Metode Lucru

METODE LUCRU PROPUSE APLICATE IN CADRUL PROGRAMULUI DE LUCRU
Proceduri de executie
Cofrarea structurilor din beton si beton armat
Executarea lucrarilor din betoane la constructii civile si industriale
Executarea lucrarilor pentru sudarea armaturilor de otel-beton
Executarea lucrarilor pentru preparearea si utilizarea mortarelor de zidarie şi tencuiala
Executarea lucrarilor de tencuieli pentru constructii
Executarea elementelor din zidarie
Executarea lucrarilor de hidroizolatii la cladiri
Executarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri .
Executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii in constructii
Instalatii sanitare interioare
Executarea instalatiilor electrice interioare
Instalarea sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu
Lucrari de fasonare si armare
Lucrari de armare a betonului
Lucrari de zidarie
Lucrari de hidroizolatii la terase si acoperisuri
Sarpante si invelitori
Instalatii de incalzire si retele termice aferente
Montare/instalare utilaje/echipamente
Lucrari de torcretare
In continuare este prezentata descrierea detaliata pentru metodele de lucru aferente principalelor
categorii de lucrari incluse in cadrul contractului.
In calitate de executant ne asumam obligatia aplicarii pe durata executiei lucrarilor aferente
contractului a tuturor metodelor de lucru si procedurilor tehnice de executie ce asigura o executie
corespunzatoare a lucrarilor.
COFRAREA STRUCTURILOR DIN BETON SI BETON ARMAT
1.SCOP
Instructiunea are ca scop prezentarea operatiilor si masurilor necesare a se realiza in vederea

confectionarii si montarii cofrajelor la structuri de beton si beton armat.
2. DOMENIU DE APLICARE
Instructiunea se utilizeaza la realizarea structurilor de beton .
3.DEFINITII SI ABREVIERI
Specifice nu sunt.
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
La intocmirea instructiunii se fac referiri la: NE-012-1999 Cod de practica pentru executarea
lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat.
5. INSTRUCTIUNEA
5.1. Conditii prealabile
Pentru executia lucrarilor sunt necesare urmatoarele:
-asigurarea documentatie de executie;
-verificarea calitatii privind trasarea si natura terenului fundare;
-instruirea personalului ce executa lucrarile;
-dotarea materiala pentru lucrari de cofrare;
-dotarea cu scule si dispozitive necesare realizarii lucrarilor;
-racorduri de energie, apa , si alte utilitati;
- trasarea lucrarilor;
-existenta inregistrarilor de calitate pentru montaj armatura si piese metalice inglobate, conform
planurilor de executie;
5.2. Descrierea instructiunii

Cofrajele se pot confectiona din din lemn, metal, produse pe baza de polimeri, cu conditia ca ele
sa corespunda reglementarilor specifice. Este necesar ca aceste cofraje sa asigure suprafete de beton,
corespunzatoare tipului de finisaj adoptat.
Confectionarea cofrajelor se face pe baza unui proiect tehnologic de executie., care trebuie sa
cuprinda detalii privind cofrajul propriu zis si elemente de sustinere.
Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite deformarea
lor, murdarirea, ruginirea, putrezirea. Este interzisa depozitarea direct pe pamant sau depozitarea altor
materiale pe stive de cofraje.
Depozitarea cofrajelor se face pe grinzi de beton sau pe profile metalice.
Se vor folosi obligatoriu materiale pentru ungerea cofrajelor pentru reducerea aderentei intre
beton si cofraje. Cofrajele vor fi curatite in prealabil
La receptia cofrajelor si sustinerilor se vor verifica urmatooarele:
-sa se asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradul de finisare prevazut in proiecte;
-sa fie etanse astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment in timpul vibrarii betonului;
-sa fie stabile si rezistente sub actiunea incercarilor care vor apare in timpul procesului de
executie;
-sa asigure ordinea de montare fara a se degrada elementele de beton cofrate sau componentele
cofrajelor si sustinerilor;
-sa permita la decofrare o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care se decofreaza.
Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele:
-trasarea pozitiei cofrajelor;
-asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
-inchiderea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor
Rigidizarea cofrajului la pozitie verticala se realizeaza cu distantieri si ancore de sarma.
Se va trata diferit cofrarea stalpilor, grnzilor si planseelor.
Se va face o verificare topo a pozitionarii in raport cu trasarea si modul de legare al elementelor
cofrajului.
Se interzice legarea cofrajelor cu tiranti din OB si PC sudati si legarea cofrajului de barele
armaturii. Sprijinirile cofrajelor vor fi astfel montate astfel incat sa nu permita deplasari ale cofrajului in
timpul turnarii betonului.
Decofrarea se va face la termenele stabilite prin proiectul tehnologic sau normativ, in functie de
temperatura exterioara, sub coordonarea directa a sefului punctului de lucru.
Decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de catre elemente ce
se decofreaza, ruperea muchiilor sau degradarea cofrajelor si sustinerilor.
Prezenta procedura este completata de fisa tehnologica si planul de verificari si incercari.
6. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI
Responsabilitatea efectuarii operatiei revine sefului de santier si sefului punctului de lucru.
Acestia vor notifica in scris alte responsabilitati , daca sunt necesare functie de complexitatea si durata
operatiei. Verificarile se efectueaza de catre responsabilul CQ, conform prevederilor PCCVI.
7. INREGISTRARI
Inregistrarile cerute de legislatia in vigoare sunt conform normelor:
-proces verbal de lucrari ascunse
-fisa de betonare
-proces verbal de verificare a aspectului betonului dupa decofrare
8. ANEXE
Specifice nu sunt.
EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETOANE LA CONSTRUCTII CIVILE SI

INDUSTRIALE
1. SCOP
Instructiunea are ca scop prezentarea operatiunilor si masurilor necesare a se realiza lucrarile de
beton si beton armat la constructii civile si industriale.
Instructiunea se utilizeaza la realizarea lucrarilor de beton si beton armat la constructii civile si
industriale
3. DEFINITII SI ABREVIERI
Specifice nu sunt
La intocmirea instructiunii se fac referiri la: Normativ Cod de practica pentru executarea
lucrarilor de beton, beton armat si beton precomprimat NE 012-2001.
5. INSTRUCTIUNEA
Pentru executia lucrarilor sunt necesare urmatoarele;
- asigurarea documentelor de executie;
- verificarea calitatii privind trasarea terenului de fundare;
- verificarea conditiilor speciale,
- instruirea personalului in executarea lucrarilor
- dotarea cu scule si dispozitive necesare realizarii lucrarii;
- racorduri de energie , apa si alte utilitati
- existenta inregistrarilor de calitate pentru probele de beton
- trasarea pozitiei cofrajelor;
- inchiderea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor;

- Betoanele se utilizeaza pentru executarea elementelor sau structurilor din beton simplu
sau beton armat pentru constructii industriale,contructii de locuinte, socila culturale sau
constructii agro-zootehnice.
Betoanelor se utilizeaza la realizarea lucrarilor cu caracter deosebit ca: constructii hidrotehnice,
centrale nuclearo-electrice, poduri, lucrari de drumuri, piste
de aeroporturi; tuburilor de presiune, ziduri subterane, fundatii si socluri si elemente de structura a
cladirilor; elemente sau structuri din beton precomprimat; betoane specile; betoane foarte grele;semigrele;
De asemeni utilizarea betoanelor la realizarea cladirilor la care atmosfera contine agenti chimici
daunatori ca gaze ( flor, oxid de azot, gaze sulfuroase, amoniac, clor), carbonati si clorura de sodiu, sulfati
, azotati, pulberi, sau la cladiri solicitate la incarcari repetate, se vor lua masuri tehnice speciale referitoare
la tehnologiile de preparare si de punere in opera .
Tipuri uzuale de beton
Pentru lucrarile curente de beton si beton armat tipurile de beton se diferentiaza si se niteaza in
functie de :
- clasa betonului
- lucrabilitate
- tipul de ciment utilizat
-marimea agregatelor
In comanda de beton catre statie se va trece conform prevederilor de mai sus, programul si ritmul
de livrare, precun si obiectul (partea de structura) la care urmeaza a se folosi.
5.3. Compozitia si prepararea si transportul betoanelor

Pentru lucrari curente , compozitia betonului se stabileste de laboratorul unitatii tutelerea a statiei
de betoane.
Stabilirea compozitiei se va face;
- la intrarea in functiune a unei statii de betoane;
- la schimbarea tipului de ciment sau de agregate;
- la intriducerea utilizarii de aditivi sau la schimbarea tipului acestora;
- la pregatirea executarii
- tipul de ciment se va face in functie de tipul de beton, conditiile de exploatare si conditiile de
executie.
Agregatele usoare folosite trebuie sa aiba granulometrie continua si sa se incadreze in limitele de
granulometrie in functie de clasa si tipul betonului.
La agregate se vor face urmatoarele determinari: densitatea aparenta a granulelor; absortia pe
sortul 3..7mm sau 5…7mm dupa 1/2 h de intrare la apa; valoarea obtinuta se considera ca aplicabila si
pentru celelante sorturi de agregate usoare; umiditatea pentru toate sorturile de agregate; volumul de
goluri pentru sortul 16..31mm;
Se recomanda ca sorturile de agregate , la introducerea in malaxor sa aiba umiditate de cca 10%
corespunzator absorbtiei la 1/2h , nu se vor folosi agregate complet uscate intrucat apar modificari
importante ale betonului proaspat si dificultati la punerea in opera. Nu se recomanda folosirea agregatelor
imersate sau cu umiditate mai mare decat absortia la 1/2h.
- Apa pentru prepararea betonelor ,precum si pentru preumezirea agreagatelor si stropirea
betoanelor trebuie sa indeplineasca conditii prevazute de STAS 170-84. Este interzisa utilizarea apelor de
mare si apelor minerale
- Adaosuri;
Pentru imbunatatirea lucrabilitatii, a reducerii cantitatii de apa, la betoanele usoare de rezistenta,
si de izolatie si rezistenta se recomanda sa se utilizeze plastifiantul mixt . In cazul folosirii acestui
plastifiant proportia nu va fi mai mare de 0,6% substanta aciva (uscata) raportata la cantitatea de ciment;
se reduc cantitatile de de nisip de balastiera 0..3mm si de cenusa cu cate 29dm/mc beton; se reduce
cantitatea de apa cu 10dm/mc beton.
Pentru reducerea densitatii, precum si antrenarii unei cantitati dirijate de aer si crearea unor pori
inchisi in masa betonului, la betoanele usoare de izolatie si rezistenta se recomanda utilizarea unui
spumant cum ar fi: SI – lauril sulfat de sodiu, NP6 – nonil fenol; spumogen.
Pentru betoanele foarte usoare in scopul accelerarii prizei si a intaririi se recomanda utilizarea
clorurii de calciu tehnica de tipC, iar in scop de de stabilizator silicatul de sodiu si APV.
Conditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectate conforn
prevederilor tehnice.
Pentru prepararea betonului usor se pot folosi betoniere cu amestecare fortata sau betoniere cu
cadere libera.
Ordinea de introducere a materialelor componente se va face incepand cu sortul de agregate cu
granula cea mai mare.
Durata de amestecare se va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei , dar nu va fi mai putin
de 45 de secunde de al introducerea ultimului component, aceasta se va mojora dupa caz cum ar fi:
utilizarea de aditivi si adausuri, perioade de timp friguros, utilizarea de agregate cu granule mai mari de
31mm, betoane cu lucrabilitate redusa.
Durata de incarcare a unui mijoc de transport sau de mentinere a betonului in buncar tampon va
fi de maxim 20 de minute.
Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 5cm se va face cu autoagitatoare iar a betoanelor cu
tasare de max. de 5cm, cu autobasculante cu bena amenajata corespunzator, care va fi protejata pe timp de
arsita sau de ploaie, pentru a se evita modificarea caracteristicilor betonului.
Mijlocul de transport trebuie sa fie etans pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment
5.4. Executarea lucrarilor de betonare

La turnarea betonului trebuiesc respectate urmatoarele reguli generale:
- cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile care urmeaza sa vina in contact cu betonul
proaspat vor fi pregatite prin indepartarea stratului de lapte de ciment si a zonele de beton necompactat;
- din mijlocul de transport descarcarea betonului se va face in bene, pompe, jgheaburi, sau direct
in lucrare;
- daca betonul adus la locul de punere in lucrare nu se incadreaza in limitele de lucrabilitate
admise sau prezinta segregari, va fi refuzat fiind interzisa punerea lui in lucrare ;
- inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3 m, in cazul elementelor
de latime maxima 1m, respectiv nu mai mare de 1,5m in celelante cazuri, inclusiv elementele de suprafata
(placi, fundatii);
- betonarea elem.cofrate pe inaltimi mai mari de 3m se va face prin ferestre laterale sau prin
intermediul unui furtun sau tub;
- betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de
straturi orizontale de max. 50cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului din
stratul anterior;
- se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor si a pieselor,respectandu-se
grosimea stratului de acoperire care vor fi in conformitate cu prevederile proiectului tehnic;
- nu este permisa ciocnirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea pe
armaturi a vibratorulu
- in zonele cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii, prin
indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui; in
cazul cand aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral a betonului
care sa permita patrunderea vibratorului;
- betoanele usoare de izolatie si rezistenta si betoane foarte usoare realizate prin spumare,
avand o lucrabilitate foarte buna, nu necestiata vibrare, ele se vor compacta prin baterea
laterala. Vibrarea mecanica poate provoca eliminarea aerului entrenatla malaxaresi respectiv
modificarea caracteristicilor betonului.
- termenele de decofrare .
Punerea in opera a betonului se va face numai la temperaturi de peste 5C
Detaliile, piesele de prindere, imbinare, si tipul monolitizarii vor fi pozitionate si precizate prin
proiect
- se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si a sustinerilor acestora
luandu-se masuri operative de remediere in cazul constatarii unor deplasari sau cedari;
- betonarea se va face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau fisa
tehnologica;
- durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea de
masuri, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei, aceasta durata se va considera de
2 ore de la prepararea betonului,
- in cazul cimanturilor cu adausuri si respectiv 1,5 ore in cazul cimanturilor fara adausuri;
- in cazul cand s-a produs intrereuperea de betonare mai mare, reluarea turnarii este permisa
numai dupa pregatirea suprafei rosturilor ;
- instalarea podinelor pentru circulatia lucratorilor si mijloacelor de transort pe planseele
betonate , este permisa numai dupa 24…48 ore functie de temperatura mediului sii tipul
cimentului utilizat;
Detaliile, piesele de prindere, imbinare,si tipul monolitizarii vor fi pozitionate si precizate prin
proiect
Inainte de inceperea betonarii se va verifica daca sunt pregatite corespunzator suprafetele de
beton turnate anterior, si care urmeaza sa vina in contact betonul nou, respectiv daca:
- in cazul cand s-a produs intrereuperea de betonare este mai mare, reluarea turnarii este
permisa numai dupa pregatirea suprafetei rosturilor ;
- instalarea podinelor pentru circulatia lucratorilor si mijloacelor de transort pe planseele
betonate , este permisa numai dupa 24…48 ore functie de temperatura mediului sii tipul
cimentului utilizat;
La betonarea diferitelor elemente si parti de constructii se vor respecta toate detaliile din proiectul
tehnic
Pentru asigurarea conditiilor favorabile de intarire si a se reduce deformatiile de contractii la 2…4
ore de la terminarea betonarii unei zone, se va proceda la:
- protejarea suprafetei libere a betonului cu materiale de protectie rogajini, prelate,pentru a se
impiedica evaporarea;
- stropirea periodica cu apa imediat ce betonul este suficient de intarit, in functie de tipul
cimentului si temperatura mediului;
-aplicarea de pelicule de protectie care se va face in conformitate cu prescriptiile speciale;
Decofrarea se va face mare grija astfel incat fetele si muchiile sa nu se deformeze si numai dupa
ce betonul a atins rezistentele minime admisibile
La decofrare oricarui element de constructie se va verifica :
- aspectul elementelor sa nu prezinte beton necompactat, segregari, goluri rosturi de lucru
- respectarea dimensiunilor transversale ale elementelor, distantele dintre diferite elemente,
- pozitia elementelor verticale (stalpi, diafragme, pereti) in raport cu cele corespunzatoare
situate la nivelele inferioare;
- pozitia golurilor de trecere;
- pozitia armaturilor ce urmeaza a fi inglobate in elementele ce se toarna ulterior;
5.5. Controlul calitatii betonului

Activitatea de control cuprinde:
- determinarile pe betonul proaspat : lucrabilitate, temperatura, densitate aparenta, continut de
aer oclus - se efectueaza in scopul evitarii punerii in opera a unui beton necorespunzator.
- analiza imediat dupa inregistrare, a rezultatelor privind rezistanta la compresiune si densitate
la varsta de 28 zile, se efectueaza in scopul remedierii operative a unor cazuri
necorespunzatoare;
- rezultatul asupra calitatii betonului pus in lucrare, se consemneaza intr-un proces-verbal
incheiat intre beneficiar si executant
5.6. Receptia
Receptia se efecteaza pe intreaga constructie sau parti de constructie(fundatie, tronson
scara) .
La receptie se va verifica urmatoarele:
- existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa priviNd; cofrarea, armarea,
aspectul elementelor dupa cofrare precum si de apreciere a calitatii betonului pus in lucrare;
- consemnarile din condica de betoane;
- existenta si continutul certificatelor de calitate, in cazul in care betonul a fost livrat de care o
alta unitate de constructii;
- confirmarea prin procese verbale a executarii corecte a masurilor de remedieri prevazute;
- dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel;
- dimensiunile diferitelor elemente conforme cu proiectul tehnic
- respectarea conditiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele utilizate,
compozitia betonului, gradul de impermeabilitate, etc.
Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrari (ziduri, tencuiele,protectii, finisaje) este interzisa.
La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile ”Normele republicane de protectia muncii”,
“Normele de protectia muncii in activitatea de constructii montaj” si “Normele generale de protectie
impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor”.
Responsabilitatea efectuarii inregistrilor revine responsabilului tehnic cu executia si a sefului
punctului de lucru. Directorul general adjunct va notifica in scris si alte responsabilitati, si daca sunt
necesare functie de complexitatea si durata executiei.
Pentru ducerea la indeplinire a prevederilor prezentei proceduri responsabilitatile sunt ale personalului
tehnic de executie:sef de santier, sef punct de lucru, responsabil de lucrare.
7. INREGISTRARI
Inregistrarile cerute de legislatie in vigoare conform normelor:
-proces verbal de lucrari ascunse
-condica de betoane
-proces verbal al aspectului betonului dupa decofrare
8. ANEXE
Specifice nu sunt
EXECUTAREA LUCRARILOR PENTRU SUDAREA ARMATURILOR DE OTEL-BETON
1. SCOP
sudare a armaturilor din otel beton.
Instructiunea se utilizeaza la realizarea lucrarilor de sudare a armaturilor din otel beton.
- Termeni utilizati:
-Innadirea sudata : legatura rigida a doua bare coaxiale, executate in scopul prelungirii
baralor:
- Nod sau innadire sudata : intersectia a doua bare solidarizate prin sudare;
- Zona influientata termic (ZIT) se considera zona care se formeaza la sudarea barelor de otel
beton, si se extinde pe o lungime de bara de 2d, de o parte si de alta a innadirilorsudate si pe o
lungime de 3 d la sudarea prin puncte;
- Regimul de sudare poate fi : regim moale – care utilizeaza curenti cu intensitate mica, timpi
lungi de incalzire si forte de apasare mici ; regim dur – care utilizeaza curenti cu intensitate mare,
timpi scurti de incalzire si forte de apasare mari ;
- Rupere tenace: este rupera care se produce lent, fiind precedata de deformatii permanente
vizibile (alungire si contractie transversala); suprafata de rupere prezinta unaspect mat, fibros;
- Rupere tenace: este rupera care se produce lent, fiind precedata de deformatii permanente
vizibile (alungire si contractie transversala); suprafata de rupere prezinta unaspect mat, fibros;
- Rupere tenace: este ruperea care se produce lent, fiind precedata de deformatii permanente
vizibile (alungire si contractie transversala); suprafata de rupere prezinta un aspect mat, fibros;
- Rupere fragila: este ruperea care se produce brusc, fara deformatii permanente vizibile
(alungire si contractie transversala); suprafata de rupere prezinta un aspect lucios,cristalin;
La intocmirea instructiunii se fac referiri la : Normativ C 28/1993 sudarea armaturilor de otel-
beton.
5. INSTRUCTIUNEA
- verificarea conditiilor speciale;
- instruirea personalului in executarea lucrarilor;
- racorduri de energie , apa si alte utilitati;
- existenta inregistrarilor de calitate pentru otelul beton;

Barele de otel beton folosite ca armaturi de rezistenta sau constructive , in beton armat si
prefabricat , se pot suda prin mai multe procedee cum ar fi :
- sudarea electrica prin puncte;
- sudarea electrica cap la cap prin topire intermediara;
- sudarea manual cap la cap cu arcul electric ,prin suprapunere si cu eclise;
- sudarea manual cap la cap cu arcul electric cu urmatoarele variante de indire: sudare in
cochilie, in bie de zgura(cu si fara manson) ; sudarea in semimanson de cupru;
- sudare in semimanson de bioxid de carbon;
Tipurile de otel beton care pot fi inadite sunt: OB 37; STNB sau STPB; PC 52; PC 50; PC
90;
Innadirile sudate se vor amplasate astfel:
- intre doua sectiuni invecinate, cu una sau mai multe inadiri sudate, va fi o distanta de cel
putin 50diametre;
- aria armaturilor de rezistenta innadite prin sudare si solicitate la intindere, intr-o sectiune a
unui element de beton armat, se recomanda sa nu depaseasca 25%din aria totala a armaturilor
de rezistenta. Daca armatura de rezistenta este alcatuita din 3 bare , se admite, in mod
exceptional ca una din bare sa fie sudata;
- indoirea barelor, dupa sudare, este admisa la o distanta de cel putin 5 diametre, de la capetele
sudurii
Depozitarea armaturilor se va face la obiect in spatii special amenajate si marcate, pe locuri
orizontale, uscate , pentru a nu se murdari sau coroda.
Transportul si manipularea se va face cu utilaje si dispozitive corespunzatore pentru a se evita
deformarea si degradarea.
La exectarea sudurii armaturilor se va verifica:
- Calitatea armaturilor , ca sa nu prezinte rugina, murdarie, grasime si se vor curati cu peria de
sarma capetele barelor ce se sudeaza si lungimile transversale ale capetelor ce se sudeaza;
- Se va verifica si intretine masinile si agregatele de sudarea armaturi;
- se va urmari permanent , prin montarea unui voltmetru , variatia tensiunii din reteaua de
alimentare a masinilor si agregatelor de sudarea a armaturii;
Personalul de executie trebuie instruit pentru folosirea dispozitevelor de lucru, a materialelor
auxiliare si a conditiilor specifice lucrarilor respective.
Armaturile imbinate sau innadite prin sudare vor fi executate numai de sudori calificati, car au
sustinut examenul teoretic si practic pentru grupa 3 a prevedeilor de sudare;
Sudarea se poate executa numai daca temperatura ambianta este de de cel putin 0C pentru
otelurile PC 52, PC60, PC90, si de cel putin - 5C pentru sudarea oteluli OB 37;
Asigurarea pozitiei corecte a armaturilor in timpul turnarii betonului, respectindu-se astfel
grosimile straturilor de beton prevazute in proiect. In acet scop se vor prevedea distantieri in numar
corespunzator, tinandu-se seama de pozitia di diametrul barelor si de distanta dintre ele.
Se vor prevedea distantieri din plastic sau din otel beton iar la partea superioara a elementelor
turnate pe orizontalea se utilizeaza distantieri din otel beton.
La betoanele aparente unde se prevad distantieri din otel-beton , se va asigura protectia
anticoroziva in punctele de reazem a acestora pe cofraj;
Se va acorda atentie compozitiei tehnologiilor de preparare si de punere in opera a betoanelor, in
vederea conlucrarii corespunzatoare cu barele de otel;
In dreptul golurilor din placi , barele de otel beton se vor intrerupe si pe marginile golurilor la
partea superioara si inferioara a placii se vor prevedea armaturi suplimentare din PC52 si PC60, care se
vor fixa fie prin sudura fie prin legarea cu sarma de barele placii;
Proiectul tehnic de executie va cuprinde:
- toate cotele privind pozitiile de montaj ale armaturii specificandu-se directiile si randurile de
armare pe care urmeaza sa fie situate barele longitudinale si transversale, latimele de suprapunere intre
ele, pozitia eventalelor bare izolate si carcase de armatura fata de plasele prevazute ;
- in cazul placilor , proiectul va contine si detaliile privind pozitia armaturior la partea superioara
fata de reazeme, la partea inferioare a reazemelor si cazul armaturii suprapuse, succesiunea acestora in
raport cu grosimea elementului.
- Se vor specifica si abaterile limita admise prevederile in vigoare;
Se va trata diferit armarea placilor rezemate pe pereti ,grinzi sau centuri, a peretilor verticali
portanti si neportanti,a grinzilor armate cu etrieri confectionati din plase sudate, a fundatiilor
Responsabilitatea efectuarii inregistrilor revine responsabilului CQ, responsabilului tehnic cu
executia si sefului punctului de lucru. Directorul general adjunct va notifica in scris si alte
responsabilitati, si daca sunt necesare functie de complexitatea si durata executiei.
Pentru ducerea la indeplinire a prevederilor prezentei proceduri responsabilitatile sunt ale
personalului tehnic de executie:sef de santier, sef punct de lucru, responsabil de lucrare.
7. INREGISTRARI
Inregistrarile cerute de legislatie in vigoare conform normelor
- procese verbale de lucrari ascunse
8. ANEXE
Specifice nu sunt
EXECUTAREA LUCRARILOR PENTRU PREPAREAREA SI UTILIZAREA MORTARELOR

DE ZIDARIE ŞI TENCUIALA
1. SCOP
Instructiunea are ca scop prezentarea operatiunilor si masurilor necesare de preparare si utilizare a
mortarelor pentru zidarii si tencuieli
3. Instructiunea se utilizeaza la realizarea mortarelor folosite pentru lucrarilor de zidarii si tencuieli
la constructii.
La intocmirea instructiunii se fac referiri la : Normativ C17/1982 prepararea si utilizarea
mortarelor.
5. INSTRUCTIUNEA
- verificarea calitatii privind trasarea terenului de fundare;
- verificarea conditiilor speciale;
- instruirea personalului in executarea lucrarilor;
- racorduri de energie , apa si alte utilitati;

Mortarele se utilizeaza pentru realizarea zidariilor si tencuielilor pe elemente de constructii din
beton, beton celular, suporti de zidarie, inlocuitori de caramida.
5.3. Compozitia si prepararea si transportul mortarelor:

In compozitia mortarele intra:
 Liantii care sunt: var hidraulic si var pasta, in locul pastei de var se mai poate folosi si slamul
de carbid cu densitate si consistenta
corespunzatoare. Aceasta trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute de normale in
vigoare
 Argila sub forma de pasta si care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute de
normale in vigoare
 Agregatele ca nisipul natural de cariera sau de rau care poate fi inlocuit cu nisip provenit din
concasarea rocilor naturale. Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va
stabili prin incercari , asigurandu-se un continut de cel putin 50 % nisip natural, nisipul de
mare ( care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute de normale in vigoare), se
poate utiliza numai la mortarele de zidarie si tencuieli avand marca 25.
Granulozitatea trebuie sa se incadreze in limitele prevederilor tehnice.
 Apa utilizata la prepararea mortarelor variaza in functie de consistenta indicata pentru tipul de
mortar si felul lucrarii.
Aditivi - pentru imbunatatirea lucrabilitatii si a reducerii cantitatii de apa, se recomanda sa se
utilizeze un plastifiant mixt - dozarea se va face pe baza de incercari. Ca aceleratori de intarire se
utilizeaza clorura de calciu pentru mortarele de zidarie de ciment sau ciment-var recomandate mai ales pe
timp friguros.Intarzietorii de priza se folosesc numai pe baza unor prescriptii speciale.
prevederilor tehnice
Dupa domeniul de utilizarea si lucrabilitate respectindu-se conditiile tehnice prevazute de
normele in vigoare compozitia mortareale difera si ele se impart in:
 Mortare pentru zidarie
 Mortare pentru tencuieli
Mortare pentru zidarie sunt caracterizate prin marca aceasta, reprezinta o valoare conventionala
privind rezistenta la compresiune prevazuta de prescriptiile tehnice a mortarului pus in lucrare.
Rezistenta mortarelor folosite la diferite straturi trebuie sa scada de la suprafata suportuluispre
exterior.
Alegerea tipului de mortar de zidarie folosit se face de catre proiectant care va tine cont de
solicitarile la care sunt supuse partile de constructii respective, de materialul si grosimea zidariei,
umiditatea mediului interior si exterior, conditii specifice regiunii si constructiei (seismicitate, mod de
exploatare).
Alegerea tipului de mortar pentru tencuieli folosit se face de catre proiectant care va tine cont de
felul lucrarii, umiditatea mediului exterior si interior materialele pe care se aplica.
In functie de aceste elemente se stabilesc tipul mortarului, marimea si natura agregatelor, precum
si marca mortarului.
Stratul vizibil al tencuielilor “tinci” se va executa dintr-un mortar care are aceeasi compozitie ca a
stratului de grund, eventuaal cu o cantitate mai mare de var si de nisip fin.
Pentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos, var, pasta de var slam de carbid cu adaus de ipsos;
pentru profile se utilizeaza pasta de ipsos.
Pentru prepararea mecanizata a mortarelor se folosesc mlaxoarele cu amestecare fortata sau
betoniere cu cadere libera.
prevederilor tehnice.
Pentru obtinerea unor mortare mai omogenese recomanda ca varul pasta sa fie mai intai
transformat in lapte de var
Ordinea de introducere a materialelor componente se va face incepand cu sortul de agregate cu
granula cea mai mare.
Durata de amestecare se va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei , dar nu va fi mai putin
de 45 de secunde de al introducerea ultimului component, aceasta se va mojora dupa caz cum ar fi:
utilizarea de aditivi si adausuri, perioade de timp friguros, utilizarea de agregate cu granule mai mari de
31mm, betoane cu lucrabilitate redusa.
La terminarea unui schimb sau lao intreruperea prepararii mortarului mai mare , este obligatoriu
ca toba betonierei sa fie spalata cu apa amestecata cu pietris.
Durata de incarcare a unui mijoc de transport sau de mentinere a mortarului in buncar tampon va
fi de maxim 20 de minute.
Mijlocul de transport trebuie sa fie etans pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment
Descarcarea mortarului se va face in dispozitive special amenajate care sa permita transportarea
si punerea in lucrarea a mortarelor cat mai rapid si comod.
Este interzisa descarcarea mortarelor direct pe pamant
Punerea in opera a mortarelor se va face conformn normalor in vigaoare privind executarea
zidariilor si tencuielilor
5.4. Controlul calitatii mortarului

Activitatea de control cuprinde:
- determinarile pentru – lucrabilitate, temperatura, densitate aparenta, continut de aer oclus - se
efectueaza in scopul evitarii punerii in opera a unui mortar necorespunzator.
- analiza imediat dupa inregistrare, a rezultatelor privind rezistanta la compresiune si densitate
la varsta de 28 zile, se efectueaza in scopul remedierii operative a unor cazuri
necorespunzatoare;
- rezultatul asupra calitatii mortarului pus in lucrare, se consemneaza intr-un proces-verbal
incheiat intre beneficiar si executant
5.5. Receptia
Receptia se efecteaza pe intreaga constructie sau parti de constructie .
- existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa privid; cofraj, armarea,
aspectul elementelor dupa cofrare precum si de apreciere a calitatii mortarului pus in lucrare
- consemnarile din condica de betoane,
- existenta si continutul certificatelor de calitate, in cazul in care mortarul a fost livrat de care o
alta unitate de constructii;
compozitia mortarului, gradul de impermeabilitate, etc.
“Normele de protectia muncii in activitatea de constructii montaj” si “Normele generale de
protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor.
executia si a sefului punctului de lucru. Directorul general adjunct va notifica in scris si alte
responsabilitati, si daca sunt necesare functie de complexitatea si durata executiei.
7. INREGISTRARI
8. ANEXE
Specifice nu sunt
EXECUTAREA LUCRARILOR DE TENCUIELI PENTRU CONSTRUCTII
1. SCOP
tencuieli obisnuite (umede) si tencuieli groase si subtiri
Instructiunea se utilizeaza la realizarea lucrarilor de tencuieli obisnuite (umede) si tencuieli
groase si subtiri.
Specifice nu sunt
La intocmirea instructiunii se fac referiri la : Normativ N.E. 001 /1995 alcatuirea si executarea
tencuielilor la constructii.
5. INSTRUCTIUNEA
5.1. Conditii prealabile:
-verificarea conditiilor speciale;
-asigurarea resurselor;

Tencuielilor de diferite tipuri interioare, exterioare aplicate manual sau mecanizat pe suprafete
de caramida, beton, beton celular autocalavizat , se utilizeaza pentru constructii de locuinte, social
culturale si constructii agrozootehnice,constructii provizorii, in functie de specificul local, turistic,
climatic, si in functie de posibilitatile de aprovizionare apropiate sau din sursele locale.
Tencuielile umede sunt finisaje aplicate pe suprafetele interioare sau exterioare ale incaperiolor
pe peretii si tavane, realizate din mortar avand grosimi variabile , cu rol de protectie.
Tencuielile subtiri sunt finisaje din mortare plastice cu grosimi variabile.
Tencuielile groase sunt finisaje din mortare obisnuite cu grosimi variabile aplicate in 3 straturi:
sprit, grund, tinci.
Tencuielile exterioare se aplica pe fatadele care acopera suprafetele exterioare ale peretilor.
Tencuielile se pot aplica pe suprafete de sipci si trestie in interiorul incaperilor pe peretii si
tavane. Pe suprafete acoperite cu plasa rabit ( la tavane false ) tencuiala se executa in trei straturi – smir,
grund si un strat vizibil.
Se vor folosi mortarele pentru tencuieli in conformitate cu prevederile tehnice in vigoare si in
concordanta cu detaliile din proiectul tehnic de executie
Diversele operatii necesare pentru realizarea cu diverse materiale
( manipulare , prelucrare etc.) se executa cu scule si dispozitive speciale indicate in proiectul tehnologic,
in functie de operatia efectuata.
Depozitrea materialelor se va face la obiect, in uscate special amenajate, ferite de umezeala , pe
suprafete plane.
Personalul de executie trebuie instruit pentru cunoasterea particularitatilor materialelor folosite.
Tencuielile se vor executa dupa detaliile din proiectul tehnic de executie.
Rosturile zidariei de caramida vor fi curatate cu ajutorul unui scoabe metalice, iar suprafetele
netede de beton vor fi aduse in stare rugoasa.
Rosturile de dilatatie intre elementele de pe suprafetele constructiilor, care au coeficient de
dilatatie diferit, se vor acoperi cu fasii din plasa de rabit de circa 15cm latime.
De asemennea se vor acoperi cu rabit si suprafetele de lemn sau metal, existente pe suprafetele de
zidarie de caramida. Pe suprafetele de lemn acoperite cu cu plase de rabit ,sub palsa de rabit se va aplica
fie carton asfaltat, fie alta solutie hidrofuga, pentru a se evita umflarea lemnului in contact direct cu
tencuiala.
Suprafetele de lemn ale tavanelor, care urmeaza a fi tencuite, vor fi acoperite cu sipci de lemn sau
trestie,care se vor fixa pe grinzile de lemn a tavanelor.
Inainte de inceperea lucrarilor pentru executarea tencuieli interioare si exterioare, trebuie
terminete urmatoareale lucrari:
-invelitorile cladirii inclusiv terasele, logiile, balcoanele cu amenajarea scurgerilor, astfel incat sa
nu fie afectate lucrarile de placaj;
- toate profilele, solbancurile, glafurile etc.
- montarea conductelor sanitare, electrice de incalzire de sub zugravelile si vopsitoriile;
-executarea probelor de scurgere a si a probelor de presiune pentru conductele de alimentare cu
apa;
-montarea diblurilor si dispozitivelor de fixare a obiectelor sanitare
-executarea pardoselilor;
Aplicarea tencuielilor se va face numai pe suprafete uscate pregatite in preablabil
- stratul suport va fi riguros controlat in ceea ce priveste: respectarea pantelor, planietatii si a
aliniamentului in conformitate cu proiectul tehnic;
- executarea prealabila a tuturor strapungerilor pentru cosuri, ventilatii, conducte, cable.
- indepartarea tuturor urechilor de montaj, mustati, resturi de materiale, moloz etc. de pe fata
stratului suport.
Executatrea amorsei: suprafetele de beton (tavane, si pereti) si ale zidariilor vor fi stropite cu apa,
apoi se face amorsarea prin stropirea cu un sprit care se aplica in grosime de 3cm.
Amorsarea suprafetei tavanelor din sipci si trestie se va face prin stropire cu un sprit din mortar
de var-ipsos , iar pe suporturile din plasa din rabit se va aplica direct smirul, cu un mortar din aceesi
compozitie cu a mortarului pentru grund.
In timpul executarii amorsei suprafetelor se va urmari cu spritul sa fie aplicat cat mai uniform,
fara discontinuitati prea mari, iar inainte de aplicarea grundului se va verifica daca spritul este suficieent
intarit,fara prelingeri pronuntate si daca suprafata amorsata este suficient de rugosa si aspra la pipait cu
mana.
Executarea grundului , este cel mai gros strat al tencuielilor de la aplica la 24 de ore de la
aplicarea spritului in cazul suprafetelor de beton si dupa 1 ora in cazul suprafetelor de caramida. In cazul
spritului prea uscat sau pe timp calduros, suprafata se va uda in prealabil cu apa, inainte de a se aplica
grundul.
Stratul de grund se va aplica manual sau mecanizat intr-unl sau doua reprize, grosimea toatala fiind de
circa 15 mm pe suprafetele suport executate din sipci si trestie, pana la 20mm, pentru restul suprafetelor.
Pe suprafetele de beton care sunt netetde si au absortie de apa redusa stratul de finisare se va
executa cu mortar cu adaus de aracet, dupa ce aceste suprafetele au fost amorsate.
Aplicarea grundului pe timp pe timp de arsita se va face luandu-se masuri contra uscarii rapide,
prin acoperirea suprafetelor respective, cu materiale protectoare.
Este interzis sa se aplice grundul pe suprafete inghetate,sau daca exista pericolul sa inghete
inainte de intarire.
In timpul executarii grundului se va urmari obtinerea unui strat cu o grosime care sa se incadreze
in limitele admise si se va verifica planeitatea si verticalitatea suprafetelor executate care sa ascunda si sa
rectifice toate defectele stratului suport. Se va verifica ca suprafata grundului sa nu prezinte asperitati
pronuntate, zgrieturi, neregularitati ciupituri etc.
Spritul si grundul se vor aplica pe fatatdele cladirilor de sus in jos. De pe schele , montate la 50
cm, fata de suprafata fatadelor.
Inainte de aplicarea stratului vizibil se va controla suprafata grundului sa fie uscata si sa nu aiba
granule de var nehidratat, care se poate stinge ulterior in contact cu umiditatea din stratul de grund, si sa
provoacec impuscaturi pe suprafetele tencuite anterior.
Executarea stratului vizibil: se va face cu mortar denumit ”tinci”, de aceeasi compozitie cu a
stratului de grund , eventual cu o cantitate mai mare de var-pasta si cu nisip fin pana la 1mm, sau in cazuri
speciale numai cu ciment si praf de piatra.
Stratul vizibil se va prelucra in functie de materialel utilizate, precum si in functie de sculele
utilizate, tencuielile respective purtand urmatorele denumiri : driscuite, gletuite, stropite, sclivisite,
decorative din materiale speciale etc.
Dupa executarea tencuielilor se vor lua masuri pentru protectia suprafetelor proaspat tencuite ,
pana la intarirea mortarului.
5.3. Controlul calitatii si receptia lucrarilor

Receptia se efecteaza pe intreaga constructie sau parti de constructie( tronson scara) .
- existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa a suportului
- existenta si continutul certificatelor de calitate a materialelor,
dimensiunile diferitelelor elemente conforme cu proiectul tehnic
-respectarea conditiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele utilizate,
corectitudinea executiei;
La executarea lucrarilor de tencuieli se vor respecta prevederile ”Normele republicane de
protectia muncii”, “Normele de protectia muncii in activitatea de constructii montaj” si “Normele
generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor”.
executia si a sefului punctului de lucru. Directorul general adjunct notifica in scris si alte responsabilitati,
si daca sunt necesare functie de complexitatea si durata executiei.
7. INREGISTRARI
8. ANEXE
Specifice nu sunt.
EXECUTAREA ELEMENTELOR DIN ZIDARIE
1. SCOP
Instructiunea are ca scop prezentarea operatiunilor si masurilor necesare a se realiza elementelor din
zidarie
Instructiunea se utilizeaza la realizarea elementelor de zidarie .
Specifice nu sunt
La intocmirea instructiunii se fac referiri la : Normativ P 2/85, proiectare si executiea
structurilor din zidarie.
5. INSTRUCTIUNEA
- verificarea calitatii privind trasarealucrarii;
- verificarea conditiilor climaterice de temperatura si umiditate;
- existenta inregistrarilor de calitate pentru montaj armatura si piese inglobate, conform planurilor
de executie

Zidariile se pot executa din caramida plina, sau caramizi si blocuri ceramice cu goluri
Executarea structurilor din zidarie portanta si neportanta se face pe baza unui proiect tehnologic
de executie care trebuie sa contina toate detaliile, elementele de beton armat inglobate si caracteristicile
materialelor folosite :
- tipul,calitatea si marca caramizilor si blocurilor;
- tipul si marca mortarului si eventualii aditivi ce se vor folosi;
- tipul si marca betoanelor;
- tipul si marca otelului beton;
Caramizi si blocuri ceramice cu goluri se livreaza in pachete paletizate
- Manipularea se va face manual. Se interzice bascularea sau aruncarea caramizilor sau a
blocurilor;
- Diversele operatii necesare pentru realizarea constructiilor cu elementele din zidarie(
manipulare , prelucrare , montare, finisare etc.) se executa cu scule si dispozitive speciale indicate in
proiectul tehnologic, in functie de operatia efectuata
- Depozitrea se va face la obiect, in locuri uscate, ferite de acumularea apelor meteorice, plate pe
reazeme din materiale tari.
- La depozitare se interzice depoziarea caramizilor pe inaltimi mai mari de 2,40 m;
- Personalul de executie trebuie instruit pentru cunoasterea particularitatilor, a dispozitevelor de
lucru, a materialelor auxiliare si a conditiilor specifice lucrarilor respective.
Se va verifica prin sondaj calitatea elementelor in ceea ce priveste;
 aspectul,
 starea suprafetelor interzicandu-se folosirea celor acoperite cu impuritati,praf, gheata, sau in
cazul caramizilor si blocurilor refractare folosirea celor stirbie sau cu colturi rupte,
 dimensiunile si capacitatea portanta,
 certificatele de calitate .
Se va verifica cit mai frecvent la fiecare sarja de mortar cu conul etelon daca consistenta
mortarului de zidarie se inscrie in limitele admise in normativ,pentru zidaria din caramizi pline va fi
8…13 cm, iar pentru zidaria din caramizi si blocuri cu goluri verticale va fi de 7..8cm.
Se va verifica in mod special pe timp friguros, daca sunt udate inainte de punerea in opera.
Executarea elementelor de zidarie. se va face dupa hidroizolarea soclului si executarea
elementelor structurii de rezistenta si a executarii imbinarilor elementelor de structura.
La zidaria din caramizi pline sau cu goluri verticale, rosturile verticale si orizontale se vor umple
cu mortar dar se lasa neumplute pe o adincime de de 1-1,5cm de la fata zidului.
La zidaria din blocuri cu pline sau cu goluri orizontale, rosturile orizontale se vor umple cu
mortar. Pentru rosturile verticale mortarul se va aplica numai pe portiunile marginale ale blocurilor
In timpul executiei zidariei se va verifica in permanenta orizontalitatea zidariei.
Intreruperea zidariei se va face in trepte interzicandu-se intreruperea in strepi.
Legaturile intre ziduri, la colturi, intersectii, si ramificatii se va face alternativ in functie de tipul
de caramizi si blocuri ceramice utilizate.
Ancorarea zidariei de umplutura de structura cladirii (stalpi sau diafragmele de beton armat) se
face fie cu ajutorul mustatilor de otel beton , fie cu agrafe fixate pe bolturi impuscate cu pistolul .
Inainte de inceperea executarii zidariei de umplutura, pe suprafetele respective ale stalpilor sau
diafragmelor se va aplica un sprit de mortar de
ciment, iar rostul vertical dintr zidarie si alamentul de structura va fi umplut complet cu mortar.
- La exectarea zidariilor armate, se va acorda o atentie deosebita pozitionarii corecte a barelor de armatura
si realizarii grosimii necesare a mortarului de acoperire a armaturii in rosturile orizontale.
- La executarea zidariei complexe, in cazul in care armatura stalpisorilor se realizeaza din carcase
prefabricate, acestea se vor monta inaintea de executarea zidariei, legandu-se de mustatile nivelului
superior. Rosturile in dreptul stalpisorilor se se lasa neumplute cu mortar pe o adancime de cca. 2 cm
pentru o legatura mai buna
Turnarea betonului se face in straturi cu inaltimea de cca. 1 m , dupa udarea prealabila a a zidariei
si a cofrajului, se interzice folosirea vibratoarelor sau baterea cofrajului cu ciocanul, indesarea betonuli se
va face cu vergele.
- La zidurile cu grosimea de cel putin o caramida, se vor zidi de o parte si de alta a golului cate 3
ghermele de fiecare gol de usa, si cate 2 ghermele de fiecare gol de fereastra. Ghermelele din lemn vor fi
impregnate cu carbolineum sau cufundate de 2..3 ori in bitum fierbinte.
- La executarea zidariei cosurilor de fum sau ventilatie ce se executa pe ultimul nivel, pentru asigurarea
rezistentei si stabilitatii cosurilor vor fi prevazute cu armatura verticala legate cu etrieri, se vor ancora in
planseul pe care reazema,sau in centurile acestuia si in stalpisorii de beton armat ai nivelului inferior,prin
bare de otel beton. Executia va fi ingrijita , astfel ca fata interioara a cosului sa fie neteda.
Rosturile se vor tese la fiecare rand si se vor umple complet cu acelasi mortar cu care s-a executat
zidaria
Se vor monta numai olane sau tuburi de beton care nu prezinta defecte.
- La executarea zidariei aparente, se va executa cu caramizi de calitatea A.
Rosturile vor fi drepte, paralele si de grosime egala.si se va fagui cu fierul de rostuit.
Se va folosi mortarul prevazut de proiect, iar mortarul scurs pe fatade si petele lasate de acesta se
vor indeparta cu acizi diluati si se vor spala bine cu apa.
-La executarea zidariei de placare a diafragmelor de beton armat cu caramizi sau blocuri ceramice,
acestea se vor executa intre centurile de beton armat scoase in consola in dreptul planseelor, zidaria se
impana intre centuri, ssi spatiul dintre zidarie si diafragme se va umple bine cu mortar.
In zonele seismice placajul va fi ancorat de diagrame cu bare de otel beton (inglobate in rosturile
orizontale)
- Obiectele sanitare care se monteaza pe zidaria de caramida sau blocuri cu goluri orizontale se
vor fixa cu dibluri.
La executarea lucrarilor de zidarie se vor respecta”Normele republicane de protectia muncii”,
“Normele de protectia muncii in activitatea de constructii montaj” si
“Normele generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si
instalatiilor ”.
personalului tehnic de executie:sef de santier, sef punct de lucru, responsabil de lucrare, resonsabil CQ.
7. INREGISTRARI
8. ANEXE
Specifice nu sunt
EXECUTAREA LUCRARILOR DE INVELITORI PENTRU CONSTRUCTII
1. SCOP

invelitori de orice tip (tigle si olane, materiale lemnoase, placi plane din azbociment, foi din tabla
plana si tabla ondulata sau cutata, foi de carton bitumat, panouri “Rompan”)
Instructiunea se utilizeaza la realizarea lucrarilor de invelitori de orice tip (tigle si olane, materiale
lemnoase, placi plane din azbociment, foi din tabla plana si tabla ondulata sau cutata, foi de carton
bitumat, panouri “Rompan”)
Specifice nu sunt
La intocmirea instructiunii se fac referiri la : Normativ C 37/1988 Normativ privind alcatuirea
si executarea invelitorilor la constructii.
5. INSTRUCTIUNEA
- verificarea calitatii materialelor puse in opera;

Inveliorile de diferite tipuri (tigle si olane, materiale lemnoase, placi plane din azbociment, foi din
tabla plana si tabla ondulata sau cutata, foi de carton bitumat, panouri “Rompan” se utilizeaza pentru
constructii de locuinte, social culturale si constructii agrozootehnice,constructii provizorii, constructii
monumentale; in functie de specificul local, turistic, climatic, si in functie de posibilitatile de
aprovizionare apropiate sau din sursele locale.
Elementele din invelitoare se livreaza in pachete, pachete paletate sau pachete paletizate care pot
protejate cu o folie protectoare impermeabila
- Manipularea se face cu macarale echipate cu dispozitive speciale. Se interzice bascularea sau
aruncarea elementele din tigle si olane, placi plane din azbociment, foi din tabla plana si tabla ondulata
sau cutata, foi de carton bitumat, panourile
- Diversele operatii necesare pentru realizarea invelitorilor cu aceste elementele ( manipulare ,
prelucrare , montare, finisare etc.) se executa cu scule si dispozitive speciale indicate in proiectul
tehnologic, in functie de operatia efectuata
- Depozitrea se va face la obiect, in locuri uscate, ferite de acumularea apelor meteorice, plate pe
reazeme din materiale tari.
- La depozitare se interzice indepartarea materialului protector al pachetelor, depozitarea
elementelor armate pe inaltimi mai mari de 2,40 m, si suprapunerea pachetelor paletizate cu elemente
nearmate.
- Personalul de executie trebuie instruit pentru cunoasterea particularitatilor b.c.a.-lui, a
dispozitevelor de lucru, a materialelor auxiliare si a conditiilor specifice lucrarilor respective.
- Se va verifica prin sondaj calitatea elementele in ceea ce priveste aspectul , dimensiunile si
capacitatea portanta, certificatele de calitate si marcarea pachetelor.
-Invelitorile se vor executa in conformitate cu proiectul tehnic care va contine toate detaliile,
piesele de prindere, imbinare elementelor, si tipul monolitizarii
Inainte de inceperea lucrarilor pentru executarea invelitorilor se va verifica:
- Stratul suport va fi riguros controlat in ceea ce priveste: respectarea pantelor, scurgerilor,
planietatii si a aliniamentului fermelor, panelor si capriorilor in in conformitate cu proiectul tehnic;
Executarea prealabila a tuturor strapungerilor pentru cosuri, ventilatii, conducte, cable.
Realizarea unor distante minimum100mm intre cosurile de fum si partile lemnoase sau
combustibile ale suportului;
Asigurarea scurgerii apei in cazul cosurilor luminatoarelor, sau alte obstacole transversale mai
late de 500mm, prin realizarea in amonte de sei in doua ape, de minimum 150mm inaltime fata de planul
invelitorii;
Protectia anticoroziva prevazuta in proiectul tehnic ,
La exectarea invelitiorilor de toate tipurile se va tine cont de existenta si corectitudinea lucrarilor
dr tinichigerie aferente invelitorii in conformitate cu proiectul tehnic si de detalii in special :sorturi, dolii,
paziile, imbracamintea cosurilor strapungeri pentru ventiletii, jgheaburi, burlane;
Indepartarea tuturor urechilor de montaj, mustati,resturi de materiale , molozului etc. de pe fata
stratului suport.

- existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa a suportului invelitorii;
- existenta si continutul certificatelor de calitate a materialelor,
- dimensiunile diferitelelor elemente conforme cu proiectul tehnic
corectitudinea executiei;
Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrari (protectii, finisaje) este interzisa.
impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor” In timp de polei, vant,
ploitorentiale se interzice executatrea lucrarilor pe acoperisuri.

personalului tehnic de executie:sef de santier, sef punct de lucru, responsabil de lucrare, responsabil CQ.
7. INREGISTRARI
8. ANEXE
Specifice nu sunt
EXECUTAREA LUCRARILOR DE HIDROIZOLATII LA CLADIRI
1. SCOP

hidroizolatii la cladiri
Instructiunea se utilizeaza la realizarea lucrarilor de hidroizolatii
Specifice nu sunt
La intocmirea instructiunii se fac referiri la C 112/1986 normativ pentru proiectarea si
executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase. C 217/1983 Norme tehnice privind alcatuirea si
executarea hidroizolatoarelor cu folie din PVC plastifiat la acoperisuri. Si C 246/1993 Instructiuni
tehnice pentru utilizarea foliilor de bitum aditivat la hidroizolatiile acoperisurilor.
5. INSTRUCTIUNEA

Hidroizolarea elementelor de constructie se realizeaza in scopul asigurarii climatului interior,
impus de conditiile minimale de confort la cladirile de locuit si social- culturale si de conditiile nccesare
desfasurarii procesuli de productie la constructiile industriale si agrozotehnice.
Hidroizolarea elementelor de constructie se face in scopul asigurarii:
- limitarii la valorile cerute de conditiile de exploatare a diferentei dintre temperatura aerului
interior si temperatura suprafetei interioare a
- elementelor de constuctie, precum si evitarea condensului pe suprafata acestor elemente;
-stabilitatii termice necesare, pentru limitarea oscilatiilor temperaturiipe suprafata interioaraa
elementelor de constructii;
- rezistentei necesare la difuzia vaporilor de apa, pentru evitarea condesarii acestora in structura
- rezistentei necesare la permeabilitatea aerului, pentru a limita diminuarea capacitatii de izolare
termica, datorita infiltratiilor de aer;
- limitarii la minim a pierderilor de caldura prin puntile termice si evitarii fenomenului de
condens.
Materiale folosite la hidroizolarea elementelor de constructie se vor verifica prin sondaj calitatea
in ceea ce priveste: aspectul, starea suprafetelor interzicandu-se folosirea celor acoperite cu impuritati,
praf, gheata, sau in cazul blocurilor b.c.a folosirea celor stirbie sau cu colturi rupte.
Manipularea materialelor se va face cu manual cu dispozitive speciale.
Se interzice bascularea sau aruncarea materialelor.
Diversele operatii necesare pentru realizarea hidroizolatiilor cu diverse materiale – placi din b.c.a;
produse termoizolante din diatomit, perlit expandat agregate minerale usoare , placi din fibre de lemn,
placi termoizolante din talasti p STABILIT sau placi din granule de pluta expandata si aglomerata cu
bitum etc.
( manipulare , prelucrare , montare, finisare etc.) se executa cu scule si dispozitive speciale indicate in
proiectul tehnologic, in functie de operatia efectuata
Personalul trebuie instruit pentru folosirea dispozitivelor, si echipat cu echipamentul de protectie
prevazut in normativele in vigoare.
Depozitrea materialelor se va face la obiect, in locuri uscate, ferite de acumularea apelor
meteorice, plate pe reazeme din materiale tari.
Materialele inflamabile se vor depozita si transporta in vase etanse , ferite de foc si nu se va fuma
in zona depozituluisi la locul executiei.
Pe platforme si in magaziile de depozitare precum si la locurile unde se lucreaza cu aceste
materiale , se vor prevedea stingatoare de incendiu, conform normelor de dotare.
In timpul executiei hidroizolatiei se va verifica in permanenta orizontalitatea si planeitatea
suprafetelor.
La executarea lucrarilor de hidroizolatie la elementele de constructie vor fi pregatie si se va tine
cont de urmatoarele:
- stratul suport sa nu prezinte asperitati mai mari decat abaterile prevazute de reglementarile
tehnice in vigoare.
- existenta rosturilor de dilatare de 2 cm. Latime pe conturul si campul sapelor de peste
termoizolatiile noi sau in vrac;
- corectarea cu mortar de ciment de panta de max 1:5 a denivelarilor de max.10mm admise
intre elementele prefabricate;
- protejarea prealabila a termoizolatiilor de polistiren cu folii biummate sau pelicule de mortar
special;
- racorduri intre diversele suprafete cu abaterile admisibile fata de dimensiunile din proiect sau
fata de prevederile in vigoare.
- lipirea si latimea petrecerii corecta a foliilor
- respecterea corecta a directiei de montare a foliilor
- realizarea comunicarii cu atmosfera a stratului de difuzie de sub sorturi, copertine sau tuburi;
Inainte a se incepe lucrarile de hidroizolatie stratul suport se va curati bine in vederea depistarii
crapaturilor si locurilor degradate, precum si pentru a se realiza o mai buna buna aderenta amaterialelor
hidroizolatoare;
Inainte de punerea in opera materialele hidroizolatoare se vor amesteca energic pana la
omogenizarea lor completa, contolandu-se aspectul si omogenitatea
Se interzice diluarea pe santier a produselor hidroizolatoare la rece cu diferiti solventi.
Lucrarile de hidroizolatie se executa dupa terminarea lucrarilor de constructii-montaj , a caror
executie ulterioara ar putea dauna calitatii lucrarii de hidroizolatie.
La executarea lucrarilor de hidroizolatii fumatul este interzis si se vor respecta prevederile
”Normele republicane de protectia muncii”, “Normele de protectia muncii in activitatea de constructii
montaj” si “Normele generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor
si instalatiilor”.
Pentru ducerea la indeplinire a prevederilor prezentei proceduri responsabilitatile sunt ale personalului
tehnic de executie:sef de santier, sef punct de lucru, responsabil de lucrare.
7. INREGISTRARI
8. ANEXE
Specifice nu sunt
EXECUTAREA LUCRARILOR DE IZOLATII TERMICE LA CLADIRI
1. SCOP

izolatii termice la cladiri
Instructiunea se utilizeaza la realizarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri
Specifice nu sunt
La intocmirea instructiunii se fac referiri la : Normativ C 107/1982 pentru executarea izolatie

termice la cladiri;C112/1986 pentru executarea hidroizolatiei
5. INSTRUCTIUNEA


Izolarea termica a elementelor de constructie se realizeaza in scopul asigurarii climatului
interior, impus de conditiile minimale de confort la cladirile de locuit si social- culturale si de conditiile
nrcrsare desfasurarii procesuli de productie la constructiile industriale si agrozotehnice.
Izolarea termica a elementelor de constructie se face in scopul asigurarii:
- limitarii la valorile cerute de conditiile de exploatare a diferentei dintre temperatura aerului
interior si temperatura suprafetei interioare a
- elementelor de constuctie, precum si evitarea condensului pe suprafata acestor elemente;
-stabilitatii termice necesare, pentru limitarea oscilatiilor temperaturii pe suprafata interioara a
- rezistentei necesare la difuzia vaporilor de apa, pentru evitarea condesarii acestora in
structura elementelor de constructii;
- rezistentei necesare la permeabilitatea aerului,pentru a limita diminuarea capacitatii de izolare termica,
datorita infiltratiilor de aer;
- limitarii la minim a pierderilor de caldura prin puntile termice si evitarii fenomenului de condens.
Materiale folosite la izolarea termica elementelor de constructie se vor verifica prin sondaj
calitatea in ceea ce priveste: aspectul, starea suprafetelor interzicandu-se folosirea celor acoperite cu
impuritati, praf, gheata, sau in cazul blocurilor b.c.a folosirea celor stirbie sau cu colturi rupte.
Manipularea materialelor se va face cu manual cu dispozitive speciale.
Se interzice bascularea sau aruncarea materialelor.
Diversele operatii necesare pentru realizarea izolatiilor cu diverse materiale – placi din
b.c.a.;produse termoizolante din diatomit, perlit expandat ;agregate minerale usoare , placi din fibre de
lemn, placi termoizolante din talasti STABILIT sau placi din granule de pluta expandata si aglomerata
cu bitum etc.( manipulare , prelucrare , montare, finisare etc.) se executa cu scule si dispozitive speciale
indicate in proiectul tehnologic, in functie de operatia efectuata
Personalul trebuie instruit pentru folosirea dispozitivelor, si echipat cu echipamentul de protectie
prevazut in normativele in vigoare.
Depozitrea materialelor se va face la obiect, in locuri uscate, ferite de acumularea apelor
meteorice, plate pe reazeme din materiale tari. Materialele sensibile la umiditate sau cu absortie mare de
apa la elementele care se prin procese umede , se vao proteja cu un strat separator impotriva umiditatii.
In timpul executiei izolatiei se va verifica in permanenta orizontalitatea si planeitatea
suprafetelor.
La pereti se deosebesc diferite tipuri de alcatuire de izolatiila pereti:
- pereti stratificati din zidarie cu strat termoizolant median;
- pereti din beton armat,termoizolati la exterior;
- pereti din beton armat in trei straturi cu strat termoizolator median ( (panouri prefabricate):
- pereti pentru fatade usoare;
Executarea izolatiei termice la peretii exteriori - barierele contra vaporilor in pelicule se
utilizeaza pe fata interioara a peretilor exteriori ai incaperilor cu regim ridicat de umiditate;
Peretii exteriori ai salilor de cu aglomeratii mari de oameni (teatre, cinamatografe, etc.) prevazuti
cu captuseli fonoabsorbante se vor monta la distanta de 2cm de perete, iar suprafata peretelui sa fie
incalzita,fie printr-o buna circulatie a aerului din interiorul salii, fie prin montare de conducte calde in
acest interspatiu
In cazul materialelor termoizolante cu capacitate de absortie ridicata a umiditatii (exp. beton
celular autoclavizat) se va prevedea bariera contra vaporilor pe fata calda a termoizolatiei
La acoperisuri dupa modula de amplasare a termoizolatiei se deosebesc urmatoarele tipuri:
- acoperisuri sau terase cu termoizolatie pe suport din beton, beton armat sau beton
precomprimat
- acoperisuri cu termoizolatie pe suport din tabla cutata;
- acoperisuri cu termoizolati autoportanta;
- acoperisuri cu termoizolatia intre doua placi ondulate de azbociment.
Materialele termoizolante utilizate pentru izolarea acoperisurilor trebuie sa indeplineasca urmatorele
conditii:
- sa fie eficiente din punct de vedere termotehnic;
- sa nu contina componente care sa afecteze in timp calitatea constructiilor prin reducerea
existentei elementelor de constructiie, a proprietatilor termo si hidroizolatoare ale
inchiderilor si aspectul finisajului interior si exterior;
- sa nu contina substante vatamatoare pentru sanatatea oamenilor sau a animalelor atat in
timpul executiei cat si pe timpul exploatarii;
- sa fie greu combustibile,imputrescibile si stabile la apa;
- sa fie realizate cu un consum minim de energie
Este interzisa folosirea materialelor termoizolante degradate , datorita depozitarii,
transportuluinecorespunzator, udate de precipitatii.
Lucrarile de termoizolatie se executa pe numai baza proiectului tehnic, si se vor executa numai cu
personal specializat in acest scop
5.3. Controlul si receptia lucrarilor

Lucrarile de termoizolatie fiind ingeneral lucrarii ascunse pe parcursul executiei se va urmari
urmatoarele:
- calitatea statului suport care trebuie sa fie uscat, sa nu prezinte denivelari si asperitati,
pericitand continuitatea si integritatea barierei contra vaporilor;
- calitatea si umiditatea materialelor termoizolante ce intra in opera;
- montajul termoizolatiei cu rosturi stranse intre placi, existenta si asigurarea comunicarii cu
atmosfera a canalelor de ventilatie conform proiectului tehnic privind respectarea grosimii
termoizolatiei si tratarea puntilor termice, canale de ventilatie;
Proiectul tehnic trebuie sa cuprinda toate detaliile de etansare a rosturilor
Este interzisa circulatia curenta a oamenilor si depozitarea materialelor pe invelitori cu
termoizolatie.
Rentru asigurarea eficientei termoizolatiei se va urmari periodic statrea hidro izolatiei sau a
invelitorilor si se vor lua masuri pentru remedierea lor.
“Normele de protectie in activitatea de constructii montaj” si “Normele generale de protectie impotriva
incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor”.
7. INREGISTRARI
8. ANEXE
Specifice nu sunt
EXECUTAREA LUCRARILOR DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII IN CONSTRUCTII
1. SCOP
zugraveli si vopsitorii de orice tip.
Instructiunea se utilizeaza la realizarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii de orice tip.
Specifice nu sunt
La intocmirea instructiunii se fac referiri la: C 3-1976 Normativ pentru executarea lucrarilor de
zugraveli si vopsitorii la constructii.
5. INSTRUCTIUNEA
Zugravelile si vopsitoriile de diferite tipuri interioare, exterioare aplicate pe suprafete de
caramida, beton, beton celular autocalavizat , se utilizeaza pentru constructii de locuinte, social culturale
si constructii agrozootehnice, constructii provizorii, in functie de specificul local, turistic, climatic, si in
functie de posibilitatile de aprovizionare apropiate sau din sursele locale.
Diversele operatii necesare pentru realizarea zugraveliilor si a vopsitoriilor cu diverse materiale (
manipulare , prelucrare , montare, finisare etc.) se executa cu
scule si dispozitive speciale indicate in proiectul tehnologic, in functie de operatia efectuata.
Depozitrea se va face la obiect, in incaperi uscate, ferite de umezeala si socuri, pe suprafete plane
Se interzice folosirea materialelor cu termen de utilizare depasit.
Personalul de executie trebuie instruit pentru cunoasterea particularitatilor materialelor folosite.
Zugravelile si vopsitoriile se vor executa dupa detaliile din proiectul tehnic de executie.
Inainte de inceperea lucrarilor pentru executarea zugravelilor si vopsitoriilor interioare si
exterioare,trebuie terminete urmatoareale lucrari:
-invelitorile cladirii inclusiv terasele, logiile, balcoanele cu amenajarea scurgerilor, astfel incat sa
nu fie afectate lucrarile de placaj;
- toate profilele, solbancurile, glafurile etc.
- montarea tocurilor si captuselilor la usi si ferestre,in afara pervazurilor care se vor monta dupa
zugraviri;
-tencuirea tavanelor si a suprafetelor pe care se vor executa zugravelile si vopsitoriile;
- montarea conductelor sanitare, electrice de incalzire de sub zugravelile si vopsitoriile;
-executarea probelor de scurgere asi a probelor de presiune pentru conductele de alimentare cu
apa;
-montarea diblurilor si dispozitivelor de fixare a obiectelor sanitare
-executarea pardoselilor;
Aplicarea se va face numai pe suprafete uscate pregatite in preablabil
- stratul suport va fi riguros controlat in ceea ce priveste: respectarea pantelor, planietatii si a
aliniamentului in conformitate cu proiectul tehnic;
- executarea prealabila a tuturor strapungerilor pentru cosuri, ventilatii, conducte, cable.
- indepartarea tuturor urechilor de montaj, mustati, resturi de materiale, moloz etc. de pe fata
stratului suport.
Peretii pe care se aplica zugraveala vor tencui si driscui cat mai fin iar rosturile zidarieie (
orizontale si verticale ) trebuie sa se curete bine pe o adancime de 1 cm, pentru ca mortarul de fixare sa
adere cat mai bine pe aceste suprafete.
In cazul suprafetelor netede ale peretilor de beton turnat monolit sau beton prefabricat, care
prezinta pori sau fisuri se vor umple cu mortar de var- ciment iar bavurile si alte dungi iesite in relief vor
fi indepartate ca sa ramana o suprafata neteda..
Stratul suport al tamplaria pe care se va aplica vopsitoria va fi pregatit,curatat (nodurile sa fie
taiate ,cuile ingropate,prelingerile de rasina saualte murdarii sa fie indepartate.
Accesoriile tamplariei crare nu sunt nichelate sau lacuite , vor fi grunduite anticorosivsi vopsite
cu vopsea de ulei sau email.
Suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina ,pacura , grasimi, mortar sau vopsea
mai veche, acestea se vor indeparta pana va ramane o suprafata curata , intrunind conditiile necesarea a se
efectua vopsitorie de calitate buna.
Vopsitoriile vechi degradate de pe tamplaria metalica sau de lemn, se va curata, si apoi se va
executa vopsitoria noua.
Zugravelile si vopsitoriile nu se vor executa dupa pe timp de ceata, ploaie; deasemenea se va
evita executatrea acestor lucrari la fatade in orele de insorire maxima sau vant puternic.
Se interzice folosirea materialelor cu termen de utilizare depasit
-existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa a suportului
-existenta si continutul certificatelor de calitate a materialelor,
-confirmarea prin procese verbale a executarii corecte a masurilor de remedieri prevazute;
-dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel;
-respectarea conditiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele utilizate, corectitudinea
executiei;
Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrari (protectii, finisaje) este interzisa.
7. INREGISTRARI
-procese verbale de lucrari ascunse
-proces verbal de receptie calitativa a suportului;
-proces verbal de executare a masurilor de remediere.
8. ANEXE
Specifice nu sunt
INSTALATII SANITARE INTERIOARE
1. GENERALITĂŢI
Obiectul îl constituie condiţiile tehnice pentru execuţia instalaţiilor sanitare de canalizare , tehnologice ,
incalzire racire si de ventilare aferente obiectivului .
2. INSTALAŢII SANITARE INTERIOARE
Lucrarea constă din următoarele:

o Instalaţii de distribuţie pentru alimentarea cu apă rece potabilă, apă caldă menajeră,
o Obiecte sanitare cu legături la distribuţia de apă rece, caldă şi respectiv la canalizare
o Armături de închidere, reglare şi golire
o Suporţi şi brăţări pentru conductele montate aparent
LISTA PRESCRIPŢIILOR TEHNICE DE BAZĂ PENTRU INSTALAŢIILE SANITARE
Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare I9-96
o
Instrucţiuni tehnice pentru protecţia construcţiilor metalice din profile subţiri C139/73
o
Normativ pentru protecţia contra coroziunii a construcţiilor îngropate I14-76
o
Instrucţiuni tehnice pentru executarea termoizolaţiilor la elemente de instalaţii C142/79
o
Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii C56-75
o
Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului
o
P118-99
o STAS 1478-90 – alimentare cu apă la construcţiile civile şi industriale.
o STAS 1795-87 – canalizări interioare
MATERIALE ŞI PRODUSE
Ţevi şi accesorii
o Tuburi şi piese de legătură din polipropilena pentru canalizare – VALROM
o Tuburi si piese de legatura din polipropilena
Obiecte sanitare şi accesorii
o Lavoare din porţelan piedestal pentru lavoar
o Vas pentru closet din porţelan sanitar cu rezervor din mase plastice montat la semiînălţime.
o Cuier din porţelan sanitar NI 546
o Pisoar din porţelan sanitar cu robinet de spălare 3/8”
o Spălător inox pentru vase
o Baterie monocomandă pentru lavoare şi spălător Dn1/2”
o Accesorii: portprosop sau uscător electric de mâini, oglinzi din semicristal, porthârtie din
porţelan sanitar
o Cabina de dus si cada din fonta emailata
Armături
o Baterie amestecătoare stativă pentru lavoar şi spălător monocomandă 1/2”
o Robinet simplu de serviciu cromat
o Robineţi de închidere sferici
o Robineţi de trecere cu descărcare pentru golire
LIVRAREA, DEPOZITAREA ŞI MANIPULAREA MATERIALELOR

Materialele asupra cărora condiţiile atmosferice nu au influenţă nefavorabilă pe durata depozitării (ţevi de
cupru, etc) se vor depozita în aer liber pe platforme special amenajate.
Materialele care pot fi deteriorate de intemperii sau de acţiunea directă a soarelui (materiale pentru
izolaţii, obiecte sanitare, etc) se vor păstra în şopron.
Materialele ca: armături, obiecte sanitare ceramice, aparate de măsură şi control etc. se păstrează în
magazii închise.
La manipulare materialele vor fi ferite de lovituri.

EXECUTAREA LUCRĂRILOR
Operaţii pregătitoare
o Examinarea proiectului
o Verificarea existenţei golurilor sau executarea lor
o Trasarea instalaţiilor şi corelarea cu celelalte instalaţii (încălzire, electrice, climatizare)
Operaţii de confecţionare şi montare

o Prefabricarea tronsoanelor de conducte
o Montarea provizorie a suporţiilor
o Montarea conductelor
o Definitivarea fixării conductelor şi a suporţilor
o Proba de etanşeitate la presiune la rece a conductelor de apă rece şi caldă ce urmează a fi
mascate
o Izolarea termică a conductelor mascate
o Definitivarea instalaţiilor de apă rece, caldă şi canalizare (inclusiv conducte de legătură)
o Proba generală de încercare de etanşeitate la rece a tuturor conductelor de apă rece şi caldă
o Proba de etanşeitate la cald a conductelor de apă caldă menajeră
o Montarea obiectelor sanitare după realizarea primei faze de finisaj a construcţiei (glet,
faianţă)
o Realizarea legăturilor la obiecte sanitare
o Încercarea de etanşeitate la conductele de canalizare
o Izolarea conductelor şi protejarea izolaţiilor termice
Operaţii de protejare a lucrărilor

Pe parcursul lucrărilor se vor lua măsuri de preîntâmpinare a pătrunderii murdăriei în conducte, armături
şi obiecte sanitare, precum şi pentru preîntâmpinarea deteriorării instalaţiilor.
Verificarea lucrărilor
La executarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale şi aparataje ce corespund tehnic şi calitativ
prevederilor proiectului.
Înaintea punerii în operă, toate materialele şi aparatajele se vor supune unui control cu ochiul liber.
Defecţiunile se vor remedia sau se vor înlocui materialele.
La aparatele de masură şi control se va verifica existenţa sigilului şi a buletinului de verificare emis de
metrologic.
Montarea tuburilor din polipropilenă
o Îmbinarea tuburilor din polipropilenă se va realiza cu mufe şi fără mufe (cu racord special
mufă bi-îmbinare).
Pentru realizarea îmbinărilor între tuburi se vor executa următoarele operaţii:
 Curăţirea mufei şi a garniturii, controlul stării garniturii.
 Curăţirea extremităţii tubului sau a racordului de îmbinare.
 Aplicarea lubrifiantului VALSIR pe extremitatea tubului de îmbinat şi pe garnitură
(nu se vor utiliza alţi lubrifianţi).
 Se va introduce tubul până în capătul mufei.
 Se extrage tubul circa 10mm (acest spaţiu va compensa dilatările); în cazul îmbinarii
tuburilor cu racorduri această operaţie nu este obligatorie.
Pentru îmbinarea tuburilor fără mufe – cu racord special se vor executa următoarele operaţii:
 Curăţirea extremităţii tubului fără sanfrenarea îmbinării.
 Controlul stării mufei şi eventuala curăţire a celor două extremităţi.
 Montarea manşonului de îmbinare pe tubul de îmbinare.
 Aplicarea lubrifiantului VALSIR în interiorul mufei bi-îmbinare.
 Aplicarea unei cantităţi mici de lubrifiant pe manşonul de îmbinare.
 Se introduce mufa bi-îmbinare pe manşon până la capăt şi controlul bunei introduceri a
manşonului însuşi.
 Aplicarea lubrifiantului VALSIR pe garnitură.
 Introducerea până la capăt a tubului sau a racordului.
o Ancorarea tuburilor se va realiza prin brăţări de oţel îmbrăcate în cauciuc antivibrant.
o Tuburile montate în şapă se vor acoperi cu carton greu sau carton ondulat, dacă prin tuburi se
vor transporta lichide cu temperaturi ridicate, astfel încât să permită dilatarea tubului.
o Indicaţii privind pozarea instalaţiilor verticale şi orizontale:
 Tuburile orizontale vor fi ancorate, adoptând o distanţă între brăţări egală cu de 10 ori
diametrul. Pentru conductele verticale distanţa între brăţări va fi de la 1m la 2m, în
funcţie de diametrul tubului de pozat.
 Brăţările vor fi fixate în pereţii clădirii.
 În cazul tuburilor verticale care traversează mai multe planuri se va monta o brăţară de
ghidaj lângă mufa de îmbinare şi o a doua la distanţa recomandată mai sus. În acest caz,
fixarea la planşeu constituie ea însăşi o ancorare la punct fix.
o Trecerea tuburilor prin fundaţii, tavane etc. se va realiza etanş împotriva umidităţii şi a
zgomotului şi va fi făcută cu ajutorul izolaţiilor sau a materialelor fonoizolante.
Executarea izolaţiilor
Izolarea conductelor se va executa numai după efectuarea probelor de presiune, după curăţirea şi
protejarea suprafeţelor cu straturi anticorozive.
Izolaţiile vor fi întrerupte în dreptul organelor de închidere şi manevrare, a elementelor de susţinere şi la

îmbinările cu flanşe, precum şi la treceri prin ziduri.
La executarea lucrărilor de izolaţii se vor respecta prevederile din „Instrucţiuni tehnice pentru executarea
termoizolaţiilor la elementele de instalaţii” C142.
Montarea obiectelor sanitare şi a accesoriilor
o Fixarea obiectelor sanitare pe elementele de construcţii se va face prin şuruburi sau pe
console.
o În scopul de a evita deteriorarea obiectelor sanitare, până la terminarea lucrărilor de
finisaje la construcţie, ele vor fi protejate.
Montarea armăturilor de închidere
Toate armăturile vor fi montate în poziţia închis.
Condiţii de montare pentru conducte de apă
o Panta minimă a conductelor de apă va fi de 10/00 şi se vor realiza următoarele distanţe:
 Conducte – pereţi finiţi +3cm,
 Între izolaţiile conductelor vecine  4cm,
 Între flanşe şi conducte apropiate  3cm,
 Între conducte de apă, canalizare şi instalaţii electrice – conform normativ I7.
o La trecerea prin pereţi şi planşee, conductele se montează în tuburi de protecţie (manşoane).
Partea superioară a manşoanelor montate în pardoseala încăperilor – dotate cu instalaţii
sanitare (băi, oficii etc.) va depăşi nivelul pardoselii finite cu 2-3cm.
o În porţiunile în care conductele traversează elementele de construcţii, nu se admit îmbinări.
Condiţii de montare pentru obiecte sanitare
Distanţele de amplasare precum şi cotele de montaj ale obiectelor vor fi conform STAS 1504.
ABATERI ADMISE
Conform normativ I9-96 şi C56/86.
VERIFICAREA ÎN VEDEREA RECEPŢIEI
Pe parcursul executării lucrărilor se vor efectua următoarele verificări:
o Verificarea caracteristicilor şi calităţii materialelor utilizate
o Verificarea traseelor conductelor şi amplasamentul aparatelor, obiectelor sanitare, armăturilor
etc.
o Verificarea calităţii şi corespondenţei cu proiectul a prefabricatelor de instalaţii sanitare.
Toate materialele şi aparatele pot fi introduse în lucrare numai dacă sunt conform prevederilor din proiect,
au fost livrate cu certificate de calitate şi dacă în cursul manipulării nu au suferit deteriorări.
NOTĂ: executantul nu este îndreptăţit a face înlocuiri de materiale fără avizul scris a proiectantului.
Categoriile de lucrări la care probele pot fi făcute independent, în prezenţa investitorului prin întocmire de
procese verbale:
o Conducte interioare de apă rece, caldă şi de canalizare menajeră,
o Montarea obiectelor sanitare şi a accesoriilor,
o Lucrări de izolaţii şi vopsitorii,
o Verificări de efectuat pe faze de lucrări.
a) Conducte interioare de apă caldă, rece:
o Distanţele între conducte şi elementele de construcţii şi conductele altor instalaţii
o Modul de fixare a conductelor
o Corecta amplasare şi executare a punctelor fixe, a pieselor de dilatare şi a manşoanelor de
protecţie
b) Lucrări de verificare a etanşeităţii şi rezistenţei:
o Încercarea de etanşeitate la presiune la rece şi de funcţionare la conductele de apă rece
o Încercarea de etanşeitate la presiune la rece şi la cald, de rezistenţă şi de funcţionare la
apă caldă de consum.
Aceste probe se vor efectua înaintea montării armăturilor de serviciu şi a aparatelor, poziţiile acestora
fiind busonate.
Presiunea pentru încercare la etanşeitate la rece şi la cald va fi egală cu 1,5x presiunea de regim, dar nu
mai mică de 6 bar. Instalaţiile se vor ţine sub această presiune 20 minute, timp în care nu se admite nici o
scădere a presiunii.
Presiunea se va citi pe un manometru montat pe pompa ce se va amplasa în punctul cel mai jos a
instalaţiilor.
Proba la cald se va face menţinându-se în funcţiune instalaţia de apă caldă timp de 6 ore, temperatura în
instalaţie având 60 0C.
Încercarea de funcţionare a instalaţiilor se va efectua verificându-se dacă toate punctele de consum
asigură debitul prevăzut în proiect şi dacă temperatura apei corespunde celui prevăzut.
c) Conductele de canalizare interioare se vor verifica distanţele lor de elementele de construcţii,
pantele prevăzute şi fixarea lor. Se va verifica corecta amplasare a pieselor de curăţire şi etanşeitatea lor.
Etanşeitatea conductelor de canalizare menajeră se va verifica umplând instalaţia până la nivelul de
refulare a obiectelor sanitare.
Încercarea de funcţionare se va face prin punerea în funcţiune a obiectelor sanitare.
d) Obiecte sanitare (C56-86)
o Se va verifica dacă nu sunt fisurate, lovite etc. şi corespund ca număr, mărime, model, calitate
şi poziţie de montaj, ca cele prevăzute în proiect.
o Să fie solid fixate pe console şi consolele să fie prinse rigid în perete.
o Sifoanele obiectelor să asigure scurgere normală.
o Bateriile să asigure un jet continuu de apă, închidere perfectă şi manevrare uşoară.
o Robinetele de închidere să fie uşor accesibile.
o Verificarea etanşării sifoanelor de pardoseală se va face circulând prin ele apă timp de 24 ore,
după care timp de 3 zile se vor urmări eventualele infiltraţii.
EXECUTAREA INSTALATIILOR ELECTRICE INTERIOARE
1. SCOP
Procedura are ca scop stabilirea responsabilitatilor personalului implicat in executarea instalatiilor
electrice descrierea tehnologiei de executie actualizata pe baza reglementarilor tehnice existente in
vigoare la data elaborarii prezentei proceduri, programarea inspectiilor si incercarilor necesare a fi
efectuate pe parcursul desfasurarii lucrarilor, precum si precizarea inregistrarilor calitatii care trebuie
elaborate pentru demonstrarea realizarii calitatii lucrarilor efectuate.
2. DOMENIU
Procedura se aplica la executarea instalatiilor electrice interioare , adica la circuitele electrice alimentate
la tensiuni nominale pana la 1000 V c.a. si respectiv 1500 V c.c. inclusiv.
Procedura se aplica la executarea instalatiilor electrice aferente :
cladirilor cu destinatie de locuinta;
cladirilor comerciale;
cladirilor publice ( civile );
cladirilor industriale ( de productie );
cladirilor agricole si horticole;
cladirilor prefabricate;
caravanelor , locurilor de campare si altora similare;
santierelor , expozitiilor , targurilor si altor instalatii temporare;
constructiilor navale si vaselor de agrement;
cladirilor de depozitare;
Procedura se aplica atat pentru instalatiile electrice interioare noi cat si pentru lucrarile de reparatii.
Consumator (sinonim abonat) - persoana fizica sau juridica care cumpara energie electrica pentrul uzul
propriu sau pentru un subconsumator racordat la instalatiile sale. Instalatiile electrice ale consumatorului
sunt racordate la reteaua electrica de distributie RED , in unul sau mai multe puncte de delimitare.
Nota : Sunt definiti ca mici consumatori cei cu puteri contractate de 100 kW sau mai mici pe loc de
consum , cu exceptia consumatorilor casnici . Sunt definiti ca mari consumatori cei cu puteri contractate
de peste 100 kW pe loc de consum.
Subconsumator - consumatorul de energie electrica alimentat din instalatiile unui alt consumator aflat in
apropierea sa .
Consumator casnic de energie electrica - consumatorul care utilizeaza energie electrica in exclusivitate in
scopuri casnice ( iluminatul artificial in interiorul si exteriorul locuintei , precum si pentru functionarea
receptoarelor electrocasnice din propria locuinta ).
Instalatie electrica de utilizare - totalitatea materialelor si echipamentelor situate in aval fata de punctul de
delimitare cu reteaua furnizorului de energie electrica si care sunt in exploatarea consumatorului.
Tablou principal de ditributie - tablou electric alimentat dintr-un tablou general si care distribuie energia
electrica la tablouri secundare sau direct la anumite receptoare ale consumatorului.
Sigurante generale - sigurante montate pe coloana de alimentare a unui tablou electric.
Coloana electrica - calea de curent care alimenteaza tabloul principal de distributie de la tabloul general
de distributie sau tabloul secundar de la tabloul principal.
Circuit electric - calea de curent ale carei echipamente si materiale electrice sunt alimentate de la aceeasi
origine si sunt protejate impotriva supracurentilor prin aceleasi dispozitive de protectie.
RED – reteaua electrica de distributie

PE – conductor de protectie
N – conductor neutru
PEN – conductor legat la pamant care indeplineste simultan functia de conductor de protectie si de
conductor neutru
4.1 Legea 10 / 1995 privind calitatea in constructii
4.2 PE 102 – 1986 „Normativ pentru proiectarea si executia instalatiilor de conexiuni si distributie cu
tensiuni pana al 1000 V c.a. in unitati energetice”;
4.3 PE 106 – 1995 „Normativ pentru constructia liniilor electrice aeriene de joasa tensiune”;
4.4 PE 107 – 1995 „Normativ pentru proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice” ;
4.5 PE 124 – 1995 „Normativ privind alimentaea cu energie electrica a consumatorilor industriali si
similari”;
4.6 PE 132 – 1995 „Normativ pentru proiectarea retelelor electrice de distributie publica”;
4.7 PE 155 – 1992 „Normativ privind proiectarea si executarea bransamentelor electrice pentru cladirile
civile”;
4.8 I 7 – 2011 „Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor electrice cu
tensiunipana la 1000 V c.a. si 1500 V c.c”;
5. RESPONSABILITATI
5.1. Director General
5.1.1 Numeste Responsabilul de activitate/ Seful de santier si asigura resursele necesare pentru
aplicarea Procedurilor Tehnice de Executie.
5.1.2 Asigura cadrul organizatoric necesar pentru executia lucrarilor contractate sa se desfasoare in
conditii controlate.
5.1.3 Asigura necesarul de resurse umane, materiale si financiare pentru desfasurarea activitatii de control
a proceselor de executie.
5.1.4 Aproba procurarea de materiale si produse, precum si angajarea de servicii aflati pe Lista
Furnizorilor Acceptati.
5.1.5 Identifica si defineste problemele exestente sau potentiale in materie de calitate si dispune actiuni
corective si preventive in vederea remedierii neconformitatilor referitoare la produsele aprovizionate, la
lucrarile si/sau serviciile realizate.
5.1.6 Initiaza, recomanda si stimuleaza gasirea de solutii pentru problemele identificate.
5.1.7 Verifica aplicarea solutiilor si masurilor stabilite.
5.1.8 Solicita beneficiarului efectuarea receptiei la terminarea lucrarilor numai la constructiile care
corespund cerintelor de calitate si pentru care s-au predat investitorului documentele necesare intocmirii
Cartii Constructiei.
5.2.Sef departament instalatii electrice

5.2.1 Verifica Procedurile Tehnice de Executie elaborate de compartimentele din subordine.
5.2.2 Raspunde de activitatea de planificare, programare, urmarire si decontare a activitatilor de executie,
corelat cu celelalte activitati conform cerintelor contractuale perfectate.
5.2.3 Asigura planificarea procesului de productie si proiectare, astfel incat realizarea lucrarilor sa se faca
la termenele stabilite.
5.2.4 Asigura documentatia necesara si raspunde de asigurarea tuturor conditiilor necesare inceeperii
lucrarilor, pentru realizarea acestora conform documentatiilor, normelor in vigoare si a prevederilor din
Programul Calitatii.
5.2.5 Participa la receptia lucrarilor si la punerea in functiune.
5.2.6 Raspune de respectarea termenelor contractuale pentru lucrarile de instalatii.
5.3. RMCMS
5.3.1 Realizeaza audit-uri interne ale calitatii, mediului, sanatatii si securitatii muncii pentru a se asigura
ca prevederile procedurii sunt aplicate.
5.3.2 Efectueaza analiza reclamatiilor referitoare la calitatea lucrarilor si asigura tratarea rezolvarii lor.
5.3.3 Verifica si asigura ca neconformitatile constatate sa fie remediate si tratate conform procedurilor.
5.3.4 Urmareste intocmirea inregistrarilor calitatii, mediului, sanatatii si securitatii muncii
5.3.5 Urmareste indeplinirea actiunilor corective si preventive.
5.4. Responsabil activitate/ Sef de santier

5.4.1 Asigura respectarea prevederilor Procedurii Tehnice de Executie la realizarea lucrarilor din santier.
5.4.2 Raspunde de respectarea prevederilor proiectului, a detaliilor de executie si a prevederilor din
caietele de sarcini.
5.4.3 Raspunde de realizarea, in timpul executarii lucrarilor, a inregistrarilor de calitate.
5.4.4 Raspunde de utilizarea in executia lucrarilor numai a procedeelorsi produselor prevazute in proiecte,
cu certificate de calitate sau pentru cre exista agremente tehnice si accepta inlocuirea acestora cu altele pe
baza Dispozitiei de santier stabilita de proiectant.
5.4.5 Raspunde de convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze
determinante ale executiei si asigura conditiile necesare efectuarii acestora in scopul obtinerii acordului
pentru continuarea lucrarilor.
5.4.6 Controleaza, analizeaza si opreste, daca este cazul, continuarea lucrarilor care prin neconformitate
pot periclita stabilitatea si rezistenta constructiilor, performanta instalatiilor aferente, urmareste
remedierea defectelor, solicitand si avizul Proiectantului, CTC/ RTE, daca este cazul.
5.4.7 Initiaza si raspunde de aplicarea actiunilor corective si preventive necesare pentru eliminarea
cauzelor neconformitatilor constatate la realizarea lucrarilor ca urmare a audit-urilor interne, a controlului
calitatii lucrarilor sau a inspectiilor abilitate.
5.4.8 Interzice folosirea materialelor insotite de buletine de incercare din care rezlta ca nu indeplinesc
conditiile de calitate.
5.4.9 Raspunde de aprovizionarea punctelor de lucru cu materiale necesare, insotite de documentele de
certificare a calitatii.
5.4.10 Gestineaza deseurile rezultate in urma executarii instalatiilor electrice interioare.
5.4.11 Realizeaza lucrarile astfel incat sa nu afecteze mexdiul inconjurator.
5.4.12 Asigura cerintele optime de securitate si sanatate pentru locul de munca.
5.4.13 Asigura semnalizarea corespunzatoare a santierului pe linie de securitate si sanatate pentru locul de
munca.
5.4.14 Asigura dotarea angajatilor cu echipamente individuale de protectie corespunzatoare.
5.4.15 Consulta Planul de sanatate si securitate si Planul propriu de sanatate si securitate ori de cate ori
este cazul.
5.5. Controlul Tehnic de Calitate/ Responsabil Tehnic cu Executia

5.5.1 Asigura ca executie lucrarilor sa se realizeze in conformitate cu prevederile proiectului si a planului
de calitate.
5.5.2 Solicita oprirea executiei in cazul in care s-au produs abateri grave de alitate si permite reluarea
lucrarilor numai dupa remedierea defectelor.
5.5.3 Admite executia lucrarilor de constructii numai pe baza proiectelor si a detaliilor de executie
verificate de specialisti verificatori de proiecte atestati.
5.5.4 Supravegheaza calitatea lucrarilor prin monitorizarea si verificarea continua a stadiului executiei
lucrarilor.
5.5.5 Emite Rapoarte de Neconformitate pentru toate neconformitatile depistate in executia lucrarilor/
serviciilor societatii sau la receptia materialelor aprovizionate.
5.5.6 Asigura ca identificarea stadiului inspectiilor si incercarilor sa fie mentinuta pe tot parcursul
executiei lucrarilor, in scopul supunerii la receptie numai a lucrarilor la care sunt efectuate inspectiile si
incercarile cerute.
5.6. Coordonatorul in materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii

5.6.1 Coordoneaza aplicarea principiilor generale de prevenire si de securitate la alegerea solutiilor
tehnice si/sau organizatorice in scopul planificarii diferitelor lucrari sau faze de lucru care se desfasoara
simultan ori succesiv si la estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrari sau faze de lucrari.
5.6.2 Coordoneaza punerea in aplicare a masurilor necesare pentru a se asigura ca angajatorii si, daca este
cazul, lucratorii independenti respecta principiile generale aplicabile pe durata realizarii lucrarii, intr-un
mod coerent si responsabil, si aplica planul de securitate si sanatate precizand regulile aplicabile
santierului si tinand seama de activitatile de exploatare care au loc in cxadrul acestuia.
5.6.3 Adapteaza sau solicita sa se realizeze eventuale adaptari ale planului de securitate si sanatate si ale
dosarului de interventii ulterioare, adaptat caracteristicilor lucrarii si continand elementele utile in materie
de securitate si sanatate de care trebuie sa tina seama in cursul eventualelor lucrari ulterioare, in functie de
evolutia lucrarilor si de eventualele modificari intervenite.
5.6.4 Coordoneaza activitatile care urmaresc aplicarea corecta a instructiunilor de lucru si de securitate a
muncii.
5.6.5 Ia masurile necesare astfel incat accesul pe santier sa se realizeze doar de persoanele abilitate.
5.6.6 Tine seama de toate interferentele activitatilor dxin perimetrul santierului sau xdin vecinatatea
acestuia.
5.6.7 Stabileste impreuna cu anteprenorul, obligatiile privind utilizarea mijloacelor de protectie colectiva,
a mijloacelor de ridicat, accesul pe santier.
5.6.8 Avizeaza planurile de securitate si sanatate elaborate de anteprenori si modificarile acestora.
5.6.9 Organizeaza cooperarea intre angajatori, inclusiv a celor care se succed pe santier, si coordonarea
activitatilor acestora, privind protectia lucratorilor, prevenirea accidentelor si a riscurilor profesionale care
pot afecta sanatatea si securitatea lucratorilor, informarea reciproca si informarea lucratorilor si a
reprezentantilor acestora si, daca este cazul, informarea lucratorilor independenti.
5.7. Lucratori deserventi santierului/ Electricieni

5.7.1 Respecta prevederile prezentei Proceduri Tehnice de Executie.
5.7.2 Respecta indrumarile Responsabilului de activitate/ Sefului de santier.
5.7.3 Depoziteaza deseurile corespunzator si pe sortimente.
5.7.4 Mentin curatenia la locul de munca.
5.7.5 Desfasoara activitatea in conformitate cu pregatirea si instruirea sa astfel incat sa nu expuna la
pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi
afectate de omisiunile sale in timpul procesului de munca.
5.7.6 Utilizeaza corect masinile, aparatura, uneltele, substantele (de ex., substantele periculoase),
echipamentele de transport si alte mijloace de productie.
5.7.7 Utilizeaza corect echipamentul individuale de protectie acordat.
5.7.8 Sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a
dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si utilizeaza
corect aceste dispozitive.
5.7.9 Comunica imediat Responsabilului de activitate/ Sefului de santier si/sau Lucratorului desemnat
orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si
sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie.
5.7.10 Aduce la cunostinta Responsabilului de activitate/ Sefului de santier/ Lucratorului desemnat
accidentele suferite de propria persoana.
5.7.11 Utilizeaza echipamentul individual de protectie, corespunzator scopului pentru care a fost
desemnat.
6. PROCEDURA
6.1. Tablouri electrice
6.1.1 La montarea tablourilor de distributie echipa de lucru trebuie sa tina seama de urmatoarele reguli:
tablourile de distribuitie se executa in constructie protejata , prin instalare , dupa necesitati , in
cutii , dulapuri sau nise cu un grad de protectie stabilit;
legaturile electrice intre elementele componente din tablourile de distributie , pentru curenti mai
mari de 100 A , se executa in mod obisnuit prin bare;
distanta libera intre barele din tablouri , respectiv distantele de izolare in aer ,de conturare si de
protectie impotriva socurilor electrice se stabileste conform prevederilor din STAS R 7944 – 79 si STAS
R 9321 – 73;
tablourile de distrbutie se instaleaza astfel incat inaltimea laturii de sus a tablourilor fata de
pardoseala finita sa nu depaseasca 2,3 m. Fac exceptie tablourile din locuinte pentru care se admite o
inaltime de cel mult 2,5 m.
6.1.2 La montarea tablourilor electrice de distributie echipa de lucru trebuie sa execute urmatoarele
operatii :
se traseaza locul unde se va monta tabloul; se verifica distantele minim admise fata de pardoseala
si fata de celelate instalatii sau elemente ale constructiei;
se realizeaza golul in zidarie sau tencuiala ( daca este necesar );
se monteaza elementele pe care se va fixa tabloul (dibluri de lemn sau de bolturi filetate);
se fixeaza talboul de distributie;
se tencuieste si se netezeste peretele in jurul tabloului;
se curata carcasa , rama si usa tabloului;
Golurile in zidarie se executa la dimensiuni cu 20 mm mai mari pe fiecare parte laterala si cu 30 mm mai
mari in adancime.
Diblurile se fizeaza in perete dupa ce s-au dat gaurile cu diametrul aferent diblului.
6.2. Coloanele electrice

6.2.1 La montarea coloanelor electrice echipa de lucru trebuie sa tina seama de urmatoarele reguli :
colanele electrice se realizeaza cu conductoare izolate de aluminiu tip (AFY ) sau de cupru tip
(FY ) si vor avea 1 sau 3 conductoare de faza ( f ) , conductor de nul de lucru ( N ) si conductor de nul de
protectie ( PE );
coloanele se protejeaza in tuburi de protectie din materiale plastice tip PVC sau metalice tip PEL
montate aparent sau ingropat;
la realizarea coloanelor electrice se va respecta normativul I 7 - 2002. Normativ pentru
proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V c.a. si 1500 V c.c.;
6.2.2 La montarea coloanelor electrice echipa de lucru trebuie sa execute urmatoarele operatii :
se marcheaza traseul coloanei;
se executa santurile in zid (si plansee) pentru montarea ingropata a coloanelor (daca este necesar);
se monteaza consolele metalice pentru fixarea aparenta a coloanelor (daca este necesar);
se monteaza tuburile de protectie;
se tencuiesc si se netezesc peretii sau planseele in jurul coloanelor;
se monteaza conductoarele in tuburi; aceasta se face numai dupa ce tuburile au fost montate si
tencuiala s-a uscat;
se executa legaturile electrice;
6.2.3 La montarea aparenta a tuburilor de protectie, echipa de lucru va respecta urmatoarea ordine a
fazelor tehnologice :
verificarea si indreptarea tuburilor;
masurarea marcarea si taierea tuburilor la masura;
netezirea capetelor tuburilor dupa taiere;
umplerea tuburilor cu nisip;
incalzirea , indoirea si racirea tuburilor;
verificarea diametrului curbelor si golirea nisipului;
confectionarea mufelor;
calibrarea si filtrarea tuburilor in cazul imbinarii prin fitinguri;
montarea consolelor de fixare;
montarea tuburilor prin fixarea cu suruburi;
Faza de montare ingropata a tuburilor de protectie include in plus fata de montarea aparenta urmatoarele
operatii :
confectionarea agrafelor din cuie si sarma;
fixarea cuielor de sarma in zidarie;
montarea tuburilor , prin legare cu sarma;
Pentru montarea conductoarelor in tuburile de protectie , echipa de lucru executa urmatoarele operatii , in
ordinea de mai jos :
ajustarea tuburilor de protectie;
controlul marginilor tubului;
introducerea sarmelor de otel in tuburi;
derularea conductoarelor;
intinderea si indreptarea conductoarelor;
masurarea si taierea la dimensiuni a conductoarelor;
dezizolarea conductoarelor la capete pe o lungime de 5 –6 cm si rasucirea lor impreuna cu sarma
de otel;
suflarea cu praf de talc in tuburile de protectie si pe conductoare;
introducerea conductoarelor in tuburi;
Tragerea conductoarelor in tuburi se va executa cu ajutorul unei sarme de otel , numai dupa ce tuburile au
fost montate ( la montajul ingropat, dupa ce tencuiala care acopera tuburile s-a uscat). La tragerea
conductoarelor se va folosi talc , pentru lubrefierea conductoarelor si a tuburilor.
Legaturile electrice ale conductoarelor la aparate sau elemente metalice , se executa prin metode si
mijloace prin care sa se asigure realizarea unor contacte electrice cu rezistenta electrica comparabila cu
rezistenta ohmica a conductoarelor imbinate , sigure , si in timp usor de verificat.
Legaturile electrice intre conductare izolate pentru imbinari sau derivatii se fac numai in accesoriile
special prevazute in acest scop (doze , cutii de legatura, etc).
6.3. Conductoare si bare electrice

6.3.1 In instalatiile electrice interioare trebuiesc utilizate conductoare sau bare din cupru si / sau aluminiu.
Alegerea naturii materialului se face pe baza analizei tehnico – economice , tinandu-se seama de
caacteristicile fizico–chimice si electrice ale acestora din normele de produs si din standardele in vigoare.
6.3.2 Este obligatorie folosirea conductoarelor si a barelor in urmatoarele situatii :
la circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de importanta deosebita;
in incaperi , zone sau spatii din exterior , cu mediu coroziv;
la instalatiile electrice de pe utilajele mobile supuse vibratiilor permanente sau socurilor;
la coloanele de alimentare ale tablourilor de automatizare;
la circuitele electrice de alimentare cu curent operativ ale tablourilor de comanda daca sectiunea
conductoarelor de aluminiu este egala sau mai mare de 10 mm2 ;
la circuitele electrice de alimentare a unor receptoare prevazute numai cu comanda locala si care
nu fac parte din sistemul de automatizare a instalatiei respective sau de siguranta la foc;
la circuitele de lumina si pentru incalzit ale dulapurilor de aparate si celulelor;
incaperi , zone sau spatii cu atmosfere explozive;
6.3.3 Sectiunile conductoarelor de faza se dimensioneaza astfel incat sa fie indeplinita conditia de
stabilitate termica in regim permanent sau intermitent , in functie de regimul de lucru al receptoarelor si sa
fie asigurata respectarea conditiilor de protectie la supracurenti a conductoarelor si conditiilor de protectie
impotriva socurilor electrice. Sectiunile determinate se verifica la conditiile de cadere de tensiune si de
sectiune minima. La instalatiile electrice de forta , sectiunile determinate se verifica in conditiile de
stabilitate termica in regim de scurta durata la pornire.
6.3.4 Sectiunile barelor electrice de faza trebuiesc dimensionate astfel incat sa fie indeplinita conditia de
stabilitate termica in regim permanent si intermitent de functionare , la stabilitate termica in regim de
scurta durata la pornire si trebuie verificate la scurtcircuit si la conditia de pierdere de tensiune.
6.3.5 Sectiunile conductoarelor si barelor de protectie si respectiv ale conductoarelor si barelor folosite
simultan pentru protectie si neutru (PEN) se dimensioneaza respectandu-se prevederile normativului I 7 –
2002, subcapitolul 4.1., ale STAS 12604 / 4 – 1989 si STAS 12604 / 5 – 1990.
6.3.6 Conductoarele si barele electrice trebuiesc marcate prin culori pentru identificarea functiunii pe care
o indeplinesc in circuitul respectiv. Marcarea se face prin culoarea izolatiei , prin tub izolant colorat sau
prin vopsire. Se folosesc urmatoarele culori de marcare :
pentru conductoare izolate si cabluri :
- verde / galben , pentru conductoare de protectie (PE );
- albastru deschis , pentru conductoare neutre (N si median);
- verde / galben pe toata lungimea si in plus marcate albastru deschis la capete pentru PEN daca sunt
izolate;
- alte culori decat cele de mai sus (rosu , albastru, maro etc.) pentru conductoare de faza sau pol ( L1 , L2 ,
L3 ).
Se interzice folosirea conductoarelor cu izolatie de culoare verde sau galbena in circuite de conductoare
PE sau PEN.
pentru conductoare active neizolate si bare , in curent alternativ :
- rosu , pentru faza L1;
- galben , pentru faza L2;
- albastru pentru faza L3;
- negru cu dungi albe , cu latimea de 10 mm la intervale de 10 mm , pentru bare neutre;
- alb , cenusiu sau negru , pentru barele de legare la pamant ( PE ).
pentru conductoarele izolate / neizolate si in bare in curent continuu :
- rosu , pentru conductorul pozitiv ( + );
- albastru , pentru conductorul negativ ( - );
- cenusiu deschis , pentru conductorul median (M).
La conductoarele neizolate , marcarea se face la capetele conductoarelor prin culorile specificate mai sus ,
aplicate pe lungimea de minim 15 cm pe conductor dupa instalarea acestuia.
6.4.Instalatii electrice
6.4.1 De prize si iluminat normal
6.4.1.1 Circuitele iluminatului normal trebuie sa fie distincte de circuitele de prize. Se admit doze comune
pentru circuitele de iluminat normal , de prize , de comanda si de semnalizare , daca circuitele respective
functineaza la aceiasi tensiune.
6.4.1.2 Dimensionarea conductoarelor circuitelor de iluminat normal si de prize se face respectand
prevederile normativului I 7 – 2002.
6.4.2 De forta
6.4.2.1 Alimentarea cu energie electrica a fiecarui receptor electric de forta trebuie sa se faca prin circuit
separat. Se admite alimentarea mai multor receptoare electrie de forta de aceiasi natura (de exemplu,
motoare electrice) printr-un circuit prevazut cu protectie comuna la scurtcircuit , daca puterea totala
instalata a acestor receptoare nu depaseste 15 kW.
6.4.2.2 Dimensionarea conductoarelor circuitelor de alimentare si alegerea caracteristicilor dispozitivelor
de protectie se face respectand prevederile normativului I 7–2002 , tindandu-se seama in cazul motoarelor
, de simultaneitatea sarcinilor in regim normal si la pornire.
6.5.Organizarea locului de munca

6.5.1 In vederea executarii lucrarilor de constructii – montaj pentru instalatii electrice interioare trebuiesc
asigurate :
documentatia de executie;
avizul tehnic de racordare;
materialele necesare;
sculele si dispozitivele de lucru;
6.5.2 Inainte de inceperea lucrarii , seful de echipa trebuie sa confrunte documentatia de executie cu
situatia din teren si sa stabileasca masurile tehnice si organizatorice concrete , care sa asigure calitatea
lucrarii si respectarea normelor de protectie a muncii.
6.5.3 Inainte de a se trece la executarea lucrarilor de constructii – montaj pentru instalatii electrice
interioare este necesar ca seful de echipa sa verifice daca investitorul a obtinut avizul tehnic de racordare.
6.5.4 Buna organizare , pregatirea amanuntita a lucrarilor si locurilor de munca , respectiv aplicarea celor
mai bune si eficiente metode de lucru la fiecare lucrare permit ridicarea productivitatii muncii,
desfasurarea ritmica a lucrarilor, scurtarea termenelor de executie si asigurarea unei calitati
corespunzatoare lucrarilor.
Elementele care sa determine masurile de organizare si pregatire sunt : volumul lucrarilor si termenul de
executie.
6.5.5 Inainte de inceperea lucrarilor , seful de echipa are sarcina de a verifica asigurarea lucrarilor cu
documentatia tehnica necesara, si anume: proiect , desene de executie, devize conditii tehnice de
executie, fise tehnologice, instructiuni de lucru, buletine de calitate (probe si verificari) pentru
conductoare, tablouri si celelate materiale sau echipamente care intra in lucrare.
6.5.6 In vederea pregatirii executiei lucrarilor si a organizarii santierului , seful de echipa are urmatoarele
sarcini :
confrunta situatia din teren cu proiectul instalatiei electrice interioare pentru a depista eventualele
obstacole sau neconcordante , propunand daca este cazul modificarile de rigoare;
stabileste ordinea si metodele de executie a instalatiei electrice interioare , in functie de situatia si
conditiile din teren;
verifica locurile pentru depozitarea materialelor , sculelor si utilajelor pentru lucrarile care se vor
executa;
in cazul existentei unor retele sub tensiune in apropierea sau zona de lucru , stabileste cu
beneficiarul , proiectantul si delegatul unitatii de exploatare , conditiile de lucru si masurile de protectie
necesare.
6.5.7 Dupa stabilirea elementelor aratate mai sus, in vederea asigurarii unor conditii corespunzatoare de
lucru , se trece la realizarea pe teren a lucrarilor de organizare de santier necesare (depozite, magazii
mobile sau demontabile). Toate amenajarile de santier trebuie sa fie mobile , demontabile , recuperabile si
ieftine.
6.5.8 Amenajari de santier :

Din aceasta categorie de lucrari , care se executa total sau partial, fac parte :
amenajarea de depozite de materiale in locuri sau pe strazi cu circulatie redusa , depozitele se
imrejmuiesc cu panouri pentru a nu dauna aspectului strazilor;
amenajarea de magazii mobile / demontabile sau corturi pentru depozitarea materialelor care
trebuiesc ferite de ploaie sau umezeala;
amenajarea de magazii mobile / demontabile sau lazi speciale pentru depozitarea sculelor si a
uneltelor;
panou pentru paza contra incendiilor.
6.5.9 Organizarea locurilor de munca
Aceasta actiune cuprinde toate masurile ce trebuiesc luate la locurile de munca , astfel ca echipa de lucru
sa poate realiza lucrarile la termen si in cele mai bune conditii de calitate. Sarcina organizarii locului de
munca revine sefului de echipa , care are urmatoarele atributiuni :
asigura alegerea si pregatirea din timp a celor mai potrivite scule si unelte de lucru;
asigura si adopta cele mai indicate metode de lucru;
asigura repartizarea corespunzatoare a oamenilor , a sculelor si a utilajelor la locurile de munca ,
astfel incat sa evite timpii morti , stagnarile etc.;
asigura defalcarea volumului de lucrari de executat pe oameni astfel incat fiecare sa cunoasca
precis sarcinile ce ii revin;
asigura cunoasterea tehnologiei de executie a lucrarilor , prin prelucrarea fiselor tehnologice
inainte de inceperea lucrarilor;
organizeaza aprovizionarea si transporturile de materiale in bune conditii , astfel incat sa se
asigure executarea lucrarilor la termen si in cele mai bune conditii tehnice si economice.
6.6.Verificari si masuratori la instalatiile electrice interioare

6.6.1 Instalatiile electrice interioare trebuiesc verificate in timpul executiei si inainte de punerea in
functiune conform ghidului GP 052–2000, normativelor C 56–2002, PE 116–1994.
6.6.2 In timpul executiei se va face o verificare preliminara care consta din :

verificarea inainte de montaj a continuitatii electrice a conductoarelor;
verificarea dupa montaj a continuitatii electrice a instalatiei , inaintea acoperirii cu tencuiala sau a
turnarii betonului de egalizare / rezistenta ;
verificarea calitatii tuburilor care se monteaza;
verificarea aparatelor electrice;
6.6.3 Dupa executarea instalatiei electrice interioare se face verificarea definitiva , inainte de punerea in
functiune, pe baza dosarului instalatiei interioare prezentat la furnizorul de energie electrica si cuprinde :
verificari prin examinare vizuala;
verificari prin incercari.
6.6.4 Verificarile prin examinari vizuale se executa pentru a stabili daca instalatiile electrice corespund
proiectului si notelor de santier emise pe durata executiei atunci cand este cazul.
Prin aceste verificari se urmareste daca :

au fost aplicate masurile pentru protectia impotriva socurilor electrice prin atingere directa
prevazute in proiect;
alegerea si reglajul dispozitivelor de protectie s-a executat conform proiectuli;
dispozitivele de separare si comanda au fost prevazute si amplaste n locurile corespunzatoare;
materialele , aparatele si echipamentele au fost alese si distributiile au fost executate in
confrmitate cu proiectul;
culorilde de identificare a conductoarelor electrice au fost folsite conform conditiilor din
normativul I 7 – 2002;
conexiunilor conductoarelor au fost realizate corect;
materialele , echipamentele si utilajee au fost amplasate astfel inca sunt accesibile pentru
verificari si reparatii , respectiv asigura functionarea fara pericole pentru persoane si instalatii.
6.6.5 Verificarile prin incercari se efectueaza in urmatoarea ordine :

incercarea continuitatii conductoarelor de protectie si a legaturilor echipotentiale principale si
suplimentare , care se efectueaza cu o sursa de tensiune de 4 – 24 V ( in gol ) si c.c. sau c.a. si un curent
de minim 0,2 A;
masurarea rezistentei de izolare a instalatiei electrice :
- intre conductoarele active luate 2 cate 2;
- intre fiecare conductor activ si pamant.
Rezistenta de izolatie se masoara in c.c. cu tensiunile de incercare avand valorile din tabelul nr. 1 si un
curent de 1 mA. Valorile rezistentei de izolatie masurate trebuie sa fie cel putin egale cu cel din tabelul
urmator:
Tabel nr. 1
Rezistenta de
Tensiunea de
Tensiunea normala a circuitului ( V ) izolatie
incercare ( V)
( Mohmi )
Tensiune foarte joasa de protectie si functionala circuitului fiind
250 ≥ 0.25
alimentat printr-un transformator de protectie
Tesiune mai mica sau egala cu 500 V, cu exceptia celei anterioare 500 ≥ 0,5
Peste 500 V 1000 ≥1
Toate masuratorile se fac cu instalatia deconectata de sursa de alimentare.

separarea de protectiea unor circuite fata de altele si fata de pamant se verifica prin masurarea
rezistentei de izolatie , in conditiile din tabelul de mai sus , receptoarele fiind conectate in masura
posibilitatilor;
masurarea rezistentei de izolatie a pardiselii se efectueaza in conditiile normativului I 7 – 2002 si
trebuie sa fie de cel putin 50 Kohmi pentru tensiunea normala de 500 V si de cel putin 1000 KΩ pentru o
tensiune normala mai mare de 500 V;
verificarea protectiei prin intreruperea automata a alimentarii, se face:
- verificandu-se functionarea dispozitivelor de protectie prin simulari de defecte;
- verificandu-se continuitatea electrica a legaturilor de protectie;
- verificandu-se valoarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant, care se masoara conform prevederilor
din prescriptiile specifice STAS 12604/5 – 90 si SR CEI 60364/6 – 61;
incercarile functionale pentru echipamente neasamblate in fabrica se executa pentru a se verifica
daca ele au fost montate corect; se executa incercari dielectrice pentru a se constata daca se produc
strapungeri sau conturnari; tensiunea de incercare in curent alternativ este data in tabelul nr. 2, pentru
valori ale tensiunii de izolare cuprinse intre 60 V si 1000 V; ea se aplica intre conductoarele active si
masa la inceput cu 50% din valoare si apoi se creste pana la 100% si se mentine timp de un minut;
echipamentele se supun incercarii inaintea legarii lor definitive in instalatia electrica.
Tabel nr. 2 Valorile tensiunii de incercare

Tensiune nominala de izolare U1 (V) Tensiune de incercare (V)
Ui < 60 1000
60< Ui ≤300 2000
300 < Ui ≤660 2500
660< Ui ≤800 3000
800< Ui≤1000 3500
6.7. Masuri specifice de sanatatea si securitatea muncii
6.7.1 Se vor respecta toate cerintele minime privind protectia sanatatii si securitatii muncii.
6.7.2 Se vor acorda echipamente individuale de protectie si echipamente individuale de lucru
corespunzatoare.
6.7.3 Se vor respecta toate cerintele de semnalizare a sanatatii si securitatii in munca.
6.7.4 Lucrarile se vor desfasura astfel incat sa nu puna in pericol sanatatea si securitatea angajatilor.
6.7.5 La executarea lucrarilor de constructii – montaj pentru instalatii electrice interioare se vor respecta
masurile de sanatate si securitate in munca.
6.7.6 Se mentioneaza ca masuri specifice pentru instalatii electrice interioare:
pentru lucrul la inaltini mai mari de 2 m, este obligatorie folosirea scarilor; constructia scarilor
trebuie sa fie siloda, astfel incat sa suporte greutatea muncitorilor, a materialelor si a sculelor de care
acestia au nevoie;
scarile de lemn se utilizeaza pentru o sarcina pana la 100 kg;
scarile care se aseaza pe suprafete netede (podea, beton, etc.) trebuie sa aiba varfurile picioarelor
din cauciuc (antiderapante), iar acelea care se aseaza pe pamant trebuie sa fie prevazute cu varfuri
metalice ascutite;
scarile scarile trebuie asezate la baza pe un obiect cu stabilitate sigura (pamant sau podea) si sa se
sprijine la capatul lor superior de un reazem stabil si in acelasi timp solid (perete, etc.);
in cazul in care se lucreaza la inaltimi de peste 4 m, este obligatorie folosirea centurii de
siguranta, care se leaga de constructia de care este rezemata scara;
folosirea scarilor simple se va face de cel putin doua persoane, dintre care una executa lucrari de
pe scara, iar cealalta supravegheaza si tine scara;
se interzice folosirea scarilor necorspunzatoare;
se interzice folosirea scarilor care au trepte lipsa si scarilor reparate provizoriu;
scara trebuie sa aiba o lungime care sa permita lucrul de pe trepta care se gaseste la o distanta
minima de 0,8 m fata de capatul superior al scarii;
se interzice executarea lucrarilor de pe ultimile doua trepte superioare ale scarilor rezemate sau
duble;
scarile rezemate trebuie asezate sub un unghi de maxim 60° fata de orizontala;
muncitorii care lucreaza pe scari rezemate la o inaltime mai mare de 4 m, trebuie sa foloseasca in
mod obligatoriu centura de siguranta, care sa se lege de constructia de care este rezemata scara;
se interzice asezarea scarilor pe suporturi suplimentare, ca lazi, butoaie,etc;
scarile duble trebuie sa fie prevazute cu un carlig de siguranta, care se monteaza cand scara este
pregatita pentru lucru, in vederea evitarii apropierii celor doua parti ale scarii;
la ridicarea si transportul materialelor grele trebuie sa se tina seama de faptul ca este interzis sa se
manevreze cu bratele materialelor a caror greutate repartizata depaseste 50 kg de fiecare muncitor;
la strapungerile planseelor de beton monolit (la tavane) de jos in sus lucratorii vor purta ochelari
de protectie contra prafului si sfaramaturilor de beton;
lucrarile la tablouri electrice de distributie trebuie executate cu deosebita grija, suporturile pe care
se monteaza acestea trebuie sa fie bine dimensionate si bine fixate in zidarie.
6.8. Aspecte de mediu

6.8.1 Se vor respecta toate conditiile pentru protectia mediului inconjurator, a vietii si securitatii
oamenilor si animalelor.
6.8.2 Deseurile rezultate din punerea in aplicare a procedurii descrise, vor fi colectate, depozitate si
gestionate conform prevederilor legale aplicabile.
7. INREGISTRARI
Nu sunt.
8. ANEXE
Nu sunt.
INSTALAREA SISTEMELOR SI INSTALATIILOR DE SEMNALIZARE, ALARMARE SI

ALERTARE IN CAZ DE INCENDIU
1. SCOP
Procedura are ca scop descrierea tehnologiei de executie bazata pe baza reglementarilor tehnice existente
in vigoare, programarea inspectiilor si incercarilor necesare a fi efectuate pe parcursul desfasurarii
lucrarilor si stabilirea responsabilitatilor personalului implicat in executarea instalatiilor de semnalizare,
alarmare si alertare in caz de incendiu.
2. DOMENIUL DE APLICARE
Procedura se aplica de catre personalul societatii la executia sistemelor si instalatiilor de semnalizare,

alarmare si alertare in caz de incendiu.
Sursă de alimentare electrică de bază – sursă ce asigură alimentarea cu energie electrică a instalaţiei
electrice interioare de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu, în condiţii normale de
funcţionare.
Instalatia de semnalizare a incendiului – asamblu complex, compus din declasatoare manuale de alarma
(butoane de semnalizare) si detectoare automate, conectate la un echipament de control si semnalizare
(centrala de semnalizare), care permite monitorizarea dispozitivelor de semnalizare si care poate actiona
automat, inainte instalatiei de stingere, pornirea pompelor de incendiu, oprirea instalatiilor de ventilare,
alertare pompierilor si salvarii, etc.
Alarma – semnal acustic si/sau optic initiat de om sau de un dispozitiv de initiere(detector, declasator
manual de alarma etc.) prin care persoanele din incinta sunt anuntate despre existenta unui
eveniment(incendiu).
Alarma falsa – alarma produsa in conditiile in care pericolul nu este real.

Declansator manual de alarma(buton de semnalizare) – componenta a unei instalatii de semnalizare a
incendiilor care este utilizata pentru semnalizarea manuala a unui incendiu.
Circuit de detectare – cale de transmisie care leaga punctele de detectare si/sau semnalizare la
echipamentele de control si semnalizare (centrala de semnalizare)
Detector de incendiu – componenta a sistemului de detectare a incendiului care contine cel putin un
senzor care, constant sau la intervale regulate, monitorizeaza cel putin un parametru fizic si/sau chimic
asociat cu incendiul si care furnizeaza un semnal corespunzator la echipamentelor de control si
semnalizare (centrala de semnalizare);
Dispozitiv de alarma la incendiu – componenta acustica si/sau optica a sitemului de alarma la incendiu,
neinclusa in echipamentul de control si semnalizare, care este utilizata pentru avertizarea in caz de
incendiu de exemplu o sirena sau un semnalizator acustic.
Echipament de control si semnalizare(centrală de semnalizare) – componenta a unei instalatii de

semnalizare a incendiului, echipament multifunctional care, in principal, asigura receptionarea,
prelucrarea, centralizarea si transmiterea semnalelor de la si catre elementele periferice interconectate in
sistem.
Incendiu- ardere autointretinuta, care se desfasoara fara control in timp si spatiu, care produce pierderi de
vieti omenesti si/ sau pagube materiale si care necesita o interventie organizata in scopul intreruperii
procesului de ardere.
Elemente de conectare – toate acele elemente care formeaza legaturile intre diferite componenete ale unui
sistem de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu.
Panou sinoptic (repetor) – panou pe care se totalizeaza indicatiile vizuale prin intermediul carora se poate
constata, rapid si in ansamblu, starea unei instalatii de semnalizare a incendiului.
Zona – subdiviziune a spatiilor protejate in care sunt instalate unul sau mai multe puncte si pentru care
este furnizata o semnalizare zonala comuna.
Abrevieri:
CQ/ RTE – Responsabil cu controlul tehnic de calitate/ Responsabil tehnic cu executia
RU – Resurse umane
LI/ LE – Lector intern/ extern
4.1 Legea nr. 10/1995 – privind calitatea in constructii;
4.2 Legea 307/ 2006 privind protectia impotriva incendiilor;
4.3 OMAI 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor;
4.4 OMAI 87/ 2010 pentru aprobarea Metodologiei de autorizare a persoanelor care efectuează lucrări in
domeniul apararii impotriva incendiilor;
4.5I 18/2-02 “Proiectarea si executarea instalatiilor de semnalizare a incendiilor si a sistemelor de

alarmare contra efractiei din cladiri” ;
4.6 SR EN 54 “Sisteme de detectare si de alarma la incendiu”;
4.7 Specificatii tehnice ale echipamentelor utilizate.
5. RESPONSABILITĂŢI
5.1 Director General
5.1.1 Respecta si asigura implementarea prevederilor legislatiei in vigoare.
5.1.2 Numeste Responsabilul de activitate/ seful de santier si asigura resursele necesare pentru aplicarea
Procedurilor Tehnice de Executie.
5.1.4 Asigura necesarul de resurse pentru desfasurarea activitatii de control a proceselor de executie.
5.1.5 Asigura efectuarea lucrarilor numai cu personal calificat corespunzator (Inginer sisteme de
securitate/ Tehnician pentru sisteme si instalatii de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu si/
sau Tehnician pentru sisteme de detectie, supraveghere video, control acces) si perfectionarea permanenta
a acestuia.
5.1.6 Asigura elaborarea procedurilor tehnice de executie in vederea efectuarii lucrarilor.
5.1.7 Aproba procurarea de materiale si produse certificate din punct de vedere al conformitatii, precum si
angajarea de servicii de la furnizorii aflati pe Lista Furnizorilor Acceptati.
5.1.7 Identifica si defineste problemele existente sau potentiale in materie de calitate si dispune actiuni
5.2 Director Departament Electric
5.2.1 Verifica procedurile si instructiunile de lucru elaborate de compartimentele din subordine.

5.2.5 Raspunde de respectarea termenelor contractuale pentru lucrarile de instalatii.
5.3Inginer sisteme de securitate

de calitate.
5.3.2 Asigura documentatia necesara si raspunde de asigurarea tuturor conditiilor necesare inceperii
lucrarilor, pentru realizarea acestora conform documentatiilor, normelor in vigoare.
5.3.3 Solicita oprirea executiei in cazul in care s-au produs abateri grave de calitate si permite reluarea
lucrarilor.

incercarile cerute.
5.3.10 Intocmeste documentele necesare pentru evidenta clientilor si a specificatiilor tehnice si a in

structiunilor de lucru emise de catre producator pentru echipamentele utilizate.
5.3.11 Face instructajul personalului angajat al unitatii unde are loc lucrarea sau a beneficirului pentru
utilizarea sistemul de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu instalat.
5.3.12 Intocmeste procese verbale de lucrari ascunse si de predare a lucrarilor finalizate
5.3.13 Raspunde cerintelor beneficiarului si face eventualele modificari pentru imbunatatirea esteticii
lucrarii si din alte considerente(cerinte in plus, modificari de proiect, adaugari), astfel incat, sa se respecte
normele si normativele in vigoare pentru executarea instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertarein caz
de incendiu. Lucrarile suplimentare se fac doar pe baza de proces verbal in care se vor consemna expres
modificarile cerute de catre beneficiar.
5.4 Responsabil de activitate/ Sef de santier
5.4.2 Raspunde de respectarea prevederilor proiectului, a detaliilor de executie si a prevederilor din

5.4.4 Raspunde de utilizarea in executia lucrarilor numai a procedelor si produselor prevazute in proiecte,
cu certificate de calitate sau pentru care exista agremente tehnice si accepta inlocuirea acestora cu altele
pe baza Dispozitiei de santier stabilita de proiectant.
remedierea defectelor, solicitand si avizul Proiectantului, CQ/ RTE, daca este cazul.
5.4.8 Interzice folosirea materialelor insotite de buletine de incercare din care rezulta ca nu indeplinesc
5.4.9 Gestineaza deseurile rezultate in urma executarii instalatiilor electrice interioare.
5.4.10 Realizeaza lucrarile astfel incat sa nu afecteze mediul inconjurator.
munca.
este cazul.
5.5 RMCMS
5.5.1 Realizeaza audit-uri interne ale calitatii, mediului, sanatatii si securitatii muncii pentru a se asigura
5.5.4 Urmareste intocmirea inregistrarilor calitatii, mediului, sanatatii si securitatii muncii
5.6 Tehnicianul de sisteme de securitate
5.6.1 Raspunde de buna desfasurare a activitatii de executie in punctul de lucru la care este desemnat.
5.6.2 Organizeaza echipa de electricieni desemnati pe lucrarea respectiva.
5.6.3 Executa legaturile intre echipamente si cablurile electrice respectand indicatiile producatorilor.
5.6.4 In lipsa inginerului de sisteme de securitate preia sarcinile de la punctele 4, 5, 6, 9, 11.

5.6.6 Respecta normele si normativele in vigoare in domeniul instalatiilor de detectie, semnalizare si

avertizare incendii.
5.6.7 Pastreaza in bune conditii aparatele de masura, sculele electrice si celelate scule (surubelnita, patent,
cutter) si este direct raspunzator pentru eventualele deteriorari, din vina proprie, aparute asupra acestora.
5.7Coordonatorul in materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii
5.7.1 Coordoneaza aplicarea principiilor generale de prevenire si de securitate la alegerea solutiilor

santierului si tinand seama de activitatile de exploatare care au loc in cadrul acestuia.
muncii.
5.7.5 La masurile necesare astfel incat accesul pe santier sa se realizeze doar de persoanele abilitate.
5.7.6 Tine seama de toate interferentele activitatilor din perimetrul santierului sau din vecinatatea
acestuia.
5.8 Lucratori deserventi santierului/ Electricieni
5.8.2 Respecta indrumarile Responsabilului de activitate/ Sefului de santier si a Inginerului de sisteme

de securitate.
5.8.3 Pastreaza in bune conditii aparatele de masura, sculele electrice si celelate scule (surubelnita, patent,
cutter) si sunt direct raspunzatori pentru eventualele deteriorari, din vina proprie, aparute asupra acestora.
5.8.4 Raspund pentru materialele si echipamentele primite de la serviciul de aprovizionare, din

momentul ajungerii acestora la adresa beneficiarului la care se efectueaza lucrarea, pana la
predarea lucrarii.

5.8.9 Utilizeaza corect echipamentul individual de protectie acordat.
5.8.11 Comunica imediat Responsabilului de activitate/ Sefului de santier si/sau Lucratorului desemnat
orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si
5.8.12 Aduce la cunostinta Responsabilului de activitate/ Sefului de santier accidentele suferite de

propria persoana.
desemnat.
5.8.14 Respecta normele si normativele in vigoare in domeniul instalatiilor de detectie, semnalizare si

avertizare incendii.
6. PROCEDURA
6.1 Generalitati
6.1.1 Sistemele si instalatiile de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiiu se executa in

conformitate cu prevederile normativului I18/2-2002, reglementarile tehnice specifice, functiunilor unde
se utilizeaza si prevederile cuprinse in standardele, normele si reglementarile in vigoare.
6.1.2 Sistemele si instalatiile de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu trebuie sa asigure:
6.1.2.1 Detectarea incendiilor, atat pe caile de circulatie pentru functionarea normala a constructiilor, cat
si mai ales, in spatiile si incaperile auxiliare si in acele incaperi in care incendiul ar putea evolua
nestanjenit, fara a fi observat in timp util pentru anihilarea acestuia.
6.1.2.2 Anuntarea incendiului la punctul de supraveghere permanenta, automat sau prin declansatoare
manuale de alarma.
6.1.2.3 Avertizarea ocupantilor din cladire asupra pericolului de incendiu si transmiterea de instructiuni
pentru evitarea instalarii panicii.
6.1.2.4 Interventia pompierilor si trebuie sa puna in functiune sistemele de limitare a focului in cladire.
6.2 Modul de efectuare a lucrarilor
Instalarea si realizare sistemului de detectie si semnalizare a incendiilor se va realiza in urmatoarele etape:

preluarea frontului de lucru si organizarea locului de munca de Seful de santier/ Responsabilul de
activitate;
trasarea circuitelor si pozitionarea echipamentelor conform proiectului, de catre electricienii deserventi
santierului, intocmindu-se Proces verbal de trasare;
verificarea traseelor de cablu se va face de catre Inginerul de sisteme de securitate/ tehnicianul de sisteme
de securitate si se va intocmi Proces verbal de terminare montaj si Proces verbal de verificare a lucrarilor
ce devin ascunse;
montarea si programarea echipamentelor si se va intocmi Proces verbal de receptie calitativa;
terminarea lucrarilor, predarea documentatiei siinstruirea personalului utilizator, intocmindu -se
Proces verbal de receptie la terminarea lucrarilor de curenti slabi.
6.3 Organizarea locului de munca
6.3.1 Inainte de inceperea lucrarii, Seful de santier/ Responsabilul de activitate trebuie sa

confrunte documentatia de executie cu situatia din teren si sa stabileasca masurile tehnice si
organizatorice concrete, care sa asigure calitatea lucrarii si respectarea masurilor de sanatatea si
securitatea muncii.
6.3.2 Inainte de inceperea lucrarilor, inginerul de sisteme de securitate verifica asigurarea

lucrarilor cu documentatia tehnica necesara, si anume: proiect , desene de executie, devize,
conditii tehnice de executie, fise tehnologice, instructiuni de lucru, buletine de calitate (probe si
verificari) pentru conductoare, centrala de incendiu si celelate materiale sau echipamente folosite
la lucrarea respectiva.
6.3.3 Inginerul de sisteme de securitate trebuie sa asigure necesarul de materiale pentru lucrarea
respectiva si totodata sa se asigure ca materialele sunt conforme cu cerintele proiectului.
6.3.4 Inginerul de sisteme de securitate planifica etapele executiei lucrarii astfel incat sa se
incadreze in graficul de lucrari.
6.4 Executia traseelor de cablu

6.4.1 Dupa semnarea procesului verbal de trasare se va verifica daca se respecta distantele
minime fata de celelalte instalatii, calitatea materialelor si a echipamentelor sunt conform
proiectului si nu prezinta defecte.
6.4.2 In timpul montajului se vor respecta normele si normativele in vigoare
6.5 Echipamenetele de detectie si semnalizare incendiu

Echipamentele folosite sunt de mai multe feluri: detectoare automate, care raspund unui anumit
parametru (concentratie de fum, temperatura, etc.), butoane cu actionare manuala, sirene pentru
avertizare acustica si vizuala, centrala de incendiu, etc.
Montarea acestor echipamente se face prin fixarea lor pe structura cladirilor in functie de timpul
de material folosit pentru constructia sa. In zidurile de beton, caramida sau alte materiale foarte
dure se vor folosit dibluri de plastic, in general 6x40 sau 6x60, pentru pereti din rigips se vor
folosit dibluri de tip melc la distantele si in cantitatea prevazuta de producatorul de echipamente.
Pentru alte suprafete se vor gasi solutii de prindere care sa nu afecteze in vreun fel stabilitatea
mecanica a ehipamentelor si legaturile electrice ce se vor efectua dupa montajul lor.
6.6 Conexiunile echipamentelor de detectie si semnalizare incendii

6.6.1 Toate conexiunile eletrice intre echipamentele de detectie si semnalizare incediu se vor
face in interiorul acestora, in locurile prevazute de producator, in cleme sau riglete de prindere
prevazute de producator. Cablurile vor fi desizolate atat cat este necesar pentru prinderea lor in
echipamente, surplusul de cablu neizolat va fi indepartat prin taieirea cu un patent sau altor scule
special creeate pentru astfel de sarcini. Legaturile se vor face sub indrumarea si supravegherea
stricta a inginerului de sisteme de securitate,legaturile in centrala de incendiu se fac de catre el.
6.6.2 La terminarea montajului se face o verificare a legaturilor si a configuratiei sistemu lui.
6.6.3 Ordinea de montare a echipamentelor se face dupa cum urmeaza:
detectori automati sau butoane manuale de incendiu
alte echipamente conexe centralei de incendiu (module de izolare, module IP, etc.)
centrala de incendiu
sirene interioare
sirene exterioare.
6.6.4 Se va urmari posibilitatea montarii echipamentelor astfel incat acestea sa nu fie deteriorate
sau avariate de eventuale lucrari de constructii(varuire, etc.), astfel echipamentele se vor monta
dupa ce lucrarile de constructii au fost finalizate.
6.7 Punerea in functiune si testarea
6.7.1 Punerea in functiune a instalatiei se face de catre Inginerul de sisteme de securitate. Ea

consta in alimentarea cu energie electrica a sistemului si programarea acestuia astfel incat
sistemul sa “cunoasca” toate echipamentele de detectie automata sau manuala a unui incendiu,
cat si sirenele de avertizare si se vor remedia eventualele defecte aparute pe parcursul lucrarii
(conexiuni imperfecte, detectori defecti sau avariati, etc.). Programarea centralei de i ncendiu se
face respectand normativele in vigoare si proiectul modificat si aliniat la toate eventualele
modificari aparute pe parcursul lucrarii.
6.7.2 La masurarea marimilor electrice se folosesc doar aparate de masura verificate metrologic,
cu o stare de functionare buna, fara urme de deteriorare.
6.7.3 Testarea instalatiei se face la fiecare echipament in parte, prin indeplinirea sau simularea
parametrilor de detectie aferenti acestora (fum, flacara, temperatura, declasare manuala, etc.).
6.7.4 Testarea se face in urmatoarea ordine: la sisteme de incendiu conventionale, de la prima
zona de detectie la ultima; la sistemele analog adresabile, de la adresa numarul 1 pana la ultima
adresa pentru fiecare bucla, in cazul in care sunt mai mult de una. Daca sist emul este complet
functional se poate incepe instructajul personalului angajat.
6.8Proceduri conexe
6.8.1 Asigurarea personalului de specialitate, a competentelor si instruirii se realizeaza conform
procedurii Competenta, constientizare, instruire, PS-10-06.
Personalul responsabil pentru efectuarea lucrarilor de instalare a sistemelor de semnalizare, alarmare si
alertare in caz de incendiu trebuie in prealabil sa urmeze cursurile unei institutii specializate pentru
formarea si pregatirea inginerilor si a tehnicienilor pentru sisteme de securitate, si doar in urma dobandirii
calificarii acestia pot executa sisteme de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu.
6.8.2 Directorul General al societtii identifica (prin evaluari periodice) si asigura competentele necesare
desfasurarii optime a proceselor din interiorul organizatiei, pentru toti membrii care influenteaza
conformitatea proceselor/ produselor cu cerintele, avand ca obiectiv principal insusirea cunostintelor,
formarea si dezvoltarea deprinderilor si aptitudinilor necesare pentru ridicarea nivelului de pregatire
profesionala.
6.8.3 Directorul General al organizatiei analizeaza periodic masura in care competentele existente sunt
satisfacatoare si prognozeaza necesarul de resurse in raport cu orientarile viitoare ale organizatiei, care
pot fi:
obiective pe termen scurt, mediu si lung;
extinderea spatiala si/ sau a domeniilor de activitate a organizatiei;
modificarile proceselor si achizitionari ale echipamentelor performante;
adoptarea de noi standarde;
modificarea cadrului legislativ.
6.8.4 Instruirea personalului se realizeaza conform schemei urmatoare:
Identificarea
necesitatii
Necesar
Comp.
instruire
Planificarea
instruirii Planificarea
anuală a
RU NU instruirii
Aproba
DG Cursuri
DA
interne
LI Instruiri Raport
evaluare
externe
LE instruire
interne Certificate
CEI Evaluarea diplome
instruirii
externe Identificarea de
OA
noi necesitati
6.8.5 Activitatile conexe celor de instalare a sistemelor de semnalizare, alarmare si alertare in

caz de incendiu se desfasoara la sediul social al societatii. Unitatile asociate executiei amplasate
pe santierele temporare si mobile in lucru, dispun de containere pentru depozitarea sculelor
electrice si de alta natura, a materialelor, etc.
6.8.6 Directorul General identifica, asigura si mentine infrastructura necesara realizarii

conformitatii cu cerintele referitoare la lucrari/ servicii.
Infrastructura include:
Cladiri – spatiu de lucru cu utilitati apa, canalizare, energie electica, din distributia orasului,
energie termica - centrală propie
Magazii de materiale
Echipamente de birotica - calculatoare, copiator
Servicii de comunicare - telefoane fixe si mobile, fax, internet
Autovehicule de transport - pentru transportul materialelor si a lucratorilor la punctele de lucru
Echipamente
Soft-uri.
Intretinerea, repararea, reglarea acestora se face prin contracte cu firme specializate, ori de cate
ori este necesar.
Activitatile de transport in vederea contractarii furnizorilor si a clientilor se desfasoara cu
ajutorul autoturismelor din dotarea organizatiei. Intretinerea si repararea acestora se face la
service specializat prin comanda.
6.8.7 Serviciile suport activitatii de executie sisteme de detectie si semnalizare incendii sunt:
logistica-aprovizionare, transport, metrologie, comunicare, etc.
6.8.8 Aprovizionarea se face pe baza Necesarelor de aprovizionare, emise de Inginerul sisteme

de securitate avizate de catre Directorul instalatii electrice si aprobate de catre Directorul
General. Elaborarea Comenzilor catre furnizori se face de catre Departamentul Logistica –
aprovizionare. Comenzile de aprovizionare sunt aprobate de Directorul General.
Verificarea serviciului/ produsului aprovizionat se face de catre Comisia de Receptie in baza
documentelor de insotire si a celor de comanda (Comanda de aprovizionare, Factura, etc.) a
produselor/ serviciilor furnizate. Rezultatele receptiei sunt trecute Nota de intrare receptie,
evidenta gestiune pe calculator, de catre gestionar.
In cazul in care verificarea serviciului/ produsului aprovizionat se face la furnizor/ producator,
Delegatii au obligatia de a le verifica calitativ si cantitativ.
Toate produsele aprovizionate poarta marcaj CE si sunt insotite de Certificate de conformitate.
In cazul in care se specifica in contract, clientul sau reprezentantul acestuia poate participa la
verificarea produselor/ serviciilor aprovizionate.
6.8.9 Directorul General asigura un mediu de lucru ce are o influenta pozitiva asupra
motivatiei, satisfactiei si performantelor angajatilor, concurand astfel la cresterea performantelor
produselor/ serviciilor furnizate.
Pentru aceasta s-au luat in considerare:
metode si oportunitati stimulative pentru o mai buna implicare si valorificare a potentialului
membrilor organizatiei;
ergonomia;
amplasarea birourilor;
interrelatiile dintre membrii organizatiei si dintre acestia si clienti;
facilitati pentru membrii organizatiei;
factorii de mediu (temperatura, umiditate, iluminatie, flux de aer etc.);
salubritate, zgomot, vibraţii.
Pentru desfasurarea activitatilor privind instruirea personalului in domeniul sanatatii si securitatii
muncii si PSI societatea are Lucrator desemnat, Comitet de Sanatate si Securitate
Ocupationala, si serviciu extern care asigura aceste procese prin contract. Asigurarea
Echipamentului Individual de Protectie (EIP) se face conform Normativului intern de acordare
a echipamentului de protectie.
6.8.10 Societatea determina cerintele specificate si nespecificate ale clientilor, necesare pentru
utilizarea specificata sau intentionata, inclusiv cerintele referitoare la activitatile de livrare si
post-livrare, cerintele legale si de reglementare aplicabile produsului/ serviciului, si orice alte
cerinte suplimentare considerate necesare de catre organizatie. Astfel, solicitarile clientilor sunt
preluate sub forma Cererilor de oferta, inregistrate in Registrul intrari/ iesiri, de Secretariat ,
repartizate de Directorul General, la Directorul Instalatii Electrice. Analiza cerintelor
referitoare la produs/ serviciu se face pentru fiecare client/ contract.
Directorul Instalatii Electrice, analizeaza cerintele clientului si stabileste parametrii, cerintele
referitoare la lucrarea de constructii si/ sau instalatii, ce trebuie executata si se asigura ca:
cerintele referitoare la lucrarea ce trebuie executata sunt clar definite prin documentatia tehnica;
organizatia are capabilitatea de a indeplini cerintele definite.
Daca se considera ca cerintele referitoare la produs sunt stabilite si analizate iar organizatia poate
sa indeplineasca cerintele definite, Responsabilul Deviz Ofertare - PPUP completeaza
formularul de Contract de executie lucrari, se trimite spre analiza la Directorul Instalatii
electrice, apoi spre aprobare Directorului General.
Cerintele din contract sau comanda care difera de cele exprimate anterior sunt solutionate
inaintea semnarii Contractului de executie lucrari sau se constituie in Acte aditionale.
Documentele referitoare la cerintele clientilor, sunt pastratein Dosarele aferente lucrarilor de
Responsabilul Devize – Ofertare - PPUP, pe o perioada de 3 ani.
6.8.11 Evalurea satisfactiei clientului se realizeaza prin trimiterea la sfarsitul fiecarei lucrari catre
client, a Chestionarului de evaluare a satisfactiei clientului. Pe baza Chestionarului de evaluare
a satisfactiei clientului, se intocmeste un Graficul chestionarelor.
6.8.12 Modul de tratare si solutionare a reclamatiilor se realizeaza conform procedurii

Neconformitate si produs neconform, PS – 03 – 06. Astfel, reclamatiile se preiau si se
inregistreaza in Registrul de evidenta reclamatii. Pe baza reclamatiei, se intocmeste Raportul de
Neconformitate si se stabileste Actiunea corectiva propusa si dispusa.
6.8.13 Evidenta lucrarilor se stabileste prin completarea la zi a Tabelului de evidenta a

lucrarilor. Evidenta clientilor se face intr-un Tabel de evidenta clintilor ce contine campurile:
nume client, date de contact client, sistem instalat (producator, numarul si felul echipamentelor),
data punerii in functiune.
6.8.14 Evidenta furnizorilor de materiale, piese de schimb, dispozitive de masurare si

monitorizare, servicii, etc. se stabileste prin Lista Furnizorilor Acceptati.
Organizatia pentru a se asigura de faptul ca s-au procurat servicii/ materiale conforme atat cu
conditiile specificate de client cat si cu cele de reglementare isi planifica procesul de
aprovizionare si il supune unui control adecvat, luand in considerare urmatoarele:
evaluarea si selectia furnizorilor;
specificarea clara a cerintelor clientilor;
inspectii la receptia serviciului aprovizionat;
depozitare si manipulare.
Amploarea controlului aplicat furnizorului si produsului aprovizionat depinde de efectul pe care
il are serviciul/ produsul aprovizionat asupra produselor.
Evaluarea furnizorilor se face de catre RMCMS, tinandu-se cont de aptitudinea acestora de a
satisface conditiile contractuale inclusiv cerintele SMI, date fiind conditia ca pentru serviciul/
produsul livrat, capabilitatea tehnica a furnizorului sa fie corespunzatoare.
Directorul Comercial intocmeste lista furnizorilor potentiali de materiale/ produse/ servicii si o
transmite RMCMS. Pentru evaluarea acestora, RMCMS trimite cate un Chestionar de evaluare
a furnizorilor, fiecarui furnizor identificat. Chestionarele completate de catre furnizor permit o
evaluare initiala a capabilitatii si a performantelor acestora privind satisfacerea conditiilor
sistemului integrat de management al calitatii, mediului, sanatatii si securitatii ocupationale
aplicat cat si alte conditii specifice referitoare la asigurarea calitatii. In baza informatiilor din
chestionare si a dovezilor obiective primite cum ar fi certificari/ autorizari/ acreditari emise de
catre organisme notificate cat si a inregistrarilor calitatii referitoare la capabilitatea si
performantele furnizorilor demonstrate anterior, RMCMS evalueaza furnizorii. In urma clasarii
furnizorilor si a rezultatelor auditurilor efectuate, RMCMS intocmeste Lista Furnizorilor
Acceptaţi (LFA) de produse si servicii aprovizionate. Aceasta se elaboreaza anual – la inceputul
anului si se revizuieste ori de cate ori este cazul. Lista Furnizorilor Acceptati este aprobata de
Directorul General si se difuzează controlat Directorului Comercial si Responsabilului
Logistica - aprovizionare. Orice modificare a acestei liste urmeaza acelasi circuit ca si
documentul initial.
6.8.15 Evidenta echipamentelor de masurare si monitorizare se stabileste prin Registrul de

evidenta EMM. Fiecare echipament de masurare si monitorizare are inscriptionata pe el seria
aferenta din Registrul de evidenta EMM. De asemenea, pentru fiecare echipament de se
intocmeste Fisa de evidenta EMM in care este specificata datele de identificare, starea
(corespunzator, defect, in conservare) si informatii referitoare la etalonarea/ verificarea sa.
Registrul de evidenta EMM are atasat buletinele de verificare/ certificatele de etalonare.
6.8.16 Specificatiile tehnice, instructiunile de lucru emise de producator se pastreaza la

Responsabilul Logistica-aprovizionare. Acesta transmite cate un exemplar Inginerului
Sisteme de securitate in vederea consultarii lor.
6.8.17 Pentru neconformitatile semnalate, se intocmesc Rapoarte de Neconformitate, care

stabilesc corectiile si actiunile corrective, responsabilii si termenul de remediere a
neconformitatii.
6.8.18 In vederea eliminarii posibilitatii de aparitie a neconformitatilor, periodic, se stabilesc

actiuni preventive.
7. INREGISTRARI
7.1 Tabel de evidenta a lucrarilor Tipizat extern

7.2 Tabel de evidenta clienti Formular cod: F–01–PTE-33
8. ANEXE
8.1 - Tabel de evidenta a lucrarilor
Lucrari de fasonare si armare

1. SCOP
Procedura are ca scop stabilirea responsabilitatilor personalului implicat in fasonarea si montarea
armaturilor din otel-beton in structurile de rezistenta ale constructiilor din beton armat, descrierea
tehnologiei de executie actualizata pe aza reglementarilor tehnice existente la data elaborarii prezentei
proceduri, programarea inspectiilor si incercarilor necesare a fi efectuate pe parcursul realizarii lucrarilor,
precum si indicarea inregistrarilor calitatii care trebuie elaborate pentru demonstrarea realizarii calitatii
lucrarilor.
2. DOMENIU
Prevederile prezentei proceduri se aplica la realizarea tuturor lucrarilor de fasonare si montare a

armaturilor din otel – beton in structurile de beton armat, care se vor realiza la constructiile industriale,
agrozootehnice, de locuinte, social-culturale si edilitare.
Prezenta procedura nu se aplica la executarea elementelor din beton armat cu armatura rigida, armatura
preintinsa sau postintinsa.
3. DEFINITII
Armaturi ( pentru beton ) - material de constructie obtinut prin laminarea otelului la cald, sub
forma de sarma, bare sau profile care inglobate in masa betonului au rolul de a prelua eforturile de
intindere sau de a mari rezistenta la eforturi de compresiune ale elementelor de constructii confectionate
din beton.
Otel – beton OB 37 - otel laminat sub forma de bare, avand profilul neted, sectiunea circulara si rezistenta
minima de rupere la tractiune, de 37 daN/mmp.
Otel- beton PC 52 si PC 60 - otel laminat sub forma de bare cu profil periodic sub forma de nervuri
longitudinale sau elicoidale, avand rezistenta minima de rupere la tractiune de 52 daN/mmp si respectiv 60
daN/mmp.
Lungime de ancorare = inceputul zonei in care nu mai apar eforturi de intindere a armaturii, respectiv
sectiunea in care, din calcul, armatura nu mai este necesara.
4.1 Legea nr. 10 / 1995 privind calitatea in constructii;

4.2 H.G.R. 766 / 1997 “Regulamentele privind calitatea in constructii aprobate”;
4.3 NE 012/ 1999 “Cod de practica pentru executia lucrarilor de beton, beton armat si beton
precomprimat”;
4.4 STAS 438/1 – 1989 „Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald. Marci si
conditii tehnice de calitate”;
4.5 STAS 438/2 – 1991 „Produse din otel pentru armarea betonului. Sarma rotunda trefilata”;
4.6 SR 438/3 – 1998 „Produse de otel pentru armarea betonului.Plase sudate”;
4.7 C 56/ 2002 “Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
aferente”.
5. RESPONSABILITATI

5.1.1 Numeste Responsabilul de activitate/ Seful de santier si asigura resursele necesare pentru aplicarea
Procedurilor Tehnice de Executie.
5.1.3 Asigura necesarul de resurse umane, materiale si financiare pentru desfasurarea activitatii de control
a proceselor de executie.
5.1.4 Aproba procurarea de materiale si produse, precum si angajarea de servicii aflati pe Lista
5.1.5 Identifica si defineste problemele exestente sau potentiale in materie de calitate si dispune actiuni
5.1.8 Solicita beneficiarului efectuarea receptiei la terminarea lucrarilor numai la constructiile care
5.2 Director Adjunct
5.2.1 Verifica Procedurile Tehnice de Executie si Procedurile de Control al Calitatii elaborate de

compartimentele din subordine.

5.2.4 Asigura documentatia necesara si raspunde de asigurarea tuturor conditiilor necesare inceeperii
Programul Calitatii.
5.2.6 Raspune de respectarea termenelor contractuale pentru lucrarile de constructii
5.3 RMCMS
5.3.1 Realizeaza audit-uri interne ale calitatii, mediului, sanatatii si securitatii ocupationale pentru a se
asigura ca prevederile procedurii sunt aplicate.
5.3.4 Urmareste intocmirea inregistrarilor calitatii, mediului
5.4 Sef de santier
5.4.2 Raspunde de respectarea prevederilor proiectului , a detaliilor de executie si a prevederilor din

5.4.4 Raspunde de utilizarea in executia lucrarilor numai a procedeelorsi produselor prevazute in proiecte,
cu certificate de calitate sau pentru cre exista agremente tehnice si accepta inlocuirea acestora cu altele pe
baza Dispozitiei de santier sau Fiselor de derogare stabilite de proiectant.
pot periclita stabilitatea si rezistenta constructiilor, performanta instalatiilor aferente, urmareste remedierea
defectelor, solicitand si avizul Proiectantului, CTC/ RT, daca este cazul.
5.4.8 Interzice folosirea materialelor insotite de buletine de incercare din care rezlta ca nu indeplinesc

5.4.10 Gestioneaza deseurile rezultate in urma lucrarilor de armare cu otel-beton.
5.4.11 Realizeaza lucrarile astfel incat sa nu afecteze mediul inconjurator.
munca.
este cazul.
5.5 Controlul Tehnic de Calitate/ Responsabil Tehnic cu Executia

de calitate.
5.5.2 Solicita oprirea executiei in cazul in care s-au produs abateri grave de alitate si permite reluarea
5.5.3 Admite executia lucrarilor de constructii numai pe baza proiectelor si a detaliilor de executie
lucrarilor.
incercarile cerute.
5.6 Coordonatorul in materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii
5.6.1 Coordoneaza aplicarea principiilor generale de prevenire si de securitate la alegerea solutiilor tehnice
si/ sau organizatorice in scopul planificarii diferitelor lucrari sau faze de lucru care se desfasoara simultan
ori succesiv si la estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrari sau faze de lucrari.
muncii.
5.6.5 Ia masurile necesare astfel incat accesul pe santier sa se realizeze doar de persoanele abilitate.
5.6.6 Tine seama de toate interferentele activitatilor din perimetrul santierului sau din vecinatatea acestuia.
5.7 Lucratori deserventi santierului
5.7.2 Respecta indrumarile Sefului de santier/ Sefului de punct de lucru.

5.7.7 Utilizeaza corect echipamentul individuale de protectie acordat.
5.7.9 Comunica imediat Sefului de santier/ Sefului de punct de lucru si/sau Lucratorilor desemnati orice
situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea
lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie.
5.7.10 Aduce la cunostinta Sefului de santier/ Sefului punctului de lucru accidentele suferite de propria
persoana.
desemnat.
6. PROCEDURA
6.1 Scule, dispozitive, utilaje

trolui electric sau manual;
stanta sau foarfeca pentru taiat armaturi;
aparat de sudura electric;
subler;
chei pentru fasonat armaturi;
cleste patent;
metru de lemn pliant sau ruleta metalica;
ruleta de 10 m;
echere cu unghi de 450, 600 si 900;
perii de sarma.
6.2 Materiale consumabile

otel-beton;
sarma neagra moale;
electrozi de sudura;
energie electrica;
distantieri din mase plastice sau prismatici din mortar de ciment.
6.3 Conditii prealabile
6.3.1 Existenta pe santier si la atelierul de fasonat armaturi a documentatiei tehnice ( proiect tehnic si caiet
de sarcini ) si a prezentei proceduritehnice.
6.3.2 Existenta certificatelor de calitate sau de conformitate pentru otel – beton, care trebuie sa cuprinda:
denumirea si tipul de otel;
standardul de produs;
lotul de fabricatie;
valorile determinate privind criteriile de performanta.
6.3.3 Existenta unei platforme pentru depozitarea armaturii etichetata pe dimensiuni si marci, in vederea
prevenirii deformarii, murdaririi si amestecarii armaturii.
6.3.4 Pe timp de iarna, existenta unor spatii acoperite sau conditii de protejare a armaturii cu prelate, folii
P.V.C., etc., pentru a preveni caderea zapezii pe armaturi si formarea de gheata pe suprafata armaturii.
6.3.5 Existenta inregistrarilor de calitate pentru lucrarile executate anterior montarii armaturii (proces
verbal de receptie calitativa pentru cofraj).
6.3.6 Verificari anterioare montarii armaturii, cu privire:

pozitia mustatilor de armatura lasate in elementele din beton turnate anterior;
curatarea cofrajului de aschii, moloz, rumegus si orice alt material sau obiect care nu constituie parte
componenta a elementului de constructie care urmeaza sa fie betonat;
curatarea suprafetei betonului turnat anterior care vine in contact cu betonul ce urmeaza sa fie turnat;
indreptarea eventualelor bare deformate in timpul transportului si manipularilor;
pozitionarea distantierilor.
6.4 Fasonarea armaturii
6.4.1 Otelul – beton livrat in colaci va fi indreptat si intins cu troliu mecanic sau manual, iar cel livrat sub
forma de bare va fi indreptat daca este cazul, dupa care se taie cu foarfeca sau stanta la dimensiunile date
prin proiectul lucrarii.
6.4.2 Fasonarea armaturii se face cu masina de fasonat, folosind bolturi cu diametre corespunzatoare
diametrelor barelor de armatura sau se poate face manual, pe banc de lucru, cu chei de fasonat armaturi.
6.4.3 Fasonarea armaturii se face cu miscari lente, fara socuri. La masina de indoit cu doua viteze, nu se
admite fasonarea armaturilor cu profil periodic la viteza mare a masinii.
6.4.4 Barele din otel-beton cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald, fiind incalzite la forja.
6.4.5 Se interzice folosirea flacarii oxiacetilenice pentru incalzirea barelor in vederea fasonarii la cald.
6.4.6 Capetele armaturii fasonate se vor termina cu sau fara carlige ( ciocuri ) conform prevederilor din
proiect. In cazul armaturilor netede ciocul se indoaie la 1800, iar la armaturile din otel-beton cu profil
periodic ciocurile se indoaie la 900.
6.4.7 Anci\orarea etrierilor si agrafelor se realizeaza prin carlige indoite la 1350 sau la 1800 in cazul celor
confectionati din OB 37 si la 1350 in cazul celor confectionate din otel-beton PC 52 sau PC 60.
6.4.8 In functie de tipul otelului si diametrul barelor, indoirea carligului ( ciocului ) se va face cu
urmatoarele diametre:
Tipul Diametrul barei Diametrul interior al ciocului

otelului “d” ( mm ) Minim Recomandat
< 20 2,5 d 5d
OB 37
> 20 5d 8d
< 20 2d 5d
PC 52
20 – 28 3,5 d 5d
PC 60
> 28 5d 5d
- lungimea carligului va fi de cel putin 3 d pentru barele din OB 37 si cel putin 7 d pentru barele cu profil
periodic ( PC 52 si PC 60 ).
6.5 Innadirea armaturilor
6.5.1 Innadirea armaturilor prin suprapunere sau prin petrecere
6.5.1.1 Innadirea armaturilor prin suprapunere sau prin petrecere se poate face numai pentru armaturi cu
diametrul pana la 25 mm, lungimea de suprapunere fiind urmatoarea:
Solicitarea Tipul Clasa betonului

armaturii otelului C 8/10 C 10/15 C 16/ 20 > C 16/20
OB 37 50 d 40 d
Intindere
Pc 52 si PC 60 40 d 30 d
OB 37; PC 52;
Compresiune 30 d 20 d
PC 60
6.5.1.2 La innadirea prin suprapunere, in acceasi sectiune a elementului de rezistenta din beton armat, la
barele supuse eforturilor de intindere, procentul maxim din suprafata armaturii innadite nu trebuie sa
depaseasca:
25 % in cazul barelor netede din OB 37;
50 % in cazul barelor cu profil periodic din PC 52 sau PC 60.
6.5.1.3 Nu se admite innadirea armaturilor prin suprapunere care au rol de tirant.
6.5.1.4 Innadirea plaselor sudate pe directia armaturii de rezistenta se face prin suprapunerea a doua
ochiuri + 5 cm.
6.5.2 Innadirea barelor prin sudura
6.5.2.1 Innadirea armaturilor cu diametrul mai mare de 25 mm este obligatoriu sa se faca prin sudura.
Armaturile cu diametrul mai mic de 10 mm nu se innadesc prin sudura.
6.5.2.2 La realizarea innadirii armaturii prin sudura manuala cu arc electric vor fi respectate urmatoarele
prevederi:
Lc
Tipul Varianta de
Φ Pe o parte Pe doua
otelului innadire Ls Le
parti
10-40 Suprapunere si doua eclise 8d 4d Lc+20mm Lc+20mm
OB 37
10-25 Cu o eclisa - 4d - 4d+20mm
PC 52 10-40 Suprapunere si doua eclise 10 d 5d Lc+20mm Lc+20mm
PC60 10-25 Cu o eclisa - 5d - 5d+20mm
Lc= lungimea cordonului de sudura;

Ls = lungimea suprapunerii;
Le = lungimea eclisei.
6.5.2.3. La toate tipurile de otel-beton, la variantele de innadire prin sudura, grosimea cordonului de
sudura va fi de 0,34 d si se va realiza astfel:
pana la diametrul de 16 mm, intr-un singur strat;
pentru diametrele cuprinse intre 18 mm si 28 mm, in doua straturi;
pentru diametrele mai mari de 28 mm, in trei straturi.
6.5.2.4 Innadirea barelor la stalpi din beton armat se face numai la baza stalpilor, deasupra planseelor si
in sectiuni diferite, cu petreceri de 35d – 60d.
6.5.2.5 Distanta minima intre doua sectiuni invecinate avand innadiri sudate, la elemente supuse la eforturi
de incovoiere, nu va fi mai mica de 50d.
6.5.2.6 Indoirea barelor sudate este admisa numai la o distanta minima de 5d de la capatul sudurii.
6.6 Ancorarea armaturilor
In functie de clasa betonului si tipul de otel-beton, lungimile minime de ancorare a armaturii vor fi
urmatoarele:
Tipul de otel - beton PC 60 PC 52 OB 37

C16/20 C8/10 C16/20 C8/10 C16/20
Clasa betonului C12/15
C12/15 C12/15 C20/25 C12/15 C20/25
Aderenta buna 35d 30d 35d 30d 40d 35d
Conditii nefavorabile de
45d 40d 45d 40d 50d 45d
aderenta sau solicitare
Conditii nefavorabile de
55d 50d 55d 50d 60d 55d
aderenta si solicitare
6.7 Montarea armaturilor
6.7.1 Prevederi generale
6.7.1.1 Montarea armaturilor poate sa inceapa numai dupa receptionarea calitativa a cofrajelor.
6.7.1.2 La montarea armaturilor se vor adopta masuri pentru asigurarea bunei desfasurari a turnarii si
compactarii betonului, prin:
crearea, la intervale de maxim 3,0 m a unor spatii libere intre armaturile de la partea superioara a
elementelor care se betoneaza, pentru a permite patrunderea libera a betonului sau a furtunelor prin care se
descarca betonul;
in cazul armaturilor dese, crearea unor spatii necesare patrunderii vibratoarelor la intervale de maxim
5 ori grosimea elemantului care se betoneaza; marimea minima a spatiilor de patrundere a vibratoarelor va
fi de 2,5Φ, in care Φ este diametrul vibratorului, in mod curent Φ = 38mm sau Φ = 58 mm; in acest scop,
armatura de la partea superioara a elementului betonat nu se incheie in zona de patrundere a vibratorului,
aceasta urmand sa se faca inainte de ultima etapa a betonarii.
6.7.1.3 Armaturile vor fi montate la pozitia prevazuta in proiect, luandu-se masuri care sa asigure
mentinerea acesteia in timpul turnarii betonului.
6.7.1.4 Praznurile si piesele metalice inglobate vor fi fixate prin puncte de sudura ( in cazul elementelor
sudabile ) fara alterarea caracteristicilor initiale ale otelurilor sau prin legaturi cu sarma de armatura
elementului sau de cofraj, astfel incat sa se asigure mentinerea pozitiei lor in timpul turnarii betonului.
6.7.1.5 Se recomanda ca, atunci cand se dispune de mijloace mecanice de ridicat, armatura sa se monteze
in carcase preasamblate la sol in atelierele de confectii armaturi sau pe santier.
6.7.2 Armarea fundatiilor
Pe stratul din beton de egalizare turnat pe fundul sapaturii se va aseza barele fasonate conform proiectului,
legandu-se intre ele, la intersectii, cu sarma neagra moale si montand distantieri pentru realizarea grosimii
stratului de acoperire.
Mustatile pentru stalpi sau pereti se fixeaza de armaturile fundatiei la pozitia in plan prevazuta in proiect,
dupa care se executa operatiunea de betonare.
6.7.3 Armarea radierelor
Ordinea in care se executa montarea armaturii este urmatoarea:

se introduc barele drepte si ridicate prevazute pentru armarea plasei inferioare;
se aseaza barele pe directia perpendiculara fata de primele bare din plasa inferioara, dupa care se
leaga intre ele cu sarma neagra, la intersectii;
se aseaza caprele de rezemare a plasei superioare si se fixeaza prin legare cu sarma de barele plasei
inferioare;
se introduc barele plasei superioare mai intai pe o directie care reazema pe capre si apoi pe directia
perpendiculara care reazema pe primele bare, iar la intersectie se leaga cu sarma neagra;
se introduc distantierii pentru realizarea grosimii stratului de acoperire cu beton;
se introduc mustatile pentru ancorarea armaturilor din stalpii sau peretii care reazema pe radier.
6.7.4 Armarea stalpilor
Se introduc barele verticale si se leaga de mustatile etonate in fundatii sau radier.
Se introduc si se leaga etrierii, incepand de la partea superioara a stalpului spre aza lui, la distantele
prevazute in proiect.
Se verifica verticalitatea carcasei astfel realizate si ancorarea ei pana la realizarea cofrajului.

Carcasa se imbraca cu cofrajul ( panouri din lemn sau din metal ).
Intre armatura si cofraj se introduce pe fiecare fata a stalpului cel putin un distantier la fiecare 1 m din
inaltimea stalpului.
Toate incrucisarile de la colturile etrierilor cu barele de rezistenta verticale vor fi legate cu sarma neagra,
restul incrucisarilor de pe portiunile drepte ale etrierilor vor fi legate in sah, din doua in doua incrucisari.
6.7.5 Armarea grinzilor
Armarea grinzilor se realizeaza dupa terminarea operatiunii de armare a stalpilor, in cazul in care grinzile
reazema pe stalpi.
Pe latura verticala a cofrajului se noteaza cu o creta pozitia etrierilor, asa cum este data in proiect.
Se introduc etrierii in cofraj cu partea superioara deschisa in sus.
Pe fundul cofrajului se aseaza distantierii pentru realizarea grosimii stratului de acoperire, cel putin 1
distantier pe 1 m de grinda.
Se introduc barele drepte de la partea inferioara a grinzii si se leaga cu sarma de etrierii asezati la pozitie.
Se introduc barele drepte de la colturile de sus ale grinzii si se leaga cu etrierii care raman in continuare
deschisi la partea de sus.
Se introduc barele drepte de pe peretii laterali ai grinzii si se leaga de etrieri.
Se introduc barele ridicate de la partea de jos a grinzii si se leaga de etrieri.
In cazul in care armatura de la partea inferioara a grinzii este asezata pe mai multe randuri, se aseaza
distantieri intre randurile armaturii, cel putin 1 distantier la fiecare 2 m de grinda, dupa care, pastrand
acceasi ordine de montaj aratata mai sus se monteaza armatura pe randul superior.
Se intind etrierii la partea de sus si se leaga de toate armaturile de la partea superioara a grinzii.
La partea superioara a grinzii se monteaza mustatile la distantele si diametrele prevazute in proiect, in

cazul in care pe grinda respectiva se va realiza un alt element de rezistenta ( stalp, perete, etc. )
Toate incrucisarile barelor armaturii longitudinale de rezistenta din colturile etrierilor vor fi legate cu
sarma iar incrucisarile dintre barele longitudinale cu portiunile drepte ale etrierilor vor fi legate in sah, din
doua in doua incrucisari. Barele ridicate vor fi legate obligatoriu de primii etrieri cu care se incruciseaza.
Pentru realizarea grosimii stratului de acoperire pe fetele laterale ale grinzii, se introduc distantieri, cel
putin 1 buc. la 1 m de grinda, pe fiecare fata laterala.
6.7.6 Armarea peretilor
Armatura se monteaza numai dupa ce, in prealabil, a fost executat cofrajul pe una din fetele peretelui.
Se monteaza barele verticale de la reteaua cea mai apropiata de cofraj, prin legarea de mustatile betonate
in fundatii, radiere sau grinzi.
Se monteza barele orizontale ale retelei celei mai apropiate de cofraj, prin legarea acestora cu sarma de
barele verticale montate anterior.
Reteaua de armaturi din pereti va avea legate, in mod obligatoriu, doua randuri de incrucisari marginale pe
intreg conturul, restul incrucisarilor din campul retelei vor fi legate in sah din doua in doua incrucisari,
ambele directii.
Reteaua astfel realizata se leaga prin carlige de cofraj, la distanta care sa asigure grosimea stratului de
acoperire cu beton, montand cel putin 3 distantieri pe fiecare 1 mp de perete.
In ordinea aratata mai sus se monteaza armatura din cea de-a doua retea a peretelui.
Se solidarizeaza cele doua retele cu distantieri prin care sa se asigure grosimea proiectata a peretelui, in
care este inclusa si grosimea celor doua straturi de acoperire a armaturii cu beton.
Se monteaza cofrajul celei de-a doua fete a peretelui si dupa consolidarea lui se trece la operatiunea de
betonare.
6.7.7 Armarea placilor
Se marcheaza pe cofraj cu creta sau cu creionul pozitia barelor.
Pe cofraj, se aseaza barele drepte si se leaga cu sarma de armatura grinzilor sau a centurilor.
Se monteaza barele ridicate si se solizarizeaza prin legarea de armaturi dispuse la partea superioara a
grinzilor si perpendicular pe barele ridicate.
La placile armate pe o singura directie se monteaza armatura de repartitie peste care se aseaza armatura de
rezistenta care se leaga cu sarma de armatura de repartitie peste care se aseaza armatura de rezistenta care
se leaga cu sarma de armatura de repartitie.
Armatura de repartitie va avea sectiunea cel putin 15% din sectiunea armaturii de rezistenta, dar cel putin
4Φ6/ml in cazul armaturilor cu plase legate cu sarma si 5Φ5/ml in cazul plaselor sudate.
In cazul placilor armate pe doua directii care nu au bare de repartitii, dupa montarea armaturii de la partea
de jos a placii se aseaza barele de montaj si calaretii, dupa care se monteaza si se leaga armatura de la
partea superioara a placii.
Reteaua de armaturi din placi va avea legate in mod obligatoriu doua randuri de incrucisari marginale pe
intreg conturul placii, restul incrucisarilor din campul placii vor fi legate in sah, din doua in doua
incrucisari, pe ambele directii.
Pentru asigurarea grosimii stratului de acoperire cu beton a armaturii de la partea inferioara a placii se
monteaza distantieri, cel putin 4 distantieri la 1 mp de placa.
Pentru a preveni deformarea armaturiii de la partea superioara a placii se monteaza capre care reazema pe
armatura inferioara a placii ( se interzice rezemarea pe cofraj ), cel putin cate o bucata la fiecare 1 mp de
placa si la o distanta de 1 m intre ele.
Pentru realizarea grosimii placii se monteaza reperi la distanta de 2 m intre ei, capatul superior al reperului
fiind la nivelul superior al placii, in care este inclusa si grosimea stratului de acoperire cu beton a amaturii
superioare.
In cazul placilor care lucreaza in consola se monteaza cate 4 capre la 1 mp de placa, la distanta de 50 cm
intre ele.
6.7.8 Montarea armaturilor confectionate in carcasa
6.7.8.1 Montarea armaturilor confectionate in carcasa se face numai cu mijloace mecanice de ridicat,
dotate cu dispozitive adecvate ( carlige cu bare distantiere ) care sa permita ridicarea si asezarea la pozitie
a carcaselor, fara deformarea sau deteriorarea carcasei.
6.7.8.2 La montarea armaturilor confectionate in carcasa se vor realiza urmatoarele operatiuni

premergatoare:
partea de constructie in care se face montarea va fi degajata de elemente sau materiale de constructii;
elementul in care se face montarea carcasei va trebui sa fie deschis.
6.7.8.3 Montarea armaturilor confectionate in carcase pentru stalpi se face prin asezarea capatului barelor
din carcasa pe mustatile betonate in elementul de rezistenta realizat anterior(fundatie sau barele stalpului
inferior), cu care se leaga cu sarma moale neagra, in cazul armaturilor cu diametrul pana la 25 mm sau prin
sudura in cazul barelor de armatura cu diametrul mai mare de 25 mm.
6.7.8.4 Dupa legarea armaturii se monteaza cofrajul stalpilor, se monteaza distantierii, dupa care urmeaza
operatiunea de betonare.
6.7.8.5 Montarea carcaselor in grinzi se face prin asezarea unui capat al carcasei pe un suport asezat pe
marginile cofrajului, iar cel de-al doilea capat se aseaza direct in cofraj, dupa ce in prealabil au fost asezati
distantierii pe fundul cofrajului.
6.7.9 Montarea plaselor sudate
Masurile pregatitoare pentru montarea armaturilor din plase sudate constau in amenajarea uni platforme
fara denivelari pentru depozitarea, taierea si decuparea plaselor sudate, precum si legarea de bare
suplimentare, in deplina concordanta cu dimensiunile elementului de constructie care se betoneaza si cu
prevederile proiectului.
Dupa prelucrarea plaselor, pe aceeasi platforma de lucru, se monteaza distantierii dintre cele doua plase,
dupa care, cu acelasi mijloc mecanic de ridicat prevazut cu dispozitive adecvate de legare si ridicare se
aseaza plasa superioara, se solidarizeaza prin legare cu sarma si apoi, armatura astfel confectionata, se
aseaza in cofraj.
La montarea plaselor se va urmari corecta innadire a acestora, prin petreceri de cel putin 2 ochiuri + 5 cm,
se va urmari ca ultimele doua bare marginale de la fiecare latura a plaselor sa nu aiba noduri nesudate mai
mult de 5% din numarul total de noduri ale barei si, in nici un caz, sa nu fie nesudate doua noduri
consecutive.
6.8 Distanta dintre armaturi

In functie de elementul de constructie si pozitia armaturii vor fi respectate urmatoarele distante minime
intre armaturi:
ELEMENTUL Distanta minima

Stalpi a) Bare longitudinale 50 mm
b) Etieri 100 mm
Grinzi a) Intre barele din primele doua randuri de armaturi de la Diametrul barei, dar nu mai
partea inferioara a grinzii; putin de 25 mm
b) Intre barele din randul al 3-lea si urmatoarele de armaturi 50 mm
de la partea inferioara a grinzii;
c) Intre randurile de armaturi de la partea inferioara; Diametrul barei, dar nu
mai putin de 25 mm
d) Intre armaturile de la partea superioara; Diametrul barei dau nu mai
putin de 30 mm
e) Etrieri 100 mm
Placi a) Armaturi de rezistenta 70 mm
6.9 Grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor
Pentru placi cu grosimea mai mica sau egala cu 10 cm = 1,0 cm

Pentru placi cu grosimea mai mare de 10 cm = 1,5 cm
Pentru grinzi cu inaltimea egala sau mai mica de 25 cm = 1,5 cm
Pentru grinzi cu inaltimea mai mare de 25 cm = 2,5 cm
Pentru stalpi = 2,5 cm
Pentru armatura de la fata inferioara a fundatiilor si grinzilor asezate in pamant, cu strat de egalizare = 3,5
cm
Pentru armatura de la fata inferioara a fundatiilor si grinzilor asezate in pamant, fara strat de egalizare =
5,0 cm
Pe fetele laterale ale elementelor in contact cu pamantul = 4,5 cm
Acoperirea etrierilor sau a armaturilor transversale din carcase sudate = 1,5 cm
In functie de gradul de rezistanta la foc, grosimea minima a stratului de acoperire va fi:
Grosimea minima a stratului de acoperire ( cm )

ELEMENTUL Gradul de rezistenta la foc
I II III IV
Placi plane de planseu 1,5 1,0 1,0 -
Placi plane de acoperis 1,0 - - -
Grinzi si nervuri la planseu 2,5 2 2 1,0
Grinzi si nervuri la acoperis 2,0 1,0 1,0 -
6.10. Abateri admisibile la fasonarea armaturii
ABATERI (mm )
Lungimi partiale sau totale fata Lungimi
Distanta Grosime de proiect
ELEMENTUL Petrecere Pozitia
intre axe strat
Innadiri innadirilor
bare acoperire <1m 1 – 10 m > 10 m
sudate
Fundatii +/- 10 + 10
Pereti +/- 5 +3
Stalpi +/- 3 +3 +5 +/- 20 +/- 30 +/- 3d 50
Grinzi +/- 3 +3
Placi +/- 5 +2
Intre etrieri si pasul +/- 10 -
ferestrelor
6.11 Controlul calitatii armaturilor
6.11.1 Pentru fiecare cantitate si sortiment de armaturi se va examina:

existenta si continutul documentelor de certificare a calitatii si compararea datelor inscrise in
certificat cu cerintele reglementate pentru produs;
aspectul.
6.11.2 Receptia armaturii montate va consta in a afecta urmatoarele verificari:

numarul, diametrul si pozitia armaturii in diferite sectiuni transversale ale elementelor structurii:
distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul de fixare;
lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza sa fie inglobate in
elementele ce se vor betona ulterior;
pozitia innadirilor si lungimile de petrecere a barelor;
dimensiunile, calitatea si numarul sudurilor de innadire;
dispozitivele de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii (distantieri si capre)
modul se asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton si dimensiunile acestuia;
pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate.
Dupa efectuarea acestor verificari, comisia de receptie va consemna observatiile facute in procesul
verbal de receptie calitativa a lucrarilor ce devin ascunse si va dispune de continuarea urmatoarelor faze de
lucrari sau de efectuarea unor remedieri.
6.12 Aspecte de mediu
6.12.1 Se vor respecta toate conditiile pentru protectia mediului inconjurator, a vietii si securitatii
6.12.2 Deseurile rezultate din punerea in aplicare a procedurii descrise, vor fi colectate, depozitate si
gestionate conform prevederilor legale aplicabile.
6.13 Aspecte de sanatate si securitate in munca
6.13.1 Se vor respecta toate cerintele minime privind protectia sanatatii si securitatii muncii.
6.13.2 Se vor acorda echipamente individuale de protectie si echipamente individuale de lucru
corespunzatoare.
6.13.3 Se vor respecta toate cerintele de semnalizare a sanatatii si securitatii in munca.
6.13.4 Lucrarile se vor desfasura astfel incat sa nu puna in pericol sanatatea si securitatea angajatilor.
7. INREGISTRARI
Nu sunt
8. ANEXE
Nu sunt.
Lucrari de armare a betonului

1 SCOP
1.1. Prezenta procedura stabileste responsabilitatile si metodele de control ce influenteaza direct calitatea
in procesul de realizare a lucrarilor de armare a betonului.
2 DOMENIU
2.1. Prezenta procedura se aplica la lucrarile de fasonare si montare a armaturilor, pentru elementele din
beton armat monolit (placi, stalpi, grinzi, fundatii, pereti).
2.2 Procedura cuprinde:

- stadiul fizic al lucrarilor;
- lucrari pregatitoare;
- executarea lucrarilor de armare;
- receptia lucrarilor.
3 DEFINIŢII
- CTC = Controlul Tehnic de Calitate;

- Resp. = Responsabil;
- PV = Proces Verbal
4 DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
- Legea nr. 10/ 1995 privind calitatea in constructii;

- Regulamentele privind calitatea in constructii aprobate prin H.G.R. 766/ 1997;
- Regulament privind protectie si igiena muncii in construcii – MLPAT/ ordin nr. 9/N/15.03.93;
- Norme generale de protectie impotriva incendiilor la realizarea constructiilor si instalatiilor,
Legea 212/ 1997;
- Normativ de siguranta la foc a constructiilor, Indiativ P 118 – 1999;
- Norme de prevenire si stingere a incendiilor in unitatile de constructii-motaj, Indicativ
742/D/1981;
- Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente, Indicativ C 56 –
2002;
- Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat,
Indicativ NE 012 – 1999;
- Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel - beton, Indicativ C 28 – 1984;
- Specificatie tehnica privind cerinte si criterii de performanta – pentru produse din otel utilizate ca
armaturi in structuri din beton, Indicativ ST 009 – 1996.
5 RESPONSABILITĂŢI
5.1.1. Numeste seful de santier/ responsabilul de activitate si asigura resursele necesare pentru aplicarea
Procedurilor de Control a Calitatii.
5.1.2. Asigura cadrul organizatoric necesar pentru executia lucrarilor contractate sa se desfasoare in
5.1.3. Asigura necesarul de resurse umane, materiale si financiare pentru desfasurarea activitatii de
control a proceselor de executie.
5.1.4. Aproba procurarea de materiale si produse, precum si angajarea de servicii aflati pe Lista
5.1.5. Identifica si defineste problemele exestente sau potentiale in materie de calitate si dispune actiuni
5.1.6. Initiaza, recomanda si stimuleaza gasirea de solutii pentru problemele identificate.
5.1.7. Verifica aplicarea solutiilor si masurilor stabilite.
5.1.8. Solicita beneficiarului efectuarea receptiei la terminarea lucrarilor numai la constructiile care
5.2.1. Verifica procedurile si instructiunile de lucru elaborate de compartimentele din subordine.
5.2.2. Raspunde de activitatea de planificare, programare, urmarire si decontare a activitatilor de executie,

5.2.3. Asigura planificarea procesului de productie si proiectare, astfel incat realizarea lucrarilor sa se faca
5.2.4. Asigura documentatia necesara si raspunde de asigurarea tuturor conditiilor necesare inceeperii
Procedurile de Control al Calitatii.
5.2.5. Participa la receptia lucrarilor si la punerea in functiune.
5.2.6. Raspune de respectarea termenelor contractuale pentru lucrarile de constructii.
5.3 RMCMS
5.3.1. Realizeaza audit-uri interne ale calitatii, mediului, sanatatii si securitatii muncii pentru a se asigura
5.3.2. Efectueaza analiza reclamatiilor referitoare la calitatea lucrarilor si asigura tratarea rezolvarii lor.
5.3.3. Verifica si asigura ca neconformitatile constatate sa fie remediate si tratate conform procedurilor.
5.3.4. Urmareste intocmirea inregistrarilor calitatii, mediului, sanatatii si securitatii muncii.
5.3.5. Urmareste indeplinirea actiunilor corective si preventive.
5.4 Sef de santier/ Sef punct de lucru
5.4.1. Asigura respectarea prevederilor Procedurii Tehnice de Executie la realizarea lucrarilor din santier.
5.4.2. Raspunde de respectarea prevederilor proiectului, a detaliilor de executie si a prevederilor din
5.4.3. Raspunde de realizarea, in timpul executarii lucrarilor, a inregistrarilor de calitate.
5.4.4. Raspunde de utilizarea in executia lucrarilor numai a procedeelorsi produselor prevazute in

proiecte, cu certificate de calitate sau pentru cre exista agremente tehnice si accepta inlocuirea acestora cu
altele pe baza Dispozitiei de santier stabilita de proiectant.
5.4.5. Raspunde de convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze
5.4.6. Controleaza, analizeaza si opreste, daca este cazul, continuarea lucrarilor care prin neconformitate
remedierea defectelor, solicitand si avizul Proiectantului, CTC/ RT, daca este cazul.
5.4.7. Initiaza si raspunde de aplicarea actiunilor corective si preventive necesare pentru eliminarea
5.4.8. Interzice folosirea materialelor insotite de buletine de incercare din care rezulta ca nu indeplinesc
5.4.9. Raspunde de aprovizionarea punctelor de lucru cu materiale necesare, insotite de documentele de

5.4.10. Gestioneaza deseurile rezultate in urma lucrarilor de armare a betonului.
5.4.11. Realizeaza lucrarile astfel incat sa nu afecteze mediul inconjurator.
5.4.12. Asigura cerintele optime dxe securitate si sanatate pentru locul de munca.
5.4.13. Asigura semnalizarea corespunzatoare a santierului pe linie de securitate si sanatate pentru locul
de munca.
5.4.14. Asigura dotarea angajatilor cu echipamente individuale de protectie corespunzatoare.
5.4.15. Consulta Planul de sanatate si securitate si Planul propriu de sanatate si securitate ori de cate ori
este cazul.
5.5. Controlul Tehnic de Calitate/ Responsabil Tehnic
5.5.1. Asigura ca executie lucrarilor sa se realizeze in conformitate cu prevederile proiectului si a planului

de calitate.
5.5.2. Solicita oprirea executiei in cazul in care s-au produs abateri grave de alitate si permite reluarea
5.5.3. Admite executia lucrarilor de constructii numai pe baza proiectelor si a detaliilor de executie
5.5.4. Supravegheaza calitatea lucrarilor prin monitorizarea si verificarea continua a stadiului executiei
lucrarilor.
5.5.5. Emite Rapoarte de Neconformitate pentru toate neconformitatile depistate in executia lucrarilor/
5.5.6. Asigura ca identificarea stadiului inspectiilor si incercarilor sa fie mentinuta pe tot parcursul
incercarile cerute.
5.6.1. Coorxdoneaza aplicarea principiilor generale de prevenire si de securitate la alegerea solutiilor

tehnice si/sau organizatorice in scopul planificari diferitelor lucrari sau faze de lucru care se desfasoara
5.6.2. Coordoneaza punerea in aplicare a masurilor necesare pentru a se asigura ca angajatorii si, daca este
cazul, lucratorii independenti respecta principiile generale aplicabile pe durata realizarii, intr-un mod
coerent si responsabil, si aplica planul de securitate si sanatate precizand regulile aplicabile santierului si
tinand seama de activitatile de exploatare care au loc in cadrul acestuia.
5.6.3. Adapteaza sau solicita sa se realizeze eventuale adaptari ale planului de securitate si sanatate si ale
de securitate si sanatate de care trebuie sa tina sema in cursul eventualelor lucrari ulterioare, in functie de
5.6.4. Coordoneaza activitatile care urmaresc aplicarea corecta a instructiunilor de lucru si de securitate a
muncii.
5.6.5. Ia masurile necesare astfel incat accesul pe santier sa se realizeze doar de persoanele abilitate.
5.6.6. Tine seama de toate interferentele activitatilor din perimetrul santierului sau din vecinatatea
acestuia.
5.6.7. Stabileste impreuma cu anteprenorul, obligatiile privind utilizarea mijloacelor de protectie

colectiva, a mijloacelor de ridicat, accesul pe santier.
5.6.8. Avizeaza planurile de securitate si sanatate elaborate de anteprenori si modificarile acestora.
5.6.9. Organizeaza cooperarea intre angajatori, inclusiv a celor care se succed pe santier, si coordonarea
reprezentantilor acesxtora si, daca este cazul, informarea lucratorilor independenti.
5.7. Lucratori deserventi santierului
5.7.1. Respecta prevederile prezentei Proceduri Tehnice de Executie.
5.7.2. Respecta indrumarile Sefului de santier/ Sefului de punct de lucru.

5.7.3. Depoziteaza deseurile corespunzator si pe sortimente.
5.7.4. Mentin curatenia la locul de munca.
5.7.5. Desfasoara activitatea in conformitate cu pregatirea si instruirea sa astfel incat sa nu expuna la

5.7.6. Utilizeaza corect masinile, aparatura, uneltele, substantele (de ex., substantele periculoase),
5.7.7. Utilizeaza corect echipamentul individuale de protectie acordat.
5.7.8. Sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a
5.7.9. Comunica imediat Sefului de santier/ Sefului de punct de lucru si/sau Lucratorilor desemnati orice
situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si
5.7.10. Aduce la cunostinta Sefului de santier/ Sefului punctului de lucru accidentele suferite de propria
persoana.
5.7.11. Utilizeaza echipamentul individual de protectie, corespunzator scopului pentru care a fost
desemnat.
PROCEDURA
Nr. Categoria de lucrari /
Principalele verificari
Crt. operatia
6.1 Stadiul lucrarilor
6.1. Montarea armaturilor poate sa -Se verifica existenta procesului verbal
1 inceapa numai dupa de receptie calitativa a cofrajelor
receptionarea calitativa a
cofrajelor
Lucrari pregatitoare -Se verifica existenta certificatului de

6.2 Otelul beton trebuie sa calitate al materialelor ;
6.2. indeplineasca conditiile -Se vor efectua probe de laborator
1 tehnice prevazute in STAS privind caracteristicile mecanice,
438/1,2,3, - 1980, privind alungirea, indoirea pe dorn,
compozitia chimica, compozitie chimica ;
dimensiuni, aspect si -Se verifica dimensiunile sectiunii si
caracteristici mecanice aspectul
-Se verifica aspectul armaturilor

Fasonarea armaturilor
conform proiectului :
6.2. -se curata de rugina,
2 impuritati, etc. ; -Se verifica lungimea barelor,
-se executa indreptarea diametrul, bucatile, fasonarea
armaturilor ; ciocurilor de ancorare
-se trece la fasonarea
armaturilor conform
desenelor de executie din
proiect ;
-se interzice fasonarea
armaturilor la temperaturi sub
-10°C ;
-barele cu profil periodic cu
diametrul mai mare de 28
mm, se vor forma la cald.
Executarea lucrarilor de
armare -Se verificari amplasarea armaturilor
Montarea armaturilor se va in cofraje conform proiectului
6.3 face la pozitia prevazuta in (diametre, bucati, lungimi, capre, piese
proiect, respectand inglobate)
6.3. urmatoarele:
1 -se prevad distantieri din
mortar de ciment sau din
plastic, cel putin 2 buc/mp
placa si 1 buc/ml la grinzi,
stalpi ; -Se verifica distantele minime si
-se prevad capre din otel maxime intre armaturi
beton sprijinite pe armatura
inferioara pentru montarea
armaturilor superioare la
pozitie; -In cazul inlocuirii sortimentelor si
-se va avea in vedere crearea diametrelor de armaturi se va verifica
de spatii necesare patrunderii avizul dat de proiectant pentru aceasta
betonului sau a vibratorului,
incheind partial armatura
superioara ; -Se verifica incadrarea in abaterile
-se monteaza piesele metalice limita admise la fasonarea si montarea
inglobate, praznurile, armaturilor conform normativ.
mustatile si se leaga de
armaturi (puncte de sudura
sau sarma) sau de cofraj, in
vederea mentinerii pozitiei
lor;
-se recomanda montarea
armaturilor sub forma de
carcase preasamblate, daca se
dispune de mijloace de
ridicat.
6.3. Inadirea armaturilor se va -Se verifica concordanta intre

2 face conform proiectului.Ele prevederile proiectului si executie,
pot fi : lungimi de suprapunere, lungimi si
-innadirea prin suprapunere grosimi de sudura, curatarea acestora
(petrecere) de zgura.
-innadirea prin sudura :
sudura electrica prin punte ;
sudura electrica cap la cap
prin topire intermediara ;
sudura manuala cu arc
electric prin suprapunere ;
sudura normala cap la cap cu
arc electric (in cochilie sau
semimanson de cupru) ;
sudura in mediu de CO2
6.3. Legarea armaturilor se refera -Se verifica legaturile prevazute in

3 la legarea acestora la normativ
incrucisari si legarea etrierilor
de barele longitudinale drepte
sau inclinate
6.3. -Se verifica incadrarea in prevederile
4 Se asigura stratul de acoperire normativului NE012 – 1999
din beton pentru protectia
armaturii contra coroziunii si
conlucrarea cu betonul
6.4 Receptia lucrarilor de -La terminarea montarii armaturilor se

armare verifica si se consemneaza in procese
verbale urmatoarele :
-numarul, diametrul si pozitia
armaturilor in diferite sectiuni ;
-distanta dintre etrieri si diametrul lor ;
-lungimea portiunilor de bare ce
urmeaza a fi inglobate in elementele
turnate ulterior ;
-pozitia innadirilor si lungimea
petrecerilor ;
calitatea sudurilor ;
dispozitive de mentinere a pozitiei
armaturilor ;
-asigurarea grosimii stratului de
acoperire ;
-pozitia si modul de fixare al pieselor
inglobate.
6.5.1. Se vor respecta toate conditiile pentru protectia mediului inconjurator, a vietii si securitatii
6.5.2. Deseurile rezultate din punerea in aplicare a procedurii descrise, vor fi colectate,
depozitate si gestionate conform prevederilor legale aplicabile.
6.6. Aspecxte de sanatate si securitate in munca

6.6.1. Se vor respecta toate cerintele minime privind protectia sanatatii si securitatii muncii.
6.6.2. Se vor acorda echipamente individuale de protectie si echipamente individuale de lucru
corespunzatoare.
6.6.3. Se vor respecta toate cerintele de semnalizare a sanatatii si securitatii in munca.
6.6.4. Lucrarile se vor desfasura astfel incat sa nu puna in pericol sanatatea si securitatea
nagajatilor.
7. ÎNREGISTRĂRI
Nu exista.
8. ANEXE
Nu exista.
Lucrari de zidarie
1 SCOP
1.1. Prezenta procedura stabileste responsabilitatile si metodele de control ce influenteaza direct

calitatea la efectuarea lucrarilor de zidarie.
2 DOMENIU
2.1. Prezenta procedura se aplica la efectuarea lucrarilor de zidarie obisnuita din caramida plina
sau cu goluri si zidarie din blocuri BCA pentru ziduri portante si ziduri de compartimentare.
2.2. Toate aceste proceduri sunt descrise mai jos cuprinzand urmatoarele etape:
lucrari pregatitoare;
executarea lucrarilor de zidarie;
receptia finala a lucrarilor.
3 DEFINIŢII
CTC = Controlul Tehnic de Calitate;

Resp. = Responsabil;
PV = Proces Verbal
Legea nr. 10/ 1995 privind calitatea in constructii;

Regulamentele privind calitatea in constructii aprobate prin H.G.R. 766/ 1997;
Regulament privind protectie si igiena muncii in construcii – MLPAT/ ordin nr. 9/N/15.03.93;
Norme generale de protectie impotriva incendiilor la realizarea constructiilor si instalatiilor,
Legea 212/ 1997;
Normativ de siguranta la foc a constructiilor, Indiativ P 118 – 1999;
Norme de prevenire si stingere a incendiilor in unitatile de constructii-motaj, Indicativ
742/D/1981;
Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente, Indicativ C 56
– 2002;
Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat,
Indicativ NE 012 – 1999;
Normativ privind alcatuirea, calculul si executarea structurilor din zidarie, Indicativ P 2 – 1985;
Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate usoare la lucrarile de zidarie,
Indicativ C 14 – 1982;
Ghid privind utilizarea blocurilor mici din zidarie din beton si agregate grele BZG 290x240x88
mm, Indicativ C 14/1 - 1994;
Instructiuni tehnice pentru alcatuirea si executarea peretilor din placi ondulate din azbociment,
Indicativ C 116 – 1982;
Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala, Indicativ
C 17 – 1982;
Instructiuni tehnice pentru executarea zidariilor din piatra bruta, Indicativ C 193 – 1979
5.1.1. Numeste seful de santier/ responsabilul de activitate si asigura resursele necesare pentru
aplicarea Procedurilor Tehnice de Executie.
5.1.2. Asigura cadrul organizatoric necesar pentru executia lucrarilor contractate sa se desfasoare
in conditii controlate.
5.1.3. Asigura necesarul de resurse umane, materiale si financiare pentru desfasurarea activitatii
de control a proceselor de executie.
5.1.5. Identifica si defineste problemele exestente sau potentiale in materie de calitate si dispune
actiuni corective si preventive in vederea remedierii neconformitatilor referitoare la produsele
aprovizionate, la lucrarile si/sau serviciile realizate.
5.1.8. Solicita beneficiarului efectuarea receptiei la terminarea lucrarilor numai la constructiile

care corespund cerintelor de calitate si pentru care s-au predat investitorului documentele
necesare intocmirii Cartii Constructiei.
5.2.2. Raspunde de activitatea de planificare, programare, urmarire si decontare a activitatilor de

executie, corelat cu celelalte activitati conform cerintelor contractuale perfectate.
5.2.3. Asigura planificarea procesului de productie si proiectare, astfel incat realizarea lucrarilor
sa se faca la termenele stabilite.
5.2.4. Asigura documentatia necesara si raspunde de asigurarea tuturor conditiilor necesare

inceeperii lucrarilor, pentru realizarea acestora conform documentatiilor, normelor in vigoare si a
prevederilor din Procedurile de Control al Calitatii.
5.2.6. Raspune de respectarea termenelor contractuale pentru lucrarile de constructii
5.3 RMCMS
5.3.1. Realizeaza audit-uri interne ale calitatii, mediului, sanatatii si securitatii muncii pentru a se
5.3.2. Efectueaza analiza reclamatiilor referitoare la calitatea lucrarilor si asigura tratarea

rezolvarii lor.
5.3.3. Verifica si asigura ca neconformitatile constatate sa fie remediate si tratate conform

procedurilor.
5.3.4. Urmareste intocmirea inregistrarilor calitatii, mediului, sanatatii si sanatatii muncii.

5.4.1. Asigura respectarea prevederilor Procedurii Tehnice de Executie la realizarea lucrarilor din
santier.
5.4.2. Raspunde de respectarea prevederilor proiectului, a detaliilor de executie si a prevederilor

din caietele de sarcini.

proiecte, cu certificate de calitate sau pentru cre exista agremente tehnice si accepta inlocuirea
acestora cu altele pe baza Dispozitiei de santier stabilita de proiectant.
5.4.5. Raspunde de convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse
in faze determinante ale executiei si asigura conditiile necesare efectuarii acestora in scopul
obtinerii acordului pentru continuarea lucrarilor.
5.4.6. Controleaza, analizeaza si opreste, daca este cazul, continuarea lucrarilor care prin
neconformitate pot periclita stabilitatea si rezistenta constructiilor, performanta instalatiilor
aferente, urmareste remedierea defectelor, solicitand si avizul Proiectantului, CTC/ RT, daca este
cazul.
5.4.7. Initiaza si raspunde de aplicarea actiunilor corective si preventive necesare pentru

eliminarea cauzelor neconformitatilor constatate la realizarea lucrarilor ca urmare a audit-urilor
interne, a controlului calitatii lucrarilor sau a inspectiilor abilitate.
5.4.8. Interzice folosirea materialelor insotite de buletine de incercare din care rezlta ca nu
indeplinesc conditiile de calitate.
5.4.9. Raspunde de aprovizionarea punctelor de lucru cu materiale necesare, insotite de

documentele de certificare a calitatii.
5.4.10. Gestioneaza deseurile rezultate in urma lucrarilor de zidarie.
5.4.12. Asigura cerintele optime de securitate si sanatate pentru locul de munca.
5.4.13. Asigura semnalizarea corespunzatoare a santierului pe linie de securitate si sanatate

pentru locul de munca.

5.4.15. Consulta Planul de securitate si sanatate si Planul propriu de securitate si sanatate ori de
cate ori este cazul.
5.5.1. Asigura ca executie lucrarilor sa se realizeze in conformitate cu prevederile proiectului si a

planului de calitate.
5.5.2. Solicita oprirea executiei in cazul in care s-au produs abateri grave de alitate si permite
reluarea lucrarilor numai dupa remedierea defectelor.
5.5.3. Admite executia lucrarilor de constructii numai pe baza proiectelor si a detaliilor de

executie verificate de specialisti verificatori de proiecte atestati.
5.5.4. Supravegheaza calitatea lucrarilor prin monitorizarea si verificarea continua a stadiului

executiei lucrarilor.
5.5.5. Emite Rapoarte de Neconformitate pentru toate neconformitatile depistate in executia

lucrarilor/ serviciilor societatii sau la receptia materialelor aprovizionate.
5.5.6. Asigura ca identificarea stadiului inspectiilor si incercarilor sa fie mentinuta pe tot

parcursul executiei lucrarilor, in scopul supunerii la receptie numai a lucrarilor la care sunt
efectuate inspectiile si incercarile cerute.
5.6.1. Coordoneaza aplicarea principiilor generale de prevenire si de securitate la alegerea

solutiilor tehice si/sau organizatorice in scopul planificarii diferitelor lucrari sau faze de lucru
care se desfasoara simultan ori succesiv si la estimarea timpului necesxar pentru realizarea
acestor lucrari sau faze de lucrari.
5.6.2. Coordoneaza punerea in aplicare a masurilor necesare pentru a se asigura ca angajatorii si,
daca este cazul, lucratorii independenti respecta principiile generale aplicabile pe durata realizarii
lucrarii, intru-un mod coerent si responsabil, si aplica planul de securitate si sanatate precizand
regulile aplicabile santierului si tinand seama de activitatile de exploatare care au loc in cadrul
acestuia.
5.6.3. Adapteaza sau solicita sa se realizeze eventuale adaptari ale planului de securitate si
sanatate si ale dosarului de interventii ulterioare, adaptat caracteristicilor lucrarii si continand
elementele utile in materie de securitate si sanatate de care trebuie sa tina seama in cursul
eventualelor lucrari ulterioare, in functie de evolutia lucrarilor si de eventualele modificari
intervenite.
5.6.4. Coordoneaza activitatile care urmaresc aplicarea corecta a instructiunilor de lucru si de

securitate a muncii.
5.6.5. Ia masurile necesare astfel incat acceusl pe santier sa se realizeze doar de persoanele
abilitate.
5.6.6. Tine seama de toate interferentele activitatilor din perimetrul santierului sau din
vecinatatea acestuia.
5.6.7. Stabileste impreuna cu anteprenorul, obligatiile privind utilizarea mijloacelor de protectie

5.6.8. Avizeaza planurile de securitate si sanatate elaborate de anteprenori si modificarile

acestora.
5.6.9. Organizeaza cooperarea intre angajatori, inclusiv a cellor care se succed pe santier, si
coordonarea activitatilor acestora, privind protectia lucratorilor, prevenirea accidentelor si a
riscurilor profesionale care pot afecta sanatatea si securitatea lucratorilor, informarea reciproca si
informarea lucratorilor si a reprezentantilor acestora si, daca este cazul, informarea lucratorilor
independenti.
5.7.5. Desfasoara activitatea in conformitate cu pregatirea si instruirea sa astfel incat sa nu

expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte
persoane care pot fi afectate de omisiunile sale in timpul procesului de munca.
5.7.6. Utilizeaza corect masinile, aparatura, uneltele, substantele (de ex., substantele
periculoase), echipamentele de transport si alte mijloace de productie.
5.7.8. Sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea

arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, instalatiilor tehnice si
cladirilor, si utilizeaza corect aceste dispozitive.
5.7.9. Comunica imediat Sefului de santier/ Sefului de punct de lucru si/sau Lucratorilor
desemnati orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol
pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie.
5.7.10. Aduce la cunostinta Sefului de santier/ Sefului punctului de lucru accidentele suferite de
propria persoana.
desemnat.
6 PROCEDURA
Nr. Crt. Categoria de lucrari / operatia Principalele verificari
6.1 Pregatirea lucrarilor
6.1.1 Stadiul fizic al lucrarilor de constructii -Se verifica vizual starea constructiei si
trebuie sa asigure : existenta Proceselor Verbale care sa ateste ca
-structura de rezistenta la zidariile lucrarile prezentate corespund
neportante sau fundatiile de zidarii
portante sa fie terminate ;
-izolatia hidrofuga unde este cazul sa fie
executata inclusiv la peretii subsol ;
-pentru peretii de compartimentare sa fie
6.1.2 executat acoperisul sau planseul superior ;
-sa fie precizate golurile de montaj pentru
utilaje tehnologice (daca este cazul) ;
-sa fie realizata pardoseala bruta pentru
peretii de compartimentare.
Pregatirea frontului de lucru

-sa fie degajat frontul de lucru -Se verifica dimensiunile si amplasarea
-sa fie aprovizionat frontul de lucru cu golurilor
materialele de lucru si cele auxiliare ;
-sa fie instalate schelele de lucru fixe sau
mobile
Lucrari pregatitoare specifice :

-trasare axe zidarie ;
6.1.3 -intersectii dintre pereti sau intre pereti si -Se verifica indeplinirea conditiilor
structura ;
-se pozitioneaza golurile de usi si -Se verifica calitatea materialelor

ferestre ;
-daca este prevazut se lasa dibluri sau se
impusca bolturi pentru diverse prinderi
sau alte dispozitive conform proiect
Executia lucrarilor de zidarie

Operatiile sunt urmatoarele : -Se verifica axele zidariei, pozitionare
-trasarea zidului si marcarea golurilor de intersectii de pereti la zidaria de rezistenta
usisau ferestre ; -Se verifica axele elementelor de stractura
-instalarea abstecurilor la coltul zidurilor intre care se executa zidaria si axele peretilor
in pozitia exacta, fixare si intindere sfori ; la zidaria de umplutura ;
-asezarea mortarului de baza in strat -Se verifica filarea golurilor de ferestre cu
6.2 uniform ; fatada ;
-asezarea caramizilor pe zid -Se verifica mustatile pentru centuri si
6.2.1 se uda ; stalpisori ;
se aseaza pe patul de mortar ; -Se verifica prin sondaj calitatea materialelor
se bate usor puse in opera
-ajustare caramizi (unde este cazul) ;
-curatire mortar in exces cu mistria ;
-amestecarea periodica a mortarului in
targa ;
-montarea , intinderea si fixarea sforii la
fiecare rand nou ;
-montarea ghermenelor si a diblurilor ;
-montarea boiandrugilor prefabricati din -Se verifica trasarea zidurilor
beton armat deasupra golurilor
Zidaria din blocuri BCA se executa cu -Verticalitatea abstecurilor

respectarea ce lor indicate la punctul 2.1,
in plus se vor respecta : -Verificare orizontalitate si verticalitate
-se executa la temperaturi exterioare de randuri cu bolobocul si dreptarul ;
minim +3°C ; -Se verifica udarea caramizilor,
-se executa din blocuri intregi sau uniformitatea ridicarii zidariei de-a lungul
fractiuni care se taie cu fierastraul ; intregului front, orizontalitatea randurilor
-toate rosturile se executa de 10 mm ; zidariei si verticalitatea fetelor laterale si a
-se foloseste mortar adeziv cu compozitia muchiilor
1:3 :1-aracet :nisip 0-1 mm :nisip 1-3 mm
apa ;
-in timpul executarii peretilor sa nu existe Se verifica respectarea punctului 2.2
diferente de inaltime mai mari de 1,5 m ;
-intre executarea zidariei la un nivel si in
aceeasi zona la nivel superior se lasa 3-4
zile pentru intarirea zidariei
Receptia finala a lucrarilor

6.3 Dupa executarea lucrarilor de zidarie si Se verifica urmatoarele :
intocmeste dosarul cu toate actele care s- -existenta certificatelor de calitate a
6.3.1 au incheiat pe parcursul lucrarilor care materialelor si corespondenta cu cerintele din
atesta calitatea lucrarilor si care folosesc proiect ;
la receptia finala a lucrarilor -existenta PV de lucrari ce devin ascunse ;
-prinderea si ancorarea zidariei unde este
prevazut cu mustati, dibluri, bolturi, etc …
-umplerea corecta a rosturilor si impanarea
zidariei;
-dimensiuni ziduri, goluri, planeitate,
verticalitate zid, etc.
6.5. Aspecte de sanatate si securitate in munca
corespunzatoare.
angajatilor.
7. ÎNREGISTRĂRI
Nu exista.
8. ANEXE
Nu exista.
Lucrari de hidroizolatii la terase si acoperisuri

1 SCOP

calitatea la executarea lucrarilor de hidroizolatii.
2 DOMENIU
2.1 Prezenta procedura se aplica la executarea lucrarilor de hidroizolatii la terase si acoperisuri.
2.2. procedura cuprind:
stadiul fizic al lucrarilor;
executarea lucrarilor;
receptia lucrarilor.
3 DEFINIŢII
PV = Proces Verbal

Legea 212/ 1997;
742/D/1981;
– 2002;
Norme tehnice pentru utilizarea foliilor din PVC la hidroizolarea constructiilor subterane si
bazinelor, Indicativ C 216 – 1983;
Norme tehnice privind alcatuirea si executarea hidroizolatiilor cu folie din PVC plastefiat la
acoperisuri, Indicativ C217 – 1983;
Instructiuni tehnice privind alcatuirea si executarea hidroizolatiei monostrat cu folie, stratificata
din PVC plastifiat la acoperisurile cladirilor industriale si agrozootehnice, necirculabile, Indicativ
C 234 – 1991;
Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea hidroizolatiilor la cladiri, Indicativ NP 040
– 2002.
aplicarea Procedurilor de Control ale Calitatii.



prevederilor din Procedurile de Control ale Calitatii.
5.3 RMCMS

rezolvarii lor.

procedurilor.
santier.


cazul.


5.4.10. Gestioneaza deseurile rezultate in urma lucrarilor de hidroizolatii la terase si acoperisuri.
5.4.13. Asigura semnalizarea corespunzatoare a santierului pe linie de sanatate si securitate

5.4.15. Consulta Planul de sanatatea si securitatea si Planul propriu de sanatate si securitate ori
de cate ori este cazul.





solutiilor tehnice si/ organizatorice in scopul planificarii diferitelor lucrari sau faze de lucru care
se desfasoara simultan ori succesiv si la estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor
lucrari sau faze de lucrari.
lucrarii, intr-un mod coerent si responsabil, si aplica planul de securitate si sanatate precizand
acestuia.
eventualelor lucrari ulterioare, in functie de evolutia lucxrarilor si de eventualele modificari
intervenite.

5.6.5. Ia masurile necesare astfel incat accesul pe santier sa se realizeze doar de persoanele
abilitate.


acestora.
5.6.9. Organizeaza cooperarea intre angajatori, inclusiv a celor care se succed pe santier, si
independenti.


propria persoana.
desemnat.
6 PROCEDURA
6.1 Stadiul fizic al lucrarilor
6.1.1 Inaintea inceperii lucrarilor de -Se verifica pantele si se controleaza
hidroizolatii, se vor lua in primire suprafata daca e curata, fara asperitati si cu
suprafetele suport pe care aceasta denivelari sub 5 mm;
trebuie sa se aplice; suprafetele suport -Se verifica executia scafelor si muchiilor;
pot fi alcatuite din beton monolit, -Se verifica daca raportul din mortar sau
prefabricat, beton de panta, placi beton este uscat sau intarit ;
termoizolante, tabla cutata -Se verifica daca sunt fixate conductele de
scurgere, elementele de strapungere,
dibluri, carlige, agrafe, daca sunt executate
rebordurile, lacasurile rosturilor,
deflectoarele sau alte lemente situate sub
hidroizolatie.
6.2 Lucrari pregatitoare

6.2.1 In vederea obtinerii de lucrari de calitate -Se verifica organizarea spatiilor si a cailor
se asigura serviciile unei intreprinderi de acces;
de specialitate sau a unei echipe -Se verifica calitatea si cantitatea foilor
specializate bitumate, bitumurilor si a materialelor
Se vor asigura urmatoarele: auxiliare , starea suprafetei elementelor de
-spatii corespunzatoare pentru acoperis pentru a putea incepe lucrarile.
depozitarea materialelor si amplasarea
utilajelor;
-cai de acces pentru transportul si
manipularea materialelor;
-lucrarile de hidroizolatii la cald se
executa la temperaturi de peste +5°C ;
este interzisa executia pe ploaie sau
burnita;
-temperatura masticului de bitum max.
200°C iar in momentul lipirii 150°C-
180°C.
Executarea lucrarilor
6.3 Inaintea executarii hidroizolatiei La executarea hidroizolatiilor se verifica
6.3.1 propriu-zise se realizeaza: urmatoarele:
-sapa support de 1,5 cm peste -daca alcatuirea structurii hidroizolatiei
termoizolatia de B.C.A., sau de 3 cm corespunde cu prevederile din proiect;
armata peste materialele tasabile; -daca s-au respectat ordinea si etapele
-un strat rigid peste polistiren; corespunzatoare
-amorsa cu solutie sau emulsie de
bitum.
6.3.2 Hidroizolatia propriu-zisa cuprinde: -Se fac urmatoarele verificari:

-strat de difuzie din impaslitura de -verificarea etanseitatii;
bitum; -verificarea prin probe de laborator a
-panza bitumata sau tesatura bitumata materialelor folosite;
lipita cu mastic de bitum; -verificarea vizuala a hidroizolatiei ca panta
-unul sau mai multe straturi de de scurgere, continuitate, executia
impaslitura bitumata lipita cu mastic de petrecerilor, existenta umflaturilor,
bitum. racordarile la strapungeri si guri de
scurgere, respectarea directiei de montare a
foilor;
-se verifica protectia hidroizolatiei verticale
6.3.3 Protectia hidroizolatiei se executa in la atice, reborduri, strapungeri, aderenta ei
una din urmatoarele variante: si lipsa deplasarilor;
-cu vopsea reflectorizanta; -se verifica lucrarile de tinichigerie
-cu pietris in greutate de 70kg/mp; aferente(copertine, sorturi, pazii, jgheaburi,
-cu placi mozaicate pe nisip 2 cm; burlane);
-idem dale de beton pe nisip 2 cm; -daca se considera necesar, la suprafete mai
-cu mozaic turnat pe nisip 2 cm; mari de 20 mp, cu avizul proiectantului, se
-rosturile intre placi se umplu cu mastic va face inundarea cu apa de 2-4 cm
bituminos sau lapte de ciment. grosime in timp de 72 ore;
-existenta certificatelor de calitate si a
documentelor menntionate mai sus;
-verificarea etanseitatii tuturor imbinarilor
dintre tronsoane, la armaturi si dispozitive
6.4 Receptia lucrarilor -Se verifica existenta tuturor documentelor.
6.5 Receptia finala a lucrarii

Dupa efectuarea probelor de presiune,
cu bune rezultate se trece la receptia
finala a lucrarilor de montaj pentru
intregul ansamblu al conductei de
aductiune sau retelei de distributie,
intocmindu-se dosarul cu rezultatul
tuturor verificarilor care servesc la
receptia finala a lucrarii

corespunzatoare.
angajatilor.
7. ÎNREGISTRĂRI
Nu exista.
8. ANEXE
Nu exista.
Sarpante si invelitori
1 SCOP

calitatea la executarea lucrarilor de sarpante si invelitori.
2 DOMENIU
2.1. Prezenta procedura cuprinde aspecte legate de alcatuirea acoperisului din sarpanta din lemn
ecarisat si invelitoare din tigla, tabla tip tigla.
2.2. Procedura cuprinde:

pregatirea lucrarilor pentru efectuarea acoperisului;
executarea lucrarilor;
receptia calitativa a lucrarilor.
3 DEFINIŢII

PV = Proces Verbal

Legea 212/ 1997;
742/D/1981;
– 2002;
Normativ privind proiectarea constructiilor din lemn, Indicativ NP 005 – 2003;
Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea invelitorilor acoperisurilor in panta,
Indicativ NP 069 – 2002;
Specificatia tehnica privind cerinte pentru proiectare si executarea constructiilor in solutie de
structura spatiala reticulara plana, Indicativ ST 013 – 1997;
Alegerea pantelor, STAS 3303-77;
Calitatea tiglelor, STAS 514-78;
Sipci din lemn de brad, STAS 942 – 71;
Sipci din lemn de brad, STAS 1949 – 74;
Jgeaburi semicirculare, STAS 2389 – 77.
aplicarea Procedurilor de Control ale Calitatii.



prevederilor din Procedurile de Control ale Calitatii.
5.3 RMCMS

rezolvarii lor.

procedurilor.
santier.


cazul.


5.4.10. Gestioneaza deseurile rezultate in urma realizarii lucrarilor la sarpante si invelitori.
6.4.11. Realizeaza lucrarile astfel incat ca nu afecteze mediul inconjurator.
6.4.13. Asigura semnalizarea corespunzatoare a santieului pe linie de securitate si sanatate pentru

locul de munca.
6.4.14. Asigura dotarea corespunzatoare a santierului pe linie de securitate si sanatate pentru

locul de munca.
6.4.15. Consulta Planul de sanatate si securitate si Planul propriu de sanatate si securitate ori de
cate ori este cazul.





solutiilor terhnice si/sau organizatorice in scopul planificarii diferitelor lucrari sau faze de lucru
care se desfasoara simultan ori succesiv si la estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor
regulile santierului si tinand seama de activitatile de exploatare care au loc in cadrul acestuia.
eventualelor lucrari ulterioare, in functie de evolutia lucrarilor si de eventualele modificari
intervenite.

abilitate.

acestora.

civila, a mijloacelor de ridicat, accesul pe santier.
independenti.


propria persoana.
desemnat.
6 PROCEDURA
6.1 Stadiul fizic al lucrarilor
Inaintea inceperii lucrarilor -Se verifica daca suportul din mortar sau
pentru executarea acoperisului, se beton este uscat sau intarit
vor lua in primire suprafetele
suport pe care acestea trebuie sa
se aplice; suprafetele suport pot fi
alcatuite din beton monolit,
prefabricat, beton de panta, placi
termoizolante, tabla cutata.
Lucrari pregatitoare
6.2 Se vor asigura urmatoarele: -Se verifica calitatea sipcilor din brad,
-spatii corespunzatoare pentru grinzilor de sustinere, tiglelor sau tabla
depozitarea materialelor si ondulata, coamelor si a materialelor
amplasarea utilajelor; auxiliare, starea suprafetei elementelor de
-de acces pentru transportul si acoperis pentru a putea incepe lucrarile
manipularea materialelor
Executarea lucrarilor
6.3 -se executa lucrarile de dulgherie; Se verifica urmatoarele:
-acoperisul se executa din lemn -se verifica pantele si dimensiunile;
ecarisat de dimensiuni -daca alcatuirea structurii acoperisului
dimensionate in functie de corespunde cu prevederile din proiect;
deschideri; -daca s-au respectat ordinea si etapele
pentru evacuarea apelor se prevad corespunzatoare;
jgheaburi si burlane; -calitatea burlanelor si jgheaburilor;
-fiecare element al sistemului de -modul de imbinare;
jgheaburi si burlane este executat -se verifica distanta dintre cosul de fum si
din tabla zincata la cald acoperit partile lemnoase sau combustibile ale
cu plastic multistratificat; acoperisului, care trebuie sa fie mai mare
-sarpanta va fi tratata prin de 10 cm;
ignifugare pentru evitarea -gradul de acoperire al suprafetei
incendiilor;
-se aseaza tigla pe sipci
6.4 Receptia lucrarilor Se verifica:

-conformitatea acoperisului cu cerintele
clientului;
-se verifica lucrarile de tinichigerie
aferente (jgheburi, burlane);
-existenta certificatelor de calitate si a
documentelor;
-verificarea etanseitatii tuturor imbinarilor
dintre tronsoane.

corespunzatoare.
angajatilor.
7. ÎNREGISTRĂRI
Nu exista.
8. ANEXE
Nu exista.
Instalatii de incalzire si retele termice aferente

1 SCOP
1.1. Prezenta procedura stabileste responsabilitatile, metodele de control ce influenteaza direct

calitatea , precum si inregistrarile de calitate in procesul de realizare a instalatiilor de incalzire si
retele termice aferente.
2 DOMENIU
2.1. Prezenta procedura se aplica la executarea pe santier a instalatiilor interioare de incalzire,

precum si retelelor termice aferente pentru toate genurile de cladiri.
2.2. Operatiile de montaj se realizeaza, in principal, prin asamblarea prefabricatelor realizate in

atelier, pe santier confectionandu-se numai elementele de pozitie, sau la traseele lungi si de
complexitate mai mare pentru care rezulta mai eficienta, confectionarea la fata locului.
2.3. Imbinarea elementelor componente se face prin procedurile specifice fiecarei categorii de
lucrari.
2.4. Procedura cuprinde:

stadiul fizic al lucrarilor la inceperea montajului;
lucrari pregatitoare;
lucrari de montaj;
probe de presiune, probe la cald si proba de eficacitate;
receptia finala a lucrarii.
3 DEFINIŢII

PV = Proces Verbal

Legea 212/ 1997;
742/D/1981;
– 2002;
Instructiunitehnice privind stabilirea clasei de calitate a imbinarilor sudate la conducte
tehnologice,Indicativ I 27 – 1982;
Prescriptii tehnice pentru montarea, repararea, exploatarea si verificarea conductelor de abur si
apa fierbinte sub presiune , Indicativ C 15 – 1987;
Prrescriptii tehnice pentru proiectaea, executia, instalarea, exploatarea si verificarea cazanelor de
apa calda si abur de groasa presiune, Indicativ C 31 – 1975;
Normativ privind efectuarea incercarilor de presiune la conductele tehnologice din otel, Indicativ
I 12 – 1978;
Regulament privind receptia retelelor de termoficare, Indicativ PE 221 – 1974.
aplicarea Procedurilor de Control al Calitatii.



prevederilor din Procedurile de Control al Calitatii.
5.2.6. Raspune de respectarea termenelor contractuale pentru lucrarile de instalatii
5.3 RMCMS

rezolvarii lor.

procedurilor.

santier.


cazul.


5.4.10. Gestioneaza deseurile rezultate in urma realizarii lucrarilor de incalzire si a retelolor

termice aferente cladirilor.
5.4.13. Asigura semnalizarea corespunzatoare a santierului pe linie de securitate si sanatate

5.4.15. Consulta Planul de sanatate si securitate si Planul propriu de sanatate si securitate ori de
care ori este cazul.






solutiilor tehnice si/sau organizatorice in scopul planificarii diferitelor lucrari sau faze de lucru
care se desfasoara simultan ori succesiv si la estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor
acestuia.
eventualelor lucrari ulterioare, in functie de evolutia si de eventualele modificari intervenite.

abilitate.


acestora.
coordonarea acestora, privind protectia lucratorilor, prevenirea accidentelor si a riscurilor
profesionale care pot afecta sanatatea si securitatea lucratorilor, informarea reciproca si
independenti.


propria persoana.
desemnat.
6 PROCEDURA
Nr.
Categoria de lucrari / operatia Principalele verificari
Crt.
6.1 Montarea conductelor de transport , Pentru retele : -se verifica daca au fost
distributie , coloane si conducte de respectate partile de constructii
legatura la aparate si corpuri de prevazute in proiect - estacade ,
incalzire chituri, canale termice , stalpi ,
camine, guri de acces , pozitiile pentru
punctele fixe lire de dilatare , chituci
pentru suporti conducte , etc.
Pentru instalatii interioare se vor

Stadiul fizic al lucrarilor la inceperea verifica :
montajului -golurile in fundatii, pereti si plansee,
Inainte de inceperea montajului se fac canale vizitabile , fundatiile pentru
urmatoarele verificari: utilaje , ziduri despartitoare ,
compartimentari , tencuirea zidurilor ,
6.1.1 procedandu-se la masuratori cu ruleta ,
metru , echer , etc.
-Se verifica existenta fiselor tehno-
logice si insusirea acestora de catre
executanti;
-Se verifica daca materialele

aprovizionate sunt de buna calitate
(deformari, blocari de aparataje, starea
filetelor , a flanselor, functionarea
armaturilor;
-Se verifica daca recipientele sub
presiune (cazane, hidrofoare, boilere,
acumulatoare de apa calda) au fost
supuse controlului ISCIR, daca au
placa de timbru si cartea tehnica de
expolatare ;
-Se verifica existenta sigiliului si a
buletinului de verificare la aparatele de
masura;
-Se verifica concordanta intre

proiectul de instalatii si cel de
Lucrari pregatitoare constructii in ceea ce priveste
-Trasarea si materializarea proiectului corelarea traseelor si respectarea
pe teren ; normativelor specifice .
-Se verifica in prealabil concordanta
cotelor din proiecte cu situatia din
6.1.2 teren ;
-Se verifica buna calitate a acestora;
-Se comanda la atelier prefabricatele

necesare conform proiectului
-Se aprovizioneaza punctul de lucru cu
materialele si prefabricatele necesare -Se verifica insusirea proiectului si
conform documentatiei ; starea de functionare a sculelor
-Se asigura formatia de lucru ce se va
executa lucrarea si sculele necesare;
Lucrari de montaj -Se verifica respectarea cotelor de

-Se monteaza suportii de sustinere montaj
-Se monteaza conducte principale de -Se verifica asigurarea punctelor con-
distributie ductelor prevazute in proiecte si
normative ;
6.1.3 -Se verifica continuitatea generatoarei
superioare a conductelor pozate pe
orizontala prin care circula apa sau
condensat si continuitatea generatoarei
inferioare a conductelor de abur ori-
zontal;
-Se verifica coaxilitatea conductelor
verticale pentru orice agent termic,
-Se monteaza conductele de legatura la pentru conductele de distributie si
aparate; coloane ;
-Se vor verifica de asemenea :
-executarea corecta a imbinarilor , su-
durilor si indoirilor , controlul
facandu-se cu ochiometric;
-buna fixare a conductelor in bratari,
console si alte dispozitive de sustinere
respectand sensul si valoarea pantei
prescrise in proiect;
-amplasarea corecta a
compensatoarelor de dilatare si
punctelor fixe;
-paralelismul coloanelor aparente cu
suprafetele finite ale peretilor pe linia
care sunt montate ;
-respectarea pozitiei reciproce corecte
a conductelor montate in plasa ;
-existenta tevilor de protectie la
trecerea conductelor prin plansee sau
pereti si realizarea corecta a spatiului
dintre tevile de protectie si conducte;
-amplasarea corecta a dispozitivelor de
golire a apei si a gaurilor de aerisire ;
Dupa ce conductele sunt izolate termic
se verifica uzual si cu instrumente de
masura urmatoarele:
-daca executarea instalatiei termice s-a
facut in conformitate cu prevederile
proiectului;
-daca materialele termoizolante s-au
aplicat corect pe fetele de izolat (grun-
duirea conductelor si grosimea
izolatiei);
-Se verifica corespondenta cu
proiectul in ceea ce priveste tipul de
corp de incalzire marimea lui, cotele
de montaj;
-orizontalitatea si planeitatea lor (cu
nivele, de bula de aer si cu metru);
-rigiditatea fixarii in elemente de
-Se monteaza corpurilor de incalzire constructii ;
-daca armaturile montate la corpurile
de incalzire sunt vizibile si usor
accesibile si daca se inchid si se
deschid bine;
-Se verifica daca utilajele, aparatele,
conductele au fost montate astfel incat
sa asigure spatiile necesare pentru
manevra , controlul si efectuarea
-Se monteaza armaturile; lucrarilor de intretinere si reparatii in
exploatare ;
-daca armaturile corespund preve-
derilor proiectului sunt montate corect,
-Se realizeaza conductele de legatura la sunt accesibile si se manevreaza usor
corpurile de incalzire si daca functioneaza manual ;
-Se realizeaza fixarea definitiva cu -daca aparatele si agregatele care au
bratari si suporti a tuturor conductelor piese in miscare nu produc zgomote
-Se monteaza utilajele si aparatele in sau vibratii suparatoare si daca s-au
centrala termica sau in punctul termic respectat prevederile proiectului
pentru atenuarea si inlaturarea lor la
elementele constructiei;
-executarea corecta si etanseitatea
canalelor de fum , a cosului si a usilor
de vizitare etc. ;
-daca aerul necesar arderii este
asigurat in cantitate suficienta pe cale
naturala sau de catre instalatia de
ventilare mecanica
Proba de presiune a instalatiei se va

executa in mod obligatoriu in cazul
efectuarii anterioare a unor probe
partiale :
-inainte de proba la rece se va efectua
inaintea vopsirii si izolarii precum si
inaintea mascarii sau inzidirii
conductelor ;
6.1.4 -pentru instalatiile montate aparent
Probe de presiune , probele la cald si presiunea de proba va fi cu 50% mai
proba de eficacitate a instalatiei . mare decat presiunea maxima de
a)proba de presiune regim , dar nu mai mica de 5 bari;
Verificarea instalatiei la rece poate fi
inceputa imediat dupa umplere si pu-
nere sub presiune , prin controlul
etanseitatii imbinarilor.
La imbinarile sudate controlul se face
prin ciocnire, iar la restul prin exa-
minare cu ochiometric.
Masurarea presiunii se face cu mano-
metrul inregistrator sau cu manometrul
indicator prin citiri la intervale de 10
min.
Rezultatele probei la rece se considera
satisfacatoare daca pe toata perioada
probei manometrul nu a indicat
variatii de presiune si daca la instalatie
nu se constata fisuri , crapaturi,
pierderi de apa la imbinari prevazute
in proiect cu abateri de -0;5°C...+1°C
in cladiri civile , sau de -1..+2°C in
inca-peri de productie si daca viteza
aerului din incapere satisface
prevederile nor-mativului pentru
protectia muncii.
La receptia finala se efectueaza verifi-
cari scriptice si fizice din care sa
rezulte indeplinirea tuturor conditiilor
de functionare .
a)verificarea scriptica se face pe baza
urmatoarelor documentatii ;
-proiecte definitive cu toate
modificarile introduse in montaj;
-certificatele de calitate pentru utilaje
si aparate
-certificatele de calitate pentru
6.1.5 Verificari de efectuat la receptia finala a materiale ;
lucrarilor -PV cu verificarile facute in cazane
sau agregatele asamblate pe santier;
-PV continand rezultatele incercarilor
asupra elementelor de instalatii
inglobate in constructie ;
-PV de la probe de presiune la rece si
la cald si la operatii de reglaj a
instalatiei.
-PV incheiate cu ocazia verificarilor
pe faze determinante;
-instructiunile de functionare si
schema instalatiei ;
-PV ale sudurilor (buletin de incercari
nedistructive ale sudurilor);
b)verificarea fizica consta dintr-o
examinare generala a executiei
lucrarilor termice aferete controlandu-
se prin sondaj lucrarile pentru care nu
exista proces verbal ;
Se va verifica indeplinirea tuturor
conditiilor de aspect si calitate a
executiei si functionarii instalatiei;
6.1.6 Receptia finala a lucrarilor Se verifica existenta :

La terminarea montajului se intocmeste - procesul verbal de preluare a
dosarul cu rezultatele tuturor frontului de lucru ;
verificarilor care serveste la receptia -certificatelor de calitate ale materia-
finala a obiectivului. lelor si prefabricatelor utilizate;
-procesul verbal pe faze determinante ;
-notelor de constatare si rezolvarea
acestora ;
-proceselor verbale de probe de
presiune .
6.3.1. Se vor respecta toate cerintele monime privind protectia sanatatii si securitatii muncii.
corespunzatoare.
angajatilor.
7. ÎNREGISTRĂRI
Nu exista.
8. ANEXE
Nu exista.
Montare/instalare utilaje/echipamente
1. SCOP
Prezenta procedură descrie modul de planificare, realizare şi control a lucrărilor de montaj instalare
contractate pentru a asigura că sunt conforme cu condiţiile specifice.
2. DOMENIU
Procedura se aplică la toate activităţile de montare-instalare.
3. DEFINIŢII ŞI PRESCURTĂRI
RMCMS – Reprezentantul Managementului pentru Calitate, Mediu, Sanatate si securitate

CTC – Control Tehnic de Conformitate
RTE – Responsabil Tehnic cu Executia
CFC - Compartiment Financiar Contabil
CT - Centrala termică
RSL – Responsabil cu supravegherea lucrarilor
4. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
-P.T. C 9 / 2003 – Colecţia ISCIR – Cerinţe tehnice privind proiectarea, construirea, montarea, instalarea,
exploatarea, verificarea tehnică a echipamentelor.
5. RESPONSABILITĂŢI
5.1. Director General
5.1.1. Asigura resursele necesare.
5.2. Sef departament instalatii termice

5.1.2. Stabileste lucrarile ce urmeaza a fi executate.
5.3. Executant
5.3.1. Realizeaza lucrarile de montaj si instalare a echipamentelor..
5.3.6. Desfasoara activitatea in conformitate cu pregatirea si instruirea sa astfel incat sa nu expuna la
5.3.7. Utilizeaza corect masinile, aparatura, uneltele, substantele (de ex., substantele periculoase),
5.3.9. Sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a
5.3.10. Comunica imediat Sefului de santier/ Sefului de punct de lucru si/sau Lucratorilor desemnati orice
situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si
5.3.11. Aduce la cunostinta Sefului de santier/ Sefului punctului de lucru accidentele suferite de propria
persoana.
desemnat.
5.4. Sef santier/ Sef punct de lucru
5.4.1. Masoara si monitorizeaza lucrarile efectuate.
5.4.2. Gestioneaza deseurile rezultate in urma lucrarilor de montaj si instalare a echipamentelor.
5.4.5. Asigura semnalizarea corespunzatoare a santierului pe linie de sanatate si securitate pentru locul de
munca.
5.4.7. Consulta Planul de sanatate si securitate si Planul proriu de sanatate si securitate ori de cate ori este
nevoie.
5.5. RMCMS
5.5.1. Realizeaza audit-uri interne ale calitatii, mediului, sanatatii si securitatii muncii pentru a se asigura
5.5.2. Efectueaza analiza reclamatiilor referitoare la calitatea lucrarilor si asigura tratarea rezolvarii lor.
5.5.3. Verifica si asigura ca neconformitatile constatate sa fie remediate si tratate conform procedurilor.
5.6. Controlul Tehnic de Conformitate/ Responsabil Tehnic

5.6.1. Asigura ca executie lucrarilor sa se realizeze in conformitate cu prevederile proiectului si a planului
de calitate.
5.6.2. Solicita oprirea executiei in cazul in care s-au produs abateri grave de alitate si permite reluarea
5.6.3. Supravegheaza calitatea lucrarilor prin monitorizarea si verificarea continua a stadiului executiei
lucrarilor.
5.6.4. Emite Rapoarte de Neconformitate pentru toate neconformitatile depistate in executia lucrarilor/
5.6.5. Asigura ca identificarea stadiului inspectiilor si incercarilor sa fie mentinuta pe tot parcursul
incercarile cerute.

5.7.1. Coordoneaza aplicarea principiilor generale de prevenire si de securitate la alegerea solutiilor
simultan ori succesiv la estimarea timpului necesar pentru realizarea acesxtor lucrari sau faze de lucrari.
5.7.2. Coordoneaza punerea in aplicare a masxurilor necesare pentru a se asigura ca angajatorii si, daca
este cazul, lucratorii independenti respecta principiile generale aplicabile pe durata realizarii lucraruu,
intr-un mod coerent si responsabil, si aplica planul de securitate si securitate precizand regulile aplicabile
5.7.3. Adapteaza sau solicita sa se realizeze eventuale adaptari ale planului de securitate si sanatate si ale
5.7.4. Coordoneaza activitatile care urmaresc aplicarea corecta a instructiunilor de lucru si de securitate a
muncii.
5.7.5. Ia masurile astfel incat accesul pe santier sa se realizeze doar de persoanele abilitate.
5.7.6. Tine seama de toate interferentele activitatilor din perimetrul santierului sau din vecinatatea
acestuia.
5.7.7. Stabileste impreuna cu anteprenorul, obligatiile privind utilizarea mijloacelor de protectie colectiva,
5.7.8. Avizeaza planul de securitate si sanatate elaborate de anteprenori si modxificarile acestora.
5.7.9. Organizeaza cooperarea intre angajatori, inclusive a celor care se succed pe santier, si coordonarea
6. PROCEDURA
6.1. Date generale
6.1.1 Seful departamentului de instalatii termice stabileşte necesarul de materiale şi echipamente
necesare conform caietului de sarcini, proiect sau contract, necesarul de personal şi calificarea acestora,
echipamentul de producţie corespunzător, documentaţia necesară.
6.1.2. Necesarul de materiale şi echipamente se asigură de Responsabilul Logistica – Aprovizionare,
impreuna cu Seful departamentuluide instalatii termice.
6.1.3. Stabilirea lucrărilor ce urmează a fi efectuate se realizează de Seful departamentului de instalatii
termice împreună cu Seful punctului de lucru. Lucrările se efectuează numai pe baza planului şi
normativelor ce cuprind instrucţiuni de lucru specifice ale fabricantului. Termenele de execuţie se trec în
Fişa de lucrări.
6.1.4. Beneficiarul va pune la dispoziţia executantului documentaţia tehnică însoţitoare a aparatului;
proiectul instalaţiei, documente ce dovedesc legalitatea instalării şi utilizării aparatului; procese verbale
de recepţie a lucrărilor adiacente (racordări la reţea de gaze naturale, energie electrică, apă, canal etc.).
Seful departamentului de instalatii termice decide începerea lucrărilor.
6.1.5. Lucrările se realizează în baza instrucţiunilor de lucru specifice elaborate de producător şi
prelucrate cu personalul de execuţie. Pentru efectuarea lucrărilor personalul foloseşte echipament de lucru
adecvat. Pentru lucrări ascunse se întocmeşte Proces verbal de lucrari ascunsei. Proprietatea clientului
este tratată cu grijă în timpul desfăşurării lucrării. Orice defecţiune, deteriorare se notează în Fişa de
lucrări .
6.1.6. Măsurările şi monitorizările se fac de CTC/ RTE pe parcursul lucrării pe baza programului de
control al execuţiei inclus în proiect. Parametrii controlaţi şi încercările efectuate se înregistrează în Fişa
de lucrări.
6.1.7. Dacă rezultatele controlului nu sunt corespunzătoare se procedează aşa cum este prevăzut în
proiect. Lucrarea se consideră încheiată numai după obţinerea unor rezultate corespunzătoare la
măsurările efectuate.
6.1.8. După efectuarea tuturor măsurărilor şi monitorizărilor prevăzute de documentele de execuţie se
întocmeşte Proces verbal de recepţie.
6.2. Montaj
6.2.1. Începerea lucrărilor de montaj se face numai după obţinerea proiectului de execuţie a centralei
termice.
6.2.2. Proiectul de montare trebuie să fie avizat de organele abilitate în conformitate cu prevederile
Prescripţiilor tehnice C9/ 2003, Colecţia ISCIR.
6.2.3. Se verifică dacă cazanele au fost supuse controlului ISCIR (certificare CE sau CS; certificat tip de
omologare), dacă au placă de timbru şi cartea tehnică de exploatare aferentă.
6.2.4. Personalul care execută montajul cazanului trebuie să fie instruit cu privire la modul de amplasare
şi montaj al echipamentelor precum şi cu funcţionalitatea acestora.
6.2.5. În situaţia în care cazanul a fost livrat în părţi componente distincte (corp cazan, uşă cazan, cutie de
fum, izolaţie, mantale şi capace), montajul se va face conform indicaţiilor din cartea tehnică a cazanului.
6.2.6. Se montează arzătorul pe cazan, urmărindu-se indicaţiile constructorului cazanului referitoare la
lungimea de montaj a tubului de flacără în uşa cazanului şi montarea corespunzătoare a izolaţiei în jurul
acestuia.
6.3. Instalare
6.3.1. Instalarea se va face în conformitate cu prevederile Prescripţiilor tehnice C9/ 2003, colecţia ISCIR,
precum şi cu instrucţiunile de montaj şi instalare ale producătorilor. Proiectul de instalare trebuie sa fie
verificat de un verificator autorizat
6.3.2. La execuţia lucrărilor se utilizează numai materiale şi aparate ce corespund cerinţelor proiectului.
Nu se vor pune în operă materiale care nu au certificate de calitate şi garanţie şi care nu corespund din
punct de vedere calitativ.
6.3.3. La aprovizionarea diverselor echipamente se vor verifica presiunile nominale ale acestora astfel
încât presiunea nominală a acestora să nu fie mai mică decât cea nominală a instalaţiei pe care vin
montate.
6.3.4. Înaintea punerii în operă, toate materialele şi aparatele se supun unui control calitativ pentru a
constata dacă nu au suferit degradări de natură să le compromită tehnic (deformări sau blocări la aparate,
starea filetelor, a flanşelor, a garniturilor sau materialelor de asamblare, funcţionarea armaturilor, ştuţuri
deformate sau lipsă, etc.); se remediază defecţiunile respective sau se înlocuiesc aparatele şi materialele
ce nu pot fi aduse în stare corespunzătoare prin remediere.
6.3.5. La aparatele de măsură şi control, montate de către executantul instalaţiei de încălzire, se verifică
existenţa formelor de atestare metrologica.
6.3.6. După finalizarea lucrărilor de montaj se va efectua încercarea de presiune hidraulică la rece.
Presiunea de încercare va fi cea indicată în cartea cazanului sau a celorlalte aparate.
6.3.7. Se vor lua măsuri ca, după executarea lucrărilor să nu existe nici un risc de rănire prin contact cu
muchii sau colţuri tăioase, bavuri ascuţite etc.
6.3.8. Toate punctele de exploatare: centrale şi puncte termice, camera vasului de expansiune deschis,
puncte de distribuţie, reglare, măsurare, etc. vor fi dotate cu instrucţiuni specifice de întreţinere şi
exploatare, incluzând scheme pentru principalele instalaţii.
6.3.9. La distribuitoare – colectoare şi pe conducte se prevăd etichete indicând destinaţia funcţională a
agentului termic din conductele respective.
6.3.10. Pe căile de acces către punctele de exploatare se prevăd indicatoare care fac îndrumarea accesului.
Căile de acces nu vor fi blocate. În locurile în care accesul este limitat la personalul de exploatare se
prevăd plăci cu indicaţiile respective.
6.3.11. Agentii economici montatori au obligatia sa asigure inspectorilor ISCIR sau personalului propriu
autorizat posibilitatea verificarii in timpul montarii/instalarii.
6.3.12. Agentii economici montatori au obligatia sa execute suplimentar la solicitarea ISCIR sau RSL
toate masurarile, verificarile si incercarile necesare stabilirii calitatii montajului/instalarii.
6.4.2. Deseurile rezultate din punerea in aplicare a procedurii descrise, vor fi colectate, depozitate si
gestionate comform prevederilor legale aplicabile.
6.5.1. Se vor respecta toate cerintele minime privind protectia sanatatii si securitatii in munca.
corespunzatoare.
6.5.4. Lucrarile se vor desfasura astfel incat sa nu puna in pericol sanatatea si securitatea angajatilor.
7 INREGISTRĂRI
Nu exista.
8 ANEXE
Nu exista.
APLICAREA PRIN TORCRETARE A MORTARELOR SI BETOANELOR
Aplicarea prin torcretare a betonului pe diverse suporturi (beton, plase, zidarie, cofraje, teren, etc.)
este folosita atat pentru executarea de lucrari noi, cat si pentru repararea sau consolidarea constructiilor
existente.
1. PRINCIPIUL DE PUNERE IN OPERA
Aplicarea prin torcretare a betonului se realizeaza cu un echipament compus din:
- o masina sau pompa in care se introduce amestecul;
- o conducta de transport prin care betonul este adus pana la locul de aplicare;
- un ajutaj fixat la extremitatea conductei.
Exista doua metode de punere in opera:
- uscata;
- umeda.
1.1. APLICAREA AMESTECULUI PRIN PROCEDEUL USCAT DE TORCRETARE
Principiul metodei de aplicare a amestecului prin procedeul uscat de torcretare consta in aceea ca
amestecul realizat din agregate cu umiditatea naturala si cimentul este introdus in masina si apoi
transportul cu aer comprimat pana la ajutaj unde se injecteaza dozajul de apa.
Principalele caracteristici sunt:
- viteza mare de proiectare a amestecului (betonului) 80 - 100 m/s.
- posibilitate de transport orizontal la distanta mare (pana la 500 m) si vertical (pana la 150 m).
La prepararea amestecurilor pentru betoanele si mortarele aplicate prin torcretare se folosesc in
general cimenturi Portland fara adaosuri, sau cu adaosuri specifice.
1.2. APLICAREA AMESTECULUI PRIN PROCEDEUL UMED DE TORCRETARE
Principiul metodei de aplicare a amestecului prin procedeul umed de torcretare consta in aceea ca
amestecul cu apa adaugata este varsat in masina de unde este impins prin pompare in conducta pana la
ajutaj unde se introduce aerul comprimat necesar proiectarii.
Metoda se caracterizeaza prin:
- viteza de proiectare mai redusa (10 - 40 m/s):
- posibilitatea de a proiecta un debit mare.
- poate fi necesara utilizarea de aditivi de adaosuri.
Torcretarea nefiind decat un mod deosebit de punere in opera a betonului, produsul obtinut are
proprietatile betonului turnat sau pompat si vibrat.
Intrucat betonul aplicat prin procedeul uscat de torcretare prezinta o aderenta buna fata de
suprafata existenta, la reparatia constructiilor din beton se recomanda acest procedeu, care va fi detaliat in
continuare.
2. CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE PENTRU TORCRETUL APLICAT
Torcretul se va realiza din beton (vezi pct. 3 al acestui caiet de sarcini).
Torcretul va avea grosimile de:
- pana la 4 cm (< 4 cm) – grosimea medie de 3 cm ; armarea acestui torcret se
va putea realiza cu plase sudate SR 438-3 – 100 mm x 100 mm STNB 4 STAS
438-2.
- mai mare de 4 cm (≥ 4 cm) – grosimea medie de 4,5 cm ; armarea acestui torcret se va
putea realiza cu plase sudate SR 438-3 – 100 mm x 100 mm STNB 6 STAS
438-2.
Torcretele cu cele doua grosimi mentionate se vor aplica fie pe suprafete limitate (cu degradari
locale ale suprafetei suport), fie pe suprafete mai mari (ale unui element in integralitatea lui), asa cum a
fost prevazut in piesele desenate ale proiectului.
3. CLASE DE BETOANE UTILIZABILE PENTRU APLICARE PRIN
TORCRETARE
3.1. Conform Normativului NE 012-1:2007 “Cod de practica pentru executarea lucrarilor din
beton, beton armat, si beton precomprimat. Partea 1: Producerea betonului”, clasele de expunere care se
pot intalni in cazul lucrarilor ce fac obiectul acestui caiet de sarcini sunt:
a) XC4+XF2; rezulta clasa de beton C 25/30.
Alti parametri: - pentru clasa XC4 → - raport apa/ciment (A/C) : 0,5
- dozaj min. de ciment : 300 kg/m3
- pentru clasa XF2 → - raport apa/ciment (A/C) : 0,55a)
- continut min. de aer antrenat : a)
Continutul de aer antrenat se stabileste in functie de dimensiunea maxima a granulei, in
conformitate cu pct. 5.4.3. din NE 012-1:2007. Daca betonul nu contine aer antrenat cu intentie, atunci
performanta betonului trebuie sa fie masurata conform unei metode de incercari adecvate, in comparatie
cu un beton pentru care a fost stabilita rezistenta la inghet-dezghet pentru clasa de expunere
corespunzatoare.
b) XC4+XF2+XA1/XA2/XA3; - rezulta clasa de beton C 25/30 (pentru
XC4+XF2+XA1).
- rezulta clasa de beton C 35/45 (pentru
XC4+XF2+XA2/XA3).
Alti parametri: - pentru clasa XA1 → - raport apa/ciment (A/C) : 0,55
- pentru clasa XA2 → - raport apa/ciment (A/C) : 0,50
- pentru clasa XA3 → - raport apa/ciment (A/C) : 0,45
- dozaj min. de ciment : 360 kg/m3.
Nota: clasele XA2 si/sau XA3 conduc la utilizarea cimenturilor rezistente la sulfati (in functie de
prezenta ionilor SO42) – vezi pct. 4.1. al acestui caiet de sarcini.
3.2. Clase de rezistenta la compresiune conform Normativ NE 012-1:2007 si echivalarea lor
cu clasele/marcile pentru betoane
Cand betonul este clasificat dupa rezistenta la compresiune se aplica datele din tabelul 0 (col. 1-
3). Valoarea fck, cil este rezistenta caracteristica ceruta la 28 zile, masurata pe cilindri cu diametrul de 150
mm si 300 mm inaltime. Valoarea fck, cub este rezistenta caracteristica ceruta la 28 zile, masurata pe cuburi
de 150 mm latura.
Determinarea rezistentelor la compresiune se face conform standardului SR EN 12390-
3:2003 %ncercare pe beton intarit. Partea 3: Rezistenta la compresiune a epruvetelor.
La echivalarea marcilor trebuie sa se tina seama si de “Normativul pentru executarea lucrarilor din
beton si beton armat” indicativ C 140 – 86.
Tabel 0
Clase de Rezist. caract. Rezist. caract. Clasa betonului Marca echivalenta
rezistenta la min. pe cilindri min. pe cuburi (Normativ Teoretic Nominal
compresiune fck, cil (N/mm2) fck, cub (N/mm2) C140/86) N/mm2
1 2 3 4 5 6
C 25/30 25 30 Bc 30 41,1 B 400
C 35/45 35 45 - - -
Pentru toate cimenturile pentru care nu exista experienta de utilizare in betoane in Romania,
folosirea acestora se va face numai pe baza unor rezultate ale cercetarilor experimentale prin care sa se
demonstreze comportarea betoanelor la diferite tipuri de solicitari fizico-mecanice si de mediu.
4. MATERIALE FOLOSITE LA PREPARAREA AMESTECULUI
4.1. Cimentul
La prepararea amestecurilor pentru mortarele si betoanele aplicate prin torcretare se vor folosi
cimenturi Portland fara adaosuri sau cu max. 15% adaosuri, conform SR EN 197-1:2002 si tinand cont de
precizarile de mai jos:
- pentru betoane utilizate in conditii normale de exploatare (fara ape din
precipitatii/curgatoare care dau agresivitati chimice) se va putea utiliza ciment CEM II/A-S
32,5 (N/R) sau CEM II/B-S 32,5 (N/R), conform SR EN 197-1:2002;
- pentru betoane expuse la medii/ape agresive:
- agresivitate: (carbonica-CO2 agresiv; magnesiana-Mg2+; ioni NH4+) → (vezi mentiunile
privind clasele de expunere ale betoanelor), se va putea utiliza ciment CEM II/A-S 32,5
(N/R) sau CEM II/B-S 32,5 (N/R), conform SR EN 197-1:2002;
- agresivitate sulfatica-SO42- → (vezi mentiunile privind clasele de expunere ale
betoanelor), se va utiliza obligatoriu ciment SR II/A-S 32,5 , sau SR II/B-S 32,5 , sau SR
II/A-P 32,5 conform SR 3011:1996.
Transportul, depozitarea si controlul calitatii cimentului se face conform prevederilor din Codul de
practica NE 012-99, respectiv NE 012-1:2007.
Cimentul se livreaza in vrac sau ambalat in saci de hartie, insotit de un certificat de calitate.
Cimentul livrat in vrac se transporta in vagoane cisterna sau camioane acoperite.
Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate sau
de garantie si verificarea capacitatii libere de depozitare in silozuri destinate tipului respectiv de ciment
sau in incaperile special amenajate.
Depozitarea cimentului in vrac se va face in celule tip siloz, in care nu au fost depozitate anterior
alte materiale.
Pe intreaga perioada de depozitare in silozuri se va tine evidenta loturilor de ciment depozitate in
fiecare siloz, prin inregistrarea zilnica a primirilor si livrarilor.
Depozitarea cimentului ambalat in saci se va face in incaperi inchise. Sacii vor fi asezati in stive,
lasandu-se o distanta libera de 50 cm de la peretii exteriori si pastrand imprejurul lor un spatiu suficient
pentru circulatie. Stivele vor avea cel mult 10 randuri de saci suprapusi.
Pe fiecare stiva se va afisa data sosirii cimentului, sortimentul si data fabricatiei.
Cimentul se va utiliza in ordinea datelor de fabricatie.
Durata de depozitare nu va depasi 60 de zile de la data expedierii de catre producator, pentru
cimenturile cu adaosuri si respectiv 30 de zile in cazul cimenturilor fara adaosuri.
Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat nu se va intrebuinta in elemente de beton si
beton armat decat dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice.
Verificarea calitatii cimentului se va face:
- la aprovizionare, conform anexei VI.1, pct. A.1. din Codul de practica NE 012-99;
- inainte de utilizare, conform anexei VI.1 pct. B.1 din Codul de practica NE 012-99.
Metodele de incercare sunt reglementate prin standardele SR EN 196-2:2006, SR EN 196-3:2006,
SR EN 196-6:1994, SR EN 196-7:1995.
4.2. Agregatele
4.2.1 Caracteristici geometrice
La prepararea amestecurilor pentru mortarele si betoanele grele (cu densitatea aparenta, intre 2000
si 2500 kg/mc) aplicate prin torcretare, se utilizeaza de regula agregatele naturale provenite din
sfaramarea naturala a rocilor, oportunitatea folosirii agregatelor concasate se va stabili de la caz la caz, in
functie de caracteristicile lucrarii.
La prepararea amestecului pentru mortarele aplicate prin torcretare se va folosi numai nisip cu sort
granular pana la 5 mm; la prepararea amestecului pentru betoane aplicate prin torcretare se va folosi nisip
cu sort granular 0 / 4 mm si agregate cu granula maxima 8 sau 16 mm, in functie de conditiile impuse
torcretului si posibilitatile tehnologice ale aparatului
folosit.
Agregatele folosite trebuie sa indeplineasca conditiile din SR EN 12620:2003.
Agregatele folosite la confectionarea mortarului aplicat prin torcretare trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii de granulozitate (tabel 1):
Tabel 1
Granula maxima Limita % treceri in masa prin sita
a agregatului (mm) 0,2 1 4 5
3 mm inferioara 10 60 100 -
superioara 20 75 100 -
5 mm inferioara 8 45 70 100
superioara 18 60 85 100
Agregatele folosite la confectionarea betoanelor aplicate prin torcretare trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii de granulozitate:
- agregate naturale - nisip 0/4 mm
- agregat de clasa naturala 0/8 mm
- pietris 8/16;
4.2.1.1. Clase de granulozitate
Toate agregatele trebuie notate in raport cu clasa granulara d/D, cu exceptia agregatelor de
adaugat, cat si a filerelor, care trebuie specificate ca filere si trebuie sa respecte caracteristicile de
granulozitate mentionate mai jos.
4.2.1.2. Granulatie
4.2.1.2.1 Agregat grosier
Toate agregatele grosiere trebuie sa corespunda caracteristicilor generale de
granularitate mentionate in tabelul 2, in functie de clasa lor granulara si de categoria aleasa din ac. tabel.
Caracteristici generale ale granulozitatii tabel 2
Procent de trecere in masa Cate-
Agregat Dimensiune gorie
2 D 1,4 Da&b DC db d/2a&b
G
%ntre 98 si %ntre 85 si %ntre 0 si %ntre 0 si
D/d sau D=11,2 100 100 99 20 5 Gc 85/20
Agregat mm 100 %ntre 98 si %ntre 80 si %ntre 80 si %ntre 0 si Gc 80/20
grosier 100 99 99 5
D/d > 2 si %ntre 98 si %ntre 90 si %ntre 0 si %ntre 0 si
100 Gc 90/15
D > 11,2 mm 100 99 15 5
%ntre 95 si %ntre 85 si
Nisip D=4 mm si d=0 100 ---- ---- GF 85
100 99
Agregat de
clasa D ≤ 8 mm si %ntre 98 si %ntre 90 si
100 ---- ---- GNG 90
naturala d=0 100 99
0/8
Amestec D ≤ 16 mm si 100 %ntre 98 si %ntre 90 si ---- ---- GA 90
agregat d=0 100 100 99 GA 85
%ntre 98 si %ntre 85 si
100 99
a
Atunci cand dimensiunile calculate nu corespund dimensiunilor sitelor exacte din seria R 20 din ISO
564:1990, trebuie adoptate sitele cele mai apropiate.
b
Cerinte suplimentare pot fi stabilite pentru betoane cu granulozitate discontinua si pentru utilizari
specifice.
c
Procentul in masa trecut prin D poate fi > 99 %, dar in acest caz producatorul trebuie sa documenteze si
sa
declare granulozitatea tip cu sitele D, d, d/2 si cu sitele intermediare intre d si D ale seriei de baza plus
seria
1 sau ale seriei de baza plus seria 2. Pentru fiecare din sitele intermediare este necesara supravegherea
ca
raportul dintre doua site consecutive sa fie ≥ 1,4.
d
Normele relativ la alte produse de agregate stabilesc cerinte diferite.
Pentru agregatele grosiere cu granulozitatea cuprinsa intre:
a) D > 11,2 mm si D/d > 2; sau
b) D ≤ 11,2 mm si D/d > 4;
trebuie aplicate cerinte suplimentare (i) si (ii) de mai jos, in functie de procentul in masa al
trecerii prin sitele intermediare:
i) – toate granulozitatile trebuie sa respecte limitele generale prezentate in tabelul 3;
ii) – producatorul trebuie sa determine si sa declare trecerea tip pe sitele intermediare
si tolerantele categoriei alese in tabelul 3.
Limite generale si tolerante ale granulozitatii pentru agregat grosier cernut prin site cu
dimensiuni intermediare tabel 3
Limite generale si tolerante ale sitelor
Site intermediare
Categorie
D/d intermediare (Procent in masa trecut)
GT
mm tolerante ale granulozitatii tip
Limite generale
declarate de catre producator
<4 D/1,4 intre 25 si 70 ± 15 GT 15
≥4 D/2 intre 25 si 70 ± 17,5 GT 17,5
Atunci cand dimensiunile sitelor intermediare, calculate ca mai sus, nu corespund dimensiunilor sitelor
exacte din seria R 20 din ISO 564:1990, se recomanda utilizarea sitelor avand deschiderea ochiurilor cele
mai apropiate.
NOTA - Limitele generale si tolerantele claselor granulare ale agregatelor curente sunt prezentate in
anexa A a SR EN 12620:2003.
Pentru agregatul grosier a carui granulozitate este alta decat:
a) D > 11,2 mm si D/d > 2; sau
b) D ≤ 11,2 mm si D/d ≤ 4;
nu sunt necesare cerinte suplimentare in raport cu cele din tabelul 2.
4.2.1.2.2 Nisip
Nisipul trebuie sa fie conform caracteristicilor generale de granulozitate stabilite in tabelul 2,
corespunzator claselor de granulozitate.
Cerintele suplimentare de mai jos trebuie aplicate la controlul regularitatii nisipului.
Producatorul trebuie sa determine, la cerere si sa declare granulozitatea tip pentru fiecare tip de
nisip produs. Aceasta granulozitate tip este exprimata in procente de masa a nisipului trecut prin sitele ale
caror dimensiuni sunt stabilite in tabelul 4.
Majoritatea nisipurilor utilizate in mod curent pentru cea mai mare parte a aplicatiilor trebuie sa
respecte cerintele din tabelul 4. Atunci cand sunt destinate unor aplicatii particulare, sau atunci cand
trebuie ameliorata regularitatea granulozitatii, tolerantele granulozitatii sunt cele prezentate in anexa C a
standardului SR EN 12620:2003.
Tolerante aplicabile granulozitatii tip ale nisipului utilizat curent, declarate de catre
producator tabel 4
Dimensiuni ale sitei Tolerante in procent de masa trecut
mm 0/4 0/2 0/1
a
4 ±5 - -
2 - ± 5a -
1 ± 20 ± 20 ± 5a
0,250 ± 20 ± 25 ± 25
0,063b ±3 ±5 ±5
a
Tolerantele de ± 5 sunt, de altfel, reduse prin specificatiile lui D din tabelul 2.
b
%n afara de tolerantele indicate, valoarea maxima a continutului de particule fine
corespunzatoare categoriei alese din tabelul 9 se aplica ca procent, trecut prin sita de 0,063 mm.
4.2.1.2.3 Agregat de clasa naturala 0/8 mm
Aceste agregate trebuie sa fie conforme caracteristicilor generale de granulozitate stabilite in
tabelul 2.
Cerintele suplimentare de mai jos trebuie aplicate la controlul variabilitatii clasei naturale 0/8 mm
ale agregatelor.
a) Producatorul trebuie sa determine la cerere si sa declare granulozitatea tip pentru fiecare agregat
produs.
b) Granulozitatea trebuie sa fie conforma cu tolerantele indicate in tabelul 5.
Tolerante aplicabile granulozitatii tip a agregatelor de clasa naturala 0/8 mm, declarate de
catre producator tabel 5
Dimensiune a sitei Tolerante
mm %n procent de masa trecut
8 ±5
2 ± 10
1 ± 10
0,250 ± 10
0,125 ±3
0,063 ±2
4.2.1.2.4 Amestec de agregate
Amestecul agregat trebuie livrat sub forma de amestec de agregat grosier si agregate fine (nisip)
cu D ≤ 16 mm si d=0. Amestecurile agregat trebuie sa satisfaca caracteristicile generale de granulozitate,
stabilite in tabelul 2.
%n functie de clasele lor granulometrice amestecurile de agregate sunt supuse caracteristicilor
suplimentare, prezentate in tabelul 6, unde este marcat procentul de treceri prin 2 site intermediare.
Caracteristici suplimentare ale granulozitatii amestecurilor de agregat tabel 6
Clasa granulometrica Limite generale ale sitelor prezentate mai jos
mm (procent de masa trecuta)
Seria principala plus Seria principala plus 40 ± 20 70 ± 20
seria 1 seria 2 Pentru sita
mm
- 0/6,3 1 4
0/8 0/8 1 4
- 0/10 1 4
0/12 (11) - 2 5,6 (5)
- 0/12,5 (12) 2 6,3 (6)
- 0/14 2 8
0/16 0/16 2 8
- 0/20 2 10
0/22,4 (22) - 2 11,2 (11)
0/31,5 (32) 0/31,5 (32) 4 16
- 0/40 4 20
0/45 - 4 22,4 (22)
NOTA - Dimensiunile dintre paranteze pot fi utilizate pentru descrierea claselor granulometrice intr-o
maniera simplificata.
4.2.1.3 Forma agregatului grosier
Daca este cazul, forma agregatului grosier trebuie determinata prin coeficientul de aplatizare,
definit in EN 933-3. Acest coeficient trebuie sa constituie incercarea de referinta pentru determinarea
formei agregatului grosier. El trebuie exprimat prin categoria corespunzatoare stabilita in tabelul 7, in
functie de aplicatia sau intrebuintarea lui.
Categorii ale valorii maxime ale coeficientului de aplatizare – Tabel 7
Categorie
Coeficient de aplatizare
FI
≤ 15 FI15
≤ 20 FI20
≤ 35 FI35
≤ 50 FI50
> 50 FIDeclarat
Neimpus FINR
Nota: Atunci cand este ceruta valoarea unei caracteristici, dar aceasta nu poate fi definita prin limite
stabilite, ea poate fi declarata ca fiind de categoria XXDeclarat.
Atunci cand o caracteristica nu este obligatorie, poate fi utilizata categoria “Neimpus”.
Daca este cazul, indicele de forma determinat conform EN 933-4, trebuie exprimat utilizand
categoria corespunzatoare stabilita in tabelul 8, in functie de aplicatia sau intrebuintarea lui.
Categorii ale valorilor maxime ale indicelui de forma – Tabel 8
Categorie
Indice de forma
SI
≤ 15 SI15
≤ 20 SI15
≤ 40 SI15
≤ 55 SI15
> 55 SIDeclarat
Neimpus SINR
4.2.1.4 Continut de particule fine
Daca este cazul, continutul de particule fine, determinat conform EN 933-1, trebuie exprimat
utilizand categoria coerspunzatoare din tabelul 9.
Categorii ale valorilor maxime de continuturi de particule fine tabel 9
Procent de trecere prin sita de 0,063 Categorie
Agregat
mm f
≤ 1,5 f1,5
≤4 f4
Agregat grosier
>4 fDeclarat
Neimpus fNR
≤3 f3
Agregat de clasa ≤ 10 f10
naturala 0/8 mm ≤ 16 f18
> 16 fDeclarat
Neimpus fNR
≤3 f3
≤ 11 f11
Amestec agregat
> 11 fDeclarat
Neimpus fNR
≤3 f3
≤ 10 f10
≤ 16 f16
Nisip
≤ 22 f22
> 22 fDeclarat
Neimpus fNR
4.2.1.5 Calitatea partilor fine
Efectele daunatoare ale partilor fine din nisip si filere trebuie evaluate conform anexei D din SR
EN 12620:2003.
4.2.2. Caracteristici fizice
Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau inghet; se interzice
folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
Nisipul trebuie sa fie aspru la pipait.
4.2.2.1. Rezistenta agregatelor grosiere la inghet-dezghet
Atunci cand agregatele rezistente la inghet sunt impuse pentru un beton utilizat intr-un mediu
supus ciclurilor de inghet-dezghet, rezistenta la inghet, determinata conform EN 1367-1:1999 sau EN
1367-2, trebuie exprimata utilizand categoria corespunzatoare stabilita in tabelul 10 sau 11 de mai jos
(vezi tabele 18 si 19 din SR EN 12620).
Categorii ale valorilor maxime ale sensibilitatii la inghet-dezghet – Tabel 10
%nghet - dezghet Categorie
a
Procentaj de pierdere de masa F
≤1 F1
≤2 F2
≤4 F2
>4 FDeclarat
Neimpus FNR
a
%n cazuri extreme de frig, salinitate sau saturatie in saruri de dezghetare, este posibil ca incercarile care
utilizeaza o solutie sarata sau de uree conform anexei B din EN 1367-1:1999, sa fie foarte putin
corespunzatoare. %n acest caz limitele tabelului nu sunt aplicabile.
Categorii ale valorilor maxime ale sensibilitatii la actiunea sulfatului de magneziu – Tabel 11
Valori ale sulfatului de magneziu Categorie
Procentaj de pierdere de masa MS
≤ 18 MS18
≤ 25 MS25
≤ 35 MS35
> 35 MSDeclarat
Neimpus MSNR
4.2.3. Caracteristici chimice
Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra cimentului folosit la
prepararea betonului sau mortarului.
Nisipul de mare se va putea folosi numai pe baza de prescriptii speciale.
4.2.3.1. Cloruri
Atunci cand este cazul, continutul in ioni de clor solubili in apa al agregatelor care intra in
compozitia betonului trebuie determinat conform capitolului 7 din EN 1744-1:1998 si, la cerere, trebuie
declarat de catre producator.
4.2.3.2. Compusi continand sulf
4.2.3.2.1. Sulfat solubil in acid
Daca este cazul, continutul in sulfatI solubili in acid al agregatelor si filerelor care intra in
compozitia betonului, determinat conform capitolului 12 din EN 1744-1:1998, trebuie sa fie ≤ valoarea
maxima corespunzatoare categoriei alese din tabelul 12:
Categorii ale valorilor maxime ale continutului in sulfati solubili in acid – Tabel 12
Continut in sulfati solubili in
Categorie
Agregate acid
AS
Procent de masa
Alte agregate decat zgura de ≤ 0,2 AS0,2
furnal racita in aer ≤ 0,8 AS0,8
> 0,8 ASDeclarat
Neimpus ASNR
Zgura de furnal racita in aer ≤ 1,0 AS1,0
> 1,0 ASDeclarat
Neimpus ASNR
4.2.3.2.2. Sulf total
Daca este cazul, continutul total de sulf (S) al agregatelor si filerelor, determinat conform
capitolului 11 din EN 1744-1:1998, nu trebuie sa depaseasca:
a) 2 % S in masa, pentru zgurile de furnal racite in aer;
b) 1 % S in masa, pentru alte agregate decat zgura de furnal racita in aer.
Este necesar a se lua masuri de precautie suplimentare atunci cand pirotitul, forma instabila a
sulfurii de fier (FeS) este prezent in agregat. Daca prezenta acestui mineral este dovedita, se recomanda
reducerea continutului total de sulf (S) la maximum 0,1 %.
4.2.3.2.3. Alte componente
4.2.3.2.3.1. Componente care reduc timpii de priza si rezistenta betonului
Agregatele si filerele care contin materii organice sau alte substante in proportii astfel incat
acestea sa modifice timpii de priza si rezistenta betonului, trebuie sa faca obiectul unei evaluari in vederea
determinarii efectului pe care il produc asupra timpilor si a rezistentei la compresiune a betonului,
conform capitolului 15.3 din EN 1744-1:1998.
4.2.3.2.3.2. Componente care afecteaza stabilitatea volumului zgurei de furnal
racita in aer
Agregatele de zgura de furnal racita in aer nu trebuie sa prezinte nici o dezagregare a
silicatului dicalcic atunci cand sunt supuse la incercare conform capitolului 19.1 din EN 1744-1:1998.
Agregatele de zgura de furnal racita in aer nu trebuie sa prezinte nici o dezagregare a filerului
atunci cand sunt supuse la incercare conform capitolului 19.2 din EN 1744-1:1998.
4.2.3.2.3.3. Componente care afecteaza finisarea suprafetei de beton
Atunci cand aspectul suprafetei betonului este un element esential, agregatele nu trebuie sa
contina materiale in proportii astfel incat sa prejudicieze aspectul sau durabilitatea suprafetei.
%n mod normal, proportia de impuritati organice usoare, determinata conform capitolului 14.2
din EN 1744-1:1998, nu trebuie sa depaseasca:
a) 0,5 % in masa pentru nisipuri, sau
b) 0,1 % in masa pentru agregat grosier
Atunci cand suprafata betonului prezinta impuritati particulare, proportia de impuritati organice
usoare, determinata conform capitolului 14.2 din EN 1744-1:1998, nu trebuie sa depaseasca:
a) 0,25 % in masa pentru nisipuri, sau
b) 0,05 % in masa pentru agregat grosier
Unii constituenti ai agregatelor pot avea un efect prejudiciabil asupra finisarii suprafetei betonului
si producerea de pete, decolorari, umflaturi sau desprinderi, daca sunt in apropierea suprafetei betonului.
Sulfurile de fier reactive si lignitul constituie 2 exemple de materiale susceptibile de a avea un astfel de
efect asupra betonului.
4.2.4. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si
constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai dupa ce analizele de laborator au
aratat ca acestea sunt corespunzatoare.
4.2.5 In timpul transportului de la furnizor la statia de betoane si al depozitarii, agregatele
trebuie ferite de impurificari .
La statia de betoane, agregatele trebuie depozitate pe platforme amenajate, separat pe sorturi si
pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare cu alte sorturi.
4.2.6. Controlul calitatii agregatelor de catre executant se face in conformitate cu prevederile
tabelului 15 “Controlul calitatii agregatelor”.
4.2.7. Laboratorul executantului va tine evidenta agregatelor astfel :
- intr-un dosar, vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;
- intr-un registru (registrul pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor
efectuate de laborator.
Umiditatea agregatelor folosite la prepararea mortarelor sau betoanelor torcretate va fi de 6 - 8%.
4.3. Apa
4.3.1. Apa utilizata la prepararea betoanelor si mortarelor poate sa provina din reteaua publica
sau alta sursa, dar, in acest caz, trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in tabelul 1 din SR
EN 1008:2003 (tabelul 13 din acest caiet).
Metodele de determinare sunt reglementate prin standardul SR EN 1008:2003.
Verificarea se va face de catre un laborator de specialitate, la inceperea lucrarilor.
4.3.2. %n timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii
organice, uleiuri, argile, etc.
Conditii si procedee de incercare pentru o examinare preliminara a apei de preparare
Tabel
13
Metoda de
incercare
Conditie
(din SR EN
1008)
1 Uleiuri si grasimi Nu mai mult de urme vizibile 6.1.1
2 Detergenti Orice spuma trebuie sa dispara in max. 2 minute 6.1.1
3 Culoare Apa nu din sursele clasificate la pct. 3.2. din SR EN 6.1.1
1008: Culoarea trebuie evaluata calitativ ca galben pal
sau mai pal
4 Substante in suspensie Apa din surse clasificate la 3.2. A.4
Apa din alte surse 6.1.1
Sediment de max. 4 ml.
5 Miros Apa din surse clasificate la 3.2. 6.1.1
Nici un miros, cu exceptia mirosului permis pentru apa
potabila si un usor miros de ciment si, acolo unde zgura
de furnal e prezenta in apa, un miros usor de hidrogen
sulfurat.
Apa din alte surse. Nici un miros, cu exceptia mirosului
permis pentru apa potabila. Fara miros de hidrogen
sulfurat dupa adaugarea acidului clorhidric.
6 Acizi pH ≥ 4 6.1.1
7 Substante humice Culoarea trebuie evaluata calitativ ca maro-galbui sau 6.1.2
mai deschisa, dupa adaugare de NaOH
Note : a) pct. 3.2 din SR EN1008: Apa recuperata din procese (tehnologice) din industria betonului
Aceasta apa, definita la A. 2.1, in mod normal va fi corespunzatoare pentru utilizare in
beton,dar trebuie sa se conformeze cerintelor anexei A (din SR EN1008).
b) pct. A.2.1 din SR EN1008: Apa recuperata din procese tehnologice din industria
betonului
Apa recuperata din procese tehnologice din industria betonului cuprinde:
- apa care a fost o parte excedentara a unui beton;
- apa folosita pentru a curata interiorul malaxoarelor fixe, benelor de amestecare ale
camioanelor malaxoare sau agitatoarelor si pompelor de beton
- apa tehnologica de la debitarea cu fierastraul, macinarea si insuflarea cu apa a
betonului intarit;
- apa extrasa din betonul proaspat in timpul fabricarii betonului.
Apa poate fi luata din:
- bazine prevazute cu utilaje corespunzatoare care distribuie substantele solide in
mod uniform in toata apa;
- bazine de sedimentare sau instalatii similare, cu conditia ca apa sa ramana in bazin
un timp suficient pentru a permite solidelor sa se depuna in mod corespunzator.
Nota: apa recuperata din procese tehnologice din industria betonului contine concentratii
diferite de particule foarte fine, a caror dimensiune este in general sub 0,25 mm.
4.4. Aditivi
La prepararea mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare se pot folosi aditivi.
Aditivii care se prezinta sub forma de pulbere se adauga in momentul amestecarii.
Aditivii care se prezinta sub forma lichida se amesteca cu apa (deci sunt introduse la ajutaj).
Aptitudinea generala este stabilita pentru aditivi conform SR EN 934-2:2003 Aditivi pentru
beton, mortar si pasta. Partea 2: Aditivi pentru beton. Definitii, conditii, conformitate, marcare si
etichetare.
4.4.1. Pentru imbunatatirea lucrabilitatii, reducerea tendintei de segregare in timpul
transportului, marirea gradului de impermeabilitate si a rezistentei la inghet – dezghet
repetat, marirea duratei de priza, se vor folosi
- aditiv antrenor de aer (vezi tabel 5 din SR EN 934-2:2003)
- aditiv plastifiant/reducator de apa (vezi tabel 2 din SR EN 934-2:2003)
- aditiv intarzietor de priza (vezi tabel 8 din SR EN 934-2:2003).
4.4.2. Aditivii propusi a fi folositi la prepararea betoanelor vor fi aprobati de catre beneficiar pe
baza incercarilor preliminare efectuate in momentul stabilirii compozitiei betonului.
4.4.3. Fiecare lot de aditivi, trebuie sa fie insotit de certificatul de calitate eliberat de producator.
Nu se admite utilizarea loturilor de aditivi pentru care nu exista certificat de calitate.
4.4.4. Depozitarea si pastrarea aditivilor se va face in ambalaj original si incaperi uscate (ferite
de umiditate).
4.5. Armaturi
Armarea stratului de torcret se va realiza cu plase sudate (vezi pct. 2 al acestui caiet de sarcini).
Plasele sudate vor fi fixate pe suport cu ancore, intr-un numar suficient de puncte (minim 4 puncte
pe mp). Ancorele se vor executa din cupoane de PC 52, cu Ø=8 mm (pentru plasele de 4 mm grosime),
respectiv cu Ø=10 mm (pentru plasele de 6 mm grosime).
Golurile in care se vor monta ancorele vor avea dimensiunile de :
- lungimea → 15 cm
- diametrul → 11 mm, respectiv 13 mm.
Dupa creare, golurile se vor curata cu aer comprimat si se vor umezi cu apa. Apa va fi evacuata cu
putin timp inainte de colmatarea golului, iar suprafata va fi zvantata. In golurile in care, din cauza pozitiei
lor, apa se pierde gravitational, aceasta se va introduce si pastra pe durata de timp necesara prin metode
potrivite (de ex: pompe mici, de mana, dopuri de cauciuc/plastic/alte materiale).
Pentru colmatarea golurilor se va putea utiliza mortar foarte fin (nisip cu granula < 1 mm) de
ciment, sau lapte/pasta de ciment.
4.6. NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI (vezi si SR EN 206-1: 2002 Partea
1: Specificatie, performanta, productie si conformitate)
Se vor respecta prevederile din Codul de practica NE 012-1:2007.
Codul de practica NE 012-1:2007 statueaza proceduri de control al productiei (vezi paragr. 9.9 din
NE 012-1:2007 si paragr. 10.1. din prezentul caiet de sarcini).
Tipul si frecventa inspectiilor si incercarilor asupra materialelor componente si echipamentelor
sunt date in tabelele 22 si 23 din NE 012-1:2007.
Controlul procedurilor de productie si al proprietatilor betonului sunt date in tabelul 24 din NE
012-1:2007.
4.6.1. Betonul proaspat
Se vor respecta prevederile din paragr. 5.4. (Cerinte pentru betonul proaspat) ale codului de
practica NE 012-1:2007.
4.6.1.1. Consistenta
4.6.1.2. Continutul de aer
Se vor citi mentiunile din paragr. 5.4.3 (Continut de aer) ale codului de practica NE 012-1:2007.
Continutul de aer trebuie determinat, prin masurare conform SR EN 12350-7:2003, pentru beton
de masa volumica normala si beton greu.
Valorile minime ale aerului antrenat (in conformitate cu anexa F a NE 012-1) sunt prezentate in
tabelul 3a (NE 012-1), in functie de dimensiunea maxima a agregatelor.
4.6.1.3. Densitatea aparenta
Determinarea densitatii aparente pe betonul proaspat se efectueaza in conformitate cu SR EN
12350-6:2002.
4.6.2. Betonul intarit
Se vor respecta prevederile din paragr. 5.5. (Cerinte pentru betonul intarit) ale codului de practica
NE 012-1:2007.
4.6.2.1. Rezistenta la compresiune
Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice care este rezistenta la compresiune
N/mm2 determinata pe cilindrii de 150/300 mm sau pe cuburi cu latura de 150 mm, conform SR EN
12390-1. Valorile acesteia sunt conform paragr. 3.2. din prezentul Caiet de sarcini.
4.6.2.2. Evolutia rezistentei betonului
In unele situatii speciale este necesar sa se urmareasca evolutia rezistentei betonului la anumite
intervale de timp, pe epruvete de dimensiuni similare cu cele pe care s-a determinat clasa betonului. In
aceste cazuri epruvetele vor fi pastrate in conditii similare cu cele la care este expusa structura si vor fi
incercate la intervale de timp prestabilite. In cazurile in care nu se dispune de epruvete, se vor efectua
incercari nedestructive sau incercari pe carote extrase din elementele structurii.
4.6.2.3. Rezistenta la tractiune prin despicare
Se determina prin incercari conform SR EN 12390-6:2002.
La determinarea rezistentei la incovoiere standardul adecvat de incercare este SR EN 12390-
5:2002.
4.6.2.4. Masa volumica
Dupa masa volumica uscata, betonul este definit ca usor, normal sau greu.
Masa volumica a betonului dupa uscare in etuva este determinata conform SR EN 12390-7:2002.
- betoane usoare,→ masa volumica trebuie sa fie cuprinsa intre limitele claselor de densitate
prescrise (a se vedea tabelul 9 din NE 012-1).
- betoane normale - betoane cu masa volumica dupa uscare cuprinsa intre 2000 kg/m3 si 2600
kg/m3
- betoane grele, betoane cu masa volumica dupa uscare mai mare de 2600 kg/ m3.
4.6.2.5. Rezistenta la penetrarea apei
Se vor respecta prevederile paragr. 5.5.3 din NE 012-1:2007.
4.6.2.6. Rezistenta la uzura
Se vor respecta prevederile din paragr. 5.5.5 ale codului NE 012-1:2007.
5. CONDITII TEHNICE IMPUSE INSTALATIILOR FOLOSITE LA TORCRETAREA
MORTARELOR SI BETOANELOR
Se vor folosi numai aparate de torcretare omologate, respectandu-se intocmai prevederile din
cartea tehnica a utilajului respectiv.
Pentru asigurarea unui jet uniform de torcret este necesar un debit de aer comprimat corespunzator
tipului de utilaj conform cartii tehnice, la presiune constanta, fara pulsatii.
In cazul in care compresorul nu poate asigura aceste conditii, se recomanda folosirea unui rezervor
tampon, interpus intre compresor si aparatul de torcretat.
Aparatul de torcretare trebuie sa fie prevazut cu un separator de ulei care sa retina uleiul si
impuritatile continute de aerul comprimat produs de compresor.
Dupa terminarea lucrului aparatul de torcretare se va goli si curata, de asemenea se va curata
conducta de cauciuc si duza prin spalare cu apa si suflare cu aer conditionat. Se va da o atentie deosebita
curatirii duzei, desfundandu-se toate orificiile acesteia, fara a le deforma.
Pentru asigurarea unei consistente uniforme a torcretului este necesar ca sursa de alimentare cu
apa sa aiba debitul si presiunea indicata in cartea tehnica a utilajului.
Pentru prepararea amestecului uscat de torcretare se vor folosi mijloace mecanice. Timpul de
amestecare se va stabili astfel incat sa rezulte un amestec omogen.
Transportul amestecului uscat de la locul de preparare la aparatul de torcretare trebuie facut in
timp minim, cu mijloace adecvate, astfel incat sa nu apara modificari in compozitia amestecului.
6. CONDITII TEHNICE PENTRU MORTARE SI BETOANE APLICATE PRIN
TORCRETARE
Compozitia mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare se va stabili tinand seama de:
- clasa betonului sau mortarului prescrisa prin proiect;
- destinatia torcretului (protectia armaturilor, protectia suprafetelor de beton, protectia rocilor, etc);
- clasa de rezistenta a cimentului;
- granulozitatea agregatelor.
Prepararea amestecului se va face la statii centralizate sau la fata locului, in functie de volumul
lucrarilor.
Determinarea compozitiei mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare consta in stabilirea
granulozitatii agregatului si a dozajului de ciment; cantitatea de apa nu se stabileste initial, ea adaugandu-
se in mortar sau beton la iesirea amestecului uscat din duza astfel inct sa rezulte un amestec omogen,
aderent si stabil pe suprafetele suport. Dozarea componentilor se va face gravimetric.
Dozajele de ciment folosite la confectionarea mortarelor aplicate prin torcretare se va stabili pe
baza datelor indicate mai jos.
Clasa de rezistenta a cimentului 32,5 42,5
Marimea granulelor agregatelor, 0 - 3 0-5 0-3 0-5
mm
Clasa mortarului Dozaje medii de ciment kg/mc
200 450 425 425 400
300 500 475 450 425
400 600 575 525 500
Determinarea cantitatii de agregate necesara pentru un mc de mortar se va face in functie de
dozajul de ciment adoptat, considerand o densitate aparenta de cca. 2100 kg/mc si o cantitate de apa de
cca. 200 litri.
Nota: Mortarele se vor utiliza ca strat de amorsa sau la prelucrarea ulterioara a suprafetelor
torcretate (vezi pct. 9 al caietului de sarcini).
Dozajele de ciment folosite la confectionarea betoanelor aplicate prin torcretare se vor stabili pe
baza datelor orientative, indicate mai jos:
Clasa de rezistenta a 32,5 42,5
cimentului
Marimea granulelor 0 - 7 0 - 10 0 - 16 0-7 0 - 10 0 - 16
agregatelor, mm
Clasa betonului Dozaje medii de ciment kg/mc
C 12/15 (Bc 15) 400 380 360 375 350 325
C 20/25 (Bc 25) 450 430 410 415 400 385
C 25/30 (Bc 30) 500 525 500 480 460 440
Nota: Dozajele medii de ciment indicate mai sus au un caracter strict informativ; clasa de
rezistenta a betoanelor indicate la pct. 3 al acestui caiet de sarcini se va determina conform SR EN
12390-3:2003.
Determinarea cantitatii de agregate necesare pentru un mc de beton se va face in functie de dozajul
de ciment adoptat, considerand o densitate aparenta de cca. 2300 kg/mc si o cantitate de apa de cca. 160
l/mc.
De la prepararea amestecului pana la introducerea in aparatul de torcretare si aplicarea lui in
lucrare nu trebuie sa treaca mai mult de o ora. Pastrarea amestecului trebuie astfel facuta incat sa fie ferite
de actiunea agentilor atmosferici care pot altera sau modifica compozitia amestecului. Alimentarea
aparatului de torcretare se poate face mecanizat sau manual.
7. CONDITII TEHNICE IMPUSE SUPRAFETEI SUPORT. PREGATIREA
STRATULUI SUPORT
Betonul degradat se stabileste conform prevederilor din cap. 2, sectiunea 3 din “Normativul de
proiectare pentru lucrari de reparatii si consolidare ale podurilor rutiere in exploatare”, ind NP 103-2004.
In cazul aplicarii torcretului pe o suprafata suport din beton, aceasta trebuie sa fie curatata de
impuritati si de stratul superficial de lapte de ciment, realizandu-se o suprafata rugoasa constand din:
- demolarea, spituirea partilor de beton degradat;
- frecare cu peria de sarma;
- decaparea paramentelor prin orice procedeu altul decat buciardarea, care nu este recomandata.
Pulverizarea de materiale abrazive cu aer sau cu apa da cele mai bune rezultate.
- armaturile aparente corodate se inlocuiesc sau se pastreaza si se curata cu peria de sarma
(dispozitive la care se poate atasa o perie circulara) pana la luciu metalic.
- curatirea prin spalare. Inainte de torcretare suportul trebuie sa fie umezit in adancime dar uscat la
suprafata. Daca este necesar, se efectueaza o decontaminare a suportului (eliminarea sarurilor de mare, a
ghetii sau a ciupercilor).
- este preferabil ca torcretarea betonului sa se faca in scurt timp dupa pregatirea suportului.
In cazul aplicarii torcretului pe o suprafata suport din zidarie de caramida aceasta se va curata de
impuritati prin periere, spalare cu apa sub presiune si jet de aer comprimat.
Suprafata zidariei va fi mentinuta umeda cateva ore inainte de torcretare. Aplicarea torcretului se
va face dupa svantarea suprafetei suport.
In cazul aplicarii torcretului direct pe roci, acestea se vor curata cu apa sub presiune si jet de aer
comprimat, cu exceptia rocilor care se degradeaza in contact cu apa, curatirea acestora facandu-se numai
cu aer comprimat.
In cazul lucrarilor de reparatii si consolidari aplicarea torcretului se va face numai dupa completa
indepartare prin cioplire a partilor degradate; dupa indepartarea acestora, pana se ajunge la o suprafata de
beton rezistent, se va efectua o spalare cu apa sub presiune si cu jet de aer comprimat.
Inainte de aplicarea torcretului trebuie sa se verifice si sa se consemneze in proces verbal de
lucrari ascunse.
- starea suprafetei suport in ceea ce priveste gradul de curatire, asperitatea suprafetei, etc.
- starea armaturilor si corespondenta cu proiectul.
- corecta montare, fixare si rezemare a cofrajelor si esafodajelor.
- udarea cu apa si ungerea cofrajelor.
8. CONDITII TEHNOLOGICE DE APLICARE A MORTARELOR SI BETOANELOR
PENTRU TORCRETARE
Inceperea sau reluarea operatiei de torcretare se va face prin reglarea consistentei amestecului prin
manevrarea robinetului de apa, duza fiind orientata intr-o directie diferita de cea in care se afla suprafata
de torcretat. Cand se obtine consistenta corecta a torcretului se indreapta duza aparatului spre suprafata de
torcretat.
In general orientarea duzei de torcretare trebuie sa fie perpendiculara fata de suprafata suport.
In cazul in care torcretul este armat, duza trebuie sa fie tinuta la un unghi de cca. 15° fata de
perpendiculara la suprafata, pentru a favoriza patrunderea materialului in spatele armaturii.
Distanta la care se mentine duza fata de suprafata suport este cuprinsa intre 50 cm si 200 cm, in
functie de presiunea realizata de aparatul de torcretare la iesirea din duza. Muncitorul apropie sau
indeparteaza duza de suprafata suport pana se obtine calitatea corespunzatoare a torcretului.
Aplicarea straturilor de torcret se va face prin miscarea circulara a duzei in jurul unui ax
perpendicular pe suprafata suport. Muncitorul trebuie sa aiba grija ca materialul sa fie omogen si
repartizat uniform. In cazul in care se constata ca materialul nu este omogen muncitorul trebuie sa
indeparteze duza de pe suprafata ce se torcreteaza, sa regleze consistenta jetului de torcret corespunzator
cerintelor si numai dupa aceasta sa revina pe suprafata ce se torcreteaza.
La executarea torcretarii pe suprafetele verticale sensul se torcretare poate fi ales de la caz la caz
in functie de conditiile locale; se recomanda aplicarea de jos in sus.
Indiferent de sensul adoptat, se vor lua masuri pentru evitarea murdaririi suprafetelor inca
netorcretate.
Torcretarea se executa in cel putin 2 straturi. Primul strat reprezinta o amorsa, cu rol de a asigura o
aderenta mai buna si o reducere a cantitatii de material ricosat.
Amorsa este constituita din ciment si nisip 0 - 1 mm sau 0 - 4 mm in parti egale, in greutate (0 - 1
mm cand se torcreteaza mortar, 0 - 4 mm cand se torcreteaza beton).
Stratul urmator se aplica imediat dupa terminarea executarii amorsei.
Grosimea straturilor de mortar variaza intre 1 - 3 cm, iar a celor de beton intre 2 - 5 cm in functie
de indemanarea celui care aplica torcretul si conditiile tehnologice locale (existenta plaselor de armatura,
numarul barelor, diametrul barelor).
In cazul in care nu se poate realiza grosimea din proiect din al doilea strat, se aplica mai multe
straturi de grosimi mai reduse, astfel incat torcretul sa nu se desprinda de pe suprafata suport.
Stratul urmator se aplica inainte de sfarsitul prizei cimentului din stratul anterior.
In caz ca s-a depasit acest timp, inainte de aplicarea stratului nou se va pregati suprafata conform
prevederilor de la punctul 'Conditii tehnice impuse suprafetei suport'.
Pentru realizarea grosimilor prescrise in proiect trebuie prevazute dispozitive care sa permita
torcretarea pana la nivelul respectiv; se recomanda folosirea unor martori rigizi.
La intreruperea lucrului nu este admisa prelucrarea cu mistria a suprafetei torcretului in stare
proaspata; reluarea lucrului dupa intarirea torcretului se va face dupa indepartarea materialului ricosat si
curatirea suprafetei suport prin spalare cu apa si suflarea cu aer comprimat. Operatia de torcretare se va
relua numai dupa svantarea suprafetei,
aplicandu-se un strat de amorsare, conform prevederilor de mai sus.
Materialul rezultat din ricosare se va inlatura, nu este permisa utilizarea lui ; pentru torcretare se
va prepara un nou amestec uscat.
9. PRELUCRAREA SUPRAFETEI TORCRETULUI, TRATAREA ULTERIOARA
Pentru a se evita deranjarea structurii si a aderentei de stratul suport, la mortarele sau betoanele
aplicate prin torcretare nu se face, de regula, o finisare ulterioara.
In cazul in care suprafata rugoasa rezultata la torcretare nu este acceptabila, fiind necesara o
suprafata mai ingrijita, se poate face o prelucrare a suprafetei, cu luarea in consideratie a urmatoarelor
masuri:
- dupa terminarea torcretarii, se aplica un strat de mortar fin (cu nisip 0/4 mm) si de consistenta
fluida, duza de torcretare fiind tinuta la o distanta mai mare (cca. 1,50 m);
- dupa cca. 30 minute de la aplicarea acestui strat de torcretare fin, in functie de gradul de finisare
cerut se face nivelarea suprafetei cu un dreptar de lemn sau metalic.
Aplicarea acestui mortar se va face la minimum 45 minute de la improscarea ultimului strat
torcretat.
In vederea protejarii mortarelor si betoanelor torcretate, pentru realizarea unor conditii favorabile
de intarire, reducerea contractiei si evitarea fisurarii trebuie luate masuri pentru mentinerea torcretului in
conditii de umiditate corespunzatoare. La temperaturi sub +5°C nu se mai face stropirea torcretului. Apa
folosita pentru stropire trebuie sa corespunda conditiilor
din SR EN 1008:2003.
In cazul in care dupa terminarea torcretarii, temperatura mediului ambiant scade sub +5°C, trebuie
luate masuri de protejare a torcretului, prin acoperirea, cu prelate si incalzirea spatiului astfel incat
temperatura mediului ambiant sa se mentina peste +5°C timp de minimum 7 zile. In cazul executarii
lucrarilor de torcretare pe timp friguros, se vor respecta prevederile din Normativ C 16 - 84.
10. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR
10.1. Controlul calitatii la producerea betonului
Se va realiza conform cap. 9 din NP 012-1:2007:
Toate betoanele trebuie supuse controlului de productie sub responsabilitatea producatorului.
Controlul productiei cuprinde toate masurile necesare pentru mentinerea caracteristicilor betonului, in
conformitate cu conditiile specificate. Ele includ:
- selectarea materialelor
- proiectarea betonului
- productia betonului
- inspectiile si incercarile
- utilizarea rezultatelor incercarilor pe materiale componente, pe betonul proaspat si intarit si
asupra echipamentelor
- controlul de conformitate, pentru care prevederile sunt indicate la cap. 8 din NP 012-1:2007.
10.2. Controlul calitatii lucrarilor de torcretare
Controlul executarii si receptionarea lucrarilor de torcretare se executa pe baza prevederilor
capitolului 17 din Codul de practica NE 012-99 cu urmatoarele precizari:
a. Principalele obligatii ce revin conducatorului tehnic al lucrarii in ceea ce priveste controlul
calitatii in timpul executiei sunt:
- sa verifice functionarea normala a instalatiilor de torcretare;
- sa verifice calificarea echipei de torcretare;
- sa asigure buna desfasurare a lucrarilor de torcretare in conformitate cu prevederile prezentelor
prevederi tehnice.
b. Verificarea calitatii mortarelor si betoanelor torcretate si a aderentei lor la suprafata suport se va
face prin ciocanirea suprafetei. Portiunile care la aceasta verificare prezinta un punct dogit se vor
indeparta si repara prin retorcretare. Suprafetele in cauza se vor prelucra asa cum este mentionat la pct. 7
al acestui caiet de sarcini.
Pentru lucrari speciale, prin proiect se poate prevedea controlul calitatii torcretului prin
carote extrase din lucrare.
11. LUCRARI PROVIZORII
Lucrarile care fac obiectul acestui caiet de sarcini si care se aplica pe
infrastructurile/suprastructurile din beton armat turnate monolit sau din elemente prefabricate
monolitizate, se executa cu ajutorul unor lucrari provizorii ce constau din :
- schele, platforme suspendate si sprijiniri pe elemente de infrastructura/suprastructura; acestea au
rolul de a asigura accesul personalului muncitor la locul de munca si de a depozita scule/materiale cu care
se lucreaza la un anumit moment.
Intocmirea proiectelor pentru lucrarile provizorii se va face de catre antreprenor.
Proiectul va cuprinde desene de executie insotite de note de calcul. Consultantul poate cere ca
acesta sa-i fie predate in intregime sau pe parti, dar inaintea inceperii executiei. Proiectul trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa asigure securitatea lucratorilor si lucrarilor definitive;
- sa tina cont de datele impuse de lucrarea definitiva;
- sa cuprinda succesiunea detaliata a tuturor fazelor;
-sa cuprinda piese scrise explicative si planse de executie;
Un exemplar complet din proiect trebuie sa existe in permanenta pe santier la dispozitia
Consultantului.
Plansele de executie trebuie sa defineasca geometria lucrarilor provizorii ca si natura si
caracteristicile tuturor elementelor componente.
Din planse trebuie sa rezulte urmatoarele:
- masurile luate pentru asigurarea stabilitatii si protectia fundatiilor;
- modul de asamblare a elementelor componente ale cintrelor, esafodajelor si schelelor;
- reazemele elementelor portante care trebuie sa fie compatibile cu propria lor stabilitate si a
elementelor pe care sprijina;
- sistemul de contravantuire ce trebuie asigurat in spatiu, dupa cele trei dimensiuni;
- dispozitiile ce trebuiesc respectate in timpul manipularilor si pentru toate operatiile de reglare,
calare, demontare;
Din piesele scrise trebuie sa rezulte urmatoarele:
- specificatia materialelor utilizate, materiale speciale, materialele provenite de la terti;
- instructiuni de montare a lucrarilor provizorii;
- instructiuni cu privire la toate elementele a caror eventuala defectiune ar putea avea consecinte
grave asupra securitatii lucrarilor/lucratorilor.
11.1. Realizarea si utilizarea lucrarilor provizorii
Calitatea materialelor, materialelor de inventar si materialelor noi trebuie sa corespunda
standardelor in vigoare.
Antreprenorul are obligatia sa prezinte certificate de atestare pentru materialele destinate lucrarilor
provizorii, atat cand se folosesc produse noi, cat si atunci cand se refolosesc materiale vechi, pentru care
trebuie sa se garanteze ca sunt echivalente unor materiale noi. Intrebuintarea de elemente refolosibile este
autorizata atat timp cat deformatiile lor sau efectele oboselii nu risca sa compromita securitatea
lucratorilor.
Antreprenorul are obligatia sa scrie pe planse numarul admisibil de refolosiri.
Materialele degradate se rebuteaza sau se dau la reparat in atelier de specialitate. In acest din urma
caz antreprenorul va justifica valabilitatea reparatiei, fara ca aceasta justificare sa-i atenueze
responsabilitatea.
Anexa
INDATORIRILE ECHIPEI DE LUCRU LA LUCRARILE DE TORCRETARE A
MORTARELOR SI BETOANELOR
1. Indatoririle sefului de echipa
- sa urmareasca buna executare a lucrarilor de torcretare, cu respectarea intocmai a prevederilor
din proiectul de executie al constructiei respective si a prevederilor din prezentul caiet de
sarcini;
- sa verifice montarea armaturilor si corespondenta acestora cu proiectul de executie, precum si
pozitionarea lor corecta in timpul torcretarii;
- sa urmareasca pregatirea materialului uscat si respectarea intocmai a compozitiei stabilite,
precum si alimentarea esalonata cu material uscat, in functie de avansarea lucrarii si in masura
in care materialul este solicitat la aparatul de torcretare.
- sa verifice calitatea torcretului, conform pct. 10.b. din caietul de sarcini.
2. Indatoririle muncitorului de la duza
- sa se asigure ca suprafata suport pe care se aplica mortarul sau betonul torcretat este curata,
fara resturi de material si tratata in conformitate cu prevederile proiectului de executie, sau/si ale
prezentului caiet de sarcini;
- sa verifice daca presiunea aerului este uniforma si asigura viteza corespunzatoare a
amestecului, pentru obtinerea unei bune compactitati;
- sa regleze continutul de apa astfel incat amestecul de beton proaspat sa fie suficient de plastic
ca sa se obtina o compactare buna si o ricosare scazuta, dar, in acelasi timp, sa se ajunga la un
raport A/C cat mai scazut;
- sa mentina duza la o distanta corespunzatoare, cat mai corect perpendiculara pe suprafata,
dupa cum permite tipul de constructie, spre a asigura maximum de compactitate cu minimum de
material ricosat;
- sa asigure umplerea in intregime a cofrajelor, inclusiv a colturilor, cu material torcretat
rezistent si compact si sa inglobeze in beton armatura, fara ca in spatele acesteia sa ramana
goluri sau material poros, necompactat;
- sa dirijeze lucrul, comandand pornirea si oprirea fluxului de material; sa urmareasca
uniformitatea debitarii amestecului uscat de catre aparatul de torcretare;
- sa urmareasca indepartarea materialului ricosat de pe suprafetele pe care trebuie aplicat
mortarul sau betonul torcretat.
3. Indatoririle muncitorului ajutor la conducta
- sa manevreze in asa fel conducta de cauciuc in timpul operatiei de torcretare, incat sa permita
circulatia nestanjenita a fluxului de material si sa asigure torcretarea mortarului sau betonului in
conditii optime;
- sa respecte intocmai indicatiile date de muncitorul de la duza;
- sa inlature in permanenta materialul ricosat si sa pregateasca suprafata care urmeaza a fi
torcretata.
4. Indatoririle muncitorului de la instalatia de torcretat
- sa cunoasca temeinic aparatura de torcretat (compresor, aparatul de torcretare), posedand
cunostintele mecanice necesare;
- sa actioneze permanent instalatia de torcretare, astfel incat sa realizeze un flux continuu si
uniform de material uscat;
- sa asigure presiunea necesara in aparat si pe conducta;
- sa alimenteze continuu, impreuna cu ajutorul sau, aparatul de torcretare, astfel incat sa asigure
continuitatea lucrarii, sa se ingrijeasca ca materialul uscat sa nu fie pregatit cu mai mult de cca.
45…60 minute inainte de introducerea lui in aparatul de torcretare;
- sa asculte/respecte solicitarile muncitorului de la duza in legatura cu oprirea, pornirea si
continuitatea fluxului de material uscat.

Mult mai mult decât documente.

Metode Lucru

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metode Lucru

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Titluri conexe

METODE LUCRU PROPUSE APLICATE IN CADRUL PROGRAMULUI DE LUCRU

Instructiunea are ca scop prezentarea operatiilor si masurilor necesare a se realiza in vederea

Instructiunea se utilizeaza la realizarea structurilor de beton .

5.2. Descrierea instructiunii

EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETOANE LA CONSTRUCTII CIVILE SI

5.2. Descrierea instructiunii

5.3. Compozitia si prepararea si transportul betoanelor

5.4. Executarea lucrarilor de betonare

5.5. Controlul calitatii betonului

EXECUTAREA LUCRARILOR PENTRU SUDAREA ARMATURILOR DE OTEL-BETON

5.2. Descrierea instructiunii

EXECUTAREA LUCRARILOR PENTRU PREPAREAREA SI UTILIZAREA MORTARELOR

5.2. Descrierea instructiunii

5.3. Compozitia si prepararea si transportul mortarelor:

5.4. Controlul calitatii mortarului

EXECUTAREA LUCRARILOR DE TENCUIELI PENTRU CONSTRUCTII

5.2. Descrierea instructiunii

5.3. Controlul calitatii si receptia lucrarilor

EXECUTAREA ELEMENTELOR DIN ZIDARIE

5.2. Descrierea instructiunii

Instructiunea are ca scop prezentarea operatiunilor si masurilor necesare a se realiza lucrarile de

5.2. Descrierea instructiunii

5.3. Controlul calitatii si receptia lucrarilor

Receptia se efecteaza pe intreaga constructie sau parti de constructie( tronson scara) .

Responsabilitatea efectuarii inregistrilor revine responsabilului tehnic cu executia si a sefului

Instructiunea are ca scop prezentarea operatiunilor si masurilor necesare a se realiza lucrarile de

5.2. Descrierea instructiunii

EXECUTAREA LUCRARILOR DE IZOLATII TERMICE LA CLADIRI

Instructiunea are ca scop prezentarea operatiunilor si masurilor necesare a se realiza lucrarile de

Instructiunea se utilizeaza la realizarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri

La intocmirea instructiunii se fac referiri la : Normativ C 107/1982 pentru executarea izolatie

5.1. Conditii prealabile

Pentru executia lucrarilor sunt necesare urmatoarele;

5.2. Descrierea instructiunii

5.3. Controlul si receptia lucrarilor

2. INSTALAŢII SANITARE INTERIOARE

Lucrarea constă din următoarele:

LIVRAREA, DEPOZITAREA ŞI MANIPULAREA MATERIALELOR

La manipulare materialele vor fi ferite de lovituri.

Operaţii de confecţionare şi montare

Operaţii de protejare a lucrărilor

Izolaţiile vor fi întrerupte în dreptul organelor de închidere şi manevrare, a elementelor de susţinere şi la

EXECUTAREA INSTALATIILOR ELECTRICE INTERIOARE

RED – reteaua electrica de distributie

5.2.Sef departament instalatii electrice

5.4. Responsabil activitate/ Sef de santier

5.5. Controlul Tehnic de Calitate/ Responsabil Tehnic cu Executia

5.6. Coordonatorul in materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii

5.7. Lucratori deserventi santierului/ Electricieni

6.2. Coloanele electrice

6.3. Conductoare si bare electrice

6.5.Organizarea locului de munca

6.5.8 Amenajari de santier :

6.5.9 Organizarea locurilor de munca

6.6.Verificari si masuratori la instalatiile electrice interioare

6.6.2 In timpul executiei se va face o verificare preliminara care consta din :

Prin aceste verificari se urmareste daca :

6.6.5 Verificarile prin incercari se efectueaza in urmatoarea ordine :

Toate masuratorile se fac cu instalatia deconectata de sursa de alimentare.

Tabel nr. 2 Valorile tensiunii de incercare

6.7. Masuri specifice de sanatatea si securitatea muncii

6.8. Aspecte de mediu

INSTALAREA SISTEMELOR SI INSTALATIILOR DE SEMNALIZARE, ALARMARE SI

Procedura se aplica de catre personalul societatii la executia sistemelor si instalatiilor de semnalizare,

Alarma falsa – alarma produsa in conditiile in care pericolul nu este real.

Echipament de control si semnalizare(centrală de semnalizare) – componenta a unei instalatii de