conductoarelor la capete pe o lungime de 5 –6 cm si rasucirea lor impreuna cu sarma
de otel;
suflarea cu praf de talc in tuburile de protectie si pe conductoare;
introducerea conductoarelor in tuburi;
Tragerea conductoarelor in tuburi se va executa cu ajutorul unei sarme de otel , numai dupa ce tuburile au
fost montate ( la montajul ingropat, dupa ce tencuiala care acopera tuburile s-a uscat). La tragerea
conductoarelor se va folosi talc , pentru lubrefierea conductoarelor si a tuburilor.
Legaturile electrice ale conductoarelor la aparate sau elemente metalice , se executa prin metode si
mijloace prin care sa se asigure realizarea unor contacte electrice cu rezistenta electrica comparabila cu
rezistenta ohmica a conductoarelor imbinate , sigure , si in timp usor de verificat.
Legaturile electrice intre conductare izolate pentru imbinari sau derivatii se fac numai in accesoriile
special prevazute in acest scop (doze , cutii de legatura, etc).
6.3.3 Sectiunile conductoarelor de faza se dimensioneaza astfel incat sa fie indeplinita conditia de
stabilitate termica in regim permanent sau intermitent , in functie de regimul de lucru al receptoarelor si sa
fie asigurata respectarea conditiilor de protectie la supracurenti a conductoarelor si conditiilor de protectie
impotriva socurilor electrice. Sectiunile determinate se verifica la conditiile de cadere de tensiune si de
sectiune minima. La instalatiile electrice de forta , sectiunile determinate se verifica in conditiile de
stabilitate termica in regim de scurta durata la pornire.
6.3.4 Sectiunile barelor electrice de faza trebuiesc dimensionate astfel incat sa fie indeplinita conditia de
stabilitate termica in regim permanent si intermitent de functionare , la stabilitate termica in regim de
scurta durata la pornire si trebuie verificate la scurtcircuit si la conditia de pierdere de tensiune.
6.3.5 Sectiunile conductoarelor si barelor de protectie si respectiv ale conductoarelor si barelor folosite
simultan pentru protectie si neutru (PEN) se dimensioneaza respectandu-se prevederile normativului I 7 –
2002, subcapitolul 4.1., ale STAS 12604 / 4 – 1989 si STAS 12604 / 5 – 1990.
6.3.6 Conductoarele si barele electrice trebuiesc marcate prin culori pentru identificarea functiunii pe care
o indeplinesc in circuitul respectiv. Marcarea se face prin culoarea izolatiei , prin tub izolant colorat sau
prin vopsire. Se folosesc urmatoarele culori de marcare :
pentru conductoare izolate si cabluri :
- verde / galben , pentru conductoare de protectie (PE );
- albastru deschis , pentru conductoare neutre (N si median);
- verde / galben pe toata lungimea si in plus marcate albastru deschis la capete pentru PEN daca sunt
izolate;
- alte culori decat cele de mai sus (rosu , albastru, maro etc.) pentru conductoare de faza sau pol ( L1 , L2 ,
L3 ).
Se interzice folosirea conductoarelor cu izolatie de culoare verde sau galbena in circuite de conductoare
PE sau PEN.
pentru conductoare active neizolate si bare , in curent alternativ :
- rosu , pentru faza L1;
- galben , pentru faza L2;
- albastru pentru faza L3;
- negru cu dungi albe , cu latimea de 10 mm la intervale de 10 mm , pentru bare neutre;
- alb , cenusiu sau negru , pentru barele de legare la pamant ( PE ).
pentru conductoarele izolate / neizolate si in bare in curent continuu :
- rosu , pentru conductorul pozitiv ( + );
- albastru , pentru conductorul negativ ( - );
- cenusiu deschis , pentru conductorul median (M).
La conductoarele neizolate , marcarea se face la capetele conductoarelor prin culorile specificate mai sus ,
aplicate pe lungimea de minim 15 cm pe conductor dupa instalarea acestuia.
6.4.Instalatii electrice
6.4.1 De prize si iluminat normal
6.4.1.1 Circuitele iluminatului normal trebuie sa fie distincte de circuitele de prize. Se admit doze comune
pentru circuitele de iluminat normal , de prize , de comanda si de semnalizare , daca circuitele respective
functineaza la aceiasi tensiune.
6.4.1.2 Dimensionarea conductoarelor circuitelor de iluminat normal si de prize se face respectand
prevederile normativului I 7 – 2002.
6.4.2 De forta
6.4.2.1 Alimentarea cu energie electrica a fiecarui receptor electric de forta trebuie sa se faca prin circuit
separat. Se admite alimentarea mai multor receptoare electrie de forta de aceiasi natura (de exemplu,
motoare electrice) printr-un circuit prevazut cu protectie comuna la scurtcircuit , daca puterea totala
instalata a acestor receptoare nu depaseste 15 kW.
6.4.2.2 Dimensionarea conductoarelor circuitelor de alimentare si alegerea caracteristicilor dispozitivelor
de protectie se face respectand prevederile normativului I 7–2002 , tindandu-se seama in cazul motoarelor
, de simultaneitatea sarcinilor in regim normal si la pornire.
6.5.2 Inainte de inceperea lucrarii , seful de echipa trebuie sa confrunte documentatia de executie cu
situatia din teren si sa stabileasca masurile tehnice si organizatorice concrete , care sa asigure calitatea
lucrarii si respectarea normelor de protectie a muncii.
6.5.3 Inainte de a se trece la executarea lucrarilor de constructii – montaj pentru instalatii electrice
interioare este necesar ca seful de echipa sa verifice daca investitorul a obtinut avizul tehnic de racordare.
6.5.4 Buna organizare , pregatirea amanuntita a lucrarilor si locurilor de munca , respectiv aplicarea celor
mai bune si eficiente metode de lucru la fiecare lucrare permit ridicarea productivitatii muncii,
desfasurarea ritmica a lucrarilor, scurtarea termenelor de executie si asigurarea unei calitati
corespunzatoare lucrarilor.
Elementele care sa determine masurile de organizare si pregatire sunt : volumul lucrarilor si termenul de
executie.
6.5.5 Inainte de inceperea lucrarilor , seful de echipa are sarcina de a verifica asigurarea lucrarilor cu
documentatia tehnica necesara, si anume: proiect , desene de executie, devize conditii tehnice de
executie, fise tehnologice, instructiuni de lucru, buletine de calitate (probe si verificari) pentru
conductoare, tablouri si celelate materiale sau echipamente care intra in lucrare.
6.5.6 In vederea pregatirii executiei lucrarilor si a organizarii santierului , seful de echipa are urmatoarele
sarcini :
confrunta situatia din teren cu proiectul instalatiei electrice interioare pentru a depista eventualele
obstacole sau neconcordante , propunand daca este cazul modificarile de rigoare;
stabileste ordinea si metodele de executie a instalatiei electrice interioare , in functie de situatia si
conditiile din teren;
verifica locurile pentru depozitarea materialelor , sculelor si utilajelor pentru lucrarile care se vor
executa;
in cazul existentei unor retele sub tensiune in apropierea sau zona de lucru , stabileste cu
beneficiarul , proiectantul si delegatul unitatii de exploatare , conditiile de lucru si masurile de protectie
necesare.
6.5.7 Dupa stabilirea elementelor aratate mai sus, in vederea asigurarii unor conditii corespunzatoare de
lucru , se trece la realizarea pe teren a lucrarilor de organizare de santier necesare (depozite, magazii
mobile sau demontabile). Toate amenajarile de santier trebuie sa fie mobile , demontabile , recuperabile si
ieftine.
Aceasta actiune cuprinde toate masurile ce trebuiesc luate la locurile de munca , astfel ca echipa de lucru
sa poate realiza lucrarile la termen si in cele mai bune conditii de calitate. Sarcina organizarii locului de
munca revine sefului de echipa , care are urmatoarele atributiuni :
asigura alegerea si pregatirea din timp a celor mai potrivite scule si unelte de lucru;
asigura si adopta cele mai indicate metode de lucru;
asigura repartizarea corespunzatoare a oamenilor , a sculelor si a utilajelor la locurile de munca ,
astfel incat sa evite timpii morti , stagnarile etc.;
asigura defalcarea volumului de lucrari de executat pe oameni astfel incat fiecare sa cunoasca
precis sarcinile ce ii revin;
asigura cunoasterea tehnologiei de executie a lucrarilor , prin prelucrarea fiselor tehnologice
inainte de inceperea lucrarilor;
organizeaza aprovizionarea si transporturile de materiale in bune conditii , astfel incat sa se
asigure executarea lucrarilor la termen si in cele mai bune conditii tehnice si economice.
6.6.3 Dupa executarea instalatiei electrice interioare se face verificarea definitiva , inainte de punerea in
functiune, pe baza dosarului instalatiei interioare prezentat la furnizorul de energie electrica si cuprinde :
verificari prin examinare vizuala;
verificari prin incercari.
6.6.4 Verificarile prin examinari vizuale se executa pentru a stabili daca instalatiile electrice corespund
proiectului si notelor de santier emise pe durata executiei atunci cand este cazul.
6.7.1 Se vor respecta toate cerintele minime privind protectia sanatatii si securitatii muncii.
6.7.2 Se vor acorda echipamente individuale de protectie si echipamente individuale de lucru
corespunzatoare.
6.7.3 Se vor respecta toate cerintele de semnalizare a sanatatii si securitatii in munca.
6.7.4 Lucrarile se vor desfasura astfel incat sa nu puna in pericol sanatatea si securitatea angajatilor.
6.7.5 La executarea lucrarilor de constructii – montaj pentru instalatii electrice interioare se vor respecta
masurile de sanatate si securitate in munca.
6.7.6 Se mentioneaza ca masuri specifice pentru instalatii electrice interioare:
pentru lucrul la inaltini mai mari de 2 m, este obligatorie folosirea scarilor; constructia scarilor
trebuie sa fie siloda, astfel incat sa suporte greutatea muncitorilor, a materialelor si a sculelor de care
acestia au nevoie;
scarile de lemn se utilizeaza pentru o sarcina pana la 100 kg;
scarile care se aseaza pe suprafete netede (podea, beton, etc.) trebuie sa aiba varfurile picioarelor
din cauciuc (antiderapante), iar acelea care se aseaza pe pamant trebuie sa fie prevazute cu varfuri
metalice ascutite;
scarile scarile trebuie asezate la baza pe un obiect cu stabilitate sigura (pamant sau podea) si sa se
sprijine la capatul lor superior de un reazem stabil si in acelasi timp solid (perete, etc.);
in cazul in care se lucreaza la inaltimi de peste 4 m, este obligatorie folosirea centurii de
siguranta, care se leaga de constructia de care este rezemata scara;
folosirea scarilor simple se va face de cel putin doua persoane, dintre care una executa lucrari de
pe scara, iar cealalta supravegheaza si tine scara;
se interzice folosirea scarilor necorspunzatoare;
se interzice folosirea scarilor care au trepte lipsa si scarilor reparate provizoriu;
scara trebuie sa aiba o lungime care sa permita lucrul de pe trepta care se gaseste la o distanta
minima de 0,8 m fata de capatul superior al scarii;
se interzice executarea lucrarilor de pe ultimile doua trepte superioare ale scarilor rezemate sau
duble;
scarile rezemate trebuie asezate sub un unghi de maxim 60° fata de orizontala;
muncitorii care lucreaza pe scari rezemate la o inaltime mai mare de 4 m, trebuie sa foloseasca in
mod obligatoriu centura de siguranta, care sa se lege de constructia de care este rezemata scara;
se interzice asezarea scarilor pe suporturi suplimentare, ca lazi, butoaie,etc;
scarile duble trebuie sa fie prevazute cu un carlig de siguranta, care se monteaza cand scara este
pregatita pentru lucru, in vederea evitarii apropierii celor doua parti ale scarii;
la ridicarea si transportul materialelor grele trebuie sa se tina seama de faptul ca este interzis sa se
manevreze cu bratele materialelor a caror greutate repartizata depaseste 50 kg de fiecare muncitor;
la strapungerile planseelor de beton monolit (la tavane) de jos in sus lucratorii vor purta ochelari
de protectie contra prafului si sfaramaturilor de beton;
lucrarile la tablouri electrice de distributie trebuie executate cu deosebita grija, suporturile pe care
se monteaza acestea trebuie sa fie bine dimensionate si bine fixate in zidarie.
7. INREGISTRARI
Nu sunt.
8. ANEXE
Nu sunt.
1. SCOP
Procedura are ca scop descrierea tehnologiei de executie bazata pe baza reglementarilor tehnice existente
in vigoare, programarea inspectiilor si incercarilor necesare a fi efectuate pe parcursul desfasurarii
lucrarilor si stabilirea responsabilitatilor personalului implicat in executarea instalatiilor de semnalizare,
alarmare si alertare in caz de incendiu.
2. DOMENIUL DE APLICARE
3. DEFINITII SI ABREVIERI
Sursă de alimentare electrică de bază – sursă ce asigură alimentarea cu energie electrică a instalaţiei
electrice interioare de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu, în condiţii normale de
funcţionare.
Instalatia de semnalizare a incendiului – asamblu complex, compus din declasatoare manuale de alarma
(butoane de semnalizare) si detectoare automate, conectate la un echipament de control si semnalizare
(centrala de semnalizare), care permite monitorizarea dispozitivelor de semnalizare si care poate actiona
automat, inainte instalatiei de stingere, pornirea pompelor de incendiu, oprirea instalatiilor de ventilare,
alertare pompierilor si salvarii, etc.
Alarma – semnal acustic si/sau optic initiat de om sau de un dispozitiv de initiere(detector, declasator
manual de alarma etc.) prin care persoanele din incinta sunt anuntate despre existenta unui
eveniment(incendiu).
Circuit de detectare – cale de transmisie care leaga punctele de detectare si/sau semnalizare la
echipamentele de control si semnalizare (centrala de semnalizare)
Detector de incendiu – componenta a sistemului de detectare a incendiului care contine cel putin un
senzor care, constant sau la intervale regulate, monitorizeaza cel putin un parametru fizic si/sau chimic
asociat cu incendiul si care furnizeaza un semnal corespunzator la echipamentelor de control si
semnalizare (centrala de semnalizare);
Dispozitiv de alarma la incendiu – componenta acustica si/sau optica a sitemului de alarma la incendiu,
neinclusa in echipamentul de control si semnalizare, care este utilizata pentru avertizarea in caz de
incendiu de exemplu o sirena sau un semnalizator acustic.
Incendiu- ardere autointretinuta, care se desfasoara fara control in timp si spatiu, care produce pierderi de
vieti omenesti si/ sau pagube materiale si care necesita o interventie organizata in scopul intreruperii
procesului de ardere.
Elemente de conectare – toate acele elemente care formeaza legaturile intre diferite componenete ale unui
sistem de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu.
Panou sinoptic (repetor) – panou pe care se totalizeaza indicatiile vizuale prin intermediul carora se poate
constata, rapid si in ansamblu, starea unei instalatii de semnalizare a incendiului.
Zona – subdiviziune a spatiilor protejate in care sunt instalate unul sau mai multe puncte si pentru care
este furnizata o semnalizare zonala comuna.
Abrevieri:
CQ/ RTE – Responsabil cu controlul tehnic de calitate/ Responsabil tehnic cu executia
RU – Resurse umane
LI/ LE – Lector intern/ extern
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
4.3 OMAI 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor;
4.4 OMAI 87/ 2010 pentru aprobarea Metodologiei de autorizare a persoanelor care efectuează lucrări in
domeniul apararii impotriva incendiilor;
5. RESPONSABILITĂŢI
5.1.2 Numeste Responsabilul de activitate/ seful de santier si asigura resursele necesare pentru aplicarea
Procedurilor Tehnice de Executie.
5.1.3 Asigura cadrul organizatoric necesar pentru executia lucrarilor contractate sa se desfasoare in
conditii controlate.
5.1.4 Asigura necesarul de resurse pentru desfasurarea activitatii de control a proceselor de executie.
5.1.5 Asigura efectuarea lucrarilor numai cu personal calificat corespunzator (Inginer sisteme de
securitate/ Tehnician pentru sisteme si instalatii de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu si/
sau Tehnician pentru sisteme de detectie, supraveghere video, control acces) si perfectionarea permanenta
a acestuia.
5.1.7 Aproba procurarea de materiale si produse certificate din punct de vedere al conformitatii, precum si
angajarea de servicii de la furnizorii aflati pe Lista Furnizorilor Acceptati.
5.1.7 Identifica si defineste problemele existente sau potentiale in materie de calitate si dispune actiuni
corective si preventive in vederea remedierii neconformitatilor referitoare la produsele aprovizionate, la
lucrarile si/sau serviciile realizate.
5.2.3 Asigura planificarea procesului de productie si proiectare, astfel incat realizarea lucrarilor sa se faca
la termenele stabilite.
5.3.3 Solicita oprirea executiei in cazul in care s-au produs abateri grave de calitate si permite reluarea
lucrarilor numai dupa remedierea defectelor.
5.3.4 Supravegheaza calitatea lucrarilor prin monitorizarea si verificarea continua a stadiului executiei
lucrarilor.
5.3.7 Emite Rapoarte de Neconformitate pentru toate neconformitatile depistate in executia lucrarilor/
serviciilor societatii sau la receptia materialelor aprovizionate.
5.3.8 Asigura ca identificarea stadiului inspectiilor si incercarilor sa fie mentinuta pe tot parcursul
executiei lucrarilor, in scopul supunerii la receptie numai a lucrarilor la care sunt efectuate inspectiile si
incercarile cerute.
5.3.11 Face instructajul personalului angajat al unitatii unde are loc lucrarea sau a beneficirului pentru
utilizarea sistemul de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu instalat.
5.3.13 Raspunde cerintelor beneficiarului si face eventualele modificari pentru imbunatatirea esteticii
lucrarii si din alte considerente(cerinte in plus, modificari de proiect, adaugari), astfel incat, sa se respecte
normele si normativele in vigoare pentru executarea instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertarein caz
de incendiu. Lucrarile suplimentare se fac doar pe baza de proces verbal in care se vor consemna expres
modificarile cerute de catre beneficiar.
5.4.1 Asigura respectarea prevederilor Procedurii Tehnice de Executie la realizarea lucrarilor din santier.
5.4.4 Raspunde de utilizarea in executia lucrarilor numai a procedelor si produselor prevazute in proiecte,
cu certificate de calitate sau pentru care exista agremente tehnice si accepta inlocuirea acestora cu altele
pe baza Dispozitiei de santier stabilita de proiectant.
5.4.5 Raspunde de convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze
determinante ale executiei si asigura conditiile necesare efectuarii acestora in scopul obtinerii acordului
pentru continuarea lucrarilor.
5.4.6 Controleaza, analizeaza si opreste, daca este cazul, continuarea lucrarilor care prin neconformitate
pot periclita stabilitatea si rezistenta constructiilor, performanta instalatiilor aferente, urmareste
remedierea defectelor, solicitand si avizul Proiectantului, CQ/ RTE, daca este cazul.
5.4.7 Initiaza si raspunde de aplicarea actiunilor corective si preventive necesare pentru eliminarea
cauzelor neconformitatilor constatate la realizarea lucrarilor ca urmare a audit-urilor interne, a controlului
calitatii lucrarilor sau a inspectiilor abilitate.
5.4.8 Interzice folosirea materialelor insotite de buletine de incercare din care rezulta ca nu indeplinesc
conditiile de calitate.
5.4.12 Asigura semnalizarea corespunzatoare a santierului pe linie de securitate si sanatate pentru locul de
munca.
5.4.14 Consulta Planul de sanatate si securitate si Planul propriu de sanatate si securitate ori de cate ori
este cazul.
5.5 RMCMS
5.5.1 Realizeaza audit-uri interne ale calitatii, mediului, sanatatii si securitatii muncii pentru a se asigura
ca prevederile procedurii sunt aplicate.
5.5.2 Efectueaza analiza reclamatiilor referitoare la calitatea lucrarilor si asigura tratarea rezolvarii lor.
5.5.3 Verifica si asigura ca neconformitatile constatate sa fie remediate si tratate conform procedurilor.
5.6.1 Raspunde de buna desfasurare a activitatii de executie in punctul de lucru la care este desemnat.
5.6.3 Executa legaturile intre echipamente si cablurile electrice respectand indicatiile producatorilor.
5.6.7 Pastreaza in bune conditii aparatele de masura, sculele electrice si celelate scule (surubelnita, patent,
cutter) si este direct raspunzator pentru eventualele deteriorari, din vina proprie, aparute asupra acestora.
5.7.2 Coordoneaza punerea in aplicare a masurilor necesare pentru a se asigura ca angajatorii si, daca este
cazul, lucratorii independenti respecta principiile generale aplicabile pe durata realizarii lucrarii, intr-un
mod coerent si responsabil, si aplica planul de securitate si sanatate precizand regulile aplicabile
santierului si tinand seama de activitatile de exploatare care au loc in cadrul acestuia.
5.7.3 Adapteaza sau solicita sa se realizeze eventuale adaptari ale planului de securitate si sanatate si ale
dosarului de interventii ulterioare, adaptat caracteristicilor lucrarii si continand elementele utile in materie
de securitate si sanatate de care trebuie sa tina seama in cursul eventualelor lucrari ulterioare, in functie de
evolutia lucrarilor si de eventualele modificari intervenite.
5.7.4 Coordoneaza activitatile care urmaresc aplicarea corecta a instructiunilor de lucru si de securitate a
muncii.
5.7.5 La masurile necesare astfel incat accesul pe santier sa se realizeze doar de persoanele abilitate.
5.7.6 Tine seama de toate interferentele activitatilor din perimetrul santierului sau din vecinatatea
acestuia.
5.7.6 Stabileste impreuna cu anteprenorul, obligatiile privind utilizarea mijloacelor de protectie colectiva,
a mijloacelor de ridicat, accesul pe santier.
5.7.8 Organizeaza cooperarea intre angajatori, inclusiv a celor care se succed pe santier, si coordonarea
activitatilor acestora, privind protectia lucratorilor, prevenirea accidentelor si a riscurilor profesionale care
pot afecta sanatatea si securitatea lucratorilor, informarea reciproca si informarea lucratorilor si a
reprezentantilor acestora si, daca este cazul, informarea lucratorilor independenti.
5.8.8 Utilizeaza corect masinile, aparatura, uneltele, substantele (de ex., substantele periculoase),
echipamentele de transport si alte mijloace de productie.
5.8.10 Sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a
dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si utilizeaza
corect aceste dispozitive.
5.8.11 Comunica imediat Responsabilului de activitate/ Sefului de santier si/sau Lucratorului desemnat
orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si
sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie.
5.8.13 Utilizeaza echipamentul individual de protectie, corespunzator scopului pentru care a fost
desemnat.
6. PROCEDURA
6.1 Generalitati
6.1.2 Sistemele si instalatiile de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu trebuie sa asigure:
6.1.2.1 Detectarea incendiilor, atat pe caile de circulatie pentru functionarea normala a constructiilor, cat
si mai ales, in spatiile si incaperile auxiliare si in acele incaperi in care incendiul ar putea evolua
nestanjenit, fara a fi observat in timp util pentru anihilarea acestuia.
6.1.2.2 Anuntarea incendiului la punctul de supraveghere permanenta, automat sau prin declansatoare
manuale de alarma.
6.1.2.3 Avertizarea ocupantilor din cladire asupra pericolului de incendiu si transmiterea de instructiuni
pentru evitarea instalarii panicii.
6.1.2.4 Interventia pompierilor si trebuie sa puna in functiune sistemele de limitare a focului in cladire.
6.3.3 Inginerul de sisteme de securitate trebuie sa asigure necesarul de materiale pentru lucrarea
respectiva si totodata sa se asigure ca materialele sunt conforme cu cerintele proiectului.
6.3.4 Inginerul de sisteme de securitate planifica etapele executiei lucrarii astfel incat sa se
incadreze in graficul de lucrari.
Identificarea
necesitatii
Necesar
Comp.
instruire
Planificarea
instruirii Planificarea
anuală a
RU NU instruirii
Aproba
DG Cursuri
DA
interne
LI Instruiri Raport
evaluare
externe
LE instruire
interne Certificate
CEI Evaluarea diplome
instruirii
externe Identificarea de
OA
noi necesitati
6.8.7 Serviciile suport activitatii de executie sisteme de detectie si semnalizare incendii sunt:
logistica-aprovizionare, transport, metrologie, comunicare, etc.
6.8.9 Directorul General asigura un mediu de lucru ce are o influenta pozitiva asupra
motivatiei, satisfactiei si performantelor angajatilor, concurand astfel la cresterea performantelor
produselor/ serviciilor furnizate.
Pentru aceasta s-au luat in considerare:
metode si oportunitati stimulative pentru o mai buna implicare si valorificare a potentialului
membrilor organizatiei;
ergonomia;
amplasarea birourilor;
interrelatiile dintre membrii organizatiei si dintre acestia si clienti;
facilitati pentru membrii organizatiei;
factorii de mediu (temperatura, umiditate, iluminatie, flux de aer etc.);
salubritate, zgomot, vibraţii.
Pentru desfasurarea activitatilor privind instruirea personalului in domeniul sanatatii si securitatii
muncii si PSI societatea are Lucrator desemnat, Comitet de Sanatate si Securitate
Ocupationala, si serviciu extern care asigura aceste procese prin contract. Asigurarea
Echipamentului Individual de Protectie (EIP) se face conform Normativului intern de acordare
a echipamentului de protectie.
6.8.10 Societatea determina cerintele specificate si nespecificate ale clientilor, necesare pentru
utilizarea specificata sau intentionata, inclusiv cerintele referitoare la activitatile de livrare si
post-livrare, cerintele legale si de reglementare aplicabile produsului/ serviciului, si orice alte
cerinte suplimentare considerate necesare de catre organizatie. Astfel, solicitarile clientilor sunt
preluate sub forma Cererilor de oferta, inregistrate in Registrul intrari/ iesiri, de Secretariat ,
repartizate de Directorul General, la Directorul Instalatii Electrice. Analiza cerintelor
referitoare la produs/ serviciu se face pentru fiecare client/ contract.
Directorul Instalatii Electrice, analizeaza cerintele clientului si stabileste parametrii, cerintele
referitoare la lucrarea de constructii si/ sau instalatii, ce trebuie executata si se asigura ca:
cerintele referitoare la lucrarea ce trebuie executata sunt clar definite prin documentatia tehnica;
organizatia are capabilitatea de a indeplini cerintele definite.
Daca se considera ca cerintele referitoare la produs sunt stabilite si analizate iar organizatia poate
sa indeplineasca cerintele definite, Responsabilul Deviz Ofertare - PPUP completeaza
formularul de Contract de executie lucrari, se trimite spre analiza la Directorul Instalatii
electrice, apoi spre aprobare Directorului General.
Cerintele din contract sau comanda care difera de cele exprimate anterior sunt solutionate
inaintea semnarii Contractului de executie lucrari sau se constituie in Acte aditionale.
Documentele referitoare la cerintele clientilor, sunt pastratein Dosarele aferente lucrarilor de
Responsabilul Devize – Ofertare - PPUP, pe o perioada de 3 ani.
6.8.11 Evalurea satisfactiei clientului se realizeaza prin trimiterea la sfarsitul fiecarei lucrari catre
client, a Chestionarului de evaluare a satisfactiei clientului. Pe baza Chestionarului de evaluare
a satisfactiei clientului, se intocmeste un Graficul chestionarelor.
7. INREGISTRARI
8. ANEXE
8.1 - Tabel de evidenta a lucrarilor
2. DOMENIU
Prezenta procedura nu se aplica la executarea elementelor din beton armat cu armatura rigida, armatura
preintinsa sau postintinsa.
3. DEFINITII
Armaturi ( pentru beton ) - material de constructie obtinut prin laminarea otelului la cald, sub
forma de sarma, bare sau profile care inglobate in masa betonului au rolul de a prelua eforturile de
intindere sau de a mari rezistenta la eforturi de compresiune ale elementelor de constructii confectionate
din beton.
Otel – beton OB 37 - otel laminat sub forma de bare, avand profilul neted, sectiunea circulara si rezistenta
minima de rupere la tractiune, de 37 daN/mmp.
Otel- beton PC 52 si PC 60 - otel laminat sub forma de bare cu profil periodic sub forma de nervuri
longitudinale sau elicoidale, avand rezistenta minima de rupere la tractiune de 52 daN/mmp si respectiv 60
daN/mmp.
Lungime de ancorare = inceputul zonei in care nu mai apar eforturi de intindere a armaturii, respectiv
sectiunea in care, din calcul, armatura nu mai este necesara.
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
4.7 C 56/ 2002 “Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
aferente”.
5. RESPONSABILITATI
5.1.2 Asigura cadrul organizatoric necesar pentru executia lucrarilor contractate sa se desfasoare in
conditii controlate.
5.1.3 Asigura necesarul de resurse umane, materiale si financiare pentru desfasurarea activitatii de control
a proceselor de executie.
5.1.4 Aproba procurarea de materiale si produse, precum si angajarea de servicii aflati pe Lista
Furnizorilor Acceptati.
5.1.5 Identifica si defineste problemele exestente sau potentiale in materie de calitate si dispune actiuni
corective si preventive in vederea remedierii neconformitatilor referitoare la produsele aprovizionate, la
lucrarile si/sau serviciile realizate.
5.1.8 Solicita beneficiarului efectuarea receptiei la terminarea lucrarilor numai la constructiile care
corespund cerintelor de calitate si pentru care s-au predat investitorului documentele necesare intocmirii
Cartii Constructiei.
5.2.3 Asigura planificarea procesului de productie si proiectare, astfel incat realizarea lucrarilor sa se faca
la termenele stabilite.
5.2.4 Asigura documentatia necesara si raspunde de asigurarea tuturor conditiilor necesare inceeperii
lucrarilor, pentru realizarea acestora conform documentatiilor, normelor in vigoare si a prevederilor din
Programul Calitatii.
5.3 RMCMS
5.3.1 Realizeaza audit-uri interne ale calitatii, mediului, sanatatii si securitatii ocupationale pentru a se
asigura ca prevederile procedurii sunt aplicate.
5.3.2 Efectueaza analiza reclamatiilor referitoare la calitatea lucrarilor si asigura tratarea rezolvarii lor.
5.3.3 Verifica si asigura ca neconformitatile constatate sa fie remediate si tratate conform procedurilor.
5.4.1 Asigura respectarea prevederilor Procedurii Tehnice de Executie la realizarea lucrarilor din santier.
5.4.4 Raspunde de utilizarea in executia lucrarilor numai a procedeelorsi produselor prevazute in proiecte,
cu certificate de calitate sau pentru cre exista agremente tehnice si accepta inlocuirea acestora cu altele pe
baza Dispozitiei de santier sau Fiselor de derogare stabilite de proiectant.
5.4.5 Raspunde de convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze
determinante ale executiei si asigura conditiile necesare efectuarii acestora in scopul obtinerii acordului
pentru continuarea lucrarilor.
5.4.6 Controleaza, analizeaza si opreste, daca este cazul, continuarea lucrarilor care prin neconformitate
pot periclita stabilitatea si rezistenta constructiilor, performanta instalatiilor aferente, urmareste remedierea
defectelor, solicitand si avizul Proiectantului, CTC/ RT, daca este cazul.
5.4.7 Initiaza si raspunde de aplicarea actiunilor corective si preventive necesare pentru eliminarea
cauzelor neconformitatilor constatate la realizarea lucrarilor ca urmare a audit-urilor interne, a controlului
calitatii lucrarilor sau a inspectiilor abilitate.
5.4.8 Interzice folosirea materialelor insotite de buletine de incercare din care rezlta ca nu indeplinesc
conditiile de calitate.
5.4.13 Asigura semnalizarea corespunzatoare a santierului pe linie de securitate si sanatate pentru locul de
munca.
5.4.15 Consulta Planul de sanatate si securitate si Planul propriu de sanatate si securitate ori de cate ori
este cazul.
5.5 Controlul Tehnic de Calitate/ Responsabil Tehnic cu Executia
5.5.2 Solicita oprirea executiei in cazul in care s-au produs abateri grave de alitate si permite reluarea
lucrarilor numai dupa remedierea defectelor.
5.5.3 Admite executia lucrarilor de constructii numai pe baza proiectelor si a detaliilor de executie
verificate de specialisti verificatori de proiecte atestati.
5.5.4 Supravegheaza calitatea lucrarilor prin monitorizarea si verificarea continua a stadiului executiei
lucrarilor.
5.5.5 Emite Rapoarte de Neconformitate pentru toate neconformitatile depistate in executia lucrarilor/
serviciilor societatii sau la receptia materialelor aprovizionate.
5.5.6 Asigura ca identificarea stadiului inspectiilor si incercarilor sa fie mentinuta pe tot parcursul
executiei lucrarilor, in scopul supunerii la receptie numai a lucrarilor la care sunt efectuate inspectiile si
incercarile cerute.
5.6.1 Coordoneaza aplicarea principiilor generale de prevenire si de securitate la alegerea solutiilor tehnice
si/ sau organizatorice in scopul planificarii diferitelor lucrari sau faze de lucru care se desfasoara simultan
ori succesiv si la estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrari sau faze de lucrari.
5.6.2 Coordoneaza punerea in aplicare a masurilor necesare pentru a se asigura ca angajatorii si, daca este
cazul, lucratorii independenti respecta principiile generale aplicabile pe durata realizarii lucrarii, intr-un
mod coerent si responsabil, si aplica planul de securitate si sanatate precizand regulile aplicabile
santierului si tinand seama de activitatile de exploatare care au loc in cadrul acestuia.
5.6.3 Adapteaza sau solicita sa se realizeze eventuale adaptari ale planului de securitate si sanatate si ale
dosarului de interventii ulterioare, adaptat caracteristicilor lucrarii si continand elementele utile in materie
de securitate si sanatate de care trebuie sa tina seama in cursul eventualelor lucrari ulterioare, in functie de
evolutia lucrarilor si de eventualele modificari intervenite.
5.6.4 Coordoneaza activitatile care urmaresc aplicarea corecta a instructiunilor de lucru si de securitate a
muncii.
5.6.5 Ia masurile necesare astfel incat accesul pe santier sa se realizeze doar de persoanele abilitate.
5.6.6 Tine seama de toate interferentele activitatilor din perimetrul santierului sau din vecinatatea acestuia.
5.6.7 Stabileste impreuna cu anteprenorul, obligatiile privind utilizarea mijloacelor de protectie colectiva,
a mijloacelor de ridicat, accesul pe santier.
5.6.9 Organizeaza cooperarea intre angajatori, inclusiv a celor care se succed pe santier, si coordonarea
activitatilor acestora, privind protectia lucratorilor, prevenirea accidentelor si a riscurilor profesionale care
pot afecta sanatatea si securitatea lucratorilor, informarea reciproca si informarea lucratorilor si a
reprezentantilor acestora si, daca este cazul, informarea lucratorilor independenti.
5.7.6 Utilizeaza corect masinile, aparatura, uneltele, substantele (de ex., substantele periculoase),
echipamentele de transport si alte mijloace de productie.
5.7.8 Sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a
dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si utilizeaza
corect aceste dispozitive.
5.7.9 Comunica imediat Sefului de santier/ Sefului de punct de lucru si/sau Lucratorilor desemnati orice
situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea
lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie.
5.7.10 Aduce la cunostinta Sefului de santier/ Sefului punctului de lucru accidentele suferite de propria
persoana.
5.7.11 Utilizeaza echipamentul individual de protectie, corespunzator scopului pentru care a fost
desemnat.
6. PROCEDURA
6.3.1 Existenta pe santier si la atelierul de fasonat armaturi a documentatiei tehnice ( proiect tehnic si caiet
de sarcini ) si a prezentei proceduritehnice.
6.3.2 Existenta certificatelor de calitate sau de conformitate pentru otel – beton, care trebuie sa cuprinda:
denumirea si tipul de otel;
standardul de produs;
lotul de fabricatie;
valorile determinate privind criteriile de performanta.
6.3.3 Existenta unei platforme pentru depozitarea armaturii etichetata pe dimensiuni si marci, in vederea
prevenirii deformarii, murdaririi si amestecarii armaturii.
6.3.4 Pe timp de iarna, existenta unor spatii acoperite sau conditii de protejare a armaturii cu prelate, folii
P.V.C., etc., pentru a preveni caderea zapezii pe armaturi si formarea de gheata pe suprafata armaturii.
6.3.5 Existenta inregistrarilor de calitate pentru lucrarile executate anterior montarii armaturii (proces
verbal de receptie calitativa pentru cofraj).
6.4.1 Otelul – beton livrat in colaci va fi indreptat si intins cu troliu mecanic sau manual, iar cel livrat sub
forma de bare va fi indreptat daca este cazul, dupa care se taie cu foarfeca sau stanta la dimensiunile date
prin proiectul lucrarii.
6.4.2 Fasonarea armaturii se face cu masina de fasonat, folosind bolturi cu diametre corespunzatoare
diametrelor barelor de armatura sau se poate face manual, pe banc de lucru, cu chei de fasonat armaturi.
6.4.3 Fasonarea armaturii se face cu miscari lente, fara socuri. La masina de indoit cu doua viteze, nu se
admite fasonarea armaturilor cu profil periodic la viteza mare a masinii.
6.4.4 Barele din otel-beton cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald, fiind incalzite la forja.
6.4.5 Se interzice folosirea flacarii oxiacetilenice pentru incalzirea barelor in vederea fasonarii la cald.
6.4.6 Capetele armaturii fasonate se vor termina cu sau fara carlige ( ciocuri ) conform prevederilor din
proiect. In cazul armaturilor netede ciocul se indoaie la 1800, iar la armaturile din otel-beton cu profil
periodic ciocurile se indoaie la 900.
6.4.7 Anci\orarea etrierilor si agrafelor se realizeaza prin carlige indoite la 1350 sau la 1800 in cazul celor
confectionati din OB 37 si la 1350 in cazul celor confectionate din otel-beton PC 52 sau PC 60.
6.4.8 In functie de tipul otelului si diametrul barelor, indoirea carligului ( ciocului ) se va face cu
urmatoarele diametre:
- lungimea carligului va fi de cel putin 3 d pentru barele din OB 37 si cel putin 7 d pentru barele cu profil
periodic ( PC 52 si PC 60 ).
6.5.1.1 Innadirea armaturilor prin suprapunere sau prin petrecere se poate face numai pentru armaturi cu
diametrul pana la 25 mm, lungimea de suprapunere fiind urmatoarea:
6.5.1.2 La innadirea prin suprapunere, in acceasi sectiune a elementului de rezistenta din beton armat, la
barele supuse eforturilor de intindere, procentul maxim din suprafata armaturii innadite nu trebuie sa
depaseasca:
25 % in cazul barelor netede din OB 37;
50 % in cazul barelor cu profil periodic din PC 52 sau PC 60.
6.5.1.4 Innadirea plaselor sudate pe directia armaturii de rezistenta se face prin suprapunerea a doua
ochiuri + 5 cm.
6.5.2.1 Innadirea armaturilor cu diametrul mai mare de 25 mm este obligatoriu sa se faca prin sudura.
Armaturile cu diametrul mai mic de 10 mm nu se innadesc prin sudura.
6.5.2.2 La realizarea innadirii armaturii prin sudura manuala cu arc electric vor fi respectate urmatoarele
prevederi:
Lc
Tipul Varianta de
Φ Pe o parte Pe doua
otelului innadire Ls Le
parti
10-40 Suprapunere si doua eclise 8d 4d Lc+20mm Lc+20mm
OB 37
10-25 Cu o eclisa - 4d - 4d+20mm
PC 52 10-40 Suprapunere si doua eclise 10 d 5d Lc+20mm Lc+20mm
PC60 10-25 Cu o eclisa - 5d - 5d+20mm
6.5.2.3. La toate tipurile de otel-beton, la variantele de innadire prin sudura, grosimea cordonului de
sudura va fi de 0,34 d si se va realiza astfel:
pana la diametrul de 16 mm, intr-un singur strat;
pentru diametrele cuprinse intre 18 mm si 28 mm, in doua straturi;
pentru diametrele mai mari de 28 mm, in trei straturi.
6.5.2.4 Innadirea barelor la stalpi din beton armat se face numai la baza stalpilor, deasupra planseelor si
in sectiuni diferite, cu petreceri de 35d – 60d.
6.5.2.5 Distanta minima intre doua sectiuni invecinate avand innadiri sudate, la elemente supuse la eforturi
de incovoiere, nu va fi mai mica de 50d.
6.5.2.6 Indoirea barelor sudate este admisa numai la o distanta minima de 5d de la capatul sudurii.
In functie de clasa betonului si tipul de otel-beton, lungimile minime de ancorare a armaturii vor fi
urmatoarele:
6.7.1.1 Montarea armaturilor poate sa inceapa numai dupa receptionarea calitativa a cofrajelor.
6.7.1.2 La montarea armaturilor se vor adopta masuri pentru asigurarea bunei desfasurari a turnarii si
compactarii betonului, prin:
crearea, la intervale de maxim 3,0 m a unor spatii libere intre armaturile de la partea superioara a
elementelor care se betoneaza, pentru a permite patrunderea libera a betonului sau a furtunelor prin care se
descarca betonul;
in cazul armaturilor dese, crearea unor spatii necesare patrunderii vibratoarelor la intervale de maxim
5 ori grosimea elemantului care se betoneaza; marimea minima a spatiilor de patrundere a vibratoarelor va
fi de 2,5Φ, in care Φ este diametrul vibratorului, in mod curent Φ = 38mm sau Φ = 58 mm; in acest scop,
armatura de la partea superioara a elementului betonat nu se incheie in zona de patrundere a vibratorului,
aceasta urmand sa se faca inainte de ultima etapa a betonarii.
6.7.1.3 Armaturile vor fi montate la pozitia prevazuta in proiect, luandu-se masuri care sa asigure
mentinerea acesteia in timpul turnarii betonului.
6.7.1.4 Praznurile si piesele metalice inglobate vor fi fixate prin puncte de sudura ( in cazul elementelor
sudabile ) fara alterarea caracteristicilor initiale ale otelurilor sau prin legaturi cu sarma de armatura
elementului sau de cofraj, astfel incat sa se asigure mentinerea pozitiei lor in timpul turnarii betonului.
6.7.1.5 Se recomanda ca, atunci cand se dispune de mijloace mecanice de ridicat, armatura sa se monteze
in carcase preasamblate la sol in atelierele de confectii armaturi sau pe santier.
Pe stratul din beton de egalizare turnat pe fundul sapaturii se va aseza barele fasonate conform proiectului,
legandu-se intre ele, la intersectii, cu sarma neagra moale si montand distantieri pentru realizarea grosimii
stratului de acoperire.
Mustatile pentru stalpi sau pereti se fixeaza de armaturile fundatiei la pozitia in plan prevazuta in proiect,
dupa care se executa operatiunea de betonare.
Se introduc si se leaga etrierii, incepand de la partea superioara a stalpului spre aza lui, la distantele
prevazute in proiect.
Intre armatura si cofraj se introduce pe fiecare fata a stalpului cel putin un distantier la fiecare 1 m din
inaltimea stalpului.
Toate incrucisarile de la colturile etrierilor cu barele de rezistenta verticale vor fi legate cu sarma neagra,
restul incrucisarilor de pe portiunile drepte ale etrierilor vor fi legate in sah, din doua in doua incrucisari.
Armarea grinzilor se realizeaza dupa terminarea operatiunii de armare a stalpilor, in cazul in care grinzile
reazema pe stalpi.
Pe latura verticala a cofrajului se noteaza cu o creta pozitia etrierilor, asa cum este data in proiect.
Pe fundul cofrajului se aseaza distantierii pentru realizarea grosimii stratului de acoperire, cel putin 1
distantier pe 1 m de grinda.
Se introduc barele drepte de la partea inferioara a grinzii si se leaga cu sarma de etrierii asezati la pozitie.
Se introduc barele drepte de la colturile de sus ale grinzii si se leaga cu etrierii care raman in continuare
deschisi la partea de sus.
In cazul in care armatura de la partea inferioara a grinzii este asezata pe mai multe randuri, se aseaza
distantieri intre randurile armaturii, cel putin 1 distantier la fiecare 2 m de grinda, dupa care, pastrand
acceasi ordine de montaj aratata mai sus se monteaza armatura pe randul superior.
Se intind etrierii la partea de sus si se leaga de toate armaturile de la partea superioara a grinzii.
Toate incrucisarile barelor armaturii longitudinale de rezistenta din colturile etrierilor vor fi legate cu
sarma iar incrucisarile dintre barele longitudinale cu portiunile drepte ale etrierilor vor fi legate in sah, din
doua in doua incrucisari. Barele ridicate vor fi legate obligatoriu de primii etrieri cu care se incruciseaza.
Pentru realizarea grosimii stratului de acoperire pe fetele laterale ale grinzii, se introduc distantieri, cel
putin 1 buc. la 1 m de grinda, pe fiecare fata laterala.
Armatura se monteaza numai dupa ce, in prealabil, a fost executat cofrajul pe una din fetele peretelui.
Se monteaza barele verticale de la reteaua cea mai apropiata de cofraj, prin legarea de mustatile betonate
in fundatii, radiere sau grinzi.
Se monteza barele orizontale ale retelei celei mai apropiate de cofraj, prin legarea acestora cu sarma de
barele verticale montate anterior.
Reteaua de armaturi din pereti va avea legate, in mod obligatoriu, doua randuri de incrucisari marginale pe
intreg conturul, restul incrucisarilor din campul retelei vor fi legate in sah din doua in doua incrucisari,
ambele directii.
Reteaua astfel realizata se leaga prin carlige de cofraj, la distanta care sa asigure grosimea stratului de
acoperire cu beton, montand cel putin 3 distantieri pe fiecare 1 mp de perete.
In ordinea aratata mai sus se monteaza armatura din cea de-a doua retea a peretelui.
Se solidarizeaza cele doua retele cu distantieri prin care sa se asigure grosimea proiectata a peretelui, in
care este inclusa si grosimea celor doua straturi de acoperire a armaturii cu beton.
Se monteaza cofrajul celei de-a doua fete a peretelui si dupa consolidarea lui se trece la operatiunea de
betonare.
Pe cofraj, se aseaza barele drepte si se leaga cu sarma de armatura grinzilor sau a centurilor.
Se monteaza barele ridicate si se solizarizeaza prin legarea de armaturi dispuse la partea superioara a
grinzilor si perpendicular pe barele ridicate.
La placile armate pe o singura directie se monteaza armatura de repartitie peste care se aseaza armatura de
rezistenta care se leaga cu sarma de armatura de repartitie peste care se aseaza armatura de rezistenta care
se leaga cu sarma de armatura de repartitie.
Armatura de repartitie va avea sectiunea cel putin 15% din sectiunea armaturii de rezistenta, dar cel putin
4Φ6/ml in cazul armaturilor cu plase legate cu sarma si 5Φ5/ml in cazul plaselor sudate.
In cazul placilor armate pe doua directii care nu au bare de repartitii, dupa montarea armaturii de la partea
de jos a placii se aseaza barele de montaj si calaretii, dupa care se monteaza si se leaga armatura de la
partea superioara a placii.
Reteaua de armaturi din placi va avea legate in mod obligatoriu doua randuri de incrucisari marginale pe
intreg conturul placii, restul incrucisarilor din campul placii vor fi legate in sah, din doua in doua
incrucisari, pe ambele directii.
Pentru asigurarea grosimii stratului de acoperire cu beton a armaturii de la partea inferioara a placii se
monteaza distantieri, cel putin 4 distantieri la 1 mp de placa.
Pentru a preveni deformarea armaturiii de la partea superioara a placii se monteaza capre care reazema pe
armatura inferioara a placii ( se interzice rezemarea pe cofraj ), cel putin cate o bucata la fiecare 1 mp de
placa si la o distanta de 1 m intre ele.
Pentru realizarea grosimii placii se monteaza reperi la distanta de 2 m intre ei, capatul superior al reperului
fiind la nivelul superior al placii, in care este inclusa si grosimea stratului de acoperire cu beton a amaturii
superioare.
In cazul placilor care lucreaza in consola se monteaza cate 4 capre la 1 mp de placa, la distanta de 50 cm
intre ele.
6.7.8.1 Montarea armaturilor confectionate in carcasa se face numai cu mijloace mecanice de ridicat,
dotate cu dispozitive adecvate ( carlige cu bare distantiere ) care sa permita ridicarea si asezarea la pozitie
a carcaselor, fara deformarea sau deteriorarea carcasei.
6.7.8.3 Montarea armaturilor confectionate in carcase pentru stalpi se face prin asezarea capatului barelor
din carcasa pe mustatile betonate in elementul de rezistenta realizat anterior(fundatie sau barele stalpului
inferior), cu care se leaga cu sarma moale neagra, in cazul armaturilor cu diametrul pana la 25 mm sau prin
sudura in cazul barelor de armatura cu diametrul mai mare de 25 mm.
6.7.8.4 Dupa legarea armaturii se monteaza cofrajul stalpilor, se monteaza distantierii, dupa care urmeaza
operatiunea de betonare.
6.7.8.5 Montarea carcaselor in grinzi se face prin asezarea unui capat al carcasei pe un suport asezat pe
marginile cofrajului, iar cel de-al doilea capat se aseaza direct in cofraj, dupa ce in prealabil au fost asezati
distantierii pe fundul cofrajului.
Masurile pregatitoare pentru montarea armaturilor din plase sudate constau in amenajarea uni platforme
fara denivelari pentru depozitarea, taierea si decuparea plaselor sudate, precum si legarea de bare
suplimentare, in deplina concordanta cu dimensiunile elementului de constructie care se betoneaza si cu
prevederile proiectului.
Dupa prelucrarea plaselor, pe aceeasi platforma de lucru, se monteaza distantierii dintre cele doua plase,
dupa care, cu acelasi mijloc mecanic de ridicat prevazut cu dispozitive adecvate de legare si ridicare se
aseaza plasa superioara, se solidarizeaza prin legare cu sarma si apoi, armatura astfel confectionata, se
aseaza in cofraj.
La montarea plaselor se va urmari corecta innadire a acestora, prin petreceri de cel putin 2 ochiuri + 5 cm,
se va urmari ca ultimele doua bare marginale de la fiecare latura a plaselor sa nu aiba noduri nesudate mai
mult de 5% din numarul total de noduri ale barei si, in nici un caz, sa nu fie nesudate doua noduri
consecutive.
ABATERI (mm )
Lungimi partiale sau totale fata Lungimi
Distanta Grosime de proiect
ELEMENTUL Petrecere Pozitia
intre axe strat
Innadiri innadirilor
bare acoperire <1m 1 – 10 m > 10 m
sudate
Fundatii +/- 10 + 10
Pereti +/- 5 +3
Stalpi +/- 3 +3 +5 +/- 20 +/- 30 +/- 3d 50
Grinzi +/- 3 +3
Placi +/- 5 +2
Intre etrieri si pasul +/- 10 -
ferestrelor
6.12.1 Se vor respecta toate conditiile pentru protectia mediului inconjurator, a vietii si securitatii
oamenilor si animalelor.
6.12.2 Deseurile rezultate din punerea in aplicare a procedurii descrise, vor fi colectate, depozitate si
gestionate conform prevederilor legale aplicabile.
6.13.1 Se vor respecta toate cerintele minime privind protectia sanatatii si securitatii muncii.
6.13.2 Se vor acorda echipamente individuale de protectie si echipamente individuale de lucru
corespunzatoare.
6.13.3 Se vor respecta toate cerintele de semnalizare a sanatatii si securitatii in munca.
6.13.4 Lucrarile se vor desfasura astfel incat sa nu puna in pericol sanatatea si securitatea angajatilor.
7. INREGISTRARI
Nu sunt
8. ANEXE
Nu sunt.
2 DOMENIU
2.1. Prezenta procedura se aplica la lucrarile de fasonare si montare a armaturilor, pentru elementele din
beton armat monolit (placi, stalpi, grinzi, fundatii, pereti).
3 DEFINIŢII
4 DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
5 RESPONSABILITĂŢI
5.1 Director General
5.1.1. Numeste seful de santier/ responsabilul de activitate si asigura resursele necesare pentru aplicarea
Procedurilor de Control a Calitatii.
5.1.2. Asigura cadrul organizatoric necesar pentru executia lucrarilor contractate sa se desfasoare in
conditii controlate.
5.1.3. Asigura necesarul de resurse umane, materiale si financiare pentru desfasurarea activitatii de
control a proceselor de executie.
5.1.4. Aproba procurarea de materiale si produse, precum si angajarea de servicii aflati pe Lista
Furnizorilor Acceptati.
5.1.5. Identifica si defineste problemele exestente sau potentiale in materie de calitate si dispune actiuni
corective si preventive in vederea remedierii neconformitatilor referitoare la produsele aprovizionate, la
lucrarile si/sau serviciile realizate.
5.1.8. Solicita beneficiarului efectuarea receptiei la terminarea lucrarilor numai la constructiile care
corespund cerintelor de calitate si pentru care s-au predat investitorului documentele necesare intocmirii
Cartii Constructiei.
5.2.3. Asigura planificarea procesului de productie si proiectare, astfel incat realizarea lucrarilor sa se faca
la termenele stabilite.
5.2.4. Asigura documentatia necesara si raspunde de asigurarea tuturor conditiilor necesare inceeperii
lucrarilor, pentru realizarea acestora conform documentatiilor, normelor in vigoare si a prevederilor din
Procedurile de Control al Calitatii.
5.3 RMCMS
5.3.1. Realizeaza audit-uri interne ale calitatii, mediului, sanatatii si securitatii muncii pentru a se asigura
ca prevederile procedurii sunt aplicate.
5.3.2. Efectueaza analiza reclamatiilor referitoare la calitatea lucrarilor si asigura tratarea rezolvarii lor.
5.3.3. Verifica si asigura ca neconformitatile constatate sa fie remediate si tratate conform procedurilor.
5.4.1. Asigura respectarea prevederilor Procedurii Tehnice de Executie la realizarea lucrarilor din santier.
5.4.2. Raspunde de respectarea prevederilor proiectului, a detaliilor de executie si a prevederilor din
caietele de sarcini.
5.4.5. Raspunde de convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze
determinante ale executiei si asigura conditiile necesare efectuarii acestora in scopul obtinerii acordului
pentru continuarea lucrarilor.
5.4.6. Controleaza, analizeaza si opreste, daca este cazul, continuarea lucrarilor care prin neconformitate
pot periclita stabilitatea si rezistenta constructiilor, performanta instalatiilor aferente, urmareste
remedierea defectelor, solicitand si avizul Proiectantului, CTC/ RT, daca este cazul.
5.4.7. Initiaza si raspunde de aplicarea actiunilor corective si preventive necesare pentru eliminarea
cauzelor neconformitatilor constatate la realizarea lucrarilor ca urmare a audit-urilor interne, a controlului
calitatii lucrarilor sau a inspectiilor abilitate.
5.4.8. Interzice folosirea materialelor insotite de buletine de incercare din care rezulta ca nu indeplinesc
conditiile de calitate.
5.4.12. Asigura cerintele optime dxe securitate si sanatate pentru locul de munca.
5.4.13. Asigura semnalizarea corespunzatoare a santierului pe linie de securitate si sanatate pentru locul
de munca.
5.4.15. Consulta Planul de sanatate si securitate si Planul propriu de sanatate si securitate ori de cate ori
este cazul.
5.5.2. Solicita oprirea executiei in cazul in care s-au produs abateri grave de alitate si permite reluarea
lucrarilor numai dupa remedierea defectelor.
5.5.3. Admite executia lucrarilor de constructii numai pe baza proiectelor si a detaliilor de executie
verificate de specialisti verificatori de proiecte atestati.
5.5.4. Supravegheaza calitatea lucrarilor prin monitorizarea si verificarea continua a stadiului executiei
lucrarilor.
5.5.5. Emite Rapoarte de Neconformitate pentru toate neconformitatile depistate in executia lucrarilor/
serviciilor societatii sau la receptia materialelor aprovizionate.
5.5.6. Asigura ca identificarea stadiului inspectiilor si incercarilor sa fie mentinuta pe tot parcursul
executiei lucrarilor, in scopul supunerii la receptie numai a lucrarilor la care sunt efectuate inspectiile si
incercarile cerute.
5.6.2. Coordoneaza punerea in aplicare a masurilor necesare pentru a se asigura ca angajatorii si, daca este
cazul, lucratorii independenti respecta principiile generale aplicabile pe durata realizarii, intr-un mod
coerent si responsabil, si aplica planul de securitate si sanatate precizand regulile aplicabile santierului si
tinand seama de activitatile de exploatare care au loc in cadrul acestuia.
5.6.3. Adapteaza sau solicita sa se realizeze eventuale adaptari ale planului de securitate si sanatate si ale
dosarului de interventii ulterioare, adaptat caracteristicilor lucrarii si continand elementele utile in materie
de securitate si sanatate de care trebuie sa tina sema in cursul eventualelor lucrari ulterioare, in functie de
evolutia lucrarilor si de eventualele modificari intervenite.
5.6.4. Coordoneaza activitatile care urmaresc aplicarea corecta a instructiunilor de lucru si de securitate a
muncii.
5.6.5. Ia masurile necesare astfel incat accesul pe santier sa se realizeze doar de persoanele abilitate.
5.6.6. Tine seama de toate interferentele activitatilor din perimetrul santierului sau din vecinatatea
acestuia.
5.6.9. Organizeaza cooperarea intre angajatori, inclusiv a celor care se succed pe santier, si coordonarea
activitatilor acestora, privind protectia lucratorilor, prevenirea accidentelor si a riscurilor profesionale care
pot afecta sanatatea si securitatea lucratorilor, informarea reciproca si informarea lucratorilor si a
reprezentantilor acesxtora si, daca este cazul, informarea lucratorilor independenti.
5.7.6. Utilizeaza corect masinile, aparatura, uneltele, substantele (de ex., substantele periculoase),
echipamentele de transport si alte mijloace de productie.
5.7.8. Sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a
dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si utilizeaza
corect aceste dispozitive.
5.7.9. Comunica imediat Sefului de santier/ Sefului de punct de lucru si/sau Lucratorilor desemnati orice
situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si
sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie.
5.7.10. Aduce la cunostinta Sefului de santier/ Sefului punctului de lucru accidentele suferite de propria
persoana.
5.7.11. Utilizeaza echipamentul individual de protectie, corespunzator scopului pentru care a fost
desemnat.
PROCEDURA
Nr. Categoria de lucrari /
Principalele verificari
Crt. operatia
6.1 Stadiul lucrarilor
6.1. Montarea armaturilor poate sa -Se verifica existenta procesului verbal
1 inceapa numai dupa de receptie calitativa a cofrajelor
receptionarea calitativa a
cofrajelor
Executarea lucrarilor de
armare -Se verificari amplasarea armaturilor
Montarea armaturilor se va in cofraje conform proiectului
6.3 face la pozitia prevazuta in (diametre, bucati, lungimi, capre, piese
proiect, respectand inglobate)
6.3. urmatoarele:
1 -se prevad distantieri din
mortar de ciment sau din
plastic, cel putin 2 buc/mp
placa si 1 buc/ml la grinzi,
stalpi ; -Se verifica distantele minime si
-se prevad capre din otel maxime intre armaturi
beton sprijinite pe armatura
inferioara pentru montarea
armaturilor superioare la
pozitie; -In cazul inlocuirii sortimentelor si
-se va avea in vedere crearea diametrelor de armaturi se va verifica
de spatii necesare patrunderii avizul dat de proiectant pentru aceasta
betonului sau a vibratorului,
incheind partial armatura
superioara ; -Se verifica incadrarea in abaterile
-se monteaza piesele metalice limita admise la fasonarea si montarea
inglobate, praznurile, armaturilor conform normativ.
mustatile si se leaga de
armaturi (puncte de sudura
sau sarma) sau de cofraj, in
vederea mentinerii pozitiei
lor;
-se recomanda montarea
armaturilor sub forma de
carcase preasamblate, daca se
dispune de mijloace de
ridicat.
6.5.1. Se vor respecta toate conditiile pentru protectia mediului inconjurator, a vietii si securitatii
oamenilor si animalelor.
6.5.2. Deseurile rezultate din punerea in aplicare a procedurii descrise, vor fi colectate,
depozitate si gestionate conform prevederilor legale aplicabile.
7. ÎNREGISTRĂRI
Nu exista.
8. ANEXE
Nu exista.
Lucrari de zidarie
1 SCOP
2 DOMENIU
2.1. Prezenta procedura se aplica la efectuarea lucrarilor de zidarie obisnuita din caramida plina
sau cu goluri si zidarie din blocuri BCA pentru ziduri portante si ziduri de compartimentare.
2.2. Toate aceste proceduri sunt descrise mai jos cuprinzand urmatoarele etape:
lucrari pregatitoare;
executarea lucrarilor de zidarie;
receptia finala a lucrarilor.
3 DEFINIŢII
4 DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
5 RESPONSABILITĂŢI
5.1.1. Numeste seful de santier/ responsabilul de activitate si asigura resursele necesare pentru
aplicarea Procedurilor Tehnice de Executie.
5.1.2. Asigura cadrul organizatoric necesar pentru executia lucrarilor contractate sa se desfasoare
in conditii controlate.
5.1.3. Asigura necesarul de resurse umane, materiale si financiare pentru desfasurarea activitatii
de control a proceselor de executie.
5.1.4. Aproba procurarea de materiale si produse, precum si angajarea de servicii aflati pe Lista
Furnizorilor Acceptati.
5.1.5. Identifica si defineste problemele exestente sau potentiale in materie de calitate si dispune
actiuni corective si preventive in vederea remedierii neconformitatilor referitoare la produsele
aprovizionate, la lucrarile si/sau serviciile realizate.
5.2.3. Asigura planificarea procesului de productie si proiectare, astfel incat realizarea lucrarilor
sa se faca la termenele stabilite.
5.3 RMCMS
5.3.1. Realizeaza audit-uri interne ale calitatii, mediului, sanatatii si securitatii muncii pentru a se
asigura ca prevederile procedurii sunt aplicate.
5.4.1. Asigura respectarea prevederilor Procedurii Tehnice de Executie la realizarea lucrarilor din
santier.
5.4.5. Raspunde de convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse
in faze determinante ale executiei si asigura conditiile necesare efectuarii acestora in scopul
obtinerii acordului pentru continuarea lucrarilor.
5.4.6. Controleaza, analizeaza si opreste, daca este cazul, continuarea lucrarilor care prin
neconformitate pot periclita stabilitatea si rezistenta constructiilor, performanta instalatiilor
aferente, urmareste remedierea defectelor, solicitand si avizul Proiectantului, CTC/ RT, daca este
cazul.
5.4.8. Interzice folosirea materialelor insotite de buletine de incercare din care rezlta ca nu
indeplinesc conditiile de calitate.
5.5.2. Solicita oprirea executiei in cazul in care s-au produs abateri grave de alitate si permite
reluarea lucrarilor numai dupa remedierea defectelor.
5.6.2. Coordoneaza punerea in aplicare a masurilor necesare pentru a se asigura ca angajatorii si,
daca este cazul, lucratorii independenti respecta principiile generale aplicabile pe durata realizarii
lucrarii, intru-un mod coerent si responsabil, si aplica planul de securitate si sanatate precizand
regulile aplicabile santierului si tinand seama de activitatile de exploatare care au loc in cadrul
acestuia.
5.6.3. Adapteaza sau solicita sa se realizeze eventuale adaptari ale planului de securitate si
sanatate si ale dosarului de interventii ulterioare, adaptat caracteristicilor lucrarii si continand
elementele utile in materie de securitate si sanatate de care trebuie sa tina seama in cursul
eventualelor lucrari ulterioare, in functie de evolutia lucrarilor si de eventualele modificari
intervenite.
5.6.6. Tine seama de toate interferentele activitatilor din perimetrul santierului sau din
vecinatatea acestuia.
5.6.9. Organizeaza cooperarea intre angajatori, inclusiv a cellor care se succed pe santier, si
coordonarea activitatilor acestora, privind protectia lucratorilor, prevenirea accidentelor si a
riscurilor profesionale care pot afecta sanatatea si securitatea lucratorilor, informarea reciproca si
informarea lucratorilor si a reprezentantilor acestora si, daca este cazul, informarea lucratorilor
independenti.
5.7.6. Utilizeaza corect masinile, aparatura, uneltele, substantele (de ex., substantele
periculoase), echipamentele de transport si alte mijloace de productie.
5.7.9. Comunica imediat Sefului de santier/ Sefului de punct de lucru si/sau Lucratorilor
desemnati orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol
pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie.
5.7.10. Aduce la cunostinta Sefului de santier/ Sefului punctului de lucru accidentele suferite de
propria persoana.
5.7.11. Utilizeaza echipamentul individual de protectie, corespunzator scopului pentru care a fost
desemnat.
6 PROCEDURA
Nr. Crt. Categoria de lucrari / operatia Principalele verificari
6.1 Pregatirea lucrarilor
6.1.1 Stadiul fizic al lucrarilor de constructii -Se verifica vizual starea constructiei si
trebuie sa asigure : existenta Proceselor Verbale care sa ateste ca
-structura de rezistenta la zidariile lucrarile prezentate corespund
neportante sau fundatiile de zidarii
portante sa fie terminate ;
-izolatia hidrofuga unde este cazul sa fie
executata inclusiv la peretii subsol ;
-pentru peretii de compartimentare sa fie
6.1.2 executat acoperisul sau planseul superior ;
-sa fie precizate golurile de montaj pentru
utilaje tehnologice (daca este cazul) ;
-sa fie realizata pardoseala bruta pentru
peretii de compartimentare.
6.1.3 -intersectii dintre pereti sau intre pereti si -Se verifica indeplinirea conditiilor
structura ;
6.4.1. Se vor respecta toate conditiile pentru protectia mediului inconjurator, a vietii si securitatii
oamenilor si animalelor.
6.4.2. Deseurile rezultate din punerea in aplicare a procedurii descrise, vor fi colectate,
depozitate si gestionate conform prevederilor legale aplicabile.
6.5. Aspecte de sanatate si securitate in munca
6.5.1. Se vor respecta toate cerintele minime privind protectia sanatatii si securitatii muncii.
6.5.2. Se vor acorda echipamente individuale de protectie si echipamente individuale de lucru
corespunzatoare.
6.5.3. Se vor respecta toate cerintele de semnalizare a sanatatii si securitatii in munca.
6.5.4. Lucrarile se vor desfasura astfel incat sa nu puna in pericol sanatatea si securitatea
angajatilor.
7. ÎNREGISTRĂRI
Nu exista.
8. ANEXE
Nu exista.
2 DOMENIU
2.1 Prezenta procedura se aplica la executarea lucrarilor de hidroizolatii la terase si acoperisuri.
2.2. procedura cuprind:
stadiul fizic al lucrarilor;
executarea lucrarilor;
receptia lucrarilor.
3 DEFINIŢII
CTC = Controlul Tehnic de Calitate;
Resp. = Responsabil;
PV = Proces Verbal
4 DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
5 RESPONSABILITĂŢI
5.1 Director General
5.1.1. Numeste seful de santier/ responsabilul de activitate si asigura resursele necesare pentru
aplicarea Procedurilor de Control ale Calitatii.
5.1.2. Asigura cadrul organizatoric necesar pentru executia lucrarilor contractate sa se desfasoare
in conditii controlate.
5.1.3. Asigura necesarul de resurse umane, materiale si financiare pentru desfasurarea activitatii
de control a proceselor de executie.
5.1.4. Aproba procurarea de materiale si produse, precum si angajarea de servicii aflati pe Lista
Furnizorilor Acceptati.
5.1.5. Identifica si defineste problemele exestente sau potentiale in materie de calitate si dispune
actiuni corective si preventive in vederea remedierii neconformitatilor referitoare la produsele
aprovizionate, la lucrarile si/sau serviciile realizate.
5.2.3. Asigura planificarea procesului de productie si proiectare, astfel incat realizarea lucrarilor
sa se faca la termenele stabilite.
5.3 RMCMS
5.3.1. Realizeaza audit-uri interne ale calitatii, mediului, sanatatii si securitatii muncii pentru a se
asigura ca prevederile procedurii sunt aplicate.
5.4.1. Asigura respectarea prevederilor Procedurii Tehnice de Executie la realizarea lucrarilor din
santier.
5.4.5. Raspunde de convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse
in faze determinante ale executiei si asigura conditiile necesare efectuarii acestora in scopul
obtinerii acordului pentru continuarea lucrarilor.
5.4.6. Controleaza, analizeaza si opreste, daca este cazul, continuarea lucrarilor care prin
neconformitate pot periclita stabilitatea si rezistenta constructiilor, performanta instalatiilor
aferente, urmareste remedierea defectelor, solicitand si avizul Proiectantului, CTC/ RT, daca este
cazul.
5.4.8. Interzice folosirea materialelor insotite de buletine de incercare din care rezlta ca nu
indeplinesc conditiile de calitate.
5.4.15. Consulta Planul de sanatatea si securitatea si Planul propriu de sanatate si securitate ori
de cate ori este cazul.
5.5.2. Solicita oprirea executiei in cazul in care s-au produs abateri grave de alitate si permite
reluarea lucrarilor numai dupa remedierea defectelor.
5.5.3. Admite executia lucrarilor de constructii numai pe baza proiectelor si a detaliilor de
executie verificate de specialisti verificatori de proiecte atestati.
5.6.2. Coordoneaza punerea in aplicare a masurilor necesare pentru a se asigura ca angajatorii si,
daca este cazul, lucratorii independenti respecta principiile generale aplicabile pe durata realizarii
lucrarii, intr-un mod coerent si responsabil, si aplica planul de securitate si sanatate precizand
regulile aplicabile santierului si tinand seama de activitatile de exploatare care au loc in cadrul
acestuia.
5.6.3. Adapteaza sau solicita sa se realizeze eventuale adaptari ale planului de securitate si
sanatate si ale dosarului de interventii ulterioare, adaptat caracteristicilor lucrarii si continand
elementele utile in materie de securitate si sanatate de care trebuie sa tina seama in cursul
eventualelor lucrari ulterioare, in functie de evolutia lucxrarilor si de eventualele modificari
intervenite.
5.6.5. Ia masurile necesare astfel incat accesul pe santier sa se realizeze doar de persoanele
abilitate.
5.6.6. Tine seama de toate interferentele activitatilor din perimetrul santierului sau din
vecinatatea acestuia.
5.7.6. Utilizeaza corect masinile, aparatura, uneltele, substantele (de ex., substantele
periculoase), echipamentele de transport si alte mijloace de productie.
5.7.9. Comunica imediat Sefului de santier/ Sefului de punct de lucru si/sau Lucratorilor
desemnati orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol
pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie.
5.7.10. Aduce la cunostinta Sefului de santier/ Sefului punctului de lucru accidentele suferite de
propria persoana.
5.7.11. Utilizeaza echipamentul individual de protectie, corespunzator scopului pentru care a fost
desemnat.
6 PROCEDURA
Nr. Crt. Categoria de lucrari / operatia Principalele verificari
6.1 Stadiul fizic al lucrarilor
6.1.1 Inaintea inceperii lucrarilor de -Se verifica pantele si se controleaza
hidroizolatii, se vor lua in primire suprafata daca e curata, fara asperitati si cu
suprafetele suport pe care aceasta denivelari sub 5 mm;
trebuie sa se aplice; suprafetele suport -Se verifica executia scafelor si muchiilor;
pot fi alcatuite din beton monolit, -Se verifica daca raportul din mortar sau
prefabricat, beton de panta, placi beton este uscat sau intarit ;
termoizolante, tabla cutata -Se verifica daca sunt fixate conductele de
scurgere, elementele de strapungere,
dibluri, carlige, agrafe, daca sunt executate
rebordurile, lacasurile rosturilor,
deflectoarele sau alte lemente situate sub
hidroizolatie.
Executarea lucrarilor
6.3 Inaintea executarii hidroizolatiei La executarea hidroizolatiilor se verifica
6.3.1 propriu-zise se realizeaza: urmatoarele:
-sapa support de 1,5 cm peste -daca alcatuirea structurii hidroizolatiei
termoizolatia de B.C.A., sau de 3 cm corespunde cu prevederile din proiect;
armata peste materialele tasabile; -daca s-au respectat ordinea si etapele
-un strat rigid peste polistiren; corespunzatoare
-amorsa cu solutie sau emulsie de
bitum.
6.6.1. Se vor respecta toate conditiile pentru protectia mediului inconjurator, a vietii si securitatii
oamenilor si animalelor.
6.6.2. Deseurile rezultate din punerea in aplicare a procedurii descrise, vor fi colectate,
depozitate si gestionate conform prevederilor legale aplicabile.
6.7.1. Se vor respecta toate cerintele minime privind protectia sanatatii si securitatii muncii.
6.7.4. Lucrarile se vor desfasura astfel incat sa nu puna in pericol sanatatea si securitatea
angajatilor.
7. ÎNREGISTRĂRI
Nu exista.
8. ANEXE
Nu exista.
Sarpante si invelitori
1 SCOP
2 DOMENIU
2.1. Prezenta procedura cuprinde aspecte legate de alcatuirea acoperisului din sarpanta din lemn
ecarisat si invelitoare din tigla, tabla tip tigla.
3 DEFINIŢII
4 DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
5 RESPONSABILITĂŢI
5.1.1. Numeste seful de santier/ responsabilul de activitate si asigura resursele necesare pentru
aplicarea Procedurilor de Control ale Calitatii.
5.1.2. Asigura cadrul organizatoric necesar pentru executia lucrarilor contractate sa se desfasoare
in conditii controlate.
5.1.3. Asigura necesarul de resurse umane, materiale si financiare pentru desfasurarea activitatii
de control a proceselor de executie.
5.1.4. Aproba procurarea de materiale si produse, precum si angajarea de servicii aflati pe Lista
Furnizorilor Acceptati.
5.1.5. Identifica si defineste problemele exestente sau potentiale in materie de calitate si dispune
actiuni corective si preventive in vederea remedierii neconformitatilor referitoare la produsele
aprovizionate, la lucrarile si/sau serviciile realizate.
5.2.3. Asigura planificarea procesului de productie si proiectare, astfel incat realizarea lucrarilor
sa se faca la termenele stabilite.
5.3 RMCMS
5.3.1. Realizeaza audit-uri interne ale calitatii, mediului, sanatatii si securitatii muncii pentru a se
asigura ca prevederile procedurii sunt aplicate.
5.4.1. Asigura respectarea prevederilor Procedurii Tehnice de Executie la realizarea lucrarilor din
santier.
5.4.5. Raspunde de convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse
in faze determinante ale executiei si asigura conditiile necesare efectuarii acestora in scopul
obtinerii acordului pentru continuarea lucrarilor.
5.4.6. Controleaza, analizeaza si opreste, daca este cazul, continuarea lucrarilor care prin
neconformitate pot periclita stabilitatea si rezistenta constructiilor, performanta instalatiilor
aferente, urmareste remedierea defectelor, solicitand si avizul Proiectantului, CTC/ RT, daca este
cazul.
5.4.8. Interzice folosirea materialelor insotite de buletine de incercare din care rezlta ca nu
indeplinesc conditiile de calitate.
6.4.15. Consulta Planul de sanatate si securitate si Planul propriu de sanatate si securitate ori de
cate ori este cazul.
5.5.2. Solicita oprirea executiei in cazul in care s-au produs abateri grave de alitate si permite
reluarea lucrarilor numai dupa remedierea defectelor.
5.5.3. Admite executia lucrarilor de constructii numai pe baza proiectelor si a detaliilor de
executie verificate de specialisti verificatori de proiecte atestati.
5.6.2. Coordoneaza punerea in aplicare a masurilor necesare pentru a se asigura ca angajatorii si,
daca este cazul, lucratorii independenti respecta principiile generale aplicabile pe durata realizarii
lucrarii, intr-un mod coerent si responsabil, si aplica planul de securitate si sanatate precizand
regulile santierului si tinand seama de activitatile de exploatare care au loc in cadrul acestuia.
5.6.3. Adapteaza sau solicita sa se realizeze eventuale adaptari ale planului de securitate si
sanatate si ale dosarului de interventii ulterioare, adaptat caracteristicilor lucrarii si continand
elementele utile in materie de securitate si sanatate de care trebuie sa tina seama in cursul
eventualelor lucrari ulterioare, in functie de evolutia lucrarilor si de eventualele modificari
intervenite.
5.6.5. Ia masurile necesare astfel incat accesul pe santier sa se realizeze doar de persoanele
abilitate.
5.6.6. Tine seama de toate interferentele activitatilor din perimetrul santierului sau din
vecinatatea acestuia.
5.7.6. Utilizeaza corect masinile, aparatura, uneltele, substantele (de ex., substantele
periculoase), echipamentele de transport si alte mijloace de productie.
5.7.9. Comunica imediat Sefului de santier/ Sefului de punct de lucru si/sau Lucratorilor
desemnati orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol
pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie.
5.7.10. Aduce la cunostinta Sefului de santier/ Sefului punctului de lucru accidentele suferite de
propria persoana.
5.7.11. Utilizeaza echipamentul individual de protectie, corespunzator scopului pentru care a fost
desemnat.
6 PROCEDURA
Nr. Crt. Categoria de lucrari / operatia Principalele verificari
6.1 Stadiul fizic al lucrarilor
Inaintea inceperii lucrarilor -Se verifica daca suportul din mortar sau
pentru executarea acoperisului, se beton este uscat sau intarit
vor lua in primire suprafetele
suport pe care acestea trebuie sa
se aplice; suprafetele suport pot fi
alcatuite din beton monolit,
prefabricat, beton de panta, placi
termoizolante, tabla cutata.
Lucrari pregatitoare
6.2 Se vor asigura urmatoarele: -Se verifica calitatea sipcilor din brad,
-spatii corespunzatoare pentru grinzilor de sustinere, tiglelor sau tabla
depozitarea materialelor si ondulata, coamelor si a materialelor
amplasarea utilajelor; auxiliare, starea suprafetei elementelor de
-de acces pentru transportul si acoperis pentru a putea incepe lucrarile
manipularea materialelor
Executarea lucrarilor
6.3 -se executa lucrarile de dulgherie; Se verifica urmatoarele:
-acoperisul se executa din lemn -se verifica pantele si dimensiunile;
ecarisat de dimensiuni -daca alcatuirea structurii acoperisului
dimensionate in functie de corespunde cu prevederile din proiect;
deschideri; -daca s-au respectat ordinea si etapele
pentru evacuarea apelor se prevad corespunzatoare;
jgheaburi si burlane; -calitatea burlanelor si jgheaburilor;
-fiecare element al sistemului de -modul de imbinare;
jgheaburi si burlane este executat -se verifica distanta dintre cosul de fum si
din tabla zincata la cald acoperit partile lemnoase sau combustibile ale
cu plastic multistratificat; acoperisului, care trebuie sa fie mai mare
-sarpanta va fi tratata prin de 10 cm;
ignifugare pentru evitarea -gradul de acoperire al suprafetei
incendiilor;
-se aseaza tigla pe sipci
7. ÎNREGISTRĂRI
Nu exista.
8. ANEXE
Nu exista.
2 DOMENIU
2.3. Imbinarea elementelor componente se face prin procedurile specifice fiecarei categorii de
lucrari.
4 DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
5 RESPONSABILITĂŢI
5.1.1. Numeste seful de santier/ responsabilul de activitate si asigura resursele necesare pentru
aplicarea Procedurilor de Control al Calitatii.
5.1.2. Asigura cadrul organizatoric necesar pentru executia lucrarilor contractate sa se desfasoare
in conditii controlate.
5.1.3. Asigura necesarul de resurse umane, materiale si financiare pentru desfasurarea activitatii
de control a proceselor de executie.
5.1.4. Aproba procurarea de materiale si produse, precum si angajarea de servicii aflati pe Lista
Furnizorilor Acceptati.
5.1.5. Identifica si defineste problemele exestente sau potentiale in materie de calitate si dispune
actiuni corective si preventive in vederea remedierii neconformitatilor referitoare la produsele
aprovizionate, la lucrarile si/sau serviciile realizate.
5.2.3. Asigura planificarea procesului de productie si proiectare, astfel incat realizarea lucrarilor
sa se faca la termenele stabilite.
5.3 RMCMS
5.3.1. Realizeaza audit-uri interne ale calitatii, mediului, sanatatii si securitatii muncii pentru a se
asigura ca prevederile procedurii sunt aplicate.
5.4.5. Raspunde de convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse
in faze determinante ale executiei si asigura conditiile necesare efectuarii acestora in scopul
obtinerii acordului pentru continuarea lucrarilor.
5.4.6. Controleaza, analizeaza si opreste, daca este cazul, continuarea lucrarilor care prin
neconformitate pot periclita stabilitatea si rezistenta constructiilor, performanta instalatiilor
aferente, urmareste remedierea defectelor, solicitand si avizul Proiectantului, CTC/ RT, daca este
cazul.
5.4.8. Interzice folosirea materialelor insotite de buletine de incercare din care rezlta ca nu
indeplinesc conditiile de calitate.
5.4.15. Consulta Planul de sanatate si securitate si Planul propriu de sanatate si securitate ori de
care ori este cazul.
5.5. Controlul Tehnic de Calitate/ Responsabil Tehnic
5.5.2. Solicita oprirea executiei in cazul in care s-au produs abateri grave de alitate si permite
reluarea lucrarilor numai dupa remedierea defectelor.
5.6.2. Coordoneaza punerea in aplicare a masurilor necesare pentru a se asigura ca angajatorii si,
daca este cazul, lucratorii independenti respecta principiile generale aplicabile pe durata realizarii
lucrarii, intr-un mod coerent si responsabil, si aplica planul de securitate si sanatate precizand
regulile aplicabile santierului si tinand seama de activitatile de exploatare care au loc in cadrul
acestuia.
5.6.3. Adapteaza sau solicita sa se realizeze eventuale adaptari ale planului de securitate si
sanatate si ale dosarului de interventii ulterioare, adaptat caracteristicilor lucrarii si continand
elementele utile in materie de securitate si sanatate de care trebuie sa tina seama in cursul
eventualelor lucrari ulterioare, in functie de evolutia si de eventualele modificari intervenite.
5.6.5. Ia masurile necesare astfel incat accesul pe santier sa se realizeze doar de persoanele
abilitate.
5.6.6. Tine seama de toate interferentele activitatilor din perimetrul santierului sau din
vecinatatea acestuia.
5.6.9. Organizeaza cooperarea intre angajatori, inclusiv a celor care se succed pe santier, si
coordonarea acestora, privind protectia lucratorilor, prevenirea accidentelor si a riscurilor
profesionale care pot afecta sanatatea si securitatea lucratorilor, informarea reciproca si
informarea lucratorilor si a reprezentantilor acestora si, daca este cazul, informarea lucratorilor
independenti.
5.7.6. Utilizeaza corect masinile, aparatura, uneltele, substantele (de ex., substantele
periculoase), echipamentele de transport si alte mijloace de productie.
5.7.9. Comunica imediat Sefului de santier/ Sefului de punct de lucru si/sau Lucratorilor
desemnati orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol
pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie.
5.7.10. Aduce la cunostinta Sefului de santier/ Sefului punctului de lucru accidentele suferite de
propria persoana.
5.7.11. Utilizeaza echipamentul individual de protectie, corespunzator scopului pentru care a fost
desemnat.
6 PROCEDURA
Nr.
Categoria de lucrari / operatia Principalele verificari
Crt.
6.1 Montarea conductelor de transport , Pentru retele : -se verifica daca au fost
distributie , coloane si conducte de respectate partile de constructii
legatura la aparate si corpuri de prevazute in proiect - estacade ,
incalzire chituri, canale termice , stalpi ,
camine, guri de acces , pozitiile pentru
punctele fixe lire de dilatare , chituci
pentru suporti conducte , etc.
Montare/instalare utilaje/echipamente
1. SCOP
Prezenta procedură descrie modul de planificare, realizare şi control a lucrărilor de montaj instalare
contractate pentru a asigura că sunt conforme cu condiţiile specifice.
2. DOMENIU
Procedura se aplică la toate activităţile de montare-instalare.
3. DEFINIŢII ŞI PRESCURTĂRI
4. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
-P.T. C 9 / 2003 – Colecţia ISCIR – Cerinţe tehnice privind proiectarea, construirea, montarea, instalarea,
exploatarea, verificarea tehnică a echipamentelor.
5. RESPONSABILITĂŢI
5.1. Director General
5.1.1. Asigura resursele necesare.
5.3. Executant
5.3.1. Realizeaza lucrarile de montaj si instalare a echipamentelor..
5.3.2. Respecta prevederile prezentei Proceduri Tehnice de Executie.
5.3.3. Respecta indrumarile Sefului de santier/ Sefului de punct de lucru.
5.3.4. Depoziteaza deseurile corespunzator si pe sortimente.
5.3.5. Mentin curatenia la locul de munca.
5.3.6. Desfasoara activitatea in conformitate cu pregatirea si instruirea sa astfel incat sa nu expuna la
pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi
afectate de omisiunile sale in timpul procesului de munca.
5.3.7. Utilizeaza corect masinile, aparatura, uneltele, substantele (de ex., substantele periculoase),
echipamentele de transport si alte mijloace de productie.
5.3.8. Utilizeaza corect echipamentul individuale de protectie acordat.
5.3.9. Sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a
dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si utilizeaza
corect aceste dispozitive.
5.3.10. Comunica imediat Sefului de santier/ Sefului de punct de lucru si/sau Lucratorilor desemnati orice
situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si
sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie.
5.3.11. Aduce la cunostinta Sefului de santier/ Sefului punctului de lucru accidentele suferite de propria
persoana.
5.3.12. Utilizeaza echipamentul individual de protectie, corespunzator scopului pentru care a fost
desemnat.
5.4. Sef santier/ Sef punct de lucru
5.4.1. Masoara si monitorizeaza lucrarile efectuate.
5.4.2. Gestioneaza deseurile rezultate in urma lucrarilor de montaj si instalare a echipamentelor.
5.4.3. Realizeaza lucrarile astfel incat sa nu afecteze mediul inconjurator.
5.4.4. Asigura cerintele optime de securitate si sanatate pentru locul de munca.
5.4.5. Asigura semnalizarea corespunzatoare a santierului pe linie de sanatate si securitate pentru locul de
munca.
5.4.6. Asigura dotarea angajatilor cu echipamente individuale de protectie corespunzatoare.
5.4.7. Consulta Planul de sanatate si securitate si Planul proriu de sanatate si securitate ori de cate ori este
nevoie.
5.5. RMCMS
5.5.1. Realizeaza audit-uri interne ale calitatii, mediului, sanatatii si securitatii muncii pentru a se asigura
ca prevederile procedurii sunt aplicate.
5.5.2. Efectueaza analiza reclamatiilor referitoare la calitatea lucrarilor si asigura tratarea rezolvarii lor.
5.5.3. Verifica si asigura ca neconformitatile constatate sa fie remediate si tratate conform procedurilor.
5.5.4. Urmareste intocmirea inregistrarilor calitatii, mediului, sanatatii si securitatii muncii.
5.5.5. Urmareste indeplinirea actiunilor corective si preventive.
5.6.2. Solicita oprirea executiei in cazul in care s-au produs abateri grave de alitate si permite reluarea
lucrarilor numai dupa remedierea defectelor.
5.6.3. Supravegheaza calitatea lucrarilor prin monitorizarea si verificarea continua a stadiului executiei
lucrarilor.
5.6.4. Emite Rapoarte de Neconformitate pentru toate neconformitatile depistate in executia lucrarilor/
serviciilor societatii sau la receptia materialelor aprovizionate.
5.6.5. Asigura ca identificarea stadiului inspectiilor si incercarilor sa fie mentinuta pe tot parcursul
executiei lucrarilor, in scopul supunerii la receptie numai a lucrarilor la care sunt efectuate inspectiile si
incercarile cerute.
6. PROCEDURA
6.1. Date generale
6.1.1 Seful departamentului de instalatii termice stabileşte necesarul de materiale şi echipamente
necesare conform caietului de sarcini, proiect sau contract, necesarul de personal şi calificarea acestora,
echipamentul de producţie corespunzător, documentaţia necesară.
6.1.2. Necesarul de materiale şi echipamente se asigură de Responsabilul Logistica – Aprovizionare,
impreuna cu Seful departamentuluide instalatii termice.
6.1.3. Stabilirea lucrărilor ce urmează a fi efectuate se realizează de Seful departamentului de instalatii
termice împreună cu Seful punctului de lucru. Lucrările se efectuează numai pe baza planului şi
normativelor ce cuprind instrucţiuni de lucru specifice ale fabricantului. Termenele de execuţie se trec în
Fişa de lucrări.
6.1.4. Beneficiarul va pune la dispoziţia executantului documentaţia tehnică însoţitoare a aparatului;
proiectul instalaţiei, documente ce dovedesc legalitatea instalării şi utilizării aparatului; procese verbale
de recepţie a lucrărilor adiacente (racordări la reţea de gaze naturale, energie electrică, apă, canal etc.).
Seful departamentului de instalatii termice decide începerea lucrărilor.
6.1.5. Lucrările se realizează în baza instrucţiunilor de lucru specifice elaborate de producător şi
prelucrate cu personalul de execuţie. Pentru efectuarea lucrărilor personalul foloseşte echipament de lucru
adecvat. Pentru lucrări ascunse se întocmeşte Proces verbal de lucrari ascunsei. Proprietatea clientului
este tratată cu grijă în timpul desfăşurării lucrării. Orice defecţiune, deteriorare se notează în Fişa de
lucrări .
6.1.6. Măsurările şi monitorizările se fac de CTC/ RTE pe parcursul lucrării pe baza programului de
control al execuţiei inclus în proiect. Parametrii controlaţi şi încercările efectuate se înregistrează în Fişa
de lucrări.
6.1.7. Dacă rezultatele controlului nu sunt corespunzătoare se procedează aşa cum este prevăzut în
proiect. Lucrarea se consideră încheiată numai după obţinerea unor rezultate corespunzătoare la
măsurările efectuate.
6.1.8. După efectuarea tuturor măsurărilor şi monitorizărilor prevăzute de documentele de execuţie se
întocmeşte Proces verbal de recepţie.
6.2. Montaj
6.2.1. Începerea lucrărilor de montaj se face numai după obţinerea proiectului de execuţie a centralei
termice.
6.2.2. Proiectul de montare trebuie să fie avizat de organele abilitate în conformitate cu prevederile
Prescripţiilor tehnice C9/ 2003, Colecţia ISCIR.
6.2.3. Se verifică dacă cazanele au fost supuse controlului ISCIR (certificare CE sau CS; certificat tip de
omologare), dacă au placă de timbru şi cartea tehnică de exploatare aferentă.
6.2.4. Personalul care execută montajul cazanului trebuie să fie instruit cu privire la modul de amplasare
şi montaj al echipamentelor precum şi cu funcţionalitatea acestora.
6.2.5. În situaţia în care cazanul a fost livrat în părţi componente distincte (corp cazan, uşă cazan, cutie de
fum, izolaţie, mantale şi capace), montajul se va face conform indicaţiilor din cartea tehnică a cazanului.
6.2.6. Se montează arzătorul pe cazan, urmărindu-se indicaţiile constructorului cazanului referitoare la
lungimea de montaj a tubului de flacără în uşa cazanului şi montarea corespunzătoare a izolaţiei în jurul
acestuia.
6.3. Instalare
6.3.1. Instalarea se va face în conformitate cu prevederile Prescripţiilor tehnice C9/ 2003, colecţia ISCIR,
precum şi cu instrucţiunile de montaj şi instalare ale producătorilor. Proiectul de instalare trebuie sa fie
verificat de un verificator autorizat
6.3.2. La execuţia lucrărilor se utilizează numai materiale şi aparate ce corespund cerinţelor proiectului.
Nu se vor pune în operă materiale care nu au certificate de calitate şi garanţie şi care nu corespund din
punct de vedere calitativ.
6.3.3. La aprovizionarea diverselor echipamente se vor verifica presiunile nominale ale acestora astfel
încât presiunea nominală a acestora să nu fie mai mică decât cea nominală a instalaţiei pe care vin
montate.
6.3.4. Înaintea punerii în operă, toate materialele şi aparatele se supun unui control calitativ pentru a
constata dacă nu au suferit degradări de natură să le compromită tehnic (deformări sau blocări la aparate,
starea filetelor, a flanşelor, a garniturilor sau materialelor de asamblare, funcţionarea armaturilor, ştuţuri
deformate sau lipsă, etc.); se remediază defecţiunile respective sau se înlocuiesc aparatele şi materialele
ce nu pot fi aduse în stare corespunzătoare prin remediere.
6.3.5. La aparatele de măsură şi control, montate de către executantul instalaţiei de încălzire, se verifică
existenţa formelor de atestare metrologica.
6.3.6. După finalizarea lucrărilor de montaj se va efectua încercarea de presiune hidraulică la rece.
Presiunea de încercare va fi cea indicată în cartea cazanului sau a celorlalte aparate.
6.3.7. Se vor lua măsuri ca, după executarea lucrărilor să nu existe nici un risc de rănire prin contact cu
muchii sau colţuri tăioase, bavuri ascuţite etc.
6.3.8. Toate punctele de exploatare: centrale şi puncte termice, camera vasului de expansiune deschis,
puncte de distribuţie, reglare, măsurare, etc. vor fi dotate cu instrucţiuni specifice de întreţinere şi
exploatare, incluzând scheme pentru principalele instalaţii.
6.3.9. La distribuitoare – colectoare şi pe conducte se prevăd etichete indicând destinaţia funcţională a
agentului termic din conductele respective.
6.3.10. Pe căile de acces către punctele de exploatare se prevăd indicatoare care fac îndrumarea accesului.
Căile de acces nu vor fi blocate. În locurile în care accesul este limitat la personalul de exploatare se
prevăd plăci cu indicaţiile respective.
6.3.11. Agentii economici montatori au obligatia sa asigure inspectorilor ISCIR sau personalului propriu
autorizat posibilitatea verificarii in timpul montarii/instalarii.
6.3.12. Agentii economici montatori au obligatia sa execute suplimentar la solicitarea ISCIR sau RSL
toate masurarile, verificarile si incercarile necesare stabilirii calitatii montajului/instalarii.
6.4. Aspecte de mediu
6.4.1. Se vor respecta toate conditiile pentru protectia mediului inconjurator, a vietii si securitatii
oamenilor si animalelor.
6.4.2. Deseurile rezultate din punerea in aplicare a procedurii descrise, vor fi colectate, depozitate si
gestionate comform prevederilor legale aplicabile.
6.5. Aspecte de sanatate si securitate in munca
6.5.1. Se vor respecta toate cerintele minime privind protectia sanatatii si securitatii in munca.
6.5.2. Se vor acorda echipamente individuale de protectie si echipamente individuale de lucru
corespunzatoare.
6.5.3. Se vor respecta toate cerintele de semnalizare a sanatatii si securitatii in munca.
6.5.4. Lucrarile se vor desfasura astfel incat sa nu puna in pericol sanatatea si securitatea angajatilor.
7 INREGISTRĂRI
Nu exista.
8 ANEXE
Nu exista.
APLICAREA PRIN TORCRETARE A MORTARELOR SI BETOANELOR
Aplicarea prin torcretare a betonului pe diverse suporturi (beton, plase, zidarie, cofraje, teren, etc.)
este folosita atat pentru executarea de lucrari noi, cat si pentru repararea sau consolidarea constructiilor
existente.
1. PRINCIPIUL DE PUNERE IN OPERA
Aplicarea prin torcretare a betonului se realizeaza cu un echipament compus din:
- o masina sau pompa in care se introduce amestecul;
- o conducta de transport prin care betonul este adus pana la locul de aplicare;
- un ajutaj fixat la extremitatea conductei.
Exista doua metode de punere in opera:
- uscata;
- umeda.
1.1. APLICAREA AMESTECULUI PRIN PROCEDEUL USCAT DE TORCRETARE
Principiul metodei de aplicare a amestecului prin procedeul uscat de torcretare consta in aceea ca
amestecul realizat din agregate cu umiditatea naturala si cimentul este introdus in masina si apoi
transportul cu aer comprimat pana la ajutaj unde se injecteaza dozajul de apa.
Principalele caracteristici sunt:
- viteza mare de proiectare a amestecului (betonului) 80 - 100 m/s.
- posibilitate de transport orizontal la distanta mare (pana la 500 m) si vertical (pana la 150 m).
La prepararea amestecurilor pentru betoanele si mortarele aplicate prin torcretare se folosesc in
general cimenturi Portland fara adaosuri, sau cu adaosuri specifice.
1.2. APLICAREA AMESTECULUI PRIN PROCEDEUL UMED DE TORCRETARE
Principiul metodei de aplicare a amestecului prin procedeul umed de torcretare consta in aceea ca
amestecul cu apa adaugata este varsat in masina de unde este impins prin pompare in conducta pana la
ajutaj unde se introduce aerul comprimat necesar proiectarii.
Metoda se caracterizeaza prin:
- viteza de proiectare mai redusa (10 - 40 m/s):
- posibilitatea de a proiecta un debit mare.
- poate fi necesara utilizarea de aditivi de adaosuri.
Torcretarea nefiind decat un mod deosebit de punere in opera a betonului, produsul obtinut are
proprietatile betonului turnat sau pompat si vibrat.
Intrucat betonul aplicat prin procedeul uscat de torcretare prezinta o aderenta buna fata de
suprafata existenta, la reparatia constructiilor din beton se recomanda acest procedeu, care va fi detaliat in
continuare.
2. CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE PENTRU TORCRETUL APLICAT
Torcretul se va realiza din beton (vezi pct. 3 al acestui caiet de sarcini).
Torcretul va avea grosimile de:
- pana la 4 cm (< 4 cm) – grosimea medie de 3 cm ; armarea acestui torcret se
va putea realiza cu plase sudate SR 438-3 – 100 mm x 100 mm STNB 4 STAS
438-2.
- mai mare de 4 cm (≥ 4 cm) – grosimea medie de 4,5 cm ; armarea acestui torcret se va
putea realiza cu plase sudate SR 438-3 – 100 mm x 100 mm STNB 6 STAS
438-2.
Torcretele cu cele doua grosimi mentionate se vor aplica fie pe suprafete limitate (cu degradari
locale ale suprafetei suport), fie pe suprafete mai mari (ale unui element in integralitatea lui), asa cum a
fost prevazut in piesele desenate ale proiectului.
3. CLASE DE BETOANE UTILIZABILE PENTRU APLICARE PRIN
TORCRETARE
3.1. Conform Normativului NE 012-1:2007 “Cod de practica pentru executarea lucrarilor din
beton, beton armat, si beton precomprimat. Partea 1: Producerea betonului”, clasele de expunere care se
pot intalni in cazul lucrarilor ce fac obiectul acestui caiet de sarcini sunt:
a) XC4+XF2; rezulta clasa de beton C 25/30.
Alti parametri: - pentru clasa XC4 → - raport apa/ciment (A/C) : 0,5
- dozaj min. de ciment : 300 kg/m3
- pentru clasa XF2 → - raport apa/ciment (A/C) : 0,55a)
- dozaj min. de ciment : 300 kg/m3
- continut min. de aer antrenat : a)
Continutul de aer antrenat se stabileste in functie de dimensiunea maxima a granulei, in
conformitate cu pct. 5.4.3. din NE 012-1:2007. Daca betonul nu contine aer antrenat cu intentie, atunci
performanta betonului trebuie sa fie masurata conform unei metode de incercari adecvate, in comparatie
cu un beton pentru care a fost stabilita rezistenta la inghet-dezghet pentru clasa de expunere
corespunzatoare.
b) XC4+XF2+XA1/XA2/XA3; - rezulta clasa de beton C 25/30 (pentru
XC4+XF2+XA1).
- rezulta clasa de beton C 35/45 (pentru
XC4+XF2+XA2/XA3).
Alti parametri: - pentru clasa XA1 → - raport apa/ciment (A/C) : 0,55
- dozaj min. de ciment : 300 kg/m3
- pentru clasa XA2 → - raport apa/ciment (A/C) : 0,50
- dozaj min. de ciment : 320 kg/m3
- pentru clasa XA3 → - raport apa/ciment (A/C) : 0,45
- dozaj min. de ciment : 360 kg/m3.
Nota: clasele XA2 si/sau XA3 conduc la utilizarea cimenturilor rezistente la sulfati (in functie de
prezenta ionilor SO42) – vezi pct. 4.1. al acestui caiet de sarcini.
3.2. Clase de rezistenta la compresiune conform Normativ NE 012-1:2007 si echivalarea lor
cu clasele/marcile pentru betoane
Cand betonul este clasificat dupa rezistenta la compresiune se aplica datele din tabelul 0 (col. 1-
3). Valoarea fck, cil este rezistenta caracteristica ceruta la 28 zile, masurata pe cilindri cu diametrul de 150
mm si 300 mm inaltime. Valoarea fck, cub este rezistenta caracteristica ceruta la 28 zile, masurata pe cuburi
de 150 mm latura.
Determinarea rezistentelor la compresiune se face conform standardului SR EN 12390-
3:2003 %ncercare pe beton intarit. Partea 3: Rezistenta la compresiune a epruvetelor.
La echivalarea marcilor trebuie sa se tina seama si de “Normativul pentru executarea lucrarilor din
beton si beton armat” indicativ C 140 – 86.
Tabel 0
Clase de Rezist. caract. Rezist. caract. Clasa betonului Marca echivalenta
rezistenta la min. pe cilindri min. pe cuburi (Normativ Teoretic Nominal
compresiune fck, cil (N/mm2) fck, cub (N/mm2) C140/86) N/mm2
1 2 3 4 5 6
C 25/30 25 30 Bc 30 41,1 B 400
C 35/45 35 45 - - -
Pentru toate cimenturile pentru care nu exista experienta de utilizare in betoane in Romania,
folosirea acestora se va face numai pe baza unor rezultate ale cercetarilor experimentale prin care sa se
demonstreze comportarea betoanelor la diferite tipuri de solicitari fizico-mecanice si de mediu.
4. MATERIALE FOLOSITE LA PREPARAREA AMESTECULUI
4.1. Cimentul
La prepararea amestecurilor pentru mortarele si betoanele aplicate prin torcretare se vor folosi
cimenturi Portland fara adaosuri sau cu max. 15% adaosuri, conform SR EN 197-1:2002 si tinand cont de
precizarile de mai jos:
- pentru betoane utilizate in conditii normale de exploatare (fara ape din
precipitatii/curgatoare care dau agresivitati chimice) se va putea utiliza ciment CEM II/A-S
32,5 (N/R) sau CEM II/B-S 32,5 (N/R), conform SR EN 197-1:2002;
- pentru betoane expuse la medii/ape agresive:
- agresivitate: (carbonica-CO2 agresiv; magnesiana-Mg2+; ioni NH4+) → (vezi mentiunile
privind clasele de expunere ale betoanelor), se va putea utiliza ciment CEM II/A-S 32,5
(N/R) sau CEM II/B-S 32,5 (N/R), conform SR EN 197-1:2002;
- agresivitate sulfatica-SO42- → (vezi mentiunile privind clasele de expunere ale
betoanelor), se va utiliza obligatoriu ciment SR II/A-S 32,5 , sau SR II/B-S 32,5 , sau SR
II/A-P 32,5 conform SR 3011:1996.
Transportul, depozitarea si controlul calitatii cimentului se face conform prevederilor din Codul de
practica NE 012-99, respectiv NE 012-1:2007.
Cimentul se livreaza in vrac sau ambalat in saci de hartie, insotit de un certificat de calitate.
Cimentul livrat in vrac se transporta in vagoane cisterna sau camioane acoperite.
Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate sau
de garantie si verificarea capacitatii libere de depozitare in silozuri destinate tipului respectiv de ciment
sau in incaperile special amenajate.
Depozitarea cimentului in vrac se va face in celule tip siloz, in care nu au fost depozitate anterior
alte materiale.
Pe intreaga perioada de depozitare in silozuri se va tine evidenta loturilor de ciment depozitate in
fiecare siloz, prin inregistrarea zilnica a primirilor si livrarilor.
Depozitarea cimentului ambalat in saci se va face in incaperi inchise. Sacii vor fi asezati in stive,
lasandu-se o distanta libera de 50 cm de la peretii exteriori si pastrand imprejurul lor un spatiu suficient
pentru circulatie. Stivele vor avea cel mult 10 randuri de saci suprapusi.
Pe fiecare stiva se va afisa data sosirii cimentului, sortimentul si data fabricatiei.
Cimentul se va utiliza in ordinea datelor de fabricatie.
Durata de depozitare nu va depasi 60 de zile de la data expedierii de catre producator, pentru
cimenturile cu adaosuri si respectiv 30 de zile in cazul cimenturilor fara adaosuri.
Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat nu se va intrebuinta in elemente de beton si
beton armat decat dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice.
Verificarea calitatii cimentului se va face:
- la aprovizionare, conform anexei VI.1, pct. A.1. din Codul de practica NE 012-99;
- inainte de utilizare, conform anexei VI.1 pct. B.1 din Codul de practica NE 012-99.
Metodele de incercare sunt reglementate prin standardele SR EN 196-2:2006, SR EN 196-3:2006,
SR EN 196-6:1994, SR EN 196-7:1995.
4.2. Agregatele
4.2.1 Caracteristici geometrice
La prepararea amestecurilor pentru mortarele si betoanele grele (cu densitatea aparenta, intre 2000
si 2500 kg/mc) aplicate prin torcretare, se utilizeaza de regula agregatele naturale provenite din
sfaramarea naturala a rocilor, oportunitatea folosirii agregatelor concasate se va stabili de la caz la caz, in
functie de caracteristicile lucrarii.
La prepararea amestecului pentru mortarele aplicate prin torcretare se va folosi numai nisip cu sort
granular pana la 5 mm; la prepararea amestecului pentru betoane aplicate prin torcretare se va folosi nisip
cu sort granular 0 / 4 mm si agregate cu granula maxima 8 sau 16 mm, in functie de conditiile impuse
torcretului si posibilitatile tehnologice ale aparatului
folosit.
Agregatele folosite trebuie sa indeplineasca conditiile din SR EN 12620:2003.
Agregatele folosite la confectionarea mortarului aplicat prin torcretare trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii de granulozitate (tabel 1):
Tabel 1
Granula maxima Limita % treceri in masa prin sita
a agregatului (mm) 0,2 1 4 5
3 mm inferioara 10 60 100 -
superioara 20 75 100 -
5 mm inferioara 8 45 70 100
superioara 18 60 85 100
Agregatele folosite la confectionarea betoanelor aplicate prin torcretare trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii de granulozitate:
- agregate naturale - nisip 0/4 mm
- agregat de clasa naturala 0/8 mm
- pietris 8/16;
4.2.1.1. Clase de granulozitate
Toate agregatele trebuie notate in raport cu clasa granulara d/D, cu exceptia agregatelor de
adaugat, cat si a filerelor, care trebuie specificate ca filere si trebuie sa respecte caracteristicile de
granulozitate mentionate mai jos.
4.2.1.2. Granulatie
4.2.1.2.1 Agregat grosier
Toate agregatele grosiere trebuie sa corespunda caracteristicilor generale de
granularitate mentionate in tabelul 2, in functie de clasa lor granulara si de categoria aleasa din ac. tabel.
Caracteristici generale ale granulozitatii tabel 2
Procent de trecere in masa Cate-
Agregat Dimensiune gorie
2 D 1,4 Da&b DC db d/2a&b
G
%ntre 98 si %ntre 85 si %ntre 0 si %ntre 0 si
D/d sau D=11,2 100 100 99 20 5 Gc 85/20
Agregat mm 100 %ntre 98 si %ntre 80 si %ntre 80 si %ntre 0 si Gc 80/20
grosier 100 99 99 5
D/d > 2 si %ntre 98 si %ntre 90 si %ntre 0 si %ntre 0 si
100 Gc 90/15
D > 11,2 mm 100 99 15 5
%ntre 95 si %ntre 85 si
Nisip D=4 mm si d=0 100 ---- ---- GF 85
100 99
Agregat de
clasa D ≤ 8 mm si %ntre 98 si %ntre 90 si
100 ---- ---- GNG 90
naturala d=0 100 99
0/8
Amestec D ≤ 16 mm si 100 %ntre 98 si %ntre 90 si ---- ---- GA 90
agregat d=0 100 100 99 GA 85
%ntre 98 si %ntre 85 si
100 99
a
Atunci cand dimensiunile calculate nu corespund dimensiunilor sitelor exacte din seria R 20 din ISO
564:1990, trebuie adoptate sitele cele mai apropiate.
b
Cerinte suplimentare pot fi stabilite pentru betoane cu granulozitate discontinua si pentru utilizari
specifice.
c
Procentul in masa trecut prin D poate fi > 99 %, dar in acest caz producatorul trebuie sa documenteze si
sa
declare granulozitatea tip cu sitele D, d, d/2 si cu sitele intermediare intre d si D ale seriei de baza plus
seria
1 sau ale seriei de baza plus seria 2. Pentru fiecare din sitele intermediare este necesara supravegherea
ca
raportul dintre doua site consecutive sa fie ≥ 1,4.
d
Normele relativ la alte produse de agregate stabilesc cerinte diferite.
Pentru agregatele grosiere cu granulozitatea cuprinsa intre:
a) D > 11,2 mm si D/d > 2; sau
b) D ≤ 11,2 mm si D/d > 4;
trebuie aplicate cerinte suplimentare (i) si (ii) de mai jos, in functie de procentul in masa al
trecerii prin sitele intermediare:
i) – toate granulozitatile trebuie sa respecte limitele generale prezentate in tabelul 3;
ii) – producatorul trebuie sa determine si sa declare trecerea tip pe sitele intermediare
si tolerantele categoriei alese in tabelul 3.
Limite generale si tolerante ale granulozitatii pentru agregat grosier cernut prin site cu
dimensiuni intermediare tabel 3
Limite generale si tolerante ale sitelor
Site intermediare
Categorie
D/d intermediare (Procent in masa trecut)
GT
mm tolerante ale granulozitatii tip
Limite generale
declarate de catre producator
<4 D/1,4 intre 25 si 70 ± 15 GT 15
≥4 D/2 intre 25 si 70 ± 17,5 GT 17,5
Atunci cand dimensiunile sitelor intermediare, calculate ca mai sus, nu corespund dimensiunilor sitelor
exacte din seria R 20 din ISO 564:1990, se recomanda utilizarea sitelor avand deschiderea ochiurilor cele
mai apropiate.
NOTA - Limitele generale si tolerantele claselor granulare ale agregatelor curente sunt prezentate in
anexa A a SR EN 12620:2003.
Pentru agregatul grosier a carui granulozitate este alta decat:
a) D > 11,2 mm si D/d > 2; sau
b) D ≤ 11,2 mm si D/d ≤ 4;
nu sunt necesare cerinte suplimentare in raport cu cele din tabelul 2.
4.2.1.2.2 Nisip
Nisipul trebuie sa fie conform caracteristicilor generale de granulozitate stabilite in tabelul 2,
corespunzator claselor de granulozitate.
Cerintele suplimentare de mai jos trebuie aplicate la controlul regularitatii nisipului.
Producatorul trebuie sa determine, la cerere si sa declare granulozitatea tip pentru fiecare tip de
nisip produs. Aceasta granulozitate tip este exprimata in procente de masa a nisipului trecut prin sitele ale
caror dimensiuni sunt stabilite in tabelul 4.
Majoritatea nisipurilor utilizate in mod curent pentru cea mai mare parte a aplicatiilor trebuie sa
respecte cerintele din tabelul 4. Atunci cand sunt destinate unor aplicatii particulare, sau atunci cand
trebuie ameliorata regularitatea granulozitatii, tolerantele granulozitatii sunt cele prezentate in anexa C a
standardului SR EN 12620:2003.
Tolerante aplicabile granulozitatii tip ale nisipului utilizat curent, declarate de catre
producator tabel 4
Dimensiuni ale sitei Tolerante in procent de masa trecut
mm 0/4 0/2 0/1
a
4 ±5 - -
2 - ± 5a -
1 ± 20 ± 20 ± 5a
0,250 ± 20 ± 25 ± 25
0,063b ±3 ±5 ±5
a
Tolerantele de ± 5 sunt, de altfel, reduse prin specificatiile lui D din tabelul 2.
b
%n afara de tolerantele indicate, valoarea maxima a continutului de particule fine
corespunzatoare categoriei alese din tabelul 9 se aplica ca procent, trecut prin sita de 0,063 mm.
4.2.1.2.3 Agregat de clasa naturala 0/8 mm
Aceste agregate trebuie sa fie conforme caracteristicilor generale de granulozitate stabilite in
tabelul 2.
Cerintele suplimentare de mai jos trebuie aplicate la controlul variabilitatii clasei naturale 0/8 mm
ale agregatelor.
a) Producatorul trebuie sa determine la cerere si sa declare granulozitatea tip pentru fiecare agregat
produs.
b) Granulozitatea trebuie sa fie conforma cu tolerantele indicate in tabelul 5.
Tolerante aplicabile granulozitatii tip a agregatelor de clasa naturala 0/8 mm, declarate de
catre producator tabel 5
Dimensiune a sitei Tolerante
mm %n procent de masa trecut
8 ±5
2 ± 10
1 ± 10
0,250 ± 10
0,125 ±3
0,063 ±2
4.2.1.2.4 Amestec de agregate
Amestecul agregat trebuie livrat sub forma de amestec de agregat grosier si agregate fine (nisip)
cu D ≤ 16 mm si d=0. Amestecurile agregat trebuie sa satisfaca caracteristicile generale de granulozitate,
stabilite in tabelul 2.
%n functie de clasele lor granulometrice amestecurile de agregate sunt supuse caracteristicilor
suplimentare, prezentate in tabelul 6, unde este marcat procentul de treceri prin 2 site intermediare.
Caracteristici suplimentare ale granulozitatii amestecurilor de agregat tabel 6
Clasa granulometrica Limite generale ale sitelor prezentate mai jos
mm (procent de masa trecuta)
Seria principala plus Seria principala plus 40 ± 20 70 ± 20
seria 1 seria 2 Pentru sita
mm
- 0/6,3 1 4
0/8 0/8 1 4
- 0/10 1 4
0/12 (11) - 2 5,6 (5)
- 0/12,5 (12) 2 6,3 (6)
- 0/14 2 8
0/16 0/16 2 8
- 0/20 2 10
0/22,4 (22) - 2 11,2 (11)
0/31,5 (32) 0/31,5 (32) 4 16
- 0/40 4 20
0/45 - 4 22,4 (22)
NOTA - Dimensiunile dintre paranteze pot fi utilizate pentru descrierea claselor granulometrice intr-o
maniera simplificata.
4.2.1.3 Forma agregatului grosier
Daca este cazul, forma agregatului grosier trebuie determinata prin coeficientul de aplatizare,
definit in EN 933-3. Acest coeficient trebuie sa constituie incercarea de referinta pentru determinarea
formei agregatului grosier. El trebuie exprimat prin categoria corespunzatoare stabilita in tabelul 7, in
functie de aplicatia sau intrebuintarea lui.
Categorii ale valorii maxime ale coeficientului de aplatizare – Tabel 7
Categorie
Coeficient de aplatizare
FI
≤ 15 FI15
≤ 20 FI20
≤ 35 FI35
≤ 50 FI50
> 50 FIDeclarat
Neimpus FINR
Nota: Atunci cand este ceruta valoarea unei caracteristici, dar aceasta nu poate fi definita prin limite
stabilite, ea poate fi declarata ca fiind de categoria XXDeclarat.
Atunci cand o caracteristica nu este obligatorie, poate fi utilizata categoria “Neimpus”.
Daca este cazul, indicele de forma determinat conform EN 933-4, trebuie exprimat utilizand
categoria corespunzatoare stabilita in tabelul 8, in functie de aplicatia sau intrebuintarea lui.
Categorii ale valorilor maxime ale indicelui de forma – Tabel 8
Categorie
Indice de forma
SI
≤ 15 SI15
≤ 20 SI15
≤ 40 SI15
≤ 55 SI15
> 55 SIDeclarat
Neimpus SINR
4.2.1.4 Continut de particule fine
Daca este cazul, continutul de particule fine, determinat conform EN 933-1, trebuie exprimat
utilizand categoria coerspunzatoare din tabelul 9.
Categorii ale valorilor maxime de continuturi de particule fine tabel 9
Procent de trecere prin sita de 0,063 Categorie
Agregat
mm f
≤ 1,5 f1,5
≤4 f4
Agregat grosier
>4 fDeclarat
Neimpus fNR
≤3 f3
Agregat de clasa ≤ 10 f10
naturala 0/8 mm ≤ 16 f18
> 16 fDeclarat
Neimpus fNR
≤3 f3
≤ 11 f11
Amestec agregat
> 11 fDeclarat
Neimpus fNR
≤3 f3
≤ 10 f10
≤ 16 f16
Nisip
≤ 22 f22
> 22 fDeclarat
Neimpus fNR
4.2.1.5 Calitatea partilor fine
Efectele daunatoare ale partilor fine din nisip si filere trebuie evaluate conform anexei D din SR
EN 12620:2003.
4.2.2. Caracteristici fizice
Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau inghet; se interzice
folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
Nisipul trebuie sa fie aspru la pipait.
4.2.2.1. Rezistenta agregatelor grosiere la inghet-dezghet
Atunci cand agregatele rezistente la inghet sunt impuse pentru un beton utilizat intr-un mediu
supus ciclurilor de inghet-dezghet, rezistenta la inghet, determinata conform EN 1367-1:1999 sau EN
1367-2, trebuie exprimata utilizand categoria corespunzatoare stabilita in tabelul 10 sau 11 de mai jos
(vezi tabele 18 si 19 din SR EN 12620).
Categorii ale valorilor maxime ale sensibilitatii la inghet-dezghet – Tabel 10
%nghet - dezghet Categorie
a
Procentaj de pierdere de masa F
≤1 F1
≤2 F2
≤4 F2
>4 FDeclarat
Neimpus FNR
a
%n cazuri extreme de frig, salinitate sau saturatie in saruri de dezghetare, este posibil ca incercarile care
utilizeaza o solutie sarata sau de uree conform anexei B din EN 1367-1:1999, sa fie foarte putin
corespunzatoare. %n acest caz limitele tabelului nu sunt aplicabile.
Categorii ale valorilor maxime ale sensibilitatii la actiunea sulfatului de magneziu – Tabel 11
Valori ale sulfatului de magneziu Categorie
Procentaj de pierdere de masa MS
≤ 18 MS18
≤ 25 MS25
≤ 35 MS35
> 35 MSDeclarat
Neimpus MSNR
4.2.3. Caracteristici chimice
Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra cimentului folosit la
prepararea betonului sau mortarului.
Nisipul de mare se va putea folosi numai pe baza de prescriptii speciale.
4.2.3.1. Cloruri
Atunci cand este cazul, continutul in ioni de clor solubili in apa al agregatelor care intra in
compozitia betonului trebuie determinat conform capitolului 7 din EN 1744-1:1998 si, la cerere, trebuie
declarat de catre producator.
4.2.3.2. Compusi continand sulf
4.2.3.2.1. Sulfat solubil in acid
Daca este cazul, continutul in sulfatI solubili in acid al agregatelor si filerelor care intra in
compozitia betonului, determinat conform capitolului 12 din EN 1744-1:1998, trebuie sa fie ≤ valoarea
maxima corespunzatoare categoriei alese din tabelul 12:
Categorii ale valorilor maxime ale continutului in sulfati solubili in acid – Tabel 12
Continut in sulfati solubili in
Categorie
Agregate acid
AS
Procent de masa
Alte agregate decat zgura de ≤ 0,2 AS0,2
furnal racita in aer ≤ 0,8 AS0,8
> 0,8 ASDeclarat
Neimpus ASNR
Zgura de furnal racita in aer ≤ 1,0 AS1,0
> 1,0 ASDeclarat
Neimpus ASNR
4.2.3.2.2. Sulf total
Daca este cazul, continutul total de sulf (S) al agregatelor si filerelor, determinat conform
capitolului 11 din EN 1744-1:1998, nu trebuie sa depaseasca:
a) 2 % S in masa, pentru zgurile de furnal racite in aer;
b) 1 % S in masa, pentru alte agregate decat zgura de furnal racita in aer.
Este necesar a se lua masuri de precautie suplimentare atunci cand pirotitul, forma instabila a
sulfurii de fier (FeS) este prezent in agregat. Daca prezenta acestui mineral este dovedita, se recomanda
reducerea continutului total de sulf (S) la maximum 0,1 %.
4.2.3.2.3. Alte componente
4.2.3.2.3.1. Componente care reduc timpii de priza si rezistenta betonului
Agregatele si filerele care contin materii organice sau alte substante in proportii astfel incat
acestea sa modifice timpii de priza si rezistenta betonului, trebuie sa faca obiectul unei evaluari in vederea
determinarii efectului pe care il produc asupra timpilor si a rezistentei la compresiune a betonului,
conform capitolului 15.3 din EN 1744-1:1998.
4.2.3.2.3.2. Componente care afecteaza stabilitatea volumului zgurei de furnal
racita in aer
Agregatele de zgura de furnal racita in aer nu trebuie sa prezinte nici o dezagregare a
silicatului dicalcic atunci cand sunt supuse la incercare conform capitolului 19.1 din EN 1744-1:1998.
Agregatele de zgura de furnal racita in aer nu trebuie sa prezinte nici o dezagregare a filerului
atunci cand sunt supuse la incercare conform capitolului 19.2 din EN 1744-1:1998.
4.2.3.2.3.3. Componente care afecteaza finisarea suprafetei de beton
Atunci cand aspectul suprafetei betonului este un element esential, agregatele nu trebuie sa
contina materiale in proportii astfel incat sa prejudicieze aspectul sau durabilitatea suprafetei.
%n mod normal, proportia de impuritati organice usoare, determinata conform capitolului 14.2
din EN 1744-1:1998, nu trebuie sa depaseasca:
a) 0,5 % in masa pentru nisipuri, sau
b) 0,1 % in masa pentru agregat grosier
Atunci cand suprafata betonului prezinta impuritati particulare, proportia de impuritati organice
usoare, determinata conform capitolului 14.2 din EN 1744-1:1998, nu trebuie sa depaseasca:
a) 0,25 % in masa pentru nisipuri, sau
b) 0,05 % in masa pentru agregat grosier
Unii constituenti ai agregatelor pot avea un efect prejudiciabil asupra finisarii suprafetei betonului
si producerea de pete, decolorari, umflaturi sau desprinderi, daca sunt in apropierea suprafetei betonului.
Sulfurile de fier reactive si lignitul constituie 2 exemple de materiale susceptibile de a avea un astfel de
efect asupra betonului.
4.2.4. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si
constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai dupa ce analizele de laborator au
aratat ca acestea sunt corespunzatoare.
4.2.5 In timpul transportului de la furnizor la statia de betoane si al depozitarii, agregatele
trebuie ferite de impurificari .
La statia de betoane, agregatele trebuie depozitate pe platforme amenajate, separat pe sorturi si
pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare cu alte sorturi.
4.2.6. Controlul calitatii agregatelor de catre executant se face in conformitate cu prevederile
tabelului 15 “Controlul calitatii agregatelor”.
4.2.7. Laboratorul executantului va tine evidenta agregatelor astfel :
- intr-un dosar, vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;
- intr-un registru (registrul pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor
efectuate de laborator.
Umiditatea agregatelor folosite la prepararea mortarelor sau betoanelor torcretate va fi de 6 - 8%.
4.3. Apa
4.3.1. Apa utilizata la prepararea betoanelor si mortarelor poate sa provina din reteaua publica
sau alta sursa, dar, in acest caz, trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in tabelul 1 din SR
EN 1008:2003 (tabelul 13 din acest caiet).
Metodele de determinare sunt reglementate prin standardul SR EN 1008:2003.
Verificarea se va face de catre un laborator de specialitate, la inceperea lucrarilor.
4.3.2. %n timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii
organice, uleiuri, argile, etc.
Conditii si procedee de incercare pentru o examinare preliminara a apei de preparare
Tabel
13
Metoda de
incercare
Conditie
(din SR EN
1008)
1 Uleiuri si grasimi Nu mai mult de urme vizibile 6.1.1
2 Detergenti Orice spuma trebuie sa dispara in max. 2 minute 6.1.1
3 Culoare Apa nu din sursele clasificate la pct. 3.2. din SR EN 6.1.1
1008: Culoarea trebuie evaluata calitativ ca galben pal
sau mai pal
4 Substante in suspensie Apa din surse clasificate la 3.2. A.4
Apa din alte surse 6.1.1
Sediment de max. 4 ml.
5 Miros Apa din surse clasificate la 3.2. 6.1.1
Nici un miros, cu exceptia mirosului permis pentru apa
potabila si un usor miros de ciment si, acolo unde zgura
de furnal e prezenta in apa, un miros usor de hidrogen
sulfurat.
Apa din alte surse. Nici un miros, cu exceptia mirosului
permis pentru apa potabila. Fara miros de hidrogen
sulfurat dupa adaugarea acidului clorhidric.
6 Acizi pH ≥ 4 6.1.1
7 Substante humice Culoarea trebuie evaluata calitativ ca maro-galbui sau 6.1.2
mai deschisa, dupa adaugare de NaOH
Note : a) pct. 3.2 din SR EN1008: Apa recuperata din procese (tehnologice) din industria betonului
Aceasta apa, definita la A. 2.1, in mod normal va fi corespunzatoare pentru utilizare in
beton,dar trebuie sa se conformeze cerintelor anexei A (din SR EN1008).
b) pct. A.2.1 din SR EN1008: Apa recuperata din procese tehnologice din industria
betonului
Apa recuperata din procese tehnologice din industria betonului cuprinde:
- apa care a fost o parte excedentara a unui beton;
- apa folosita pentru a curata interiorul malaxoarelor fixe, benelor de amestecare ale
camioanelor malaxoare sau agitatoarelor si pompelor de beton
- apa tehnologica de la debitarea cu fierastraul, macinarea si insuflarea cu apa a
betonului intarit;
- apa extrasa din betonul proaspat in timpul fabricarii betonului.
Apa poate fi luata din:
- bazine prevazute cu utilaje corespunzatoare care distribuie substantele solide in
mod uniform in toata apa;
- bazine de sedimentare sau instalatii similare, cu conditia ca apa sa ramana in bazin
un timp suficient pentru a permite solidelor sa se depuna in mod corespunzator.
Nota: apa recuperata din procese tehnologice din industria betonului contine concentratii
diferite de particule foarte fine, a caror dimensiune este in general sub 0,25 mm.
4.4. Aditivi
La prepararea mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare se pot folosi aditivi.
Aditivii care se prezinta sub forma de pulbere se adauga in momentul amestecarii.
Aditivii care se prezinta sub forma lichida se amesteca cu apa (deci sunt introduse la ajutaj).
Aptitudinea generala este stabilita pentru aditivi conform SR EN 934-2:2003 Aditivi pentru
beton, mortar si pasta. Partea 2: Aditivi pentru beton. Definitii, conditii, conformitate, marcare si
etichetare.
4.4.1. Pentru imbunatatirea lucrabilitatii, reducerea tendintei de segregare in timpul
transportului, marirea gradului de impermeabilitate si a rezistentei la inghet – dezghet
repetat, marirea duratei de priza, se vor folosi
- aditiv antrenor de aer (vezi tabel 5 din SR EN 934-2:2003)
- aditiv plastifiant/reducator de apa (vezi tabel 2 din SR EN 934-2:2003)
- aditiv intarzietor de priza (vezi tabel 8 din SR EN 934-2:2003).
4.4.2. Aditivii propusi a fi folositi la prepararea betoanelor vor fi aprobati de catre beneficiar pe
baza incercarilor preliminare efectuate in momentul stabilirii compozitiei betonului.
4.4.3. Fiecare lot de aditivi, trebuie sa fie insotit de certificatul de calitate eliberat de producator.
Nu se admite utilizarea loturilor de aditivi pentru care nu exista certificat de calitate.
4.4.4. Depozitarea si pastrarea aditivilor se va face in ambalaj original si incaperi uscate (ferite
de umiditate).
4.5. Armaturi
Armarea stratului de torcret se va realiza cu plase sudate (vezi pct. 2 al acestui caiet de sarcini).
Plasele sudate vor fi fixate pe suport cu ancore, intr-un numar suficient de puncte (minim 4 puncte
pe mp). Ancorele se vor executa din cupoane de PC 52, cu Ø=8 mm (pentru plasele de 4 mm grosime),
respectiv cu Ø=10 mm (pentru plasele de 6 mm grosime).
Golurile in care se vor monta ancorele vor avea dimensiunile de :
- lungimea → 15 cm
- diametrul → 11 mm, respectiv 13 mm.
Dupa creare, golurile se vor curata cu aer comprimat si se vor umezi cu apa. Apa va fi evacuata cu
putin timp inainte de colmatarea golului, iar suprafata va fi zvantata. In golurile in care, din cauza pozitiei
lor, apa se pierde gravitational, aceasta se va introduce si pastra pe durata de timp necesara prin metode
potrivite (de ex: pompe mici, de mana, dopuri de cauciuc/plastic/alte materiale).
Pentru colmatarea golurilor se va putea utiliza mortar foarte fin (nisip cu granula < 1 mm) de
ciment, sau lapte/pasta de ciment.
4.6. NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI (vezi si SR EN 206-1: 2002 Partea
1: Specificatie, performanta, productie si conformitate)
Se vor respecta prevederile din Codul de practica NE 012-1:2007.
Codul de practica NE 012-1:2007 statueaza proceduri de control al productiei (vezi paragr. 9.9 din
NE 012-1:2007 si paragr. 10.1. din prezentul caiet de sarcini).
Tipul si frecventa inspectiilor si incercarilor asupra materialelor componente si echipamentelor
sunt date in tabelele 22 si 23 din NE 012-1:2007.
Controlul procedurilor de productie si al proprietatilor betonului sunt date in tabelul 24 din NE
012-1:2007.
4.6.1. Betonul proaspat
Se vor respecta prevederile din paragr. 5.4. (Cerinte pentru betonul proaspat) ale codului de
practica NE 012-1:2007.
4.6.1.1. Consistenta
4.6.1.2. Continutul de aer
Se vor citi mentiunile din paragr. 5.4.3 (Continut de aer) ale codului de practica NE 012-1:2007.
Continutul de aer trebuie determinat, prin masurare conform SR EN 12350-7:2003, pentru beton
de masa volumica normala si beton greu.
Valorile minime ale aerului antrenat (in conformitate cu anexa F a NE 012-1) sunt prezentate in
tabelul 3a (NE 012-1), in functie de dimensiunea maxima a agregatelor.
4.6.1.3. Densitatea aparenta
Determinarea densitatii aparente pe betonul proaspat se efectueaza in conformitate cu SR EN
12350-6:2002.
4.6.2. Betonul intarit
Se vor respecta prevederile din paragr. 5.5. (Cerinte pentru betonul intarit) ale codului de practica
NE 012-1:2007.
4.6.2.1. Rezistenta la compresiune
Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice care este rezistenta la compresiune
N/mm2 determinata pe cilindrii de 150/300 mm sau pe cuburi cu latura de 150 mm, conform SR EN
12390-1. Valorile acesteia sunt conform paragr. 3.2. din prezentul Caiet de sarcini.
4.6.2.2. Evolutia rezistentei betonului
In unele situatii speciale este necesar sa se urmareasca evolutia rezistentei betonului la anumite
intervale de timp, pe epruvete de dimensiuni similare cu cele pe care s-a determinat clasa betonului. In
aceste cazuri epruvetele vor fi pastrate in conditii similare cu cele la care este expusa structura si vor fi
incercate la intervale de timp prestabilite. In cazurile in care nu se dispune de epruvete, se vor efectua
incercari nedestructive sau incercari pe carote extrase din elementele structurii.
4.6.2.3. Rezistenta la tractiune prin despicare
Se determina prin incercari conform SR EN 12390-6:2002.
La determinarea rezistentei la incovoiere standardul adecvat de incercare este SR EN 12390-
5:2002.
4.6.2.4. Masa volumica
Dupa masa volumica uscata, betonul este definit ca usor, normal sau greu.
Masa volumica a betonului dupa uscare in etuva este determinata conform SR EN 12390-7:2002.
- betoane usoare,→ masa volumica trebuie sa fie cuprinsa intre limitele claselor de densitate
prescrise (a se vedea tabelul 9 din NE 012-1).
- betoane normale - betoane cu masa volumica dupa uscare cuprinsa intre 2000 kg/m3 si 2600
kg/m3
- betoane grele, betoane cu masa volumica dupa uscare mai mare de 2600 kg/ m3.
4.6.2.5. Rezistenta la penetrarea apei
Se vor respecta prevederile paragr. 5.5.3 din NE 012-1:2007.
4.6.2.6. Rezistenta la uzura
Se vor respecta prevederile din paragr. 5.5.5 ale codului NE 012-1:2007.
5. CONDITII TEHNICE IMPUSE INSTALATIILOR FOLOSITE LA TORCRETAREA
MORTARELOR SI BETOANELOR
Se vor folosi numai aparate de torcretare omologate, respectandu-se intocmai prevederile din
cartea tehnica a utilajului respectiv.
Pentru asigurarea unui jet uniform de torcret este necesar un debit de aer comprimat corespunzator
tipului de utilaj conform cartii tehnice, la presiune constanta, fara pulsatii.
In cazul in care compresorul nu poate asigura aceste conditii, se recomanda folosirea unui rezervor
tampon, interpus intre compresor si aparatul de torcretat.
Aparatul de torcretare trebuie sa fie prevazut cu un separator de ulei care sa retina uleiul si
impuritatile continute de aerul comprimat produs de compresor.
Dupa terminarea lucrului aparatul de torcretare se va goli si curata, de asemenea se va curata
conducta de cauciuc si duza prin spalare cu apa si suflare cu aer conditionat. Se va da o atentie deosebita
curatirii duzei, desfundandu-se toate orificiile acesteia, fara a le deforma.
Pentru asigurarea unei consistente uniforme a torcretului este necesar ca sursa de alimentare cu
apa sa aiba debitul si presiunea indicata in cartea tehnica a utilajului.
Pentru prepararea amestecului uscat de torcretare se vor folosi mijloace mecanice. Timpul de
amestecare se va stabili astfel incat sa rezulte un amestec omogen.
Transportul amestecului uscat de la locul de preparare la aparatul de torcretare trebuie facut in
timp minim, cu mijloace adecvate, astfel incat sa nu apara modificari in compozitia amestecului.
6. CONDITII TEHNICE PENTRU MORTARE SI BETOANE APLICATE PRIN
TORCRETARE
Compozitia mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare se va stabili tinand seama de:
- clasa betonului sau mortarului prescrisa prin proiect;
- destinatia torcretului (protectia armaturilor, protectia suprafetelor de beton, protectia rocilor, etc);
- clasa de rezistenta a cimentului;
- granulozitatea agregatelor.
Prepararea amestecului se va face la statii centralizate sau la fata locului, in functie de volumul
lucrarilor.
Determinarea compozitiei mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare consta in stabilirea
granulozitatii agregatului si a dozajului de ciment; cantitatea de apa nu se stabileste initial, ea adaugandu-
se in mortar sau beton la iesirea amestecului uscat din duza astfel inct sa rezulte un amestec omogen,
aderent si stabil pe suprafetele suport. Dozarea componentilor se va face gravimetric.
Dozajele de ciment folosite la confectionarea mortarelor aplicate prin torcretare se va stabili pe
baza datelor indicate mai jos.
Clasa de rezistenta a cimentului 32,5 42,5
Marimea granulelor agregatelor, 0 - 3 0-5 0-3 0-5
mm
Clasa mortarului Dozaje medii de ciment kg/mc
200 450 425 425 400
300 500 475 450 425
400 600 575 525 500
Determinarea cantitatii de agregate necesara pentru un mc de mortar se va face in functie de
dozajul de ciment adoptat, considerand o densitate aparenta de cca. 2100 kg/mc si o cantitate de apa de
cca. 200 litri.
Nota: Mortarele se vor utiliza ca strat de amorsa sau la prelucrarea ulterioara a suprafetelor
torcretate (vezi pct. 9 al caietului de sarcini).
Dozajele de ciment folosite la confectionarea betoanelor aplicate prin torcretare se vor stabili pe
baza datelor orientative, indicate mai jos:
Clasa de rezistenta a 32,5 42,5
cimentului
Marimea granulelor 0 - 7 0 - 10 0 - 16 0-7 0 - 10 0 - 16
agregatelor, mm
Clasa betonului Dozaje medii de ciment kg/mc
C 12/15 (Bc 15) 400 380 360 375 350 325
C 20/25 (Bc 25) 450 430 410 415 400 385
C 25/30 (Bc 30) 500 525 500 480 460 440
Nota: Dozajele medii de ciment indicate mai sus au un caracter strict informativ; clasa de
rezistenta a betoanelor indicate la pct. 3 al acestui caiet de sarcini se va determina conform SR EN
12390-3:2003.
Determinarea cantitatii de agregate necesare pentru un mc de beton se va face in functie de dozajul
de ciment adoptat, considerand o densitate aparenta de cca. 2300 kg/mc si o cantitate de apa de cca. 160
l/mc.
De la prepararea amestecului pana la introducerea in aparatul de torcretare si aplicarea lui in
lucrare nu trebuie sa treaca mai mult de o ora. Pastrarea amestecului trebuie astfel facuta incat sa fie ferite
de actiunea agentilor atmosferici care pot altera sau modifica compozitia amestecului. Alimentarea
aparatului de torcretare se poate face mecanizat sau manual.
7. CONDITII TEHNICE IMPUSE SUPRAFETEI SUPORT. PREGATIREA
STRATULUI SUPORT
Betonul degradat se stabileste conform prevederilor din cap. 2, sectiunea 3 din “Normativul de
proiectare pentru lucrari de reparatii si consolidare ale podurilor rutiere in exploatare”, ind NP 103-2004.
In cazul aplicarii torcretului pe o suprafata suport din beton, aceasta trebuie sa fie curatata de
impuritati si de stratul superficial de lapte de ciment, realizandu-se o suprafata rugoasa constand din:
- demolarea, spituirea partilor de beton degradat;
- frecare cu peria de sarma;
- decaparea paramentelor prin orice procedeu altul decat buciardarea, care nu este recomandata.
Pulverizarea de materiale abrazive cu aer sau cu apa da cele mai bune rezultate.
- armaturile aparente corodate se inlocuiesc sau se pastreaza si se curata cu peria de sarma
(dispozitive la care se poate atasa o perie circulara) pana la luciu metalic.
- curatirea prin spalare. Inainte de torcretare suportul trebuie sa fie umezit in adancime dar uscat la
suprafata. Daca este necesar, se efectueaza o decontaminare a suportului (eliminarea sarurilor de mare, a
ghetii sau a ciupercilor).
- este preferabil ca torcretarea betonului sa se faca in scurt timp dupa pregatirea suportului.
In cazul aplicarii torcretului pe o suprafata suport din zidarie de caramida aceasta se va curata de
impuritati prin periere, spalare cu apa sub presiune si jet de aer comprimat.
Suprafata zidariei va fi mentinuta umeda cateva ore inainte de torcretare. Aplicarea torcretului se
va face dupa svantarea suprafetei suport.
In cazul aplicarii torcretului direct pe roci, acestea se vor curata cu apa sub presiune si jet de aer
comprimat, cu exceptia rocilor care se degradeaza in contact cu apa, curatirea acestora facandu-se numai
cu aer comprimat.
In cazul lucrarilor de reparatii si consolidari aplicarea torcretului se va face numai dupa completa
indepartare prin cioplire a partilor degradate; dupa indepartarea acestora, pana se ajunge la o suprafata de
beton rezistent, se va efectua o spalare cu apa sub presiune si cu jet de aer comprimat.
Inainte de aplicarea torcretului trebuie sa se verifice si sa se consemneze in proces verbal de
lucrari ascunse.
- starea suprafetei suport in ceea ce priveste gradul de curatire, asperitatea suprafetei, etc.
- starea armaturilor si corespondenta cu proiectul.
- corecta montare, fixare si rezemare a cofrajelor si esafodajelor.
- udarea cu apa si ungerea cofrajelor.
8. CONDITII TEHNOLOGICE DE APLICARE A MORTARELOR SI BETOANELOR
PENTRU TORCRETARE
Inceperea sau reluarea operatiei de torcretare se va face prin reglarea consistentei amestecului prin
manevrarea robinetului de apa, duza fiind orientata intr-o directie diferita de cea in care se afla suprafata
de torcretat. Cand se obtine consistenta corecta a torcretului se indreapta duza aparatului spre suprafata de
torcretat.
In general orientarea duzei de torcretare trebuie sa fie perpendiculara fata de suprafata suport.
In cazul in care torcretul este armat, duza trebuie sa fie tinuta la un unghi de cca. 15° fata de
perpendiculara la suprafata, pentru a favoriza patrunderea materialului in spatele armaturii.
Distanta la care se mentine duza fata de suprafata suport este cuprinsa intre 50 cm si 200 cm, in
functie de presiunea realizata de aparatul de torcretare la iesirea din duza. Muncitorul apropie sau
indeparteaza duza de suprafata suport pana se obtine calitatea corespunzatoare a torcretului.
Aplicarea straturilor de torcret se va face prin miscarea circulara a duzei in jurul unui ax
perpendicular pe suprafata suport. Muncitorul trebuie sa aiba grija ca materialul sa fie omogen si
repartizat uniform. In cazul in care se constata ca materialul nu este omogen muncitorul trebuie sa
indeparteze duza de pe suprafata ce se torcreteaza, sa regleze consistenta jetului de torcret corespunzator
cerintelor si numai dupa aceasta sa revina pe suprafata ce se torcreteaza.
La executarea torcretarii pe suprafetele verticale sensul se torcretare poate fi ales de la caz la caz
in functie de conditiile locale; se recomanda aplicarea de jos in sus.
Indiferent de sensul adoptat, se vor lua masuri pentru evitarea murdaririi suprafetelor inca
netorcretate.
Torcretarea se executa in cel putin 2 straturi. Primul strat reprezinta o amorsa, cu rol de a asigura o
aderenta mai buna si o reducere a cantitatii de material ricosat.
Amorsa este constituita din ciment si nisip 0 - 1 mm sau 0 - 4 mm in parti egale, in greutate (0 - 1
mm cand se torcreteaza mortar, 0 - 4 mm cand se torcreteaza beton).
Stratul urmator se aplica imediat dupa terminarea executarii amorsei.
Grosimea straturilor de mortar variaza intre 1 - 3 cm, iar a celor de beton intre 2 - 5 cm in functie
de indemanarea celui care aplica torcretul si conditiile tehnologice locale (existenta plaselor de armatura,
numarul barelor, diametrul barelor).
In cazul in care nu se poate realiza grosimea din proiect din al doilea strat, se aplica mai multe
straturi de grosimi mai reduse, astfel incat torcretul sa nu se desprinda de pe suprafata suport.
Stratul urmator se aplica inainte de sfarsitul prizei cimentului din stratul anterior.
In caz ca s-a depasit acest timp, inainte de aplicarea stratului nou se va pregati suprafata conform
prevederilor de la punctul 'Conditii tehnice impuse suprafetei suport'.
Pentru realizarea grosimilor prescrise in proiect trebuie prevazute dispozitive care sa permita
torcretarea pana la nivelul respectiv; se recomanda folosirea unor martori rigizi.
La intreruperea lucrului nu este admisa prelucrarea cu mistria a suprafetei torcretului in stare
proaspata; reluarea lucrului dupa intarirea torcretului se va face dupa indepartarea materialului ricosat si
curatirea suprafetei suport prin spalare cu apa si suflarea cu aer comprimat. Operatia de torcretare se va
relua numai dupa svantarea suprafetei,
aplicandu-se un strat de amorsare, conform prevederilor de mai sus.
Materialul rezultat din ricosare se va inlatura, nu este permisa utilizarea lui ; pentru torcretare se
va prepara un nou amestec uscat.
9. PRELUCRAREA SUPRAFETEI TORCRETULUI, TRATAREA ULTERIOARA
Pentru a se evita deranjarea structurii si a aderentei de stratul suport, la mortarele sau betoanele
aplicate prin torcretare nu se face, de regula, o finisare ulterioara.
In cazul in care suprafata rugoasa rezultata la torcretare nu este acceptabila, fiind necesara o
suprafata mai ingrijita, se poate face o prelucrare a suprafetei, cu luarea in consideratie a urmatoarelor
masuri:
- dupa terminarea torcretarii, se aplica un strat de mortar fin (cu nisip 0/4 mm) si de consistenta
fluida, duza de torcretare fiind tinuta la o distanta mai mare (cca. 1,50 m);
- dupa cca. 30 minute de la aplicarea acestui strat de torcretare fin, in functie de gradul de finisare
cerut se face nivelarea suprafetei cu un dreptar de lemn sau metalic.
Aplicarea acestui mortar se va face la minimum 45 minute de la improscarea ultimului strat
torcretat.
In vederea protejarii mortarelor si betoanelor torcretate, pentru realizarea unor conditii favorabile
de intarire, reducerea contractiei si evitarea fisurarii trebuie luate masuri pentru mentinerea torcretului in
conditii de umiditate corespunzatoare. La temperaturi sub +5°C nu se mai face stropirea torcretului. Apa
folosita pentru stropire trebuie sa corespunda conditiilor
din SR EN 1008:2003.
In cazul in care dupa terminarea torcretarii, temperatura mediului ambiant scade sub +5°C, trebuie
luate masuri de protejare a torcretului, prin acoperirea, cu prelate si incalzirea spatiului astfel incat
temperatura mediului ambiant sa se mentina peste +5°C timp de minimum 7 zile. In cazul executarii
lucrarilor de torcretare pe timp friguros, se vor respecta prevederile din Normativ C 16 - 84.
10. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR
10.1. Controlul calitatii la producerea betonului
Se va realiza conform cap. 9 din NP 012-1:2007:
Toate betoanele trebuie supuse controlului de productie sub responsabilitatea producatorului.
Controlul productiei cuprinde toate masurile necesare pentru mentinerea caracteristicilor betonului, in
conformitate cu conditiile specificate. Ele includ:
- selectarea materialelor
- proiectarea betonului
- productia betonului
- inspectiile si incercarile
- utilizarea rezultatelor incercarilor pe materiale componente, pe betonul proaspat si intarit si
asupra echipamentelor
- controlul de conformitate, pentru care prevederile sunt indicate la cap. 8 din NP 012-1:2007.
10.2. Controlul calitatii lucrarilor de torcretare
Controlul executarii si receptionarea lucrarilor de torcretare se executa pe baza prevederilor
capitolului 17 din Codul de practica NE 012-99 cu urmatoarele precizari:
a. Principalele obligatii ce revin conducatorului tehnic al lucrarii in ceea ce priveste controlul
calitatii in timpul executiei sunt:
- sa verifice functionarea normala a instalatiilor de torcretare;
- sa verifice calificarea echipei de torcretare;
- sa asigure buna desfasurare a lucrarilor de torcretare in conformitate cu prevederile prezentelor
prevederi tehnice.
b. Verificarea calitatii mortarelor si betoanelor torcretate si a aderentei lor la suprafata suport se va
face prin ciocanirea suprafetei. Portiunile care la aceasta verificare prezinta un punct dogit se vor
indeparta si repara prin retorcretare. Suprafetele in cauza se vor prelucra asa cum este mentionat la pct. 7
al acestui caiet de sarcini.
Pentru lucrari speciale, prin proiect se poate prevedea controlul calitatii torcretului prin
carote extrase din lucrare.
11. LUCRARI PROVIZORII
Lucrarile care fac obiectul acestui caiet de sarcini si care se aplica pe
infrastructurile/suprastructurile din beton armat turnate monolit sau din elemente prefabricate
monolitizate, se executa cu ajutorul unor lucrari provizorii ce constau din :
- schele, platforme suspendate si sprijiniri pe elemente de infrastructura/suprastructura; acestea au
rolul de a asigura accesul personalului muncitor la locul de munca si de a depozita scule/materiale cu care
se lucreaza la un anumit moment.
Intocmirea proiectelor pentru lucrarile provizorii se va face de catre antreprenor.
Proiectul va cuprinde desene de executie insotite de note de calcul. Consultantul poate cere ca
acesta sa-i fie predate in intregime sau pe parti, dar inaintea inceperii executiei. Proiectul trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa asigure securitatea lucratorilor si lucrarilor definitive;
- sa tina cont de datele impuse de lucrarea definitiva;
- sa cuprinda succesiunea detaliata a tuturor fazelor;
-sa cuprinda piese scrise explicative si planse de executie;
Un exemplar complet din proiect trebuie sa existe in permanenta pe santier la dispozitia
Consultantului.
Plansele de executie trebuie sa defineasca geometria lucrarilor provizorii ca si natura si
caracteristicile tuturor elementelor componente.
Din planse trebuie sa rezulte urmatoarele:
- masurile luate pentru asigurarea stabilitatii si protectia fundatiilor;
- modul de asamblare a elementelor componente ale cintrelor, esafodajelor si schelelor;
- reazemele elementelor portante care trebuie sa fie compatibile cu propria lor stabilitate si a
elementelor pe care sprijina;
- sistemul de contravantuire ce trebuie asigurat in spatiu, dupa cele trei dimensiuni;
- dispozitiile ce trebuiesc respectate in timpul manipularilor si pentru toate operatiile de reglare,
calare, demontare;
Din piesele scrise trebuie sa rezulte urmatoarele:
- specificatia materialelor utilizate, materiale speciale, materialele provenite de la terti;
- instructiuni de montare a lucrarilor provizorii;
- instructiuni cu privire la toate elementele a caror eventuala defectiune ar putea avea consecinte
grave asupra securitatii lucrarilor/lucratorilor.
11.1. Realizarea si utilizarea lucrarilor provizorii
Calitatea materialelor, materialelor de inventar si materialelor noi trebuie sa corespunda
standardelor in vigoare.
Antreprenorul are obligatia sa prezinte certificate de atestare pentru materialele destinate lucrarilor
provizorii, atat cand se folosesc produse noi, cat si atunci cand se refolosesc materiale vechi, pentru care
trebuie sa se garanteze ca sunt echivalente unor materiale noi. Intrebuintarea de elemente refolosibile este
autorizata atat timp cat deformatiile lor sau efectele oboselii nu risca sa compromita securitatea
lucratorilor.
Antreprenorul are obligatia sa scrie pe planse numarul admisibil de refolosiri.
Materialele degradate se rebuteaza sau se dau la reparat in atelier de specialitate. In acest din urma
caz antreprenorul va justifica valabilitatea reparatiei, fara ca aceasta justificare sa-i atenueze
responsabilitatea.
Anexa
INDATORIRILE ECHIPEI DE LUCRU LA LUCRARILE DE TORCRETARE A
MORTARELOR SI BETOANELOR
1. Indatoririle sefului de echipa
- sa urmareasca buna executare a lucrarilor de torcretare, cu respectarea intocmai a prevederilor
din proiectul de executie al constructiei respective si a prevederilor din prezentul caiet de
sarcini;
- sa verifice montarea armaturilor si corespondenta acestora cu proiectul de executie, precum si
pozitionarea lor corecta in timpul torcretarii;
- sa urmareasca pregatirea materialului uscat si respectarea intocmai a compozitiei stabilite,
precum si alimentarea esalonata cu material uscat, in functie de avansarea lucrarii si in masura
in care materialul este solicitat la aparatul de torcretare.
- sa verifice calitatea torcretului, conform pct. 10.b. din caietul de sarcini.
2. Indatoririle muncitorului de la duza
- sa se asigure ca suprafata suport pe care se aplica mortarul sau betonul torcretat este curata,
fara resturi de material si tratata in conformitate cu prevederile proiectului de executie, sau/si ale
prezentului caiet de sarcini;
- sa verifice daca presiunea aerului este uniforma si asigura viteza corespunzatoare a
amestecului, pentru obtinerea unei bune compactitati;
- sa regleze continutul de apa astfel incat amestecul de beton proaspat sa fie suficient de plastic
ca sa se obtina o compactare buna si o ricosare scazuta, dar, in acelasi timp, sa se ajunga la un
raport A/C cat mai scazut;
- sa mentina duza la o distanta corespunzatoare, cat mai corect perpendiculara pe suprafata,
dupa cum permite tipul de constructie, spre a asigura maximum de compactitate cu minimum de
material ricosat;
- sa asigure umplerea in intregime a cofrajelor, inclusiv a colturilor, cu material torcretat
rezistent si compact si sa inglobeze in beton armatura, fara ca in spatele acesteia sa ramana
goluri sau material poros, necompactat;
- sa dirijeze lucrul, comandand pornirea si oprirea fluxului de material; sa urmareasca
uniformitatea debitarii amestecului uscat de catre aparatul de torcretare;
- sa urmareasca indepartarea materialului ricosat de pe suprafetele pe care trebuie aplicat
mortarul sau betonul torcretat.
3. Indatoririle muncitorului ajutor la conducta
- sa manevreze in asa fel conducta de cauciuc in timpul operatiei de torcretare, incat sa permita
circulatia nestanjenita a fluxului de material si sa asigure torcretarea mortarului sau betonului in
conditii optime;
- sa respecte intocmai indicatiile date de muncitorul de la duza;
- sa inlature in permanenta materialul ricosat si sa pregateasca suprafata care urmeaza a fi
torcretata.
4. Indatoririle muncitorului de la instalatia de torcretat
- sa cunoasca temeinic aparatura de torcretat (compresor, aparatul de torcretare), posedand
cunostintele mecanice necesare;
- sa actioneze permanent instalatia de torcretare, astfel incat sa realizeze un flux continuu si
uniform de material uscat;
- sa asigure presiunea necesara in aparat si pe conducta;
- sa alimenteze continuu, impreuna cu ajutorul sau, aparatul de torcretare, astfel incat sa asigure
continuitatea lucrarii, sa se ingrijeasca ca materialul uscat sa nu fie pregatit cu mai mult de cca.
45…60 minute inainte de introducerea lui in aparatul de torcretare;
- sa asculte/respecte solicitarile muncitorului de la duza in legatura cu oprirea, pornirea si
continuitatea fluxului de material uscat.