Sunteți pe pagina 1din 60







ROSTUL GHIDULUI
Rostul acestui material este de a furniza un instrument de lucru locuitorilor mediului rural, autorităților locale, investitorilor, proiectanților și consultanților implicați în procesul de construire sau elaborare a
unor regulamente de construire în mediul rural.
Ghidul își propune să fie un set de reguli ușor de aplicat, cu exemple clare (inclusiv de tipul AŞA DA sau AŞA NU), care să faciliteze alegerea modelelor adecvate de către cei ce vor să construiască în
mediul rural. În același timp, Ghidul intenționează să ușureze activitatea echipelor de proiectare/ consultanță în alegerea configurațiilor, a materialelor și a tehnologiilor necesare construirii în mediul rural, fie
că vorbim despre proiecte finanțate prin PNDR, despre elaborarea documentațiilor de urbanism sau despre simple intervenții cu finanțare exclusiv privată.
Obiectivul esenţial al acestui ghid este păstrarea nealterată a spiritului așezărilor în care sunt propuse proiectele și creșterea calității vieții, dar cu conservarea tradițiilor și a peisajului cultural existent –
acestea fiind, de fapt, chiar resurse pentru dezvoltarea durabilă în mediul rural.
În acest sens, există deschidere pentru abordări specifice secolului al XXI-lea care țin cont de resursele locale, de energiile regenerabile, precum și de cunoașterea acumulată local (meșteșugurile și tehnica
populară). Proiectele de succes din mediul rural evidențiază faptul că există o legătură foarte strânsă între calitatea peisajului natural, a celui construit și calitatea vieții. Viitorul oricărei comunități depinde de
modul în care își administrează resursele.
Mediul construit (construcțiile de orice fel) poate fi o resursă extrem de valoroasă sau din contră, doar un consumator de resurse. În acest sens, prezentul material propune soluții care pun în valoare înțelepciunea
tradiției constructive locale, a utilizării responsabile a resurselor locale dar în același timp oferind soluții noi, ce țin de materiale și tehnici moderne de construcţie şi de surse de energie regenerabilă. 1

1
IMPLICAREA pentru comunitate? Cum se va
asigura întreținerea și funcționarea
coerentă, care trebuie să urmeze
niște paşi necesari, cum sunt:
COMUNITĂȚII ÎN noilor clădiri?”
Incluziunea socială: „Cât de
- cooptarea localnicilor adulţi şi
lipsiţi de ocupaţie ca mână de lucru,
GOSPODĂRIREA echitabilă este repartizarea serviciilor, pentru început, necalificată;
a utilităților, a facilităților de producție
RESPONSABILĂ în teritoriu?” Se va urmări favorizarea
- aducerea în teritoriu a inginerilor,
maiştrilor, tehnicienilor şi muncitorilor
A MEDIULUI accesului tuturor membrilor
comunității în aceeași măsură la noile
capabili să instruiască şi să asigure
calificarea lucrătorilor necalificaţi;
CONSTRUIT funcțiuni. - organizarea de cursuri practice şi
cursuri de formare şi calificare pentru
Grija cu care întreținem, reparăm
Dezvoltare comunitară localnici;
- dezvoltarea unor centre de

22
sau construim - fie că este vorba prin calificare valorificare a materialelor de
de casele tradiționale, părintești
sau de clădiri noi, reprezintă un
profesională și construcție ecologice rurale cu
aplicații în domeniul construcțiilor;
proces ce presupune asumarea încurajarea economiei - pe măsura derulării programului,
unei responsabilități față de întreaga
comunitate. Orice clădire trebuie
locale gradul de calificare a personalului
creşte; consecutiv, creşte remuneraţia
percepută în primul rând ca o şi capacitatea de a întreţine locuinţele
componentă a ansamblului așezării În anumite comunităţi, deşi există nou create;
sătești. Astfel, o clădire trainică, resurse de materie primă valoroase, - atingerea obiectivelor avute în
frumoasă, care își îndeplinește bine 1 acestea sunt neglijate de localnici, iar vedere la terminarea programului:
rostul pentru care a fost construită, meşteşugul prelucrării lor s-a pierdut. aceste funcţiuni productive vor
ar trebui să fie un motiv de mândrie În această situaţie este necesară rămâne în teritoriu, urmând să
pentru întreaga comunitate. Acest calificarea localnicilor astfel încât deservească întreaga aşezare în
integrarea în context prin păstrarea temperatură etc.; să poată avea acces la resurse, în
lucru devine și mai evident, mai nealterată a identității așezării, a - utilizarea materialelor și tehnicilor ansamblul ei; în plus, la terminarea
relevant, în cazul clădirilor cu funcțiuni vederea susținerii unor activităţi de programului, zona va fi locuită de
peisajului construit și a celui natural; tradiționale care de fapt reflectă economie socială capabile să aducă
publice, comunitare: primăria, școala, responsabilitate față de urmași; soluțiile cele mai bune cristalizate un segment de populaţie productiv;
„Căminul Cultural”, dispensarul, un venit constant în comunitate. acesta va fi capabil să presteze munci
îmbunătățirea condițiilor de viață în de-a lungul timpului pentru condițiile Acest principiu este extrem de
clădiri de cult etc. prezent prin valorificarea resurselor de mediu locale; calificate în cadrul aşezării dar şi în
important atât datorită rezultatului vecinătate, fiind astfel capabil pentru
locale în mod judicios, pe termen - utilizarea materialelor reciclabile și direct de ieftinire a investiţiei prin
Principiile care vor sta la baza lung, pentru a ramâne disponibile și refolosirea apelor uzate și pluviale. a-şi înteţine casele şi gospodăriile.
oricărei intervenții asupra mediului folosirea forţei de muncă locale, cât
generațiilor viitoare; şi datorită efectului pe termen lung
construit din zonele rurale (fie
că este vorba de conservare,
- utilizarea surselor de energie Pentru noile programe/ pe care îl asigură: în teritoriu rămân Rostul arhitectului
regenerabile; funcțiuni propuse în mediul nu numai funcţiunile capabile să
întreținere, modernizare sau - valorificarea amplasamentului rural, întotdeauna se vor analiza
construire) sunt urmatoarele: deservească locuirea, ci şi personalul Arhitectul are rostul de a îmbina
astfel încât forma/ volumetria și următoarele aspecte: calificat capabil să le utilizeze.
înfățișarea clădirii să reflecte climatul oportunitățile cu resursele și nevoile
- respectul pentru moștenirea Acest deziderat se poate atinge beneficiarilor, indiferent dacă aceștia
local: orientare și însorire, umiditate Relevanța: „Cât de necesară este doar printr-o politică investiţională
culturală; se va urmări cu precădere și vânturi dominante, oscilații de această nouă clădire sau ansamblu sunt o familie, o firmă, un ONG sau
autorități locale și de a oferi soluții
realiste în timp util. Reușita demersului
său este direct proporțională cu
adecvarea proiectului la cele
enumerate mai sus. Aceste lucruri nu
trebuie rupte din contextul mediului
rural românesc de început de secol
XXI, în care confuzia dintre valoare
și non-valoare este mult prea des
întâlnită. În acest sens, arhitectul are
și rolul de a-și consilia beneficiarul
(fără a-l manipula) pentru a asigura
premise realiste unor proiecte/
demersuri ce au ca finalitate sporirea
calității vieții, inclusiv prin atributele
mediului natural sau fondului construit
la care participă în mod direct. Rostul
lui este să aducă echilibru acolo unde
este chemat.

2 3
CUPRINS noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) ..................................31
B. Construcţii noi cu gabarit mare (peste 250 mp) de tip
monovolum ..........................................................................32
C.5. Materialele pentru finisaje ..............................................41
C.6. Culorile ...........................................................................41
C.7. Tehnologiile ....................................................................41
C. Intervenţii pe construcţiile existente (gabarit mic, C.8. Instalaţiile şi instalaţiile tehnologice (după caz) .............41
1. ZONA .......................................................................................4 mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) ....33
1.1. Delimitarea geografică a zonelor după unităţi administrativ- 5.7. ANEXE GOSPODĂREŞTI/ ACARETURI .............................42
teritoriale ..............................................................................4 5.3. FUNDAŢIILE .......................................................................33 5.7.1. Specificul local ...............................................................42
1.2. Precizarea caracteristicilor specifice zonei ...........................4 5.3.1. Specificul local ...............................................................34 5.7.2. Recomandări ..................................................................42
5.3.2. Recomandări ..................................................................34 A. Construcţii noi cu gabarit mic (< 120 mp), construcţii
2. SPECIFICUL LOCAL ...............................................................7 A. Construcţii noi cu gabarit mic (< 120 mp), construcţii noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) şi construcţii noi cu
2.1. Peisajul rural-cultural ...........................................................7 noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) şi construcţii noi cu gabarit mare(250 - 395 mp) dispuse în sistem pavilionar...43
2.2. Tipologii de sate ..................................................................9 gabarit mare (250 - 395 mp) dispuse în sistem pavilionar Construcţiile anexe ................................................................43
2.3. Amplasarea pe lot şi sistemul constructiv ............................10 şi Spaţiile de trecere/ spaţiile exterioare ....................................43

3
2.4. Tipologiile de acoperişuri, pante, materiale de învelitori, B. Construcţii noi cu gabarit mare (250 – 395 mp) de tip Scările exterioare ...................................................................43
culori, goluri de iluminare şi ventilare (forme permise) în funcţie de monovolum...........................................................................34 B. Construcţii noi cu gabarit mare (250 – 395 mp) de tip
caracteristicile de climă, relief şi tehnici locale ............................14 C. Intervenţii pe construcţiile existente (gabarit mic, monovolum ..........................................................................43
2.5. Gabaritele/ proporţiile conforme specificului local sau soluţii mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum).........34 Construcţiile anexe ................................................................43
ecologice durabile de secol XXI ..................................................16 Spaţiile de trecere/ spaţiile exterioare ....................................43
2.6. Travei de faţadă conform specificului local, fără a ieşi din 5.4. TÂMPLĂRIA ŞI GOLURILE ................................................35 Scările exterioare ...................................................................43
scara clădirilor învecinate, ca percepţie umană ............................19 5.4.1. Specificul local ...............................................................35
2.7. Raportul plin/ gol, forma, dimensiunea şi proporţia golurilor 5.4.2. Recomandări ..................................................................35 5.8. AMENAJĂRILE EXTERIOARE ..........................................43
şi a ferestrelor conform specificului local .....................................20 A. Construcţii noi cu gabarit mic (< 120 mp), construcţii 5.8.1. Specificul local ...............................................................43
noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) şi construcţii noi cu 5.8.2. Recomandări ..................................................................44
3. AMPLASAREA CONSTRUCŢIILOR .....................................20 gabarit mare (250 - 395 mp) dispuse în sistem pavilionar...35 A. Construcţii noi cu gabarit mic (< 120 mp), construcţii noi
3.1. Prevederi generale privind intervenţiile noi ...........................20 B. Construcţii noi cu gabarit mare (250 – 395 mp) de tip cu gabarit mediu (120 – 250 mp) şi construcţii noi cu
3.2. Amplasarea în cadrul aşezării ...........................................20 monovolum ..........................................................................36 gabarit mare (250 - 395 mp) dispuse în sistem pavilionar
3.2.1. Recomandări ..................................................................21 C. Intervenţii pe construcţiile existente (gabarit mic, ...............................................................................................44
3.3. POT, CUT, regim de înălţime .............................................21 mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum)......37 Pavimentele exterioare ..........................................................44
3.4. Amplasarea construcţiilor şi a amenajărilor noi în afara vetrei Vegetaţia................................................................................44
satului – probleme de încadrare în peisaj ...................................22 5.5. PORŢILE .............................................................................38 Împrejmuirile ..........................................................................44
3.5. Amplasarea construcţiilor şi a amenajărilor noi în vatra Fântânile ...............................................................................44
satului – probleme de încadrare pe lot ........................................23 5.6. ELEMENTELE DE FAŢADĂ ................................................39 Echiparea edilitară .................................................................44
5.6.1. Specificul local: registre orizontale (coamă, streaşină, B. Construcţii noi cu gabarit mare (250 – 395 mp) de tip
4. AMENAJAREA CLĂDIRILOR EXISTENTE ............................24 soclu) şi verticale (prispă, cerdac, foişor, coş de fum etc.) .........39 monovolum ..........................................................................45
5.6.2. Recomandări ..................................................................39 Pavimentele exterioare ..........................................................45
5. ELEMENTELE DE CONSTRUCŢIE .......................................25 A. Construcţii noi cu gabarit mic (< 120 mp), construcţii noi Vegetaţia ...............................................................................45
cu gabarit mediu (120 – 250 mp) şi construcţii noi cu Împrejmuirile ..........................................................................45
5.1. ACOPERIŞUL .....................................................................26 gabarit mare (250 - 395 mp) dispuse în sistem pavilionar....39 Elementele de mobilier rural exterior: bancă, fântână etc. ...45
5.1.1. Specificul local ...............................................................26 A.1. Marcarea registrelor orizontale .......................................39 Iluminarea exterioară .............................................................45
5.1.2. Recomandări ..................................................................26 A.2. Marcarea registrelor verticale .........................................39 Echiparea edilitară .................................................................45
A. Construcţii noi cu gabarit mic (< 120 mp), construcţii A.3. Frontoanele cerdacurilor şi foişoarelor, timpanele
noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) şi construcţii noi cu acoperişurilor în două ape şi decoraţiile de faţadă .................39 6. SPAŢIUL PUBLIC ..................................................................46
gabarit mare (peste 250 mp) dispuse în sistem pavilionar A.4. Streşinile, jgheaburile şi burlanele ..................................39 6.1. Specificul local ..................................................................46
...............................................................................................26 A.5. Materialele pentru finisaje ..............................................40 6.2. Recomandări .....................................................................46
Forma şi volumetria ...............................................................26 A.6. Culorile ...........................................................................40 Drumuri şi alte căi de acces public .........................................46
Şarpanta.................................................................................26 A.7. Tehnologiile ....................................................................40 Elemente de mobilier rural exterior..........................................47
Învelitoarea (materiale folosite şi compatibilităţi) ....................27 A.8. Ierarhizarea faţadelor .....................................................40 Iluminarea exterioară .............................................................48
Elementele de iluminare, ventilare, instalaţiile ........................27 B. Construcţii noi cu gabarit mare (250 – 395 mp) de tip Reclamele, firmele, inscripţiile, însemnele .............................48
B. Construcţii noi cu gabarit mare (250 – 395 mp) de tip monovolum ..........................................................................40
monovolum ..........................................................................28 B.1. Marcarea registrelor orizontale .......................................40 7. PERFORMANŢA ENERGETICĂ ............................................49
Forma şi volumetria ...............................................................28 B.2. Marcarea registrelor verticale .........................................40 7.1. Recomandări .....................................................................49
Şarpanta ............................................................................... 28 B.3. Timpanele şi decoraţiile de faţadă ..................................40 7.1.1. Sistemele de încălzire (cerinţele de securitate la
Învelitoarea (materiale folosite şi compatibilităţi) .....................29 B.4. Streşinile, jgheaburile şi burlanele ..................................40 incendiu)...................................................................................49
Elementele de iluminare, ventilare, instalaţiile ........................29 B.5. Materialele pentru finisaje ..............................................40 7.1.2. Eficienţa termică (sisteme şi materiale de izolare) ...........50
C. Intervenţii pe construcţiile existente (gabarit mic, B.6. Culorile ...........................................................................40
mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) ....29 B.7. Tehnologiile ....................................................................41 ANEXE .......................................................................................53
Forma şi volumetria ...............................................................29 B.8. Ierarhizarea faţadelor .....................................................41 ANEXA 1: Studiu de amplasare şi încadrare în imaginea aşezării
Şarpanta ............................................................................... 29 B.8. Instalaţiile şi instalaţiile tehnologice ................................41 (imagine generală din punct de belvedere, silueta) ..................53
Învelitoarea (materiale folosite şi compatibilităţi) .....................31 C. Intervenţii pe construcţiile existente (gabarit mic, mediu ANEXA 2: Glosar de termeni ....................................................53
Elementele de iluminare, ventilare, instalaţiile ..........................31 sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) ...............41 ANEXA 3: Legislație..................................................................55
. C.1. Marcarea registrelor orizontale .......................................41
5.2. PEREŢII ..............................................................................31 C.2. Marcarea registrelor verticale .........................................41 BIBLIOGRAFIE .........................................................................56
5.2.1. Specificul local ...............................................................31 C.3. Frontoanele cerdacurilor şi foişoarelor, timpanele
5.2.2. Recomandări ..................................................................31 acoperişurilor în două ape şi decoraţiile de faţadă ..................41 CREDITE IMAGINI ....................................................................57
A. Construcţii noi cu gabarit mic (< 120 mp) şi construcţii C.4. Streşinile, jgheaburile şi burlanele ..................................41
1. ZONA Todireni, Hlipiceni, Răuseni;

Subzona Ștefănești (Lunca


au dus la descoperirea unor urme
de viețuire omenească încă din
paleoliticul inferior.
în apropiere de Horodiștea. Spre est,
această câmpie este delimitată de
Prut.
Mare, care atinge altitudinea maximă
de 593 m.
Caracterul stepic al zonei a
Prutului): Zona este mărginită spre sud de determinat un regim climatic oarecum
comunele Cotușca, Mitoc, Caracteristici linia de dealuri împădurite dintre deosebit față de restul Moldovei (veri
1.1. Delimitarea Manoleasa, Ripiceni, Ștefănești,
Românești, Santa Mare, Călărași. geografice și climatice
Copălău și Cozancea.
Zona Botoșanilor poate fi
secetoase, ierni lungi si aspre, vânturi
puternice), particularități care se
geografică a considerată o regiune cu aspect silvo- reflectă și în aspectul vegetației, în
zonelor după unități 1.2. Precizarea Din punct de vedere geografic, zona
Botoșanilor se situează în cea mai
stepic, cu relieful reprezentat în partea
nordică prin coline ce nu depășesc
care predomină ierburile, întrerupte
de pădurile de gorun din vestul
administrativ- caracteristicilor mare parte în câmpia depresionară
a Prutului mijlociu. Partea sa
200 m altitudine, în vest prin terasele
înalte de pe malul stâng al Siretului
localității Vorniceni, de rediul din
comuna Rădăuți - Prut, de pădurea
teritoriale specifice zonei nordică, cunoscută sub denumirea (cca 300 m altitudine), în sud-vest prin de pe dealul Livenilor, de cea de lângă

4 S-au identificat din punct de vedere Judeţul Botoșani reprezintă


de Depresiunea Jijiei superioare,
se mărginește la vest cu Podișul
Sucevei, spre nord fiind delimitată
prelungirea nordică a culmii Dealului Zahoreni.

stilistic-arhitectural subzone distincte porţiunea cuprinsă între Siret şi Prut, de prelungirea aceluiași podiș care
(prezentate de la vest la est), cu în extremitatea de nord-est a ţării, se arcuiește în lungul Prutului până
influenţe generate de schimbarea la graniţa cu Ucraina (la nord) şi
repetată a teritoriilor administrative. Republica Moldova (la est). La vest
şi sud se învecinează cu judeţele
Suceava şi Iaşi.
Ghidul se aplică în Teritoriul botoșănean, situat între
toate satele de pe Siret și Prut, a fost locuit din timpuri
teritorul administrativ al preistorice. Cercetările arheologice
următoarelor localități:
Subzona de influență a Siretului
(jud. Botoșani):
comunele Mihăileni, Dersca, Lozna,
Cândești, Vârful Câmpului;

Subzona de influență Fălticeni


(jud. Botoșani):
comunele Vlădeni, Corni, Tudora,
Vorona;

Subzona Nord Dorohoi —


Darabani (sub influența Bucovinei
de Nord – a Cernăuțiului):
comunele Pomârla, Hilişeu –
Horia, Șendriceni, Văculești, Brăești,
Dimăcheni, Corlăţeni, Broscăuți,
Ibăneşti, Cristinești, Suharău,
Hudești, Concești, Mileanca, Păltiniș,
Viișoara, Rădăuți Prut și municipiile
Dorohoi și Darabani;

Subzona Botoșani – Săveni:


comunele Leorda, Mihai Eminescu,
Curtești, Roma, Băluşeni, Nicșeni,
Răchiți, Stăuceni, Blândeşti,
Vorniceni, Ungureni, Unțeni,
Gorbăneşti, Truşeşti, Dângeni,
Vlasinești, Știubeni, Drăgușeni,
Avrămeni, Hănești, Mihălășeni,
Dobârceni, Durneşti și municipiile
Botoșani și Săveni;
Subzona de influență Hârlău –
Iași:
comunele Cristești, Coșula,
Frumușica, Copălău, Flămânzi,
Prăjeni, Sulița, Lunca, Albești, 1
5% aparținând unor alte culte. (IAS), proprietatea privată devenind De asemenea, judeţul este bogat în
1 Populaţia rurală este preponderentă cvasimajoritară. Odată cu reinstituirea vii (1.690 ha) şi livezi (2.569 ha).
faţă de cea urbană. proprietăţii private asupra terenurilor Deşi în ceea ce priveşte creşterea
agricole a mai avut loc un fenomen animalelor s-a remarcat o descreştere
care va marca întreaga agricultură în ultimii ani, totuşi judeţul se înscrie
Ramuri economice şi românească: fragmentarea excesivă printre cei mai mari crescători de
meşteşugăreşti a exploataţiilor agricole şi practicarea
unei agriculturi de subzistenţă în mod
oi din ţară (peste 289.416 capete).
Numărul de operatori înregistraţi în
inevitabil. agricultura ecologică în anul 2012 s-a
Judeţul Botoşani a fost şi este Structurile de tip asociativ nu au ridicat la 475, din care 472 producători
un judeţ al contrastelor: potenţial avut succes în mod iniţial datorită agricoli tip A1, 2 procesatori tip B şi 1
uman remarcabil, dar potenţial exemplului negativ dat de fostele procesator tip AB.
economic grevat de o infrastructură cooperative agricole de producţie, În ceea ce priveşte prelucrarea/

5
neconformă. După un centralism practica acestora menţinându-se încă procesarea produselor de origine
economic evident înainte de 1989 vie în memoria ţăranilor. vegetală şi animală, la nivelul judeţului
şi în care unele activităţi economice Judeţul Botoşani are funcţia Botoşani funcţionează un număr
au fost „lipite” în judeţul Botoşani, agricolă dominantă. Această funcţie destul de important de unităţi de
fără a avea o tradiţe sau măcar nişte este determinată pe de o parte de procesare.
premise clare de dezvoltare, a urmat potenţialul remarcabil al solurilor şi pe
perioada de tranziţie în care toate de altă parte de lipsa de concurenţă
activităţile induse în mod forţat au puternică din partea altei funcţii. Ocupaţii secundare
sucombat (producerea articolelor
Ocupațiile secundare ale populației
tehnice de cauciuc, şuruburi etc.) Ocupaţii principale din zona etnografică Botoșani au
dar nici activităţile de tradiţie şi cu
o solidă bază de materii prime în fost pescuitul și albinăritul, care
Agricultura și creșterea animalelor
cuprinsul judeţului nu au reuşit să se au constituit surse complementare
au fost întotdeauna ocupații principale,
menţină, dispărând sau reducându- de hrană și de alte materii prime
dat fiind faptul că ele au asigurat
şi mult producţia (textile, confecţii, necesare oamenilor de aici.
existența populației autohtone din
producerea obiectelor din sticlă şi O altă ocupație este și vânătoarea,
timpuri preistorice.
porţelan, produse alimentare – zahăr practicată în mare parte în păduri
Agricultura reprezintă principala
etc.). unde trăiesc multe vietăţi de interes
ramură economică a judeţului
Teza vehiculată cu precădere a cinegetic.
Botoşani şi concentrează cea mai
fost cea a agrarismului acestui judeţ, Pescuitul s-a extins mai mult în
mare parte a forţei de muncă. An
culturile agricole având condiţii iazuri, unde se practică o piscicultură
după an, creşte preocuparea în ceea
bune şi foarte bune pe cuprinsul sistematică. Având în vedere
Pe dealurile Cozancea - Guranda, În acest cadru geografic s-au creat ce priveşte asigurarea unor condiţii
teritoriului. Legea fondului funciar potenţialul agricol de care dispune
pe Dealurile Siretului dintre Leorda și și dezvoltat de-a lungul timpului standard pentru agricultură. În anul
din anul 1991 a bulversat structurile judeţul Botoşani, acesta poate deveni
Vorona și pe coasta Ibăneștilor dintre elemente de cultură materială și 2011 suprafaţa cultivată de sectorul
agricole constituite în special din factorul principal în dezvoltarea
Suharău și Păltiniș, se află păduri spirituală care au dus la închegarea privat cuprindea 279.602 ha. Fâneţele
cooperative agricole de producţie viitoare.
alcătuite din stejar, carpen, frasin, unei zone etnografice, distincte față se întind pe o suprafaţă de 14.635 ha.
(CAP) şi întreprinderi agricole de stat
arțar etc. În luncile Siretului și Prutului de zonele limitrofe (Bucovina de Sud,
se întâlnesc păduri mici de sălcii și Fălticeni și Iași).
plopi, precum și numeroase plante
hidrofile: papură, stuf etc.
Rețeaua hidrografică a zonei este Caracteristici
formată din râuri cu debite reduse demografice şi
(Jijia, Bașeul, Sitna, Dresleuca,
Podriga, Ibăneasa etc.), făcând etnografice
excepție Prutul și Siretul, ce-și au În ultimii 10 ani populația județului
izvoarele în zona de munte și care Botoșani a scăzut de la 451.193 3
au debit bogat și constant. Ca o locuitori la 398.938 locuitori, ceea
caracteristică hidrologică a zonei ce reprezintă o scădere de 52.255
Botoșanilor apare mulțimea iazurilor de persoane. Această scădere
existente aici, în special pe afluenții
Bașeului, Jijiei, Miletinului etc. demografică se înscrie într-un trend Industrie
general ce se înregistrează la nivelul
Clima temperat–continentală a zonei întregii populații a României, cauzată Industria județului Botoșani,
influențează puternic râurile, pâraiele de mai mulți factori, de la scăderea dezvoltată haotic până în anul 1989,
și iazurile care au un volum mare natalității la migrație și creșterea a suferit în ultimii 17 ani transformări
primăvara, odată cu topirea zăpezilor speranței de viață. Studiile arată că
și toamna, când plouă abundent; în majore care au condus la dispariția
o parte a populației afectată de criza în întregime a industriei textile, cu
restul anului au un nivel foarte scăzut. economică a migrat spre țările din o creștere în schimb a ramurii de
Apele subterane alimentează rețeaua vestul Europei în speranța găsirii unui confecții textile prin practicarea în
de râuri, fiind folosite de locuitorii loc de muncă. exclusivitate a activităţii de producere
zonei la săparea fântânilor atât de des Orientarea religioasă este în în sistem “lohn”.
întâlnite la fiecare așezare. 2
proporție de 95% ortodoxă restul de
În prezent, pe lângă industria practicată încă din neolitic, a fost păstrat
textilă, mai funcționează în județ  în măsura unei stricte funcţionalităţi a
și următoarele ramuri industriale: obiectelor casnice, dezvoltarea unor
industria extractivă, tractoare, mașini centre manufacturiere  la Botoşani  şi
agricole, pompe, utilaje și piese de Mihăileni înlesnind rămânerea acestei
schimb. îndeletniciri în gospodăria proprie.
Din păcate, mecanismele de piață Lucrările de ceramică folosesc un
și slabul management au condus la material grafitat, culorile utilizate fiind
falimentarea industriei producătoare galben, verde, brun, cu decorațiuni.
de sticlă și porțelan, pentru care Este necesar să amintim de
județul era recunoscut la nivel ceramica tip Cucuteni realizată de
național.  familia Maxim din Dorohoi sau de
Bine reprezentată în județ este ceramica de tip Kuty aparținând

6 industria alimentară și cea a băuturilor


alcoolice.
În județ sunt reprezentate aproape
familiei Iacinschi.
Datorită faptului că teritoriul zonei
este dominat de câmpie şi dealuri,
toate ramurile industriale, realizându- suprafeţele ocupate de păduri au fost
se în mod sistematic o mare varietate destul de reduse. Dat fiind că materia
de produse: industria uşoară şi primă nu s-a găsit din abundenţă,
confecţii (31%), industria alimentară nu putem vorbi de existenţa unei
(22%), aparataj electric (10%), preocupări constante şi cu tradiţie în
articole tehnice din cauciuc (8,4%), ceea ce priveşte prelucrarea lemnului.
mobilă (2,4%). Categoriile mari în care pot fi 3
încadrate obiectele de artă populară
Meşteşuguri ţărăneşti lucrate din lemn în zona Botoșani
sunt: elemente de arhitectură (stâlpi,
grinzi, pazii, ancadramente de uși
Ţesutul ocupă un loc important între etc.); mobilier (polițe, blidare, colțare);
meşteşuguri – se făcea în gospodărie unelte de muncă (juguri, războaie de
şi răspundea nevoilor membrilor țesut, fuse, furci); obiecte de uz casnic
familiei. De la piesele de port cotidian (linguri, căuce, cofițe).
la cele de sărbătoare şi până la textilele Arta prelucrării lemnului este bine 2
care împodobeau locuinţa, totul era reprezentată în zonă de familia
lucrat manual. Materia primă de bază Apalaghiei din comuna Dângeni.
folosită a fost lâna. Piesele țesute Un alt domeniu al artei populare
sunt în special scoarțele și lăicerele. cultură spirituală specific românească.
din zona Botoșani, în care se reflectă
Acest meșteșug se mai practică azi la Obiceiul  încondeierii  ouălor  se mai
talentul și măiestria femeilor, este
Ibănești, Tudora, Concești, Avrămeni, păstrează în localitatea Rogojești.
încondeierea ouălor.
Ungureni. Merituos este faptul că în Unul din cele mai răspândite
Ouăle încondeiate sunt o mărturie
comuna Vorona există Cercul micilor mesteșuguri din zonă este cojocăritul,
a datinilor, credințelor și obiceiurilor
țesătoare. datorită în mare parte și climei aspre.
pascale, reprezentând un element de
Olăritul – străveche îndeletnicire Meștesugul cojocăritului în zona
Botoșani poate fi urmărit până azi
aproape în fiecare așezare.
Cele mai bine păstrate obiceiuri
sunt cele de iarnă: colindele, uratul,
jocurile de căiuți, urși, măștile. Cea
mai renumită zonă folclorică este cea 4
a comunelor Tudora și Vorona.
În Vorona există cel mai renumit
creator de măști populare —
Gheorghe Ţugui. gospodăreşti, mai rare şi, destul de
frecvent, biserici.
Materiale de La casele de pământ (ceamur)
construcție se folosea construcţia cu vălătuci,
pe structură de furci şi leaţuri,
prin baterea ceamurului în straturi
În toată Moldova, la est şi la vest succesive sau, mai nou, la început de
de Prut, în trecut, s-au construit din secol XX, construcţia cu chirpici.
materiale considerate astăzi ecologice Cele mai vechi tipuri de acoperișuri
— pământ (ceamur) — case şi anexe erau cele vegetale, din paie de
gospodăreşti, construcţii cu destinaţie cereale, stuf, draniţă (şiţă, şindrilă) şi
socială (şcoală, cămin cultural, han), sunt sate, în Botoşani cu precădere,
1 din lemn — mai ales lăcaşuri de precum Suharău, unde acestea încă
cult, sau din piatră — case şi anexe mai rezistă timpului.
2. SPECIFICUL mare actualitate şi în prezent deoarece,
odată cu diversificarea relaţiilor dintre
om şi mediu, se conturează direcţii noi
LOCAL de cercetare etnologică.
Peisajul cultural rural este unul dintre
tipurile de peisaj cultural. El reprezintă
locul unui homo faber – spaţiul
amenajat în baza unei experienţe
2.1. Peisajul culturale și administrat de comunitatea
rural-cultural rurală în strânsă legătură cu condițiile
și resursele cadrului natural. Graţie
vechimii locuirii spaţiului de către
Peisajul cultural reflectă elocvent comunitate, el îi asigură acesteia

7
formele şi nivelele de adaptare ale unui condiţiile necesare pentru păstrarea
grup uman la condiţiile şi resursele tradiţiilor de muncă, pentru moştenirea
naturale locale. Originalitatea adaptării culturală şi solidaritatea socială,
la mediu a unei comunităţi, încadrarea transmiterea experiențelor și realizărilor
acesteia în spaţiu prin diverse activităţi, culturale.
modelarea caracteristicilor peisajului Teritoriul judeţului Botoşani se
ca urmare a vieţuirii umane, reprezintă încadrează în două categorii de
unele din problemele esenţiale ale peisaj caracteristice zonelor joase ale
etnologiei moderne. Acestea rămân de Moldovei: peisaje de deal şi podiş sub

Gospodărie tradiţională încadrată în peisajul de deal şi podiş (Subzona Nord Dorohoi – Darabani, localitatea Hilișeu –
Crișan).
– Horia, Ibănești, Lozna, Mihăileni, - în partea de nord-vest a județului, și sud ale județului reprezentând
Pomârla, Suharău, Vaculești, Vlădeni, până la granița cu Ucraina; peisajul dominant în cca. 50% din
Vârfu Câmpului, Vorona, Tudora. - în partea de sud a județului, între râul teritoriul acestuia. Se remarcă faptul
Zona de podiș este situată în partea de Prut şi depresiunea Botoșanilor. că în această zonă de câmpie au fost
vest a județului, spre granița cu Ucraina B. Cu terenuri agricole, rare pajiști amenajate în decursul timpului un
şi spre limita cu județul Suceava. stepice puternic modificate și pajiști număr mare de iazuri, construite prin
B. Dealuri și podișuri joase, cu plante halofile și pâlcuri de stejar bararea cursurilor râurilor. Peisajul
depresiuni cu aspect deluros, cu pedunculat cu arțar tătăresc (38 de câmpie continuă spre est, în afara
păduri de gorun cu carpen și de stejar UATB): acest tip de peisaj de câmpie, județului, în Republica Moldova,
pedunculat cu gorun și tei, pajiști caracteristic Câmpiei Moldovei, câmpia fiind fracturată de valea amplă
stepizate și terenuri agricole (5 UATB): predomină în părțile de nord, est a Prutului.
municipiul Botoșani, comunele Coșula,
Cristești, Curtești, Mihai Eminescu.
Zona de dealuri și de podișuri joase
este amplasată în partea de sud-vest
a județului, între zona dealurilor și
podișurilor înalte și zona de câmpie.
1 Peisaje de câmpie sub influența
climatului continental (parțial pontic-
submediteranean):
influenţa climatului continental şi peisaje
de câmpie sub influenţa climatului A. Cu terenuri agricole, pajiști
continental. stepizate puternic modificate și pâlcuri
de păduri de stejar pedunculat cu arțar
Peisaje de deal și podiș sub tătăresc (18 UATB): orașele Dărăbani,
influența climatului continental Flămânzi şi Ștefănești, comunele
(parțial pontic-submediteranean): Albești, Bălușeni, Blândești, Concești,
Copălău, Dobârceni, Durnești,
A. Dealuri și podișuri înalte: Gorbănești, Hudești, Lunca, Păltiniș,
Podiș cu păduri de fag cu carpen, Stăuceni, Sulița, Todireni, Trușești.
de gorun şi stejar pedunculat, pajiști Peisajul de câmpie cu pajiști stepizate 3
stepizate şi terenuri agricole (17 UATB): şi pâlcuri de păduri se întâlnește în
comunele Bucecea, Cândești, Corni, două zone ale județului Botoșani:
Cristinești, Dersca, Frumușica, Hilișeu Subzona Dorohoi – Darabani – comuna Hilișeu – Horia.
8 1

Subzona de influență a Siretului — comuna Vârful Câmpului.

Subzona de influență Fălticeni — comuna Tudora.

Este de semnalat existenţa peisajului hidrotehnice executate în trepte de-a parţial în Republica Moldova).
cultural generat de iazurile istorice. lungul râurilor cu debite în general mici - Marile acumulări de apă pentru
Importanţa acestor iazuri este în şi care datează din Evul Mediu. piscicultură şi irigaţie (iazuri şi heleşteie),
primul rând economică; acesteia i se Pe teritoriul judeţului Botoşani există amplasate pe toate râurile interioare ale
adaugă valoarea socială a iazurilor un foarte mare număr de acumulări de judeţului. În anul 2008 existau în judeţ
(ocupaţii, obiceiuri, memoria colectivă). apă împărţite în două categorii: 161 de iazuri cu un volum total de apă
Semnalăm de asemenea importanţa - Marile acumulări de apă pentru de 67,172 milioane de metri cubi.
2 materială a acestor amenajări scopuri energetice de pe Siret - Unele dintre aceste iazuri existau
hidrotehnice construite la început în (acumulările Rogojeşti şi Bucecea, probabil dinainte de descălecatul lui
mod artizanal şi transformate după amplasate parţial în judeţul Botoşani şi Dragoş Vodă (1352), sau altele sunt
Subzona de influență Hârlău – Iași – comuna Sulița. anul 1949. Valoarea culturală şi de parţial în judeţul Suceava) şi de pe râul atestate pentru prima dată în documente
peisaj cultural a iazurilor este deosebit Prut (acumularea Stânca – Costeşti, în secolele XIV şi XV – prima atestare
de mare, întrucât sunt amenajări amplasată parţial în judeţul Botoşani şi documentară a iazurilor).

5
3
Peisaj cultural generat de iazurile istorice – localitate dezvoltată pe malul Iazului Suharău, în zona colinară de Nord a
Subzona Ștefănești — Lunca Prutului. județului.
Agricultura, pomicultura şi uliți sinuoase, curți și grădini destul de Ca structură, aceste sate sunt După structura urbanistică se deosebesc următoarele tipuri de localităţi:
creşterea animalelor spațioase. formate din case rare, situate în
Agricultura este practicată pe Al doilea tip de sat, întâlnit în măsură apropierea drumurilor, uneori izolate
suprafeţe mici, fragmentate, la nivel mult mai redusă decât primul, este în mijlocul proprietății. În centru,
de gospodărie, acoperind în primul satul răsfirat. casele erau mai dese și mai ordonate
rând cerințele de consum ale familiei. Și acest tip de sat este caracteristic de-a lungul ulițelor. Pământul care
Pomicultura și viticultura este practicată zonelor cu ocupații mixte. aparține fiecărei gospodării este de
mai rar, în zonele colinare – Flămânzi, Planul unui astfel de sat ne obicei divizat, o parte se găsește
Frumușica, Rădeni. înfățișează o rețea de ulițe lungi, cu în jurul casei (vatra satului), iar cea
Creşterea animalelor este practicată traseu neregulat. Casele sunt așezate mai mare parte rămâne în exteriorul
în toate zonele, în egală măsură. S-a mai întotdeauna la drum, formând satului.
remarcat o scădere a efectivelor în grupuri ca niște cătune, pe alocuri
ultimii ani, motivată de depopularea depărtate unele de altele.

9
satelor.
Totuşi la nivelul judeţului se regăsesc
printre cei mai mari crescători de oi din
ţară.

Clasificări
Caracterul peisajului este dat de
elementele sale componente, de
relaţia dintre acestea şi elementul
dominant. Elementele peisajului pot 3
fi naturale sau realizate de mâna
omului. Peisajul zonei se împarte în
primul rând în peisaje extravilane (în
afara vetrei satului) şi intravilane (în
vatra satului).

2.2. Tipologii
de sate 1

Structura aşezărilor este dependentă Sat răsfirat — localitatea Vorona


de modul de viaţă (valabilă pentru tot
teritoriul studiat).
În zona etnografică Botoșani existau
mai multe tipuri de sate, în funcție
de mediul geografic, climă, ocupații,
viață economică etc. Fiind vorba de
o regiune de câmpie și dealuri, cu
caracter agricol dominant, marea
majoritate a satelor erau de tip adunat,
în special în câmpiile Jijiei și Bașeului.
Satul adunat are gospodăriile
mult mai apropiate și ne înfățișează 4
o aglomerație compactă și bine
delimitată de gospodării.
Planul unui asemenea sat cuprindea 1. Localităţile cu plan organic, cu o formare spontană şi cu o creştere istorică.
o rețea de ulițe întortocheate, fără nici
o ordine; rareori, din planul acesta se
desprindea o axă principală sau un
sistem, cu ţesut aglomerat în zona
de vatră a satului, şi cu ţesut cu loturi
de dimensiuni mai mari înspre zonele
de margine. În câmpie, limitarea
s-a datorat opreliștii impuse de
proprietarii moșiilor (boieri, mănăstiri),
care au tins să își păstreze cât mai
multe terenuri pentru agricultură.
Cu toate condițiile restrictive, satul 2
de tip adunat se caracterizează prin
dispoziția neregulată a gospodăriilor,
Sat adunat — localitatea Cristinești
2.3. Amplasarea
pe lot şi sistemul
constructiv
Gospodăria, unitate de bază a
satului, este terenul din vatra sau
moșia așezării, de obicei împrejmuit,
ocupat de casă, anexe, curți și grădini.
Gospodăria țărănească tradițională
din zona Botoșani a fost determinată

10
de ocupațiile locuitorilor, de factorii
climatici, de așezarea geografică și
de starea social - economică.
Gospodăria permanentă din vatra
satului cuprinde casa de locuit și
anexele pentru depozitarea cerealelor
și pentru adăpostirea animalelor. La
acestea se adaugă împrejmuirea,
poarta și fântâna.
În această regiune, lipsa materialului
lemnos a determinat pe de o parte
limitarea construcțiilor destinate
adăpostirii omului și animalelor, iar pe
1 de altă parte a condiționat proporțiile
3 modeste ale acestora.
Clima aspră din nordul țării a
impus orientarea fațadelor vechi
către sud, fără a ține cont de drumul
satului. Așa se explică prezența în
zonă a numeroase case așezate
cu spatele la uliță (ca de exemplu
la Brăești, Cervicești, Copălău,
Frumușica, Leorda, Vorona, Hilișeu).
Amplasarea caselor departe de drum
constituie aproape o regulă în cazul
gospodăriilor tradiționale.
Dintre anexele aflate în cadrul
gospodăriei tradiționale mai găsim
astăzi doar pivnița săpată în pământ
și poiata pentru păsări.
Apare în schimb o construcție
modernă de dimensiuni mai mari (cca
15 - 20 m lungime și 6 - 7 m lățime),
polifuncțională, lucrată din lemn și din
cărămidă. Este standola, folosită ca
grajd pentru vite, coteț pentru porci,
loc de depozitare a cerealelor și a
fânului.
Apar tot mai des bucătăriile de vară.
Începând cu a doua jumătate a
secolului al XX–lea se constată un
intens proces de transformare a
gospodăriei țărănești, având drept
consecință apariția unor construcții
2 noi, de proporții mai mari, pe un spațiu
mult mai redus.
4 Se observă o diminuare accentuată
2. Localităţile din primul tip în care s-au inserat sau la care a înălțimii acoperișului caselor și
s-au adăugat părţi proiectate cu plan geometric, cauzate de anexelor din gospodărie.
împroprietăriri sau de voinţa proprietarilor (vezi cazul oraşului 3. Localităţile cu plan geometric, proiectate pentru împroprietărirea ţăranilor, proces În zona Botoșani întâlnim mai
Mihăileni, trasat pe moşia domnitorului Mihai Sturdza, în care a început cu reforma agrară din anul 1864. Constatăm că un număr de 50 de multe tipuri de gospodării, dintre care
completarea târgului existent). sate din totalul de 339 (15% din judeţ) sunt construite după proiecte. cel mai răspândit este cel cu casa
așezată în mijlocul curții, cu fațada În localitățile rurale de tip târg, drum, destul de aproape de acesta, - 4 camere), era la stradă. Botoșani nu au existat gospodării cu
spre drum. În acest caz construcțiile formate la intersecțiile de drumuri având construcțiile anexe amplasate Tipul tradițional de gospodărie cu ocol întărit, iar în cadrul gospodăriilor,
anexe (șura, cotețul, poiata) sunt comerciale întâlnim locuințe de de cele mai multe ori în spate, casa în mijlocul curții și acareturile construcțiile destinate adăpostirii și
amplasate în spatele casei, paralel tip vagon care formează fronturi paralel cu planul casei. Spațiul curții amplasate în spate prezintă creșterii animalelor sunt de proporții
sau perpendicular pe aceasta. Casa continuie la stradă, având dublă devine tot mai restrâns, în fața casei similitudini cu tipul de gospodărie mai modeste.
din cadrul acestui tip de gospodărie funcțiune – locuire și comerț. rămâne foarte puțin teren, pe care se existent în zona Iașului la începutul În vestul zonei, pentru construcțiile
este cea cu două camere și tindă la Un alt tip de dispunere a locuințelor cultivă flori, iar în spatele casei sunt secolului al XX - lea. Faţă de zona vechi a fost folosit mai rar lemnul, sub
mijloc, predominantă în zonă până în îl întâlnim în localitățile rurale de tip concentrate anexele. învecinată a Bucovinei de Sud apar formă de bârne subțiri.
prima jumătate a secolului al XX - lea. târg, care s-au format la intersecțiile Terenul afectat depozitării fânului și unele particularități distincte: în zona
Terenul din fața casei era lăsat de drumuri comerciale. cocenilor este din ce în ce mai mic.
necultivat sau se amenaja ca o Tipul de gospodărie având Pomii fructiferi sunt plantați de obicei
mică grădină cu flori și cu straturi de casa așezată cu fața spre drum în jurul casei, livada restrângându-se.

11
zarzavat, împrejmuită cu un gărduț. și construcțiile anexe amplasate Uneori în cadrul aceleeași
În spatele casei se afla ograda pentru pe aceeași linie cu casa, sau gospodării, întâlnim două tipuri
acareturi și locul pentru depozitare a perpendicular pe direcția drumului, de casă, fiecare adăpostind o altă
fânului, cocenilor etc. apare în zonă cu o frecvență foarte generație (părinți si copii). De obicei
În prelungirea ogrăzii era livada cu redusă. casa mai veche (o cameră și o tindă),
pomi fructiferi sau, de cele mai multe Planul gospodăriilor noi este mai locuită de bătrâni, se afla în fundul
ori, terenul cultivat cu porumb și unitar: casa așezată cu fața spre curții, iar casa nouă, mai spațioasă (3
cartofi etc.
Un alt tip de plan ce apare mai rar este
cel cu casa așezată perpendicular pe
direcția drumului. Construcțiile anexe
sunt amplasate fie paralel cu planul
casei, fie în continuarea acestuia.
Aceste gospodării pot fi văzute la
Lunca, Manoleasa, Mihălășeni,
Răuseni, Șendriceni, Nicșeni etc.

Planul unei gospodării tradiționale din zonă: 1 – tindă; 2 – „casă”; 3 – „casă


mare”; 4 – cămară; 5 – bucătărie; 6 – prispă; 7 – coteț pentru porci; 8 – bucătărie
1 2 de vară; 9 – tindă; 10 – magazie; 11 – poiată pentru găini; 12 - șură pentru oi;
13 - șură pentru vite; 14 - șopron pentru fân; 15 – ocol pentru vite; 16 – grădină
de flori; 17 – ogradă; 18 – grădină cu pomi.
Gospodărie specifică zonei de câmpie. Gospodărie specifică zonei de deal.
4

12 Gospodărie din localitatea Lozna (Subzona de influență a Siretului).


1

Gospodării din localitatea Mihăileni (Subzona de influență a Siretului).

Gospodărie din localitatea Tudora (Subzona de influență Fălticeni).

Gospodărie din localitata Tudora (Subzona de influență Fălticeni).

Gospodărie din localitatea Brăești (Subzona Nord Dorohoi — Darabani).

3 7

Gospodărie din localitatea Văculești (Subzona Nord Dorohoi — Darabani). Gospodărie din localitatea Plopeni (Subzona Botoșani — Săveni).
4

1 Gospodării din localitatea Frumușica (Subzona de influență Hârlău — Iași). 13


Gospodărie din localitatea Vlăsinești (Subzona Botoșani — Săveni).

Gospodărie din localitatea Călărași (Subzona Ștefănești — Lunca Prutului).

2 În majoritatea cazurilor, însă, s-au de formă dreptunghiulară, având la


folosit nuiele împletite, pe un schelet colțuri patru pari cu înăltimea de până
de furci de stejar înfipte în pământ. la 8 m, la înălțimea de 2 m față de
Gospodărie din localitatea Todireni (Subzona de influență Hârlău —Iași). În gospodăriile modeste, șura avea sol. Grinzile susțineau o încăpere din
pereți doar pe trei laturi. Cotețul scânduri, în care era depozitat fânul.
pentru porci era de cele mai multe ori O construcție nelipsită din
o construcție de formă rotundă, din gospodăria tradițională a zonei a fost
nuiele împletite pe după pari bătuți coșăriul (coșerul), destinat depozitării
direct în pământ. știuleților de porumb, de formă ovală,
Forma rotundă era motivată de lucrat din nuiele împletite pe după pari
economia de material și prin faptul înfipți în pământ, cu acoperiș din paie
că aceste construcții erau mai sau draniță, iar mai târziu din tablă.
călduroase. Aceeași formă rotundă o În acest ținut cu păduri puține s-au
avea și poiata de păsări, cu acoperiș folosit ca materiale de construcții
din stuf și paie, construită la fel ca și paiele, stuful și nuielele și, într-o
cotețul pentru porci. măsură destul de mare, pământul
Pivnița (zămnicul) era o groapă în diferite amestecuri: sub formă de
săpată în pământ (la adâncimea de vălătuci, sau mai târziu în secolul al
doi metri), de formă dreptunghiulară, XX-lea sub formă de chirpici. Piatra
cu dimensiunile de 2 × 4 m. Două s-a folosit în cantitate mai mică, în
furci de lemn sprijinite pe o coardă special pentru fundații, acolo unde au
constituiau suportul pentru acoperiș. existat cariere de piatră.
De la coarda din mijloc, bucăți de În zonă s-au practicat mai multe
lemn uneau pereții zămnicului. Pe sisteme constructive. Cel mai
3 acest suport se punea pământ, răspândit era sistemul bazat pe
iar uneori deasupra pământului se folosirea furcilor de stejar (groase
așezau paie sau stuf. Pereții pivniței de cca 20 cm), îngropate direct în
Gospodărie din localitatea Ripiceni (Subzona Ștefănești — Lunca Prutului). de regulă nu erau întăriți cu piatră, de pământ, la adâncimea de aproape un
aceea de multe ori se surpau. metru, având afară înălțimea de până
Mai multe gospodării aveau șopru la doi metri. La construcția unei case
pentru păstrarea fânului, o construcție intrau de obicei 12 - 14 furci de stejar,
patru fiind dispuse în colțuri, câte una
pe laturile scurte şi restul pe laturile
lungi, la uși şi ferestre.
Aceste furci erau consolidate cu trei
brâie orizontale, dispuse jos, la mijloc
și în partea de sus a furcilor. Acesta
era scheletul casei pe care apoi se
împleteau vertical nuiele de ulm, plop,
salcie. Peste nuiele se lipea pământ
ud amestecat cu paie și pleavă.
Peste pământul negru se aplica,
după uscare, lut galben amestecat
cu balegă de cal. În așezările de pe

14 cursul Jijiei, unde pădurile lipseau,


s-au construit case din vălătuci
(pământ înmuiat, amestecat cu paie).
2

Din acest amestec se formau suluri 1 Planimetria unei locuințe bicelulare.


de dimensiuni variabile. Pe un schelet
din bârne subțiri de stejar dispuse
vertical, înfipte direct în pământ, la Planimetria unei locuințe construcţie, lemnul şi pământul, sunt
distanță de aproape un metru una de monocelulare. înlocuite de cărămidă, ciment, beton,
cealaltă, se așezau vălătucii, după ţiglă, tablă, apar noi soluţii constructive
care pereții erau unși cu lut negru. 3
şi decorative. Din păcate, apar şi
În așezările de pe valea Prutului centrală cu sobă de gătit și două modele de import, străine specificului
s-au construit case din lumânărică, camere de locuit, dintre care una nu arhitecturii autohtone, kitch-uri care Planimetria unei locuințe tricelulare.
pe un schelet de furci subțiri înfipte în se încălzește). Intrarea în casă are urâţesc peisajul etnografic.
pământ. o prispă cu stâlpi, amplasată fie în
În vestul zonei, datorită prezenței Şarpanta era realizată din lemn, cu mic gărduț care avea menirea de
dreptul tindei (prispă centrală), fie îmbinări, crestături şi cuie din lemn (la a susține paiele. Pe căpriorii astfel
pădurilor, constatăm existența pe două laturi ale casei (mai rar pe construcţiile mai vechi) şi din metal pregătiți se puneau până la patru care
sistemului de construcție bazat pe
folosirea lemnului sub formă de bârne.
trei laturi); foarte rar se întâlnește un
foișor central în dreptul intrării. 2.4. Tipologii la cele mai recente. Pe căpriori se de paie de grâu împrăștiate uniform
așezau leațuri legate cu coajă de tei; și presate bine cu picioarele. Pentru
Casele de bârne se construiau pe sol
sau pe o temelie scundă din piatră. Pe
Indiferent de numărul
funcţionalitatea încaperilor, casa avea
şi de acoperişuri, la streașină se prindea un streșinar fixarea paielor, pe coama casei se
pământ sau pe temelia din piatră se
așezau tălpile (bârne groase, cioplite
o prispă plasată pe una, doua, trei sau pante, materiale de (un băț de stejar, mai gros), în care
se fixau bețe subțiri (copileți), de
prindeau nuiele lungi, mai puternice,
în formă de V întors.
patru laturi. Prispa, un fel de terasă
în patru muchii, având latura de circa scundă, înaltă de 30 — 60 cm şi lată învelitori, culori, 15 — 20 cm grosime, la distanță de
10 cm unele de altele. De multe ori, în
Stuful și-a găsit o largă întrebuințare
confecționarea acoperișurilor.
30 cm). Pe tălpi se așezau bârnele
subțiri, îmbinate la colțuri în clește.
de 40 — 160 cm, este un adapost
deschis, construit din piatră si pamânt goluri de iluminare între bețe se îngrămădeau orizontal Acesta era împărțit în ”juchi”
niște nuiele subțiri, obținându-se un (mănunchiuri cât poate cuprinde
Peste bârnele care formau pereții
casei se puneau grinzile tavanului,
bătut, uneori podit cu scânduri, care
protejează de intemperii pereţii
şi ventilare (forme
iar la capătul acestora cosoroabele
care susțineau căprioriii acoperișului.
exteriori ai casei. Acest spaţiu era permise) în funcţie
utilizat pentru depozitarea unor
Căpriorii erau prinși de cosoroabă cu produse, pentru unele activităţi de caracteristicile
cuie din lemn de corn.
Cărămida s-a folosit în măsură
casnice şi odihnă. De multe ori,
prispa este mărginită în exterior de de climă, relief şi
redusă în arhitectura tradițională a
zonei Botoșaniului. La sate era folosită
o balustradă cu stâlpi ciopliţi care
formează o galerie plină de farmec
tehnici locale
doar la construcția caselor boierești și sub streşinile largi ale locuinţei.
a ratoșurilor (hanurilor) din secolele al Uneori, prispa poartă una din perlele De obicei, în Zona Botoșani,
XVIII - lea și al XIX - lea. În secolul al locuinţei tradiţionale românesti — acoperişul tradiţional are o rezolvare
XX - lea, în arhitectura populară s-au foișorul. simplă, în patru ape. Acoperișul
folosit mai mult chirpicii. În prezent, Unitatea arhitecturii casei românești în două ape se întâlnește mai rar,
sistemul de construcție bazat pe un este dată de structura planului, în special la anexele gospodăriei,
schelet din furci de stejar nu se mai de funcţionalitatea încăperilor, de având uneori o pantă scurtă la nivelul
folosește aproape de loc. tehnicile şi materialele de construcţie, pinionului teșit. În zonă mai apar
Casele tradiționale au dimensiuni de soluţiile decorative. Interesante acoperișurile în două ape cu coama
relativ reduse, de 4 — 8 m pe latura şi deosebit de ingenioase sunt pe latura scurtă.
scurtă şi de 7 — 15 m pe latura lungă, soluţiile găsite pentru înfrumuseţarea Cele mai vechi tipuri de învelitori erau
cu 1 — 4 camere, înscrise într-un plan exteriorului (finisarea şi văruitul cele vegetale, din paie de cereale,
dreptunghiular. pereţilor, decorul din lemn cioplit stuf, draniţă (şiţă, şindrilă) şi sunt
Locuințele tradiționale sunt de 3 sau traforat, din stuc) şi interiorului sate, precum Suharău, unde acestea
tipuri: monocelulare (cu o singură locuinţei (pereţii, podeaua, podina, încă mai rezistă timpului. 4
cameră); bicelulare (cu tindă cu sobă inscripţiile de pe grinzi). Arhitectura Acoperișurile din șindrilă, țiglă și mai
de gătit şi o cameră laterală cu sobă populară trece astăzi prin profunde tărziu din tablă au apărut începând
oarbă — „casa”); tricelulare (cu tinda modificări: materialele tradiţionale de din secolul al XIX–lea. Acoperiș în patru ape, cu pante pronunțate și învelitoare din stuf.
mâna), legate cu papură sau răgoz. de cioplire, există patru variante:
Acoperișul se începea de la streașină, dreaptă, în ”bot de rață”, în ”coada
unde se punea un rând de juchi cu rândunicii”, în “solzi de pește”. Coama
rădăcinile în jos, legați de leațurile acoperișului din draniță era de cele
dintre căpriori. Al doilea rând se mai multe ori o scândură ornamentată
lega la circa 50 de cm mai sus de prin traforaj.
streașină, tot cu rădăcinile în jos. Al Începând cu secolul al XX–lea au
treilea și al patrulea rând se lega la apărut acoperișurile cu țiglă ceramică
coamă, cu vârfurile în jos. și tablă.
Începând cu secolul al XIX-lea În ultimele două decenii, acoperișul
apar și acoperișuri de draniță. Pe a suferit modificări, la construcțiile noi
același schelet descris anterior se fixa nemaiținându-se cont de specificul
dranița în rânduri orizontale, parțial local, de însorire, de orientarea

15
15
suprapuse, prezentând mai multe vânturilor etc., decât în foarte mică 6
variante în funcție atât de modul de măsură, fapt care, în unele situații a 3
cioplire a draniței, cât și de așezarea influențat durabilitatea acestora în
ei pe acoperiș. Cu privire la modul timp. Acoperiş în patru ape, cu învelitoare din draniță (comuna
Dersca).
Acoperiş cu pinionul teşit şi învelitoare din țiglă ceramică
(comuna Dersca).

4 Acoperiş în patru ape, cu extensie în două ape peste foişor


şi învelitoare din tablă (comuna Brăești).
1
Acoperiş în patru ape, cu învelitoare din stuf (comuna
Ibănești).
Acoperiș în patru ape, cu pante reduse și învelitoare din stuf.
La construcțiile noi, în volumetrie
se observă o preponderență a
folosirii acoperișului în mai multe
ape, cu volumetrii complicate și culori
stridente. Culorile acoperişurilor vechi
sunt naturale, creând o anumită
unitate și încadrare în peisajul agrar
din jur.
În general, acoperişul tradiţional
nefiind folosit ca spaţiu locuibil, nu
beneficiază de lucarne sau alte goluri
funcţionale, cu excepţia celor pentru
trecerea coşului de fum. Construcţiile
noi au în planul acoperişului timpane,
lucarne cu forme diverse, nespecifice,
neproporţionate, adesea prost
orientate cardinal, cu numeroase vicii
constructive în zonele de tangenţă cu
2 5 panta acoperişului.

Acoperiş în două ape, cu învelitoare din țiglă ceramică (comuna Ibănești). Acoperiş cu coama pe latura scurtă şi învelitoare din tablă (comuna Mihăileni).
NU! NU!

8
1 7

NU!
Acoperiș în patru ape cu învelitoare

16
din stuf.
NU!

4
9 10
Înățimea pereților mai mare decât cea a acoperișului.
2
NU!
Acoperiş în patru ape, cu extensie în
două ape peste foişor.

5 6 11

Înălțimea pereților mai mică decât cea Înălțimea pereților egală cu cea a
3 acoperișului. AŞA NU: Complicarea inutilă a acoperişului, asociată cu volumetria construcţiei,
a acoperișului. generează un efect neplăcut asupra imaginii de ansamblu.

Acoperiș în două ape, cu pinion teșit utilitare, la nivelul teritoriului rural pe


şi cu învelitoare din ţiglă. care îl deservesc.
Din punct de vedere volumetric, NU!
casa tradiţională se încadrează în tipul NU!
2.5. Gabaritele/ cu un singur nucleu compoziţional, în
care armonia şi echilibrul sunt date de NU!
proporțiile proporţiile dintre înălţimea peretelui
conforme şi acoperişului şi de întrepătrunderea
dintre spaţiile închise ale locuirii
specificului şi spaţiile semideschise care fac
legătura cu lumea înconjurătoare.
local sau soluții În Zona Botoșani se remarcă
existenţa cu preponderenţă a
12 13 14
ecologice durabile construcţiilor tradiţionale joase, cu
de secol XXI un singur nivel. Construcţiile cu etaj
sunt prezente mai rar şi în special
AŞA NU: Pierderea caracterului tradiţional al unui sat prin apariția de clădiri noi supradimensionate şi cu volumetrii
necontrolate și neconforme specificului local.
în programele de arhitectură de mai
Construcţii tradiţionale mare amploare: conace, mănăstiri.
În funcție de condițiile climatice și de a acoperișului; înălțimea pereților este volumetrice ale arhitecturii populare,
Din punct de vedere funcţional, mai mare decât cea a acoperișului, realizate în general din materiale
în mediul rural analizat, se relieful unde sunt amplasate, la casele
de locuit se întâlnesc următoarele dar nu mai mult de o dată și jumătate. naturale: sistem constructiv din lemn,
remarcă existenţa unor construcţii tencuieli de var sau lut etc., cu proporţii
preponderent private, cu rol de proporții: înălțimea pereților este mai
mică decât cea a acoperișului (până Locuințe tradiționale şi rapoarte de faţadă caracteristice
locuinţă, cu volumetrie redusă, şi a Sunt construcţii cu gabarit redus, zonei în care se încadrează.
unor construcţii cu funcţiuni publice, la jumătate din înălțimea acestuia);
înălțimea pereților este egală cu cea înscriindu-se în caracterele generale
Conace și ratoșe
Acestea sunt construcţii cu gabarit mai mare, care de multe ori aparțin
arhitecturii “culte”, cu autor cunoscut, inspirate uneori din volumetria şi aspectul
exterior al arhitecturii populare, care adoptă soluţii constructive şi de finisaj de
cele mai multe ori adaptate locului în care acestea se încadrează. Reprezintă
de regulă locuinţe evoluate, cu sisteme constructive mixte, folosind ca materiale
cărămida, lemnul, betonul, în proporţii variabile, în funcţie de elementele
constructive şi de perioada în care acestea au fost realizate. Unele dintre aceste
construcţii au fost preluate în prezent în circuitul public, adăpostind funcţiuni
utilitare la nivelul teritoriului pe care îl deservesc. La aceste construcţii se
întâlnesc caractere distinctive de individualizare provenite uneori şi din elemente
de arhitectură urbană locală reinterpretate.

17
17
8
5
Conacul Balș din Joldești.
Conacul Rosetti din Ionăşeni.

Conacul Miclescu din Călinești.

Conacul Urșianu din Mihălășeni.


6

Conacul Alexandrescu din Guranda.

Conacul Henk din Brăteni.

10

Conacul Buldur-Lățescu din Hudeşti.

3 4 7

Conacul Moruzi din Vărful Câmpului. Conacul Eduard Bubor din Dersca. Ratoș din Săveni.
Construcţii anexe
Sunt construcţii cu gabarit redus, dispuse de regulă în sistem pavilionar şi
legate între ele de diverse spaţii semideschise, realizate din materiale naturale
şi materiale cu mai mică durabilitate în timp, la care prevalează funcţionalitatea
şi adaptabilitatea la condiţiile de mediu raportat la funcţiunea acestora: grajduri,
șuri, bucatarii de vară etc.
Constructiile anexe sunt din chirpici sau lemn, mai rar din cărămidă, acoperișul
având învelitoare din șiță sau din paie.

4
7

18 Anexe tehnice la un conac din Vârful


Câmpului – castel de apă și uzină
electrică. Construcție monovolum destinată depozitării cerealelor, amplasată în afara
localității.
Construcţii monovolum cu
gabarite mari
Sunt construcţii cu gabarite mai mari,
pentru care nu se remarcă o anumită
regulă în alcătuirea proporţiilor şi nu
a existat un interes în acest sens.
De regulă, acest tip de construcţii
nu sunt situate în vatra satului, şi
se adresează preponderent unor
funcţiuni agricole, industriale etc.,
fiind de obicei construcţii anexe. Astfel
de construcţii nu au neapărat legătură
1 cu specificul local; în prezent, în
majoritatea cazurilor sunt în stadiu de
ruină. De obicei sunt constructii mai
noi şi nu au legătură cu arhitectura 8
tradiţională.
Construcție monovolum cu destinația de moară, având pereții din piatră si
acoperiș din țiglă.

2 Construcție monovolum cu destinația


de fabrică de produse ceramice,
având pereții din cărămidă.
Exemple de construcții anexe gospodărești cu funcțiuni multiple.

6
9
3
Construcție monovolum cu destinația
de moară, amplasată în intravilanul Construcție monovolum cu destinația de depozitare cereale – hambar, având
Construcție monovolum destinată creșterii animalelor, amplasată în afara localității. pereții din lemn.
2.6. Travei de Prispa, cerdacul
Aproape toate construcţiile sunt
remarcându-se apariţia unor elemente
decorative de conturare a ferestrelor
ulterior preluat, în diverse forme,
în arhitectura caselor de zid. Apar
brâuri/ cornişe decorative din stuc etc.
Detalii decorative mai apar la nivelul
fațadă conform prevăzute cu prispă sau cerdac,
întinsă pe una, două sau trei laturi (în
pentru construcţiile tencuite, şi cu
precădere pentru construcţiile mai noi
ca elemente puternice decorative
golurile/ arcadele de la foişoare (din
stâlpilor, streșinii, paziei, al capetelor
de grinzi şi căpriori și contribuie la
specificului local, funcţie de orientarea cardinală), cu din cărămida, cu vădite influenţe din paiantă/ cărămidă), preluate uneori imaginea de ansamblu a peisajului
funcţiuni utilitare şi estetice. Prispele arhitectura urbană. Dintre sistemele şi adăugite construcţiilor tradiţionale rural. Aproape toate casele sunt
fără a ieși din sunt așezate pe un soclu scund și ornamentale vechi, casa nouă a din lemn din arhitectura de zid prin prevăzute cu prispă (cerdac, foişor),
scara clădirilor pot avea sau nu stâlpi și balustrade.
Cerdacurile (gangurile) sunt ridicate
preluat crestăturile şi structura,
însă în forme schimbate şi mai
tehnica paiantei.
Finisajele de pe faţadă sunt simple,
plasată pe latura dinspre curte.
În ultimele decenii, aceste caractere
învecinate, ca față de sol și de regulă se sprijină pe
consolele tălpilor din lemn ale caselor,
numeroase. De asemenea, tencuiala
este rareori colorată, iar motivele
de regulă tencuielile sunt acoperite cu
vopsea de var, lemnul tratat cu ulei
regulatoare comune s-au diluat din
cauza apariţiei acoperişurilor cu mai
percepție umană sau pe fundațiile izolate sub stâlpi, ornamentale se grupează la cornişe de in, culorile sunt in nuanţe naturale, multe pante, a existenţei coamelor
având și balustrade. şi în jurul ferestrelor, după modelul nesaturate. Ulterior, au apărut înclinate, a dispariţiei spaţiilor
Elementele regulatoare care
creează liniile principale ale faţadelor
Foișoarele amplasate în dreptul
intrărilor, pot fi izolate sau sub formă
caselor orăşeneşti. Se observă o
frecvenţă mai mare a traforajului, care
împodobeşte frontoanele foişoarelor
elemente decorative de influenţă
cultă: profilaturi la nivelul ferestrelor,
semideschise.
19
19
sunt determinate de linia de coamă, de lărgiri ale prispelor sau cerdacurilor, în două ape, precum şi streaşina
linia de streaşină, prispa (cerdacul, cu stâlpi și balustrade, marcate în acoperişului.
foişorul), fundaţia. fațade de extensiile specifice ale O pondere importantă o are în
Construcţiile tradiţionale, fie că acoperișurilor caselor. Stâlpii sunt arhitectura de zid decorul volumetric,
vorbim de programe de arhitectură simpli sau ornamentați prin crestare, în stuc sau piatră, valorificat şi păstrat
simple (locuinţe) sau cu un grad iar balustradele pot fi și ele simple sau in special în arhitectura cultă, şi
de complexitate crescut (conace, ornamentate prin traforare, la fel ca
biserici şi ansambluri monahale), frontoanele foișoarelor.
prezintă câteva elemente definitorii
volumetrice generate de condiţiile Decoraţiile de faţadă
climatice şi geografice. Decoraţiile de faţadă au fost prezente
iniţial la construcţiile din lemn, ulterior

1
7

2
4

3 5 6 8

Exemple de rezolvarea a traveii de fațadă în diferite subzone. Decorații de fațadă la construcții cu arhitecură cultă, în mediul rural.
2.7. Raportul de rășini; cele ale construcțiilor noi
nu au o coerență de ansamblu și
B. Construcții noi cu gabarit
mediu (120 – 250 mp) – adecvate
plin/ gol, forma, au deseori culori standard – alb, de
cele mai multe ori (datorită resurselor
pentru funcțiuni de tipul: locuințe
individuale, funcție educațională
dimensiunea financiare reduse), fiind realizate din (creșe, grădinițe, after-school) ateliere
PVC sau acoperite cu o folie cu imitație mecanice, hale de producție, ateliere
și proporția de lemn. În unele situații dimensiunile meșteșugărești și de producție de
golurilor și a tradiționale ale ferestrelor nu mai
corespund necesităților utilizării
dimensiuni medii;

ferestrelor conform actuale ale spațiilor, fapt ce se


răsfrânge în tendința de augumentare
C. Construcții noi cu gabarit mare
(peste 250 mp):
specificului local a dimensiunilor. - realizate sub formă de ansamblu
pavilionar, adecvat implantării în

20 Ferestrele întâlnite sunt, de cele


mai multe ori, de formă pătrată sau
3
țesutul rural a funcțiunilor de tip:
servicii, birouri, administrație, IT etc.;
- realizate sub formă de ansambluri
de dreptunghi așezat vertical, uneori de dimensiuni mari, adecvate pentru
dispuse pe fațadă în perechi. Deși de Amplasarea ferestrelor în perechi, deoparte și de alta a intrării, reprezintă o funcțiuni de tipul: educațională (școli,
influiență urbană, acestea au un rol caracteristică ce se regăsește la majoritatea construcțiilor de locuințe tradiţionale. săli de sport), producție, activități
important în conturarea imaginii casei meșteșugărești, depozitare, clădiri
tradiționale, oferind specificitate și zootehnice, vinării etc.
individualitate construcțiilor vechi.
Ferestrele (simple sau duble) 3. AMPLASAREA Ghidul
construcţiilor
se adresează
existente, cât
atât
şi

CONSTRUCŢIILOR
și în general tâmplăria (uși, porți) construcţiilor propuse. Atât pentru
tradiționale sunt realizate din lemn conversia construcţiilor existente,
aparent sau sunt finisate cu vopsele cât și pentru construcţiile propuse,
pe bază de ulei de in sau pe baza se recomandă folosirea tehnicilor, a
materialelor tradiţionale originale şi
Amplasarea construcțiilor trebuie așezarea tradițională a construcțiilor a meşterilor care încă mai există în
să respecte coerenţa de ansamblu pe loturi în zonă. zonă.
în care se integrează şi se va face Pentru toate funcţiunilele aflate în
conform specificului localităţii, în
funcţie de accesibilitate, panta 3.1. Prevederi studiu, se recomandă refolosirea
fondului construit existent: a caselor,
terenului, orientare, însorire, curenţi
de aer, prezenţa unui curs de apă, generale privind grajdurilor, șoproanelor și a șurilor,
care să valorifice un fond construit
alinieri, fronturi, retrageri de la stradă/
uliţă, număr de clădiri amplasate
intervențiile noi valoros (există, de exemplu, problema
caselor tradiționale abandonate,
pe lot şi distanţele dintre acestea nu neapărat listate ca monumente
(ierarhizare). Există două soluții de amplasare: istorice), care păstrează de cele mai
Modul de amplasare a construcţilor multe ori caracteristici sintetice ale
pe lot va avea la bază reglementările a) în afara vetrei satului – pentru arhitecturii tradiţionale.
PUG, Codul Civil, normativele şi funcțiuni precum: centre de producție Modalităţile de extindere se pot
legislaţia în vigoare la data întocmirii și de procesare de dimensiuni mari, realiza:
proiectului, privitoare la distanţa grajduri ale fermelor zootehnice, săli - în continuarea volumului, la
minimă dintre construcţii, însorire, de sport mari, etc.; înălţime asemănătoare cu acoperișul
siguranţă şi stabilitate, siguranţă b) locuire sau alte funcțiuni şi cu aceeaşi formă de acoperiş,
la foc. În cazul zonelor construite compatibile cu locuirea și care nu respectând ierarhia volumelor;
compact, construcţiile se vor alinia cu generează poluare sau o sarcină - ca volum nou, similar ca formă şi
existentul. Se recomandă retragerea suplimentară incompatibilă cu rețelele proporţie, legat de volumul existent
construcţiilor faţă de aliniament, dacă edilitare sau cu sistemele de circulație prin diverse spaţii de articulare;
se respectă coerenţa şi caracterul existente în zona în care noul/ noile - prin reconversia şi extinderea
fronturilor stradale. volume se inserează. anexelor: șoproane, grajduri, șuri.
Nu se recomandă derogări de la
regulamentele locale de urbanism
prin documentații de urbanism PUD/
Noile construcții se vor împărți în trei
categorii: 3.2. Amplasarea
PUZ.
În situaţia în care se vor întocmi A. Construcții noi cu gabarit în cadrul aşezării
astfel de documentaţii, acestea mic (max. 120 mp) – adecvate
vor cuprinde OBLIGATORIU pentru funcțiuni precum: locuințe Regulile de amplasare a funcțiunilor
documentaţia pentru studiul de individuale, cabinete medicale, puncte vor avea la bază reglementările
1 2 amplasament şi încadrare în farmaceutice, ateliere meșteșugărești PATJ/ PUG. Nu sunt recomandabile
volumetria de ansamblu, conform cu sau de producție de mici dimensiuni, derogări de la RLU prin documentații
ANEXA 1. Se va justifica amplasarea centre comunitare cu rol social, de urbanism PUD/PUZ.
Exemple de dimensiuni și proporții ale golurilor la construcțiile de factură cultă, pe teren cu un plan de încadrare în agropensiuni; Amplasarea trebuie să aibă la
în mediul rural. zonă (ANEXA 1), care să evidențieze bază prevederile şi reglementările
să fie amplasate într-o zonă în afara zonele periferice se va justifica prin public. Amplasarea în vatra satului urbanistice, Codul Civil, normativele şi
conurilor de vizibilitate importante, studiul de amplasament (ANEXA 1). se va justifica printr-un studiu de legislaţia în vigoare la data întocmirii
NU! chiar la o depărtare mai mare de sat. Autorizarea executării construcţiilor amplasare. proiectului privitoare la distanţa
Intervenţiile pe construcţiile existente şi a amenajărilor pe terenurile minimă dintre construcţii, însorire,
şi construcţiile noi nu trebuie să se agricole din extravilan este permisă B. Construcții noi cu gabarit siguranţă şi stabilitate, siguranţă la
evidenţieze ca elemente dominante pentru funcţiunile şi în condiţiile foc.
1 vizibile din drum sau din diverse stabilite de lege. Se va urmări mare (peste 250 mp) de tip Nu sunt recomandabile derogări
puncte de perspectivă şi belvedere gruparea suprafeţelor de teren monovolum de la regulamentul general de
cunoscute la nivel local. afectate construcţiilor, spre a evita urbanism prin planuri urbanistice
AŞA NU: Nu este recomandată prejudicierea activităţilor agricole şi Se vor amplasa în exteriorul vetrei de detaliu sau zonale. În situaţia
amplasarea în vatra satului a unor satului, într-o zonă acceptată prin
construcţii supradimensionate, 3.2.1. Recomandări de creştere a animalelor.
PUG/ PUZ sau neocupată de țesutul
în care se vor întocmi astfel de
documentaţii, acestea vor cuprinde
având volumetrii ce nu amintesc de specific local, pentru a nu agresa
A. Construcții noi cu gabarit OBLIGATORIU documentaţia pentru

21
specificul local. Amplasarea trebuie să aibă la caracterul rural al zonei. Se vor găsi studiul de amplasament şi încadrare
bază cutumele locale, reglementările mic (< 120 mp), construcții soluții compensatorii de ameliorare în volumetria de ansamblu, pentru
prevăzute în regulamentul de noi cu gabarit mediu (120 a impactului vizual major asupra justificarea oportunității intervenției
prevăzute în regulamentul de
urbanism specific fiecărei zone în urbanism specific fiecărei zone în – 250 mp) și construcții noi teritoriului: împrejmuirea cu vegetație, din punct de vedere al modului de
acoperirea cu iarbă, îngroparea
care se amplasează construcţia şi care se amplasează construcţia şi cu gabarit mare dispuse în parțială în pământ etc. Amplasarea
amplasare pe parcelă.
Regulamentul General de Urbanism,
Regulamentul General de Urbanism,
cu modificările şi completările sistem pavilionar (peste 250 se va justifica printr-un studiu de A. Construcții noi cu gabarit mic (<
cu modificările şi completările mp) amplasare.
ulterioare. ulterioare. 120 mp), construcții noi cu gabarit
Autorizarea lucrărilor se face cu Nu sunt recomandabile derogări de mediu (120 – 250 mp) și construcții
respectarea normelor stabilite de la RLU prin documentaţii de urbanism
PUD/ PUZ.
Se vor amplasa, preferabil, în vatra
satului, ținând cont de țesutul rural 3.3. POT, CUT, regim noi cu gabarit mare (peste 250 mp)
dispuse în sistem pavilionar
consiliile locale pentru ocuparea
raţională a terenurilor şi pentru Autorizarea lucrărilor se face cu
respectarea normelor stabilite de
existent și de specificul local, iar
dacă este cazul modificării planului
de înălţime - POT (procentul de ocupare a
realizarea următoarelor obiective:
- completarea zonelor centrale, consiliile locale pentru ocuparea parcelar existent (divizare sau terenului) recomandat, maxim = 30%,
potrivit condiţiilor urbanistice specific raţională a terenurilor şi pentru comasare), acest lucru se va realiza Regulile de amplasare a clădirilor pentru parcelele sub 500 mp și scade
impuse de caracterul zonei, având realizarea următoarelor obiective: fără modificarea aspectului spațiului vor avea la bază reglementările cu câte 3% pentru fiecare 100 mp în
prioritate instituţiile publice, precum şi - completarea zonelor centrale, plus; 15% la terenurile peste 1000 mp;
serviciile de interes general; potrivit condiţiilor urbanistice specifice - Regimul de înălțime maxim: S/ D
- valorificarea terenurilor din zonele impuse de caracterul zonei, având + P + M (subsol/ demisol + parter +
echipate cu reţele tehnico-edilitare; prioritate instituţiile publice, precum şi NU! mansardă);
Autorizarea executării construcţiilor serviciile de interes general; - Înălţimea maximă măsurată la
şi a amenajărilor pe terenurile - valorificarea terenurilor din zonele streaşină nu va depăşi 7 m, în nici un
agricole din extravilan este permisă echipate cu reţele tehnico-edilitare. punct de pe conturul construcţiei;
pentru funcţiunile şi în condiţiile Construcţiile se vor amplasa - Înălţimea maximă la coamă nu va
stabilite de lege. Se va urmări corespunzător funcţiunilor pe care depăşi 11 m.
le adăpostesc: funcţiunile cu scară 2
gruparea suprafeţelor de teren
afectate construcţiilor, spre a evita mare, funcţiunile posibil generatoare B. Construcții noi cu gabarit mare
prejudicierea activităţilor agricole şi de poluare (ferme animale, procesare (peste 250 mp) de tip monovolum
de biomasă, depozite etc.),
de creştere a animalelor
necompatibile în mod direct cu funcţia NU! - POT (procentul de ocupare a
Construcţiile se vor amplasa
corespunzător funcţiunilor pe care le de locuire – la periferia satului, în terenului) recomandat, maxim = 30%;
adăpostesc. zonele de dezvoltare a acestuia, în - Regimul de înălțime maxim: S/ D
Construcțiile cu gabarit mic, cele cu zone cu grad mare de răsfirare, după + P + M (subsol/ demisol + parter +
gabarit mijlociu și cele cu gabarit mare caz. mansardă);
care pot fi realizate sub formă de Amplasarea construcţiilor care, prin - Înălţimea maximă măsurată la
ansamblu pavilionar și se încadrează natura şi destinaţia lor, pot genera streaşină nu va depăşi 7 m, în nici un
în țesutul local, vor fi amplasate riscuri tehnologice (determinate de punct de pe conturul construcţiei;
în vatra satului sau la marginea procesele industriale sau agricole - Înălţimea maximă la coamă nu va
acestuia, ținând cont de amplasarea care prezintă pericol de incendii, depăşi 11 m.
clădirilor din vecinătate, pentru a explozii, radiaţii, surpări de teren Loturile cu suprafaţă mai mică
asigura însorirea, igiena și coerența sau de poluare a aerului, a apei sau de 400 mp nu sunt eligibile pentru
arealului din care vor face parte. solului) se face numai pe baza unui construire. Pentru terenurile rezultate
Construcțiile cu gabarit mare, studiu de impact elaborat şi aprobat în urma dezmembrării, POT și CUT
monovolum, care depășesc scara conform prevederilor legale. se vor calcula raportat la suprafața
locului, vor fi obligatoriu amplasate în Se va evita comasarea sau divizarea terenului inițial, din planul parcelar
afara satului, la marginea localității, parcelelor, ţinându-se cont de istoric.
într-o zonă rezervată prin PUG caracteristicile parcelarului istoric
sau neocupată de țesutul specific păstrat. Modificarea (comasarea 3
local, fără să agreseze peisajul și sau divizarea) acestuia este permisă
perspectivele importante către sat. dacă nu se schimbă/ alterează
imaginea spaţiului public. Amplasarea AŞA NU: Amplasarea unor construcții cu volume, forme și materiale străine de
În general, se recomandă ca acestea tradiția locală.
intervenţiilor în vatra satului şi/ sau în
DA DA NU! DA

22
1 3
2
AȘA DA: Amenajarea unei mansarde AȘA DA: Se poate amenaja un etaj AȘA NU: Nu se recomandă
în volumul podului se poate realiza cu mansardat prin ridicarea cotei la construirea de locuințe unifamilale
costuri reduse și fără a altera imaginea streaşină, dar nu mai mult de 5,5 m cu mai mult de de două nivele +
construcției și a vecinătăților. faţă de teren şi de 3 m faţă de cota mansardă, adică va fi posibil doar 5
parterului. demisol + parter + mansardă.

DA

4
AȘA DA: Integrare în cadrul natural şi în specificul local — Centru de relaxare şi
echitaţie în Subzona Siret — construcții noi cu gabarit mare dezvoltate în sistem
Schemă explicativă privind aşezarea construcţiilor pe teren în pantă; ilustrarea termenilor subsol, demisol şi parter, conform pavilionar, amplasate în afara vetrelor de sate (între sate).
Normativului P118.

NU! NU!
3.4. Amplasarea
construcţiilor şi
amenajărilor noi în
afara vetrei satului 7
9
– probleme de
încadrare în peisaj
NU! NU!
Construcţiile noi nu trebuie să se
evidenţieze ca elemente dominante
vizibile din drum sau din diverse
puncte de perspectivă şi de belvedere
cunoscute la nivel local. Se interzice
amplasarea construcţiilor noi în
vizorul primei imagini asupra satului. 8 10

AŞA NU: Amplasarea construcțiilor cu impact vizual agresiv, fără a fi prevăzute perdele verzi de protecție.
ansamblul organizării gospodăriei. principale şi dimensionate conform Modul de ocupare a terenului:
Elemente valoroase care se funcţiunilor pe care acestea le - 20 % teren ocupat de construcţii;
NU! DA încurajează a fi păstrate: îndeplinesc (ex: soluţii pavilionare de - 80 % teren amenajat (curte pentru
- existenţa unei construcţii principale mobilare a lotului); recreaţii şi amenajări sportive, zonă
dominante ca volumetrie, plastică - retragerea construcţiilor de la verde, grădină de flori) din terenul
exterioară şi amplasare în cadrul stradă şi păstrarea grădinii de flori din total.
lotului; faţa curţii. Pentru a asigura un grad de însorire
- construcţiile anexe şi/ sau volumele optim şi o eficienţă energetică sporită,
secundare componente ale volumului saloanele, rezervele, cabinetele
principal subordonate construcţiei
Recomandări care ţin de medicale se vor orienta spre sud,
calitatea utilizării spaţiilor sud-est şi sud-vest. Laboratoarele,
serviciile tehnice medicale, spaţiile
Cultură şi educaţie: care necesită o lumină constantă pe

23
În cazul construcţiilor de învăţământ, tot parcursul zilei se vor orienta spre
se recomandă împărţirea nord.
amplasamentului în mai multe
zone funcţionale: zona ocupată de Construcţiile comerciale şi de
construcţie, zona curţii de recreaţie, servicii:
zona terenurilor şi a instalaţiilor Se recomandă orientarea spaţiilor
NU! sportive şi zona verde. Pentru funcţionale pe lot astfel încât să se
învătământul preşcolar (grădiniţe), asigure însorirea spaţiilor pentru public
4 se va asigura o suprafaţă minimă şi a birourilor. Depozitele, atelierele de
de teren de 22 mp/ copil, iar pentru lucru, spaţiile care necesită o lumină
şcoli primare, gimnaziale, licee, şcoli constantă pe tot parcursul zilei se vor
1 postliceale şi şcoli profesionale, o orienta spre nord.
2 suprafaţă minimă de 20 mp/ elev.
AȘA NU: Supradimensionarea unor Modul de ocupare a terenului: Construcţiile de învăţământ:
laturi ale construcției poate scoate AȘA DA: Prin fragmentarea volumului, - 25 % teren ocupat de construcţii; Pentru a asigura un grad de însorire
construcția din scara locului, cu impact dar fără a pierde din suprafața - 75 % teren amenajat (curte pentru optim şi o eficienţă energetică sporită,
negativ asupra peisajului înconjurător. construită, se îmbunătățește vizibil recreaţii şi amenajări sportive, zonă orientarea sălilor de clasă va fi către
impactul vizual asupra mediului, dând
NU! verde, grădină de flori) din terenul sud, sud-est, sud-vest (mai puţin
întregii construcții o scară umană.
5 total. recomandat). Dormitoarele şi spaţiile
de joacă din creşe, creşe speciale şi
Sănătate: centre pentru copii vor fi orientate spre
AȘA NU: Se va evita amplasarea unor Pentru construcţiile de creşe şi creşe sud, sud-est, sud-vest. Bibliotecile,
construcții noi la limita lotului către
NU! stradă, fără a respecta retragerile şi/
speciale, amplasamentul trebuie să sălile de ateliere şi laboratoarele,
asigure o suprafaţă de minimum 25 spaţiile care necesită o lumină
sau aliniamentul existent. mp/ copil pentru creşe şi de 40mp/ constantă pe tot parcursul zilei, se
copil pentru creşe speciale, grupate vor orienta spre nord. Terenurile de
în mai multe zone: zona ocupată de sport se vor orienta cu latura lungă
construcţii, zona ocupată de spaţii pe direcția nord-sud, cu o abatere de
3 de joacă (nisip, bazin, plajă, gazon); maximum 15 grade spre est sau spre
NU! zona administrativă şi zona verde de vest.
AȘA NU: Se va evita amplasarea construcțiilor de dimensiuni mari la intrarea în 6 parc şi alei.
sat, mai ales în conul de vizibilitate al unui monument sau ansamblu important
de clădiri. În general, gabaritul clădirilor scade spre marginea satului, iar clădirile
noi trebuie să țină cont de acest lucru.
NU!
3.5. Amplasarea în imaginea generală percepută la
nivelul străzii.
construcţiilor şi Pentru menținerea sau refacerea
identității spațiului tipic rural, este 7
NU!
amenajărilor noi importantă preluarea și evidențierea
relației şi a dialogului dintre zonele
în vatra satului unei gospodării, accesele, traseele,
– probleme de articulațiile, gabaritele, orientarea
construcțiilor unele față de celelalte și
NU!
încadrare pe lot față de drum, ca și limbajul arhitectural
echilibrat, volumetria discretă.
8 9
Amplasarea construcţiilor pe lot se Pentru intervenţiile pe construcţii
va face cu păstrarea organizării şi existente (reconversie şi/ sau AȘA NU: Amplasare AȘA NU: Amplasare necorespunzătoare a unei clădiri monolovolum , cu
ierarhizării specifice pe parcelă a extindere), conversia funcţională şi necorespunzătoare prin îndesire destinația de învățământ, în cadrul localității.
construcţiilor, asigurându-se coerenţa volumetrică se va realiza cu păstrarea excesivă; volume și forme în
ansamblului și integrarea volumelor specificului local şi integrarea contradicție cu specificul zonei.
construcţiei şi a extinderilor în
4. AMENAJAREA DA
CLĂDIRILOR EXISTENTE DA

Ca principiu, amenajarea unei clădiri în aşa fel încât să obţină echilibrul


presupune intervenţii asupra acesteia, între forma obiectului confecţionat şi
cu scopul de a obţine încăperi cu funcţionalitatea lui practică şi artistică.
funcţiuni noi în interiorul volumului În cadrul gospodăriilor tradiţionale,
existent. construcţiile componente se pot
Amenajarea interiorului locuinţei moderniza sau pot primi noi destinaţii

24 tradiţionale este dependentă de


funcţionalitatea camerelor (casa de
locuit, casa mare, la vatră), de poziţia
prin amenajări care să nu le schimbe
caracterul original. Astfel, locuinţele
exstente îşi pot extinde spaţiul util şi
vetrei, a peretelui cu uşa sau cu locuibil prin mansardarea podurilor
fereastra. În casa veche românească şi prin extinderea lor în spaţii ale
nu exista loc, piesă de mobilier sau anexelor existente. De asemenea pot
de construcţie fără să fie insoţit de fi amenajate încăperi cu funcţiuni noi
un obicei, o credinţă sau o anumită în spaţiul existent, cum ar fi bucătăria
semnificaţie spirituală. De pildă, şi/ sau baia amenajate în tinda
patul era astfel orientat încât poziţia existentă.
corpului în timpul somnului să fie, Dar, clădirile componente ale unei
pe cât posibil, pe directia est-vest, gospodării pot avea, prin amenajare,
aceeaşi cu poziţia odihnei veşnice şi alte funcţiuni noi, altele decât cea de
din morminte. Mobilierul ţărănesc locuire, compatibile cu dimensiunile şi
este un exemplu al felului în care condiţiile oferite de acestea.
românul a ştiut să prelucreze lemnul

DA

4 5
DA DA AȘA DA: Amenajarea unor încăperi cu funcțiuni noi (cum ar fi băile) în interiorul locuinței.

DA DA
1

DA

2 3 6 7

AȘA DA: Mansardarea podurilor caselor și anexelor poate constitui o modalitate AȘA DA: Anexele care şi-au pierdut funcţiunea de depozitare se pretează foarte bine la amenajare ca locuinţe, fiind
eficientă de a câștiga spațiu de locuit. compatibile ca dimensiuni cu acestea şi contribuind cel mai mult, alături de case, la imaginea caracteristică a localităţii.
5. ELEMENTELE DE DA DA DA
CONSTRUCȚIE
În prezent, materialele moderne de de rezistente la acțiunea radiației
proastă calitate și efectele modernizării solare și în special a componentelor
prost înțelese, au un efect negativ UVA-UVB, care produc degradări
asupra mediului și asupra ambianței rapide oricărui material de sinteză 1 2
rurale; spre exemplu: (PVC, polistiren, poliuretan, rășini de

25
• tencuielile interioare și exterioare aglomerare, compuși ai zugrăvelilor și
realizate tradițional, pe rețea de șipci vopselelor sintetice etc.). AȘA DA: Casă cu structură de lemn și pereți din amestec de cânepă cu var -
din lemn și mortare pe bază de nisip În mod identic, materialele naturale au denumirea materialului este Hempcrete (Hemp-Lime).
și var, au fost înlocuite cu tencuieli o mai bună durabilitate și comportare
uscate - plăcile de gips-carton, sub acțiunea factorilor climatici ciclici,
utilizate la exterior și interior; temperatură - umiditate - gelivitate, 3
• pardoselile din lemn natural (de sau a acțiunilor rezultate din seism,
tip dușumea, parchet din lemn etc.) incendiu, accidente climatice.
au fost înlocuite cu parchetul laminat, După cum au spus și cei de la AȘA DA: Casă cu structură din
care este un material de sinteză, INCERC Iași, este imperios necesar Material local Componența calității vieții care este panouri de lemn lamelar încleiat -
neecologic și impermeabil la vapori; ca specialiștii și autoritățile locale: resimțită pozitiv datorită utilizării denumirea materialului este CLT
• finisajele exterioare și interioare - să transmită comunităților locale materialului (Cross laminated - timber).
pe bază de var natural ale pereților și și să le îndrume în timp util pentru a Piatra Stabilitate termică, izolare acustică
tavanelor, au fost înlocuite, aproape în valorifica cât mai bine oportunitatea
totalitate, cu materiale de sinteză de de a avea o locuință sau o clădire Agregate naturale Stabilitate termică, izolare acustică
tipul vopselelor lavabile sau pe bază de sănătoasă și trainică, cu costuri/ DA
ulei, pierzându-se o sursă importantă lucrări de întreținere reduse; Argila Confort higrotermic, regulator de
de sănătate pentru locatari, finisajele - să susțină necesitatea de a umiditate a aerului, stabilitate termică,
realizate cu var natural având efect se renunța la materialele absolut izolare acustică
debactericid, agent de combatere nesănătoase, promovate pe piață în
a efectelor de acumulare a apei în mod agresiv și de a folosi tehnicile Varul natural stins (hidraulic) Purificare și dezinfectare a aerului, efect
pereți, regulator de umiditate, de și materialele locale naturale/ bactericid, depoluare prin absorbția
combatere a mucegaiurilor; sănătoase, trainice și ieftine pe care CO2
• izolațiile termice la tavane, poduri, le au la îndemână; Lemn de foioase Stabilitate termică, regulator de
pardoseli, realizate cu materiale - să insufle comunităților convingerea umiditate
tradiționale, ecologice au fost că tehnicile și materialele locale care
înlocuite cu materiale de sinteză și-au dovedit durabilitatea în timp sunt Lemn de rășinoase Stabilitate termică, regulator de
sau cu compuși de sinteză, eficienți mult mai valoroase și mai sănătoase umiditate
din punct de vedere termic dar care pe termen lung; utilizarea unor
nu mai au calități generatoare de materiale de construcție artificiale și Fibre din lemn, fibre celulozice Confort termic, regulator de umiditate
condiții de viață sănătoasă. La casele profund nesănătoase atrage după
existente cu pereții din bârne de sine numai consecințe negative în Baloți de paie, deșeuri vegetale Confort termic, regulator de umiditate
lemn, se utilizează frecvent în ultima timp, chiar dacă acestea par o soluție 4
vreme ca material de izolație termică mai ușoară pe moment; Cânepă Confort termic, regulator de umiditate
polistirenul expandat, care alterează - să promoveze la nivelul propriilor
calitățile eco-durabile ale construcției. construcții, varul stins (hidraulic) Stuf Confort termic, regulator de umiditate
în locul finisajelor lavabile, lemnul Lâna de oaie Confort termic, regulator de umiditate
Caracteristicile definitorii prelucrat superior în locul plasticului și DA
complexe, fizico-chimice, relevante multe alte materiale naturale în locul Vata bazaltică Confort termic, siguranță la foc,
pentru utilizarea în construcții celor de sinteză. izolare acustică
a materialelor naturale locale în
România Amestecurile de cânepă, lână și Confort termic, regulator de umiditate,
Materialele naturale, fie de natură var siguranță la foc, purificare și dezinfectare
minerală (anorganice) sau organice a aerului, efect bactericid, depoluare
(de origine vegetală sau animală), prin absorbția CO2, izolare acustică
au caracteristici comune deosebit de 5
importante, care le fac net superioare Amestecurile de paie, fibre Confort higrotermic, regulator de
din punct de vedere ecologic și al lemnoase, fibre de lână, cânepă, umiditate a aerului, stabilitate termică,
durabilității, în raport cu materialele cu argilă (chirpici), var stins pastă izolare acustică, siguranță la foc,
purificare și dezinfectare a aerului, efect AȘA DA: Case cu schelet din lemn
de sinteză folosite la izolații. Astfel, şi pereţi din baloţi de paie (4) sau cu
materialele care provin și se formează bactericid, depoluare prin absorbția
CO2 pereţi din blocuri de argilă amestecată
în mediul natural, sunt deosebit cu paie (5).
5.1. ACOPERIŞUL având uneori o pantă scur tă
la nivelul pinionului teșit. În zonă mai
apar acoperișurile în două ape cu DA DA
coama pe latura scurtă. DA
Analiza şi recomandările privitoare
la acoperiş evaluează următoarele Cele mai vechi tipuri de invelitori erau
componente ale sale: formă şi cele vegetale, din paie de cereale,
volumetrie, şarpantă (tipuri de stuf, draniţă (şiţă, şindrilă) şi sunt
structură – materiale utilizate şi sate, precum Suharău, unde acestea
tratamente), învelitoare (materiale încă mai rezistă timpului.
utilizate şi culori), marcarea Acoperișurile cu învelitori din șindrilă,
țiglă și mai târziu din tablă, au apărut 2 3 4
posibilelor probleme ce pot apărea la
comportamentul în timp. începând din secolul al XIX-lea.

26
AȘA DA: Exemple de acoperișuri cu volumetrie simplă sau complexă care se încadrează în specificul local.
Recomandările se grupează pe trei 5.1.2. Recomandări
categorii:
Streșinile vor asigura atât controlul
A. Construcții noi cu gabarit A. construcţii noi cu solar, cât și rolul de protecție împotriva
intemperiilor, diminuând afectarea
mic (<120 mp), construcții noi cu
gabarit mediu (120 – 250 mp) și gabarit mic (< 120 fațadelor de către factorii climatici NU! DA
construcții noi cu gabarit mare mp), construcţii noi cu (ploi, vânturi etc.).
Nu se admite sub nicio formă ca
(peste 250 mp), dispuse în sistem
pavilionar; gabarit mediu (120 - înălțimea clădirilor construite în zona
B. Construcții noi cu gabarit mare 250 mp) şi construcţii anexelor să depășească înălțimea
clădirii principale.
(peste 250 mp) de tip monovolum;
C. Intervenţii pe construcţii noi cu gabarit mare Se acceptă şi acoperiri cu pantă
existente (gabarit mic, mediu (peste 250 mp) dispuse mică, de minimum 2 %, dar cu
învelitoare din strat înierbat cu 8
sau mare, dispuse pavilionar sau
monovolum). în sistem pavilionar vegetaţie locală și doar acolo unde
relieful permite și sunt necesare
Toate materialele care alcătuiesc soluţii speciale de integrare în peisaj:
acoperişul au nevoie de întreţinere Forma şi volumetria volume mari, (semi)îngropate, garaje DA
în exploatare (în mai mică sau mai sau spaţii tehnice parţial sau total 5
mare măsură). Realizarea de alcătuiri Spaţiul interior generat de acoperiş îngropate, care pentru integrare în
constructive corecte, cu materiale se poate utiliza ca spaţiu funcţional. peisaj se acoperă cu strat vegetal.
naturale, compatibile, de calitate, Se va păstra specificul local prin În acest caz, se permite utilizarea 9
precum şi urmărirea în execuţie îi pot utilizarea cât mai fidelă a formelor şi a membranelor din PVC sau a celor NU!
asigura o durată mai mare de viaţă, volumetriilor existente în zonă, dar și bituminoase în alcătuirea învelitorii,
împreună cu o întreţinere conştientă, prin adoptarea de forme și volumetrii greu vizibile.
periodică, din partea utilizatorilor. compatibile. Sunt interzise acoperișurile de DA
Acoperișul va avea în general forma tip terasă utilizate în proporție mai
dreptunghiulară în plan, cu excepția mare de 10 % din suprafața totală
5.1.1. Specificul local cazurilor în care există foișor sau a acoperișului și dispuse la frontul
„balcon”. stradal. 6
Acoperişul tradiţional are o rezolvare Balcoanele sau terasele trebuie să În funcție de învelitoare, panta 10
simplă, în patru ape. Acoperișul în se integreze peisagistic şi volumetric va avea între 25 și 30 de grade,
două ape se întâlnește mai rar, în în ansamblul gospodăriei. Nu se ținând cont de specificul local și de
special la anexele gospodăriei, recomandă balustrade din baluștri. specificațiile tehnice ale materialului NU! AȘA DA: Exemple de acoperişuri din
Dacă accesele principale se vor din care este realizată. zonă, cu volumetrii tradiţionale.
face prin spaţiul de trecere tradiţional Decoraţiile, dacă este cazul, se vor
semideschis (prispă, cerdac, foişor) prelua nealterate, dar într-o formă
sau închis (verandă, marchiză), simplificată, păstrând specificul Şarpanta
acesta va respecta carac teristicile local. Nu se vor folosi forme şi detalii
locului.Acoperişul va fi cât mai provenite din alte zone etnografice, Şarpanta se va realiza din lemn
simplu, cu patru (respectiv cu două geografice sau climatice. 7 folosind tehnici şi îmbinări tradiţionale
ape), cu pante egale, cu streşinile Elemente valoroase care sunt locale (sau plecând de la tehnologii
şi coamele orizontale. Nu se admit îcurajate: locale), pe cât posibil prin implicarea
forme şi pante provenite din alte zone - volumetrie simplă, care să AŞA NU: Exemple de volumetrii meşterilor tâmplari şi dulgheri din zonă
climatice sau geografice (care nu sunt corespundă cu volumetria construcţiei; neconforme cu tradiţia locală, şi folosindu-se oriunde este posibil
adaptate mediului climatic în care - folosirea culorilor naturale pentru la acoperişurile unor clădiri noi: materiale naturale regenerabile,
1 se încadrează), teșiri nejustificate învelitoare; complicarea formei, supraînălţarea pe fără a avea efecte negative asupra
ale pantelor, diferențe de pantă sau - utilizarea şi funcţionalizarea atic, inconsecvenţa compozţiei. destinaţiei construcţiei. Trebuie
oricare alte forme nespecifice. spaţiului interior al şarpantei. evitate materialele organice rezultate
Exemplu de realizare a învelitorii de Streșinile vor avea lățimi conform în urma polimerizării (cele denumite în
şindrilă – Casa George Enescu din specificului zonei și prezenței spațiilor mod generic „plasticuri”), întrucât își
Mihăileni. semideschise, cu sau fără stâlpi. schimbă calitățile (portanță, torsiune,
NU! DA DA

3 10

27
8
NU!
DA
DA

Îmbinarea căpriorilor la o șarpantă tradițională. 4 9 11

AȘA DA: Materiale recomandate pentru învelitori: stuf (8), olane ceramice (9),
DA NU! tablă plană (numai acolo unde alt material recomandat nu este posibil) (10),
șindrilă (11).

5
tehnologii locale sau care pornesc/
derivă din tehnologii locale, fără a avea
Elementele de
efecte negative asupra destinaţiei iluminare, ventilare,
construcţiei. Se vor păstra sistemul de
lățuire și dispunerea specific locală a
instalaţiile
NU! pieselor de învelitoare, inclusiv forma
și dimensiunea acestora. Elementele de iluminare
Materialele de termoizolare/ (luminatoare, ferestre în planul
hidroizolare pentru învelitoare vor acoperişului), instalaţii (panouri
fi compatibile cu cele din care este solare, panouri fotovoltaice, coşuri
realizată aceasta. Se vor folosi, pe cât de fum) sunt permise doar dacă sunt
posibil, materiale naturale şi soluţii de justificate funcţional şi vor ocupa
alcătuire care să permită schimbul de maximum 15 % din suprafaţa pantei
2 vapori dintre interior și exterior, prin respective. Pe cât posibil, se vor
6 aceasta asigurându-se realizarea orienta spre interiorul lotului, astfel
unui climat interior optim utilizării/ încât să se păstreze o imagine
AȘA DA: Șarpantă în patru ape care urmărește planimetria construcției. locuirii (se va avea o grijă sporită la coerentă şi acestea să nu constituie
detaliile constructive din jurul coşurilor un element discrepant, vizibil din drum
NU! de fum, al lucarnelor, al intersecţiei cu sau din diverse puncte de perspectivă
curgere) în timp, din cauza condițiilor
de mediu (proces repetat de îngheț/
Învelitoarea foişoarele etc.). Nu este recomandată şi belvedere cunoscute la nivel local.
Lucarnele vor fi dimensionate şi
dezgheț, radiaţii ultraviolete, variații (materiale folosite combinarea la același acoperiș a
mai multor tipuri, culori sau forme de poziţionate astfel încât să se păstreze
de temperatură vară/ iarnă).
Pentru toate elementele din lemn
şi compatibilităţi) învelitori. o imagine coerentă cu imaginea
Culorile vor fi cele naturale (atât specifică locului, şi acestea să nu
se vor realiza lucrări de ignifugare Este de dorit și se recomandă cele pentru materialele de învelitoare, constituie un element discrepant.
şi antiseptizare cu materiale care ca învelitoarea să se realizeze din 7 cât şi cele pentru alte elemente Acoperirea lucarnelor, umbrirea
nu afectează structura şi culoarea materiale naturale regenerabile, cu constructive sau tehnologice); nu se ferestrelor în planul acoperişului,
lemnului şi care permit tratamentul păstrarea imaginii locale nealterate. vor folosi culori stridente sau saturate. se vor face din materiale care
ulterior al acestuia cu ceară, uleiuri şi În funcţie de specificul zonei şi nu contravin specificului local şi
soluţii naturale. AŞA NU: Materiale nerecomandate
de panta aleasă, învelitoarea va pentru învelitori – de sus în jos: tablă imaginii de ansamblu a construcţiei.
Există posibilitatea realizării unor fi din țiglă ceramică, șindrilă, paie Elementele de umbrire/ control solar
șarpante din alte materiale, precum amprentată prevopsită, imitaţie de
sau stuf, cu păstrarea streșinilor (în ţiglă (aici, două exemple); olane din pot servi şi ca elemente de camuflare
metalul sau betonul, atunci când raport cu materialele respective). Se ale acestora în volumul şi forma
funcția o cere. beton, vopsite; plăci de azbociment
încurajează folosirea de materiale şi ondulat; tablă plană învelitorii.
bituminoase în alcătuirea învelitorii,
nevizibile.
DA DA Sunt interzise acoperişurile de
tip terasă utilizate în proporție mai
mare de 30 % din suprafața totală
a acoperișului și dispuse la frontul
stradal.
În funcție de învelitoare, panta
va avea între 25 și 30 de grade,
ținând cont de specificul local și de
specificațiile tehnice ale materialului
din care este realizată.

28 Şarpanta
În cazul amplasării construcției
1 în vatra satului, structura șarpantei
va fi, recomandabil, de lemn, va
fi realizată cu tehnologii locale,
AȘA DA: Reconstiturea lucarnelor şi a învelitorii de şindrilă la o veche casă, în 5 folosind, oriunde e posibil (nealterând
curs de restaurare. procesul tehnologic), materiale
naturale regenerabile sau tehnologii
AȘA DA: Pentru integrarea gabaritelor mari se pot folosi acoperișurile verzi. contemporane de industrializare
Prin îngroparea construcţiei se creează niveluri subterane. Aceste procedee a lemnului (lemn lamelar, panouri
NU! NU! se pretează la clădiri de dimensiuni foarte mari, precum săli de sport, hale de multistrat, lemn stratificat). Se pot
producție, spații de depozitare a cerealelor etc. folosi rigidizări suplimentare din
alte materiale structurale pentru
3 prinderi/ legături, fără ca acestea să
fie prezente ca pondere importantă
NU! în ansamblu. Nu trebuie utilizate
2 AŞA NU: Forma acoperișului intră materialele organice rezultate în
în totală contradicție cu noțiunea de urma polimerizării (cele denumite în
încadrare în specific local și atrage mod generic „plasticuri”), întrucât își
AŞA NU:: Acoperirea pe o suprafaţă după sine alte probleme, precum schimbă calitățile (portanță, torsiune,
mare, de peste 15 %, a învelitorii cu utilizarea contextuală a finisajelor. curgere) în timp, din cauza condițiilor
panouri solare (stânga) şi panouri 6 de mediu (proces repetat de îngheț/
fotovoltaice (dreapta), vizibile din dezgheț, radiaţii ultraviolete, variații
stradă, face ca acestea să influenţeze de temperatură vară/ iarnă).
într-un mod neplăcut imaginea de DA AŞA NU: Construcţie industrială, de dimensiuni foarte mari, inadecvată prin În cazul amplasării construcției în
ansamblu a clădirii. aspectul său tradiţiei arhitecturale locale: volumetria masivă, culoarea stridentă. zone special destinate (prin PUG)
pentru producție, servicii, sanătate,
B. Construcții noi cu educaţie, se permite și folosirea altor
tipuri de materiale și tehnologii (metal,
gabarit mare (250 – 395 4 DA
beton etc.) acolo unde este necesar şi
mp) de tip monovolum unde folosirea materialelor locale nu
poate asigura prin folosire singulară
cerinţele de siguranţă, stabilitate şi de
AȘA DA: Construcţie cu gabarit mare,
Forma şi volumetria monovolum, care se încadrează în
rezistenţă la foc.
specificul local. Astfel de construcţii
Se va păstra specificul local prin pot genera prin conformarea
preluarea nealterată a formei şi a volumetrico-funcţională costuri DA
volumetriei existente în zonă. reduse în exploatare şi posibilitatea
Acoperişul va fi cât mai simplu, în de reconversie în alte funcţiuni pe
cele mai multe cazuri, cu două ape, cu viitor.
pante egale, cu streşinile şi coamele
orizontale. Nu se admit forme şi pante
provenite din alte zone climatice sau relieful permite și sunt necesare
soluţii speciale de integrare în peisaj: 7
geografice, teşiri nejustificate ale 8
pantelor, timpane. Streșinile vor avea volume mari, (semi)îngropate, garaje
lățimi conform specificului zonei. sau spaţii tehnice parţial sau total AȘA DA: Construcţie cu gabarit mare, monovolum, care se încadrează în
Se acceptă şi acoperiri cu pantă îngropate, care pentru integrare în specificul local. AȘA DA: Utilizarea unei structuri din
mică, de maximum 2 – 5 %, doar peisaj se acoperă cu strat vegetal. lemn lamelar sau zăbrelite la nivelul
cu învelitoare din strat înierbat cu În acest caz, se permite utilizarea șarpantei poate fi o soluție practică
vegetaţie locală și doar acolo unde membranelor din PVC sau a celor pentru clădiri cu deschideri mari..
clădirilor de pe lot. Se recomandă
să existe o diferență de înălțime între
DA DA clădirea principală și clădirile anexe
sau cele care sunt construite pe locul
acestora. Nu se admite sub nicio
formă ca anexele din continuarea
clădirii principale să fie extinse peste
nivelul coamei acesteia din urmă.

Şarpanta
În cazul intervenţiilor asupra
construcţiilor existente, acolo
unde acestea nu se încadrează în
specificul local şi sunt lipsite de valori
constructive şi memoriale certe, se
29
va reconforma şarpanta pentru a
răspunde nevoilor de încadrare în
specificul local (recomandări similare
2 cu cele pentru construcţiile noi).
Extinderile şi/ sau conversiile
1 vor ţine cont de recomandările din
DA capitolele anterioare, în funcţie de
volumul rezultat al construcţiei.
AȘA DA: Exemplu de rezolvare a unei şarpante din lemn în două ape. În cazul intervenţiilor asupra
construcţiilor existente, acolo unde
şarpanta (prin materiale şi conformare)
Învelitoarea cele pentru materialele de învelitoare,
cât şi cele pentru alte elemente
se încadrează în specificul local, se
recomandă păstrarea elementelor
(materiale folosite constructive sau tehnologice); nu se constructive valoroase şi, pe cât
şi compatibilităţi) vor folosi culori stridente sau saturate. posibil, repararea şi conservarea
la nivel cât mai extins, prin folosirea
Este de dorit și se recomandă tehnologiilor tradiţionale locale.
ca învelitoarea să se realizeze din Elementele de Elementele deteriorate se pot înlocui
cu elemente similare din lemn de
materiale naturale regenerabile, cu iluminare, ventilare, 3
aceeaşi esenţă, pentru a nu interveni
păstrarea imaginii locale nealterate.
În funcţie de specificul zonei şi de instalaţiile şi a dezechilibra capacitatea portantă
AȘA DA: Exemple de folosire a instalaţiilor, a elementelor de iluminare pentru de ansamblu a structurii. Se pot folosi
panta aleasă, învelitoarea va fi din acoperiş şi a altor elemente constructiv-volumetrice, cu scopul de a creşte
țiglă ceramică, șindrilă, paie sau Elementele de iluminare rigidizări suplimentare din lemn şi/
(luminatoare, ferestre în planul independenţa energetică a construcţiei şi calitatea spaţiului interior. sau metal pentru prinderi/ legături,
stuf, cu păstrarea streșinilor (în
raport cu materialele respective). Se acoperişului), instalaţii (panouri fără ca acestea să fie prezente ca
solare, panouri fotovoltaice, coşuri pondere importantă în ansamblu.
încurajează folosirea de materiale şi
tehnologii locale sau care pornesc/ de fum) sunt permise doar dacă sunt C. Intervenţii specificul local (recomandări similare
cu cele pentru construcţiile noi – vezi
Intervenţiile realizate trebuie să poată
fi reversibile, pentru a nu împiedica
justificate funcţional.
derivă din tehnologii locale, fără
a avea efecte negative asupra Se acceptă și se recomandă pe construcțiile recomandări la capitole în funcţie de
volumul construcţiei).
şansa unei intervenţii viitoare, cu
destinaţiei construcţiei.
Materialele de termoizolare/
utilizarea panourilor de captare a
energiei solare în planul acoperișului. existente (gabarit Extinderile şi/ sau conversiile
materiale şi tehnologii noi, ce se pot
dovedi benefice în privinţa calităţii de
hidroizolare pentru învelitoare vor Acoperirea lucarnelor, umbrirea
ferestrelor în planul acoperişului,
mic, mediu sau vor ţine cont de recomandările din
capitolele anterioare, în funcţie de
ansamblu a obiectului şi a utilizării
optime a acestuia. Intervenţiile
fi compatibile cu cele din care este
realizată aceasta. Se vor folosi, pe se vor face din materiale care nu mare, dispuse volumul rezultat al construcţiei.
Dacă se încadrează în specificul
vor respecta scara şi conformarea
acoperişului.
contravin specificului local şi imaginii
cât posibil, materiale naturale şi
soluţii de alcătuire care să permită de ansamblu a construcţiei pavilionar sau local, intervenţiile vor respecta scara
şi conformarea acoperişului existent.
Pentru toate elementele din lemn,
schimbul de vapori dintre interior și
exterior, prin aceasta asigurându-se
Elementele de umbrire/ control solar
pot servi şi ca elemente de camuflare monovolum) În cazul înlocuirii totale a structurii,
se vor realiza lucrări de ignifugare
şi biocidare cu materiale care nu
ale acestora în volumul şi forma se va efectua în prealabil releveul afectează structura şi culoarea
realizarea unui climat interior optim acoperișului existent și nu se vor
învelitorii. lemnului şi care permit tratamentul
utilizării (se va avea o grijă sporită la
detaliile constructive din jurul coşurilor Culorile vor fi naturale (atât cele Forma şi volumetria modifica dimensiuni precum: panta
acoperișului, lățimea streșinii, și nu
ulterior al acestuia cu ceară, uleiuri şi
de fum, al lucarnelor, al intersecţiei cu pentru materialele de acoperire, cât şi soluţii naturale.
cele pentru alte elemente constructive Se vor realiza în prealabil fotografii se va ieși cu acoperișul peste planul
foişoarele etc.). Nu este recomandată ale clădirii existente. frontonului – al timpanului.
combinarea la acelaşi acoperiş a mai sau tehnologice), similare cu cele
ale învelitorii; nu se vor folosi culori Dacă nu se încadrează în Decoraţiile se vor prelua nealterate
multor tipuri de învelitori, cu excepţia specificul local şi este lipsit de valori (dacă este cazul). Nu se vor folosi
acoperişului vegetal plat, vizitabil stridente sau saturate.
constructive şi memoriale certe, forme şi detalii provenite din alte zone
(vezi Forma şi volumetria). acoperişul se va reconforma pentru etnografice, geografice sau climatice.
Culorile vor fi cele naturale (atât a răspunde nevoilor de încadrare în Se va păstra ierarhia volumetrică a
Învelitoarea
DA (materiale folosite DA
şi compatibilităţi)
În cazul intervenţiilor asupra
construcţiilor existente, acolo
unde acestea nu se încadrează în
specificul local şi sunt lipsite de valori
constructive şi memoriale certe, se
va interveni asupra învelitorii, pentru
a răspunde nevoilor de încadrare în

30
specificul local (recomandări similare
cu cele pentru construcţiile noi).
Extinderile şi/ sau conversiile vor ţine
cont de recomandările din capitolele
anterioare, în funcţie de volumul
1 rezultat al construcţiei.
Acolo unde învelitoarea (prin
materiale şi conformare) se încadrează
AȘA DA: Exemplu de intervenţie corectă, prin restaurare, la acoperişul unei în specificul local, se recomandă
construcţii existente cu arhitectură valoroasă. păstrarea elementelor valoroase, 4
în special a ţiglei vechi, şi, pe cât
posibil, repararea şi conservarea la
un nivel cât mai extins, prin folosirea
NU! tehnologiilor tradiţionale locale. Țigla DA
ceramică tradițională și-a dovedit
durabilitatea de peste 100 de ani, iar
o parte dintre piese sunt inscripționate
și au forme unice. Dacă învelitoarea
este realizată din tablă, azbociment,
diverse membrane bituminoase sau
alte materiale nespecifice zonei,
acestea se vor înlocui cu cele care se
încadrează în specificul local.
2 Materialele de termoizolare/
hidroizolare pentru învelitoare vor fi 5
compatibile cu cele din care aceasta
este realizată. Se vor folosi, pe cât
posibil, materiale naturale, precum
NU! țigla produsă manual, şi soluţii de
alcătuire care să permită schimbul de DA
vapori interior/ exterior, prin aceasta
asigurându-se realizarea unui climat
interior optim utilizării/ locuirii (se
va avea o grijă sporită la detaliile
constructive din jurul coşurilor de
fum, al lucarnelor, de la intersecţia cu
foişoarele etc.). Nu este recomandată
3 combinarea la același acoperiș a
mai multor tipuri, culori sau forme
de învelitori, cu excepția acoperișului
AŞA NU: Exemplu de intervenţie incorectă la acoperişul unei construcţii cu vegetal (plat, vizitabil – vezi Forma
arhitectură valoroasă, prin modificarea volumetriei şi montarea unei învelitori și volumetria, pagina 29). Culorile
neadecvate; în imagini, clădirea înainte de intervenţie (sus) şi după intervenţie vor fi cele naturale (atât cele pentru
(jos). materialele de învelitoare, cât şi cele
pentru alte elemente constructive sau
tehnologice); nu se vor folosi culori
stridente sau saturate și se va evita
folosirea țiglei industriale în a cărei
compoziție s-a introdus colorant. 6

AȘA DA: Exemple de intervenţii corecte la învelitorile construcţiilor existente.


Elementele de şi acestea să nu constituie un element
discrepant, vizibil din drum sau din
Aspectele principale care trebuie
avute în vedere fac referire la:
iluminare, ventilare, diverse puncte de perspectivă şi siguranţă şi stabilitate, protecţie la
instalaţiile belvedere cunoscute la nivel local.
În general, se propune amenajarea
foc, compatibilitatea materialelor de
alcătuire, compatibilitatea materialelor
Elementele de iluminare lucarnelor spre curte. Se recomandă de acoperire, termoizolaţii şi ruperi de
(luminatoare, ferestre în planul utilizarea unor lucarne într-o singură capilaritate.
acoperişului), instalaţiile (panouri apă sau în formă de „ochi de pisică”.
solare, panouri fotovoltaice, coşuri Acolo unde se poate dovedi existența
unor alte forme istorice, se vor prelua 5.2.1. Specificul local
de fum) sunt permise doar dacă sunt
justificate funcţional şi vor ocupa acele exemple.
maximum 10 % din suprafaţa pantei În zonă s-au practicat mai multe
respective. Pe cât posibil, se vor sisteme constructive. Cel mai

31
orienta spre interiorul lotului, astfel răspândit este sistemul bazat
încât să se păstreze o imagine
DA pe folosirea furcilor de stejar la pereţii
coerentă şi acestea să nu constituie din paiantă şi vălătuci. În așezările de
un element discrepant, vizibil din pe Valea Prutului s-au construit case
drum sau din diverse puncte de din lumânărică, pe un schelet din furci
perspectivă şi belvedere cunoscute subțiri înfipte în pământ. 3
la nivel local. Se recomandă utilizarea În vestul zonei, datorită prezenței
unor tipuri de lucarne care se
2 pădurilor, constatăm existența
bazează pe tehnica locală, generând sistemului de construcției bazat pe Scheletul din lemn al unui perete din paiantă.
o dezvoltare a meșteșugurilor în folosirea lemnului sub formă de bârne
AȘA DA: Extindere a șurilor cu corpuri în cununi orizontale.
defavoarea produselor industriale. parter, acoperite cu terasă verde, care
Lucarnele vor ocupa maximum 15 Cărămida s-a folosit într-o măsură În prezent, sistemul de construcție
nu afectează silueta acoperișului redusă în arhitectura tradițională a bazat pe scheletul din furci de stejar
% din suprafaţa pantei respective existent.
şi vor fi dimensionate şi poziţionate zonei Botoșaniului. La sate era nu se mai folosește aproape
astfel încât să se păstreze o imagine folosită doar la construcția caselor deloc.
coerentă cu imaginea specifică locului 5.2. PEREŢII boierești și a ratoșelor
(hanurilor) din secolele al XVIII-lea şi
al XIX-lea.
Analiza şi recomandările privitoare În secolul al XX-lea, în arhitectura
la pereţi evaluează tipurile de pereţi populară s-au folosit mai mult pereţii
DA (portanţi sau de compartimentare), din chirpici.
materialele folosite în alcătuirea
acestora şi marcarea posibilelor 6
probleme ce pot apărea în
comportamentul în timp. Pereţi din cărămidă zidiţi cu mortar pe
bază de var.
Recomandările se grupează pe trei
categorii:

A. Construcţii noi cu gabarit mic (< 5.2.2. Recomandări


120 mp), construcţii noi cu gabarit
mediu (120 - 250 mp) şi construcţii
noi cu gabarit mare (peste 250 mp) A. Construcții noi cu
dispuse în sistem pavilionar; gabarit mic (mai mic
B. Construcţii noi cu gabarit mare
(peste 250 mp) de tip monovolum; de 120 mp), construcții
1
C. Intervenţii pe construcţii noi cu gabarit mediu
existente (gabarit mic, mediu
sau mare, dispuse pavilionar sau (120 - 250 mp)
monovolum).
AȘA DA: O tehnologie actuală, care Pereții portanți sunt esențiali
e în curs de răspândire în zonele Toate materialele de alcătuire prin contribuția la durabilitatea
rurale este cea a ţiglelor solare. pentru pereţi au nevoie de întreţinere construcțiilor. Este recomandat ca
Acestea pot fi un bun înlocuitor al în exploatare (în mai mică sau mai aceștia să se realizeze din materiale
acoperișurilor clasice, pentru că vor mare măsură). Realizarea de alcătuiri regenerabile și să se utilizeze
avea pe lângă calitatea pe care orice constructive corecte, cu materiale cu preponderență materiale de
acoperiș trebuie să o aibă și pe cea de naturale, compatibile, de calitate, 4 5 construcție considerate tradiționale la
a produce energie. Pe de altă parte, precum şi urmărirea în execuţie pot nivel local (llemn, lut, chirpici, piatră,
nu fac notă discordanta ca și culoare asigura o durată mai mare de viaţă cărămidă, chiar dacă folosirea ei în
cu vecinătățile prin stratul suport care a acestora, împreună cu o întreţinere zonă pentru zidărie este de dată mai
este de culoarea țiglei naturale și Detalii de pereţi din cununi orizontale de bârne semirotunde (stânga) şi cioplite
conştientă, periodică, din partea pe patru feţe (dreapta), îmbinate la colţuri cu „cheotori”. recentă.) La construcțiile pentru care
textura mată obligatorie. utilizatorilor. studiile geotehnice dovedesc că orice
soluție tradițională este imposibil de O atenție deosebită se va acorda
aplicat în exploatare (ținând cont de tratamentului diferențiat al fațadelor în
zona seismică în care se încadrează funcție de importanța lor. DA DA
construcția), se vor utiliza alte Pereții de compartimentare se vor
materiale de construcție (preferabil construi din materiale regenarabile
naturale), nespecifice local. Zidăria și se vor utiliza cu preponderență
portantă din piatră sau cărămidă materiale de construcție considerate
va fi tencuită cu mortar pe bază tradiționale la nivel local (lemn,
de var pentru a permite absorbția, cărămidă) sau materiale ecologice 6
circulația și evaporarea apei într-un sau eco-durabile de secol XXI (lemn,
ritm normal. Se vor realiza alcătuiri cărămidă, argilă/ lut, cânepă, lână,
constructive care să diminueze/ paie, rumeguș sau conglomerate cu AȘA DA: Locuinţă nouă cu pereţi
împiedice capilaritatea, în condițiile în lianți naturali) pentru funcțiuni care

32
din cărămidă, care respectă tradiţia
care realizarea unei impermeabilizări permit această compoziție. Nu se locală.
pe toată suprafața fundației nu este exclude utilizarea cărămizii industriale
recomandabilă. cu goluri, a elementelor structurale
din beton, a structurilor metalice sau a
pereților din gips-carton, atunci când
alcătuirile constructive o cer.
DA DA
B. Construcții noi
cu gabarit mare
(peste 250 mp) de
tip monovolum
Pereții portanți sunt esențiali
prin contribuția la durabilitatea
construcțiilor. Aceștia se vor construi
din materiale regenerabile și se vor
utiliza cu preponderență materialele
1 2 de construcție considerate tradiționale
4 la nivel local: lemn, cărămidă, piatră.
La construcțiile pentru care studiile
geotehnice dovedesc că orice soluție
tradițională este imposibil de aplicat
DA în exploatare (ținând cont de zona
DA seismică în care se încadrează
construcția) se vor utiliza alte
materiale de construcții (preferabil
naturale), nespecifice local.
Zidăria portantă din piatră sau
cărămidă va fi tencuită cu mortar
pe bază de var, pentru a permite
absorbția, circulația și evaporarea
apei într-un ritm normal.
Mortarul folosit pentru zidărie va fi
tot pe bază de var, cu aditivi pentru
rezistența la intemperii, în caz de
nevoie, pe cât permit calculele
structurii de rezistență. Se vor
realiza alcătuiri constructive care să
diminueze/ împiedice capilaritatea,
în condițiile în care realizarea unei
imermeabilizări pe toată suprafața
fundației nu este recomandabilă.
Pereții de compartimentare se vor
5 construi din materiale regenerabile
și se vor utiliza cu preponderență
3 materialele de construcție considerate
AȘA DA: Materiale de construcţie tradiţionale, precum lemnul şi cărămida, pot tradiționale la nivel local (lemn,
AȘA DA: Exemple de pereţi exteriori din baloţi de paie, în scelet din lemn – o fi puse în operă, pentru pereţi şi finisajele acestora, corespunzând standardului cărămidă) sau materiale ecologice
variantă ecologică recomandată. de confort actual sau eco-durabile de secol XXI (lemn,
cărămidă, argilă/ lut, cânepă, lână,
rumeguș sau conglomerate cu lianți A. Pereţii din lemn B. Pereţii din piatră
naturali). Nu este recomandată
folosirea unor materiale ca: blocurile Se vor înlocui piesele deteriorate Se vor realiza intervenţii pe
DA
de BCA, cărămida de sticlă etc. cu piese identice, realizate din lemn mortare cu materiale compatibile,
Nu se exclude utilizarea cărămizii de aceeaşi esenţă, pentru a nu elastice, care să favorizeze transferul
industriale cu goluri, a elementelor interveni şi a dezechilibra capacitatea vaporilor: mortare şi tencuieli de var-
structurale din beton sau lemn ori a portantă de ansamblu a structurii nisip, lut.
structurilor metalice, placate cu plăci şi comportamentul higrotermic al Nu se vor folosi tencuieli acoperitoare
anti-foc, atunci când normativele o acesteia. Se pot folosi rigidizări din de ciment, care nu sunt permeabile
cer. lemn (sau metal) pentru prinderi, la vapori. Piatra nu se va acoperi cu
legături, fără ca acestea să fie lacuri şi vopsele care influenţează
C. Intervenții prezente ca pondere importantă în porozitatea şi peremeabilitatea la
ansamblu. Se vor realiza lucrări de vapori a acesteia. Materialele se vor
pe construcțiile
existente (gabarit
ignifugare şi biocidare cu materiale
transparente, care nu afectează
structura şi culoarea lemnului şi care
alege compatibile cu tipul de piatră
folosită, fiind dependente de gradul
de porozitate a acesteia.
33
mic, mediu sau mare, permit tratamentul ulterior al acestuia
dispuse pavilionar cu ceară, ulei şi soluţii naturale.
2
sau monovolum)
AȘA DA: Restaurarea pereţilor din paiantă folosind materialele şi tehnologia
DA tradiţionale.
Se vor păstra și restaura toate
detaliile istorice de parament, incusiv
finisajele și ornamentele.
Pentru construcţiile existente, C. Pereţii din cărămidă 5.3. FUNDAȚIILE
cel mai mare pericol îl reprezintă
modalitatea de armonizare cu Se vor realiza intervenţii cu
standardele şi normativele în vigoare, materiale compatibile, elastice, care Prin fundaţii, se vor înţelege, în
privitoare la cerinţele de rezistenţă, să favorizeze transferul vaporilor: funcţie de tipul construcţiei şi de
stabilitate, protecţie la foc (în special mortare şi tencuieli de var-nisip zona în care se realizează investiţia:
pentru clădirile cu funcţiuni publice), și lut. Nu se vor folosi tencuieli fundaţiile-soclu, pivniţele, subsolurile
hidroizolare şi izolare termică, igiena acoperitoare de ciment, care nu sunt şi demisolurile.
şi sănătatea oamenilor. Ca principiu permeabile la vapori. Dacă expertiza
general, trebuie încercată găsirea tehnică stabileşte ca fiind necesare Recomandările se grupează pe trei
unor soluţii compatibile cu materialele consolidări structurale ale pereţilor categorii:
existente, care să nu influenţeze din cărămidă, se vor evita soluţiile
negativ structura şi comportamentul de cămăşuire pe toată suprafaţa A. Construcții noi cu gabarit mic
acestora în exploatare (ţinând peretelui; când acest lucru nu este (<120 mp), construcții noi cu
cont de zona seismică în care se posibil, se pot folosi aditivi care să gabarit mediu (120 – 250 mp) și
încadrează construcţia), concomitent crească permeabilitatea la vapori a construcții noi cu gabarit mare
cu păstrarea a cât mai mult din fondul acestuia, cu scopul prevenirii efectului (250 – 395 mp) dispuse în sistem
construit valoros. „de pungă” care va diminua confortul pavilionar;
Nu se vor realiza suprafeţe mari utilizării în timp a construcţiei. B. Construcții noi cu gabarit mare
de pereţi la care, prin alcătuirea (250 – 395 mp) de tip monovolum;
constructivă, transferul vaporilor este D. Pereţii din paiantă C. Intervenţii pe construcţiile
împiedicat, acest fenomen având ca existente (gabarit mic, mediu
efecte directe apariţia igrasiei şi a sau mare, dispuse pavilionar sau
Se vor realiza intervenţii cu materiale monovolum).
mucegaiurilor, şi diminuarea calităţi compatibile, elastice, care să
exploatării în timp a construcţiei. favorizeze transferul vaporilor. Nu
Se pot realiza bariere de rupere de Toate materialele de alcătuire pentru
se vor folosi tencuieli acoperitoare fundaţii au nevoie de întreţinere în
capilaritate prin injectarea cu mortare de ciment, care nu sunt permeabile
speciale de asanare. exploatare (în mai mică sau mai
la vapori. Se vor realiza alcătuiri mare măsură). Realizarea de alcătuiri
Se vor alege soluții care să implice constructive care să diminueze/
folosirea de tehnici și materiale constructive corecte, cu materiale
împiedice capilaritatea, în condiţiile în naturale, compatibile, de calitate,
tradiționale: reparații locale, inserarea care realizarea unei impermeabilizări
unor elemente structurale noi precum şi urmărirea în execuţie pot
pe toată suprafaţa fundaţiei nu este asigura o durată mai mare de viaţă
(preferabil din lemn, cărămidă sau recomandabilă.
piatră), îngroșări de pereți etc. În a acestora, împreună cu o întreţinere
condiții speciale, consolidările se pot conştientă, periodică, din partea
realiza și din alte tipuri de materiale 1 utilizatorilor. Materialele recomandate,
nespecifice ( beton, metal, etc.), cu în funcţie de zona în care urmează să
asigurarea realizării unor alcătuiri de se realizeze investiţia sunt, după caz:
pereți compatibile cu existentul. AȘA DA: Perete din lemn, conservat, cu elemente structurale aparente, la o piatra, betonul armat.
construcţie anexă.
Aspectele principale care (fundații continue sub ziduri portante C. Intervenţii pe nu vor îmbrăca toată infrastructura: se
trebuie avute în vedere fac
referire la: siguranţă şi stabilitate, 5.3.2. Recomandări sau fundații izolate), nu se vor
„sigila” terenurile cu radiere sau șape construcţiile existente
pot realiza bariere de capilaritate prin
injecţii cu mortare speciale, tencuieli
compatibilitatea materialelor de realizate din ciment, decât în situația (de gabarit mic, cu mortare de asanare speciale, se
alcătuire, compatibilitatea materialelor
de acoperire, termoizolaţiile şi A. Construcții noi cu în care cerințele structurale o impun.
Este de preferat adoptarea unor soluții mediu sau mare,
pot realiza straturi de drenaj care să
faciliteze îndepărtarea apelor de la
hidroizolaţiile, realizarea straturilor gabarit mic (mai putin eco-durabile; unde sunt necesare, dispuse pavilionar fundaţie şi să prevină infiltraţiile şi
de drenaj pentru îndepărtarea apelor
de la nivelul fundaţiei, materialele şi de 120 mp), construcții se vor face sisteme subterane de
drenare. Materialele recomandate, în sau monovolum)
degradările la nivelul acesteia (vezi
şi recomandările generale). Nu se
modalităţile de realizare a trotuarului noi cu gabarit mediu funcţie de zona în care urmează să se vor „sigila” terenurile cu radiere sau
de gardă, îmbinarea soclu/ material
de tencuire/ placare soclu cu trotuarul (între 120 și 250mp) realizeze investiţia şi de tipul acesteia,
sunt, după caz: piatră,beton ciclopian,
Fundaţiile contribuie esențial şape realizate din mortar de ciment,
pivniţele vor păstra sau vor „primi”
la durabilitatea clădirilor. Pentru
de gardă. și construcții noi cu cărămidă, beton (cu condiţia să se construcţiile existente, probleme goluri de ventilaţie în soclu, la nivel

34 5.3.1. Specificul local


gabarit mare (250 -
395 mp) dispuse în
realizeze fundaţii sub zidurile portante;
nu se recomandă soluţiile cu radier
general, care impermeabilizează o
multiple se întâlnesc mai ales la
imobilele de mică anvergură din
mediul rural, unde de obicei nu a
de siguranţă împotriva inundării,
pentru uscarea pereţilor. Se va folosi
cu precădere mortar de pământ sau
La vechile construcţii tradiţionale din sistem pavilionar suprafaţă mare de teren). Nu se vor
folosi pereţi masivi din beton, care
fost acordată o importanţă deosebită de var, care permit evaporarea apei
infiltrate.
fundaţiilor, acestea fiind mici, prost
zona Botoşani, fundaţiile se întâlnesc
în rare cazuri, acestea fiind de dată și împiedică transferul de vapori, reţin conformate şi prost rezolvate din Se va repara/ construi (dacă este
recentă. B. Costrucții noi umezeala şi nu favorizează existenţa
unui climat sănătos pentru utilizatori.
punct de vedere constructiv, ceea cazul) trotuar de gardă perimetral, cu
pantă suficientă, care să îndepărteze
ce a dus la degradări şi prăbuşiri ale
Construcţiile din paiantă aveau
furcile din stejar înfipte direct în cu gabarit mare Pivniţele şi bolţile se vor realiza diverselor elemente constructive (mai apele pluviale de fundaţia construcţiei.
pământ; la fel şi casele din vălătuci (250 – 395 mp) de cu preponderenţă din cărămidă şi/
sau piatră, legate cu mortar pe bază
ales în cazul construcţiilor din lemn, Acesta se va realiza din materiale
naturale, va avea rosturi de dilataţie,
paiantă şi a construcţiilor anexe).
aveau bârnele verticale din stejar
înfipte direct în pământ. tip monovolum de var. Pivnițele vor avea goluri Dacă sunt necesare consolidări ale iar în punctele de scurgere a apelor
de ventilație în soclu, la nivel de fundației (în funcţie de zona seismică pluviale se vor realiza detalii care
Casele din cununi de bârne siguranță împotriva inundării, care în care se încadrează), atât cât să favorizeze expulzarea acestora
orizontale se construiau direct pe sol Fundaţiile contribuie esențial la vor fi deschise vara pentru uscarea este posibil, se vor propune soluții şi îndepărtarea lor de construcţie
sau pe o temelie scundă din piatră, durabilitatea clădirilor. Acolo unde este pereților. (subzidiri, reparații, îngroșări, țeseri (direcţionare preponderentă către
acolo unde au existat în apropiere posibil din punct de vedere structural Pentru realizarea soclurilor din de ziduri, tencuieli cu diverse mortare suprafeţele verzi amenajate).
cariere de piatră. (dar și tehnologic şi economic), în piatră se vor folosi materiale locale, cu componente naturale armate cu Extinderile şi/ sau conversiile vor ţine
Clădirile cu arhitectură cultă, printre funcţie de zona seismică în care se cu tehnologii şi mână de lucru locală, fibre) care să folosească materiale de cont de recomandările din capitolele
care conacele şi ratoşele, aveau încadrează construcţia, se vor folosi prin activarea meşterilor din zonă. construcție naturale (piatră). Soluţiile anterioare, în funcţie de volumul
fundaţii şi pivniţe din zidărie de tehnici tradiţionale. Nu se va folosi în exces cimentul (cu de hidroizolare şi de termoizolare, rezultat al construcţiei.
piatră. Se vor folosi sisteme tradiționale precădere cimentul Portland, mai ales prin alcătuirile constructive propuse,
fără rosturi de dilatare constructive
prevăzute în proiect) ca material de
lucru sau ca material de bază pentru
liant. În cazul în care este necesară
realizarea unor fundaţii/ socluri din
beton armat, se recomandă tencuirea
cu mortare cu textură lisă pe bază
de var în alcătuiri constructive
compatibile. Nu se va realiza placarea
simplă cu piatră de râu sau piatră
spartă de gresie a soclului, care să
aducă un aspect „rustic”, de cele mai
multe ori impropriu şi incompatibil cu
arhitectura locală.
Se va construi un trotuar de gardă
perimetral, cu pantă suficientă, care
să îndepărteze apele pluviale de
fundaţia construcţiei. Acesta va fi
realizat din materiale naturale (piatră,
pietriș) și va avea rosturi de dilataţie,
iar în punctele de scurgere a apelor
pluviale se vor realiza detalii care
să favorizeze expulzarea acestora
şi îndepărtarea lor de construcţie
(direcţionare preponderentă către
suprafeţele verzi amenajate).
1 2

Soclul şi pereţii pivniţei unei locuinţe, executaţi din zidărie de piatră. Soclul din zidărie de piatră, al unui conac.
5.4. TÂMPLĂRIA ȘI 5.4.2. Recomandări
GOLURILE
A. Construcții noi cu
Prevederile referitoare la uși și gabarit mic (<120 mp),
ferestre privesc materialele de
construcție, conformația acestora,
construcții noi cu
soluții de umbrire și culorile. gabarit mediu (120 -
Acolo unde este posibil, se
recomandă apelarea la tehnici și
250 mp) și construcții
meșteșugari tradiționali pentru 3 noi cu gabarit mare
realizarea tâmplăriei interioare și (250 - 395 mp) dispuse
35
exterioare, ca și pentru realizarea 6 7
feroneriilor și/sau a diverselor în sistem pavilionar
elemente decorative.
Materialele
Recomandările se grupează pe trei Se recomandă folosirea lemnului
categorii: (masiv sau stratificat) și a metalului
pentru realizarea tâmplăriei.
A. Construcții noi cu gabarit Tâmplăria poate fi simplă, cu vitraj
mic (<120 mp), construcții noi cu termoizolant, sau dublă, cu geam
gabarit mediu (120 – 250 mp) și simplu. Elementele componente ale
construcții noi cu gabarit mare 1
tâmplăriei - rame, cercevele, șprosuri,
(250 – 395 mp) dispuse în sistem traverse etc. se vor realiza din lemn
pavilionar; sau metal. Pentru îndeplinirea
B. Construcții noi cu gabarit mare cerințelor actuale privitoare la
(250 – 395 mp) de tip monovolum; eficiența energetică, în cazul vitrajului
C. Intervenţii pe construcţii termoizolant, acesta va avea două
existente (de gabarit mic, mediu 8 9 sau trei foi de geam.
sau mare, dispuse pavilionar sau Geamul folosit va fi cu preponderență
monovolum). transparent. Nu se va folosi geam
bombat, geam reflectorizant sau
Toate elementele componente ale geam oglindă. În mod excepțional
tâmplăriei au nevoie de întreţinere în 2 4
și justificat, atunci când contextul
exploatare (în mai mică sau mai mare și funcția o impun, se pot folosi și
măsură). alte tipuri de prelucrări/ acoperiri
Realizarea de alcătuiri constructive Exemple de ferestre la locuinţele tradiţionale din zonă.
ale sticlei (de exemplu: folii speciale
corecte, cu materiale naturale, necesare măsurilor antiefracție sau
compatibile, de calitate, precum şi antivandalism).
urmărirea în execuţie pot asigura o 10
Pentru asigurarea cerinţelor
durată mai mare de viaţă a acestora, privitoare la igienă şi sănătate, se
împreună cu o întreţinere conştientă, Exemple de uşi şi ferestre la conacele recomandă folosirea de aerisitoare
periodică, din partea utilizatorilor. din zonă. cu acţionare automată (incluse
Ferestrele, golurile, tâmplăria, în tocul geamului) sau manuală,
constituie un element definitoriu al pentru a asigura o ventilare naturală
construcţiilor în mediul rural, rolul lor a spaţiilor interioare, atunci când
decorativ fiind definitoriu. tradiționale sunt realizate din lemn
aparent sau sunt finisate cu vopsele alcătuirea ferestrelor generează
pe bază de ulei de in sau pe bază o soluţie etanşă, care nu permite
5.4.1. Specificul local de rășini; cele ale construcțiilor noi împrospătarea aerului (altfel fiind
nu au o coerență de ansamblu și necesare sisteme suplimentare de
au deseori culori standard – alb, de ventilare mecanică sau naturală).
Ferestrele întâlnite în zonă sunt, de Nu se recomandă folosirea PVC-
cele mai multe ori, de formă pătrată cele mai multe ori (datorită resurselor
financiare reduse), fiind realizate ului ca material pentru tâmplărie (pe
(mai ales la anexe) sau de dreptunghi lângă neîncadrarea în specificul local)
așezat vertical (cu raportul dintre din PVC sau acoperite cu o folie cu
imitație de lemn. datorită amprentei de carbon crescută
lăţime şi înălţime de circa 1/ 2,5), cu generată de producerea acestuia,
unul, două sau trei canate, uneori greutăţii în asigurarea reciclării
dispuse pe fațadă în perechi. Deși de acestui material (mai ales in condiţiile
influiență urbană, acestea au un rol folosiruii unor materiale de calitate
important în conturarea imaginii casei 5 inferioare prin prisma costurilor de
tradiționale, oferind specificitate și achiziţionare), durata de viaţă scăzută
individualitate construcțiilor vechi. comparativ cu alte tipuri de tâmplărie
Ferestrele (simple sau duble) Exemplu de preluare în arhitectura cultă, a foişorului tradiţional, închis cu îngrijite corespunzător (acest tip de
și în general tâmplăria (uși, porți) tâmplărie şi geam, la o casă de târg. tâmplărie nu a fost supus în mod
Soluțiile de umbrire a ferestrelor împotriva intemperiilor) ansamblul volumetric. Elementele de
Pentru umbrirea suprafețelor și vor putea avea lamele reglabile lemn se vor proteja cu ulei, ceară sau
vitrate se vor folosi streșinile, prispa care vor permite un grad de umbrire alte soluții naturale.
sau vegetația. În cazuri justificate optim, ajustabil, pe toată perioada
funcțional, se pot prevedea obloane zilei și în funcție de anotimpuri dar Culorile
sau măști din lemn, după forma și să nu împiedice, în același timp, Tâmplăria exterioară şi elementele
aspectul ușilor și al închiderilor de la pătrunderea luminii din exterior. Nu se de umbrire sau alte elemente
anexele gospodărești specifice locale. vor folosi rulouri exterioare, montate decorative se pot vopsi în în diferite
Soluțiile de umbrire alese trebuie să aparent, fără reglaje, care iau din nuanțe opace, nesaturate, cu
respecte soluțiile tradiționale existente lumina ferestrei. Pentru vitrajele pigmenți naturali, care nu modifică
în zonă. În cazurile justificate cu suprafețe mari, acolo unde sunt aspectul lemnului și nu dau aparența
funcțional, obloanele vor fi realizate din necesare și justificate, se pot instala de ud sau lucios. Tâmplăria exterioară
lemn, se vor monta cu preponderență soluții de umbrire din lemn, fixe sau se poate vopsi în nuanţe de albastru,

36 la exterior (pentru a asigura un control


climatic și o protecție suplimentară
lamele cu unghi reglabil, care să
camufleze elementele discrepante în
verde, gri, maron sau se poate păstra
spectul natural, în funcţie de specificul
fiecărei localităţi.
Se vor folosi cu precădere pigmenţii
naturali. Pentru colorarea lemnului
se pot folosi și baițurile şi lacurile
colorate mate care pătrund în textura
lemnului şi lasă vizibil desenul natural
al acestuia.
1
B. Construcții noi cu
Închiderea spaţiului semideschis al unei locuinţe, cu tâmplărie şi geam. gabarit mare (250 – 395
mp) de tip monovolum
real testului timpului), degradarea
tâmplăriei din PVC este inevitabilă
în timp şi nu mai poate fi remediată, NU! Materialele
singura soluţie fiind înlocuirea Se recomandă folosirea lemnului
acesteia, spre deosebire de tâmplăria (masiv sau stratificat) și a metalului
din lemn. pentru realizarea tâmplăriei.
Tâmplăria poate fi simplă, cu vitraj
Conformația ferestrelor termoizolant, sau dublă, cu geam
Mărimea ferestrelor corespunde 2 simplu. Elementele componente ale
necesităților de iluminare a spațiilor tâmplăriei- rame, cercevele, șprosuri,
interioare. Anexele pot avea ferestre traverse etc- se vor realiza din lemn
5 sau metal. Pentru îndeplinirea
pătrate, mici, cu parapetul mai înalt.
cerințelor actuale privitoare la
Se vor respecta proporţiile NU! eficiența energetică, în cazul vitrajului
tradiţionale între lungime şi lăţime în
special la fațadele principală și cea termoizolant, acesta va avea două
spre stradă, pentru a da o unitate sau trei foi de geam.
stilistică frontului stradal. Geamul folosit va fi cu preponderență
Se recomandă alternarea unor transparent. Nu se va folosi geam
goluri mici ale arhitecturii vernaculare bombat, geam reflectorizant sau
cu vitraje mari, de dimensiunile unui 3 geam oglindă. În mod excepțional
perete, pentru funcțiuni principale care și justificat, atunci când contextul
necesită un iluminat corespunzător. și funcția o impun, se pot folosi și
Se admit, ca accente compoziționale alte tipuri de prelucrări/ acoperiri
bine justificate (deschidere către NU! ale sticlei (de exemplu: folii speciale
peisaj, folosire pasivă a energiei necesare măsurilor antiefracție sau
solare), altele decât verandele, antivandalism).
panourile vitrate de dimensiuni mai La funcțiunile cu flux de circulație
mari, dar nu pe mai mult de 30% din mai mare interior/ exterior, se pot folosi
suprafața fațadei. uși batante, glisante etc.; panouri de
Nu se vor utiliza goluri atipice: cerc, sticlă mobile sau goluri cu dimensiuni
triunghi, romb, trapez, hexagon, etc., 4 agabaritice.
care în exploatare pot dovedi diverse Pentru asigurarea cerinţelor
vicii/ inconveniente – neetanşeizare privitoare la igienă şi sănătate, se
AŞA NU: Exemple de clădiri noi cu 6 recomandă folosirea de aerisitoare
corectă, soluţii de umbrire atipice – caracteristici neconforme tradiţiei
fiind costisitoare şi uneori ineficiente cu acţionare automată (incluse
locale: dispunerea dezordonată a în tocul geamului) sau manuală,
sau inestetice. golurilor, utilizarea tâmplăriei din PVC pentru a asigura o ventilare naturală
şi a geamurilor bombate. Soluţii de umbrire la casele tradiţionale: prispa (sus) şi streaşina (jos).
a spaţiilor interioare, atunci când în zonă. În cazurile justificate baițurile şi lacurile colorate mate care
alcătuirea ferestrelor generează funcțional, obloanele vor fi realizate din pătrund în textura lemnului şi lasă
o soluţie etanşă, care nu permite lemn, se vor monta cu preponderență vizibil desenul natural al acestuia. NU!
împrospătarea aerului (altfel fiind la exterior (pentru a asigura un control
necesare sisteme suplimentare de
ventilare mecanică sau naturală).
climatic și o protecție suplimentară
a ferestrelor împotriva intemperiilor) C. Intervenții pe
Nu se recomandă folosirea PVC- și vor putea avea lamele reglabile construcțiile existente
ului ca material pentru tâmplărie (pe
lângă neîncadrarea în specificul local)
care vor permite un grad de umbrire
optim, ajustabil, pe toată perioada (de gabarit mic,
datorită amprentei de carbon crescută zilei și în funcție de anotimpuri dar mediu sau mare,
generată de producerea acestuia,
greutăţii în asigurarea reciclării
să nu împiedice, în același timp,
pătrunderea luminii din exterior. Nu se dispuse pavilionar
acestui material (mai ales in condiţiile vor folosi rulouri exterioare, montate sau monovolum)
37
folosiruii unor materiale de calitate aparent, fără reglaje, care iau din
inferioare prin prisma costurilor de lumina ferestrei. Pentru vitrajele
achiziţionare), durata de viaţă scăzută cu suprafețe mari, acolo unde sunt Materialele
comparativ cu alte tipuri de tâmplărie necesare și justificate, se pot instala Ferestrele şi uşile vor fi realizate din
îngrijite corespunzător (acest tip de soluții de umbrire din lemn, fixe sau lemn (masiv sau stratificat) tratat cu
tâmplărie nu a fost supus în mod real lamele cu unghi reglabil, care să ulei de in, ceruit sau vopsit cu soluţii
testului timpului), degradarea tâmplări camufleze elementele discrepante în naturale, cu feronerie metalică. Pentru 3
din PVC este inevitabilă în timp şi ansamblul volumetric. Elementele de tâmplăria exterioară se va folosi
nu mai poate fi remediată, singura lemn se vor proteja cu ulei, ceară sau lemn de esenţă tare. În realizarea
soluţie fiind înlocuirea acesteia spre alte soluții naturale. acestora se vor respecta tehnicile AŞA NU: Exemplu nerecomandat de utilzare atâmplăriei din PVC, la o construcţie
deosebire de tâmplăria din lemn. tradiţionale şi se vor angrena, pe cât existentă.
Culorile posibil, meşterii din zonă. Elementele
Conformația ferestrelor Tâmplăria exterioară şi elementele valoroase se vor conserva şi se vor
Mărimea ferestrelor corespunde de umbrire sau alte elemente recondiţiona folosindu-se aceleaşi
necesităților de iluminare a spațiilor decorative se pot vopsi în diferite materiale şi tehnici constructive (atât DA DA DA
interioare. Anexele pot avea ferestre nuanțe opace, nesaturate, cu elementele cu forme tipice, cât şi
pătrate, mici, cu parapetul mai înalt. pigmenți naturali, care nu modifică cele cu forme atipice), sau se vor
Se vor respecta proporţiile aspectul lemnului și nu dau aparența înlocui, fără modificarea împărţirii
tradiţionale între lungime şi lăţime în de ud sau lucios. Tâmplăria exterioară specifice sau a detaliilor tâmplăreşti.
special la fațadele principală și cea se poate vopsi în nuanţe de albastru, Tâmplăria din PVC sau cea metalică
spre stradă, pentru a da o unitate verde, gri, maron sau se poate păstra se va înlocui cu tâmplărie din lemn
stilistică frontului stradal. spectul natural, în funcţie de specificul masiv sau stratificat. Pentru sporirea
Se recomandă alternarea unor fiecărei localităţi. Se vor folosi cu confortului de izolare termică, acolo
goluri mici ale arhitecturii vernaculare precădere pigmenţii naturali. Pentru unde fereastra este simplă, se va
cu vitraje mari, de dimensiunile unui colorarea lemnului se pot folosi și dubla în spatele ei cu o fereastră cu
perete, pentru funcțiuni principale care vitraj termoizolant în două sau trei foi, 4 6
necesită un iluminat corespunzător. 5
într-un singur canat (fără şprosuri),
Se admit, ca accente compoziționale asfel încât intervenţia să nu se
bine justificate (deschidere către NU! observe din exerior.
peisaj, folosire pasivă a energiei Tâmplăria poate fi simplă, cu vitraj
solare), altele decât verandele, DA
termoizolant sau dublă, cu geam
panourile vitrate de dimensiuni mai simplu. Elementele componente ale
mari, dar nu pe mai mult de 30% din tâmplăriei - rame, cercevele, șprosuri,
suprafața fațadei. 1 traverse etc. - se vor realiza din
Nu se vor utiliza goluri atipice: cerc, lemn. În mod excepțional, pentru o
triunghi, romb, trapez, hexagon, etc., anumită conformare la reglementările
care în exploatare pot dovedi diverse privind rezistența la foc, care nu
vicii/ inconveniente – neetanşeizare
NU! poate fi obținută cu lemn, se poate
corectă, soluţii de umbrire atipice – folosi tâmplărie metalică, strict în
fiind costisitoare şi uneori ineficiente amplasamentele impuse de lege. La
sau inestetice. funcțiunile cu flux de circulație mai
mare, interior/ exterior se pot folosi
Soluțiile de umbrire panouri mobile din sticlă, sau goluri
Pentru umbrirea suprafețelor cu dimensiuni agabaritice.
vitrate se vor folosi streșinile, prispa
sau vegetația. În cazuri justificate 2 Pentru îndeplinirea cerințelor actuale
privitoare la eficiența energetică, în 7
funcțional, se pot prevedea obloane cazul vitrajului termoizolant, acesta
sau măști din lemn, după forma și
AŞA NU: Exemple de clădiri noi va avea două sau trei foi de geam. AȘA DA: Tâmplăria merită restaurată atunci când se prezintă în condiții
aspectul ușilor și al închiderilor de la
cu gabarite mari, la care s-a utilizat Pentru a asigura un grad sporit de acceptabile. Elementele degradate din lemn trebuie înlocuite, feroneria făcută
anexele gospodărești specific locale.
tâmplăria din PVC alb, neconformă izolare fonică (pentru construcțiile să funcționeze din nou, iar întreg ansamblul trebuie protejat de o peliculă de
Soluțiile de umbrire alese trebuie să
tradiţiei locale. situate pe lângă drumurile cu circulație vopsea.
respecte soluțiile tradiționale existente
intensă sau dacă funcția o impune),
atât pentru vitrajul termoizolant cât 5.5 PORȚILE care poate fi: de înălțimea împrejmuirii,
neacoperită sau monumentală, cu sau
si pentru vitrajul simplu al tâmplăriei fără ornamente. Proporțiile porților NU! NU!
duble, se pot folosi foi de sticlă de Accesul în incinta gospodăriei se monumentale, bine delimitate, sunt
grosimi diferite, care „rup” vibrația face pe poartă – cel dintâi element care în strânsă legătură cu construcțiile
sunetului. Geamul folosit va fi cu solicită atenţia vecinului, sătenilor mai importante ale gospodăriei – casa și
preponderență transparent, poate departe, dar şi a străinilor care străbat șura. De obicei poarta are două intrări:
fi acoperit cu diverse folii care să uneori satul. Poarta este cea care una pentru oameni și cealaltă pentru
realizeze controlul solar, fără a asigură permanenta comunicare cu animale și căruțe sau care. Uneori
modifica culoarea și textura acestuia. uliţa satului, ea este drumul prin care există o singură intrare în care portița
Nu se va folosi geam bombat, geam viaţa familiei îşi depăşeşte limitele pentru oameni a fost amplasată într-
reflectorizant sau geam oglindă. În unul dintre canaturile porții mari. 2
şi se integrează (în mod statornic
mod excepțional și justificat, atunci şi necesar) în ordinea economică Porțile tradiționale sunt construite

38 când contextul și funcțiunea o impun,


se pot folosi și alte tipuri de prelucrări/
acoperiri ale sticlei (de exemplu:
şi spirituală a celorlalte gospodării.
Poarta simbolizează „locul de trecere
dintre două stări, dintre două lumi,
în întregime din lemn. Pentru porțile
noi se recomandă evitarea folosirii
stâlpilor metalici sau din beton armat, NU!
folii speciale necesare măsurilor dintre cunoscut şi necunoscut, dintre precum și a grilajelor metalice și a
antiefracție sau antivandalism). lumină şi întuneric, dintre bogăţie şi materialelor plastice la canaturi.
Pentru asigurarea cerințelor privitoare sărăcie.” Pe parcursul secolului al XX-lea au
la igienă și sănătate, se vor folosi Un element important decorativ fost folosite metalul şi betonul armat la 3
aerisitoare cu acționare automată și constructiv în completarea stâlpii porţilor neacoperite, uneori fiind
(incluse în tocul ferestrei) sau imprejmuirilor exterioare este poarta, ornamentaţi, cei din beton armat, prin
manuală, pentru a asigura o ventilare gravarea tencuielii.
naturală a spațiilor interioare, atunci
când alcătuirea ferestrelor generează NU!
o soluție etanșă, care nu permite
împrospătarea aerului (altfel fiind
necesare sisteme suplimentare de
ventilare mecanică sau naturală).

Conformaţia ferestrelor 4 5
Elementele valoroase se vor
conserva şi se vor recondiţiona,
folosindu-se aceleaşi materiale şi AŞA NU: Porți noi la care s-au utilizat materiale și ornamente nespecifice zonei.
tehnici constructive (atât elementele 1
cu forme tipice, cât şi cele cu forme
atipice), sau se vor înlocui, fără Poartă tradițională, neacoperită, cu canaturi din lemn.
modificarea împărţirii specifice.
Tâmplăria din PVC sau cea metalică
se va înlocui cu tâmplărie din lemn
masiv sau stratificat.
5.5.1. Recomandări
DA
Soluţiile de umbrire Porțile (înălțimi, forme, materiale) se
Elementele valoroase se vor vor construiținând cont de specificului
conserva şi se vor recondiţiona local, cu atenție sporită la dimensiuni DA
folosindu-se aceleaşi materiale şi și la soluțiile tehnice.
tehnici constructive (atât elementele Porțile de intrare in gospodărie se vor
cu forme tipice, cât şi cele cu forme realiza din materiale naturale locale,
atipice), sau se vor înlocui, fără alcătuirea și dimensiunea acestora
modificarea împărţirii specifice. fiind similară cu cele învecinate dacă
Elementele metalice sau din PVC se acestea păstrează specificul local.
vor înlocui cu lemn. Sunt permise decorațiuni discrete,
tipice pentru peisajul rural din zonă.
Culorile Se va păstra aspectul natural al
Tâmplăria exterioară şi elementele de materialelor în ceea ce privește
umbrire sau alte elemente decorative textura și culoarea.
se pot vopsi în diferite nuanțe opace, Vor fi evitate porțile metalice
nesaturate, cu pigmenți naturali, care lucioase – vezi inoxul, sau cele cu
nu modifică aspectul lemnului și nu structură metalică placată cu tablă
dau senzația de ud sau lucios. Pentru lucioasă, ondulată sau policarbonat/
colorare, se vor folosi cu precădere PVC. 6 7
pigmenţii naturali. Nu se recomandă folosirea culorilor
stridente, a materialelor lucioase,
sidefate, a elementelor prefabricate AȘA DA: Poartă monumentală nouă, inspirată din porțile tradiționale acoperite, la care s-au folosit materiale naturale:
metalice și a materialelor plastice. piatră și lemn.
5.6. ELEMENTELE în exploatare (în mai mică sau mai
mare măsură). Realizarea de alcătuiri
DE FAŢADĂ constructive corecte, cu materiale
naturale, compatibile, de calitate,
precum şi urmărirea în execuţie pot
asigura o durată mai mare de viaţă
5.6.1. Specificul local: a acestora, împreună cu o întreţinere
registre orizontale conştientă, periodică, din partea
utilizAtorilor.
(coamă, streaşină,
soclu) şi verticale A. Construcții noi cu
(prispă, cerdac, foişor, gabarit mic (< 120
coş de fum etc.)
Elementele regulatoare care
mp), construcții noi
cu gabarit mediu (120 39
creează liniile principale ale faţadelor 1 - 250 mp), construcții
sunt determinate de linia de coamă,
de linia de streaşină, de prispă
noi cu gabarit mare
(cerdac, foişor), de temelie (soclu, Casă tradițională cu cerdac, la fațada principală. (250 - 395 mp) dispuse
pivniţă). Caracteristica principală
a construcţiilor din mediul rural al
în sistem pavilionar
zonei este o aşezare orizontală pe
teren, în care puternic marcate sunt A.1. Marcarea registrelor
registrele orizontale generate de orizontale: 4 5
linia soclului, linia prispei, cerdacului Soclul: se va marca volumetric
sau foişorului, cu balustrada şi ritmul şi prin finisaje şi va corespunde
dat de elemnentele structurale specificului local. Ornamente la elementele spațiilor
verticale, linia de streaşină şi linia Cromatica va respecta specificul semideschise: stâlpi sculptați și foișor
de coamă (diferenţiate de asemenea aşezării. Detalierea alcătuirilor şi a cu traforuri și scară din lemn.
şi prin finisaje şi umbrele pe care principiilor constructive s-a realizat în
le generează şi care accentuează capitolul 5.3 FUNDAȚIILE.
profunzimea volumului). Ca element Prispa, cerdacul, foișorul se Se recomandă evitarea paramentului
puternic vertical se remarcă coşul de vor marca sub forma unui registru aparent de cărămidă. Nu se acceptă
fum. orizontal pe fațadă, cu rol estetic și coşurile metalice aparente.
Construcţiile tradiţionale, fie că funcțional (control solar); se vor realiza
vorbim de programe de arhitectură din lemn și vor respecta prin proporții, A.3. Frontoanele cerdacurilor
simple (locuinţe) sau cu un grad 2 formă și volumetrie, specificul local. şi foişoarelor, timpanele
de complexitate crescut (conace, acoperişurilor în două ape
biserici şi ansambluri monahale), A.2. Marcarea registrelor verticale şi decoraţiile de faţadă
prezintă câteva elemente definitorii Casă tradițională cu prispă fără balstradă, la fațada prinicpală. Coşul de fum: preluat conform Se recomandă preluarea
volumetrice generate de condiţiile necesităţilor actuale drept coş elementelor decorative a căror
climatice şi geografice. pentru instalaţia de încalzire, trebuie simbolistică s-a păstrat și care sunt
Spaţiile semideschise tradiţionale ale spaţiilor semideschise (stâlpi,
balustrade) sunt realizate din lemn.
5.6.2. Recomandări realizat din materiale solide, care susținute încă de meșteșugurile
(prispă, cerdac, foişor) sunt dispuse să corespundă atât principiilor de locale prin continuitate. Pot fi
preponderent pe latura dinspre curte, Construcţiile anexe sunt de rezistenţă şi stabilitate (în raport
asemenea marcate de puternice Recomandările se grupează pe trei preluate și reinterpretate detaliile care
dar se întâlnesc cazuri cu dispunerea cu vânturile, factorii de mediu, marchează registrele clădirii: profil de
registre orizontale, evidenţiate categorii: încadrarea seismică), cât şi protecţiei
pe 2 sau 3 laturi şi mai rar pe toate streașină, pazie etc.
laturile. Uneori se întâlnesc prispe de aceleaşi linii orizontale ca şi la foc (există un mare risc de de
construcţia principală. De regulă, A. Construcții noi cu gabarit incendiu, în special în zonele de
cu stâlpi şi balustradă şi la şurile mic (< 120 mp), construcții noi cu A.4. Streșinile, jgheaburile
multifuncţionale. Prispele sunt aşezate aceste construcţii nu au elemente de traversare a şarpantei şi, eventual, a
marcare verticale. gabarit mediu (120 – 250 mp) și și burlanele
pe un soclu scund putând avea sau altor elemente constructive din lemn). Streașina, element cu rol de
construcții noi cu gabarit mare În Zona Botoşani, evacuarea fumului
nu stâlpi şi balustrade. Cerdacurile (250 – 395 mp) dispuse în sistem umbrire, se va realiza conform
sunt ridicate de la sol şi se sprijină pe se făcea în vechime prin pod şi prin specificului local (ca formă și elemente
pavilionar; golurile practicate în învelitoare,
consolele tălpilor din lemn ale caselor B. Construcții noi cu gabarit mare decorative).
sau pe fundaţii izolate din piatră, sub similar celor din zonele învecinate: Jgheaburile și burlanele se vor
(250 – 395 mp) de tip monovolum; Bucovina de Sud şi Fălticeni. Coşurile
stâlpi, având şi balustrade. Foişoarele, C. Intervenţii pe construcţiile monta doar acolo unde sunt necesare
amplasate în dreptul intrărilor, pot fi de fum tradiţionale sunt simple, din (streșini înguste), nu vor fi strălucitoare
existente (de gabarit mic, mediu zidărie de cărămidă, tencuite de
izolate sau sub formă de lărgiri ale sau mare, dispuse pavilionar sau sau realizate din materiale inadecvate,
prispelor sau cerdacurilor, cu stâlpi şi obicei cu mortar pe bază de var, nu se vor evidenția coloristic la
monovolum). uneori văruite în alb. Pe cât posibil, se
balustrade şi sunt marcate în faţade 3 nivelul construcției și vor fi realizate
de frontoane traforate şi acoperite de vor respecta caracteristicile locale ale din materiale durabile, adecvate
Toate materialele şi alcătuirile acestora.
extensiile specifice ale acoperişurilor. constructive au nevoie de întreţinere specificului local. Nu se vor folosi
Elementele structurale şi de închidere Prispă cu balustradă, pe cele patru
laturi ale casei. elemente din PVC sau polietilenă.
în specific. Volumetria se va raporta din materiale durabile, adecvate
la construcțiile învecinate și pe plan specificului local. Nu se vor folosi
DA NU! DA estetic nu va constitui un element elemente din PVC sau polietilenă.
discrepant în ansamblul așezării. Se pot folosi, acolo unde este cazul,
Marcarea registrelor orizontale lanţuri care să direcţioneze scurgerea
reprezintă un deziderat, însă nu este apelor pluviale. Sistemele de protejare
obligatorie la acest tip de clădiri. împotriva intemperiilor vor fi doar la
intrarea în clădire.
1 B.2. Marcarea registrelor verticale
3 În funcţie de soluţia şi de gabaritul B.5. Materialele pentru finisaje
AȘA DA: Detaliu de streașină construcţiei, se vor marca registrele Folosirea de materiale naturale
recomandat. verticale, care se încadrează în locale, cum sunt piatra, lemnul,
specificul şi scara locală, fără a se varul, pigmenții naturali pentru var,

40
2 DA crea construcţii hidoase din punct este esențială pentru conservarea
Se pot folosi, acolo unde este cazul, de vedere volumetric doar pentru peisajelor rurale deosebite.
lanțuri care să direcționeze scurgerea a respecta cerinţele de încadrare Nu se vor folosi ca finisaje exterioare:
apelor pluviale. AŞA NU: Nu se vor folosi culori în specificul local. Volumetria se va placările ceramice pentru pereţi şi
stridente la zugrăvirea fațadelor. raporta la construcţiile învecinate soclu (de multe ori, soluţiile alese sunt
A.5. Materialele pentru finisaje şi prin estetică nu va constitui un inadecvate folosirii la exterior: atât
Folosirea de materiale naturale element discrepant în ansamblul acestea, cât şi materialele de punere
locale, cum sunt piatra, lemnul, A.7. Tehnologiile aşezării. Marcarea registrelor verticale în operă nu rezistă la cicluri repetate
varul, pigmenții naturali pentru var, Se recomandă să se folosească pe reprezintă un deziderat, însă nu este de îngheţ/ dezgheţ, deteriorându-se
este esențială pentru conservarea 4
cât posibil tehnologiile locale (care obligatorie la acest tip de clădiri. în timp foarte scurt şi de multe ori
peisajelor rurale deosebite. sunt cunoscute și accesibile celor chiar favorizând apariţia infiltraţiilor),
Nu se vor folosi ca finisaje exterioare: care execută, întrețin și utilizează B.3. Timpanele și decoraţiile de placările cu tablă (tablă simplă, tablă
placările ceramice pentru pereţi şi lucrarea) sau eco-durabile, de secol faţadă cutată etc.), materialele care conţin
soclu (de multe ori, soluţiile alese sunt XXI. DA Se recomandă o abordare azbest, materialele plastice sau PVC-
inadecvate folosirii la exterior: atât Pentru oricare dintre variantele rezervată în ce privește preluarea ul.
acestea, cât şi materialele de punere pentru care se optează, se va avea elementelor decorative din arhitectura Nu se vor realiza placări cu piatră
în operă nu rezistă la cicluri repetate în vedere realizarea unor alcătuiri tradițională, cu excepția acelora a spartă sau cu elemente de lemn care
de îngheţ/ dezgheţ, deteriorându-se compatibile între materialele de căror simbolistică s-a păstrat și care să dea un aspect „rustic”. Conceptul
în timp foarte scurt şi de multe ori construcţie şi respectarea principiilor sunt susținute încă de meșteșugurile de „rustic” este diferit de conceptul de
chiar favorizând apariţia infiltraţiilor). de asigurare a izolării termice, a locale prin continuitate. „tradiţional”.
A se evita de asemenea folosirea hidroizolării, de igienă şi sănătate, de Se pot folosi soluţii şi alcătuiri
tablei (tablă simplă, tablă cutată siguranţă şi stabilitate, de rezistenţă B.4. Streşinile, jgheaburile și constructive naturale pentru pereţi
etc.), materialele care conţin azbest, la foc. burlanele vegetali şi acoperişuri înierbate cu
materialele plastice sau PVC-ul. Se pot folosi tehnologii alternative Streaşina, element cu rol de panta plată sau accentuată.
Nu se vor realiza placări cu piatră de asigurare a alimentării cu energie umbrire, se va realiza conform
spartă sau cu elemente de lemn care 5
electrică sau termică, în condiţiile specificului local (ca formă şi elemente B.6. Culorile
să dea un aspect „rustic”. Conceptul şi cu recomandările prezentate în de decoraţie). Existenţa streşinilor Nu se vor folosi culori tari,
de „rustic” este diferit de conceptul de capitolele anterioare: panouri solare, reprezintă un deziderat, însă nu este contrastante. Se va opta pentru
„tradiţional”. AȘA DA: Detalii de fațadă
panouri fotovoltaice, turbine eoliene la recomandate: streșini, stâlpi și obligatorie la acest tip de clădiri. folosirea nuanțelor naturale ale
Se pot folosi soluţii şi alcătuiri scară redusă, pompe de căldură etc. Jgheaburile şi burlanele nu materialelor sau a unor culori și
constructive naturale pentru pereţi balustrade.
vor fi strălucitoare sau realizate nuanțe nesaturate, apropiate de cele
vegetali şi acoperişuri înierbate cu A.8. Ierarhizarea faţadelor din materiale inadecvate, nu se naturale. Pigmenții utilizați în vopsea,
pantă plată sau accentuată. Fațadele se vor trata diferit, în B. Construcții noi cu vor evidenţia coloristic la nivelul ulei sau ceară, vor fi naturali.
funcție de importanța și orientarea lor.
A.6. Culorile În general, fațadele cele mai elaborate gabarit mare (250 - 395 construcţiei şi vor fi realizate
Nu se vor folosi culori tari,
contrastante. Se va opta pentru
vor fi cele orientate spre stradă și spre mp) de tip monovolum
curte. Clădirile dispuse central și
folosirea nuanțelor naturale ale spre limita din spate a curții, vor avea
materialelor sau a unor culori și fațada dinspre stradă, cea cu intrarea, Soclul: se va marca volumetric și prin NU!
nuanțe nesaturate, apropiate de cea mai elaborată. În cazul clădirilor finisaje și va corespunde specificului
cele naturale. Pigmenții utilizați în cu spații semideschise dispuse pe local. Cromatica va respecta specificul
vopseluri, uleiuri sau ceruri vor fi trei sau patru laturi, fațadele mai așezării. Detalierea alcătuirilor și a
naturali. elaborate vor fi: cea principală, cu principiilor constructive s-a realizat
Se vor tencui pereții din zidărie de intrarea și cele laterale, care vor fi în capitolul 5.3. FUNDAȚIILE. În
piatră și de cărămidă, eventual și cei tratate in același fel. funcție de soluția și de gabaritul
din lemn.Pentru utilizarea tencuielii Se recomandă ierarhizarea tratării construcției, se vor marca alte
împotriva factorilor climatici se pot fațadelor, ținând cont de specificul registre orizontale, precum prispele,
adăuga aditivi. Tencuielile pot rămâne local. cerdacurile, foișoarele, care se vor 6
aparente, dacă culorile acestora se încadra în specificul și scara locală,
armonizează cu cadrul construit local fără a se crea construcții hidoase
sau pot fi zugrăvite. din punct de vedere volumetric doar AŞA NU: Zugrăvirea în culori stridente a noii construcții (dreapta) face notă
pentru a respecta cerințe de încadrare discordantă atât în cadrul ansamblului cât și al satului tradițional.
B.7. Tehnologiile funcțional (control solar); se vor realiza C.6. Culorile
Se recomandă să se folosească pe din lemn și vor respecta prin proporții, Nu se vor folosi culori tari,
cât posibil tehnologiile locale (care formă și volumetrie, specificul local. DA contrastante.
sunt cunoscute și accesibile celor Volumetria clădirilor existente se Se va opta pentru folosirea nuanţelor
care execută, întrețin și utilizează va păstra iar în cazul extinderilor se naturale ale materialelor folosite sau
lucrarea) sau eco-durabile, de secol va raporta la construcțiile învecinate. a unor culori şi nuanţe nesaturate,
XXI. Din punct de vedere estetic acestea apropiate de cele naturale. Pigmenţii
Pentru oricare dintre variantele nu vor constitui elemente discrepante utilizaţi în vopsea, ulei sau ceară vor
pentru care se optează, se va avea în ansamblul așezării în care se fi naturali.
în vedere realizarea unor alcătuiri încadrează.
compatibile între materialele de C.7. Tehnologiile
construcţie şi respectarea principiilor C.2. Marcarea registrelor verticale Se vor folosi tehnologiile locale (care
de asigurare a izolării termice, a În funcţie de soluţia şi de gabaritul sunt cunoscute și accesibile celor

41
hidroizolării, de igienă şi sănătate, de construcţiei, se vor păstra şi/ sau care execută, întrețin și utilizează
siguranţă şi stabilitate, de rezistenţă la marca registrele verticale care se lucrarea) sau eco-durabile de secol
foc. Se pot folosi tehnologii alternative încadrează în specificul şi scara XXI. Pentru oricare dintre variantele
de asigurare a alimentării cu energie locală. Volumetria se va încadra în pentru care se optează, se va avea
electrică sau termică, în condiţiile specificul local, iar extinderea se va 1 în vedere realizarea unor alcătuiri
şi cu recomandările prezentate în raporta la construcţiile învecinate compatibile între materialele de
capitolele anterioare: panouri solare, şi din punct de vedere estetic nu construcţie şi respectarea principiilor
panouri fotovoltaice, turbine eoliene la va constitui un element discrepant AȘA DA: Intervenție de factură modernă la o construcție existentă, încadrată de asigurare a izolării termice, a
scară redusă, pompe de căldură etc. în ansamblul aşezării în care se în mod fericit în ansamblu, la care s-au utilizat finisaje cu materiale și culori hidroizolării, de igienă şi sănătate, de
încadrează. naturale. siguranţă şi stabilitate, de rezistenţă la
B.8. Instalaţiile şi foc. Se pot folosi tehnologii alternative
instalaţiile tehnologice C.3. Frontoanele cerdacurilor de asigurare a alimentării cu energie
Acestea nu se vor poziţiona înspre şi foişoarelor, timpanele electrică sau termică, în condiţiile
stradă. Elmentele aparente pentru acoperişurilor în două ape DA şi cu recomandările prezentate în
instalaţii şi instalaţii tehnologice vor şi decoraţiile de faţadă capitolele anterioare: panouri solare,
fi realizate din materiale durabile (se Frontoanele cerdacurilor și panouri fotovoltaice, turbine eoliene la
exclud PVC-ul şi polietilena), şi vor foișoarelor, timpanele acoperișurilor scară redusă, pompe de căldură etc.
avea culori sau vor fi vopsite în nuanţe în două ape
şi culori extrase din specificul local al Se vor păstra și se vor valorifica C.8. Instalaţiile şi instalaţiile
zonei în care se încadrează. ornamentele tradiționale existente la tehnologice (după caz)
După caz, pot fi placate cu materiale nivelul prispei, cerdacului, foișorului, Acestea nu se vor poziţiona înspre
naturale, specifice zonei. Acestea nu streșinii, paziei, al capetelor de grinzi stradă. Elementele aparente pentru
vor constitui elemente dominante din și căpriori, dacă acestea sunt specifice instalaţii şi instalaţii tehnologice vor
diverse puncte de perspectivă sau peisajului cultural local. Extinderile se fi realizate din materiale durabile (se
belvedere ale zonei, iar funcţionarea vor încadra în specificul local. exclud PVC-ul şi polietilena).
lor nu va avea un impact negativ Acestea nu vor constitui elemente
asupra mediului şi a sănătăţii C.4. Streşinile, jgheaburile şi dominante din diversele puncte de
populaţiei locale. burlanele perspectivă sau belvedere ale zonei,
Streaşina, element cu rol de iar funcţionarea lor nu va avea un
C. Intervenții pe umbrire, se va păstra conform
specificului local (ca formă şi elemente
impact negativ asupra mediului şi a
sănătăţii populaţiei locale.
construcțiile existente de decoraţie) sau se va reconforma
(de gabarit mic, pentru a-l respecta.
Jgheaburile şi burlanele nu 2
mediu sau mare, vor fi strălucitoare sau realizate
dispuse pavilionar din materiale inadecvate, nu se
vor evidenţia coloristic la nivelul AȘA DA: Exemplu pozitiv de restaurare care ține cont de recomandările privind
sau monovolum) construcţiei şi vor fi realizate materialele, culorile, detaliile, ornamentele. NU!
din materiale durabile adecvate
specificului local. Nu se vor folosi
C.1. Marcarea registrelor elemente din PVC sau polietilenă. peisajelor rurale deosebite. azbest, materialele plastice sau
orizontale Se pot folosi, acolo unde este cazul, Nu se vor folosi ca finisaje exterioare: PVCul.
Soclul: se va marca volumetric lanţuri care să direcţioneze scurgerea placările ceramice pentru pereţi şi Nu se vor realiza placări cu piatră
şi prin finisaje şi va corespunde apelor pluviale. Se vor păstra acele soclu (de multe ori, soluţiile alese sunt spartă sau cu elemente de lemn care 3
specificului local. elemente caracteristice şi valoroase inadecvate folosirii la exterior: atât să dea un aspect „rustic”. Conceptul
Cromatica va respecta specificul pentru specificul în care se integrează.
aşezării. Detalierea alcătuirilor şi a acestea, cât şi materialele de punere de „rustic” este diferit de conceptul de
în operă nu rezistă la cicluri repetate „tradiţional”. AŞA NU: Se va evita folosirea culorilor
principiilor constructive s-a realizat în stridente la zugrăvirea fațadelor
C.5. Materialele pentru finisaje de îngheţ/ dezgheţ, deteriorându-se Se pot folosi soluţii şi alcătuiri
capitolul 5.3 FUNDAȚIILE. clădirilor existente.
Folosirea de materiale naturale în timp foarte scurt şi de multe ori constructive naturale pentru pereţi
Prispa, cerdacul, foișorul se locale, cum sunt piatra, lemnul, chiar favorizând apariţia infiltraţiilor), vegetali şi acoperişuri înierbate cu
vor marca sub forma unui registru varul, pigmenții naturali pentru var, placările cu tablă (tablă simplă, tablă panta plată sau accentuată.
orizontal pe fațadă, cu rol estetic și este esențială pentru conservarea cutată etc.), materialele care conţin
5.7. ANEXE Spaţiile pentru prepararea hranei:
bucătăria de vară, cuptorul pentru
afumarea fructelor: afumătoarea,
leasa, lojniţa, uscătoarea de fructe;
GOSPODĂREŞTI/ pâine;
Adăposturile pentru pastrarea
Instalaţiile pentru captarea şi
scoaterea apei freatice: fântâna,
ACARETURI porumbului: pătulul, porumbarul, puţul, ciutura, bunarul.
coşarul, leasa; În satele specializate apar, ca anexe
Adăposturile pentru păstrarea ale gospodăriei:
5.7.1. Specificul local grâului: magazia, hambarul;
Adăposturile pentru animale:
Ateliere meşteşugăreşti: fierăria,
rotăria etc.;
Construcţiile anexe grajdul, coşarul (pentru vite); târla, Instalaţii tehnice populare: moara,
Natua ocupaţiilor a influenţat în mod perdeaua, saiaua, saivanul (pentru piua, dârsta, vâltoarea, cazanul de
direct structura şi funcţionalitatea oi); coteţul (pentru păsări); cocina, ţuică şi altele.
gospodăriei, care la rândul ei reflectă coteţul (pentru porci); Materialele şi tehnicile de

42 diversitatea şi complexitatea acestora.


Construcţiile anexe sunt determinate
de ocupaţia de bază a familiei şi sunt
Adăposturile pentru unelte şi
atelaje: şura, şopronul);
Adăposturile pentru pastrarea
construcţie ale anexelor gospodăreşti
diferă în raport cu peisajul etnografic
(agrar, pastoral, pomiviticol, forestier,
proporţionale cu statutul social al alimentelor: cămara, pivniţa, groapa piscicol), cu altitudinea şi latitudinea
proprietarului. de bucate; geografică, cu tradiţia locală. Structura
Dupa funcţia pe care o îndeplinesc, Adăpostul pentru păstrarea anexelor gospodăreşti este influenţată
anexele pot fi: hainelor: cămara de haine; hotarâtor de formele de relief: în
Spaţiile pentru uscarea şi zonele de luncă şi câmpie domină 3
construcţiile anexe pentru depozitarea
cerealelor şi adăpostirea animalelor;
în zonele de deal şi podiş se adaugă Şură şi grajd, în aceeaşi clădire, în localitatea Tudora.
anexele legate de pomicultură şi
viticultură (uscătorii şi cuptoare bun gospodar. Din acest motiv, în locuit – prispe, cerdacuri, foişoare
pentru fructe, crame şi pivniţe pentru unele zone etnografice pătulele se – care fac legătura între casă şi
prepararea şi depozitarea vinului, a construiau cât mai aproape de uliţă şi construcţiile anexe ale gospodăriei.
ţuicii); în ţinuturile montane, pe primul poartă. Prispele şi cerdacurile sunt poziţionate
loc se situează adăposturile pentru Mai mult decât locuinţa, construcţiile sub acelaşi acoperiş cu cel al casei.
animale. anexe ale gospodăriei conservă Foişorul, izolat sau ca lărgire a prispei
La alegerea locului de construcţie trăsături străvechi de arhitectură. Din sau a cerdacului, este acoperit cu
a anexelor în interiorul gospodariei acest motiv, materialului şi tehnicilor o extensie a acoperişului casei, cu
există una sau mai multe motivaţii. de construcţie ale anexelor li s-a fronton.
Pentru a uşura supravegherea rezervat un număr sporit de hărţi
animalelor, grajdul era construit cât referitoare la fundaţie, temelie, tehnici Scările exterioare
mai aproape de casă, în prelungirea de construcţie a pereţilor, şarpantei, Scările exterioare sunt prezente în
acesteia sau sub acelaşi acoperiş. acoperişului etc. Se utilizează, de directă legătură cu intrarea în casă,
De altfel, şi construcţia adăposturilor obicei, aceleaşi materiale şi tehnici fiind realizate, în vechime, din piatră
pentru animale paralel cu locuinţa de construcţie pentru locuinţă ca şi sau lemn, de cele mai multe ori fără
1 avea acelaşi scop. Treptat, grajdul pentru anexele gospodăreşti. Pe de balustradă sau mână curentă. Pe
s-a îndepărtat de casă şi s-a apropiat altă parte, construcţiile de folosinţă parcursul secolului al XX-lea s-au
de grădină pentru a uşura fertilizarea îndelungată din vatra şi moşia satelor generalizat scările din beton.
Bucătărie de vară tradițională și cuptor pentru pâine. solului. Adăposturile pentru păstrarea sunt identice. În partea de câmpie
nutreţurilor se construiau în locul
accesibil carelor încărcate cu fân şi
este specifică tehnica de construcţie
în furci (pari groşi) bătute în pămănt 5.7.2. Recomandări
în apropierea adăposturilor pentru sau în talpa (lemn gros) construcţiei,
animale; locul bucătăriilor de vară era peste care se împleteau nuiele, lipite Recomandările privesc materialele
în prelungirea casei sau paralel cu ea, cu pamânt amestecat cu paie. Este de construcţie, conformaţia acestora,
pentru evitarea incendiilor şi scurtarea o tehnică veche, atestată arheologic soluţiile tehnice şi compatibilitatea
distanţelor; uscătoriile de fructe erau la daci şi la alte popoare vechi ale dintre materialele de alcătuire.
amplasate în livezile de pomi fructiferi. Europei. Lemnul utilizat singur, Acolo unde este posibil, se
Aceleaşi raţiuni de ordin practic sub forma de nuiele, bârne, şipci, recomandă apelarea la tehnici
hotărau şi amplasarea pătulelor scândură, sau în combinaţie cu tradiționale şi meșteri populari.
pentru păstrarea ştiuleţilor de porumb. pamântul (paianta) este un important
Acestea erau construite în locurile indiciu al civilizaţiei lemnului şi lutului Recomandările se grupează pe două
cele mai însorite şi în circulaţia care a persistat de-a lungul secolelor categorii:
curenţilor de aer pentru uscarea şi mileniilor în Carpaţi şi la Dunărea
recoltei depozitate; adesea, se de Jos. A. Construcții noi cu gabarit
construiau pe pari bătuţi în pământ, la mic (<120 mp), construcții noi cu
înălţimi apreciabile deasupra solului, Spaţiile de trecere/ spaţiile gabarit mediu (120 – 250 mp) și
2 ca să apere cerealele de rozatoare. exterioare construcții noi cu gabarit mare
Pătulul încărcat cu roade era, la fel Spaţiile de trecere exterioare sunt (250 – 395 mp) dispuse în sistem
ca oborul plin de animale, indicatorul reprezentate în zonă de spaţiile pavilionar;
Construcție anexă multifuncțională. dupa care se aprecia hărnicia unui semideschise adiacente caselor de
B. Construcții noi cu gabarit mare Scările exterioare rustic. Scările și balustradele/
(250 – 395 mp) de tip monovolum. Acestea vor marca, de regulă, mâinile curente nu vor fi marcate de
Intervenţiile pe construcţiile accesul principal şi vor avea rolul de existența unor elemente decorative
existente urmează să conserve a prelua eventualele diferenţe de nivel excesive. Scările pot fi realizate și
cât mai mult din fondul specific existente pe teren. Nu se vor realiza din alte materiale nespecifice (metal
existent, elementele discrepante vor fi scări şi accese care nu se încadrează - dacă prin aspect și coloristică sunt
convertite în elemente care respectă în specificul local: scări monumentale, compatibile cu arhitectura clădirii).
specificul local. Orice extindere a realizate din materiale nespecifice
acestora, în funcţie de gabarit, va
urmări recomandările pentru grupa de
zonei, placate cu ceramică şi cu
aspect rustic. Treptele vor fi realizate 5.8. AMENAJĂRILE 1
construcţii noi în care se încadrează.
Toate materialele şi alcătuirile
din piatră, lemn sau beton, de regulă
fără balustrade sau mâini curente şi EXTERIOARE
constructive au nevoie de întreţinere nu vor fi marcate de existenţa unor

43
în exploatare (în mai mică sau mai elemente decorative excesive. În
mare măsură). Realizarea de alcătuiri cazul preluării diferenţelor mari de 5.8.1. Specificul local
constructive corecte, cu materiale nivel, scările pot avea balustrade
naturale, compatibile, de calitate, sau mâini curente din lemn. Scările Pavimentele şi amenajările
precum şi urmărirea în execuţie pot pot fi realizate şi din alte materiale exterioare
asigura o durată mai mare de viaţă nespecifice (metal – dacă prin Amenajarea exterioară a terenului
a acestora, împreună cu o întreţinere aspect şi coloristică sunt compatibile depinde de necesităţile gospodăriei
conştientă, periodică, din partea cu arhitectura clădirii). şi este realizată din materiale locale:
utilizatorilor. pietriş, piatră de râu, lespezi de
B. Construcții noi cu piatră, pământ bătut, eventual alei 2
A. Construcții noi cu gabarit mare (250 - 395 înierbate. În cazul gospodăriilor vechi
tradiţionale, amenajarea exterioară
gabarit mic (<120 mp), mp) de tip monovolum a terenului era minimalistă şi consta Garduri semitransparente din lemn, cu șipci verticale.
construcții noi cu în alei care legau casa de anexe,
iar trotuarele lipseau. Mai recent,
gabarit mediu (120 – Construcţiile anexe la trotuare şi alei s-a folosit betonul.
250 mp) și construcții Construcţiile anexe noi nu vor
domina prin volum şi plastică faţadele
Terenul este amenajat în aşa fel încât
pantele să îndepărteze apele de
noi cu gabarit mare corpului principal existent sau lângă construcţii şi să le direcţioneze
(250 - 395 mp) dispuse elementul principal al ansamblului
în care urmează să se integreze.
către spaţiile verzi.
în sistem pavilonar Amplasarea acestora pe lot trebuie să Vegetaţia
3
respecte coerenţa ansamblului. Vegetaţia exterioară deţine un rol
Construcţiile anexe important în amenajarea curţii, având
Spaţiile de trecere/ spaţiile funcţie atât utilitară (pomi şi arbuşti
Construcţiile anexe se pot reutiliza exterioare fructiferi, viţă de vie, plantaţii de
pentru noi funcţiuni propuse, cu Se recomandă folosirea spaţiilor protecţie, umbrire), cât şi decorativă
păstrarea/ integrarea în specificul semideschise – prispă, cerdac, (flori, arbuşti).
local al zonei şi păstrarea raportului foişor – ca spaţii funcţionale şi
dintre volumetria acestora şi alte estetice. Integrarea lor va ţine cont de Împrejmuirile
volumetrii dominante: acestea nu specificul local: proporţii tradiţionale Delimitarea gospodăriilor prin
vor domina prin volumul şi plastica şi materiale de alcătuire: pământ, împrejmuiri este o practică curentă
faţadelor corpul principal existent sau piatră, lemn etc. Elementele pot primi, în lumea românească, având ca
elementul principal al ansamblului în de asemenea, decoraţii specifice, scop iniţial marcarea dimensiunilor
care urmează să se insereze. însă nu în exces, ele având rolul de unei proprietăţi şi apoi asigurarea
a sublinia şi de a potenţa frumuseţea securităţii acesteia. Însă, gardurile au,
4
Spaţiile de trecere/ spaţiile şi valoarea construcţiei. Nu se vor mai ales, menirea de a individualiza
exterioare folosi materiale ca: inox, plastic, sticlă spaţiul de locuit. Nu era nevoie ca Garduri din împletituri de nuiele.
Întrucât acestea reprezintă un colorată (texturi şi culori nespecifice); un gard să fie foarte înalt, el trebuia
aspect dominant al specificului zonei, metalul este puţin recomandabil – doar să existe pentru a separa două
se recomandă folosirea prispei, este un material care reţine căldura şi locuri (două lumi) – locul tău şi locul La uliță, lângă poartă, apar spații
cerdacului și foișorului ca spaţii creează disconfort în apropiere. vecinului. „Da, sunt fel de fel de locuri. amenajate pentru odihnă (trunchi
funcţionale şi estetice. Integrarea
lor va ţine cont de specificul local: Un gard de te desparte, nu ştii ce-i de copac, laviță, bancă) și, uneori,
Scările exterioare dincolo. Fiecare le ştie pe ale lui”. un mic adăpost (merindarul) unde
proporţii tradiţionale şi materiale de Acestea vor marca, de regulă, Pentru construirea gardurilor se proprietarul punea dimineața apa
alcătuire: piatră, cărămidă, lemn etc. accesul principal și vor avea rolul de
Elementele pot primi, de asemenea, folosesc materiale specifice zonei proaspată și fructe pentru trecători.
a prelua eventualele diferențe de nivel geografice: nuiele împletite, trestie, Circulația între gospodăriile 5
profile minime la brâie și cornișe existente pe teren. Nu se vor realiza bârne, scânduri, pământ bătut, piatra, învecinate se realiza pe poarta de la
în sensul evidențierii registrelor, scări și accese care nu se încadrează cărămida etc. Poarta sau porțile de drum sau peste pârleaz, o porțiune
ele având rolul de a sublinia şi de în specificul local: scări monumentale, intrare în gospodărie, una pentru om mai scundă a gardului de pe hotar
a potenţa frumuseţea şi valoarea Gard semitransparent din leațuri.
realizate din materiale nespecifice, și alta pentru vite, care și căruțe pot fi peste care se sărea.
construcţiei. placate cu ceramică sau cu aspect acoperite sau neacoperite.
A. Construcții noi cu gabarit mic normativelor. Pe cât posibil, aceasta realizeze cu garduri înierbate/ arbuşti alcătuiri constructive compatibile,
(<120 mp), construcții noi cu se va amplasa pe teren sau se va fructiferi; se pot folosi materiale nespecifice
gabarit mediu (120 – 250 mp) și masca astfel încât să nu fie vizibilă - împrejmuirile din cadrul parcelei: locului, care s-au dovedit necesare
construcții noi cu gabarit mare din spațiul public. vor fi transparente şi preferabil şi care prin culoare și textură pot fi
(250 – 395 mp) dispuse în sistem Platformele și traseele de circulație înierbate; compatibile cu specificul local, însă
pavilionar; vor urmări suprafața terenului natural. - împrejmuirile şi porţile de intrare într-o proporţie redusă în cadrul
B. Construcții noi cu gabarit mare Accesele și amenajările din incintă se vor realiza din materiale locale, ansamblului constructiv. Nu se vor
(250 – 395 mp) de tip monovolum. vor ţine cont de accesul maşinilor de naturale (piatră, lemn, nuiele, folosi culori stridente, materiale
intervenţie: Pompieri, Salvare. pământ), păstrându-se specificul lucioase şi sidefate, neîncadrate în
Toate materialele şi alcătuirile Culorile folosite vor fi cele ale local şi raportându-se la gabaritul specificul local. Nu se va folosi sârma
1 constructive au nevoie de întreţinere materialelor naturale; nu se vor utiliza împrejmuirilor adiacente şi al celor ghimpată.
în exploatare (în mai mică sau mai pigmenți tari şi nespecifici. Toate existente in zonă.
mare măsură). Realizarea de alcătuiri materialele folosite se vor trata în Se va păstra aspectul natural Echiparea edilitară

44
Grădina cu flori din fața casei.
constructive corecte, cu materiale consecinţă şi se va urmări îngrijirea al materialelor folosite sau se vor Toate construcţiile trebuie să
naturale, compatibile, de calitate, lor periodică. folosi tratamente tradiţionale pentru beneficieze de utilităţile necesare
5.8.2. Recomandări precum şi urmărirea în execuţie pot paramente (de ex.: tencuieli şi văruieli pentru desfăşurarea activităţilor
asigura o durată mai mare de viaţă Vegetaţia ale soclurilor de piatră). previzionate, cu respectarea normelor
Recomandările privesc materialele a acestora, împreună cu o întreţinere La nivelul spaţiului public, se vor Înălţimea împrejmuirilor la stradă nu de sănătate şi igienă, atât pentru
de construcţie, conformaţia acestora, conştientă, periodică, din partea reface aliniamentele existente la va depăşi 2,00 m. Nu se vor realiza utilizatori, cât şi pentru vecinătăţi.
soluţiile tehnice şi compatibilitatea utilizatorilor. nivelul străzii (pomi fructiferi sau garduri din elemente prefabricate Acţiunile întreprinse în acest sens
dintre materialele de alcătuire. alte aliniamente specifice fiecărei metalice, tablă simplă şi tablă cutată, nu trebuie să deranjeze mediul şi să
Acolo unde este posibil, se A. Construcţii noi cu localităţi/ zone din interiorul localităţii).
Se va conserva biodiversitatea
elemente din beton, policarbonat,
materiale plastice, care să împiedice
priveze vecinătăţile prin poluare de
orice fel (poluare fonică, scurgeri de
recomandă apelarea la tehnici
tradiționale şi meșteri populari. gabarit mic (< 120 (inclusiv păstrarea lângă construcţii traversarea curenţilor de aer şi a canalizare şi ape uzate, diverse alte
mp), construcţii noi cu a speciilor de păsări şi animale care
asigură echilibrul ecosistemului:
insectelor. Nu se vor realiza garduri
care să reţină şi să radieze căldura,
infiltraţii şi materiale care pot afecta
pânza freatică, poluare luminoasă
Recomandările se grupează pe două
categorii: gabarit mediu (120 – rândunele, cucuvele, lilieci, vrăbii având consecinţe directe şi imediate etc.). Toate noile branşamente
250 mp) şi construcţii etc.), prin folosirea plantelor autohtone
specifice zonei şi a practicilor agricole
asupra confortului resimţit în zona
adiacentă şi distrugând (pârjolind)
pentru electricitate, gaze, internet şi
telefonie vor fi realizate îngropat. Nu
noi cu gabarit mare tradiţionale. vegetaţia aflată în vecinătate. În se vor amplasa antenele TV satelit,
(250 – 395 mp) dispuse În cadrul amenajării, se va păstra
ierarhizarea parcelei în mod similar
în sistem pavilionar gospodăriei tipice: spaţiile de grădină
decorativă, livadă, fâneaţă (după
DA caz). Suprafaţa spaţiilor verzi va fi NU!
Pavimentele exterioare predominantă în cadrul gospodăriei
Se vor realiza din materiale locale (minimum 60 % din suprafaţa 4
şi naturale: piatră, lemn, pietriș; după terenului în cazul loturilor răsfirate/
caz, acestea pot fi înierbate. Nu se risipite, minimum 50 % în cazul
recomandă fixarea elementelor de loturilor adunate/ înşiruite). Spaţiile
pavaj în beton. Se va asigura panta libere vizibile din circulaţiile publice se
pentru scurgerea apelor pluviale şi vor trata ca grădini decorative şi livezi, NU!
îndepărtarea acestora de construcţii plantându-se cu specii endemice. Nu
concomitent cu dirijarea către spaţiile se vor planta specii exotice sau specii
verzi. cu rezistenţă ridicată, care pot tinde
Nu se recomandă folosirea să ia locul speciilor autohtone.
placărilor din dale de ciment, a aleilor Vegetaţia se poate utiliza ca
turnate: cimentul fiind un material element arhitectural sau de mascare 5
care absoarbe şi radiază căldura, a construcţiilor existente cu gabarite
accentuează disconfortul termic care depăşesc scara locului (vegetaţie
mai ales în sezoanele călduroase, care trebuie sa fie prezentă şi pe
spațiul fiind îngust într-o gospodărie
2 timpul iernii). Nu este recomandabilă NU!
tradițională. Se va evita orice compus fasonarea decorativă a arbuştilor.
ce conţine ciment Portland şi asfalt
sau răşini sintetice. Se vor folosi cu Împrejmuirile
precădere sisteme permeabile la apă. Pentru tipurile de împrejmuiri
DA Nu se vor impermeabiliza suprafețe folosite, se va ține cont de următoarele
prin platforme şi alei turnate din beton. principii:
Platformele pentru autovehicule și - împrejmuirea faţă de spaţiul public:
aleile carosabile vor fi pietruite și/ va fi opacă sau semitransparentă;
sau înierbate. În mod excepțional,
3 - împrejmuirea faţă de vecinătăţi: cu 6
dacă există pericolul scurgerii de precădere semitransparentă; poate
hidrocarburi, se va permite construirea fi opacă din motive de păstrare a
unei platforme de dimensiuni minime,
AȘA DA:: Alei pietonale pavate cu intimităţii; se recomandă ca această AŞA NU: Împrejmuiri la stradă care nu respectă specificul local și au un impact
cu alcătuirea și dotările conform
lespezi de piatră naturală. opacizare să fie dublată sau să se negativ asupra ambientului, prin forme, materiale și culori nepotrivite.
vor fi transparente şi preferabil bioritmului animalelor şi al insectelor
înierbate; din zonă). Corpurile de iluminat vor
DA DA - împrejmuirile şi porţile de intrare avea volume simple, fără ornamentări
se vor realiza din materiale locale, excesive. Se recomandă folosirea
naturale (piatră, lemn, nuiele, luminii calde, apropiate de cea
pământ), păstrându-se specificul naturală (3000 K). Iluminarea nu se
local şi raportându-se la gabaritul va realiza cu mai multe culori. Pe
împrejmuirilor adiacente şi al celor cât posibil, se recomandă realizarea
existente in zonă. controlului luminii cu variatoare.
Se va păstra aspectul natural
al materialelor folosite sau se vor Echiparea edilitară
folosi tratamente tradiţionale pentru Toate construcţiile trebuie să
paramente (de ex.: tencuieli şi văruieli beneficieze de utilităţile necesare

45
ale soclurilor de piatră). pentru desfăşurarea activităţilor
1 2 Înălţimea împrejmuirilor la stradă nu previzionate, cu respectarea normelor
va depăşi 2,00 m. Nu se vor realiza de sănătate şi igienă, atât pentru
garduri din elemente prefabricate utilizatori, cât şi pentru vecinătăţi.
AȘA DA: Variante corecte de realizare a panourilor din lemn la împrejmuirile de la stradă. metalice, tablă simplă şi tablă cutată, Acţiunile întreprinse în acest sens
elemente din beton, policarbonat, nu trebuie să deranjeze mediul şi să
materiale plastice, care să împiedice priveze vecinătăţile prin poluare de
localităţi/ zone din interiorul localităţii). traversarea curenţilor de aer şi a orice fel (poluare fonică, scurgeri de
Se va conserva biodiversitatea insectelor. Nu se vor realiza garduri canalizare şi ape uzate, diverse alte
NU! (inclusiv păstrarea lângă construcţii care să reţină şi să radieze căldura, infiltraţii şi materiale care pot afecta
a speciilor de păsări şi animale care având consecinţe directe şi imediate pânza freatică, poluare luminoasă
asigură echilibrul ecosistemului: asupra confortului resimţit în zona etc.).
rândunele, cucuvele, lilieci, vrăbii etc.), adiacentă şi distrugând (pârjolind) Toate noile branşamente pentru
prin folosirea plantelor autohtone vegetaţia aflată în vecinătate. În electricitate, gaze, internet şi telefonie
specifice zonei şi a practicilor agricole alcătuiri constructive compatibile, vor fi realizate îngropat. Nu se vor
tradiţionale. se pot folosi materiale nespecifice amplasa antenele TV satelit, de
În cadrul amenajării, se va păstra locului, care s-au dovedit necesare internet sau de telefonie mobilă în
ierarhizarea parcelei după modelul şi care prin culoare și textură pot fi locuri vizibile din circulaţiile publice
3 gospodăriei tipice: spaţiile de grădină compatibile cu specificul local, însă și e interzisă dispunerea vizibilă a
decorativă, livadă, fâneaţă (după într-o proporţie redusă în cadrul cablurilor CATV.
caz). Suprafaţa spaţiilor verzi va ansamblului constructiv. Nu se vor Se pot amenaja locuri speciale, cu
AŞA NU: Nu se admite folosirea panourilor prefabricate din beton armat la fi predominantă şi se va corela cu
împrejmuirile din mediul rural. folosi culori stridente, materiale respectarea normelor sanitare, pentru
reglementările în vigoare specifice lucioase şi sidefate, neîncadrate în crearea de compost din materialele
funcţiei alese. Spaţiile libere vizibile specificul local. Nu se va folosi sârma organice rezultate din amplasament
din circulaţiile publice se vor trata ca
B. Construcții noi cu Platformele pentru autovehicule și
aleile carosabile vor fi pietruite și/ grădini decorative şi livezi, plantate
ghimpată. (resturi alimentare organice, deșeuri
de textile organice, crengi, frunze,
gabarit mare (250 - 395 sau înierbate. În mod excepțional, cu specii endemice. Nu se vor planta Elementele de mobiler resturi vegetale, resturi animale,
specii exotice sau specii cu rezistenţă
mp) de tip monovolum dacă există pericolul scurgerii de
hidrocarburi, se va permite construirea ridicată, care pot tinde să ia locul
rural exterior carton etc.).
Mobilierul se va realiza cu Se pot realiza soluţii de captare şi
unei platforme de dimensiuni minime, speciilor autohtone. preponderenţă din materiale naturale: refolosire a apelor pluviale.
Pavimentele exterioare Vegetaţia se poate utiliza ca
Se vor realiza din materiale locale cu alcătuirea și dotările conform lemn, piatră. În alcătuirile constructive Amplasarea panourilor fotovoltaice/
normativelor. Pe cât posibil, aceasta element arhitectural sau de mascare pot fi folosite şi alte materiale (de ex. solare se va face astfel încât să
şi naturale: piatră, lemn, pietriș; după a construcţiilor existente cu gabarite
caz, acestea pot fi înierbate. Nu se se va amplasa pe teren sau se va prinderi metalice etc.), însă acestea nu impieteze asupra imaginii de
masca astfel încât să nu fie vizibilă care depăşesc scara locului (vegetaţie nu vor avea o pondere importantă, ansamblu a construcției și a peisajului
recomandă fixarea elementelor de care trebuie sa fie prezentă şi pe
pavaj în beton. Se va asigura panta din spațiul public. încadrându-se în specificul şi formele înconjurător. Se recomandă o utilizare
Platformele și traseele de circulație timpul iernii). Nu este recomandabilă locale. Nu se vor folosi materiale ca sub 15 % a suprafeței unui acoperiș
pentru scurgerea apelor pluviale şi fasonarea decorativă a arbuştilor.
îndepărtarea acestora de construcţii vor urmări suprafața terenului natural. betonul, metalul (de ex., pe băncile pentru amplasarea panourilor.
concomitent cu dirijarea către spaţiile Accesele și amenajările din incintă din beton/ metal nu se poate sta vara/
vor ţine cont de accesul maşinilor de Împrejmuirile iarna), materiale strălucitoare (inox)
verzi. Pentru tipurile de împrejmuiri
Nu se recomandă folosirea intervenţie: Pompieri, Salvare. sau alte materiale nespecifice (răşini,
Culorile folosite vor fi cele ale folosite, se va ține cont de următoarele PVC, mase plastice, fibră de sticlă).
placărilor din dale de ciment, a aleilor principii:
turnate: cimentul fiind un material materialelor naturale; nu se vor utiliza Nu se vor realiza placări cu piatră
pigmenți tari şi nespecifici. Toate - împrejmuirea faţă de spaţiul public: spartă sau cu elemente de lemn care
care absoarbe şi radiază căldura, va fi opacă sau semitransparentă;
accentuează disconfortul termic materialele folosite se vor trata în să dea un aspect „rustic”. Conceptul
consecinţă şi se va urmări îngrijirea - împrejmuirea faţă de vecinătăţi: cu de „rustic” este diferit de conceptul de
mai ales în sezoanele călduroase, precădere semitransparentă; poate
spațiul fiind îngust într-o gospodărie lor periodică. „tradiţional”.
fi opacă din motive de păstrare a
tradițională. Se va evita orice compus intimităţii; se recomandă ca această
ce conţine ciment Portland şi asfalt Vegetaţia Iluminarea exterioară
La nivelul spaţiului public, se vor opacizare să fie dublată sau să se Nu se va folosi lumina artificială în
sau răşini sintetice. Se vor folosi cu realizeze cu garduri înierbate/ arbuşti
precădere sisteme permeabile la apă. reface aliniamentele existente la exces (ţinând cont de contextul cu
nivelul străzii (pomi fructiferi sau fructiferi; preponderenţă natural în care se
Nu se vor impermeabiliza suprafețe - împrejmuirile din cadrul parcelei:
prin platforme şi alei turnate din beton. alte aliniamente specifice fiecărei încadrează, aceasta poate dăuna
6. SPAŢIUL
În ultimii ani, drumurile principale
sunt modernizate exclusiv pentru
DA circulaţia auto, cu tendinţe de
PUBLIC amenajări urbane (trotuare înguste
cu pavele de beton) în interiorul
localităţilor.
În mod tradiţional, drumurile săteşti
sunt delimitate de zone înierbate,
6.1. Specificul local taluzuri sau şanţuri deschise. Ele sunt
utilizate simultan de către oameni,
biciclişti, animale, căruţe/ sănii şi
Pentru a ajunge din spațiul familial autovehicule. Tendinţa actuală – prin
de maximă intimitate, unde se prepara amenajări şi asfaltare – este de a

46
hrana, se mânca, se dormea, se creşte şi a favoriza tranzitul auto,
năștea și murea omul, în ulița satului, în detrimentul celorlalţi participanţi
spațiu comunitar al întregii obști, la trafic. Acest lucru dăunează
trebuiau parcurse mai multe trepte și siguranţei, confortului de locuire şi
spații de protecție și apărare – ușa comunităţii.
locuinței, prispa, bătătura, poarta, La nivelul spaţiului public, se vor
gardul – până la banca sau scaunul reface aliniamentele existente la
de odihnă de la uliță. nivelul străzii (pomi fructiferi sau
Specificul spaţiului public rural – „la alte aliniamente specifice fiecărei
țară” – este fluiditataea şi polivalenţa localităţi/ zone din interiorul localităţii).
spaţiilor. Terenul de întâlnire este şi Se va conserva biodiversitatea
loc de adunare (nunţi, pomeni etc.) (inclusiv păstrarea lângă construcţii
şi teren de fotbal. Iarba întâlneşte a speciilor de păsări şi animale care
pietrişul într-un mod delicat, natural, 1 asigură echilibrul ecosistemului:
apa se scurge prin mici şanţuri rândunele, cucuvele, lilieci, vrăbii
înierbate. etc.), prin folosirea plantelor autohtone
Fântâna, troiţa, banca, copacul, au
toate valoare funcţională. Materialele
6.2. Recomandări specifice zonei şi a practicilor agricole
tradiţionale.
folosite sunt cele locale: lemn, piatră, Spaţiul public rural trebuie să-şi În spiritul principiilor de conservare
pietriş, iarbă. Nu se foloseşte metalul, păstreze autenticitatea, să conserve a specificului local, se recomandă
nu se pun flori decorative de plastic. austeritatea, simplitatea şi fluiditatea. păstrarea polivalenţei drumurilor
Astăzi, în majoritatea satelor Acest specific nu trebuie distrus prin şi limitarea vitezei auto, păstrarea
traversate de un drum judeţean sau diverse amenajări urbane (ca în orașe: reţelei stradale existente şi a profilelor
naţional, strada principală a devenit 2 pavele de beton, trotuare cu borduri transversale ale drumurilor. Nu se
şosea şi a rămas puţin spaţiu public etc.). Pentru a-l conserva intact, se 4 permite lărgirea drumurilor şi crearea
amenajat în acest scop şi dotat cu recomandă evitarea amenajării cu
mobilier corespunzător. Fântâna, element important al decoraţii de tip căruţe cu flori, fântâni
spațiului public din mediul rural. arteziene sau plantaţii horticole de
flori şi soiuri de arbuşti de import.
Materialele folosite trebuie să fie DA
exclusiv cele locale, iar elementele
de mobilier (bănci etc.) trebuie
confecţionate cu meşteri locali.
Mobilierul urban, cofretele publice şi
posturile de transformare şi reglare
vor fi astfel proiectate încât să se
integreze în peisaj şi în arhitectura
locală. Nu se acceptă proiecte
tipizate, ci doar soluţii adaptate
locului. Investiţiile şi evenimentele
publice – clădiri publice (şcoală,
primărie, biserică etc.), pieţe pentru
produsele locale, târguri sezoniere,
festivaluri şi sărbători – trebuie să fie
exemple de bune practici pentru toată
comunitatea atât ca arhitectură, cât şi
ca amenajare şi integrare în peisaj.
3 5
Drumuri şi alte căi de acces public
În județul Botoșani există multe
Imagine caracteristică a spațiului public rural din zonă: stradă pietruită, garduri drumuri publice neasfaltate şi AȘA DA: Schemă explicativă – aşezarea drumului şi modul de scurgere a apei
cu bănci amplasate în dreptul acceselor, șanțuri de scurgere înierbate. întreţinute necorespunzător. de ploaie/ detalii schematice pentru sisteme rutiere recomandate.
de trotuare supraînălţate de tip urban, betonul, metalul (de ex., pe băncile
cu rigole îngropate. din beton/ metal nu se poate sta vara/
Asfaltarea drumurilor trebuie să se DA iarna), materiale strălucitoare (inox) DA
limiteze la drumurile principale şi să sau alte materiale nespecifice (răşini,
includă o atentă rezolvare a pantelor PVC, mase plastice, fibră de sticlă).
drumului, scurgerii apelor pluviale, Nu se vor realiza placări cu piatră
a terasamentelor. Ignorarea acestor spartă sau cu elemente de lemn care
detalii sau rezolvarea lor superficială 3 să dea un aspect „rustic”. Conceptul
conduce la deteriorarea rapidă a de „rustic” este diferit de conceptul de
asfaltului sau a stratului de uzura (în „tradiţional”.
special în zonele umbrite, unde apa şi Se va evita vopsirea mobilierului
gheaţa stagnează) şi face extrem de în culori stridente sau folosirea unor
dificilă folosirea drumului. DA culori nespecifice de baiț pentru

47
Drenajul căilor de circulaţie mobilierul din lemn.
trebuie realizat cu şanţuri deschise,
vegetalizate, care prezintă
următoarele avantaje: încetinesc
scurgerea apei, reduc riscul de
4 NU!
inundaţii (reducerea vitezei apei
înseamnă debite mai mici în aval)
şi participă la preepurarea apelor AȘA DA: Alei pietonale pavate
recuperate de pe drumuri (fenomenul cu piatră la Coșula (sus) și Vârful
de fito-epurare). Câmpului (jos).
Se recomandă rezolvarea corectă a 7
colectării şi scurgerilor de ape pluviale,
a taluzurilor, podeţelor, sprijinirilor de 5
pe marginile drumului, parapeţilor etc. construcţii din lemn sau plantaţii cu AȘA DA: Se recomandă amenajarea de piste pentru biciclete între localităţi –
şi a infrastructurii drumului, înaintea scop de stabilizare a terenului. există o vădită necesitate (în imagine este un exemplu din Germania).
lucrărilor de finisare rutieră. Indiferent de modul de realizare a
În cazul drumurilor secundare, drumurilor, acestea se întreţin periodic
pavarea cu piatră spartă împănată, pe Pentru plantaţiile menite să stabilizeze NU!
drumurile se recomandă specii locale.
pat de geotextil, este mai rezistentă în
Pe suprafeţele plantate se vor folosi DA DA
timp şi mai eficientă.
Elementele de siguranţă a drumului specii de plante autohtone.
(podeţe, ziduri de sprijin, balustrade Zonele de parcare vor fi realizate
etc.) vor fi realizate din materiale din pietriş compactat (criblură spartă)
locale: zidărie din piatră naturală, din materiale locale. Sunt interzise
pavelele de beton şi zonele asfaltate.
Parcările vor fi integrate în vegetaţie
şi nu vor fi marcate cu vopsele, ca în 8
mediul urban.
DA Pistele pentru biciclete între sate
sunt foarte necesare şi sunt obligatorii
de făcut de către autorităţile locale, AȘA DA: Modul comercial stradal
pentru uşurartea transportului de realizat din materiale tradiționale:
scurt parcurs atât pentru localnici, schelet din lemn și închideri din paie.
cât şi pentru turişti. Tradiţional, pentru 10
1 suprafeţele drumului este folosit
pietrişul. Uliţele şi potecile nu vor fi
asfaltate sau pavate. Se recomandă NU! AȘA DA: Masă și bănci din lemn, cu
AȘA DA: Exemplu de drum pietruit. pietruirea sau înierbarea lor. geometrie simplă.
Aleile pietonale se vor pava cu 6
materiale naturale – lespezi de piatră
sau pietriş.
DA AŞA NU: Elemente decorative DA
Elemente de mobilier rural nerecomandate în spațiul public rural.
exterior: bancă, fântână, troiță etc.
Mobilierul se va realiza cu 9
preponderenţă din materiale naturale:
lemn, piatră. În alcătuirile constructive 11
pot fi folosite şi alte materiale (de ex., AŞA NU: Stație de transport în
prinderi metalice etc.), însă acestea comun, total inadecvată mediului
2 nu vor avea o pondere importantă, AȘA DA: Modalitate inedită de a
rural, prin volumetrie și materialele folosi lemnul rotund la o piesă de
încadrându-se în specificul şi formele utilizate: schelet metalic și închideri
locale. Nu se vor folosi materiale ca mobilier exterior - bancă. Obiectul se
AȘA DA: Exemplu de alee înierbată. din policarbonat. integrează perfect în ambientul local.
excesive. Se recomandă folosirea
luminii calde, apropiate de cea
DA NU! NU! naturală (3 000 K). Iluminarea nu
se va realiza cu mai multe culori. Pe
DA cât posibil, se recomandă realizarea
controlului luminii cu variatoare, atât
pentru spaţiul public, cât şi pentru cel
privat.

Reclamele, firmele, inscripţiile,


însemnele
Se vor amplasa în așa fel încât să
nu constituie elemente care obturează

48 sau concurează cu elementele de


faţadă (profilaturi, ferestre, streşini
etc). Se va evita poluarea luminoasă.
Dimensiunile panourilor vor fi specifice
funcţiunilor pe care le anunţă şi nu
se vor amplasa mai sus de nivelul
parterului. Se recomandă realizarea
7 unor piese/construcţii mobile pe
care să fie amplasate reclamele
luminoase, amplasate în aşa fel
încât să nu obtureze construcţiile
AŞA NU: Corpuri de iluminat vopsite principale. Pe cât posibil, nu se vor
într-o culoare stridentă, inadecvată. amplasa pe clădiri.
1 3
Amplasarea panouriilor obligatorii
5 de edificare a investițiilor se va alege
astfel încât să nu obtureze imaginea
de ansamblu a investiției.
DA DA
NU! DA
NU!

9
6
4
AŞA NU: Echipamente tehnice,
AŞA NU: Exemple de fântâni din extrem de vizibile în spațiul public,
2 AȘA DA: Fântâni tradiționale cu roată, spațiul public la care s-au utilizate care afectează ambientul și pot avea
cu ghizduri din lemn, des întâlnite în materiale și ornamente nespecifice un impact negativ asupra mediului și
spațiul public rural. zonei. a sănătății populației.
AȘA DA: Exemple de troițe
tradiționale din lemn.
Iluminarea exterioară
Nu se va folosi lumina artificială în 8
exces (ţinând cont de contextul cu
preponderenţă natural în care se
încadrează, aceasta poate dăuna AȘA DA: Corpuri de iluminat simple,
bioritmului animalelor şi al insectelor neutre, adecvate contextului.
din zonă). Corpurile de iluminat vor
avea volume simple, fără ornamentări
7. PERFORMANŢA de încălzire alternative folosirii gazului
metan sau a combustibililor solizi
(fosili). Acestea pot fi folosite acolo NU! NU!
ENERGETICĂ unde există reţele locale specifice,
însă se recomandă şi folosirea
unor tehnologii alternative, pentru
asigurarea unui minim grad de
Casele în care locuim și clădirile în
care ne desfășurăm activitățile zilnice,
7.1.1. Sistemele de independenţă.
Dintre sistemele de energie
reprezintă fondul construit care are încălzire (cerinţele alternativă se pot folosi: 7
un impact major asupra mediului
înconjurător, fiind, pe lângă ocuparea
de securitate - Panouri solare şi panouri
fotovoltaice; se încurajează utilizara
unui teren ce ar fi putut fi verde, și un la incendiu) acestora, amplasate pe acoperiş,

49
important factor de poluare. în măsura în care acestea nu
Utilizarea materialelor de construcție Sistemele de încălzire folosite vor fi denaturează imaginea ansamblului şi
ecologice, din resurse naturale sau eficiente termic, conform standardelor se integrează discret în peisajul rural;
produse naturale reciclate, constituie de mediu și eficienței energetice a - Pompe de căldură, fiind acceptată
de fapt, un prim pas către bunăstare și clădirilor. folosirea acestora acolo unde este
un nivel superior de viață, în condițiile Se recomandă folosirea unor sisteme posibil şi investiţia se justifică (în
în care, sărăcia este o caracteristică
atât de prezentă astăzi în majoritatea
zonelor rurale.
În mod paradoxal, deși multe din
produsele naturale au fost tradițional DA DA
utilizate în construcții durabile și
sănătoase, de sute de ani, acestea au
fost total ignorate tehnic, legislativ și
normativ, fiind considerate demodate
sau „ rușinos a fi utilizate” (ex. chirpicii
din argilă, vălătucii, paiele, lâna
de oaie, uneori chiar lemnul, varul
natural etc.), în detrimentul produselor 8 9
de sinteză, poluante încă din faza 1 4
de fabricare și pe toată durata de
exploatare, dar considerate moderne AȘA NU: Termoizolarea cu polistiren expandat, prin placare la exterior, este
(ex. PVC, BCA, polistirenul expandat deosebit de nocivă nu numai pentru că distruge/ ascunde ornamentele (atunci
sau extrudat, produsele aglomerate DA DA când acestea există), ci mai ales pentru că prin translatarea punctului de rouă
cu rășini sintetice ș. a.). se creează condens în interiorul pereților. Impermeablilizarea pereților exteriori
(din lemn, în cazul prezentat în imaginile 7 și 9) prin placarea cu polistiren
7.1. Recomandări expandat și montarea tâmplăriei din PVC, coroborată cu folosirea unei tencuieli
pe bază de ciment și a unei zugrăveli impermeabile la interior, atrage după sine
apariția mucegaiului. Se recomandă izolarea cu materiale naturale a pereților
Recomandările privesc materialele exteriori (pe fețele interioare), a tavanelor și a pardoselilor. În imaginea 8 este
de construcţie, conformaţia acestora, prezentată o simulare de calcul a eficienței termice a unei clădiri tradiționale
soluţiile tehnice şi compatibilitatea corect termoizolate. Graficul arată o îmbunătățire considerabilă a eficienței
dintre materialele de alcătuire. 2 5 termice a clădirii.
Acolo unde este posibil, se
recomandă apelarea la materiale variantele aer-apă, sol-apă, apă-apă, proiectului/ execuţiei lucrărilor de
locale naturale, tehnici tradiționale şi în funcţie de caracteristicile terenului). construire.
la meșteri populari. DA DA Se recomandă încadrarea sistemelor Cazanele cu combustibil solid
de energie alternativă în specificul regenerabil (biomasă şi/ sau
Recomandările sunt comune tuturor local sau camuflarea lor cu ajutorul combustibil rezultat în urma reciclării)
categoriilor de construcţii: unor elemente tradiţionale specifice vor fi utilizate pentru zonele în care
şi, prin modul lor de funcţionare, nu sunt disponibile gazele naturale ca
A. Construcții noi cu gabarit nu trebuie să afecteze vecinătăţile. sursă de energie termică. Materialele
mic (<120 mp), construcții noi cu Amplasarea lor va respecta combustibile, disponibile local, se
gabarit mediu (120 – 250 mp) și recomandările de la capitolul 5.8. pot împărţi în: materiale lemnoase
construcții noi cu gabarit mare AMENAJĂRILE EXTERIOARE, (deşeuri de lemn, rumeguş, căzătură
(250 – 395 mp) dispuse în sistem 3 6 subtitlul Recomandări/ Echiparea de lemn masiv în păduri, resturi
pavilionar; edilitară (pentru fiecare tip de de lemn) şi materiale nelemnoase
B. Construcţii cu gabarit mare construcţie). Dimensionarea, punerea (cerealiere sau de natură organică).
(250 – 395 mp) de tip monovolum, AȘA DA: Folosirea unui sistem de încălzire în pereţii exteriori din zidărie de în operă şi funcţionarea lor trebuie să
atât pentru construcţiile noi/ conversii/ cărămidă, în planul tencuielii, este o metodă deosebit de eficientă şi elegantă de respecte normativele şi prevederile
extinderi, cât şi pentru construcţiile încălzire. Sistemul are însă și dezavantajul că nu permite lipirea mobilierului de tehnice în vigoare la data întocmirii
existente. peretele în cauză și necesită atenție sporită atunci când se bate un cui în perete.
unui produs compact şi cu o putere
calorică mare; dintr-o tonă de paie
DA DA DA DA se obţine o tonă de brichete; puterea
calorică a brichetelor din resturi
vegetale este mai mare decât a
lemnului de fag şi aduce o economie
de 60 % faţă de încălzirea cu gaze şi
de 40 % faţă de încălzirea cu lemne.

7.1.2. Eficienţa
termică (sisteme şi
materiale de izolare)
50 Termoizolațiile utilizate în prezent
au la baza materiale minerale
(anorganice) - vata de sticlă, vata
bazaltică sau materiale organice -
polistirenul și poliuretanul.
Materia primă pentru aceste materiale
4 5 provine din surse neregenerabile,
presupunând un consum mare de
1 energie și emisii de CO2 atât pentru
2 AȘA DA: Sobe încastrate în pereții despărțitori între două camere pe care le fabricare cât și pentru prelucrare.
încălzește simultan - exemple bune de urmat. Izolația are rolul de a reduce
consumul de energie pentru încălzire.
Din punct de vedere al eficienței,
Exemple de materiale combustibile termoizolațiile naturale sunt la fel
DA sustenabile: de performante ca izolațiile din fibre
- Peleţi din lemn – deşeuri lemnoase sintetice.
deshidratate şi comprimate până la Tipurile de izolații naturale :
dublul densităţii energetice a lemnului a. Izolația naturală din fibre de lână
verde uscat; caracteristici: putere de oaie utilizată ca izolator termic și
calorică mare, densitate mare, fonic atât pentru construcțiile din lemn
costuri relativ reduse de transport; cât și pentru casele din cărămidă sau
sunt o sursă alternativă de energie piatră.
capabilă să înlocuiască combustibilii Calitățile izolației din fibre de lâna:
convenţionali (gaze naturale, GPL, 6 - este un material termo-fonoizolant
petrol, cărbune, lemn, ulei, electicitate ecologic și sănătos, obținut din materii
etc.); sunt neutri din punctul de vedere prime naturale, regenerabile; după
al emisiilor de carbon – la ardere, Peleți din lemn. terminarea ciclului de viață, izolația
aceştia emit aceeaşi cantitate de din lână se poate refolosi sau se
dioxid de carbon care a fost absorbită biodegradează; e accesibilă local (se
de pădure în timpul creşterii; peleţii produce în România);
din lemn ard aproape fără emisie - se realizează din fibre de lână
de fum – în gazele de ardere praful naturală, spălată, tratată cu sare de
este alcalin; au un conţinut scăzut bor pentru insecte şi ignifugată; poate
de metal iar sulfurile sunt aproape fi prelucrată în saltele, plăci semirigide
3 inexistente; cenuşa bogată în sau puf, fără mijloace speciale de
minerale poate fi folosită cu succes protecţie;
drept îngrăşământ natural; peleţii - este rezistentă împotriva
AȘA DA: Sobe de teracotă şi cuptor tradiţional din zona Fălticeni, elemente costă mai puţin decât combustibilii mucegaiului (conform EN ISO 846
importante care fac parte în continuare din amenajarea unei locuinţe rurale. fosili şi sunt consideraţi înlocuitori ai are nota cea mai bună – 0) şi nu
În afară de funcţia estetică de animare a interiorului, sobele sunt, asemenea gazelor naturale (mai ieftini cu 20 – 25 7 putrezeşte;
şemineelor, foarte practice, în condiţiile în care combustibilul solid (lemnul) se % faţă de gazul natural, nu prezintă - are capacitatea de a absorbi şi
găseşte în zonă şi la un preţ mai mic decât ceilalţi combustibili. De asemenea, pericol de explozie, se utilizează cu de a elibera umiditatea din aerul
sobele pot fi introduse în sistemul de încălzire al clădirii. Pot fi folosite şemineele acelaşi confort); comparativ cu lemnul Brichete din resturi vegetale. înconjurător; lâna de oaie este
din oţel cu funcţionare pe peleţi şi ventilaţie forţată, termoşemineele, potrivite de foc, peleţii sunt mai eficienţi din un material higroscopic, ceea ce
pentru locuinţele moderne, eficiente energetic, cu sistem de recuperare. În punct de vedere al randamentului de înseamnă că poate absorbi până la
afară de încălzirea apei, termoşemineul nu generează doar o căldură plăcută în ardere, puterii calorice, confortului şi a biomasei (paie de grâu, orz, orez, 30 % - 40 % din propria greutate în
interior, dar creează, de asemenea, o atmosferă confortabilă. siguranţei în utilizare; rapiţă, muştar; vrejuri de soia, fasole; umiditate, păstrându-şi proprietăţile;
- Brichete din resturi vegetale resturi de viţă de vie; coceni de fibrele de lână încearcă, în mod
din agricultură – obţinute prin porumb; resturi forestiere) pentru natural, să se menţină în echilibru cu
comprimare mecanică sau hidraulică reducerea dimensiunilor şi obţinerea umiditatea shimbătoare a atmosferei
ce răşinile conţinute hidrolizează (se a pardoselilor; se realizează din fibre - este rezistentă la şocuri mecanice,
dizolvă în contact cu vaporii de apă) de cânepă la care se adaugă 10 – absoarbe zgomotele şi izolează
– aceste emisii nocive cresc odată cu 12 % fibre Biko, pentru o stabilitate excelent atât pe timp de iarnă cât şi
temperatura şi umiditatea; fibrele de dimensională optimă; în ultima vara;
lână absorb şi se contopesc ireversibil perioadă a apărut izolaţia din cânepă - este uşor de montat, este
cu formaldehida şi alte substanţe 100 % naturală – în acest caz fibrele disponobilă şi cu profile nut şi feder,
nocive; o casă complet izolată cu lână Biko sunt înlocuite cu fibre naturale 5 pentru o montare mai sigură şi
de oaie poate absorbi aproape 100 din porumb. pentru eliminarea punţilor termice; se
% din formaldehida eliberată în aerul Calităţile izolaţiei din fibre de cânepă: livrează în grosimi diferite;
interior; dioxidul de sulf şi dioxidul de - montare rapidă şi simplă, fără Diferite sortimente de termoizolaţii din - plăcile fibrolemnoase sunt
1 azot sunt deşeuri gazoase rezultate zgârieturi şi iritaţii ale pielii; lână de oaie. deschise la difuzia vaporilor de apă şi
din arderea combustibililor fosili - poate absorbi până la 20 % regularizează umiditatea, oferind un
sau a cărbunelui, fiind cel mai des umiditate, din greutatea sa, fără nicio climat de locuit sănătos;

51
Saltele termoizolante din lână de oaie. întâlnite la încălzitoarele cu gaz, focuri deteriorare a performanţei termice, - plăcile corespund tuturor normelor
deschise sau fumul de eşapament referitoare la rezistenţa la foc şi chiar
(care pătrunde înclădire datorită dacă ard, nu emit vapori toxici;
proximităţii şoselelor circulate); - izolaţiile din fibre de lemn sunt
izolatorii din lână de oaie absorb materiale de construcţii din surse
DA definitiv aceste gaze nocive la fel ca naturale, regenerabile şi care nu au un
şi în cazul formaldehidei, realizând impact asupra mediului înconjurător.
astfel o filtrare a aerului interior; d. Izolaţia din vată bazaltică
izolatorii din lână de oaie sunt singurii – material ecologic care se
izolatori care au calitatea de filtrare 6 comercializează sub formă de plăci
a aerului interior, contribuind astfel rigide sau saltele.
nu doar la un confort termic sporit Calităţile izolaţiei din vată bazaltică:
dar şi la menţinerea pe termen lung Saltele termoizolante din fibre de - nu arde, nu emană gaze toxice şi
a unui mediu sănătos (sursa: www. cânepă. împiedică răspândirea focului;
izomiorita.ro). - sunt permeabile la vapori,
2 b. Izolaţia din fibre de cânepă permiţând trecerea vaporilor de apă
– material natural care nu conţine spre deosebire de izolaţiile din fibre din interior spre exterior, prevenind
AȘA DA: Exemplu de pereți substanţe de adaos dăunătoare sintetice; astfel condensul – pereţii vor fi uscaţi,
termoizolați cu saltele de lână. sănătăţii; procesul de producţie - are capacitatea de a regla clădirea aerisită, eliminând riscul de
presupune un consum redus de umiditatea din încăpere; pentru a nu apariţie a mucegaiului şi igrasiei.
energie iar rezultatul este un material 3 influenţa negativ această trăsătură,
– când temperatura exterioară scade cu calităţi excepţionale; se livrează trebuie folosite folii şi bariere de vapori
şi umiditatea aerului creşte, lâna sub formă de saltele sau role, fiind care permit transferul umidităţii;
preia din umiditatea suplimentară şi un produs recomandat pentru Saltele termoizolante din cânepă.
- are o conductivitate termică
eliberează căldură în acest proces; izolarea acoperişurilor, a pereţilor şi scăzută, cu o valoare de 0,040 W/mK;
într-o zi călduroasă se întâmplă - datorită faptului că fibrele de
procesul invers: lâna eliberează cânepă nu conţin albumină, nu este
umiditate în aer şi în acelaţi timp nevoie de un tratament împotriva
absoarbe energie, răcind astfel DA moliilor şi gândacilor.
încăperea pe care o izolează; din c. Izolaţia din fibre de lemn, sub
acest motiv se spune că lâna „respiră” formă de vrac, plăci flexibile sau 7
şi acţionează ca un condiţionator plăci rigide termofonoizolante; aceste
natural de aer – fibrele sintetice sau produse oferă o soluţie modernă,
minerale nu au această proprietate şi eficientă şi ecologică şi sunt utilizate în Plăci din vată minerală bazaltică.
nu recţionează la schimbările rapide special la clădiri cu structură de lemn,
de temperatură sau umiditate; la clădirile eficiente energetic dar şi la
- conductivitatea termică a izolaţiei clădirile construite din cărămidă. e. Tencuielile termoizolante
din lână este cuprinsă între 0,0356 W/ Calităţile izolaţiei din fibre de lemn: tradiţionale pe bază de argilă
mK şi 0,040 W/mK; - fiind un produs natural care nu amestecată cu paie sau
- este un depoluant natural – influenţează biologia construcţiilor, se pleavă.
locuinţele moderne sunt din ce în recomandă folosirea lui la reabilitarea Acest tip de tencuială ușoară se
ce mai poluate cu produse care termică a clădirilor existente, atât folosește de sute de ani. Argila
emană substanţe toxice pentru pentru cele cu pereţi din cărămidă, cât protejează materialul organic, paiele,
sănătatea umană: lâna absoarbe şi pentru cele cu structură din lemn iar acestea au rol de izolator termic.
în mod natural diverşi poluanţi ai sau pereţi din lemn masiv; Calitatea amestecurilor de argilă cu
aerului: formaldehida (un cancerigen - pentru fabricarea panourilor paie sau pleavă, folosite la izolarea
cunoscut), dioxidul de azot şi dioxidul 4 izolatoare din fibre de lemn, se termică a tavanelor, podurilor și
de sulf; formaldehida este foarte des utilizează ca materie primă aşchiile pardoselilor, era generarea unor
utilizată în produse cum ar fi: plăci de din lemn, ca deşeu provenit din condiții de viață sănătoase, și anume,
aglomeraţii din lemn (MDF), parchet, AȘA DA: Termoizolația din cânepă - montare rapidă şi simplă. Nu este necesar
un costum de protecție deoarece produsul nu irită pielea și nu conține substanțe fabricile de cherestea şi din fabricile masivitatea termică, capacitatea
mobilă; formaldehida este eliberată de produse din lemn sau lemnul de regulator de umiditate și lipsa
încet din aceste produse, pe măsură periculoase mediului sau sănătății.
nevalorificat silvic; oricărei emisii poluante, chiar dacă
din punct de vedere termic nu erau de căldură, sisteme de acoperişuri
foarte eficiente. Există pe piață deja verzi, sisteme de iluminat ecologice
suficienți producători de tencuieli DA DA sau izolarea termică a pereţilor cu
termoizolante și materiale naturale materiale ecologice precum lâna,
termoizolante agrementate tehnic. cânepa sau celuloza.
f. Baloţii de paie, realizaţi prin
compactarea paielor, inseraţi în
perete prin presare uşoară; un balot
de paie are la bază acelaşi material
ca şi lemnul – celuloza; pentru că
paiele sunt goale în interior, gradul
de termoizolare este mai bun decât în
cazul lemnului; în plus, comprimarea

52 balotului îl face rezistent la compresie,


ceea ce înseamnă că acesta este
potrivit pentru construirea unor pereţi
1
solizi; tencuiala din pământ şi var
permite acestor pereţi să „respire”, Tavan cu grinzi de lemn. Construcție cu
2
reglează umiditatea şi conferă un pardoseală flotantă:
mediu de viaţă plăcut şi sănătos.
1. grinzi de tavan
Calităţile baloţilor de paie: 2. lați de susținere pentru pardoseala oarbă
- un perete din baloţi de paie, tencuit 30 x 50 mm
cu argilă şi var, cu o grosime totală de 3.. pardoseala oarbă 25 mm
DA
50 cm, asigură aceeaşi termoizolare 4. geotextil, permeabil la difuzia vaporilor
ca un perete de BCA de 20 cm 5. umplutură din lut cu paie 80 – 100 mm
grosime placat cu polistiren expandat 6. rigle pentru pardoseală 35 x 60 mm
de 20 cm grosime; producerea unor 7. izolație rigidă sau granulată 40 mm
8. dușumea 25 – 30 mm rostuită și nutuită
materiale ca BCA-ul, polistirenul, 6 x 12 mm
tencuiala pe bază de ipsos şi 9. pene 6 x 20 mm
vopseaua pentru finisaje, necesită 10. suport din scănduri 18 mm
însă un consum de energie, pentru 11. tencuială de tavan aplicată pe un start
producerea lor, mult mai ridicat decât de armătură
paiele, lemnul, pământul şi varul,
generând în acelaşi timp şi un nivel
ridicat de emisii de CO2; naturale.
- 1 mp de perete din baloţi de paie,
tencuit cu argilă şi var, este de trei ori Concluzie/ recomandări: se vor
mai ieftin decât 1 mp de perete din folosi materiale naturale regenerabile,
BCA, polistiren expandat şi tencuială în alcătuiri constructive care să 3
din comerţ; respecte normativele şi prevederile în
- construcţiile din baloţi de paie sunt vigoare referitoare la izolarea termică,
sigure, rezistente la foc şi cutremur, protecţia la foc etc. Se vor folosi
se realizează rapid şi oferă un mediu sisteme de termoizolare ecologice, DA
de viaţă plăcut şi sănătos. pe cât posibil cu materiale provenite
g. Plăcile de stuf termoizolante din mediul local (lână, cânepă, paie,
Sunt obţinute prin asamblarea rumeguş).
tulpinilor de stuf uscat. Asamblarea Există pe piaţă deja suficienţi
se realizează prin legarea strânsă producători de tencuieli termoizolante
a pachetului de stuf cu legături din şi materiale termoizolante
sârmă de oţel zincat (dispuse la o reglementate tehnic (începând cu
distanţă de circa 20 cm) şi agrafe 2015 s-au agrementat tehnic, de către
(dispuse la o distanţă de aproximativ INCD URBAN INCERC Cluj-Napoca,
60 mm), fixate de legăturile de sârmă. izolaţii din lână şi cânepă), care
Calităţile plăcilor de stuf îndeplinesc toate cerinţele impuse de
termoizolante: actele normative în vigoare. Nu se va
- elimină punţile termice; folosi termoizolarea cu polistiren (vezi
- reglează umiditatea; deci, o casă capitolul 5.2. PEREŢII).
fără mucegai; Prin programele „Casa Verde”
- elimină apariţia fisurilor, care şi „Casa Verde Plus” lansate de
constitule cauza majoră de degradare Ministerul Mediului, se încurajează
a faţadelor; folosirea sistemelor de încălzire din 4
- sunt uşor de montat. surse alternative şi a materialelor
Se recomandă finisarea plăcilor cu regenerabile, acordându-se finanţări
tencuieli şi zugrăveli permeabile la pentru locuinţe sau alte obiective, care AȘA DA: Izolarea podurilor și a pardoselilor cu materiale ecologice este
vaporii de apă, realizate din materiale folosesc panouri solare sau pompe recomandată. În imagini, detalii de compunere.
ANEXA 1 ANEXA 2
Studiu de amplasare și încadrare în Glosar de termeni
imaginea așezării (imagine generală
din punct de belvedere, silueta
așezării, desfășurate stradale)
În vederea obținerii avizului caracteristică prin construcția Conservarea: presupune etc.). cunoştinţele pe cale orală, din strămoşi,
Comisiei pe „încadrarea în specificul investiției. Identificați limitele menţinerea unei clădiri (structuri) Reconstrucţia: presupune care provin din zona etnografică în

53
local”, solicitanții vor depune on- parcelei investiției, cotați amplasarea în starea existentă cu stoparea readucerea clădirii (structurii) într- care edifică, construiesc în clacă
line, la adresa_________________ construcției față de aliniament degradărilor. Este o intervenţie care un stadiu documentabil dintr-o sau primesc onorariu pentru munca
sau la secretariatul filialei și construcțiile învecinate, cotați nu aduce îmbunătăţiri de confort perioadă anterioară semnificativă şi lor. Materializarea cunoştinţelor lor
OAR_________________________, sectiunea la o scară adecvată, astfel clădirii, care nu transformă o clădire care se deosebeşte de restaurare conduce la o arhitectură specifică
adresa:______________________, încât investiția să poată fi comparată istorică sau o casă ţărănească veche prin introducerea materialului nou zonei din care fac parte. Arhitectura
un dosar privind evaluarea impactului cu restul construcțiilor descrise. într-o clădire locuibilă. Intervenţia se în ţesutul clădirii. Este o intervenţie tradiţională cuprinde şi clădiri cu
pe care l-ar avea gabaritul investițiilor ▪▪ Două cadre în perspectivă de pretează la imobile care vor deveni aplicabilă clădirilor în stare de caracter public (de exemplu biserici).
cu construcții de tip hală (aici ar trebui la nivelul ochiului în susul și în josul piese de muzeu sau de interes colaps sau precolaps, unde structura Arhitectura populară: este
detaliate tipurile) în silueta și imaginea străzii cu clădirea studiată. Evidențiați turistic, sau sunt ruine păstrate pentru portantă nu-şi mai îndeplineşte arhitectura tradiţională, aşa cum s-a
generală a zonei rurale. Dosarul va modul în care ați integrat clădirea în aspectul lor deosebit. rolul. Presupune înlocuiri masive de definit mai sus, dar aplicată doar în
conține planșe la o scară adecvată fondul construit vecin și în peisaj. Restaurarea: presupune material, dar folosirea materialului mediul rural.
prezentării și următoarele documente: readucerea clădirii (structurii) într-un original la maxim, care va fi reaşezat în Arhitectura rurală: desemnează
stadiu documentabil dintr-o perioadă structura reconstruită prin anastiloză arhitectura în mediul rural – atât cea
▪▪ Documentație fotografică anterioară originală/ principală prin (se va pune exact în locul de unde populară cât şi tendinţele de-a lungul
generală privind zona în care se va eliminarea extinderilor (adăugirilor) a fost demontat). Restaurarea şi timpului. Nu are valorile arhitecturii
desfășura investiția, în care să apară, secundare sau prin reasamblarea reconstrucţia presupun de fapt o tradiţionale sau ale arhitecturii
din puncte de belvedere cunoscute la componentelor (subansamblurilor) dezasamblare parţială sau integrală populare.
nivel local, modul de așezare în relief existente fără a introduce elemente urmată de reconstruire. Arhitectura vernaculară: termenul
a localității, principalele repere și noi. Este o intervenţie care “curăţă” Zona de protecţie: este un teritoriu “vernacular” vine din limba latină
limitele localității (în cazul localităților clădirea de toate extinderile de interes special natural (cu specii “vernaculus” care desemnează
neîncadrate sau fără repere înalte, inadecvate, realizate într-o manieră rare de plante sau animale, formaţiuni incinta destinată sclavilor, în spatele
folosiți vederi panoramice din afara diferită de cea tradiţională sau cu geologice rare sau forme de relief grădinii stăpânului. Iar “vernaculum”
localității). Identificați locul investiției caracter de provizorat şi care pune deosebite) sau construit (arhitectural însemnă tot ceea ce era făcut în
pe aceste documente. în valoare clădirea într-o formă ce sau istoric), care cuprinde o suprafaţă casă, în opoziţie cu ceea ce era
▪▪ Două siluete caracteristice poate fi reconstituită pe baza unor de teren cu o anumită densitate de procurat la schimb. Este termenul
ale localității prezentate la o scară fotografii de arhivă, studii şi cercetări elemente sau construcţii de interes, folosit pentru a desemna construcţiile
adecvată prezentării. Identificați locul realizate pe structura şi arhitectura fie că acestea se află subteran populare, realizate de persoane a
investiției pe aceste siluete. casei. Nu presupune înlocuiri masive (rezervaţii sau situri arheologice) căror activitate principală nu este
▪▪ Ortofotoplan sau vedere de sus de material, amenajări de confort sau vizibile la suprafaţa solului neapărat în domeniul construcţiilor.
a localității de tip Google Earth, cu substanţiale sau extinderi moderne. (centrul istoric sau zona istorică a Se bazează pe o cunoaştere empirică
marcarea punctelor de unde s-a făcut Poate fi aplicată pentru clădiri unor localităţi, ansamblu urban etc.). a materialelor, câştigată în timp,
documentarea fotografică și siluetele vernaculare (tradiţionale) recente Delimitarea zonei protejate se face prin încercări (şi eşecuri) repetate –
descrise mai sus. Identificați locul prevăzute cu bucătării şi toalete. de către Consiliul Local şi urmăreşte cunoştinţe care sunt transmise din
investiției pe acestă planșă. Reabilitarea: însumeaza toate păstrarea zonei protejate cât mai generaţie în generaţie, pe cale orală.
▪▪ Documentație fotografică la intervenţiile care urmăresc mult şi cât mai bine posibil, controlul
nivelul ochiului sau din repere în valorificarea şi remedierea intervenţiilor de orice fel – defrişări, Termeni generali
imediata vecinătate a investiției. clădirii (structurii) prin păstrarea distrugeri, reparaţii, modificări,
Identificați locul investiției pe aceste seminificaţiei culturale a acesteia. demolări, construcţii noi, săpături Alterarea: este intervenţia care
documente. Este intervenţia cea mai răspândită, care să afecteze subsolul etc. – şi modifică funcţiunea sau aspetul unei
▪▪ O desfășurată stradală, în care deoarece prin aplicarea acesteia punerea în valoare a zonei protejate aşezări/ clădiri.
să apară de o parte și de alta a clădirea devine utilizabilă în condiţii pentru înbunătăţirea calităţii mediului Contextul: este orice relaţie
parcelei investiției frontul la stradă de confort contemporane. Intervenţia şi a vieţii locuitorilor, pentru turism relevantă din punct de vedere
a cel puțin trei parcele. Identificați îşi propune să conserve tot ce este nedistructiv. arhitectural între o aşezare/ obiect şi
limitele parcelei investiției, cu fațada valoros pentru clădirea respectivă, Autenticitatea: presupune a fi în alte aşezări/ obiecte.
detaliată spre stradă a investiției, să aplice reparaţiile necesare la starea de construire iniţială a clădirii, Desemnarea/ clasarea: presupune
cotați amplasarea construcției față structura istorică şi să introducă prin păstrarea materialului original identificarea valorilor patrimoniale ale
de limitele laterale și construcțiile în structura clădirii amenajările care a îmbătrânit şi s-a patinat odată unei aşezări/ obiect conferindu-i statut
învecinate. necesare care o fac utilizabilă pentru cu trecerea timpului. formal prin legi sau reglementări
▪▪ Un profil stradal transversal, în o funcţiune nouă sau cea originală, Arhitectura tradiţională: menite să menţină acele valori.
care să apară construcțiile la stradă dar îmbunătăţită (exemple: zone de desemnează construcţiile ridicate Structura: este substanţa materială
de pe parcele, secțiunea drumului primire, termoizolaţii, băi, bucătării, de meşteri, de oameni specializaţi ce alcătuieşte o aşezare: geologia,
și amenajările acestuia, secțiune accese pentru persoane cu dizabilităţi în construcţii care şi-au preluat depunerile arheologice, reţelele
construite, clădirile şi flora. Vine în completarea criteriului de ai unui loc/ aşezare. incintă, scările exterioare, trotuarele a indiferent de poziţia acestora faţă
Structura portantă: este autenticitate. Valoarea comună: este calitatea de protecţie (Legea nr. 350/2001). de sursele de apă, energie, trasee
ansamblul elementelor de construcție Intervenţia: este o acţiune care are ce derivă din semnificaţia pe care un Procentul de ocupare a terenului majore de transport rutier, feroviar,
solidarizate între ele, care țin în efect fizic în structura unei aşezări/ loc îl are în conştiinţa oamenilor care (POT): raportul dintre suprafaţa aerian sau naval, cu respectarea
picioare o clădire, preiau toate construcții. relaţionează cu acesta sau a acelora construită (amprenta la sol a clădirii) protecţiei mediului ambiant (G.M. -
sarcinile la care este supusă clădirea Întreţinerea: este o muncă de rutină care au o memorie a locului sau au şi suprafaţa parcelei. Suprafaţa 007 – 2000).
și care îi asigura sprijinirea și perpetuă necesară pentru a păstra trăit o experienţă colectivă în acel loc. construită este suprafaţa construită Mansarda (prescurtat M): spaţiu
transmiterea acestor sarcini la sol. starea de sănătate a unei construcţii Valoarea evidentă (intrinsecă): la nivelul solului, cu excepţia funcţional amenajat integral în volumul
Principalele subansambluri ale unei şi/ sau structură sau ţesutul unei este calitatea ce derivă din potenţialul teraselor descoperite ale parterului podului construcţiei. Se include în
structuri tradiționale sunt: fundațiile, aşezări în stare bună. unui loc de a pune în valoare mărturiile care depăşesc planul faţadei, a numărul de niveluri supraterane.
bolțile, planșeele, pereții portanți și Material natural de construcție: activităţilor umane din trecut. platformelor, scărilor de acces. (P118-99 - Normativ de siguranţă
șarpanta sau acoperișul. este orice material ce provine din Valoarea istorică: este calitatea Proiecţia la sol a balcoanelor a căror la foc a construcţiilor). În sensul
Degradarea: este o schimbare de mediul natural imediat învecinat ce derivă din modul în care oamenii, cotă de nivel este sub 3,00 m de la prezentului regulament, se consideră

54 stare în mai rău; se referă în mod


particular la lipsa lucrărilor corecte/
constante de întreţinere şi/ sau la
așezării, poate fi exploatat manual,
satisface cerințele de anduranță,
confort și prelucrabilitate.
evenimentele şi aspectele vieţii
cotidiene din trecut pot fi legate prin
intermediul unui loc (a unei aşezări)
nivelul solului amenajat şi a logiilor
închise ale etajelor se include în
suprafaţa construită (Legea nr.
mansarde acele spaţii care respectă
următoarele condiţii suplimentare:
- podul construcţiei va forma un
efectele unor intervenţii inadecvate Schimbarea naturală: este de prezent. 350/2001). Excepţii de calcul ale unghi maxim de 60 grade cu planul
asupra unei aşezări/ construcții sau schimbarea ce are loc în cadrul Discernământul bazat pe valoare: indicatorilor urbanistici POT şi CUT: - orizontal;
asupra valorilor patrimoniale. mediului istoric fără intervenţie umană, este o evaluare ce reflectă valorile dacă o construcţie nouă este edificată - podul construcţiei nu va depăşi, în
Reparaţia: presupune o lucrare mai lucru care însă, în unele cazuri, persoanei sau al grupului de oameni pe un teren care conţine o clădire care proiecţie orizontală, conturul exterior
complexă decât întreţinerea, prin care necesită raspunsuri administrative care face acea evaluare. nu este destinată demolării, indicatorii al ultimului nivel plin (inclusiv balcoane
sunt remediate defectele cauzate de (întreţinere specială sau înnoire Peisajul: este constituit din urbanistici (POT şi CUT) se calculează sau cursive) cu mai mult de 1 m. La
degradare, vătămare sau exploatare periodică) pentru a susţine permanent mulţimea trăsăturilor, caracterelor, adăugându-se suprafaţa planşeelor calculul coeficientului de utilizare a
şi care permite adaptări minore semnificaţia acestui mediu. formelor unui teritoriu, unei regiuni, existente la cele ale construcţiilor noi; terenului, mansarda va contribui cu cel
cu scopul de a obţine un rezultat Obiectul: este orice lucru (încă) unui ţinut. - dacă o construcţie este edificată mult 60% din suprafaţa desfăşurată a
sustenabil, dar nu implică lucrări de nefixat (mobil) sau neîncorporat în Peisajul cultural: este un termen pe o parte de teren dezmembrată ultimului nivel plin.
restaurare sau alterare/ modificare. structura unei aşezări, dar care istoric ce reuneşte diverse manifestări ale dintr-un teren deja construit, indicii Parcela: suprafaţa de teren ale
Reversibilitatea: presupune o vorbind poate fi asociat cu aşezarea. interacţiunii om-natură reprezentative urbanistici se calculează în raport cărei limite sunt sau nu materializate
intervenţie ce poate fi îndepărtată Aşezarea/ locul: poate fi orice pentru gradul de evoluţie al societăţii cu ansamblul terenului iniţial, pe teren, proprietatea unuia sau
oricând pentru a se reveni la starea element la orice scară al mediului umane sub influenţa constrângerilor adăugându-se suprafaţa planşeelor mai multor proprietari, aparţinând
iniţială. istoric care dispune de identitate de ordin fizic, a oportunităţilor existente la cele ale noii construcţii domeniului public sau privat, şi care
Înnoirea: presupune desfacerea distinctă percepută de comunitate. habitatului natural şi al factorilor (Legea nr. 350/2001). are un număr cadastral ce se înscrie
şi înlocuirea comprehensivă al unui Proporţionalitatea: presupune social, economic şi cultural. Construcţiile anexe: construcţii în registrul de publicitate funciară.
element sau loc, în cazul structurilor calitatea de a fi în relaţie corectă Peisajul antropic: se distincte, de regulă având dimensiuni Împreună cu construcţiile sau
încorporând în mod natural toate în dimensiune, grad sau orice altă caracterizează prin lipsa aproape reduse şi un singur nivel suprateran, amenajările executate pe suprafaţa
elementele. caracteristică măsurabilă cu un alt totală a elementelor naturale din care deservesc funcţiunea de sa, parcela reprezintă un bun imobil
Patrimoniul: înglobează toate obiect. cadrul componentelor peisajului, fapt locuire. Din categoria construcţiilor (G.M. - 007- 2000).
resursele moştenite pe care Public: înseamnă a fi, a face, a relevant in fizionomia acestuia. Locul anexe fac parte: garaje individuale, Pazia: Scândură (ornamentală)
comunitatea le apreciază din alte fi preocupat, a acţiona etc. pentru acestora este luat de componentele depozite pentru unelte de grădinărit, așezată vertical la capătul din afară al
motive decât cel strict utilitar. oameni ca şi comunitate. antropice ale unui mediu construit, şoproane, terase acoperite, foişoare, căpriorilor unui acoperiș cu streașină,
Patrimoniul cultural: însumează Cadrul: este anturajul în care rezultat în urma unei activităţi umane pergole, bucătării de vară. Realizarea pentru a ascunde capetele acestora.
bunurile moştenite identificate şi locul/ aşezarea/ construcția este intense într-un areal bine delimitat. construcţiilor anexe se autorizează în Suprafaţa construită (SC) -
apreciate de comunitate ca fiind percepută împreună cu contextul Poluarea istorică: înseamnă aceleaşi condiţii în care se autorizează (amprenta la sol a clădirii) - suprafaţa
reflexia şi expresia cunoştinţelor local, înglobează relaţiile istorice afectarea calității mediului dintr-un corpurile principale de clădire. construită la nivelul solului, cu
dezvoltate, a credinţelor şi a tradiţiilor, şi contemporane cu peisajul anume areal, urmare a unor activițăți Demisolul (prescurtat D): excepţia teraselor descoperite ale
respectiv a modului de interpretare a înconjurător. umane, industriale, realizate în timpul nivel construit al clădirii având parterului care depăşesc planul
credinţelor şi tradiţiilor altora. Semnificaţia (unui loc): însumează unei perioade îndelungate de timp (de pardoseala situată sub nivelul faţadei, a platformelor, scărilor de
Patrimoniul natural: însumează valorile naturale şi culturale la zeci, sute la mii de ani). terenului (carosabilului) înconjurător acces. Proiecţia la sol a balcoanelor
habitatul şi speciile moştenite, patrimoniale ale unui loc, adeseori Coeficientul de utilizare a cu maximum jumătate din înălţimea a căror cotă de nivel este sub 3,00
geologia şi morfologia ecosistemelor, formulată într-un statut sau declaraţie. terenului (CUT): raportul dintre liberă a acestuia şi prevăzut cu m de la nivelul solului amenajat şi a
inclusiv cele acvatice şi subacvatice, Locul semnificativ: este o aşezare suprafaţa construită desfăşurată ferestre în pereţii de închidere logiilor închise ale etajelor se include
cărora comunitatea le conferă valoare. ce dispune de valori patrimoniale. (suprafaţa desfăşurată a tuturor perimetrală. Demisolul se consideră în suprafaţa construită (Legea nr. 350/
Mediul istoric: înglobează A susţine: presupune a întreţine, a planşeelor) şi suprafaţa parcelei. nivel suprateran al construcţiei. 2001).
aspectele de mediu rezultate de-a nutri şi a afirma o validitate. Nu se iau în calculul suprafeţei Atunci când pardoseala este situată
lungul timpului din interacţiunea Sustenabilitatea: presupune construite desfăşurate: suprafaţa sub nivelul terenului (carosabilului)
omului cu aşezarea, incluzând toate capabilitatea de a armoniza fără subsolurilor cu înălţimea liberă de înconjurător cu mai mult de jumătate
elementele palpabile (vizibile sau compromisuri necesităţile actuale cu până la 1,80m, suprafaţa subsolurilor din înălţimea liberă, se consideră
acoperite) ale activităţilor umane din cele de viitor. cu destinaţie strictă pentru gararea subsol şi se include în numărul de
trecut, a plantaţiilor şi a modului de a Valoarea: este un aspect ce autovehiculelor, spaţiile tehnice sau niveluri subterane ale construcţiei
modela vegetaţia. punctează meritul sau importanţa, în spaţiile destinate protecţiei civile, (P118-99 - Normativ de siguranţă la
Integritatea: presupune plenitudine cazul nostru lucrul atribuit de către suprafaţa balcoanelor, logiilor, foc a construcţiilor).
şi sinceritate, se referă la păstrarea oameni calităţilor unei aşezări. teraselor deschise şi neacoperite, Echiparea edilitară: ansamblul
întreagă sau intactă a elementelor Valoarea estetică: este calitatea teraselor şi copertinelor necirculabile, format din construcţii, instalaţii şi
de patrimoniu natural și/ sau ce derivă din modul în care oamenii precum şi a podurilor neamenajabile, amenajări, care asigură în teritoriul
cultural și a atributelor acestora. percep stimulii senzoriali şi intelectuali aleile de acces pietonal/ carosabil din localităţilor funcţionarea permanentă,
ANEXA 3 Planurile Urbanistice Generale ale Unităților Administrativ-Teritoriale
aprobate, în vigoare;
Reglementări tehnice privind verificarea calității și recepția lucrărilor de
construcții-montaj;
Legislaţie Planurile de Amenajare ale Teritoriilor Judetene și Zonale aprobate, în Reglementări tehnice privind lucrările de reparații, întreținere și postutilizare a
vigoare; construcțiilor;

Hotărârea Guvernului nr. 1516/2008 privind aprobarea regulamentului-cadru Reglementări tehnice privind performanța energetică a clădirilor;
de urbanism pentru Rezervația Biosferei Delta Dunării;
Reglementări tehnice privind securitatea la incendiu;
Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată și actualizată;
Hotărârea Guvernului nr.226/2015, privind stabilirea cadrului general de
Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii, republicată şi implementare a măsurilor programului național de dezvoltare rurală cofinanțate
actualizată; din Fondul European Argricol pentru Dezvoltare Rurală și de la bugetul de stat,

55
cu modificările ulterioare;
Legea nr. 114/1995 - Legea locuinței, cu modificările ulterioare;
Ordinul nr. 961/2016 al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru
Legea nr. 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al procesului de
a clădirilor, cu modificările ulterioare; evaluare, soluționarea contestațiilor, selecție și contractare pentru proiectele
aferente măsurilor din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013
Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului pentru care s-a dispus evaluarea și/sau contractarea prin hotărâri judecătorești
Europei din 9 martie 2011, de stabilire a unor condiții armonizate pentru definitive care pot fi finanțate de la bugetul de stat, cu modificările ulterioare;
comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei 89/106/
CEE a Consiliului Europei; Ordinul nr. 763/2015 privind aprobarea Regulamentului de organizare și
funcționare a procesului de selecție și al procesului de verificare a contestațiilor
Hotărârea Guvernului nr. 622/2004 privind stabilirea condițiilor de introducere pentru proiectele aferente măsurilor din Programul Național de Dezvoltare
pe piaţă a produselor pentru construcţii, republicată, cu modificările şi Rurală 2014-2020, cu modificările ulterioare;
completările ulterioare;
Ordinul nr. 1731/2015 al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale privind
Ordinul ministrului dezvoltării regionale si locuinței nr. 839/2009 pentru instituirea schemei de ajutor de minimis „Sprijin acordat microîntreprinderilor și
aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind întreprinderilor mici din spațiul rural pentru înființarea și dezvoltarea activităților
autorizarea executării lucrărilor de construcții, cu modificările ulterioare; economice neagricole”, cu modificările ulterioare;

Hotărârea Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea Regulamentului privind Ordinul nr. 2112/2015 al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale privind
agrementul tehnic pentru produse, procedee și echipamente noi în construcții, instituirea schemei de ajutor de minimis „Sprijin acordat pentru stimularea
modificată și completată; investițiilor asociate conservării patrimoniului și pentru menținerea tradițiilor și
moștenirii spirituale”, cu modificările ulterioare;
Ordinul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului nr. 1889/2004
pentru aprobarea Procedurii de agrement tehnic pentru produse, procedee Ordinul nr. 847/2016 privind aprobarea Regulamentului de organizare și
și echipamente noi în construcții și Procedurii privind avizarea agrementelor funcționare a procesului de evaluare, verificare, soluționare a contestaţiilor și
tehnice; Reglementări tehnice privind documentațiile de urbanism (sursa: http:// selecție pentru proiectele aferente sub-măsurii 9.1. „Înființarea grupurilor de
www.mdrap.ro/constructii/reglementari-tehnice); producători în sectorul agricol” și 9.1a. „Înființarea grupurilor de producători în
sectorul pomicol” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020;
Reglementări tehnice privind proiectarea și executarea lucrărilor de învelitori;
Ordinul nr. 295/2016 al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale privind
Reglementări tehnice privind proiectarea și executarea lucrărilor de izolații; aprobarea Ghidului solicitantului pentru participarea la Selecția Strategiilor de
Dezvoltare Locală;
Reglementări tehnice privind proiectarea și executarea lucrărilor de tencuieli,
placaje și tapete; REGULAMENTUL (UE) NR. 1305/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN
ȘI AL CONSILIULUI EUROPEI din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru
Reglementări tehnice privind proiectarea și executarea lucrărilor de pardoseli, dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală
plinte, scafe, elemente de scări; (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului
Europei;
Reglementări tehnice privind proiectarea și executarea instalațiilor electrice, de
apă și canalizare, termice, condiționare a aerului, gaze; REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 808/2014 AL
COMISIEI EUROPENE din 17 iulie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a
Reglementări tehnice privind proiectarea și executarea clădirilor de locuit și Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului
social-culturale; Europei privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european
agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR);
Reglementări tehnice privind proiectarea și executarea construcțiilor industriale,
agro-zootehnice și de irigații; DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI EUROPENE din 26.5.2015
de aprobare a programului de dezvoltare rurală al României pentru sprijin din
Reglementări tehnice privind proiectarea și executarea construcțiilor Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală CCI 2014RO06RDNP001.
hidrotehnice, amenajărilor și regularizărilor de râuri; Reglementări tehnice
privind proiectarea și executarea organizării lucrărilor de construcții-montaj;
BIBLIOGRAFIE
PAVELIUC-OLARIU, Angela, Zona Etnografică Botoșani, Editura Sport - Turism

GHINOIU, Ion, (coord.), Atlas Etnografic Român, Vol.1 Habitatul, Academia


Română, Institutul de Etnografie și Folclor Constantin Brăloiu

Locuința sătească din România: Studii de Arhitectură Tradițională în vederea


conservării și valorificării prin tipizare, Ediție revizuită și completată, ICCPDC,
București, 1989

MUNTEANU, Raluca, Ghid de construire în zona de dezvoltare durabilă a


56 Parcului Național Piatra Craiului, Arhiterra, București, 2013

Tradiții culturale botoșănene, Centrul Județean de promovare a culturii


tradiționale Botoșani, Editura Axa, 2008

ONICA, Dorica, Actualizare Plan de amenajare a teritoriului județean Botoșani


- 2009 - Peisajul cultural rural dintre Prut și Nistru (sfârșitul secolului al XIX-lea -
începutul secolului al XXi-lea)

GORGOI, Mihail-Ion, Rezumat teză de doctorat „Antropologia spaţiului în


arhitectura populară”, Coordonator ştiinţific: Prof. univ.dr. Barbu Ştefănescu
Oradea, 2012

MIRON, Constantin, Materiale neconvenţionale locale pentru energie sustenabilă


,INCD URBAN INCERC, Iaşi

Webografie

http://www.moldaviantour.ro/arhitectura.htm
http://valeabaseuluidesus.ro/populatia/
http://stiri.botosani.ro/botosani/botosani-istorie/economie.html
http://www.turismbotosani.ro/index.php/home/arta-populara
CREDITE IMAGINI
imagine 3, pagina 2 © http://acoperisulcasei.ro imagine 2, pagina 34 © Sorana TULBURE, http://monumenteuitate. org
imagine 3, pagina 6 © http://acoperisulcasei.ro imagine 5, pagina 36 http://observator.tv
imagine 1, 3, 4, pagina 6 © http://www.turismbotosani.ro imagine 4, 5, 7, pagina 37 © Sorana TULBURE, http://monumenteuitate.org
imagine 5, pagina 8 © Constantin CATA, https://ssl.panoramio.com imagine 1, pagina 39 https://vorona.mmb.ro/istoria-manastirii-orona
imagine 3, pagina 11 © ZONA ETNOGRAFICĂ BOTOȘANI imagine 2, pagina 39 http://www.botosaneanul.ro/
imagine 1, 2, pagina 14 © Doru-Florin DEACU, după Maria CAMILAR, imagine 3, pagina 39 http://www.dozadebine.ro/
din: Mihai CAMILAR, Zona etnografică imagine 4, pagina 39 http://www.eminescuipotesti.ro/casatarepoca.htm
Fălticeni, Editura George Tofan, Suceava, imagine 4, pagina 40 © Sorana TULBURE, http://monumenteuitate.org
2014 imagine 5, pagina 40 http://www.infoturism-moldova.ro
imagine 3, pagina 14 © Doru-Florin DEACU, după Gh. LEHACI, din: imagine 1, pagina 41 http://www.botosaniexpress.ro

57
Mihai CAMILAR, Zona etnografică Fălticeni, imagine 2, pagina 41 https://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principal%
Editura George Tofan, Suceava, 2014 C4%83
imagine 4, pagina 14 © BLOG PRIN VIZOR imagine 3, pagina 42 © ATLAS ETNOGRAFIC ROMÂN, VOL. 1
imagine 1, pagina 15 © ATOMEI DANIEL HABITATUL
imagine 4, pagina 16 © https://www.delcampe.net imagine 1, pagina 44 http://www.turismland.ro
imagine 1, pagina 17 © Iulian Ungureanu, http://monumenteuitate. imagine 2, pagina 44 http://www.turistik.ro/uploadpoze/unitate827.jpg
org imagine 1, 4, 5, pagina 46 © Raluca MUNTEANU, din Ghid de construire în
imagine 2, 3, 5, 8 – 10, pagina 17 © Sorana TULBUREhttp://monumenteuitate. zona de dezvoltare durabilă a Parcului Naţional
org Piatra Craiului, ArhiTerra, Bucureşti, 2013
imagine 4, pagina 17 © Wikimedia Commons imagine 1, pagina 47 © BLOG PRIN VIZOR
imagine 6, pagina 17 © httphttp://artmarkhistoricalestate.ro imagine 2, 3, pagina 47 http://botosaninews.ro
imagine 7, pagina 17 © http://muzeu.btlife.ro imagine 10, pagina 47 © BLOG PRIN VIZOR
imagine 3, pagina 21 © http://www.imaginibt.ro imagine 11, pagina 47 http://www.muzeuletnografic.ro
imagine 1 – 4, pagina 22 RAUM, Horaţiu RĂCĂŞAN şi echipa: Crina imagine 2, pagina 48 http://botosaninews.ro
ŞUTEU, Marina GINGIROF, Grupul Rural al imagine 2, pagina 50 http://adevarul.ro
OAR imagine 1 – 6, pagina 49 Eugen VAIDA, Veronica VAIDA, ASOCIAŢIA
imagine 5, pagina 22 © http://www.travellersguide.ro MONUMENTUM
imagine 3, pagina 23 © RAUM, Horaţiu RĂCĂŞAN şi echipa imagine 7, 9, pagina 49 © Doru-Florin DEACU
imagine 1,2 pagina 23 © Doru-Florin DEACU imagine 6, pagina 50 http://www.ecohightech.ro
imagine 4,5, pagina 23 © RALUCA MUNTEANU imagine 1, pagina 51 http://agrointel.ro
imagine 1, 4 – 7, pagina 24 © CINCSOR TRANSILVANIA imagine 3, pagina 51 http://www.proidea.ro
imagine 2, 3 pagina 24 © Becki Peckham imagine 7, pagina 51 http://www.spatiulconstruit.ro
imagine 4, pagina 26 © Cezara TUDOSA, https://commons. imagine 2, 3, pagina 52 RAUM, Horaţiu RĂCĂŞAN şi echipa: Crina
wikimedia.org ŞUTEU, Marina GINGIROF, Grupul Rural al OAR
imagine 10, pagina 26 © Bogdan CIOBANU imagine 4, pagina 52 http://izomiorita.ro/
imagine 1, pagina 27 © ATLAS ETNOGRAFIC ROMÂN, VOL. 1 imagine 2, pagina 51 http://izolatiacasei.ro/
HABITATUL
imagine 3, pagina 27 http://www.tabla-online.ro
imagine 5, pagina 27 http://www.sakral.ro
imagine 6, pagina 27 https://en.wikipedia.org
imagine 8, pagina 27 http://acoperisulcasei.ro
imagine 11, pagina 27 http://casenaturale.ro
imagine 2, pagina 28 © Doru-Florin DEACU
imagine 5, pagina 28 http://www.odu.ro
imagine 7, pagina 28 http://www.infoturism-moldova.ro
imagine 8, pagina 28 © glulam.ro
imagine 1, pagina 29 © http://mivorprod.ro
imagine 2, pagina 29 © RALUCA MUNTEANU
imagine 3, pagina 29 © MUZEUL JUDEȚEAN BOTOȘANI
imagine 2, 4, pagina 30 © Sorana TULBURE, http://monumenteuitate.
org
imagine 6, pagina 30 http://www.ziaristionline.ro
imagine 1, pagina 31 RAUM, Horaţiu RĂCĂŞAN şi echipa: Crina
ŞUTEU, Marina GINGIROF, Grupul Rural al
OAR
imagine 2, pagina 31 http://www.soltechenergy.com/
imagine 1, 2, pagina 32 http://eco-habitat.ro/
imagine 3, pagina 32 http://www.earthsafedesign.com
imagine 4, pagina 32 http://www.archdaily.com
imagine 5, pagina 32 http://www.decoist.com
imagine 6, pagina 32 Miklós KÖLLŐ, din revista Arhitext.
Arhitectură, design, arte, nr. 01 – 02 – 2008