Sunteți pe pagina 1din 6

PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL 2014-2020

Axa prioritară 10 Îmbunătățirea infrastructurii educaționale,


Prioritatea de investiții 10.1 Investițiile în educație, și formare, inclusiv în formare profesională, pentru dobândirea de competențe și învățare pe tot parcursul vieții prin
dezvoltarea infrastructurilor de educație și formare,
Obiectiv Specific 10.2 Creșterea gradului de participare la învăţământul profesional şi tehnic şi învăţare pe tot parcursul vieţii

Anexa - Grila de evaluare tehnică și financiară- învăţământul profesional şi tehnic

Punctaj
Criteriu/ Subcriteriu
maxim

1  Demografie

1.1: Schimbări demografice


Criteriu 1.1.1 – Presiune Demografică (PD)
3

Definiție Rata de creștere a populației de vârstă școlară (15-18 ani) pe baza mediei anuale de creștere demografică între 2012 și 2016.

Metodă de calcul Se calculează rata de creștere demografică în rândul populației de 15, 16, 17 și 18 ani (inclusiv) la nivel de județ, între 2012 și
2016. Această rată se împarte la cinci, rezultând rata medie anulă de creștere demografică.

Formulă Rată = [(Populație 15+16+17+18 ani (2016) / Populație 15+16+17+18 ani (2012)) – 1] / 5 *100

Sursă date Institutul Naţional de Statistică (INS) (se utilizează datele statistice referitoare la populaţia după domiciliu şi se referă la populaţia
la 1 iulie) ( Anuarul Statistic al României şi/ sau INS Tempo - on line/)

Atribuire Punctaj Propunerile de proiecte din județele cu presiune demografică mai mare de -0.5% vor primi 3 puncte, cele cu valori între -1.45% și
-0.5% vor primi 1 punct, iar cele cu valori mai mici de -1.45% vor primi 0 puncte. Astfel, cu cât presiunea demografică este mai
mare, cu atât numărul de puncte atribuite propunerilor de proiecte este mai mare

Perioadă de referință a datelor 2012-2016

Nivel de agregare a datelor Judeţ


2  Nevoile unităților de învățământ
2.1: Starea fizică
Criteriu 2.1.1 – Capacitatea Școlii (ICS) 3
Definiție Capacitatea unității este definită de Indicele Capacității Școlii (ICS) ca raportul între numărul de locuri și numărul elevilor înscriși
într-o unitate de învățământ profesional și tehnic.

Metodă de calcul Pasul 1: Se calculează valoarea ICS pentru fiecare unitate de învățământ profesional și tehnic din judeţ prin împărțirea numărului
de locuri la numărul elevilor înscriși.
Pasul 2: Se calculează procentul unităților de învățământ profesional și tehnic cu valoarea ICS sub 0.75. Acest procent va indica
distribuția unităților de învățământ profesional și tehnic supraaglomerate într-un anumit judeţ.

Formulă Pasul 1: ICS per unitate = (Număr locuri / Număr elevi înscriși)
Pasul 2: Procentul unităților de învățământ profesional și tehnic cu ICS < 0.75 = (Număr unități învățământ profesional și tehnic cu
ICS < 0.75 / Număr total unități învățământ profesional și tehnic per județ)

Sursă date MEN

Atribuire Punctaj Propunerile de proiecte din judeţele în care majoritatea unităților au ICS < 0.75 vor primi 3 puncte, cele în care câteva unități, dar
nu majoritatea, au ICS < 0.75 vor primi 1 punct, iar cele în care nicio unitate nu este supraaglomerată (ICS < 0.75) vor primi 0
puncte. Astfel, cu cât procentul unităților de învățământ profesional și tehnic supraaglomerate este mai mare (definite ca unități
cu ICS < 0.75) într-un anumit judeţ, cu atât numărul de puncte atribuite propunerilor de proiecte este mai mare.

Perioadă de referință a datelor An școlar 2015-2016

Nivel de agregare a datelor Judet - SIRUTA 1

Criteriu 2.1.2 – Existența Facilităților 3


Definiție Procentul unităților de învățământ profesional și tehnic cărora le lipsesc cel puțin una dintre cele trei facilități: bibliotecă, sală de
sport sau atelier.

Metodă de calcul Se calculează, la nivel de UATjudet, procentul unităților de învățământ profesional și tehnic care nu au cel puțin una dintre cele
trei facilități.

Formulă Existența facilităților = (Număr unități învățământ profesional și tehnic fără una dintre facilități / Număr total unități învățământ
profesional și tehnic) într-un anumit judeţ.

Sursă date
MEN

Atribuire Punctaj Propunerile de proiecte din judeţele în care majoritatea unităților nu au cel puțin una dintre cele trei facilități vor primi 3 puncte,
cele în care câteva unități, dar nu majoritatea, nu au cel puțin una dintre cele trei facilități vor primi 1 punct, iar cele în care
niciunei unități nu ii lipsește bibliotecă, sală de sport sau atelier vor primi 0 puncte. Astfel, cu cât procentul unităților de
învățământ profesional și tehnic dintr-un judeţ care nu au cel puțin una dintre cele trei facilități este mai mare, cu atât numărul de
puncte atribuite propunerilor de proiecte este mai mare.
Perioadă de referință a datelor
An școlar 2015-2016

Nivel de agregare a datelor


Judeţ

Criteriu 2.1.3 – Caracterul Adecvat al Utilităților 3


Definiție Utilitățile unităților de învățământ profesional și tehnic sunt considerate “inadecvate” dacă oricare dintre cele șase condiții se
aplică: (a) unitățile nu au autorizație sanitară, (b) unitățile nu sunt conectate la o sursă de apă autorizată, (c) unitățile nu au
sistem de colectare a deșeurilor, (d) unitățile nu au centrală termică, bazându-se în schimb doar pe sobe/ șeminee, (e) unitățile nu
au grupuri sanitare interioare (doar exterioare), sau (f) unitățile nu sunt conectate la la sistemul de canalizare sau nu au fosă
septică

Metodă de calcul Pasul 1: Pentru fiecare unitate de învățământ profesional și tehnic dintr-un judeţ , se calculează indicele utilităților pe baza celor
șase criterii prezentate anterior, variabilele având valori de la 0 la 100 rezultate din împărțirea lui 100 la numărul de condiții
aplicabile, cu două zecimale exacte fără rotunjire.
Pasul 2: Pentru fiecare judet, se calculează valoarea medie a indicelui utilităților prin adunarea valorilor indicelui tuturor unităților
de învățământ profesional și tehnic și împărțirea la numărul total de unități învățământ profesional și tehnic.

Valoarea medie a Indicelui Utilităților/reședință de județ = (Suma valorilor indicelui utilităților în toate unitățile de învățământ
Formulă profesional / număr unități învățământ profesional județ)

Sursă date MEN

Propunerile de proiecte din reședințele de județ cu valoarea medie a utilităților mai mare de 18.3 vor primi 3 puncte, cele cu
valoarea între 16.7 and 18.3 vor primi 1 punct, iar cele cu valoarea mai mică de 16.7 vor primi 0 puncte. Astfel, cu cât
Atribuire Punctaj prevalența școlilor profesionale cu utilități inadecvate este mai mare (măsurată prin valori mai mari ale indicelui), cu atât numărul
punctelor atribuite propunerilor de proiect este mai mare.

Perioadă de referință a datelor An școlar 2015-2016

Nivel de agregare a datelor Judet - SIRUTA 1


Subdimensiunea 2.2: Risc de părăsire timpurie a școlii

Subcriteriu 2.2.1 – Adecvarea Vârstei la Nivelul Clasei (AVC) 3


Definiție Adecvarea vârstei la nivelul clasei este definită ca procentul elevilor care depășesc cu cel puțin 2 ani vârsta corespunzătoare
nivelului clasei în care sunt înscriși. Vârsta de referință pentru nivelul clasei este definită ca nivelul de vârstă corespunzător unei
clase cu elevi din seria curentă. (A se vedea Anexa 1 la grila)

Metodă de calcul Se aplică doar claselor din învățământul cu frecvență de zi. Pentru fiecare judeţ, se calculează procentul elevilor care depășesc cu
cel puțin 2 ani vârsta corespunzătoare nivelului clasei în care sunt înscriși. Acest criteriu include toți elevii de la învățământul de zi
din unitățile de învățământul profesional (clasele 9-11) și liceal tehnologic (clasele 9-12). În primul rând, pentru fiecare elev, se
calculează un indicator care ia valoarea “1” dacă vârsta elevului depășește cu cel puțin doi ani vârsta corespunzătoare nivelului
clasei şi "0" în caz contrar.

Formulă Adecvarea vârstei la nivelul clasei = (Număr elevi înscriși în învățământul profesional a căror vârstă este cu cel puțin
doi ani peste vârsta corespunzătoare nivelului clasei / Număr total elevi înscriși în învățământul profesional)

Sursă date MEN


Atribuire Punctaj Propunerile de proiecte din reședințele de județ cu o valoare a indicatorului mai mare de 11.34 % vor primi 3 puncte, cele cu
valoarea între 5.88 % and 11.34 % vor primi 1 punct, iar cele cu valoarea mai mică de 5.88 % vor primi 0 puncte. Cu alte cuvinte,
cu cât procentul elevilor a căror vârstă depășește cu cel puțin doi ani vârsta corespunzătoare nivelului clasei este mai mare, cu
atât numărul punctelor atribuite propunerilor de proiect este mai mare.

Perioadă de referință a datelor An școlar 2015-2016

Nivel de agregare a datelor Judet - SIRUTA 1

Criteriu 2.2.2 – Rata de Abandon Școlar (RAȘ) 4


Definiție Abandonul școlar în rândul elevilor din învățământul liceal tehnologic și învățământul profesional este definit ca procentul elevilor
care au abandonat școala înainte de finalizarea nivelului respectiv de pregătire

Metodă de calcul Pentru fiecareunitate şcolară, se calculează procentul elevilor înscriși în învățământul profesional, cu excepția clasei terminale, în
anul t care nu se mai înscriu în anul următor la începutul anului t + 1.

Formulă Rata abandon = (Elevi care nu apar la începutul anului școlar t + 1 / Elevi înscriși în anul școlar t)

Sursă date MEN


Atribuire Punctaj Propunerile de proiecte de investiții într-o unitate de învățământ profesional şi/sau tehnic în care rata abandonului școlar este mai
mare de 14.52% vor primi 4 puncte, cele în care rata abandonului școlar este între 4.35% și 14.52% vor primi 1 punct, iar cele cu o
rată mai mică de 4.35% vor primi 0 puncte. Astfel, cu cât rata abandonului școlar este mai ridicată, cu atât numărul de puncte
atribuite propunerilor de proiecte este mai mare.

Perioadă de referință a datelor Ani școlari 2015-16 (an t) și 2016-7 (an t + 1).

Nivel de agregare a datelor Unitatea şcolară


Subdimensiunea 2.3: Context socio-economic

Criteriu 2.3.1 – Gradul de Marginalizare al Zonei (GMZ)


4

Definiție Acest indicator este definit ca procentul populației dintr-o UAT expusă condițiilor dezavantajate în termeni de dezvoltare a
capitalului uman, angajabilitate sau locuire. Acest indicator a fost obținut pe baza datelor din Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate
(2016) și al datelor din Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate (2014). Aceste atlase definesc zonele marginalizate ca sectoare de
recensământ sau localități care sunt dezavantajate în termeni de dezvoltare a capitalului uman, angajabilitate sau condiții de
locuire. Acest indicator reflectă UAT-urile care sunt expuse marginalizării și procentul populației expuse acestui fenomen (cu cât
gradul de marginalizare este mai mare, cu atât fenomenul este mai extins și cu atât efectele asupra populației sunt mai mari).
Metodă de calcul Procentul populației dintr-o UAT marginalizată care este expusă marginalizării.

Formulă Gradul de Marginalizare al Zonei = (Totalul populației care locuiește în zone marginalizate dintr-o anumită UAT / Populația totală a
respectivei UAT)

Sursă date Recensământul Populației (2011), Institutul Național de Statistică (INS), Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate, Atlasul Zonelor
Urbane Marginalizate

Atribuire Punctaj Propunerile de proiecte din UAT-urile unde marginalizarea este răspândită (a 50-a percentilă superioară, cu peste 32% din populație
expusă acestor condiții) vor primi 4 puncte; propunerile de proiecte din UAT-urile unde marginalizarea este limitată (a 50-a
percentilă inferioară) vor primi 1 punct; iar propunerile de proiecte din UAT-urile care nu sunt marginalizate vor primi 0 puncte.
Astfel, cu cât gradul de expunere la marginalizare într-o zonă este mai mare, cu atât numărul de puncte atribuite propunerilor de
proiecte este mai mare.

Perioadă de referință a datelor


2011

Nivel de agregare a datelor UAT

3 Dimensiunea 3. Alternative de transport

3
Definiție Acest indicator este definit ca fiind gradul de inaccesibilitate a școlilor la alternative de transport. Indicatorul este compus din
variabile grupate în trei subdimensiuni: (i) condițiile de transport, inclusiv existența și calitatea mijloacelor de transport și timpul
de navetă al elevilor; (ii) informații relevante despre școală, precum numărul de elevi și numărul elevilor și profesorilor care fac
naveta; și (iii) profilul școlii, care are în vedere amplasarea școlii într-o zonă dezavantajată din perspectiva geografică sau socio-
demografică. Acest indicator variază între 0 și 1, valori mai mari indicând inaccesibilitate mai mare și alternative de transport
limitate.

Metodă de calcul Fiecare variabilă din model este normalizată între 0 și 1 și construită astfel încât valori mai mari să indice inaccesibilitate mai mare
și alternative de transport limitate. Apoi, pentru fiecare școală, indicatorul de transport se calculează prin însumarea valorilor
independente.

Formulă Indicator transport = Suma variabilelor independente de acces la transport

Sursă date ARACIP, pe baza datelor din SIIR


Atribuire Punctaj Propunerile de proiecte din UAT-urile unde școlile primare au valori medii a acestui indice mai mari de 0.52 vor primi 3 puncte,
cele cu valori medii între 0.34 și 0.52 vor primi 1 punct, iar cele cu valori medii mai mici de 0.34 vor primi 0 puncte. Astfel, cu cât
inaccesibilitatea școlilor într-o UAT este mai mare, cu atât numărul de puncte atribuite propunerilor de proiecte este mai mare.

Perioadă de referință a datelor An școlar 2015-2016

Nivel de agregare a datelor Unitate Administrativ Teritorială (SIRUTA 3)

Dimensiunea 4. Corelare cu piața forței de muncă


Subdimensiunea 4.1: Corelare cu piața forței de muncă

Criteriu 4.1.1 – Corelarea cu Piața Forței de Muncă (CPM) 4


Definiție Acest criteriu este definit drept corelarea dintre oferta unităților de învățământ profesional, pe domenii de formare profesională și
structura cererii potențiale, pe domenii de formare ale IPT, în ipoteza scenariului moderat din Studiul previzional privind cererea
de formare profesională la orizontul anului 2013 şi în perspectiva anului 2020.

Sursă date Centrul Național pentru Dezvoltarea Învățământului Profesional și Tehnic - Studiu previzional privind cererea de formare
profesională în 2013 pentru 2020, Componenta Proiecţia cererii de forţă de muncă și a cererii de formare profesională pe termen
mediu şi lung.

Atribuire Punctaj Domeniile de formare profesională sunt grupate în trei categorii de relevanță în pe baza ponderilor acestora în structura cererii
potențiale, pe domenii de formare ale IPT, în ipotezele scenariului
moderat, în perspectiva 2017-2020, pentru fiecare din cele 8 regiuni de dezvoltare. Propunerile de investiții în unitățile de
IPT care demonstrează corelarea ofertelor lor educaționale, pe domenii de formare profesională, cu domenii de formare ale IPT,
în ipotezele scenariului moderat li se vor acorda puncte, după cum urmează: propunerile pentru unitățile de IPT care oferă
formare profesională în domeniile cu cea mai ridicată pondere a cererii potenţiale (cele mai relevante) pe regiune vor primi 4
puncte; propunerile pentru unitățile de IPTl care oferă formare profesională în domeniile cu a doua cea mai ridicată pondere a
cererii potenţiale (relevante) pe regiune vor primi 1 punct, iar propunerile pentru unitățile de IPT care oferă formare
profesională în domeniile cu cea mai scăzută pondere a cererii potenţiale (mai puțin relevante) vor primi 0 puncte. A se vedea
Anexa 1

Perioadă de referință a datelor Previziuni pentru 2017-2020 privind structura cererii potențiale, pe domenii de formare ale învățământului profesional și tehnic

Nivel de agregare a datelor Regiune

Dimensiunea 5. Alte elemente


Subdimensiunea 5.1: Activităţi extracurriculare
Criteriu 5.1.1 – Contribuţia la învățarea pe tot parcursul vieții 6
Definiție Creşterea specializării în domenii solicitate ale pieţei forţei de muncă în corelare cu tendințele de dezvoltare economică prin
intermediul centrelor comunitare pentru învățare permanentă

Atribuire Punctaj Punctajul maxim se acordă pentru cerea de finanţare ce vizează o unitate de infrastructură educaţională în care deja îşi desfăşoară
activitatea un centru comunitar pentru învățare permanentă şi există participanţi direcţi la activitatea formare. Se va ataşa
hotărârea autorităţii deliberative a administraţiei publice locale de înfinţare, precum şi, dacă este cazul, acordurile de
parteneriat/convenţiile încheiate cu diverse entităţi ( societăţi comerciale, furnizuri de formare profeşională, etc.). Punctajele
intermediare 0-5,99 se vor acorda în funcţie de situaţia existenţă la nivelul unităţii de infrastructură educaţională subiect al cererii
de finanţare. 0 puncte se acordă dacă nu există centru şi nici intenţia de a înfinţa.
Perioadă de referință a datelor An școlar 2016-2017

Nivel de agregare a datelor Unitatea şcolară

Criteriu 5.1.2 – Contribuţia la formarea adulţilor 3


Definiție Desfăşurarea în cadrul unităţii de infrastructură educaţională subiect al cererii de finanţare a unor programe educaţionale de tip „A
doua şansă“ sau programe de tip „zone de educaţie prioritară“ pentru tinerii şi adulţii care au părăsit timpuriu sistemul de educaţie
ori care nu deţin o calificare profesională

Atribuire Punctaj 3 puncte se acordă pentru existenţa programelor educaţionale. 0 puncte pentru lipsa acestora.
Perioadă de referință a datelor An școlar 2016-2017

Nivel de agregare a datelor Unitatea şcolară


Criteriu 5.1.2 – Tipul intervenţiei 3
Definiție
Atribuire Punctaj Se va acorda punctajul maxim dacă intervenţia avută în vedere prin cererea de finanţare are în vedere construcția/ reabilitarea/
modernizarea/ extinderea/ echiparea unui campus pentru învăţământul profesional şi tehnic.

Nivel de agregare a datelor Unitatea şcolară

Calitatea și maturitatea proiectului (maxim 21 puncte, punctaj cumulativ)


4 21

4.1. Gradul de pregătire/ maturitate a proiectului (a diferitelor faze ale proiectului)


8
a. Existenţa anunţului/invitaţiei de participare în SEAP pentru elaborarea Proiectului Tehnic 4
SAU
b. Procedura de achiziţie publică pentru execuţia Proiectului Tehnic este finalizată 5
SAU

c. Proiectul Tehnic este întocmit 6


SAU

d. Autorizaţia de Construire este emisă 7


SAU
e. Contractul de lucrări de execuţie este încheiat 8
4.2. Calitatea documentaţiei
13

a.
Documentatia tehnica - DALI/SF respecta continutul cadru si metodologia de elaborare din legislaţia aplicabilă după
caz (HG 28/2008 sau H 907/2016), este completa si coerenta, corespunde cu descrierea investitiei din CF. Respecta 6
concluziile expertizei tehnice, studiilor de teren, auditului energetic şi are certificatul de performanţă energetică

b.
Soluţia tehnică propusă prin proiect respectă cele mai noi standarde tehnice 2

c. Costurile sunt realiste (corect estimate), suficiente şi necesare pentru implementarea proiectului. Valoarea
categoriilor de lucrări din devizul pe obiect este stabilita in proporție de 100%, pe baza cantităţilor de lucrări şi a
preţurilor acestora (Costurile pe unitatea de resurse utilizate sunt realiste din punctul de vedere al evaluatorului si
justificate de catre solicitant prin citarea unor surse independente si verificabile (statistici oficiale, preturi standard
etc.) sau prin rezultatele unei cercetari de piata efectuate de solicitant). Bugetul a fost întocmit respectând
prevederile Hotărârii nr. 399/27.05.2015 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul
operaţiunilor finanţate prin Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european şi Fondul de coeziune 3
2014-2020. Există corespondenţă între Devizul General aferent investiţiei şi bugetul proiectului.

d. Metodologia de implementare a proiectului: obiectivele proiectului sunt clare iar mijloacele de atingere a lor sunt
clar definite 2

5 Respectarea principiilor privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de şanse, de gen și nediscriminarea (maxim 10 puncte, punctaj cumulativ) 10
5.1. Egalitate de şanse şi nediscriminare 3
a*. Proiectul prevede realizarea unor adaptări suplimentare faţă de cerinţele minime ce decurg din Ordinului Nr. 189 din
2013 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind adaptarea clădirilor civile şi spaţiului urban la nevoile
individuale ale persoanelor cu handicap, indicativ NP 051-2012 - Revizuire NP 051/2000" 1

b. Proiectul prevede măsuri de accesibilizare a mijloacelor de informare şi comunicare


1

c. Proiectul prevede implicarea persoanelor vârstnice sau cu dizabilităţi în calitate de angajaţi/colaboratori/voluntari 1


5.2. Eficienţa utilizării resurselor ** 2
Documentaţia tehnică prevede realizarea unei performante energetice superioare cerintelor minime ce decurg din 2
Legea 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor si din legislatia subsecventă aferenta aplicabila in
5.3. Reducerea cantităţii de deşeuri 2
a. Proiectul prevede măsuri de colectare selectiva a deseurilor in vederea reciclarii componentelor pe categoriile 1
selectate
b. solicitantul are incheiate antecontracte sau contracte cu societati care recicleaza deşeurile 1
5.4. Calitatea aerului: proiectul prevede în deviz efectuarea de lucrări pentru protecţia mediului
1

5.5. Rezistenţa în faţa dezastrelor


2
a. Proiectul aplică normele tehnice aferente, din perspectiva diverselor riscuri naturale 1
b. Proiectul descrie modul in care a fost analizata expunerea la diverse riscuri si cum s-a reflectat in selectarea
opțiunilor de investiții 1

6 Complementaritatea cu alte investiții realizate din alte axe prioritare ale POR, precum și alte surse de finanțare (maxim 7 puncte, punctaj cumulativ) 7
6.1. Solicitantul de finanţare face dovada că are depus/selectat un proiect pe POCU pentru pregătirea personalului ce va lucra în
infrastructura obiect al proiectului 4

6.2. Solicitantul de finanţare arată că a depus cel puţin încă un proiect pe Prioritatea de Investiții 10a - Investiții în educație,formare și
formare profesionala pentru competențe și învățare pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurilor de educație și de
formare, sau derulează investiţii din alte surse de finanţare, cu care prezentul proiect este complementar 3

7 Capacitatea financiară și operațională a solicitantului (maxim 18 puncte, punctaj cumulativ) 18

7.1. Gradul total de îndatorare al solicitantului 4


a. Gradul total de îndatorare ≤ 20% 4
b. 20% < Gradul total de îndatorare ≤ 30% 2

c. 30% < Gradul de îndatorare 0


7.2. Gradul de autofinanţare din veniturile proprii 5
a. Grad de autofinanţare mai mare sau egal cu 50% 5
b. 40% ≤ Grad de autofinanţare <50% 4
c. 30% ≤ Grad de autofinanţare <40% 3
d. Grad de autofinanţare mai mic decat 30% 0

7.3. Capacitate operaţională 9


a1. Solicitantul are o strategie clara pentru monitorizarea implementarii și post-implementării proiectului, exista o clara
repartizare a sarcinilor in acest sens, proceduri si un calendar al activitatilor de monitorizare. In cadrul organizatiei
solicitantului exista proceduri de verificare/ supervizare a activitatii echipei de proiect. 5

SAU
a2. Solicitantul are prevazute o serie de proceduri pentru monitorizarea implementarii și post-implementării proiectului
si un calendar al activitatilor de monitorizare, dar nu exista o strategie clara. La nivelul organizatiei solicitantului nu
exista proceduri specifice de verificare/ supervizare a activitatii echipei de proiect 3

b. Solicitantul de finanţare dispune de experienţă în implementarea proiectelor finanţate prin intermediul structurale. A
implementat cu succes proiecte în perioada de programare 2007-2013. 4

8 Concordanţa cu documentele strategice relevante. Relevanţa proiectului faţă de strategiile enunţate în Ghidul Solicitantului. 2

Total 100
Corelarea vârstei cu nivelul clasei
Vârstă Clasă
26 An VIII
25 An VII Regiune de Tipuri de Industrii Relevanța conform locurilor
Dezvoltare (Centre) de muncă vacante

24 An VI Centru Mecanică Cel mai relevant

23 An V Textile și industria pielăriei; comerț; industrie Relevant


alimentară
22 An IV Alta Mai puțin relevant

22 An III Nord-Est Textile și industria pielăriei Cel mai relevant

21 An II Mecanică; turism și alimentație; comerț; construcții, Relevant


instalații și lucrări publice; industrie alimentară

Terțiar
20 An I Alta Mai puțin relevant
(Postliceal)
19 13 Nord-Vest Textile și industria pielăriei Cel mai relevant

18 12 Construcții, instalații și lucrări publice; mecanică; turism Relevant


și alimentație
17 11 Alta Mai puțin relevant

16 10 Vest Mecanică Cel mai relevant

Învăţământ

profesional
15 9 Mecanică; textile și industria pielăriei; construcții, Relevant
instalații și lucrări publice; chimie industrială
Liceu
14 8 Alta Mai puțin relevant

13 7 Sud-Vest Oltenia Mecanică; electric Cel mai relevant

12 6 Textile și industria pielăriei; construcții, instalații și Relevant


Înv. Oblig.

lucrări publice
11 Gimnaziu 5 Alta Mai puțin relevant

10 4 Sud-Est Construcții, instalații și lucrări publice Cel mai relevant

9 3 Mecanică; turism și alimentație; comerț; textile și Relevant


industria pielăriei; industrie alimentară; economie
8 2 Alta Mai puțin relevant

7 1 Sud Muntenia Mecanică Cel mai relevant

6 0 Textile și industria pielăriei; construcții, instalații și Relevant


lucrări publice; comerț; turism și alimentație;
prelucrarea lemnului
Primar
5 Alta Mai puțin relevant

4
3 Preșcolar
2
1
0 Antepreșcolar