Sunteți pe pagina 1din 52

ANUL XXX. FASC. 93. IULIE-SEPTEMBRE 1937.

SI

BULETINUL
COMISIUNII

MONUMENTELOR ISTORICE
PUBLICATIUNE TRIMESTRIALA

1 9 3 7

NezamantuI tipografic DATINA ROMANEASCA VaIenii-de-Munte


www.dacoromanica.ro
MINISTERIUL INSTRUCTILINII PUBLICE SI AL CULTELOR
MINISTRU : C. ANGELESCU

COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE


PRESEDINTE : N. IORGA
Membri : IOAN A NDRIESESCU, PETRU ANTONESCU, ALEXANDRU LAPEDATU, CONST. MOISIL,
PR. NIC. POPESCU, VICTOR G. STEFANESCU SI ARTUR VERONA.
Secretar-Director VIRGIL1U N. DRAGHICEANU.

CUPRINSUL
TEXT: Pagina

VICTOR BRATULESCU: Biserici din Va1cea 97


D. TUDOR : Monurnente inedite din Romula 110
N. TORGA Un caiet de miniaturist. . 125
MARIA GOLESCU : Saint Georges ddlivre l'adolescent emmend en captivIté par les Inlideles. 128
Comuniairi de Al. Bärccil Barbu Slatineanu
i 132
Cronicd de N. Iorga . 143
Resumat frances 144

ILUSTRATIUNI :
Pagina Pagina
Biserici din Vilcea. Fig. 51.- Colectie particulara la Resca . . 113
Fig. 1.- Biserica din Ursani, jud. Vilcea. Vedere ge- Fig 52 Col. Constantinescu . . . 116
nerala 97 Fig. 53. Col. Constantinescu 116
Fig. 2.- Biserica din Ursani-Vilcea. Vedere din spre Fig. 54.- Col. Constantinescu . 117
altar 98 Fig. 55 Col. Capp 118
Fig. 3.- Biserica din Ursani-Vilcea. Usa, pisania si Fig. 56.- Col. Constantinescu 119
99 Fig. 57. Col. Constantinescu . . 120
chenarul
Fig. 4.- Biserica din Ursani-Valcea. Fragment din Fig. 58.- Col. Constantinescu 121

Judecata din urma i Pisanta . . . 100


Fig. 59.- Col. Georgescu . 12A

Fig. 5.- Biserica din Ursani-Vilcea. Scena Raiultn. 101


Fig 60.- Col. Capp 123
Fig. 6,- Biserica din Ursani-Vilcea. ladul . . . 102
Fig. 7.- Biserica din Ursani-Vilcea. Sfantul Arhanghel Un caiet de miniaturist.
Mihail. Pictura din pronaos . . . 103 Fig. 1. Probe de litere ornate dinteun carnet de
Fig. 8.- Biserica din Ursani-Vilcea. Picturi pe bolti. 104 miniaturist . . 125
Fig. 9.- Biserica din Urpni-Vilcea. Ctitorii. Paretele Fig. 2. Probe de litere ornate dinteun carnet de
de Vest, in dreapta . . . . . 105 miniaturist . 125
Fig. 10.- Biserica din Ursani-Vilcea. Ctitorii. Paretele Fig. 3. 126

de Sud . . ......
de Vest, in stinga eli. . . .

Fig. 11.- Biserica din Ursani-Valcea. Ctitorii. Paretele

Fig. 12.- Biserica din Ursani-Vilcea. Ctitorii. Piretele


de Nord
. 106

107

108
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
4
5
6.
7.
8.
126
126
126
127
227
Fig. 9. 127
Monumente inedite din Romula. Fig. 10. 127
Fig. 42.- Museul National din Bucuresti . . .
Fig. 11. 127
110
Fig. 43.- Museul National de Antichitin din Bucuresti. 110
Fig. 12. 127
Fig. 44.- Col. Istrati-Capsa, Turnu-Severin . . 111
Saint Georges dilivre ?adolescent emmeni
Fig. 45.- Col. Istrati-Capsa 112
en captiviti par les lnfiddles
Fig. 46.- Col. Istrati-Capsa si Col. Georgescu-Corabia )12
Fig. 47,- Col. lstrati-Capsa 113 Fig. 1. - Saint Georges delivrant l'adolescent ; 'cone
Fig, 48.- Col. Constantinescu si Col. Capp . . 113 du Musée municipal de Oradea. . . 128
Fig. 49. Col. Constantinescu 114 Fig. 2. - Sceau du monastere grec de Galati . . 129
Fig. 50.- Col. Georgescu . 115 Fig. 3. - Agrandissement du méme sceau . . . 130

www.dacoromanica.ro
BISERICI DIN VALCEA
DE VICTOR BRATULESCU.
II.
0

BISERICA DIN URSANI-VALCEA. chinile puse la pastrare, impreuna cu alte


lucruri trebuitoare la pomeniri.
Biserica din Ursa ni este asezata pe o Podoaba din afara a bisericii este redata
colina, incunjurata de dealuri impadurite, de brdul care o incinge de de-asupra fe-
la cativa chilometri de Hurezi (fig. 1). Ea restrelor, de picturile din panourile de
este ctitoria unui vataf de plaiu din par- de-asupra acestui brim, de randurile de
tile locului, ale carui rude, foarte nume- zimti de supt stresini si de cadrele lun-
roase, sant zugravite pe paretii de Vest, guiete ale ferestrelor turlelor (fig. 2).
de Nord si de Sud ai pronaosului. Ei sant Coloarea alba a paretilor contrasteaza
imbracati in costume
nationale si dau, in
acest chip, o nota de
vioiciune zugravelilor
acestei parti de bi-
serica.
Planul are forma
de trefla : biserica se
prelungeste printr'un
pridvor deschis, pe
opt coloane, din care
cloud, sant angajate in
ziduri. Pentru a ocroti
frescele din pridvorul
deschis, im potriva plo-
ilor si a zloatelor ma-
nate de vanturile pu-
ternice de pe aici,
panta din fata. a aco-
perisului s'a prelungit
printr'un aplecator de
sindrila, sprijinit pe Fig. 1. Biserica din Ursani, jud. Valcea. Vedere generali.
stalpi de lemn, dupa
modelul de la Gramesti. Acest aplecator cu aceia cenusie a acoperisului de sindrili
slujeste insa si la mesele de la praznice, marunta. Vertical, paretii bisericii sant
cand e vremea rea, sau la pomenile facute impartiti in panouri de forma dreptun-
pentru sufletele celor morti, obiceiu ras- ghiulara, intrerupte la jumatate de braul
pandit la Rominii de pretutindeni, pada. amintit. Din pricina acestor panouri, care
in Maramuras, unde pridvoarele isi au rolul sant executate din caramida, forma exte-
acesta bine determinat. rioara a bisericii este a unui poliedru.
Ca este asa, n'are cineva decat sa urce Un soclu stresinit face parte din ele-
in foisorul deschis de de-asupra pridvorului mentele de arhitectura ale bisericii de la
adaus de la biserica manastirii Varbila din Ursani, iar, in masura in care acest soclu.
Prahova, pentru a gasi lingurile si stra- are o coloare mai inchisi cleat restul, el
But. Com. Mon. 1st, Fasc. 9?, 1937. 1

www.dacoromanica.ro
98 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

poate fi socotit si ca element decorativ. se observi un ornament floral pe care il


Cadre le ferestrelor mici ale -bisericii sant intilnim si la turle. De-asupra acestui or-
de piatra si au forma dreptunghiulara. nament incepe un brill de trei randuri de
Bre-Jul este alcatuit dinteun relief lucrat zimti care impodobeste biserica pe supt
din caramizi rotunjite, margenit de Cate o streasina.
banda foarte ingusta, iar de o parte si alta Turk le au ca basa un patrat, impodobit
Cate un rand de zimti resultati din card- cu ornamente florale de colturi, stresinit
mizi asezate in colturi. cu sindrill si incunjurat de doui randuri
Partea din josul braului, pana la soclu, de zimti. In aceste patrate se inscriu ba-
este alcatuita din panouri dreptunghiulare, sele in forma stelara, in opt laturi, ale
egale intre ele. turlelor. Pe fiecare lature apare cite o fe-
Partea de de-asupra lui cuprinde un reastra lunguiata, inchisa de un cadru ro
numar egal de panouri, incadrate in rame, tunjit in partea superioara i impodobit
scoase in relief din materialul de cons- cu cite cloud arcuri de zimti. Arcurile de
zimti se sprijina in capetele colo-
-ts
--, netelor rotunde care inlocuiesc mu-
chiile prea ascutite ale poliedrului,
care este insasi turla.
De-asupra acestor arcuri, ca si
de-asupra celor ale panourilor de
supt streasini, urmeazi un orna
ment floral zugravit, iar supt stre-
sinile turlelor aceleasi doul rinduri
de zimti. Acoperisul turlelor este
.r
un coif de forma piramidala, avand
-4k4.54
:°.14
ca basa un octogon, a carui streasina
: _ 9 continua forma octogonall a pira-
midei.
4 4 r
Pictura exterioard. Scene le zugra-
vite in panourile amintite, incepand
'iscfreS;;;Z:MMOPErT1r"
de la altar, pe laturea sudica, sant
urmatoarele :
Bc.-aa Vestire, Avraam 0 Isac,
Iosaf 1 filosof, Rovim 2 (sic) filosof,
Iudita 3 (sic) filosof, Melcora. 4 (sic)
filosof, Gaspar filosof, Balthazar fi-
losof 5, Rovavachel 6 (sic) filosof, Es-
tira7 filosof (femeie), Afathan filosof8,
Fig. 2. Biserica Ugani-Valcea. Vedere din sore altar. Iosaf filosof 9, Veniamin filosof ",
Aminandac ", filosof, Iuda filosof.
tructie si rotunjite in forma de arc, in Pe zidul de Nord, incepand de la aceiasi
partea de sus. Fiecare panou inchide cite sceni a Bunei Vestiri, urmeaza :
un personagiu biblic, in partile laterale, Varlaam filosof 12, Nahor filosof ", in ace-
sau cate doui personagii in cele trei pa-
nouri ale altarului. Ca si la biserica din ' Pentru Iosif patriarh.
' Pentru Ruvin patriarh.
Folesti, ca si la alte biserici cu sibile", o Zugravul a incurcat nurnele lui luda, din rindul pa-
ca: Paraclisul de la Episcopia din Ramnicul- triarhilor, cu acela al luditei din rindul femeilor sfinte ale
testamentului vechiu.
Valcea, Biserica cu Sfinti din Caracal, Bi- 4 Melchior.
serica cu Sfinti din Bucuresti si in atatea 5 Numele celor trei magi.
o In loc de Zorobabel de sigur.
alte locuri, picturile exterioare de la Ursani 7 In loc de Estera.
infatiseaza filosofi 0 sibile cari au proorocit o In loc de Nathan prooroc.
o Intalnit mai sus
venirea lui Hristos. 12 Fiul lui lacob, din rindul patriarhilor.
In unghiul format de arcuirea ramelor " Aminadam din rindul dreptilor.
" Din rindul cuviovlor.
panourilor, precum si de-asupra acestora, " Din rindul sfintilor strimNi.

www.dacoromanica.ro
BISERICI DIN VALCEA 99

la§ panou, Gad filosof 1, Alisandru (sic) proscomidie, dupa cum urmeaza mai jos.
filosof2,... filosof, Hevurtica filosof (femeie)3, Dupa inscriptia, care insoteste pe ar-
Calipason filosof4, Aristotel filosof5, Ne- hanghelul Mihail 1, din naos, se adauga
vitalem filosof 6, Avimeleh filosof , Adel- Pred[a] zug[rav], leat 1805, iar, la pros-
fica filosof8, Ruf filosof Iasug filosof '°, comidie : Milcu zugrav, Gheorghe .fiind
Ingerul Domnului de-asupra unei ferestuici, ucenic, Preda zug. ot sud Gorj" 2.
Euripid filosof, Esop filosof ". Arhitectura. Turla de de-acupra pronaosului
De-asupra coloanelor pridvorului: Jertfa pare a se fi adaugit mai tarziu, judecand
lui Avel §i uciderea lui
Cain.
Din cele insirate mai
sus, se vede ca zugravul
n'a facut nicio deosebire
intre filosof §i sibila, de _
aceia §i numele fernenine
sant insotite de cuvantul
filosof. Tot a§a cu privire
la fiii Iacob.
Intre Hevurtica-Heles
pontica, dupa cum am
propus noi, §i Ahsandru
filosof", mai e un nume, pe
care nu 1-am descifrat.
Zugravul. Pe laturea de
Sud gasim, insemnat cu
ro§u, numele zugravului,
anume : Dinu zugrav
sud Gorj", apoi numele
§i insemnarea: Ion An-
drei di var sfintei biserici
la zugrivit, 7314", adeci
1806.
Insemnarea este preti-
oasa, in randul intaiu fi-
indca ni di numele zu-
gravului 0, al doilea, ni
putem face ideie de tehnica
lucrului de arta, pastrata
de acest zugrav §i de to-
vari§ii lui din Gorj in-
semnati in pronaos §i la

' Din rindul fiilor lui Iacov.


Din rindul patriarhilor cafi au Fig. 3. Biserica Urstni-Vilcea Usa, pisania i chenarul.
luat parte la Soboare.
° Hevurtica poate in loc de He-
lespontica, una dintre sibile, dupa resturile de zugraveli care infatiseaza,
4 In loc de Calipso in laturea de Sud, capetele ctitorilor, ra-
5 Care dupi Erminie griieste: Firea nasterii lui Dutunezeu
iaste firi trudi ; cici de la sinesi se infiinteazi insusi cu-
vintul" (V. Grecu, o. c., p. 146). ' Cine va intra in biserici necurat, de aceasti sabie va fi
6 In loc de Nethalim sau Neftali, unul din cei doisprezece tiiat." Despre .aceasti inscriptie, care aminteste pe cea de la
fit ai lui lacov. Arges, am vorbit in Buletinul Comisiunii Monumentelor
7 Cel care scoate din groapi pe Ieremia. Istorice", XXVII (1934), p. 43.
8 In loc de Delfica, -sibila. Numele zugravului Dinu si al lui Gheorghe le intilnim
. ° Trecut in rindul filosofilor din rindul celor saptezeci si la biserica din Vioresti, ctitorie a aceluiasi vitaf de plaiu
de a postoli. Ion Ursanu ; Maria Golescu, Biserica din Vioresti, in
'° Si fie un nume conrupt ? Boabe de griu", IV, no. 1, 193i, p. 27. Zugravul Dinu
" Filosofi greci. apare singur si la Cociobei, o alti ctitoric a vitafului ; ibid.

www.dacoromanica.ro
100 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
.
mase dupi ce s'a facut loc usii scarii partimente mai mici, in acelasi scop al
ce duce, prin grosimea zidului, la pod. sustinerii greutatilor de sus.
Pronaosul este despartit de naos printr'un In resumat, biserica de la Ursani se in-
zid care serveste in acelasi timp 0 la spri- fatiseaza arhitectonic asa : cu pridvor des-
jinirea greutatii boltilor, atat de o parte, chis, sprijinit pe opt coloane, cu un pronaos
cat si de cealalta, anuland apasarile laterale inchis de patru ziduri groase care sprijina
ale pantocratorului si ale calotei din pro- calota sferica, de-asupra careia se inalta
mos. turla din fata, cu un naos margenit intre
Naosul, cu cele doui abside laterale, unde zidul tamplei si cel despartitor de pronaos
si presintand doui abside
laterale, boltite in calote
iferice, de-asupra carora,
pe patru arcuri larg des-
`
237' 111, Fs
! chise, se inalta turla pan-
7'(t 2e
"' 5
tocratorului si cu un altar,
3
a treia absida , propor-
xn Ega
t tionat cu restul bisericii si
r Zack,.
bine legat de ea. In axi
al,:.4441f41 usile de intrare in pronaos
V71.:
in naos si altar.
. .
Sculptura in piatrei este
slab represintata la Ursani.
c
41.
Cadreleferestrelor sant sim-
. . ..v*r..7!"?.?
. ._
:..:047-,ki,
, ple, ca si laturea de de-a-
w, 4:
II.'
,-..
supra a cadrului usii de
-_.
. ......m.
,..,--......
.
s.
. ,.:._,..
.-_,,
,
_
..,
2'
,
intrare, a carii linie dreapti
este scobita inteun singur
. loc la mijloc, in unghiuri
. drepte. Partile laterale ale
cadrului, usorii de piatra,
incearca a ni infatisa li-
nia serpuita, lujerul unei
iI plante, cu cateva flori sim-
".
ple, in lungime, iar la basi
. 0. .24*.,1 o floare deschisa ca o
. ..... ,
, -44:4.- q-.0-74.4, Vii. '1
1? roseti.
.. -,
1
..;,..1W,".r...4","Er, C .:txd
Pisania, in relief, lucrati
.
r,
'9;!:.,1,.?;,-.1.13.:;.rip.
....-.. ; 1 u '"1.. dn. fara nicio arta, dintr'o pia-
' 4 -k. tra slaba, avand de-asupra
'1' .1-
. .
,3 qt.:7- un fronton sculptat, arati
4 k u41,.. 4.);.t4:'11)'7,:' ; ' C- ii "-- if±
:.i. t 1
-
ca pietrarii disparuserã de
Xl
pe aici.
1F:41i: 'r .: It". ''k ;
.
1,..e1110 r Sculptura in lemn este
..- -

Fig. 4. UrsaniVilcea. Fragment din Judecata din urmi si Pisania. insi altceva. Ea arata ca
mestesugul acesta a con-
arhitectul a gasit cheia apasarii turlei pan- tinuat pe arci, lucru explicabil de altfel
tocratorului, puternic sprijinita pe cele prin aceia ca taranul insusi stie a-si im-
patru arcuri mari ale caror capete cad pe podobi locuinta cu lucruri de mina lui si
incheieturile zidurilor absidelor. ci lemnul, asa de raspandit atunci ca si
Thimpla de zid face si ea legatura intre acum, in acest tinut, era materialul cel
paretii laterali ai celei de a treia abside, mai la indernana.
care formeazi altarul, implinind functia Ufa de la intrare este sculptati linear.
pe care o indeplineste zidul dintre naos Este formati din cloud canate, fiecare canat
si pronaos si impirtind biserica in corn- avind cite cinci panouri sculptate, iar

www.dacoromanica.ro
BISERICI DIN VALCEA 101

legatura intre canate o face un pilastru ctitoru cata de a sá pomeni dumnealui si


sculptat si el ca si celelalte pirti. parintii cei raposati in veasnici pomenire
Motivul principal in sculptura usilor pe tot neamu dumnealui. Si s'au zidit aceasta
este linia franta, care di un zig-zag ce se biserici in zilele Miriei Sale Costandind
impleteste cu un altul, dand nastere la Moruzi-Vodi cu blagoslovenia Sfintiei Sale
romburi si triunghiuri, ca forme geometrice. episcopii Nectare1, la ani de la [Hs.] 1800,
Inliuntrul lor apare un ornament floral: lulie 22. Inceputu-s'a lucrarea si desa-
o frunzi cu trei foi, mai desvoltata sau vdrOti 180... Si la aceasta besearici s'au
mai putin desvoltati, dupi
spatiul ce-i stã la indemana.
Margenile laterale sant
sculptate in lung, ca i benzile
dintre panouri; panourile insi,
de forma dreptunghiulara,
inscriu in ele un romb, that
Ia randul sill de diagonalele
dreptunghiului si &and cu ele
nastere la alte patru romburi
7
mai mici i la opt triunghiuri '
51,
isoscele pe margene. Panoul "'TV

al doilear de sus, din dreapta, N'S4


poarti data de 1805, iar cel
din stinga, de sus, initialele
Z si T, de sigur din numele
mesterului.
Singur pilastrul este sculp-
tat deosebit, cici zig-zagul
din restul uii potolit pini
ce di nastere liniei serpu-
ite, care, aici, este lujerul
unei plante cu frunze si flori
stilisate in legaturi cu go-
lurile prelungi ale liniei ser-
puite.
In dreptul belciugelor
al incuietorii, sculptura pi 0 ,

41,
lastrului este ca si in restul 4 1........, 1
uii: lineari (fig. 3). r
De-asupra usii, pisania, in ' Irr' A t lu
relief, are cuprinsul urmator
t Aceasti sfinta si dum-
nezeiasci biserici iaste din
temelie ziditi i infrumuse-
tati cu toata cheltuiala si Fig. 5. -- Biserica Ursani-Vilcea. Scena Raiului.
osteneala dumnealui jipand
(sic) loan Popescu1, care si vitafd si afli mai indemnat de au mai ajutat i ali ctitori
acestui plaiu Hurezu intru cinstea i lauda cu bani i cu ajutori, cum cu. osibire a si
praznicului Vovedenia Sfintei Niscitoarei pomeni. Vii : bonü, Nedelea, Costandin,
de Dumnezeu, care si intru pofali2 (sic) Dumitru, Nicolae ereu, Ion, Florea, Stanca,
sfantului Ion Botezatoru aceste arnandoui Nicolae diaconu, Dumitru, Stanca, Patru,
sfinte praznice le sivairsaste. Dumnealui Dumitru, Mihai. Morti Mihãilã, Barbu, :

' In zugriveli e numit Ion Ursanu. El e ctitorul mai ' Nectarie Moraitul, mai tirziu Mitropolit (1792, 16 De-
imultor biserici din regiune. cembre 1812); N. lorga, Istoria Bisericii Roma., vol. II, ed.
Intru lauda. a 2-a, Vilenii-de-Munte 1932, p. 323.

www.dacoromanica.ro
102 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

Patru, Stan, Stanca, Dumitru, Ion ereu, inclinat a crede ca pictura acestei biserici
Florica, Costandin, Radu, Stoica, Dumitru, este facuta macar pe la jurnatatea secolului
Costandina i cu tot neamul lor, Gheorghe, al XVIII-lea.
Florica 1, Patru, Dumitru2 (fig. 4). Judecata din urmei. Va fi cercetati mai
Pictura. Este capitolul cel mai de sama pe larg cu un alt prilej. Fiindca insi despre
al bisericii Ursanilor. Inteadevar miscarea acest subiect mai este vorba si la biserica
si vioiciunea personagiilor, asezarea gru- din Olanesti, vom incerca a face uncle
pelor, framantarea din Iad, pacea dosS- apropieri intre aceasta sceni la Ursani si
intre aceia de la Olanesti.
De-asupra pisaniei se afla
scaunul de judecati strajuit
de ingeri, dintre cari cei doi
,din laturi au aripile intinse.
r,
Pe scaun sta un porumbel
alb cu aripile intinse, in
GZ3
dreapta scaunului, Adam in-
genunchiat, in stanga Eva.
In fata, ciocanul, clestele si
; cuiele, intr'un vas rotund. De
o parte si alta a scaunului
tfp de Judecati, stand in jeturi,
doi sfinti cu sabii: unul mai
;3
tanar, altul mai bátran, pro-
babil, Sf. Petru si Pavel. Scena
este insotiti de inscriptie :
v6.1,
Gdtird scaun de judecatd".
De-asupra acestora, in nori,
cu un numar de sase roate
_supt picioare, Isus Hristos,
avand in dreapta pe Maica
Domnului, iar in stanga pe
6
Sf. Joan.
Raiul. Lipsesc din gradina
j.
cei doi ingeri de langa Maica
Domnului ; in schimb avem
-
r,
pe cele cinci fete intelepte,
42M
t! 1 I"
in dosul carora, dincolo de
zid, asteapta cele cinci fete
nebune.
In locul dreptului Lazar
din scena de la biserica 011-
nesti, gasim, la Ursani, sCena
trezirii proorocului Daniil pc
Fig 6. Biserica din Ursani-ViLea.. Iadul. care, alaturi de aceia cu La-
zar, o intilnim la Cozia.
varsita a celor din gradina Raiului, ma- Cetele, in numar de sase, sant grupate
nuirea sabiilor in mina arhanghelilor din pe doua randuri in lung cite trei, ca si
pronaos si a celor trei Imparati din scena la Cozia. In randul de jos, incepand de
judecatii din urma, te fac sa te gindesti la margene : Ceata cuvioaselor mucenite",
la o aka epoca, mai veche si, de n'ar fi ceata cuviosilor", ceata arhiereilor". In
atatea date care sa arate anul 1805, ai fi randul de sus : Ceata mucenicilor", ceata
apostolilor", ceata proorocilor". Cetele
" Cu alti litera.
Inscriptia a fost asezati cind s'a terminat biserica, in
sant inchise intr'o perdea de nori avand
2
scriind si omelnicul ctitorilor cu viii i mortii lor. forma unui oval ascutit.

www.dacoromanica.ro
BISERICI DIN VALCEA 103

In fata cetelor sase cersetori, cu toiege arc. Are in fati o broasca testoasi si un
si traiste atarnate de gat, saracii" : orbi, fel de scorpion mare.
schiopi i un olog (fig. 5). Marea", tot o femeie, calare pe doi
ladul. Spre deosebire de cea de la Ola- pesti, tine in mani o corabie.
nesti i cea de la Cozia, scena Iadului Iata insi ca, facand apropierea intre di-
de la Ursani, prin miscarea celor din munci feritele scene din Judecata din urma, gasim
si a diavolilor negri, se apropie mult de explicatia asezarii proorocului Daniil in
scena de la Hurezi. Limba de foc ce des- atitudinea omului culcat i rostul Impa-
parte in doua zone scena
Iadului, lasand in dreapta
_
invierea mortilor, iar in stanga 7-_6L;;N.-
muncile pacatosilor, porneste st. .

din gura unui balaur si in-


valuie in para ei pe cei pe-
depsiti. Spre a reda cat mai
bine zbuciumul din mijlocul
valvataii, in jurul fiecarui
chinuit flacarile se inalta si
se rotesc intocmai ca bratele
unei helici (fig. 6).
In stanga sus : Cumpana
dreptitii de care se agati
diavoli ; ceva mai jos, cei
cari dorm Dumineca, apoi
moartea bogatului nemilostiv.
In dreptul celor cari dorm \ ' I :4

Dumineca, diavolul intinde


de picior pe unul din flacara, vicE
mai jos muerea curve, pe 1.:=1ZoN
care merge calare un diavol ;
in dreptul acesteia hotii"
manati la iad de diavol; mai
. jos Antichrist", intins, ca de -414
obiceiu, de doi diavoli, si "R
mai jos calugaritele curve".
Intre cei cari dorm Dumineca
si intre moartea bogatului
nemilostiv sant niste foale
care intetesc focul, apoi un
diavol care duce cu o roaba V- ''...%*14.e
eleganta trei curvari egu-
Vr_ *if
meni". .
De cealalta parte, sus: Inge, ---- m`
nemilostiv", alaturi de inca Fig. 7. Biserica din Ursani-Vilcea. Sfintul Arhanghel Mihail.
unul cu tridente, apoi Moise Pictura din pronaos.
cu Evreii, cu inscriptia : Moise
prooroc arata Turcilor si Ovreilor venirea ratilor zugraviti in aceasta scena. Cu unele
lui Isus Hristos". Tar Alexandru", Tar usoare intregiri avem a face cu Vedenia
Faraon", Tar Nabucudonosor" ; pe zidul proorocului Daniil".
de Sud Tar Chesariu", mai jos : vulpea", Casa si pre un pat dormind Daniil si
lupu", ursu", in invierea mortilor", tram- mare din afara de casa aceaia ; i la ceale
bitata de ingerul de alaturi. patru margini ale marii, sufland cele patru
Lumea", o femeie calare pe leu, tine vanturi i patru fiara, suindu-sa in sus din
de-asupra capului un sarpe in forma de marea aceia ; intaia fiara, leu cu aripi de

www.dacoromanica.ro
104 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

vultur ; i de-asupra lui sezind Nabucu- agitate de umeri, 5. cel ce asculta la use,
donosor, imparatul Vavilonului, tinind in 6. carciumarul", 7. croitoru", 8. ne
milostivu", 9. .
mini un schiptru ; fiara a doua, o ursoaica 10. inselatoru", . ,

avand trei coaste in dintii ei i de-asupra11. mincinosul", 12. fermecitoarea", 13.


ei Impiratul Persilor Dark, o sabie goala curvariu", 14. ucigasu", 15. muiarea care
taind in mini; fiara a treia, pardos, pes-ia mana", 16. cdlugarii curvari", 17. popa
trita cu patru aripi si cu patru capete ; curvar", 18. mozaviru", 19. carciumaru",
de-asupra lui Imparatul Machedonenilor 20. 21. betivu", 22. muiarea . . ,

Alexandru taind in mini o suliti; fiara care ia laptele", 23. preoteasa", 24. Tine
a patra ca un leu negru cu dintii de fier Satana pre Iuda". In bratele unui diavol
si cu zeace coarne, ceale trei sfaramate cu coarne sade Iuda. Spre gura balaurului
§i intre coarnele acelea un mic corn ra- 25. lacomu", 26. pizmasu", apoi o mul-
sarit, care cornisor ochi avea de om si time pe care o inghite acesti gura de
gy,4011;i1:7,-74 7- . 1,1

11

;IF tr.-
4".'
.
rr. mt .

1
;24:$

droalir
6.4

r t43
11.

LA,t CC.
,
,

- ig.11

2'
r

Fig. 8. - Biscrica din Ursani-VAlcea. Picturi pe bold.

guri ; i de-asupra lui Impiratul Romanilor balaur. De-asupra capului balaurului sant
August, o topazie taind in mini (carea e insemnate numele arhiereilor : Ana si Ca-
o piatri scumpa i nastamata). $i cealelalte, iafa, urmate de numele lui Pilat.
precum e la venirea a doua" Dedesuptul flacarii si a scenelor aritate
Scena aceasti este foarte bine redata in mai sus dam de o ban& de coloare mai
zugravelile de la Olinesti (fig. 4). inchisi, in care sant schitate multime de
Incepand de sus in jos, iata puzderia corpuri. Aceasta cuprinde partea numita
de pacatosi pe can ii arde focul Iadului: Plangerea si scrasnirea dintilor", foarte
1. mozavirul nesitios", 2. morariu", cu raspanditi, ca, de altfel, intreaga scena.
o piatri de moara pe cap, 3. hotu", Sant i unele grafite, care cuprind nume
4. eantaragiul", cu carligele i balanta comune, Lira vre-o insemnatate.
Arhanghelul Mihail este infatisat cu sabia
1 V. Grecu, o. c., pp. 12P-129. scoasi, adusi putin la virf, cu garda mare,.

www.dacoromanica.ro
B1SERICI DIN VALCEA 105

cu aripile inaltate si calcand pe un mu- ne inlesneste sa facem deosebirea dintre


ribund. Cand se va raspandi in straturile unii si altii. Altfel nu ni-ar ramanea alt-
largi ale celor interesati asezarea morman- ceva de facut pentru a-i deosebi si asta
tului lui Duca in fata arhanghelului rds- numai la cativa, decat: parul alb, barbile
bunator, se va face numai cleat legatura la doi clerici i zbarciturile fetei la unul
intre emblema politica si aceasta intam- singur.
plare, i imaginatia populara va crea le- Femeile au acelasi chip. In total sant
genda. Scena este in pronaos (fig. 7). infatisati la Ursani treizeci i apte de
Supt icoanele zugravite pe zid, draperiile oameni mari, dintre cari optsprezece bar3
sant inlocuite prin niste panouri care in- bap, nouasprezece femei, la cari se adauga
fatiseaza un vas cu flori, precum intalnim si vase copii. Ca si la Olanesti, copiii n'au
alaturi, la Hurezii. lui Brancoveanu. acelasi nivel la picioare ca oamenii mari,
Pictura bolrilor absidei de Sud cuprinde ci sant ridicati ceva mai sus, ca i cand

o. .11.4110;11 ...vt1,1 7.1:01.1; 11.r: ,tilf4111

Ore-
4

,a

f4'4'
re _

two*.
VAW.,4'

Fig. 9. Biserica din Ursani-ViIcea. Ctitorii. PAretele de Vest, in dreapta.

o scena centrala : Coborirea lui Isus la Iad, ar fi suspendati.


sfaramarea portilor si a incuietorilor Iadului. Impartiti dupa locurile ce ocupa, ctitorii
In jurul ei scene praznicare, si anume : de la Ursani sant asezati astfel : pe zidul
Coborirea de pe cruce", Dumineca To- de Vest, de o parte a usii, anume spre
mei", Dumineca Mironositelor", Dumi- Nord, trei barbati, trei fmei i trei copii,
neca Slabanogului", Dumineca Samari- de cealalta parte, spre Sud, doi barbati
nencii", Dumineca Orbului". In registrul si patru femei. In urma acestora, pe zidul
urmator, in medalioane, dam peste un de Sud, yin doi barbati, o femeie i un
rand de sfinti. Spatiile dintre medalioane copil, despartiti prin locul lasat pentru
sant intregite cu flori (fig. 8). fereasti, de alti doi barbati, doua femei
Ctitorii. Infatisati de profil, ctitorii de si doi copii.
la Ursani apar cu acelasi chip, in aceiasi Pe zidul de Nord gasim noua barbati,
atitudine, si numai numele scris de-asupra dintre cari doi .sant preoti si noua femei.
Bul. Com. Mon. 1st., Fasc. 93, 1937. 2

www.dacoromanica.ro
106 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

tn mod obisnuit, ctitorii bisericilor noastre maneca stransa i inchisa cu un rand de


sant asezati unul dupa altul, dupa gradul bumbi negri, marunti, margeniti de aman-
de rudenie cu ctitorul principal. doua partile de gaietane de aceiasi coloare.
In unele locuri ordinea aceasta se pas- Se incheie la gat printr'un sir de bumbi
treaza, iar asezarea lor unul dupi altul, de aceiasi coloare ca i cei de la maneci.
Legatura de la gat, amintitoare a salului,
tintind catre tabloul votiv, este respectata.
In altele, cum e la Hurezi i aici, ran-este de o materie pretioasa, lasand sa i se
duiala aceasta nu s'a pastrat, caci pe zi- vadi broderiile de pe margeni i florile
durile laterale zugravul a asezat pe ctitorii cu cari este impodobit.
de aici cu fata spre biserica, iar nu spre Stana, jupdneasa dumnealui", se poarti
tabloul votiv. Asa i s'a parut lui Ca se cade. cu palariuta alba, de blinita, imbodobita
Numai la biserica din Cilinesti, de pe la frunte cu o pana scumpl de coloare
malul Oltului, am mai intalnit un numar neagra si de forma unei flori umbelifere ;

" t',"%tertEVrtt 04;44:CON WO'


ki,a4V1t.i;71..a

r-7

'I.

Fig. 10. Biserica din Ursani-Vilcea. Ctitorii. Piretele de Vcst, in stinga usii.

asa de mare de ctitori, dar parca tot nu in urechi are cercei bogati, inrimati in
sant asa de numerosi ca cei de la Ursani. aur i cuprinzand o piatra pretioasi de
Primul este jupanul loan Ursanu, cu forma ovala. Peste palariuti poarti, lasate
inscriptia : pe umeri, marama alba, pe care o au toati
Jupanu loatP Urianu i vcitaf fiind au femeile acestei ctitorii. Gatul este impo-
inceput aceastd bisericd i au stat ctitor" (fig. 9). dobit de o salba cu trei randuri de perle.
Costumul. Cu capul gol, cu mustata Pe umeri are o haina bogata, imblaniti,
lunga, vataful Ion poarta plete lungi lasate cu guler lat de blani, lasat pe spate, cu
pe umir. Este imbracat cu o haina cu margeni late, imblanite, cu manecile de
maneca larga, cu guler -lat rasfiant pe asemenea bogat imblanite. Pe dedesupt
umeri i drept nasturi niste talere rotunde, are o rochie de coloare deschisi infloriti,
cite cinci pe fiecare parte. Pe dedesupt e peste care poarti o cingitoare care se
imbricat intr'un -anteriu boieresc, avand inchide cu doul paf tale de argint, in forma

www.dacoromanica.ro
BISERICI DIN VALCEA 107

de inima, putin curbate la \Tali, cum se cina sotului si a altui barbat care urmeaza,
purta inca de pe vremea lui Brancoveanu. n'o vedem deck de la umeri in sus. La
Inaintea jupinesei Stana sta cu manile gat poarta cloud siruri de margele, in urechi
cercei mai modesti cleat ai Stanei, iar pe
incrucisate, ca pentru rugaciune, o copild
cu plete negre, cu capul gol, imbracata cap n'are deck o marami.
cu o dulama alba, fail maneci, imblanita, Dumitru UrKinu, brat, au ajutorat cu taler",
iar pe dedesupt poarta o iie cu rauri. este imbracat la fel cu Costandin. Este
Urmeaza rudele mai sarace. Costandin mai tanar insa, mustata lunga, si pletele
Ur.mu, brat 1, au ajutorat cu taler". Poarta lasate pe umeri sant negre. In fata lui se
plete lungi ca si top ceilalti ; ca varsta afla un copil.
apropie pe ctitorul principal, ca imbraca- Mdria, jupdneasa dumnealui", cu mana
minte se deosebeste de el. Costandin pe umarul sotului, este imbracata ca si
poarta o zeghe lunga, alba, imblanita, fara cealalta Marie. Poarti la gat trei randuri
;

-
e- '

I n
. [.

..=rte6

"

11

-lboadr
e,

Fig. 11. Biserica din Ursani-Vilcea. Ctitorii. Piretele de Sud.

maneci. Pe dedesuptul acesteia are o aka de perle albe.


haina, cu maneca stransa, imblanita mai De cealalta parte a usii sustine biserica
sus de cot, inchisa pe piept cu un sir de Jupdneasa Nedelea, muma vdtafului", despre
bumbi negri si cu gaitane de coloare in- care inscriptia spune mai departe ca au
chisa. Capetele manecilor se rasfrang in inceput biserica §i au isprdvit-o". Ea poarti
afara, (land forma unui unghiu, impodobit pe umeri o haina blanita ca si a sotiei va-
cu bumbi si cu gaitane. Peste aceasta tafului; in schimb n'are palariuta, ci numai
haina, tot lunga, poarta un brau lat. In marama care incunjoara gatul, ca la mai
fata are un copil imbracat ca si ceilalti. toate femeile mai in varsta zugravite aici.
Mdria, jupdneasa dumnealui", neavand Se observa incheietura in bumbi si sco-
loc sa fie zugravita in intregime, din pri- bitura rochiei de-asupra bustului (fig. 10).
Dupd aceasta jupdrieasa urmeaza chipul
' Frate cu Ion Popescu, de sigur. negricios, fara inscriptie, al unui barbat

www.dacoromanica.ro
.108 BULETINUL COMISIUN1I MONUMENTELOR ISTORICE

de o altã facturi decat celelalte portrete 1. secolul al XVIII-lea Dincolo de fereasta


Florica, sora vdtafului", deci fiica Ne- care-i desparte de cei de mai sus, urmeazi :
delei, este imbracata la fel cu marni-sa si Jupan Barbu Ursanu, brat vcitafu, a fost
cu cele doua surori care o urmeaza, purtei tor de grijci la aceastd bisericci i au
anume : isprdvit-o".
Ioana, sora vdtafului", i Stana, sora vd- In fata lui o copilita cu o hainuti scurti,
tafului". Singura deosebire fata de jupa- Lira maneci, cu bland, cu rochiti in dungi,
neasa Nedelea este ca aceste trei surori iar cingatoarea cu paftale rotunde.
poarta la gat siraguri de perle, jar cea din Vine apoi Dumitra, soria lui", jupan
urrna are o rochie cu dungi, spre deosebire Pdtru, brat vatafu", cu un copil in fata,
de celelalte, care au rochii cu flori. Ur- Stanca, sofia lui".
meazi apoi un barbat, imbracat in felul Costumele lor sant cele descrise mai

74
irmesmossavrt
[C/4.t
_L1 -
01

) 0.1518.. , . _
.
;Atifatikf--1".;"- :
-.
-,..r.,1!1!:.11..::,1::: t-
.
: T A.11e.tiTe).1. '`,` . *-
_

',74w

*,

. -41.3 . -
2 - V
'%*?.
4 -
,
rms `

Fig. 12. Biserica Urpni jud. Valcea. Ctitorii. Piretele de Nord.

celor doi descrisi mai sus, Constantin si sus (fig. 11).


Dumitru. N'are insi nicio inscriptie. Sirul cel mai numeros este cel de pe
zidul de Nord, care incepe cu :
Pe zidul de Sud, incepand din spre naos : Jupan Mihai..., singur in tot acest
Jupan Mihàilà, tatdl vcitafului", apoi sir cu haina imblanita ca a jupanese-
Toma, gineri-sciu", in costume asimanatoare lor. Imbracamintea de dedesupt, inflo
celorlalti. Inaintea lui Toma e un copilas. rata ca a femeilor, ne-ar putea face si
Stanca, sora vdtafului", in costumul femeiesc credem ca zugravul a inlocuit o femeie
descris mai sus, infatiseaza o pafta rotunda, cu acest Mihai, caruia ia schimbat fisi-
impodobita cu o floare deschisi, floarea onomia numai prin adaugirea unor mustati
soarelui, motiv ornamental raspindit in lungi.
Motivul acesta se intilneste si in cadrul de piatri al usii
Lipsi de spatiu ? de la Vioresti, de care a fost vorba mai sus.

www.dacoromanica.ro
BISERICI DIN VALCEA 109

II urmeazi Mdria, sofia dumnealui", cu alte trei figuri care urmeaza, sant retezati
parul impletit in coade care atarna pe langa de la umeri in jos, pentru a face loc usii
urechi, purtand palariuta ca si Stana, sotia ce duce la pod. De-asupra lor inscriptiile
vitafului, si niste cercei pandantivi, in sant sterse. Icicolo au mai ramas ceva
urechi. urme. De-asupra capetelor celor zece din
Ea si sotul ei sant, de altfel, singurii cu urmi apare si inscriptia aceasta lamuritoare
costume apropiate de ale vitafului si de pentru asezarea lor acolo : Acqte ce sei
21 sotiei a cestuia. numesc prisoa[se] au ajutorat cine cu ce au
Ca si. cele doul preotese care yin mai putut ; mai mutt cu alergcitura" (fig. 12).
in urmi, poarta la gat margele colorate, incheiere. La inceputul veaLului al XIX-lea
nu perle albe ca si celelalte. arhitectura bisericii de la Ursani pastra
Popa Dumitru", cu barba, mustati si liniile si proportiile veacului trecut, pictura
plete, este imbracat in vesminte. Preoteasa se mentinea la tehnica ei veche, iar sculp-
Mira" il urmeazd. Popa Nicolae", tot in tura in lemn isi avea inca represintantii
costum preotesc, urmat de Preoteasa Ilinca". ei destoinici. 0 lume credincioasi bunelor
Diaconu Nicolae" poarta un costum dia- traditii ridica, dupa puterile ei, intre co-
conesc, mai simplu decat al preotilor. linele verzi ale plaiului Hurezi un monu-
Diaconip Stanca". Filip Teindsescu" e un ment de arta romaneascd, amintind stra-
batran carunt. Ioana", apoi Radu, brat lucitele vremi ale acestei arte, in timpul
Filip", Arica", Dumitru", Stanca", Du lui Matei Basarab si al lui Constantin
mitru snd popa". Acesta din urma, cu inca Brancoveanu, in aceste locuri.

www.dacoromanica.ro
MONUMENTE INEDITE DIN ROMULA
DE D. TUDOR.
Membru coresp. al Com. Mon. 1st.

VI.

TABLITE VOTIVE ALE CAVALERILOR DANUBIENI."


258. Fragment dintr'un relief de marmorg. b. In ultima zonA se mai mentin doi serpi, ce
Museul National de AntichitAti din Bucuresti. MA- insotesc pe cei doi cavaleri i skit dispusi in
schemA haraldicA.
260. Tdblita de plumb. DescoperitA in 1905
de maiorul Tzupagu, care o vAndu colectiei Capsa,
unde se pAstreazA. MAsoarA : 0,083 x 0,077 X
0,004 m. Fig. 44.
Repertoriul e incadrat de douA colonete rAsu-
cite si terminate cu capitele corintice, care sustin
un dublu arc rupt in centru. Cele dou5 arcuri
formeazA douA mici nise legate intre ele si corn-
puse din trei liniii boltite, ale cAror goluri sAnt
- VR111, ;
umplute cu siruri de perle.
6en
a. La intersectia niselor se aflA o acvilA ce
priveste spre stinga si e gata de zbor. In coltu-
rile superioare ale plAcii stau dou5 capete ome-
Fig. 42. Museul National din
Bucuresti. nesti ; cel din dreapta fiind mai clar, se vede cA
suflä inteo trompetA.
soarA : 0,080 x 0,070 x 0,020 m. Fig. 42. b. In nisa din stAnga e bustul lui So/ imbrAcat
Din repertoriul figurativ al scenelor se mai Os- intr'o mantic, cu capul incununat cu o coroanA
treazA o parte din douA registre.
a. In primul registru, care era central si prin-
cipal, se vede un cavaler cu bustul rupt, imbrAcat
cu o tunicA, pantaloni i mantie fluturfindA in Ont.
Supt copitele calului e cAzut un om cu fata la
pAnAnt.
b. Din zona urmAtoare au rAmas : un sarpe ce
se intinde supt omul cAzut i capul unui perso-
nagiu, imediat supt reptilA. - .

259. Alt fragment dinteun relief de marmorg. , ° ' 57


Museul din Bucuresti. MAsoarA : 0,066 x 0,050 x
-
0,010 m. Fig. 43.
a. In centrul registrului central se aflA o femeie,
ce are in fata un trepied pe care stA un peste.
Ea e flancatA de doi cavaleri. Din cavalerul care Fig. 43. Museul National de AntichitAti
era la stAnga se mai pAstreazA un picior si partea din Bucuresti.
din fag a unui cal. Din celAlalt cavaler, supt care
e un om cAzut pe spate, se pAstreazA o bunA de raze si cu o tolbA de sAgeti alAturea de arc,
parte din cal si un picior al stApfinului. femeia pe spatele lui. Nisa din dreapta e reservatA bus-
din centru duce palmele supt botul cailor. tului Lund, imbrAcatA i ducAnd in spate un corn

www.dacoromanica.ro
MONUMENTELE INEDITE DIN ROMULA 111

de semiluna. Linga basa ce uneste cele doug un polos pe cap. Cei doi cavaleri dispusi in schema
nise, e pus un cap- de taur flancat de doi $erpi eraldica in jurul ei, sant rau conservati, insä e
e se ridica spre coarnele lui. sigur cä cel din stanga e un soldat, cu plato$5,
c. Centrul monumentului e ocupat de o femeie mantie in %rant, coif $i lance. Fiecare cavaler e
in picioare, de profil spre dreapta, imbracata cu urmat de o femeie la fel imbracata ca $i cea
un chiton $i un chimation. Ea sta pe o basä simpla, din centru, $i care duce mina la gura. De-asupra
asezata de-asupra unui pumnal pus orizontal pe cailor $i femeii din centru se ridica, fag in fata,
pamant $i duce palmele supt botul cailor. Cava- doi $erpi. Alti doi serpi stau de-a lungul picioa-
lerul din stanga e un soldat, inarmat cu coif relor cailor, cu capetele ridicate spre un trepied
pi plato$5, peste care flutura o hlamida. Cu a$ezat de-asupra a doua vase (cratere).-.De o parte
dreapta ridicata face salutul roman spre fe- $i de alta a trepiedului se afla doua corpuri ome-
meia din centru. Un acolit la fel imbracat stä nesti, goale $i cazute pe o lature $i apoi cafe un
in picioare la spatele stapinului. Cavalerul din delfin cu capul spre trepied. Colturile de jos ale
dreapta e imbracat in costum oriental (tunica $i regestului sant ocupate de ate un crater, fiecare
mantie fluturanda in Vint) si cu capul descoperit. cu picioare $i mining. Langa picioarele bmului
Face $i el acelasi salut. E urmat la fel de un
acolit, purtand tot un costum oriental, cu beretul
frigian pe cap. Se pare ea e agatat cu manile de
coada calului. Supt copitele cailor sant cazuti cu
fata la pamfint, doi oameni.
d. In zona urmatoare, incepand de la stanga
spre dreapta, se vad : un leu infuriat spre un
kantharos; un trepied incarcat cu un peste (del-
fin ?), spre care 1$i ridica ciocul un coco$ ; un
om ce stä in picioare langa un altar, de-asupra
caruia intinde mina $i prive$te spre un mic edi-
ficiu care are forma unui templu, cu un fronton
susfinut de trei coloane, acoperi$ul si parefii for-
mati numai din !Arne $i fiind umplut cu ni$te
obiecte neclare, de o forma circulara $i punctate
in centru.
e. Ultima ffisie a repertoriului confine de ase-
menea o serie de lucruri $i fiinfe destul de clare.
Un cane alearga spre dreapta. In fata lui sant trei
oameni goi ce se fin de mana: primul poarta
barba $i pare a indernna pe cei doi tineri sä-1
urmeze. Vedem apoi : trei lucernae puse pe cite
un suport, trei pâni in forma de inel, supt ele un Fig. 44. - Col. Istrati-Capp, Turnu-Severin.
candelabru cu trei brafe $i un cap de berbec.
261. Táblitd de plumb, rupta in mai multe cazut in stanga, mai sant patru pumnale, ori o
bucati (unele lipsä) $i descoperita in acelea$i im- coloneta invirtitä de patru ori.
prejurari ca $i cea precedenta. Mfisoara : 0,115 x d. Ultima zona confine : un patruped cornut
0,088 x 0,004 m. Col. Cap$a. Fig. 45. (caprioara ?) ce alearga spre dreapta, trei altare
Are forma unui mic edicul, cu frontonul tri- avand de-asupra lor trei pâni i trei lampi (?), un
unghiular susfinul de doua colonete rasucite. trepied incarcat cu un pe$te, un crater enorm,
a. In timpan stau busturile lui Sol cu cununa asamanator cu cele descrise mai sus, $i un berbec
de raze (la stinga) $i Luna (la dreapta). Soarele ce merge spre vas.
e urmat de un mic $arpe, care figura $i dui:4 Cu cele patru monumente descrise mai sus,
Luna, acum distrus. Warn ocupat pe larg intr'o lucrare a mea relativa
b. Prima zona cuprinde : un taur ce merge spre la acest cult 1. Deocamdata mentionam numai
dreapta, o acvila cu aripile desfacute $i apoi un contributiile, unele necunoscute 'Ana acum, pe
obiect neclar (un om cazut pe pantece?).
c. In regestul central, care e $i cel mai mare, ' 1 Cavalieri danubianig,in Ephemeris Dacoromana,
sti la mijloc o femeie cu hainele drapate 5 i cu VII.

www.dacoromanica.ro
112 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

care le aduc acested la cunoaoterea zeilor .carora 4 0. Represintarea vfinturilor supt forma unui
fusesera dedicate. cap de om cu parul ravaoit oi sufland inteo
1 °. E pentru prima data cand ni se atestä exis- trompeta e de asemenea un lucru nou in plastica
täblitelor noastre, imprumutat frà indoiala din
r
I
arta mithriaca '.
-a -01t 5 0. Tot nou este i capul de taur flancat de
cei doi serpi, ce poate fi interpretat ca un sim-
bol astral, capul de taur fiind emblems cons-
S
telatiei cu acelasi nume, iar corpul sinuos al
A-11 .8 oerpilor indica drumul urmat de astru pe bolta
cereasca 2.
u 1,
6441,1-
6 °. Pumnalul pus supt picioarele Zeitei",
-

/ r.
din centrul unei tablite, face alusie la marile
jertfe sangeroase ce i se aduceau prin crio-
taurobol 3.
7 °. Noutatea cea mai importanta pe care
1A'r o aduc cele doua tablite de plumb descrise mai
r
re. ' sus, e presintarea unui cavaler in aspectul unui
soldat roman. Acest militar aparea numai pe
;
unele tablite de plumb panonice, servind de
; tr:1 acolit zeului cavaler * i fusese bine identificat
de Rostovtseff cu Mars 6. Placile de plumb
romulense ni arata eh zeul razboinic roman,
X-its° P4, nu numai a era subordonat unuia din cei doi
cavaleri, dar, intr'un moment, fusese i asimilat
cu ei, i aceasta fu opera soldatilor de la Du-
-, tare, adoratorii cei mai fideli ai acestor divi-
1
, (Pe, I nitati razboinice.
8 °. Omul sacrificand la altar apare Oita
acum numai pe cele mai vechi monumente,
Fig. 45. - Col. Istrati-Capsa.

tenta acestei religii si la Romula. Pang acum era


cunoscuta in Dacia Inferioara numai la Drobetal
$i Orlea, in jud. Romanati 2.
2 °. Cele doua placi de plumb de mai sus sant
cele mai bogate in representatiuni din cele 134
de ex-voturi ale acestui cult adunate de mine
din Museele tarilor dunärene.
3 0. Sarpele stand pe pamand de-a lungul picioa-
,

relor cailor, motiv intalnit pe trei tablite romulense,


era cunoscut in aceastä situatie numai pe o tablita
din Transilvania3 si fusese rau interpretat4. Acum el a . d. b.
ni apare clar a fi insotitor in lupta al zeilor, ca Fig. 46. - Col. Istrati-Capsa si Col. Georgescu-
pe unele icoane mithriace° si ale cavalerului trac 6. Corabia.
' La mine, in An. Inst. Studii Clasice-Cluj, II (1933-
1935), p. 181 i nr. 1.
acolo unde cavalerul nu fusese Inca dublat 6.

2 Eph. Dacorom., VII, mon. 26 si 27. Vezi i harta anexA. Casuta din fata lui e intalnila pe un singur
s Ibid., mon. 18. 1 Cumont, o. c., I, p. 96 si u, n-le 245, 251, 253, 257, etc.
4 Buday, Dolgozatok-Szeged, 1928, r. 101 : valurile mArii. Eph. Dacoromana, VII, p. 261.
6 Cumont, lextes et monuments figures relatifs aux
a Ibid.
mysteres de Mithra, II, p. 424; Rostovtseff, In Mitth. 4 Ibid., mon. 59 si 71-94.
d. "Moloch. Arch. Inst., 1934, p. 190 si urm. 5 Une tablette votive thraco-mithriaque du Louvre
Kazarow, In Pauly-Wissuwa, Realencycl., Sappl. III, 'On Mem. Acad. !riser., XIII, Paris 1923), p. 8:
col. 113°. 6 Eph. Dacoromana, VII, mon. 7, 10, 17, 35, etc.

www.dacoromanica.ro
MONUMENTELE INEDITE DIN ROMULA 115

medalion panonic 1 ei prin continutul ei poate fi divinitAti poleiade, nuantA cApAtatA de aceastA zeita
interpretatA ca o cistA misticA incArcatä cu obiecte prin sincretism.
sacre. 110. OrAnduirea $arpelui, pe$telui $i a omului
9 °. Cei trei mi$ti goi formau o caracteristia ucis supt copitele cailor apare pentru prima datA.
tot a tAblitelor panonice 2 Faptul cä unul din ei Se cunosc hist numeroase exemple uncle fiecare

a . C.

.4

Fig. 47. - Col. Istrati-Capsa.


apare conduator $i cu barbá ne duce la conclusia dintre acestea slA separat in acest loc. Rolul lor
ca e mistagogul, ca $i in misterele mithriace a. ar fi bine lAmurit dacA s'ar cunoa$te mitul cultului.
10 °. Polos-ul pe capul zeitei ce stä intre ea- 12 ". Plastic, figurativ si religios, cele do-U5 plAci
valeri, e cunoscut pang acum numai pe un mo- de plumb din Romula se leagA, nu de grupul din,
nument, $i acela inedit4. El e specificul unei mari Dacia, ci de cele panonice, turnate in acela$ metal'.

VII.

OBIECTE DE PAMANT.
A. FIGURINE.
I. Colectia Maria Istrati-Cap$3. pe umeri $i spate. Cu palma mAnii drepte` ii
acopere o mamelA.
262. Acvilã. Lut rosu. inaltA de 0,077 m. 265. Capul unei figurine de terra rossa.
Fig. 46, b.
Stà cu aripile desfAcute gata de zbor, cu capul b. c.
intors in spre stânga i cu corpul acoperit peste a. t
tot cu mici scobituri ce cautA a imita penele. E ,4114), r
in general sumar modelatA i servia ca mAnuCa
la buza unui vas (poate i opait), din care se
mai pastreaza o bucatä drept postament.
263. Acvllá. Lut rosu lustruit cu o patinA
verde. Capul $i ghiarele ii slut rupte. InaltA de
0,110 m. Fig. 46, a.
264. Venus. PAmAnt rosu. InaltA de 0,073 m.
Fig. 46, c. Bust rAu avariat (bratele $i ceafa lipsesc).
PArul, despartit in doug de-asupra fruntii ii cgclea

' ibid., mon. 36. Fig. 48. Col. Constantinescu i Col. Capp.
' Ibid., mon. 62, 64, 71-94 si 110.
° Minto, in Not. degli Scavi, XXI (1924), p. 368 si urm. InaltA : 0,037. Fig. 47, a. Are fata de la ochi in
4 Eph. Docorornana, VII, mon. 124. E o plata gravata
jos complect distrusA. RepresintA o figurA masculira
ailatA de noi Inteun desemn la Institutul arheologic
german din Roma. i Compara cu mon. 71-94.
3
Bul. Coln. Mon. 1st., Fasc. 99, 1937.

www.dacoromanica.ro
1 14 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

cu trasaturile distinse ale unui roman : fruntea 268. Fata unei figurine. Pamant row. Malta
usor bombata, parul grupat in suvite mari $i dat de 0,027 m. Fig. 47, d. E o figura ovala, cu ochii
pe spate, iar in golurile ochilor va fi avut doua mult deschisi $i circulari, nasul, ingrosat, gura
bueati de sticla colorata. scurta $i plink iar $uvitele de par ce se mai pas-
266. Fata unei figurine. Lut cenu$iu. Inalta : treaza, ii cad pe frunte. Ar fi prin urmare un
0,060 m. Fig. 47, b. infätiseald un interesant lucru din vremea lui Traian-Hadrian
portret masculin neroman : fata ovala, cu falcile 269. Phallus. Lut row. Lung de 0,140 m.
.$1 barbia mult desvoltate, fruntea mica $i te$ita ; Fig. 48, a.
sprancenele ingrosate, arcuite i impreunate de-asu- A fost gasit in 1889 de farmacistul Hentiescu
pra nasului scurt $i gros ; ochii mari mult deschisi, din Caracal. E de pus in legatura cu cultul lui
cu pleoapele carnoase ; urechile mari $i ovale, Priap, atestat si de alte monumente ale acestui
zeu, descoperite in campia romanateana, unde
el era mult venerat alaturi de alte divinitati cu
caracter agrest
270-4. Patru mari figurine de pamânt ro$u,
pentru care vezi n-le 284 $i 290 de mai jos.

a .
2. Colectia Ilie Constantinescu-Caracal.
275. Capul unei figurine femenine. Pa-
mant row. Inalt : 0,048 m. Fig. 49, a. Poarta o
bogata coafura terminata in tutulus. Fata e
putin tocita, dar se observa cà nici tiparul cu
care fusese turnata nu era prea bun.
276. Ceafa unei figurine. Lut ro$u. mmHg:
0,055 m. Fig. 49, b. Formele parului sant in-
semnate prin linii adâncite in lungul capului.
Pieptanatura e caracteristica epocei lui Traian-
Hadrian ; o diadema sotunda, ridicata pe cre$-
tetul capului i un mic tutulus fixat cu un
pieptene.
277. Cap de Selen. Argith ro$ie. Inalt
de 0,031 m. Fig. 49, C. Faunul are un aspect
foarte expresiv prin exagerarea diformitatilor:
craniul mic $i plewv, urechile carnoase i aple-
cate, nasul socratic, gura deschisa i cu barbia
desvoltatä, peste care se rasfrange buza de jos.
278-9. &Eta unui cap femenin. Pam'ant
galben. Inalta 0,044 m. Fig. 49, d. Gasitä in
dublu exemplar. Poarta parul desfacut in doul
de-asupra fruntii i cazut pe umeri. Peste aceasta,
Fig. 49. - Col. Constantinescu. e un vat fin $i de-asupra urmele unui modius.
Modelarea fetei ni arata o figura orientala t
buzele groase, iar gatul scurt. Trasaturile acestui barbia prelungita, nas prelung $i acvilin, fruntea
personagiu represinta fara indoiala un tip etno- dreapta, etc. Poate fi o zeita ca : Fortuna, Ceres,
grafic local $i nu sant ie$ite din nepriceperea Cybele, etc.
mesterului. In niciun cas, acesta nu poate fi un 280. Tipar pentru o figurind. Argila ro$ie.
Dac, cad e imberb, $i nici aspectul fetei nu samänä Inalt de 0,052 m. Fig. 49, e. Se turnau cu el
cu chipurile de Daci de pe Columna. Santana a fi
mai mult un barbar asiatic. ' ComparA cu un alt exemplar, la mine, Antichitdfl din
267. Figura femenind. Pamânt row. Inalta Scythia Minor, in Analele Dobrogil, XVI (1935), no. 17
de 0,035 m. Fig. 47, C. E mult tocitä de apa si §i Ifig. 3, b.
PArtran. Stirl noud din Dacia Malvensis, An. Ac.
avea parul desfacut in doua de-asupra fruntii. Rom., XXXVI, Bucureati 1913, Mem. Sect. 1st., p. 28, ti
Poate o Venus. pl. VIII, 4.

www.dacoromanica.ro
MONUMENTELE INEDITE DIN ROMULA 115

capete de figurine femenine inalte de 0,040 m. Turnarea e facuta neindemanatec, si cele doul
Parul era grupat in mari suvite pe frunte. Forme le tipare nu au fost pe deplin suprapuse ca sä dea
fetei sint slab adancite. Nu s'a aflat pang acum o figura isolata. Zeita e in nud si cu mfinile isi
nici un model iesit din acest tipar. E interesant acopere goliciunea corpului. Un val fin ii in-
de observat a reproduce in mic acelasi model
Intalnit la marile figuri de pamant descrise supt
n-le 284, 290 si 270 4.
281. Bust feminin. Natant galben. Ina lt de
0,058 m. Fig. 49, f. Era turnat in nud si cu fata 1,7

intoarsä putin spre dreapta. 0 carare ii desparte


parul in doug, cazut pe spate, De si rau macinata
de apa, poate fi banuitä ca Venus.
282. Cep. Pamant galben. Ina lt de 0,065 m.,
diam. disc., 0,075. Fig. 49, g si fig. 54, i. E for-
mat dintr'un disc putin ciupit si dinteun ghivent
cu cinci invartituri. E un obiect destul de intere-
sant prin raritatea si materialul in care a fost
turnat. Va fi servit la un vas mare de lut.
283. Cap de leu. Lut rosu-gälbuiu. Ina lt de
0,050 m. Fig. 49, h. Expresiv turnat si cu gura
amenintatoare.
284. -- Figurind feminind, pentru care vezi
n-le 290 si 270-4. Fig. 49, i. Fig. 51. - Colectie particulath la Resca.
285. Fragment din pldul unei statuete /e-
minine. Parnant rosu. Inalt de 0,047 m. Fig. 49, j. fasoara bustul si cade pe pamant.
Pe haina cutata se razimä maim stanga a
persoanei representate. Turnarea se facuse in gol- 3. Colectia Gh. Georgescu-Corabia.
288. Bacantd. Argila rosie. Malta' de 0,070 m.
Fig. 46, e. Se pastreaza numai masca ei cu pärul
impletit cu ciorchine de struguri si legat cu a
taenia perlata. In golurile ochilor era fixata sticla
.44,1"r coloratä.
289. Minerva. Päinânt galben. Inalta : 0,078 m.
'
Fig. 64, d. Bust cu capul rupt si turnat in gol.
'4121 .4. E imbracat cu un peplos ce face de la brill in
. re. -
jos cute mari si drepte. Peste umarul stang poarta
re; . o curea in diagonalä, de care era prinsä in spate
o tolba cu sageti. In mina stanga tine un scut
lipit de corp, de o forma elipsoidala si cu umbo.
In dreapta, sumar modelata si lipita de corp, tinea
o lance de metal, al carii orificiu se vede in
=t u
palma manii. Lucrarea e mediocra si se vede Ca,
°
dupg ce a fost arsä, fu remodelata cu cutitul.
290. Masai femenind. Pamant rosu. Inalta :
0,160 m. Fig. 50. Atari figuri se gäsesc in numar
mari la Romula. II1 colectia Capsa se aflä patru
_- exemplare (v. n-le 270-273 si unul in colectia
Fig. 50. - Col. Georgescu. Constantinescu, v. no. 284). Sint turnate cu un
tipar comun ce are trasaturi rudimentare. Pärul
286. fruna de acant. Argila rosie si fina. e tratat in suvite groase, dispuse paralel si per-
Malta de 0,109 m. Fig. 49, k. Era turnata cu un pendicular in jurul fruntii. Peste el se pare ca.
tipar ingrijit sapat. era aruncat un val cazut pana pe gat, ce e de
287. Venus. Statueta de lut rosu. Inaltä de ghicit in dunga groasä ce-1 incunjoara. Fruntea
0,110 m. Recent descoperitä. e ingusta, ochii mari, genele ingrosate, nasul lung

www.dacoromanica.ro
116 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

si putin proeminent, iar buzele scurte si prea 264, 287, 288, 289, etc.). La serbatorile 6aturna1ia
groase. Obrajii si barbia rotunjite ies mult in relief. si in ziva Sigillaria, ele se faceau cadou copiilor
Sant de vazut in aceste modeste ornamente sau se schimbau ca daruri intre prieteni 8, Sculp-
niste represintatii plastice, cu care se impodo- turile de piatra trebuiau sà aiba primul loc in
biau paretii caselor, dupg cum probeaza $i urmele aceste gusturi, cum insa aceasta lipsia prin impre-
de mortar pastrate pe unele din ele'. jurimi $i cea adusa de peste Dunare nu putea fi
291. Figurind-vas. Pgmant row. Inaltimea lucrata in mic $i pang la cele mai de sama detalii,
aproximativä de 0,150 m. Fig. 51. Ma a mai vorbi de marmora, ce se aducea din
Vasul era modelat in cap de femeie, pe al man departari $i cu un pret mult ridicat la
Romula, ei au cautat cat mai mult produsele
de argila. Acestea stau in concurenta cu cele de
17-7 bronz, care nu puteau intra cleat in casele celor
,
mai bogati. Figurinele de lut din Romula sant
ale unei populatii de mans a doua $i cu putine
pretentii artistice. S'au turnat cu ajutorul tipare-
lor in cloud feluri de pgmant, row $i galben4.
Pamantul galben se intalneste in Sudul judetului
Romanati, pe lânga Dungre, iar cel ro$u in tinutul
Romulei. Astfel, se poate presupune ca acele din
lut galbuiu, mai putin numeroase in colonia ro-
mani, veniau din oficinile terltoriului sucidavens.
Figurinele de argila erau opera acelorasi sigillarii
earl pregatiau $i vasele pentru populatia localg,
Fig. 52 - Col. Constantinescu. caci se gasesc amestecate cu raml$itele de do-
buri in cele trei fornaces din padurea satului
carui cre$tet era gura lui, cu doug manu$i (rupte) Re$ca. Printre ele gäsim $i interesante tipuri et-
in forma de modins. Gatul ce servia de suport, nografice locale, barbare (no. 266) sau orientale
e ingust, incat Ii da o stabilitate nesigura. Executia (no. 278-9). E un nou document pentru amalgamul
lash' mult de dorit. Obiectul a fost fotografiat de ethic al ora$ului, unde localnicii se amesteca si cu
noi in primavara anului 1935, de la o femeie din veneticii ex toto orbe romano. Venus se bucura
Re$ca. Neputandu-1 cumpara din causa prethlui de cele mai multe reproduceri, alese pentru gra-
enorm ce-1 pretindea descoperitoarea, a dispärut tiosul chip, in gusturile domestice (n-le 264, 287,
tnai apoi in comertul de antichitati, de unde a etc.). Cèpii dupa modele in bronz sant prea putine
fost recent achisitionat pentru colectia sa de d.
Seb. Neamtu. p

* *

Plastica in lut era destul de desvoltata $i cautatä


Rornula. Ne esitatile estetice de a impodobi
n exterior $i interior casele lor i-a determinat pe
o calnici a se multumi cu produsele atelierelor
ocale. Multe erau duse ca ex-voturi in sanctuarele
-orawlui sau in capele domestice 2. Cand nu mai
Fig. 53. Col. Constantinescu.
aveau loc aci, erau ingropate in vecinatatea tem-
plelor, i astfel se explicd frecventa lor 3 (n-le (n-le 269 $i 277), caci se toarna in general cu ti-
pare anume %cute, cum ni indica un singur
Motiv decorativ frecvent, intalnit la shasinele caselor exemplar iesit la lumina pnä acum (no. 280).
pompeiane. Era in general cunoscut mult)r edificii greco-
romane ; cf. Zamont, s, v. figlinum,in Daremberg-Saglio, Suetoniu, Claudius, 5, si Seneca, Epist , XII, 3.
D ct., II, 2, p. 1133. 2 Pentru tehnica turnärii v. art. cit. al lui Jamont, pp.
2 Iamont, art. cit , p. 1134. 1132-36. Vor fi fost multe vopsite, asa cum se obignuia
Blanchet i Gjttier, s. v. sigillum, in Daremberg- (Jamont, art. cit., pp. 1113 si 1136), insä coloarea nu a
S aglio, Dict , IV, 2, p. 1303. Cf. si art. Favissae, in resistat supt asprele intemperii atmosferlce din aceasta
acela5i Dict. regiune.

www.dacoromanica.ro
MONUMENTELE INEDITE DIN ROMULA 117

A. CARAMIZI, TIGLE, OLANE I ALTE OBIECTE DE PAMANT.

292-3. Doud cdrdmizi circulare, ce se folo- Mdsoard in stare bung: 0,430 x 0,280 x 0,055 m.
siau la constructii de coloane. Col. Capsa. Dia- Fig. 48, f.
metrul lor: 0,170 m., groase de 0,060 m. Fig. 48, d. 297. Cdrdmidd in forma de L. Se intrebuinta
294. Fragment de cdrdmidd pe care se pas- la canale de scurgere, ce aveau o gurd patrata.
treazd urma unei labe de cane. Col. Capsa. Ina ltd Col. Constantinescu. Lunga de 0,300 m. Fig:48, g.
de 0,120 m. Fig. 48, c. 298. Colt de cdrdmidd. Pe el sant imprimate
295. Cdrämidd de formä patiata, avand in adanc trei rosete circulare. De sigur, marca unui
centru o proeminentd de forma unui umbo. Pe fabricant local. Col. Constantinescu. Mdsoard :
colturile conservate sant mici adancituri in care 0,105 x 0,040 x 0,030 m. Fig. 48, h.
.eratt asezate iesiturile altor caramizi ce se supra- 299. Fragment dintr'o cdrdmidd, avand di-
puneau pe aceasta, läsand un spatiu gol intre ele. mensiunile : 0,127 x 0,105 x 0,046 m. Col. Cons-
Asemenea tipuri de ardmidd se folosiau la balk tantinfscu. Fig. 52.
romane, si exemplarul de -lath' se pare sä provind Stampila ce o poartd, GREC, mai e cunoscuta
de la hipocaustul castrului roman, recent däramat in campia romanateana 1.

Se
a

4.-

e.

J m
S.

Fig. 54. - Col. Constantinescu.


de säteni. Col. Constantinescu. Lunga de, 0,450 Fragment de tied. Mdsoard: 0,120 X
300.
in. si grout de 0,050 m. Fig. 48, e. 0,110 x 0,035 m. Indltimea literelor e de 0,020
296. Cdrdmidd fragmentara, ce avea o forma m. Col. Constantinescu. Fig. 53.
patrata. Pe una din fete se disting, adfincite cu Cele cateva litere conservate ni aratà precis
degetele, paralel si in diagonald, doua canale. Pe numele unui corp de trupa necunoscut Oita acum
laturea dreapta e un ornament ce represintd o la Romula. Cetim cu certitudine:
ramurd de copac cu trei craci, si in golurile dintre [leap) XI Cfikaudia).
ele stau doua cruciulite. Mat ramurile, cat si cru-
cite sant adâncite in pamant crud cu un obiect Legiunea XI Claudia se afla in anul 100 p.
ascutit si in felul unor perle punctate. Dacd ar Chr. Inca in Germania Superioara 2. De aici
fi posibil a se data acest obiect dintr'o epocA
tarzie, secolul al IV-lea si al V-lea p. Chr., am avea ' C. I. L., III, 8075, 45, a (Sucidava). Pentru alti fabri-
canti civili din aceiasi regiune mai vezi Tocilescu, Mo-
Uri indoiala un simbol crestin in acest ornament'. numentele, pp. 361-2 ; Christescu, Viola economicd a
Daciel Romane, Pitesti 1929 ; p. 76, iar asupra cárAmi
' Asupra crestinismului tArziu de la Romula v. la mine, dAriilor militare, la mlne, o. c., pp. 18-27.
.Antichitdti din Romula, p. 1 si urm. 2 C. I. L., XIII, 6298.

www.dacoromanica.ro
118 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

fu mutatà la Durostorum, pe Dunke. Schimbbrea diu) '. Acum sase ani, s5pfindu-se adAnc 1fing6
laggrului ei se f5cu cu ocasia rhboaielor daco- gradina regimentului 19 Infanterie, situat6 la Apus.
romane ale lui Traian. Filov crede pe dreptate de Resca, el a fost distrus pe o lungime de
a ea vine la Dunäre la sfarsitul primului rkboiu ativa metri i cu aceastä ocasie a fost scos la
Fragmentul de tiglä de la Romula poate fi din lumina si tubul de fat5.
vremea celor douà razboaie, and detasamente de 302. Cap de tub, de pamant galben. Lung-
ale ei au stationat la Romula si au participat la de 0,450 m. Col. Constantinescu. Fig. 54, u.
operatiile militare. E de asemenea probabil cä Servia pentru o mare conductä, din care se-
aceste vexilatii din armatele Moeshi raman in desfacea una mai mica, dupg cum arata deschi-
noua provincie i dupa sfaramarea regatului dac, zAtura elipsoidalä din partea de jos a lui. Capatut
unde participa la marile constructii civile si pästrat intact se desface ca o pfilnie pentru a
militate. Tot in aceleasi misiuni intalnim in Ro- imbues tubul urmAtor.
mula si detasamente din legiunile VII Claudia, 303. Tuburi mid de pclmânt. Lungi de la
a V Macedonia si a XXII Primigenia Pia 0,180
2 0,100 m. Fig. 54, d, e $i g. Col. Capsa
Fidelis 3. si Col. Constantinescu.
301. Tub cilindric de lut rosu. Lung de Asemenea tubusoare, din care avem un mare
numAr in cele douä colectii amintite, au un capat-
retezat drept, iar celAlalt cu buza IngrosatA si
deschis ca o palnie.
Ele vor fi servit ca mici canale in nevoile cas-
nice sau acolo unde nu se cerea un debit mare
de scurgere.
304. -- Basd de colonetd. Tartlet in lut rosu.
Inalta de 0,160 m., i cu diametrul basei lung de
0,150 m. Col. Constantinescu. Fig. 54, C.
Coloana ce era goalä se odihnia pe patru
plinturi circulare, ce se micsoreag pe masura ce
se apropie de fus. Rupta probabil de la un altar
domestic.
305. Greutclti piramidale. Pamant rosu. Co-
lectia Capsa si Constantinescu. Fig. 54, f.
InAltimile lor variaza intre 0,100 0,250 m.
Basa piramidei e un patrol regulat. In apropiere
de varf se gaseste de obiceiu o perforatie paralell
cu basa. Destinatia ce li se poate atribui poate
fi judecata in felurite chipuri Puteau servi i.
Fig. 55. - Col. Capsa. drept greutati la plasele de prins peste.
306. Bucdti de mosaic. PAmAnt rosu sau.
0,800 m. i cu diametrul gurii de 0,120 m. Col. yang. Col. Capsa si Constantinescu. Lungi-
Constantinescu. Fig. 48, b. mea lor e variabill intre 0,050 0,090 m. Fig..
Un capat al lui e amenajat pentru a imbuca un 54, t.
alt tub, iar celalalt, pentru a fi imbucat. Asemenea E o specie de pavaj pentru case, bine cunoscuta
conducte se scot din apäductul subteran ce ali- in tot imperiul roman. Piesele erau de dimensiuni
menta Romula cu apà din izvoarele de la Frasinet. egale, avand capetele umflate i laturile scobite
Drumul lui urma pe lingä malul de Nord al in asa marime, Meat se imbucau perfect cu ca-
Täsluiului si apoi apuca pe ample in directia petele pieselor vecine.
vestia (v. si fig. 1, de la inceputul acestui stu-
1 Despre acest canal ni dau ample referinte ingi
' Die Legionen der Prcv;nz Moesia, p. 66 (extras din nerul Popovici, maiorul Papazoglu si D. A. Sturdza. Cf.
Kilo, VI (1S06). Cf i Paribeni, Optimus Princeps, Mes- la Odobescu, Antichildfile jud. Romanafi, pp. 47, 60
sina 1927, I, p. 228. si 65.
1 La mine, o. c., p. 25. 1 Cf. si Praschniker, In Jahreshefte d. dsterr. lust , XXI-
' Doua inscriptii recent descoperite, una de mine ai II (1922-3), Beibl., col. 223 si fig. 130, Webergewicht
alta in posesia d-lui Seb. Neamtu din Craiova. oder Netzbeschwer.

www.dacoromanica.ro
MONUMENTELE INEDITE DIN ROMULA 119

C. LAMP I.
307. Tipar pentru funduri de opaite, pämint fatA era facut pentru o lucerna bilychnis, de un
Tow si de o formä bombatV. Lung de 0,093 m. tip bine cunoscut 1. Centrul adáncit al capacului era
Lungimea lAmpii : 0,083 m.; làfimea ei : 0,058 m. impodobit cu un ornament in forma unui vfirf de
Col. Capsa. Fig. 55, d si 56, c. lance, prin care se va fi perforat si orificiul pentru
De o parte si de alta a golului in care se turna alimentare cu combustibil. Pe dunga tiparului mai
basinul lampii, stau doug grupe de adancituri ce este un semn de forma de trident cu varful in jos.
ajutau la deslipire de tiparul CII care se turna Explicatia ce se poate da acestuia nu poate fi
capacul 2. Nu am putut afla deck o singing lamps deck a unui semn ce corespunde cu un altul si
in Col. Constantinescu, al cgrii reservoriu cores- cu unghiurile actiacente, de pe tiparul reservoriu-
punde m5rimii tiparului de fata. lui, folosite de lucrator pentru a-i inlesni perfecta
308. -- Tipar pentru capace de opaite, rupt subrapunere a celor doua parti ale lampii, atunci
pe laturea dreapta si de o forms platà3. Lungimea dud se facea lipirea lor
lui : 0,185 m., iar a 15mpii : 0,158 m. Col. Capsa. PAng acum nu am reusit sä descopär niciun
Fig. 56, b si 55, C. exemplar turnat cu acest tipar, de si lampile cu

Fig. 56. - Col. Constantinescu.

Cu el se turnau operculi de tipul lucernelor douS ping la cinci lumini sânt numeroase la
marilor fabricanti din secolul al II-lea p. Hristos, Romula. E de remarcat tendinta fabricantilor locali
ce aveau pe margene obisnuitele proeminente pa- de a imita prin produsele lor pe ale marilor ex-
trate, Ma ansae, ciocul lung si cu un uluc ce portaturi din Occident.
mergea de la orificiul pentru turnat oleum pang 309. Tipar pentru capace de opaite din
la cel cu ellychnium. Observand cu atentie linia bronz. PArnAnt rosu. Col. Constantinescu. M5soarg :
marginalä din partea dreapia, langa rostrum, se 0,115 X 0,081 X 0,030 m. Lungimea opaitelor tur-
vede a ea cauta sä se ridice, largind forma lampii nate era : 0.132 m. Fig. 56, a si 57, m.
Aceastä particularitate ni arath ca tiparul de
' Mentionat de Christescu, o. c., p. 72, nota 4. 1 Egger in Jahreshefte, XVII (1914), Beibl. col. 52 gi
' Toutain, s. v., lucerna, in Daremberg-Saglio, Dict., fig, 32 i Evelein, De romeinische Lampen, pl. XIII, 4,
ILI, p. 1333. Caracteristice identice gi la alt tipar, cf. Hags, 1928. Cele trilychnis ale lui lanuarius, la Walters,
Walters, Catalogue of the Greek and Roman lamps in o. c., n-le 941 gi 6485.
the British Museum, London 1914, no. 1401, pl. xxxvi, 51 1 Exemple similare la Toulain, art. cit., p. 1334 gi fig.
,p. 212, reprodus i la Toutain, art. cit., p. 1130 gi fig. 3045. 4603 ; alte exemple la Hug, in Pauly-Wissowa, Realencycl.,
o Notat de Christescu, 1. c. XIII', col. 1589, s. v. lucerna.

www.dacoromanica.ro
120 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

Capacele au ca ornamentatie doug linii in relief Acelasi tip. Reservoriul spart. Pe fund inscriptia,
arcuite 1. abia visibila
310. A. A. Lucerna. Parnant gälbuiu. Col. Campili.
Constantinescu. Mascara*: 0,083 X 0,064 X 0,027 m.
Exportatorul, care fabrica in timpul lui Hadrian
inaltimea literelor : 0,005 rn. Fig. 58, c.
e de asemenea intalnit si in Dacia 2.
Forma lämpii e d.e tipul marilor fabricanti din
313. Cassius. Lampa de pamant ro$u. Col.
epoca Antoninilor. Are ciocul rupt. Pe fund, in-
Capsa si Col. Constantinescu. Cele patru exem-
chisä intr'un cartu$ se afla inscriptia prescurtata :
plare aflate la Romula sant de diferite marimi.
A. A. Cel mai mare mascara' : 0,085 X 0,057 X 0,030 m.
Fig. 58, b.
Numele fabricantului nu-1 intalnesc nicairi. Poate
Acelasi tip. Pe fund inscriptia :
fi $i local'.
311. Armenius. Lucerna. Col. Constantinescu. Cassi.
Mascara : 0,093 X 0,060 X 0,034 m. Inaltimea lit.,
0,007 m. Fig. 58, i. Cassius e activ in Italia nordica prin secolul

Fig. 57. - Col. Constantinescu.


Acelasi tip. Pe fund, inchisa intre doug cercuri al II-lea p. Chr., si-si trimite marfa 'Aril la Rink
concentrice, e stampila : la Dunäre $i in Dacia '.
Armeni. 314. Flavus. DouA fragmente din basinele
a doul opaite identice. Pamant lost!. Col. Cons-
Fabricantul e bine cunoscut in Dacia *. tantinescu. Inalte de 0,068. 1naltimea literilor
312. Campilius. Lampa de pamant galben. 0,009 m. Fig. 58, g $i h.
Col. Constantinescu. Mascara : 0,062 X 0,033 X Pe fund inscriptia fragmentara :
0,025 m. inaltimea lit. 0,004 m. Fig. 58, d.
[FtJavi.
1 Modèle asemAnAtoare la Walters, o. c., p. 213, n-le E un fabricant curioscut pana acum numai la
1402-1403 gi fig. :33-334. ' Loeschke, o. c., p. 296.
' 0 serie de fabricanti ce semneaz5 prescurtat la 2 C. I. L., III, 1631, 4 0 b076, 7.
Loeschke, Lampen aus Vindonissa, Zurich 1919, p. 247, ° C. 1. L., III, 1634, 5, a-b ; b076, 8. Apare gi In Dro-
fig. 9. beta ; Christescu, o. c., p. 72, no.4, 1 BArcAcilá, Drubeld,
g C. 1. L., III, 1634, 3 (Apulum). Un examplar de la Eucuregti 1933, fig. 42. StampilA identicA gi la Walters,
Sucidava gi In Col. Georgescu-Corabia; la mine, Décou- o. c., p. 137, no. 9;..0. Cf. Inca gi C. I. L. XV, 5359, §i LOE-
vertes archiologiques a Sucidava et dans les envirors schke, o. c., p. 107. Recent I-am a flat si in sapaturile de
(extr. din Ark. Olt., 196, n-le 83-85), p, 7. no. z. la Sucidava.

www.dacoromanica.ro
MONUMENTELE INEDITE. DIN ROMULA 121

Drobetal. Tehnica neingrijitä a turnArii ni area o lanuari.


productie 1ocal, dinteun centru al Daciei Inferi- lanuarius e activ in secolul al II-lea, p. Chr. si
oare, poate Romula. 16mpile lui apar regulat i in Dacia 2.
315. Fortis. Lucerna. PAmânt rosu i galben. 317. Sextus. Lampä de lut galben, vopsit in
Col. Capsa, Constantinescu i Georgescu. Cel rosu. Col. Constantinescu i Georgescu. Mgsoarg :
mai mare exemplar mgsoarg : 0,094 X 0,062 X 0,072 X 0,062 X 0,028 m. Fig. 58, j si fig. 59, nr. 7.
0,032 m. Fig. 60, nr. 6, fig. 58, a si fig. 59, nr. 1. Acelasi tip. Pe fund inscriptia :
Este exportatorul cel mai cunoscut la Romula.
S'au aflat Ong acum peste zece 15mpi cu firma : Sexti.
Pe fundul exemplarului din Col, Constantinescu
Fortis.
mai sânt in jurul inscriptiei trei proeminente
El este activ de la Vespasian ping la Marcu circulare i un strugure. Fabricantul e de asemenea
Aureliu. Fabricile acestei ollicina erau la Modena cunoscut in Dacia '.
si de aicl s'au trimis lAmpi in tot Imperiul roman '. 318. Atimetus i Strobilus. Numele lor ni-1

Fig. 58. - Col. Constantinescu.

Produsele lui yin in Dacia odatà cu noii cuceritori s. fac cunoscut doug 15mpi de pAmânt din Colectia
316. lanuarius. Umpi de pämânt cenusiu d-lui dr. Severeanu, unde i-am notat in treadt 4.
si galben. Col. Capsa i Col. Constantinescu. Loeschke, o. c., p. 107.1

Mgsoarg : 0,071 X 0,062 X 0,027 m. Ingltimea literi- 1 C. 1. L., III, 8076, 18, a-c. IntAlnit si la Drobeta ; Chris-
lor : 0,010 m. Fig. 55, a si 58, k. tescu, I c.; BarcacilA, o. c., fig. 42, nr. 4 si Florescu In Rev.
De tipul marilor fabricanti din secolul al II-lea 1st. Rom., III (1933), p. 51, fig. 10, nr. 1. Tot un lanuarl
e de cetit si in desemnul de la Tocilescu, o. c., p. 384.
p. Chr. Inscriptia de pe fund e abia inteligibilä : 3 C. I. L., Ill, 1634, 8 ; 6286, 6 ; F076, 25, a-b, si Keune,
Christescu, 1. c., i BArcAcilA, o. c., fig. 42, nr. 2, dA s. v. Sextus, In Pauly-Wissowa, Realencycl., 11, A, 2, col.
gresit lectura lull, in loc de Flavi, dupa cum resultA 2065, d. Un exemplar si de la Sucidava, In Col. Constan-
din fott grafie. tinescu, la mine, o. c., p. 6 no. x.
1 Cf. Bull. dell'Instit., 1875, p. 195 sl C. I. L., XI, 6689. Strobilus ; C. I. L., III, 1634, 9, a-b ; 8076, 29 a-b 3.
Lista rAspAndirii, la Loeschke, o. c., p. 280 si urm. cf. si Loeschke, o. c., p. 288 si urm. Atimetus : C. I. L.,
3 C. I. L., III, 1634, 7, a-d 8076, 16, a-rn; Tocilescu, III, 6286, 1; 80/6, 6, a-b ; cf. Loeschke, o. c., pp. 273 si
o. c, p. 374; BarcAcila, o. c., fig. 42, nr. 1 si Christescu, 427. In toamna trecutA am mai gAsit la Romula si un
1. c. L-am aflat si la Sucidava. opait semnat Probi.
But. Com. Mon. 1st, - Fasc. 93, 1937. 4

www.dacoromanica.ro
122 BULETINUL COMISIUN1I MONUMENTELOR ISTORICE

319. Lucerna bilychnis. Masoara : 0,095 X De o forma circulara, manusa piing i cu cio-
.0,088 X 0,078 m. Col. Capsa. Fig. 35, b. curile putin esite. Centrul capacului e spart si
Manusa e pIin i stilisata in frunza. Marginile peste tot roasä de apa.
capacului sAnt ornamentate cu linii adancite. 326. Lucerna cu cinci brate. Pamant rosu.
320. Idem. Aceiasi tehnic i ornamentatie. Col. Constantinescu; fiind recent descoperita.
Manusa mai ascutit 9i cu tin cioc rupt. Col. 327. Lucerna de bronz. Col. Constantinescu.
Georgescu. Masoara : 0,155 X 0,083 X 0,085 m. Lung de 0.135 m., lat, 0,068 m. si inalt de 0,065 m.
Fig. 59, nr. 2. Fig. E8, e., capacul i f, profilul.
321. !dem, cu ciocul si manusa mai scurte. Avea un capacel pentru orificiul de aprovisio-
Lut rosu. In dosul manusii are o mica proenii- nare, acum pierdut. Peste manusa inelata se in-
nenta perforata pentru atarnat. Col. Constantinescu, tinde o frunza de vita ce poarta in cele patru
Masoara : 0,085 X 0,080 X 0,060 m. Fig. 56, g. colturi cite un mic strugure, iar in centru o
322. Fragment din capacul unei lucerna bilych- urechiusa. Pe marginile capacului, ridicate, mai
nis. Parnant negru. Col. Constantinescu. Lungimea aflam resturile inch' a dotiä tortite, asa ca lampa
opaitului era : 0,074 m. Fig 56, j. se atarna cu un lantisor 1. Fundul lampii e mic $i
Era frumos impodobit cu o acvilä cu ciocul concav. Obiect artistic turnat si probabil de import
spre stanga, in care poarta o corona. In jurul ei la Romula.
328. Lucerna. Lut galben vopsit in
-711
exterior cu rosu. Col. Constantinescu. Dimen-
3
siunile: 0,065 X 0,052 X 0,035 m, Fig, 57, g.
1 I
Forma circulara, cioc mic si manusa scunda
$i plina. Bordura capacului e impodobitä cu
un sir de perle striate, iar centrul lui cu o
amfora, din care causä orificiul pentru ali-
mentare cu combustibil a fost putin deplasat
spre stanga.
329. Lucerna. Lut galben vopsit cu
9 rosu. Col. Constantinescu si Georgescu.
a 40. Dimensiunile : 0,076 X 0,052 X 0,035. Fig.
t.
=
57, h si fig. 59, nr. 4.
Aceiasi forma si tehnica ca i cea prece-
/ denta. Pe centrul capacului i inchisa intre
LL doug cercuri concentrice, o acvila e gata
Fig. 59. Col. Georgescu. pentru zbor cu un fulger in ghiare. Orificiul
uleiului e deplasat spre dreapta.
330. Lucerna. Pamânt rop. Col. Capsa
se intretaie numeroase linii in relief, in diverse si Col. Georgescu. Dimensiunile: 0,062 X 0,054 X
sensuri si pang la basa rnanusii. 0,037 m. Fig. 59, nr. 8 si fig. 56, e si fig. 60,
323. Lucerna bilychnis. Pamant rosu local. nr. 10.
Col. Constantinescu. Masoara : 0,095 X 0,055 X Ciocul rupt. De o forma circulara, cu manusa
0,049 m. Fig. 57, n. plina si ciocul mic. Pe capac poarta in jurul
Forma clrculara, cu ciocurile putin iesite. Manusa orificiului de combustibil o roseta cu treisprezece
mica si plina. Capacul adâncit i incunjurat de brate, iar pe bordura un rand de cercuri con-
doted cercuri. centrice. Atari opaite se fabricau la Sucidava, cum
324. Lucerna trilychnis. Pamant rosu. Ma- ni arata un tipar al lor, descoperit aici 2.
soara : 0,085 X 0,080 X 0,060 m. Col. particularä 331. Lucerna. Pamânt rosu. Col. Constan-
in Caracal. Fig. 56, d.
Ca tehnica si forma e mult asemanatoare cu Decoratii, cu palmete la manusile opaitelor de bronz,
1

clout exemplare bilychnis de mai sus (n-le 319 la Ohnefalsch-Richter, Kypros, I, Berlin, 1893, 370 si Hug,
it 320). Intre rostra se aflä ate un mic canal art. cit., col, 1574. Sisteme de atamat similare la Evelein,
_arcuit marginit de ornamente striate. o. c., pl. xvm, 8, 10-12. Opaitele de bronz sant rari In
provincii. La Vindonissa din 1600 exemplare descoperite,
325. Idem. Natant galben. Col. Constan- abia 16 sant din bronz. Cf. Loeschke, o. c., p. 132.
tines cu. Masoara : 0,080 X 0,075 X 0,030 m. Fig. 2 La mine, Découvertes archéologiques d Sucidava,
56, h. p. 6 si fig. 8.

www.dacoromanica.ro
MONUMENTELE INEDITE DIN ROMULA 123

tinescu $i Col. Cap$a. Masoara : 0,085 X 0,066 X sau dintr'o epora tarzie a vielii de aci (sec. IV-V
0,040 m. Fig. 57, e $i fig. 60, n-le 11 $i 9. p. Hristos). Modelata cu maim
Acela$i tip ca cel precedent. Numai et roseta 338. Opait. Parnant galben. Col. Cap$a $i
centrala are nouà brate in loc de treisprezece. Col. Constantinescu. Lung de 0,064 m. Fig. 60,
Ciocul putin stricat. nr. 15 $i fig. 5 /, b.
332. Lucerna. Lut ro$u vopsit in exterior. Are o forma plalL cu un cioc ce face corp .
Col. Georgescu. Dimensiunile : 0,070 X 0,043 X comun cu basinul. Manusa e o simpla proemi-
0,040 m. Fig. 59, nr. 3. nenta prost lipit. Tehnica e foarte neingrijita,
E de tipul marilor fabricanti din secolul al H-lea fiind modelat cu ulna. E dintr'o epoca romano-
p. Chr. Are insa o manu$6 mare stilisata intr'o barbara a Romulei.
palmetä i neobi$nuith la acelea. Centrul capacului 339. Lucerna. Pamant ro$u. Col. Cap$a (trei
e spart. Pamantul, ca $i tehnica, neglijate, ni indica exemplare) si Col. Georgescu (1 exemplar). Masoara:
un produs local, ce are de model unul de import. 0,078 x 0,066 X 0,025 tn. Fig. 60, n-le 2,20 si
333. Doud ldmpi. Pamant rosu vopsit. Col. 25 ; fig. 59, nr. 5 $i fig. 57, a 0 c.
Cap$a $i Constantinescu. Masoara : 0,072 X 0,047X Tipul se remarca piinteun basin circular, corpul
0,028 m. Fig. 60, nr. 8 $i fig. 59, nr. 10. plat, ciocul mic, cu sau fart manu$5, orificiul fi-
Tipul marilor fabricanti din secolul al II-lea p. tilului larg deschis, iar cel de alimentat era astupat
Chr. Pe fund poarta o stampila stearsa, din care cu tin apace!, acum pierdut.
nu se poate birui cleat numele unui : Fortis, 340. Opait. Pamant rosu. Col. Cap$a $i
Cassius sau Sextus. Constantinescu. Mrimi variabile, de la 0,065
0,095 m., lungime. Fig. 60, n-le 3-5 ; 18 ; 19; 27
$i 33 $i fig. 57, d.
Cele opt lämpi de acest tip se remarca printr'o
siluetà circulara-plata, cioc mic, manusa perforata
$i mica, $i cu capul margenit de o dunga groasä
Jr /9
IL. 4.5 ts- .16 47 si turtità
- 1
341. Ldmpi diferite. In afara de cele des-
4?- 30
'4

.3f
/. 4
crise mai sus, se mai gäsesc in colectiile amintite
Inca aproape o sula de lampi de la Romula, unele
r I
in stare fragmentara sau de proasta conservare,
ce nu au nimic specific ca forma $i ornamentatie.
Exect.tia lor putin pretentioasa $i pamantul regi-
Fig 60. - Col. Capp. unii ni arata atelicrele locale.
342. Patru rnanu$i de opuite mari, stilisate
334. Lucerna. Pamant galbuiu. Col. Constan- in forma de frunza (fig. 57, k $i j $i fig. 60, nr.
tinescu. Lung: 0,085. Fig. 56, 1. De o forma 31) sau modelate simplu (fig. 57, i).
alungita, manu$6 perforata $i ornamentat cu scobi- Lampile de pämant sant cele mai numeroase
turi paralele pe bordura capacului. Poate din obiecte ce se descopar la Romula. Buna conser-
secolele 1VV, p. Chr. vare se datore$te formei lor plate, care le feria
335. Lucerna. Pamânt ro$u. Col. Constan- de distrugere, dar i numarului impunator ce era
tinescu. Lung : 0,085 m. Fig. 57, g. Forma circulara, folosit in antichitate. Ca $i plastica in pamant
cu manusa rupta. Pe capacul adancit stä in jurul sau piatra de aci, ele se impart in mai multe
unui cerc simplu un ornament perlat. categorii, corespunzatoare diferitelor clase de pro-
336. Lucerna. Pamant ro$u. Col. Georgescu. prietari, bogati ori saraci. Se fabrica multe opaite
Lung de 0,081 m. Fig. 59, nr. 9. Lucru neingrijit. in localitate dar la inceput se importau $i din
Pe capacul putin adancit stau dispuse in sensul marile fabrici ale Imperiului, din secolul Antoni-
unor raze $i in jurul orificiului de alimentat o nilor. Acest import e clar la Romula, ca $i in alte-
serie de striaturi. E dintr'o epoca tarzie, secolele localitati romane, dupà parnant, tehnica numele
IV-V p. Chr.
337. Lampd. Sparta in mai multe bucati. I Tip de lampA specific primei jumatati a secolului
al
Col. Cap$a. Masoara : 0,060 x 0,045 x 0,040 rn. Rusiei. II-lea, p Chr., mai ales in Nordul Italiei i Sudul
Cf. Waldhauer, Die antiken Tonlampen (Kaiserli-
Fig. 60, nr. 12 $i fig. 57, 1. ches Ermitage), Petersburg 1914, n-le 258-276. Corespunde
Lucru rudimentar $i nepriceput. Avea o forma de fapt tipului V de la Evelein, o. c., p. 21 u. si pl.
conica alungità. E produsul unei populatii nevoiase VI, n-le V, 2 ; V, 15; V, ; V, 12 ; V, 1 si V, 17.

www.dacoromanica.ro
124 BULETINUL COMISIUNH MONUMENTELOR ISTORICE

producgtorilor $. a. m. d. Lampile de import au ornamentatia cu o rosetà mare pe capac, ce se


o tehnicg superioarg : pgmântul e bine cernut, turna cu un tipar descoperit la Sucidava (v. n-1 330).
bine ars qi in exterior vopsit, cu o coloare role, Lgmpile locale au o formg circularg, lucrate cu
ce resistg intemperiilor atmosferice. Forma lor e neindemfinare $i sant lipsite de ornamentatie sau
specificg : prelungitg, cu ciocul mult ie$it din corpul de numele fabricantului. 0 deosebitg cautare aveau
basinului circular, plata ca sg faciliteze transpor- opaitele cu doug pang la cinci ciocuri (rostra).
tul; n'au manoi pentru acela$i motiv : de apar Pamantul le aratg a fi o productie localg. Intere-
inlocuite cu trei mici proeminente dispuse la sant, din punct de vedere decorativ, sant frumoa-
distante egale pe marginea operculus-ului (fig 56,f). scle mgnoi ale lor, stilisate in formg de frunzg
Un uluc cu o bordurg ridicatg leagg orificiul de vita, ce ar putea face alusie si la o destinatie
fitilului cu al alirnentgrii, unde se large$te, lutes- funerarg. Importul opaitelor cu firma inceteazg cu
nind turnarea combustibilului. Pe fund e nelipsitg desgvarsire la inceputul secolului al III-lea, and
stampila fabricantului, (cf. nle 310-8). Pentru atelierele locale sant in stare s5 satisfacg gustul
Dacia, ele sant toate databile din secolul al II-lea $i cerintele localnicilor. Apar pe lingg exemplare
p. Chr. Numgrul fabricantilor strAini ce-$i fac frumos lucrate $i unele de o tehnicg barbarg,
concurentg pe piata Romulei e impungtor fatg modelate cu maim $i destinate unei populatii
de alte centre ale Daciei, $i i$i trimit marfa aci sgrace. Unele pot fi si dintr'o epocg tarzie,
diferite centre ale Imperiului roman, ca: A. A ; din secolele IV-V, and existg o populatie romano-
Atimetus; Campilius; Armenius; Fortis; lanuarius; barbarg la Romula. Se poate spune ins5 cu cer-
Cassius ; Flavus ; Sextus ; Strobilus; Probus, etc. titudine cg sant opaite, mai bine lucrate, din
Afluenta produselor strgine aduse crearea unei aceia$i vreme, aduse probabil aci din Sudul Dung-
industrii locale, care imitg in primul rand marfa rii (n-le 336 $i 334).
de import. Dovada ni-o fac tiparele $i apoi lampile. E de inchipuit cg lampile de la Romula erau
Dacg forma e imitatg perfect, tehnica nu reu$e$te opera acelora$i olari cari fabricau si vase pentru
sa egaleze pe a marilor exportatori. Vopseaua localnici. Ateliere de olgrie, din nefericire Inca
exterioarg cade, pgmantul nu e bine cernut, iar necercetate sistematic, se ggsesc in pgdurea sa-
pasta e piing de impuritAti. Din vecingtate, de la tului Resca. Multe vor fi ie$it de aci '.
Sucidava $i din teritoriul ei, se aduceau de asemenea Importul lämpilor costisitoare, din bronz, era
lampi. Lutul galbeg, ce /ipseste la Romula e o redus ; de aceia nu e documentat pang acum cleat
bung dovada pentru importul de aci, pe lang5 un singur exemplar (n-1 327).
(Va urma.)

1 Hug., art. cit., col. 1594; Loeschke, o. c., pp. 66 si


303, si acelasi, In Westdeut. MUM., V, p. 211.
' Acest tip de lAmpi se dateazA in secolele I-II, si
are caracteristic stampila incadrata in cercuri pe fundul
opaitului. Cf. si descrierea lor la Hug, art. cit., col.
1592. Slut asa-zisele Firmalampen, de tipul Loeschke, X,
o. c., p. 259 u., grt fig. 11 (ca model); Evelein, o. c.,
III, p. 35 si pl. yin, n-le III, 82; III, 40; III, 20, etc.
Pentru exportul celor din Italia v. Gummerus, s. V. ' Se fabricau vase si opaite la un loc, la Fasana. Cf.
Industrie u. Handel, In Pauly-Wissowa, Realencycl, Loeschke, o. c., p. 341 u , iar, pentru alte exemple, la
IX, 2, col. 1468 si urm. Cf. si Cagnat-Chapot, Manuel I
Hug, art. cit., col. 154, si Jahrb. Altertumskunde, 1910,
d'arch., Paris, 1920, II, p. 472, fig. 3. p. 182.

www.dacoromanica.ro
UN CAIET DE MINIATURIST
DE N. IORGA.
0

Hasardul imi scoate inainte un interesant cantari, si cutare altul incercase un mic
caiet de miniaturist roman, din Bucuresti, dictionariu franco-roman, carticica nu va-
deste numele artistului, care da in
greceste si reteta cernelei.
Din unele insemnari aflam numai
ca ea a ajuns la Pana Catulescu (de
fapt : Citulescu), la fratii sai si la su-
rori, fiii preotului Pana, cari, ramasi
orfani in 1846, multamesc, in aceste
cuvinte, unchiului Veniamin Catu-
lescu, care se ingrijise de cresterea tor :

Fig. 1. Probe de litere ornate


dintr'un carnet de miniaturist.

datand de la jurnatatea secolului al


XIX-lea, miniaturist modest care se o-
preste la singura forma a literelor or-
nate, pe care le redi in multe variante,
amestecand si fragmente de rugaciuni.
Cazuta in mini proaste, care au a -

claus notite neroade cu creionul, dupa


ce alti proprietari ii adauseseri Podobille Fig. 2.
glasului sau Slavoslovia cea mare, pentru Probe de litere ornate dintr'un carnet de miniaturist.

www.dacoromanica.ro
126 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

Ramanand patrunsi de cea mai aciânca niamin, si strangandu-ni (sic) ai lui orfani,
durere, simtind strainatatea, fiind orfani ne-a strans la piept, zicand: Voi, orfani
fall parinti, am alergat labunul Dumnezeu nenorociti, iata un al doilea parinter. Iar
Al

Fig 3.

prin rugiciuni, glasul cel ceresc am


auzit strigand: Voi, orfani straini, nu
[va] yeti desparti pani ce eu nu voiu
ifk

Fig. 5.

noi [cali], ascultam glasul lui, i am raspuns:


Indulgenta ta nu ne va parasi". Astfel

Fig. 4. Fig. 6.

trimite fericirea. Bunul nostru Dumnezeu, Dumnezeu, [ce] vede toate, vazand pe
aritandu-ni pe acest evlavios unchiu, Ve- acest bun unchiu, pe care Dumnezeu 1.-au

www.dacoromanica.ro
UN CAIET DE MINIATURIST 127

-inzestrat cu norocirea sa, prin rugiciunea tinduri, dar alte notite vorbesc de arno-
si lacrimile acestor nenorociti, având mila rurile tinarului, caruia-i fisare ca rival un

Fig. 7. Fig. 8. Fig. 9.

4 7K IT
Fig. 10.
ATM
Fig. 11.
Olt Fig 12

,de ai lui nepoti; Catulescu Veniamin, Titupoleos, arhieren in lupta apriga pentru
Catulescu Pana". o Rosalie in 1853.
E multa evlavie si morala in aceste

www.dacoromanica.ro
SAINT GEORGES DaIVRE L'ADOLESCENT EMMENn
EN CAPTIVITE PAR LES INFIDa.ES
-0 PAR MARIE GOMM

La representation de Saint Georges a beau cheval blanc, galopant sur les flots,
cheval portant en croupe un enfant, un est bien plus ancienne que nous ne le
adolescent qui tient une aiguiere a la main, croyions. Le professeur Jos. Sauer la ren-
soit qu'elle se superpose A la composition contre dans une crypte du Caucase qui
bien connue de Saint Georges tuant le date certainement du debut du XIV-e
siecle, mais qui pourrait etre anterieure
A Pannee 13001. Le prof. Sauer pense
qu'elle represente Gregoire l'Illumina-
teur, reveque d'Armenie, avec son fils
et coadjuteur, Gregoire, parce que Saint
Georges serait dejA represente par le
cavalier transpercant le dragon. Mais ce
dernier pourrait aussi bien etre Saint Theo-
dore Tiron, auquel on attribue un mi-
racle semblable. M. Joh. Aufhauser, qui a
etudie un grand nombre de manuscrits
pour son ouvrage Das Drachenwunder
des hl. Georg in der byzantinischen
Kunst", et qui relate A plusieurs reprises
la legende ayant trait A la delivrance
de l'adolescent, en publiant la traduc-
tion de textes grecs, ne songe pas, et le
fait est curieux, a la mettre en relation
avec la representation, continuant a
penser qu'il pourrait s'agir d'un domes-
tique du saint, ou bien de Pankratios,
Pasikrates ou Passekras, celui qui se fait
passer pour temoin oculaire a la fin du
recit de la passion de Saint Georges2.
Didron a decrit cette representation
dans une note de son Manuel (p. 372) et
2, Schafer en fait mention A son tour.
M. Aufhauser, qui la trouve dans le ca-
Fig I. Saint Georges délivrant l'adolescent; icOne du tholicon du monastere de Philotheou,
Musée municipal de Oradea. sur l'iconostase méme cle l'eglise, la
decrit ainsi: Saint Georges monte un
dragon, avec les personnages accessoires- cheval blanc, derriere lui se tient l'adoles-
(au premier ou au second plan la prin- cent, si souvent rencontre dans les re-
cesse ; tout au fond, au haut de la tour,
1 Jos. Sauer, Die christlichen Denkmciler im Gotengebiet der
le roi et la reine tenant A la main les Krim, Sonderdruck aus dem Oriens Christianus, p. 193.
clefs de la ville), soit qu'elle nous montre 1 Joh. B. Aufhauser, Das Drachenwunder des Ht. Georg in
le saint avec son protege montes sur un der byz. Kunst, Byz. Archly, Leipzig 1911, pp. 165-166.

www.dacoromanica.ro
SAINT GEORGES DtLIVRE L'ADOLESCENT EMMENE EN CAPTIVITE PAR LES INFIDkLES 1291

presentations grecques, qui est son do- avait ete enleve. Tous les habitants loue-
mestique et qui tient une aiguiere dans rent Dieu pour la miraculeuse delivrance-
la main tenclue ; le roi et la reine re- du captif". Cette version a ete encore trou-
gardent du haut d'une fenetre ; devant lui vee par M. Aufhauser dans les manuscrits
s'agenouille la princesse. L'image est en- suivants: Chalki 39, chart. a. 1559, fol. 263-
touree des scenes du maityie. Cette 265 ; Athous Josaphaion 66, chart. a. 1617,
presentation date, ainsi que beaucoup fol. 60-63 ; Athous Paulu 91, chart. s. XVII,
d'autres, semblables, rencontrees dans l'e- fol. 97-98 '".
xonarthex des églises principales de l'Athos, Toujours du XI-e siecle, un recit lege-
du XV-e, XVI-e siecles". Le theme est rement different se rattache visiblement
assez frequent : on le brode au XVII-e au méme miracle : de Georges, fils de Leon,.
siecle a Pateritsa, on le peint a Vai opedi, chef des armies de Paphlagonie". Saint Georges
tandis que dans des estampes plus tardives jouissait d'une veneration particuliere en
on le voit circuler assez largement. Ceci Paphlagonie On venait de loin en pele-
n'est pas fait pour nous surprendre, la rinage a son eglise situee dans Pendroit
legende qui l'a inspire pouvant etre tracee nomme too 7C07211.00 i)-COC TOO OEXCOMOO. Le chef
dans des redactions differentes jusqu'au des armees, Leon, et sa femme, Theophano,
XI-e siecle. veneraient profondement le saint. Quand
C'est dans le Codex Parisinus membr., un fils leur naquit, ils le firent baptiser
s. XI, fol. 293, que M. Joh. Aufhauser trouve dans cette eglise et lui donnerent le nom.
la plus ancienne version de ce miracle
post mortem" attribue a Saint Georges :
du jeune homrne de Paphlagonie réduit en
captivité". Dans une invasion qu'ils firent
en Paphlagonie, les Agarenes emmenerent
un grand nombre de prisonniers. Parmi
ceux-ci se trouvait un adolescent qui ser-
vait dans l'eglise de Phratris, dédiee a Saint
Georges. Menes devant le chef des Infi- .t/lk ISVM3:10
deles, les uns furent decapites, les autres
reduits en esclavage. Cet adolescent dut
<1 8 3 4,
4tz

a sa beaute- d'etre designe pour le service v


du chef. Mais, comme ii ne consentait Fig. 2. Sceau du monastere grec de Galati.
point a abjurer sa foi, on l'employa aux
menues besognes de la cuisine, lui faisant de Georges. Plus tard, ils le confierent au_
porter l'eau et fendre le bois. Dans son pretre de cet endroit pour l'initier dans
extremite, ii adressait des prieres a saint la connaissance des Saintes Ecritures_
Georges. Comme ii allait un soir retrouver C'est a ce moment que les peuplades
son grabat, ii s'entendit appeler par son infideles de l'Ouest, Bulgares, Hongrois,
nom dans la cour. Ouvrant la porte, ii Scythes, Medes et Turcs, envahirent le
se trouva devant un magnifique cavalier pays. Grace a la protection du Tout
qui se pencha comme pour l'embrasser, le puissant, la ville fut epargnee. L'empereur
fit monter en croupe et l'emmena au ordonna une campagne vengeresse que
galop. Ce cavalier le deposa dans une Leon était designe a conduire. Etant donne
demeure etrangere et puis disparut. Le son age avance, il se fit remplacer par
jeune homme tomba dans un profond son fils Georges, qui atteignait a peine
sommeil. Ii fut trouve le lendemain par l'adolescence. Avant son depart, Leon le
l'un des habitants de ce lieu, qui s'epou- recommanda a la protection du saint
vanta de lui voir le costume des Agarenes dans cette meme eglise oU ii avait recu
et se mit a pousser de hauts cris. Le jeune le bapteme. Jour et nuit, les parents pri
homme reconnut l'habit monacal de son aient pour leur fils. La campagne dans le-
hôte et l'eglise de Saint Georges d'oU ii pays des barbares echoua. Chatiment de
' Ibid. ' Ibid., p. 16.

But. Com. Mon. 1st., Fasc. 93, 1937. 5

www.dacoromanica.ro
130 BULETINUL COMIS1UNII MONUMENTELOR ISTORICE

limpieté ! Celui qui ne fut pas tue, qui ne ment, se trouvant en Bulgarie sur le point
perit pas dans les flots ou bien qui ne de porter a son seigneur le xouxot'liwv, un
fut pas foule sous le sabot des chevaux, beau cavalier l'aurait enleve, le transportant
mourut de faim dans l'esclavage. Georges, au-dessus des flots sur son cheval, et l'au-
a cause de sa grande beaute, fut destine rait depose dans la maison paternelle. On
au service du chef des Infideles. A la chercha vainement le liberateur. Les parents
maison, les parents ne cessaient de gemir, se remirent a leur tour, et tous se sentaient
murmurant contre le saint dans son eglise heureux et pleins de reconnaissance a
meme. La mere surtout etait inconsolable l'egard de Saint Georges. Le miracle ne
quand elle rencontrait les jeunes gens de s'arreta pas là, car tous les convives se
Page de son fils. De son côte, Georges rassasierent en goatant au mets apporté.
importunait le saint de ses prieres. L'an- Apres cela, ils se rendirent a Peglise pour
niversaire de la fête de Saint Georges formuler leurs rernerciments et pour de-
revint ; nouvelle occasion d'implorer son mander pardon d'avoir murmure. Quant
aide pour la delivrance du prisonnier. Au au xouxoólitov, il fut donne a reglise pour
servir de calice au Saint Sacrement. Georges
n'etait alors qu'un adolescent. Devenu
vieux, il raconte maintenant ce miracle
dont il fut l'objet".
Cette redaction-ci a pour base le ma-
nuscrit Cod. Mosquensis bibl. syn. 38,
(Wlad.) membr. a. 1023, fol. 367. On la
retrouve dans les rnss. Vatic. 679, membr.
s. XI, fol. 89; Paris 502. membr. s. XII, fol.
275-81 ; Ambros. C. 92, chart. s. XIV, fol.
16-18 ; Athous Xenophon 4, membr. s.
XIV, 6 ; Athenes, Bibl. Nat. 278, chart. s.
XIV, fol. 286 ; Paris chart. s. XIV-XV, fol.
78-105 ; Paris Coislin 275, chart. s. XV,
fol. 396 413 ; Chalki Ecole theologique 39,
chart. a. 1617, fol. 47 ; Athous Josaphaion
66, chart. s. XVII, pp. 69-85 ; Athenes, Bibl.
Nat. 1026, chart. s. XVII, pp. 1059 82 ;
Barlaam (Meteores) 191, chart. s. XVII, fol.
52-56 '.
C'est celle qui a inspire les trois scenes,
Fig. 3. Agrandissement du mime sceau ......1§,
peintes a la fresque, decorant le monastere
de Voronet en Roumanie : dans la pre-
festin il n'etait question que de Georges, miere on voit le jeune homme offrir le
qui se trouvait Pannee précedente parmi vase en forme de calice au chef des In-
les convives, et tous le regrettaient. Ce fideles assis sur une espece de trône a
méme jour, Georges s'occupait aupres du baldaquin; dans la seconde, Saint Georges
fourneau, tandis que ses souvenirs retour- sur son cheval blanc galopant sur les flots,
naient a son pays natal et imaginaient le le soutient en croupe ; dans la troisieme,
festin. Il lui fut alors ordorine de porter Saint Georges, debout, présente le jeune
a son maitre le recipient nomme xouxocluov, homme calice en main, a ses parents in-
rempli d'un mets bouillant. Mais ce reci- visibles.
pient l'enleva dans les airs et le deposa Une troisieme version, sensiblement rac-
en un instant au milieu du festin dans la courcie, change la toponymie : le jeune
maison paternelle. A l'aspect de ses ye- homme de Mytilène réduit en captivité Dans
tements bulgares et du xoux015p.cov fumant, l'ile de Mytilene se trouvait une eglise
les hikes pousserent des cris d'effroi et dediee a Saint Georges. Les corsaires de
ses parents s'evanouirent. Quand Georges
se fut ressaisi, il se mit a raconter corn- Pp. 1 -13. 1

www.dacoromanica.ro
SAINT GEORGES DELIVRE L'ADOLESCENT EMMENE EN CAPTIVITt PAR LES 1NFIDELES 13r

Crete concurent le projet d'envallir chevauchant derriere Saint Georges, per-


Ils choisirent le jour de la fete de Saint sonnage que l'aiguiere ou le calice iden-
Georges, quand tous les habitants se trou- tifie si manifestement avec l'echanson de.
vaient a l'eglise pour mettre leur plan en l'emir des Agarenes. On fera remarquer
application et emmenerent en captivite que, dans les versions roumaines de cette-
tous ceux qu'ils purent surprendre. Parmi legende, ainsi que dans l'Hermineia1, le-
les captifs se trouvait le fils d'une veuve. chef des Infideles porte le nom d'Amirar
Etant jeune et beau, il fut destine au corruption du titre d'emir. Les fresques et
service de remit. de Crete. La veuve ne les icónes illustra nt ce theme et suivant
cessait d'implorer Saint Georges pour la de si pres le recit, se rencontrent assez
delivrance de son fils, Au moment on le souvent en Roumanie 2: on le retrouve-
jeune homme se preparait a remplir son sculpte sur le bois de Piconostase prove-
office d'echanson, Saint Georges l'enleva nant de l'eglise de Cotroceni, datant du
sur son cheval et le rendit a sa mere. XVIII e siecle, qui est conservee au Musee-
Tous glorifierent Dieu et son saint". d'art religieux de Bucarest; et jusque sur
Cette redaction, qui se trouve dans la le sceau du monastere grec de Saint
plupart des synaxaires et menologes rou- Georges de Galati, portant la date de-
mains a partir du XVII-e siecle, se rencon- 1836. L'iceme que nous reproduisons_ ici
tre, d'apres M. A ufhauser, dans la collection nous a et& signalee par le professeur Elie-
de recits hagiographiques du Cod. Vatic. Minea et se trouve dans le Musee muni-
1190, chart. a. 1542; A thenes 1026 chart. cipal de Oradea. Vu le nombre de ces_
s. XVII, pp. 1082-84, vulgar.; Barlaam 191, representations, il n'etait pas inutile, cro-
chart. XVII fol. 56-57 vulg. ; Athous Josa- yons-nous, de revenir sur ce motif que-
phaion 308, chart. s. XIX, p. 15, edite les recits du miracle de Saint Georges_
dans le Synaxarium Eccles. Constantinopol eclaircissent definitivement, en faisant re-
(ed. Delehaye), p. 623 '. monter assez loin dans le temps la for-
II nous semble, comme nous l'avions mation de son iconographie, a laquelle-
dejà dit2, qu'il serait oiseux de chercher nous venons ajouter ces quelques nou-
une interpretation differente pour expli- velles preuves de survivance.
quer la presence du petit personnage

V. Grecu, Caqi de pictura bisericeasca bizantina, Gerniuts.


1936, p. 258.
' Ibid., pp. 22-23. 2 V. Britulescu, Elemente profane in pictura religioasa, Bull..
M. Golescu, SI antul Gheorghe izbavefte copilul de la de la Commission des Monuments historiques, XXVII, Bucarest
Amira, Bucurqti 1935. 1935, fig. 10, 11, 13, 16.

www.dacoromanica.ro
C 0 MUNIC ARI
BARBOIU, BOTOSETI-PAIA".
Infoimat a la Scoala PrimarA din BArboiu- 2. Statueti de bronz, Mercurius (fig. 2). Ii
Mehedinti se gisesc antichitati strinse de entu- lipsesc picioarele de din jos de genunchi si din jos
siastul director, d. N. G. Pirvulescu, am cercetat de cot, mina dreapti, in care tinea punga. in
la 12 si 13 Decembre a. c. aceasti comunA si stinga avea caduceul, prins in palma intredeschisA.
imprejurimile, cu urmitoarele resultate : Pirul i se Iasi in jurul fruntii, acoperit de pill-
La Scoala din BArboiu am gäsit : rioara cu aripi (petasos). De pe umkul sting ii
1. Un fragment de relief votiv mithriac (fig. 1), cade pe spate mantia, care i se infAsoarA pe dupi
gisit prin 1925 in comuna Botosesti-Paia, jud cot, cizindu-i pe antebratul intins in sus si IA-
Dolj, de d. I. Sirbu, pe atunci invititor suplinitor, sindu-i restul corpului gol. InclinA capul spre
acum plutonier de jandarmi. Relieful este sipat dreapta, sta fazimat pe piciorul drept.
pe o placa neregulata de calcar, de dimen-
siunile 33, 29, 35/65 cm. Pe dos placa este
-ciocinità, spre a se fixa cu tencuialA de
pArete, i poarti incA urme de mortar de var.
Pe soclul reliefului se pAstreazi sfirsitul
celor doui rinduri din inscriptia de dedicatie :
VAL
VIT
-care se poate completa : [D[eo] S[oli] I[nvicto]
IVIithrae ...Val[erius]... [ex voto posjuit.
Din relief avem partea anterioari a taurului
Ingenunchiat pe amindouà picioarele de d'i-
nainte; este incins cu o bandä tività pe ambele
margeni ; pe spinare, supt grumaz, a rimas
urma genunchiului sting al zeului, care i-a
implintat cutitul; la ospitul singelui se rapid,
la dreapta sarpele cu creastä j, iar in fati, pe Fig. 1. - Fragment de relief votiv mithriac din
-salba revArsatà a taurului gras, cinele. jurnAtatea Botomti-Paia (Dolj).
posterioarA a corpului acestuia este acoperità
de corpul tinArului Cautes, cu picioarele incruci$ate, Fkä si pot obtinea deocamdatA date mai precise
-si care tine facia ridicati ; tunica, incinsä la briu, asupra locului unde s'au gäsit aceste doui sculpturi
i se opreste de-asupra genunchilor, ficind cute romane, cercetind comuna Botosesti-Paia, am
,pronuntate in fati si de-a lungul coapsei drepte. gisit pe Valea Pali, mai jos de botul Piscului
Este unul din cele mai ingrijit executate reliefuri Cazacilor, unde e si o tinting, un intreg cimitir
din aceasti categorie, din secolul al II-lea dupi vechiu pe coasta de Nord a viii, iar eeva mai
liristos, indicind un templu mithriac, poate chiar sus, in dreptul Piscului Cazacilor, pe aceiasi coastA,
la locul unde s'a gisit fragmente de ceramicd romanA (fig. 3) de coloare
gris $i roscati. Locul acesta este ca la trei chi-
' Cf. Fr. Cumont, Mysteres de Mithra, tome II, fig. 207. lometri in sus de satul Paia. Sint indicii suficiente
' Pentru alte indicii de cult mithriac In jud. Mehedinti,
-v. Al. Barcacila, Monmentele religioase ale Drubetei, pentru o asezare romanA aici si in apropiere.
in Arhivele Olteniei, 1934, n-le 71-3. In aceiasi comuni, pe culmea Plata, care tiveste

www.dacoromanica.ro
COMUNICARI 133

-spre Nord valea Botosesti, am cercetat locul a. Urme continui de pdmdnt ars, provenit din
cumit Cetatea, de care se leaga traditia unor lupte valul de pamant $i lemn distrus prin incendiu, iar
intre cetatenii" de supt stapânirea lui Micu si acum räscolit de plug. Pe laturea de Est am
Aumanii veniti din spre MiazAzi, supt conducerea constatat aceste urme pe o lungime ca de 75 m.
$i o latime de 10 m.
. b. Bucati de cdrdmidd,
Mat din cea arsa la cuptor,
cat $i din cea uscata numai
.1 la soare (chirpiciu), fAcutA
din pamant amestecat cu
paie (fig. 5 a, b).
c. Fragmente de vase de
teracota primitiva (fig. 6).
d. Zgura metalica (fig. 5 c).
e. 0 lama de silex, co-
loare gris, in sectiune tri-
unghiulara, dintata pe laturile
de basA, lune, de 4 cm.
(fig. 7 c).
f. Blocuri de piatra, nu
din cea de garla, unele cazute
/
pe coasta de Sud.
;I Este probabil sà avem aici
una din cetatile dace de re-
,
sistenta impotriva navalito-
rilor de la Miazazi.
Fig 2. Mercurius. Bronz din BotosestiPaia (Dolj).

Iui Groza (fig. 4). Acestia au sapat $antul adânc Alte cateva materiale pre- $i protoistorice, adu-
,ce se vede pe Poiana Grozii, la Miazazi de Valea nate de d. invatator director Parvulescu $i mai
Botosesti, $i de acolo au inaintat pentru atacul ce- jos descrise m'au determinat sä cercetez, in graba
pe la Apus de ea. Este o placere sä asculti
-t5fii impusa de imprejurari, $i comuna Cernate$ti-Dolj.
pe batrâni povestind scena legendarä a
cuceririi cetatii ca pe un eveniment la

S.
FRWIMPP*51"" -
care au asistat i aratand cu precisiune,
Tana la poarta cetatii, drumul navalitorilor
biruitori. Terenul presinta modificari care
.nu sant ale agentilor naturali. 411160 Ayr
E greu urcusul din spre Miazazi pe
acest bot de deal abia desprins din culmea lbw lip lea latitri
Pluta prin valceaua scurtA de la Nord de
cetate, numità Ogasul Micului i Ogasul
Cetatii. Mai spre Apus, din aceia$i culme
.-Al kir lb lilt
-se desprinde, thsandu-se spre Valea Bo-
to$e$ti, Valea Micului. De partea aceasta
/.4000- ita to ihki
era mai u$or accesul la acropolea pri-
ftnitivA, pe un drum sApat, visibil mai jos,
dar $i mai pronuntat in spatele cetatii, Fig. 3. Ceramici romani de pe Valea Piii,
-catre ogasul ce o taie de culmea principalä. corn Botosesti-Paia (Dolj).
,Punctul unde acest drum (acum numai
lurmA) ajunge in dreptul platoului cetatii, locuitorii II In cuprinsul satului este un mare deal de nisip
-aratA ca poartd a cetatii. Dimensiunile acestei acro- $i pietri$ aluvionar, bogat in animale fosile, numit
pole sant foarte reduse. CA a servit odata de cetate, Dealul Calului, unde s'ar gasi $i ulcele".
ni arata urmele de pe vArful ei, unde am gAsit : De aici mi s'a atatat cä provin :

www.dacoromanica.ro
134 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

a. Un fragment de ulcicd preistoricd de tera- Din comuna Bdrboiu ni s'a arätat ca provin
cotA, cu ornamente adAnc incisate $i punctate : a. 0 fusaio1a-perl i un cApAcel de vas, am
o spiral% intre doug grupe de linii paralele ce bele din teracotg, preistorice (fig. 7 g, h).
cad in jos ; basa vasului presinta la margenea b. 0 lespejoarA ovalA de silex negricios, la \Tart

ry-
, *
-

Fig. 4. - Cetatea de pe Valea Botomti, corn. Botomti-Paia (Dolj).

superman un $ir de puncte, la cea inferioarà o perforatg, amidetd epotropeicd (fig. 7 d).
dune adancita $i punctatä, tivind ornamentatia c. Un topor dublu $i un toporas cu capful opus:
de pe corpul vasului. Are pAretii grosi, pasta de servind de ciocan, ambele din fier (fig_
coloare cenusie (fig. 7 f.).
b. Un corn de cerb fosilisat cu urme de
tAieturi (fig. 7 a). Tot in Cernatesti, la locul
numit Poiana lancului, s'au ggsit :
a. Un vArf de mica lance de fer, in forma
de frunzA, cu coada ascutitA de introdus in
mAnerul de lemn (fig. 7 k). 'Er

b. 0 sageata lunguiata de fer, cu basa


varfului tgiata in colti laterali: coada rasucita
spre vArf se lArgeste conic spre basa, lasänd
golul pentru manerul de lemn (fig. 7 j).
C. SAgeatA de fer mai scurtg, cu vArful si
coltii laterali mult mai desvoltati, golul conic FA. '
de basä solid incheiat (fig. 7 i), a fa'
De remarcat in comuna CernAtesti gasim
'nca :
a. Batrana troitd uria$A de stejar ce strg-
juieste ffintana abundentA de supt Dealul Fig. 5 Fragmente de cirimidi (a), cirpici (b), zguri metalici (c),
Calului (fig. 8). de la cetatea Botomti
b. Cula Cerndtestilor, cu contrafort, cu
chenare profilate, cu U1 i obloane de blane 7 b, c), cu prototipuri din eneolitic, trecute $i
masive de stejar (fig. 9). evoluate in epoca bronzului $i fierului 1 Toporul
' Cf. 0. Menghin, Weltgeschielzte der Steinzeit, 1931.
tabla XLVII; Schuchardt, Alteuropa, 1935, fig. 11.

www.dacoromanica.ro
COMUNICAR1 135

.dublu este de aceiasi forma, dar mai ride, ca acelea Pgrvulescu a ggsit trei bucgti egale, Mate din
din Bglvgnesti-Mehedinti grinda sculptatg de la catapeteasmg (fig. 11).
Atata mArturie a rgmas dintr'o bisericg risipitg,
care a fost i tin monument de arta, ceia
ce se poate deduce din frumuseta de
sculptural ce impodobeste laturea din fall
a grinzii : frunze de stejar stilisate, inmg-
nunchiate doug elate doug, se desfgsoarg
in mijlocul spatiului ornamentat, tivit de
cafe un chenar ingust, sus din capete de
frunze de stejar stilisate, jos dintr'un si-
, rag de semi-alveole. Margenea de jos
poartg urmele flacgrii luminitelor ce au
ars supt ea, in dreptul icoanelor irnpg-
rAtesti.
-
Nu ne putem opri de a face o apropiere
intre soarta acestui monument de artg cres-
ic.co acc. ,c
ting si soarta templului lui Mithras, depgr-
tate unul de altul cam cu o mie cinci sute
Fig. 6. - Fragmente de ceramica de la cetatea Botosesti (Dolj). de ani. Nu e cu neputintg ca arheologia
sg poatg ggsi i apropia i alte elemente
Socotim vrednice de insemnat i urmgtoa-- ale acestor monumente din comunele invecinate
Tele vestigii mai recente, crestine, din comuna Bgrboiu i Botosesti-Paia, inviind valoarea lor
,BArboiu :

a. Un inel de bronz, avAnd placa ro-


-tuna ornamentatg cu patru dublu-cerculete,
unite printr'o cruce incisatg ; intre cercuri,
alte dungi paralele incisate. Si cercul ine-
lului este dungat la imbinarea cu fata
(fig. 10 c). cc,
b. 0 cruciulitd de alamd, infAtisand in
relief, pe o fatg Botezul Domnului, pe cea-
laltA Rgstignirea. Atgt Domnul Isus, eat
evanghelistii si celelalte personagii sfinte
figurate poartg cununa de raze ; mgnunche
IC
de raze, pornind din dosul capului Domnului
liristos rgstignit, umplu ampul dintre
stglpii impletiti ce mgrgenesc aceasti
sceng. S'a ggsit la hotarul dintre comunele Fig. 7. Obiecte si arme preistorice din Birboiu-Mehedinti
Bgrboiu si Glogosi. Are dimensiunile de yi Cernitesti-Dolj.
11-55 cm. (fig. 10 a, b).
c. De la vechea bisericd de lemn din Bdrboiu, artistica i cultural&
cumpgratg in 1812 de la locuitorii din Botosesti- Turnul-Severin, 24 Decembre 1936.
Paia, can ti fgcuserg alta de zid, d. invgtgtor Al. Bircicili.

DESPRE TERACOTELE SUCEVENE.


Intr'un articol foarte interesant apgrut in Bu- teracote ggsite la Suceava. In afarg de bucgtile
letinul Comisiunii Monumentelor Istorice" 2 d. putin cunoscute, dar reproduse in lucrarea lui
dr. R. Gassauer ni face o descriere a diverselor Romstorfer ' si care se ggsesc la Museele Re-
gionale de la Suceava si dela Cerniuti, autorul
' Al. BArcAcilA, Dacia, I, 1924 : Antiquites pre- et pro- publicg Inca o serie de teracote descoperite cu
tohistoriques des environs de Turnu-Severin, p. 296.
2 R. Gassauer, Teracote Sucevene, Bul. Corn. Mon. ' Romstorfer, CelateaSucevei, publicatA de Alexandru
.1st., no. 86, 1935, apArut in 1938, p 145. Lapedatu, Editia Academiei Române", 1913.

www.dacoromanica.ro
'Or itP7r.rr,777-^" r"..-Trff."'"""9.7.09"-"r"
-
7; L

1c.1
a

I .
LI

. 1 '

. Ar!
, 1!Zril

'

Fig. 8. Troira de stejar de la fintina din Dealul Calulvi,


corn. Cernitesti-Dolj. Fig. 9. Cu la COrn ikr. corn Cernãtqti-Dolj.

www.dacoromanica.ro
COMUNICARI 137

,
AP ,

Fig. 10. Cruciuliti de alarni; inel de bronz ; doua monede dace.

-
.17
=
Ar,-
'N

' '1V14":
.

=I '
°° r"_ 4-
' r
-T

-
=
' "":- -2
"""Fe'.."--
=_

_
-
Fig 11. Fragment de sculpturi in lemn de la vechea biserici de lemn din Birboiu-Mehedinti.

-
Bul. Com. Mon. 1st., Fasc. 93, 1937. 6

www.dacoromanica.ro
138 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

ocasia diverselor lucriri sau sipituri edilitare din este de origini siseasci, fAcuti de Germani si de
orasul Suceava. Sasi localnici. tnsà figurile reproduse de autor
Inainte de toate trebuie si aduc cuvenitele la n-le 1-8 si 10-13 sant caracteristic bizantine
multamiri d-lui dr. R. Gassauer pentru frumoasa si nici de cum sise0i. Tehnica aceasta wsgrafitto"
contributie ce o face aducandu-ni la cuno0inta cu smalt monocrom se intalne0e la Bizant §i in
tm material documentar atat de interesant. mai toate coloniile bizantine, cum sant Cetatea-
Tinand sami de caracterul nepArtenitor i ex- AlbA, Cherson, etc., de unde probabil a si venit.
clusiv tiintilic ce-1 are o publicatie ca Bul. Corn. De altfel este foarte greu de hotirit clack' bu-
Mon. 1st.", ma simt dator si lac o punere la punct *He de la fig. 14 (caracteristic mai tardivi),
asupra catorva pfireri ale autorului care ar putea 16, 20, 22, 24, 29, 30, 35, 37 §i 38 sant mai si-
lisa impresia ci aceasti ceramici n'ar fi roma- sesti cleat moldovenesti. Fig. 37, unde d. R.
neasci. Fara a face o recensie a fuel-61-H, ma Gassauer vede un cane, este fill indoiali re-
voiu multimi sa aduc nurnai cuvenitele indreptiri presintarea unui leu oriental, cu coada incovoiatfi,
pentru limurirea cetitorilor. arrintind baso-reliefurile achemenide i sasanide,
Este picat ca bogatul material de care a dispus dar de o executie nedibace.
autorul i frumoasa documentatie de care se In schimb, bucatile represintate la fig. 17,
serve0e a lost intrebuintati mai cu sulfa' pentru 18, 25, 32, 33, 34 dovedesc o influenti occiden-
sustinerea unor tese tendentioase. tali. Fill a ciuta originea lor in Legenda Aurea
* a lui Iacob de Voragine i nici in Physiologus,
ni pare mai firesc ca ochii si se fi inspirat dupi
Astfel autorul este de pArere ci mai toati modelele de cusituri, in care costumul avea o
ceramica din Moldova i in deosebi ceramica mare insemnitate, sau dupi icoane sLu gravuri
de la Suceava este de origine säseasci cu ca- germane, din timp. Poate chiar ci unele erau
racter Sud-Est german. importate l.
Basandu-se pe afirmatia lui Nicolae Costin ci Mai toate representirile de animale apocaliptice
oliria se chiami sise0e Baia" si ci orapl erau venite poate pe calea Occidentului, dar de
Baia era un vechiu centru sisesc i unguresc ', sigur ci originea lor este orientalä, persani sau
atribuie negustorilor de acolo si meseria de olari. bizantini.
La noi insfi, Baia insernneazi mind 2, iar orwil Dar, prin culegerea bucatilor ceramice repro-
Baia se chiarni pe sise0e Stadt Molde" sau duse, autorul elimini, supt cuvant cä ni sant cu-
pe HO Moldavia" sau Civitas Moldaviensis" noscute, o serie de bucati gisite la Suceava, avand
cum ii zic strginii 8, si ar putea proveni si de ornamente caracteristic orientale, cum sant mo-
la ungurescul BAnya, echivalent cu slavunescul tivul solar, irnpletiturile, precum i motivele
Banja. In ce prive0e originea germani a cuvan- discurilor de pe biserici, intrebuintate ca plfici.
tului Baia", care ar insemna olirie", este expli- In fine avem Inca o serie de buciti neindoios
cabil ca Nicolae Costin si faci o asernenea con- bizantine sau moldovenesti, ce au fost repro-
fusie, dar nu se pricepe cum d. Gassauer a duse de Romstorfer si n'au fost mentionate. Cum
putut-o face, liind un cunoscitor al limbii ger- mare parte din materialul publicat de d. R.
mane. De altfel, am spus ci, pe nemte0e, ora§ului Gassauer fusese publicat odati de Romstorfer,
Baia i se zicea Stadt Molde", iar Lipu§neanu nu intelegem de ce aceasti selectionare a fost
Intel) scrisoare scrie ; In targul nostru Baia, care fficuti in dauna bucatilor romanesti sau romano-
pe nemte0e se zice Moldova" 4. bizantine.
De alti parte faptul CA, dupi d-sa, majo- Dar este interesanti afirmatia cà olarii sasi de
ritatea cerarnicei gisite ar li de stil gotic sau la Suceava erau constituiti in bresle. Ni pare
german 5 il face si creadi Ca' aceasta ceramici. riu insä ch d. R. Gassauer nu ni di documentul

1 Gassauer, o. c., p. 145, nota 2, citeazi articolul A.


dupi care s'a informat. Pani acurn nu se
Lapedatu la p. 26, In loc de 60. cunoa0e existenta unei bresle de olari in acea
Vezi Candrea i Adamescu, Dicfionarul Enciclopedic, epoca, fie chiar in Transilvania 8. De sigur cà
2

4a cuvântul Baia", p. 112.


'
Al. Lapedatu, Antichitdfile de la Baia, !Vote Istorice, bogen) cu fioarea crucii In Olt iar pe de lAturi (genunchi)
But. Corn. Mon. 1st., 1909, p. 53. ornamentatia de frunze stilisate.
4 N. lorga, Documentele din arhivele Bistrifei, pp. 1G. Bals, Bisericile lui $tefan-cel-Mare, But. Com.
LXI-LXII. Mon. 1st., 1925, p. 235.
3 Gassauer, o. c., p. 161. ,Caracteristica pentru epoca 2 E. Sigerus, Siebenbiirgisch-stichsische Toplerwaren
goticA este 1ncadrarea scenei printr'un arc frint (Kiel- Ostland, III, 1919, Sibiiu, alirrn1 a breasts olarilor

www.dacoromanica.ro
COMUNICARI 139

daca opera ceramici de la Suceava ar fi fost se fece cà Sasii de-odatà sä fi avut atunci, tocmai
fficuta de breslasi, ea ar purta un semn distinctiy in Moldova, o manifestatie unicá in genul ei ?
al breslei, asa cum s'a obisnuit in alte pàri . Pe Neat ci in numeroasele cetati sasesti din
de alta parte, breslele zidarilor i pietrarilor si-au Transilvania nu s'a gasit un material asamanator 1,
lasat insemnele pe cele mai multe din monu- caci numai asa s'ar putea admite cd parte din
mente unde au lucrat i, cum se stie exclusivi- ceramica de la Suceava ar putea fi si de origine
tatea acestor bresle, nu vedem cum ei ar Ii saseasca.
admis amestecul breslei olarilor in opera ar- De altfel toate lucrarile de specialitate nu pot sa
hitectonica, amestec ce s'a facut in ornamen- documenteze o mai mare antichitate a ceramicei
tatia ceramica a fatadelor. Aceste amestecuri au sasesti cleat in secolul al XVH-lea si in special
lost posibile tocmai prin faptul ea olarii rornani supt renasterea saseasca in secolul al XVIII-lea.
nu erau constituiti intr'o breaslfi careia sa i se poata De altfel autorul insusi, la pagina 153, spune:
opune breasla pietrarilor. De sigur Ca existenta Constatam insa ca pand in ziva de astazi, in
unei bresle a olarilor, care ar fi avut o productie tarile imediat invecinate Moldovei, nu s'a gasit
atat de insemnatk ar fi lasat urme in socoteli niciun exemplar identic cu cele moldovenesti ;
lor sau ar fi lost pomenita de breslele din alte de altfel de mult s'ar ft semnalat descoperirea lor".
parti cu care trebuie sa fi lost in legaturfi. Dintre teracotele gasite in Casa Domneasca
Tot odata atra gem atentia ca o cerarnica saseasca, de la Curtea-de-Arges si la Targoyiste, aproape
dupa ate stim, aproape ca nu exista in secolul al niciuna nu presintd ornamente asamanatoare cu
Xl1I-lea si al XVI-lea in Transilvania 2. Cum teracotele sucevene, ceia ce insemneaza ca la
sasi ar fi exis'at in Transilvania Inca din aunt 1376, Romanii din Muntenia exista la aceiasi epoca. a
cand acestia ar fi fost primiti intre celelalte corporatii. ceramica bine definitä, care ii avea caracterul
Dar sa ni fie ingaduit sa dorim o dovada mai si- ei propriu ca si cea de la Suceava.
gull de existenta acesh r bresle Inainte de secolul al Daca ceramicile din Suceava i cele din Mun-
XVII-lea, caci nu cunoastem alte acte, afara de af rmatia tenia ar fi suferit influenta saseasca sau germank
de mai sus.
' Multe din ceramicile bre3lelor habane si cehe, precum ele ar fi avut un caracter comun. La ele, in schimb,
ai cele olandese sau francese, isi ave.0 semnul dis- caracterul comun este de provenienta bizantina
tinctiv sau numai semnatura maesttului ; Lacour-Brcval, si preistorica.
Dictionnaire pratique de cdramique ancienne, Paris, Fara a tagadui aportul de influente occidentale
1937. care se %Tad pe unele motive de la Suceava,
In privinta ceramicei sasesti, d. profesor G. Oprescu,
in recensia sa din Viaia Romdneasca, April 1938, asupra
aport venit atat prin intermediul Polonilor, al
carpi mete Ceramica Romdneasca, crede ci vechimea cera- Germanilor din Sud-Est si al Italienilor, trebuie
micei sasesti este mt It mai mare decit cea pe care i-o sa spunem ca aceasti influenta a lost destul de
atribinu : in secolul al XVII-lea. Spre o mai complecta lamu- restransa si mai cu sama margenita la motive
rire asupra vechimii olariei sasesti ma voiu mirgeni sa in legatura cu imbracfimintea occidentala. De
amintesc cele sense de autorul sas E Sigerus in Sieben-
burgisch-sdchsische Topferwaren, Ostland, Ill, August 1919,
altfel si aici obiceiurile romanesti au inceput sa.
pp. 132-3: presintind un zgripor inaripat, fira data, poate fi de la
TOpfergeschirr aus dem XVI. und XVII. Jahrhundert ist inceputul secolului al XVII-lea.
keines auf uns gekommen". As fi foarte recunoscitor daca d. profesor Oprescu ni-ar
Wie TOpfereien hat sich tiberhaupt auch kaum nen- da informatii mai precise asupra ceramicei sasesti mai vechi
nenswerter anderer Hausrat aus dem XVI. und XVII. Jahr- decat secolul al XV II-lea, mai cu sami asupra ceramicelor
hundert auf dem I ande erhalten... ce le-a vizut, apartinind secolului al XV-Iea si al X VI-lea.
Die Volkskunst, auch die keramische, hat sich erst im 1 Prea putin material sisesc a fost identificat pànâ acum.
XVIII. Jahrhundert voll entwickelt und eine wertvolle kul- in cetatile sau sipiturile sasesti din Ardeal. La Museul din
turhistorische und kiinstlerische Ausbeute bietet erst die turnul bisericii din Sighisoara se poate vedea un fragment
zweite Halfte dieses Jahrhunderts". de cahla represintand un cilaret medieval cu arcul in manaL
In ceia ce priveste materialul sasesc din Museul Bruc- si cu tin peisagiu jos in stinga, avind o coroani cu trei
kenthal, pe care d. profesor Oprcscu ii crede mai vechiu, virfuri. Aceasti bucati ar putea data cam de la sfirsitul
el apartine cel mult secolului al XVII-lea. Singurele plici secolului al XVI-Iea. Bucata este una din cele mai vechi
datate mai vechi, de altfel cu decoratii de motive orientate cahle sisesti pe care le cunosc.
in antrelacuri (cercuri intretiiate), sant datate 1671, cu ini- 0 bucata mai veche pare a fi acea reprodusa de d. V.
tialele L. S., iar alta 1679, si slut trecute supt inventar cu Roth, Geschichte des deutschen Kunstgewerbes in Siebenbiirgen,
n-1 8268. Cea din 1671 este micasati, in timp ce a doua Strassburg 1908 (Die Keramik, tabl. XXI, fig. 1), care repre
este smiltuita cu verde, albastru i galben. De asemenea se sinti un cavaler omorand balaurul. Aceasta bucati poate fi
poate vedea un vas mare de nunti, cu inscriptie germani, de la sfirsitul secolului al XV-lea sau inceputul secolului al.
care este datat din 1717 si este usor smiltuit pe d'iniuntru. XVI-lea. Ea este caracteristic occidentali si pare a fi o.
0 alti piaci, foarte interesanti, cu reliefuri accentuate, rc- bucati importati, probabil din Boemia.

www.dacoromanica.ro
140 BULETINUL COM1SIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

se impuna rapede. In Moldova mai mult ea tämit sä consulte numai pe directorii Museelor
oriunde, se poate urmari succesiunea transpu- de la Viena spre a identifica fragmentele gasite,
nerilor j. ceia ce l-a Matt sa nu tina sarna de unele ma-
Cum se face ea unele ceramice smaltuite de la teriale, gasite tot in Moldova, care, fiind in legatura
Suceava sfi fie datate, chiar dupà d. R. Gassauer, cu ceramicele sucevene, ii puteau mai bine lamuri.
din secolul al XIII-lea, cand faimosul Augustin D-sa dateaza cu precisiune toate fragmen-
Hirschvogel n'a venit in Transilvania decat in tele si placile de soba gasite la Suceava, Fara
secolul al XVI-lea, adeca tocmai dupa trei secole &á OA la bash' un criteriu mai sigur deck in -
de la faurirea celor mai interesanie bucati de fatisarea lor. De sigur ea aceastä metoda poate
ceramica suceveanfi. fi buna atunci cand exista un bogat material com-
Cum s'ar fi exercitat atunci inraurirea germanfi, parativ, dar, in casul nostru, fara asemenea ele-
and nici ei nu aveau la acea epoch' o ceramica mente, ar fi indraznet sh se preciseze spatii de
echivalenta ? Inceputurile artistice ale ceramicei .timp mai restranse ca un secol. Pe de alta parte,
sasesti fiind destul de tarzii, nu poate fi vorba infatisarea placilor si subiectele folosite se repeti
de o influentare a ceramicei romano-bizantine pang de multe ori de-a lungul mai multor secole, ceia ce
in veacul al XVI-lea 2. causeaza un decalaj in timp care poate foarte usor
Este regretabil cä autorul nu a cercetat in induce in eroare pe cercetator and se calauzeste
de ajuns literatura de specialitate si cä s'a mul- dupg infitisare Numai datarea scrisa permite sä
C,

se afirme cu siguranta cal formele (tipare) au fost


Slitineanu, Trei piaci de ceramica din secolul al XVI lea, sfipate la acea epoch.
Rev. 1st. Rom., 1935-6, p. 184, fig. 2
2 Pentru o mai complecti immune a d-lui dr R. Gas- In privinta negustorilor si mesterilor sasi ce
sauer, vom cita pe autorul sas Misch Orend, Krtige und Teller, se gasiau la Suceava, cari n'au lasat nicio opera
Sibiiu, 1932, p. 5 : Dadurch kommt es dass aus der Zeit- artistica de niciun fel, este casul sâ amintim ce
spanne von 1003, vom ersten Auftreten deutscher Menschen ni spune d. profesor N. Iorga 2 Ils (les Alle-
in Siebenburgen, bis zum 17. Jahrhundert kaum TongefAsse mands-Saxons) ne laisserent pas sur cette terre
aufbewahrt wurden" (Asa se face dar ci din anul 1003,
de cind a aparut rasa germana in Transilvania. pima in (les Principaut6s) une page dans l'histoire des
secolul al XVII-lea aproape ci nu s'au pastrat vase de lut").
$i, mai departe : 1 In privinta decalajului in !imp, existi numeroase exemple.
Die Renaissance bleibt ebenfalls ohne kiinstlerische Ton- Cel mat izbitor este pastrarea stilului gotic pins aproape la
waren, wie denn die Renaissance in Siebenbiirgen auch sfirsitul secolului al XVI1-lea in bisencile moldovenesti, unde
in der Baukunst, dem hauptsichlichsten kfinstlerischen era folosit la chenarele portilor si uplor, precum si in alte
BetAtigungsgebiet (auch in der Volkskunst in den Kirchen- diverse ornarnentatii Poate cel mai yacht exemplu de de-
burgen) ohne Niederschlag vortibergegangen ist" ( Renaste- calaj ni-1 infatiseaza gravunle din cartile religioase romanestl
Tea amine de asemenea firi olirie artisnci, intocmai ca de la inceputul secolului al XIX-lea, care folosesc motive si
.arta i arhitectura din Transilvania din acest timp, care re- traditia secolului al XV lea p al XVI-lea.
presinti principalul teren de activitate pe tarimul artei Acelasi lucru se petrece i cu placile de soba, mai cu
(chiar si arta populari din burgurile bisericesti) a rimas sarna acelea de inriunre gotica sau occidentali.
firi urme"). Sigerus, in o. c., arata, la p 133, o placa de la Museul
Erst mit dem Barock und dem wiene- Einfluss, der Bruckenthal cu data de 1675, cu decor gotic, despre care
-nach 1691 einsetzte, beginnt che Keramik bei den Sieben- spune: zeIgt, wie lange sich alte Formen hies erhalten haben".
burger Sachsen" (De abia cu stilul baroc i cu influenta De asemenea o placa siseasca de la Cluj are motivul
vienesa, care-p face aparitia dupa 1691, incepe sa infloreasca clasic folosit la sfarsttul secolului al X VII-lea, dar poarta o
-ceramica la Sapi din Transilvania" ; p. 6). data de la inceputul secolulut al XIX-lea. Aces. decalaj in
Die Gefässe aus der Zeit bis zum 17. Jahrhundert timp al stilului ar impaca afirmatta mea despre oalele gonce
sind nur durch ihre Gestalt von Wichtigkeit, da sie keinerlei chn secolul al X VI1-lea cu kachelele gotice pe care le-am
Verzierungen tragen ; erst nachher werden die siebenbil rgisch- vazut insumt (d -1 profesor Oprescu, Recensie, Viala Rom.,
sachsischen T6pfereien, ein, zwei drei und dann mehr- 1938 Ap.) in comert si in colectii, care proveniau din case
iarbig" (Pina in secolul al XVII-lea, vasele rip au importanta aparttnand secolului al X V.-lea si inceputul secolului al
prin forma lor, de oare cc nu poarta niciun fd de orna- X VI lea". Este pacat ca aceasta prenoasa documentatie despre
mentatie ; abia dupi aceia, olaria siseasci din Transilvania locul p vechimea cahlelor, care ar putea ajuta intru citva
ii primeste coloritul, fie intr'una, doui, trei sau mai multe la datare (cite sobc noi in locuinte vechi 9 n'a fost pastrata
color?). de d. profesor Oprescu.
Asa dar, tinind sami si de nota precedenta si de cerce- 2 N. lorga, Histoire des Roumains et de leur civilisation,
tirile mele, cred ca n'am comis o eroare", cum spune d. profesor Bucarest 1923, p. 124. D. profesor lorga mai adaugi mai
Oprescu, cind am afirmat ci Sasii n'au o ceramica proprie departe : Ces etrangers, auxquels se mélaient sans cesse des
-anterloara a secolului al X VII-lea. In lucrarea mea arat ca nombreux marchands de passage, n'eurent jamais des at-
toad ceramica folositi de Sasi inainte de secolul al X VII-lea taches avec le pays ; parasites sans aucun but politique, ils
era de facturi romineasci, ficuta de autohtoni, simpli si empecherent le creation, chez les Roumains, d'une bourgeoisie
nesmaltuiti. nationale".

www.dacoromanica.ro
COMUNIC AR I 141

arts", caci, daca ne gandim chiar la bisericile ca- nici decum influente germane. Ornamentatia fa-
tolice mai insemnate, ele au lost dal:lite de Domni tadelor ¢i interioarele cu ceramica sant de traditie
rornani, cum este cea de la Baia ¢i probabil cea mesopotaniana i s'au raspandit prin Bizant in
de la Cotnari 1. Negustoria nu insemneaza nu- mai tot cuprinsul basinului mediteranean. Nu
mai de cat arta. cunosc pana acum exemple de realisäri de po-
A¢a !neat ni pare rau sa nu putem admira licromie a fatadelor la Sa¢i sau la Germani ; in
in de ajuns lucrari ale unor me¢teri veniti din schimb au lost intrebuintate tarziu la Ru¢i, la
aiurea (sic), dar a¢ezati la noi in tara". Totu¢i Poloni ¢i in unele casuri la Spanioli '.
aceste lucrari ale unor oameni harnici, cinstiti ¢i In ceia ce prive§te motivele intrebuintate la
pa¢nici", facute pentru podoaba farii Romane¢ti" discurile bisericilor, acelea care par mai germanice
sant foarte rare 2. Evidentierea calitatilor acestor d-lui dr. R. Gassauer2 sant in realitate motive
straini" era cel putin inutilfi. rnediteraneene de provenienta orientalfi, care au
In ceia ce prive¢te afirmatia cà ortodoxismul fost intrebuintate, a¢a cum o arata Bal¢, in arhitectura
a constituit o piedeca pentru indeletnicirea Ro- ltaliei de Nord. Analisa motivelor ni arata ori-
manilor cu arta ceramici", amintesc numai faptul ginea curat orientala a majoritatii lor ¢i exclude
ca pe pamantul tarii noastre s'au fficut din tim- tocmai influenta germano-siseascfi, astfel :
purile stravechi cele mai frumoase olarii, me¢te¢ug Motivul balaurului cu gaturile incolacite se
care s'a urmat !Ana in zilele noastre, pastrandu-se intalne¢te in Armenia Sudici, la Citadella din
traditia peste care s'au suprapus, cum era firesc, Alep i Haifa3.
dilerite inrauriri din Mari. Ortodoxismul n'a im- Motivul vulturului bicefal este un motiv hitit,
piedecat pe Romani sä lack ceramica, dupi cum folosit in Asia Mica, la Yasili-Kaya, de unde I-au
putem s'o vedem prin minunata olarie olteneasca, luat probabil Paleologii, direct sau prin inter-
maramura¢eana, bihoreana, moldoveneasca, pre- mediul Turcilor ortochizi 4. Numai in urma a
cum ¢i prin vechea olarie de traditie bizantina', trecut ¢i In Occident, dui:A cfilatoria lui Ma-
pe care o gasim la Sipote, Harlau, Targovi¢te, nuil Paleologul, in 1402. Chiar Domnii no¢tri,
Curtea-de-Arge¢, Turnul-Severin, Bucure¢ti, etc. Mircea, spre pilda, II intrebuintau ca ornament pe
De sigur ca autorul gandindu-se cfi, ortodoxismul haine5.
nu da voie sa se Ina chip cioplit", a gene- Motivul grifonului inaripat cu cap de pa-
ralisat aceasta notiune ¢i nu a priceput ca e vorba sire se gase¢te mult anterior in arta sasanida si
numai de sculptura, cioplire. in stofele fatimite din Egipt, din secolul al X-lea
In adevar represintfirile divine sau omene¢ti de unde a fost adus i adoptat de arta roma-
sant cunoscute in toate celelalte ramuri ale artei nica, lombarda 6.
-si ni pare rfiu cä d. dr. Gassauer, la Suceava, Motivul leului este un motiv oriental prea
nu-¢i aminte¢te de frumoasele picturi ale bise- cunoscut, caracteristic artei sasanide i folosit ¢i
Ticilor din Bucovina ¢i nu cunoa¢te represintarile de Bizantini. Pe pämantul tarii noastre a fost
tle sfinti de pe placile de aiurea, de la Targovi¢te, gasit ¢i la Cetatea-Albi ¢i la Turnul-Severin.
Buda-Lapo¢ 3 sau de la 5ipote, etc., din care Motivul sfinxului masculin incoronat i inaripat
probabil unele serviau de icoane. se gfise¢te in cele mai vechi represintari meso-
Intrebuintarea ceramicei reliefate, cu motive potamiene, precum ¢i in cele tardive. Asirienii
diferite, ca ornamentatie exterioara a monumen- II folosiau din secolul al VIII-lea a. Chr., de ex. la
telor este caracteristic romaneasca ¢i dovede¢te
.cel mult o influenta bizantino-mediteraneang, dar I Puig y Cadafalch, Le premier art roman, Paris 1934.
a D. R. Gassauer crede gresit ci la Suceava uncle fatade
' Biserica Sfinta Fecioara de la Baia a fost clachta de erau acoperite cu ografitti", p. 156. Lapedatu, o. c., pp.
Alexandru-cel-Bun la 1410, pe mormintul sotiei sale Mar- XXXII-xxX111, i N. Costin, P. 436, nu vorbesc de casele
gareta Doamna; Al. Lapedatu, o. c., P. 55 ; Nkolae Costin, boieresti din Suceava, care erau impodobite cu un sgrafitto",
Kogalniceanu, Letopisefe, I, Apendice, P. 67. Biserica de dar spun ca : au pus de au zugravit pe pareti rizboiul lui
la Cotnari s'a facut pe vremea lui Despot-Voda, 1561- Alexandru" ; deci nu este vorba de ceramici, singura care
1563: $i, in Cotnar fiind Sasi multi, pre atunci le-au facut putea fi cu tehnici sgrafitto, ci probabil numai de pictura
biserica si Koala si au adunat bibliotechi. Pre semne biserica in fresci.
cea stricata den Cotnar a papistasilor, el o au facut, de nu o Max van Berhem, Amida : P. 84, fig. 33-34Diyar-
sva fi i cea mare ce sta i pima azi cu Sasi". Berk, Ortokide de Kaifa".
' R. Gassauer, o. c., pp. 163-4. 4 Dupi d. G. Britianu, in Rev. 1st, Rom., 1931,13. 56.
' V. Draghiceanu, in acest Buletin", Sapaturile din Buda- 6 Portretul lui Mircea de la Cozia,

Lapo§ si Mau, p. 175. fig. 3S: un Sf. Gheorghe : ,,Teracoti 6 Koechlin et Migeon, Islamische Kunstwerke, Berlin, 1928,

.cu icoana Sfintului Gheorghe in chiliile de la Buda'. pl. LV.

www.dacoromanica.ro
142 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

Khorsabad 1 Cele expuse la Museul Luvrului si de la Suceava, lucratfi poate intr'un vechiu centru
la Constantinopol sant bine cunoscute. de olarie, a primit la inceput inrauriri bizantine
Motivul capului de bour cu doi tenanti sau la care s'au adaugat o suma de motive deco-
cu un singur tenant, singur sau peste coif, este rative cumanice si gotice.
un motiv scitic si in urrna romanesc, care a fost Asa cum am aratat si eu, unele motive sant
probabil luat din Sighetul Marmatiei, a carui de inspiratie occidentala, lombarda, din sculpturile
sterna este, si de unde a fost adus de Maramu- monumentelor din Nordul Italiei si Sudul Franciei,
raseni cu ocasia descalecarii Moldovei. Acest de unde le-a reprodus Bals. Dar arta lombarda este
motiv al capului de bou era mesopotamian si adusa direct din Orient, mai cu sulfa din Egipt,
rnediteranean, fiind intrebuintat de Minoeni 2. Armenia, Siria, asa cum o arata atat de docu-
Motivul solar, soleil tournant, este vechiul mentat d. E. Male '.
motiv oriental al cultului solar, care se &este La noi de sigur ca maestrii pietrari vor fi adus
in *tile noastre foarte raspandit la populatiile motivele atat de apreciate de arta mediteraneang.
de munte, la Hutulii din Bucovina si in *tile Nu trebuie sh uitam ca ele nu se intalnesc
Toplitei, care pastreaza si astazi vechea traditie, supt nicio forma la Sasii din Transilvania.
purtand cercuri de arama, tdiate sau zgariate, ti- Aceste motive diferite, contopite si folosite de
pice cultului solar. Originea lor este feniciana si Romani, pentru opere romanesti, une ori executate
frumoase exemplare se pot cita in Siria3. si cu maestri zidari straini, sant opere cu caracter
Motivul antrelacului este arabo-bizantin, trick romanesc, atat ca spirit, cat si ca realisare, chiar
nu mai este nevoie &à insist. and unele din ele dovedesc inrauriri venite din
Motivul cerbului poate sa fie tot asa de bine afara.
un rnotiv german sau un motiv maghiarisat, Arta este mai intotdeauna sortitä sa primeasca
cum poate sa fi venit din Orient, unde il in- influente diverse care, contopindu-se laolalta cu
talnim ca motiv decorativ supt forma caprioarei lemente autohtone, dau caracterul specific al epocii
caracteristice vaselor elenistice sau sasanide4. si al artistilor cari le-au lucrat.
Sirena cu doufi cozi sau Melusina pare a Astfel se poate spune Ca, deci, ceramica de la
fi un motiv occidental, care de altfel s'a romanisat Suceava este caracteristic moldoveneasca, mai
rapede, devenind un om care tine doi pesti in cu sarna cand se ia in consideratie tot ansam-
mana. blul ceramicei: vase, farfurii, olane de sobe, piaci
*
a * de ornamentatii si de pardosele, etc., ce s'au.
In conclusie se poate spune ca toata ceramica gasit acolo.
Barbu Slatineanu.

1Dr. Henry Frankfort. Discoveries at Khorsabad, Sargons


City, in The Illustrated London News, 1934, 14 Iulie.
' G Britianu, 1. c., p. n ; R. Vuia, Legenda lui Drawls, 5 G. Bratianu, I. c., p. 56 ; Emile Male, o. c p. 44
Anuar. 1st., Cluj, I, 1921-2, p. 300 ; P. V. Nisturel, Stema Ce n'est done pas seulernent l'Egypte, c'est l'Orient tout
Romania, Bucuresti, 1892 ; Ep. Ghenadie, Eraldica veche a entier qui a fourni c'es modeles a la Lombardie Car en
Romdnilor, Bucuresti 1894. Orient, de l'Egypte a l'Armenie, le meme art a regne". In
a Emile Male. L'art allemand et Part francais du moyen- resumat arati ci, din diferite motive, Lombardia, partea cea
cige, p. 43. mai bogati a Italiei, a avut legaturi cu tot Orientul, de-
' Arhur Uphaur Pope, Sapaturile de la Damghen, in Illus- unde a luat modelele ornamentelor, ale sculpturii si ca de
trated London News, 1931, Mart, p. 482, fig. 3. acolo modelele s'au raspindit in Sudul Franciei, in Istria, etc.

www.dacoromanica.ro
CR ONIC A
o
In brosura de propaganda Po len ladet sie ein, pe 1854. 0 vedere a focului din Bucuresti, neiscalita,
publicata de Reisebüreau Orbis" la 1934, bise- si una a cutremurului din 1838. Admirabila casa
cu pridvor si bisericuta in aceia0 revista englesa.
Apoi biserica Stelei, de Doussault, focul de la Sf.
Gheorghe Nou, de Buchner, casa Banului Mihai
Ghica, de BrOmser. De tot interesanta vedere a
manastirii Radu-Voda, cu minunatele chilli dispa-,
rute t vechile turnuri. 0 vedere colorata a bise.-
ricii Bucur. Urmeaza casarma de la 1855, Stavro-
poleos de Lancelot si altele.
Mai notam : Palatul (casa Golescu, in 1866) si
Teatrul, de Huber, Batistea, minunata schita de
Szatmary, de care si Radu-Voda (si de Schmidt),
Sf. Spiridon de acelasi (in colori). Pe urma, gra-
vuri ale d-nei Maria Radianu, un Turn al Coltei
necunoscut, un Cotroceni de Venrich, casa de
la Tei din Monde Illustré. Se adauga scene, numai
in parte cunoscute (primirea lui Sir Robert Ain-
slie, 1794). Urmeaza acelea din l'Illustration, din
opera lui Aman, a lui Szatmary i Preziosi, a lui
E. Schlegel, plus cele, cu text reprodus de mine
-
odata, ale lui Kramer. De mare interes prinderea
lui Nicolae Mavrocordat de catre Imperiali (1716),
cele cu primirea la 1789 a altor Imperiali (unele
dupa natura ; boierii intaiu la nl. LXXVI, in co.-
ricuta din Zywieck are un acoperis ca al biseri- lori, cu vederea Curtii, in nl. LXXO. Dar si scene
cilor bucovinene, cu care samän 1 ca structura. mai noua (1877).
*
In Anuariul Liceului din Ploesti pe 1936 (Ploesti
Adrian C. Corbu si Horia Oprescu, Bucuresti, 1937), descriere de d. Oct. Dobrota-Odorheiu a
documente iconografice (Arhivele Bucurestilor, n. bisericii din Porumbenii-Mari, in Secuime. Zidire
I), Vieux Bucarest, documents iconographiques. din 1287, cu frumoasa piatra a ctitorilor, Dims
Splendida culegere de vederi bucurestene, cu si Elena, Panait, loan si doua Marii, de sigur din
o introducere. Une le vederi sant de inchipuire, lumea negustoreasca de la Brasov. Cateva icoane
dar, de la no. IV, realltatea insasi apare cu Bouquet, din aceiasi epoca (un Sf. Nicolae, intre doi sfinti).
Mayer, Meyerson, Ferel, Bielitz, Monde Il lustre; 0 catapeteasma ceva mai noun.
Lancelot, foarte frumoasa infatisare, luata de la
*
Vacaresti , Huber, Doussault, Raffet, Preziosi,
intre 1840 si 1860 ; un desemn spaniol de la 1877. In Arta i tehnicd grafted se reproduc admi-
Curioasa vederea de Ungurul Barabas (1832). "Un rabilele coloane sculptate de la Berca si biserica
,prea frumos Bouquet din Illustrated London News Olari din Arges.
N. Iorga.

www.dacoromanica.ro
RÉSUMÉ FRANCAIS
VICTOR BRATULESCU, Eg lises du district de emmené en captivité par les Infidéles. Texte francais
Vdlcea, H. Eg lise d'Urpni. Elk date du XVIII-e AL. BARCACILA, 81ements d'art antique trouves-
siecle. Fresques populaires intéressantes. dans le district de Do lj.
D. TUDOR, Monuments inédits de Romula, VI, BARBU SLATINEANU, Sur les plaques de terre-
etc. Tablettes votives des chevaliers danubiens". cuite a Suceava. Refutation de l'article de Rodolphe
Catalogue illustre. Gassauer : ces plaques, d'inspiration byzantine, sur
N. IORGA, Un cahier de miniaturiste. II date d'en- laquelle s'exercent differentes influences, ne sont-
viron 1807. pas le produit d'une industrie saxonne en Mol
MARIE GOLESCU, Saint Georges délivre l'adolescent davie.

www.dacoromanica.ro
Pagina Pagina
Comunithri. Fig. 7. Obiecte 4 arme preistorice din Birboiu-
Pig 1. Fragment de relief votiv rnithriac de Boto- Mehedinti i Cernitesti-Dolj . . . 135
sesti-Paia (Do lj) . . 132 Fig. 8, Troiti de stejar de la fantina din Dealul
Fig. 2. Mercurius. Bronz din Botosesti-Paia (Do 1j). 133 Calului, corn. Cernatesti-Dolj . . . 136
I ig. 3. Ceramica romani de pe Valea Piii, corn. Fig 9. Cula Cernatestilor, com. Cernatesti-Dolj . 136
Botosesti-Paia (Dolj) . . . . 133 Fig. 10. Cruciulita de alarni ; inel de bronz; doui
I ig. 4. Cetatea de pe Valea Botosesti, corn. Boto- monede dace. 137
sesti-Paia (Dolj) . . . 134 Fig. 11. Fragment de sculptura in lemn de la vechea
1 ig. 5. - Fragmente de ciramida (4, carpiciu (b), zgura biserica de lemn din Barboiu-Mehedinti. 137
rnetalici (c), de la cetatea Botosesti (Dolj). 134
Fig 6. -- Fragmente de ceramici de la cetatea Boto- Cronicd.
sesti (Dolj) . . . . . . . 135 Fig. 1. Bisericuti din Zywieck (Polonia) . . . 148

REDACTIA:
SECRETARIATUL COMIS1LINII MONUMENTELOR ISTORICE
BUCURESTI. STRADA GENERAL BERTHELOT No. 26.
Secretan-Director : VIRGILIU N. DRAGHICEANU.

Fiecare fascicula apare in douA :

Editia pe hartie chroma, Lei 120. Editia pe hartie velina, Lei 90.

www.dacoromanica.ro
y

PRETUL
LEI90

www.dacoromanica.ro